R O M A N I A - Justportal.just.ro/197/Documents/BILANT 2016.doc · Web viewCercetările efectuate...

R O M Â N I AJUDECĂTORIA BRAŞOV

B I L A N Ţ U L

ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ÎN ANUL 2016

RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE AJUDECĂTORIEI BRAȘOV PENTRU ANUL 2016

1

C U P R I N S

CAPITOLUL I

INTRODUCERE (pag. 3)

CAPITOLUL II

DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANŢEI

II.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/ materii (pag. 5)

II.2 Încărcătura pe judecător (pag. 21)II.3 Operativitatea soluţionării cauzelor (pag. 41)II.4 Indicatori de eficienta (pag. 43)II.5 Indicatori de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti (pag. 45)II.6 Indicii de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti (pag. 48)II.7 Durata de soluţionare a cauzelor (pag. 49)

CAPITOLUL III

DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE UMANE LA NIVELUL INSTANTEI

III.1 Situaţia posturilor (pag. 52)III.2 Formarea profesională a personalului (pag. 55)III.3 Situaţia sancţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2016 pe fiecare categorie de personal (pag. 56)

CAPITOLUL IV

INFRASTRUCTURA INSTANŢEI (pag. 57)

CAPITOLUL V

DATE STATISTICE PRIVIND COOPERAREA INTERNATIONALĂ (pag. 60)

CAPITOLUL VI

CONCLUZII (pag. 61)

CAPITOLUL I

2

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL

2016

SediulJudecătoria Braşov îşi desfăşoară activitatea, alături de Tribunalul

Braşov, în sediul situat pe str. 15 Noiembrie, la nr. 45, într-o clădire cu trei nivele, aflată în administrarea operativă a Ministerului Justiţiei.

Din punct de vedere funcţional, clădirea în care îşi are sediul Judecătoria Braşov se prezintă ca un edificiu relativ modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării activităţii instanţei, cu mobilier funcţional, infrastructură pentru conectarea în reţea a echipamentului IT etc.

Spaţiul care îi revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este compus din 3 săli de judecată, 4 săli destinate şedinţelor camerei de consiliu (una pentru şedinţe penale dotată cu aparatură de înregistrare şi trei destinate şedinţelor civile), 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).

Organizarea administrativăTeritorial, Judecătoria Braşov are în circumscripţia sa municipiul

Braşov şi un număr de alte 3 oraşe (Săcele, Codlea, Predeal) si 14 comune cu satele aferente (Bod, Budila, Cristian, Dumbrăviţa, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Măieruş, Prejmer, Sînpetru, Tărlugeni, Teliu şi Vama Buzăului) (conform H.G. nr. 337/1993).

Judecătoria Braşov este judecătoria cu cea mai mare activitate dintre cele 4 judecătorii aflate in subordinea Tribunalului Braşov, cat si dintre cele 7 judecătorii din cadrul Curţii de Apel Braşov.

Schema de judecători a Judecătoriei Brasov era la sfârşitul anului 2015 de 44 de locuri, aceasta crescând cu patru locuri în cursul anului 2016 – patru locuri prin Hotărârea CSM 1193/11.10.2016, iar prin Hotărârea CSM 1557/15.12.2016 s-a probat ocuparea, pe perioadă nedeterminată, a trei posturi temporar vacante.

Judecătoria Braşov este condusă de un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii secţiilor civilă şi penală şi de colegiul de conducere constituit în data de 24.10.2005, fiecare cu atribuţiile specifice, exercitate în limita competenţelor legale.

În cadrul Judecătoriei Braşov funcţionează din luna august a anului 2007 două secţii: civilă, respectiv penală. În anul 2016 secţia civilă a cuprins un număr de 39 de posturi de judecător, iar secţia penală un număr de 12 posturi.

În cadrul secţiei civile începând cu data de 01.07.2015 toatele completele civile ce au ca titulari judecători definitivi au soluţionat cauze având ca obiect „fond funciar”, astfel cum s-a stabilit prin Hotărârea de colegiu nr. 10/30.06.2015. În tot cursul anului 2016 în cadrul secţiei civile au funcţionat 4 completuri specializate in judecarea cauzelor in materia „minori si familie”, iar în perioada 01 iulie - 30 septembrie 2016 domnul judecător

3

Coşoreanu Sergiu a soluţionat cauze în materia „minori si familie” completul C 21- Urgente fiind configurat cu obiecte în aceasta materie.

În secţia penală numărul total al completurilor la sfârşitul anului 2016 era de 8, toate fiind specializate in judecarea cauzelor cu minori. În plus, la nivelul secţiei penale, până in data de 11.07.2016, au funcţionat şi doua completuri specializate în soluţionarea cauzelor de corupţie, titularii acestora fiind desemnaţi din cadrul judecătorilor secţiei penale, însă prin hotărârea nr. 11/08.07.2016 a Colegiului de conducere al Judecătoriei Braşov s-a stabilit ca, începând cu data de 12.07.2016, toţi judecătorii titulari ai completelor de fond penale să soluţioneze cauze de corupţie. De asemenea, la nivelul secţiei, până în data de 30.06.2016, au funcţionat două complete ce soluţionează cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, dar începând cu data de 01.07.2016 a mai fost înfiinţat un complet de judecată care să soluţioneze cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Din colegiul de conducere al Judecătoriei Braşov, alături de preşedinte, fac parte 4 judecători aleşi, cate doi din fiecare secţie.

La Judecătoria Braşov au fost convocate şi organizate, în condiţiile Legii nr. 304/2004 şi ale Regulamentului de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, adunări generale ale judecătorilor, în exercitarea atribuţiilor statuate în dispoziţiile art. 50 din legea menţionată şi ale art. 17 din Regulament.

În cadrul instanţei îşi desfăşoară activitatea compartimentele auxiliare prevăzute în art. 41 alin 2 din Regulament, respectiv grefa, registratura, arhiva (penală, civilă şi cea pasivă), biblioteca, precum şi Biroul de informare şi relaţii publice. Acesta din urmă, condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei cu aprobarea colegiului de conducere, are în componenţa sa un număr de 2 judecători şi doi grefieri.

4

CAPITOLUL II

DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANŢEIÎN ANUL 2016

II.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii

În anul 2016, Judecătoria Braşov a soluţionat un număr de 35009 dosare din cele 47.317 cauze care au rulat pe rolul său în cursul anului de referinţa (cauze nou intrate - 34041 şi stocul din anul anterior - 13276).

Facem precizarea că, datele privind stocul dosarelor şi cele referitoare la dosarele suspendate menţionate în evidenţele anterioare au fost extrase din evidenţele Ecris, respectiv au fost preluate din evidenţele ţinute manual, iar datele statistice privind activitatea instanţei în anul 2016, care sunt menţionate în prezenta lucrare, sunt extrase din evidenţele Statis.

Comparativ cu anii anteriori situaţia se prezintă astfel:

VOLUMULDE ACTIVITATE 2013 2014 2015 2016

NUMAR TOTAL DE DOSARE

RULATE

49.667 48.269 39.318 47317

DOSARE SOLUTIONATE

37.323 37.928 28.176 35009

5

Numărul total de dosare aflat pe rolul judecătoriei în anul 2016 a crescut raportat la anul 2015 cu 16,90%, însă a rămas scăzut raportat la anii 2013, 2014. Procentul de scădere este următorul : faţă de anul 2013 – 4,73 %, faţă de anul 2014 – 1,97%.

În ceea ce priveşte rata de soluţionare (calculată prin raportarea cauzelor nou intrate la cele soluţionate într-un an), evoluţia este următoarea:

INSTANŢA 2013 2014 2015 2016

CAUZE NOI 35.626 35.925 28.273 34041

CAUZE SOLUŢIONATE

37.323 37.928 28.176 35009

RATADE

SOLUTIONARE 104,76% 105,57% 99,65% 102.84%

Se observă o creştere a ratei de soluţionare în raport cu anul anterior cu 3,19%.

6

În ceea ce priveşte rata de soluţionare pe fiecare lună, situaţia se prezintă, pe anul 2016, astfel:

LUNA DOSARE NOI ÎNREGISTRATE

DOSARE SOLUŢIONATE

RATA LUNARA DE

SOLUŢIONAREianuarie 1790 2318 129,49%februarie 2262 2199 97,21%

martie 3304 2671 80,84%aprilie 2673 3275 122,52%

mai 3046 2832 92,97%iunie 4109 3885 94,55%iulie 3078 4234 137,55%

august 2831 2488 87,88%septembrie 3057 2913 95,29%octombrie 2941 2757 93,74%noiembrie 2727 2925 107, 26%decembrie 2223 2512 113,00%

Tabelul de mai sus arată că, luna în care se înregistrează cea mai scăzuta rata de soluţionare, este luna martie (80,84%), motivat de împrejurarea că un număr important de judecători s-au pregătit pentru examenul de promovare.

Din totalul de 34041 dosare nou înregistrate pe rolul Judecătoriei Braşov în anul 2016, 27939 s-au înregistrat pe secţia civilă , iar 6102 dosare s-au înregistrat pe secţia penală.

În cadrul secţiei civile s-au soluţionat în 2016 un număr de 29380 dosare (rata de soluționare fiind de 105,15%), în timp ce secţia penala a soluţionat 5629 dosare (rata de soluționare fiind de 92,24%).

Volumul de activitate al secţiei civile în anul 2016 se apreciază prin raportare la numărul total de dosare rulate, anume 40.071 dosare (nou intrate – 27939 împreună cu stocul din anii anteriori – 12132).

La fel, si secţia penală a înregistrat un volum de activitate determinat de cele 7246 cauze rulate (nou intrate 6102 împreună cu stocul din anii anteriori – 1144).

Tabelul si graficul de mai jos evidenţiază evoluţia volumului de activitate pe secţii, prin raportare la ultimii 4 ani de zile.

7

SECŢIA CIVILĂ

VOLUMULDE ACTIVITATE 2013 2014 2015 2016

NUMĂR TOTAL DE DOSARE

RULATE

44.901 43.254 34.908 40071

DOSARE SOLUŢIONATE

33.452 33.855 24.585 29380

SECŢIA CIVILĂ 2013 2014 2015 2016

CAUZE NOI 31.557 31.805 24.750 27939

CAUZE SOLUŢIONATE

33.452 33.855 24.585 29380

RATADE

SOLUŢIONARE106 % 106,44% 99,33 % 105.15%

8

EVOLUŢIA RATEI DE SOLUŢIONARE – SECŢIA CIVILĂ

Potrivit datelor prezentate, activitatea secţiei civile a scăzut cu un procent de 0,85 % faţă de anul 2013 şi a crescut cu un procent de 5,82 % faţă de anul 2015.

În concluzie, diferenţele semnificative între numărul de dosare înregistrate şi cele soluţionate, în raport cu anii anteriori, se datorează reducerii numărului de cereri ce privesc executarea silită (învestiri cu formulă executorie). În anul 2014 s-au înregistrat un număr de 15890 dosare cu acest obiect, în timp ce, în anul 2016 s-au înregistrat doar 12831 dosare, iar în anul 2015 numărul cauzelor având acest obiect a fost de 9267.

SECŢIA PENALĂ

9

VOLUMULDE ACTIVITATE

2013 2014 2015 2016

NUMĂR TOTAL DE DOSARE

4.766 5.015 4410 7246

DOSARE SOLUŢIONATE

3.871 4.073 3.591 5629

SECŢIA PENALĂ

2013 2014 2015 2016

10

CAUZE NOI 4.069 4.120 3.523 6102

CAUZE SOLUŢIONATE

3.871 4.073 3.591 5629

RATADE

SOLUŢIONARE95,13 % 98,85% 101,93 % 92,24%

EVOLUŢIA RATEI DE SOLUŢIONARE – SECŢIA PENALĂ

Potrivit datelor prezentate, activitatea secţiei penale, a scăzut în raport cu anii 2013, 2014 şi 2015. Raportat la anul 2014 scăderea este de 6,68%, iar în raport cu anul 2015 de 9,50 %.

11

În ceea ce priveşte cauzele soluţionate la nivelul secţiei penale se observă o scădere a numărului acestora în raport cu numărul cauzelor intrate.

Ce se poate observa din analiza activităţii Secţiei penale este faptul că volumul de activitate are o influenţă directă asupra celerităţii cu care se soluţionează dosarele.

12

În 2016, în cadrul instanţei au funcţionat completuri specializate în materia „minori si familie”.

Situaţia cauzelor intrate şi soluţionate pe completurile specializate ale secţiei civile în 2016, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:

VOLUMUL DE ACTIVITATE

PE COMPLETURI SPECIALIZAT

E

2013 2014 2015 2016

DOSARE STOC ANTERI

OR

CAUZE NOI

SOLUTIONA-TE

STOCANTERI

OR

CAUZE NOI

SOLUŢIONA-TE

STOC ANTERI

OR

CAUZE NOI

SOLUTIO-NATE

STOC ANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

MINORIŞI

FAMILIE

1101 1723 1957 867 1959

2083 944 2024

1880 1338 1932

2079

13

În ceea ce priveşte volumul de activitate în specializarea „minori şi familie”, se constată că faţă de anul 2013 se înregistrează o uşoară creştere de 12,13%, în timp ce faţă de anii 2014 şi 2015 se înregistrează o uşoară scădere cu 1,38 % faţă de anul 2014, respectiv cu 4,54% faţă de anul anterior.

Astfel, dacă în anul 2013 completele de minori şi familie au rulat un număr de 2824 dosare (stoc + nou înregistrate), în anul 2014 au rulat 2826 dosare, în anul 2015 au rulat 2968 dosare, iar anul 2016 au rulat 3270 dosare

În ceea ce priveşte dosarele soluţionate în această specializare, numărul lor s-a situat la 1957 în 2013, a crescut la 2083 în 2014, în anul 2015 a scăzut la 1880, pentru ca să crească la 2079 în anul 2016.

Rata de soluţionare a oscilat, de asemenea, în ambele sensuri, de la 113,58% în anul 2013, în anul 2014 a scăzut la 106,32%, tendinţa de scădere menţinându-se şi în anul 2015 când a scăzut la 92,88%, iar în anul 2016 a crescut din nou la 107,61 %.

COMPLETURI SPECIALIZATE MINORI ŞI FAMILIESECŢIA CIVILĂ

14

Evoluţia volumului de activitate înregistrat pe completurile specializate ale secţiei penale in 2016, comparativ cu anii anteriori, se prezintă astfel:

VOLUMUL DE ACTIVITATE

PE COMPLETURI SPECIALIZAT

E

2013 2014 2015 2016

DOSARE STOC ANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

STOCANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUŢIONATE

STOC ANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUŢIONATE

STOC ANTERIOR

CAUZE NOI

SOLUTIONATE

CORUPŢIE 4 2 2 4 4 5 3 1 2 2 4 3

15

În cadrul secţiei penale au funcţionat, până la data de 11.07.2016, două complete specializate în judecarea cauzelor de corupţie, iar începând cu data de 12.07.2016, toţi judecătorii titulari ai completelor de fond penale, au soluţionat cauze de corupţie.

În cursul anului 2016 au existat pe rolul instanţei 6 cauze de „corupţie” (2 dosare în stoc şi 4 dosare noi) şi au fost soluţionate 3 dosare.

Volumul de activitate pe completele de „corupţie” a înregistrat o creştere considerabilă faţă de anul 2015. Astfel, de la 2 dosare în 2013, a crescut la 4 în 2014 şi a scăzut la 1 dosar în 2015, iar în anul 2016 s-a înregistrat o creştere la 4 dosare.

Rata de soluţionare a fost în 2013 de 100%, în 2014 de 125 %, în 2015 a crescut la 200%, iar în anul 2016 a scăzut la 75%.

DOSARE DE CORUPŢIE - SECŢIA PENALĂ

16

Pe materii, evoluţia situaţiei cauzelor nou intrate este redată în tabelul de mai jos:

MATERIA CAUZE NOU INTRATE PROCENT

SCĂDERE CREŞTERE

2012 2013 2014 2015 2016 2012 2013 2014 2015 2012 2013 2014

2015

PENAL 3.155 4069 4.120 3.523 6102 - 13,42% 14,50% - 1,94% - - 73,20%

CIVIL 29.344 31.577 31.805 24.750 27939 15,66%

21,63% 22,19% - - - - 12,89%

TOTAL 32.499

35.646

35.925

28.273

34041 13% 20,69%

21,30%

- - - - 20,40%

17

Evoluţia stocului de dosare înregistrat la sfârşitul fiecăruia din ultimii 5 ani este prezentată în tabelul de mai jos:

MATERIA

PROCENT

2012

2013 2014 2015 2016

SCĂDERE CREŞTERE

2012 2013 2014 2015 2012 2013 2014 2015

PENAL 697 895 903 819 1616

- 8,80% 7,67% - 19,40% - - 97,31%

CIVIL 13.347

11.449

10.274

10316

10698

22,71% 8,90% - - - - 1,54% 3,70%

TOTAL 14.044

12.344

11.045

11.135

12314

20,72%

9,80% - - - - 0,81% 10,58%

18

EVOLUŢIA STOCULUI DE DOSARE LA FINAL DE AN

19

La sfârşitul anului 2016, stocul de dosare nesoluţionate este de 12.314 dosare din care un număr de 10.698 cauze civile (dosare pe rol - 9365 + dosare suspendate - 1333) şi de 1616 cauze penale.

În materie civilă, după ce în anii 2013 şi 2014 stocul de dosare s-a aflat în scădere, în anul 2016 a crescut cu un procent de 3,70 %.

În materie penală, după ce în anul 2015 stocul de dosare s-a aflat în scădere, în anul 2016 a crescut cu un procent de 97,31 %.

Stocul general de dosare a crescut în raport cu anul 2014 cu un procent de 10,58 %.

Trebuie subliniat că majorarea stocului general de dosare a crescut din cauza creşterii socului de dosare în materie penală.

Important de precizat este faptul că, datele privind stocul dosarelor şi cele referitoare la dosarele suspendate menţionate în evidenţele anterioare au fost extrase din evidenţele Ecris, respectiv au fost preluate din evidenţele ţinute manual, iar datele statistice privind activitatea instanţei în anul 2016, care sunt menţionate în prezenta lucrare, sunt extrase din evidenţele Statis.

20

II.2. Încărcătura pe judecător

În ceea ce priveşte încărcătura pe fiecare judecător în parte, ca şi în anii precedenţi, aceasta a fost analizată prin raportare la toata activitatea acestora, respectiv dosarele rulate şi soluţionate în şedinţele publice de judecată, în camera de consiliu şi pe serviciul de permanenta, incidente, precum si atribuţiile pe sectoare şi altele administrative, toate aceste activităţi presupunând timp şi consum fizic, psihic si intelectual, determinant pentru stabilirea gradului real de încărcare.

În cursul anului 2016, la Judecătoria Braşov, media anuală a judecătorilor prezenţi la serviciu a fost de 38.

Este relevant de apreciat încărcătura pe judecătorii Judecătoriei Braşov şi prin raportare la încărcătura medie pe ţară stabilita de CSM. Judecătoria Braşov rămâne una din instanţele încărcate situându-se foarte aproape de media încărcăturii pe judecător stabilită de CSM la nivel de ţară de 1060 dosare. De asemenea Judecătoria Braşov se apropie şi de încărcătura medie pe schemă de 917.

Dacă am aprecia înc ă rcătura intr-un mod simplist, prin raportare exclusiv la numărul dosarelor rulate şi la schema de judecători (în prezent de 48 de locuri), rezultă că din cele 47.317 dosare pe care Judecatoria Brasov le-a avut pe rol în anul 2016, fiecărui judecător urmau să îi revină 985 dosare.

Însă, dacă am aprecia încărcătura la numărul judecătorilor care au activat efectiv în instanţă şi care în medie s-a ridicat la 38, rezultă că înc ă rcătura medie pe judecător în cadrul Judecătoriei Braşov în 2016 a fost de 1.245 dosare.

În ceea ce priveşte dosarele soluţionate, în anul 2016, raportat la schema de 48, fiecare judecător a soluţionat in medie 730 dosare. Raportat la numărul judecătorilor ce au participat efectiv la activitatea de soluţionare a cauzelor - 38, fiecare judecător a soluţionat în medie un număr de 921 dosare.

În mod evident, însă, încărcătura reală a judecătorilor trebuie apreciată şi prin contabilizarea tuturor celorlalte atribuţii cărora aceştia trebuie să le facă faţă în cursul anului, atribuţii care pot fi mai greu cuantificate numeric şi care, cum s-a mai arătat, se regăsesc în diverse atribuţii străine şedinţei de judecata, precum activitatea în compartimentele auxiliare (executări penale, executări civile), sau alte atribuţii administrative cu care sunt însărcinaţi de-a lungul anului.

Nivelul încărcăturii este esenţial de apreciat şi prin prisma pragurilor de volum optim stabilite prin programul adoptat de către CSM prin Hotărârea nr.945/2010. În anul 2016, ca de altfel în nici unul din anii anteriori, niciun complet de judecată nu a primit dosare cu o complexitate totală de 5060 puncte.

In anul 2016, la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov au funcţionat in medie 28 de judecători si au soluţionat cereri cu complexitate totala de 105.318 puncte, ceea ce înseamnă o medie de 3.761 puncte complexitate pentru fiecare judecător, dacă cererile s-ar putea repartiza în mod egal către toţi judecătorii secţiei, lucru care nu este posibil.

Astfel, în cadrul secţiei civile au funcţionat un număr de 2 judecători care au avut norma redusă la jumătate (preşedintele – faţă de atribuţiile administrative suplimentare stabilite în sarcina acestuia şi o altă doamnă judecător căruia Colegiul de conducere, pentru motive de sănătate, i-a

21

aprobat reducerea normei de încărcare la jumătate), un judecător care are norma redusa cu 10 procente (purtătorul de cuvânt) şi doi judecători care au norma redusă cu 25% (preşedintele secţiei civile şi vicepreşedintele instanţei - faţă de atribuţiile administrative suplimentare stabilite în sarcina acestora).

În anul 2016, în cadrul secţiei penale a Judecătoriei Braşov, au activat 7 complete de judecată, fiecare judecător desfăşurând pe lângă activitatea de judecată şi serviciul de permanenţă. Pe lângă cele 7 complete de judecată, cererile de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au fost soluţionate, până în data de 30.06.2016, de două complete de judecată, şi începând cu data de 01.07.2016 a mai fost înfiinţat un complet de judecată care să soluţioneze astfel de cereri. În total, în cadrul secţiei penale, funcţionând efectiv un număr de 10 judecători din cei 11 ai secţiei penale (un judecător este delegat la Penitenciarul Codlea, o doamnă judecător s-a aflat în concediu de maternitate până în data de 15.08.2016, iar domnul judecător Gogan Adrian activează în cadrul secţiei penale începând cu data de 01.07.2016).

Soluţiile pronunţate la nivelul secţiei au totalizat 36380 puncte complexitate, ceea ce înseamnă o medie pentru fiecare judecător al secţiei de 3638 puncte.

În cele ce urmează vom prezenta două tabele cuprinzând situaţia separată a celor două secţii civilă şi penală, precum şi activitatea sub aspect cantitativ a judecătorilor care, în decursul anului, au funcţionat în cadrul secţiilor, urmând ca pentru judecătorii care nu au funcţionat constant şi pe tot parcursul anului în secţia respectivă să se facă menţiuni în dreptul acestora cu privire la perioada cat au activat in cadrul fiecărei secţii.

22

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECĂTORILOR SECŢIEI PENALEÎN ANUL 2016

PENAL

Nr. Crt Numele judecătorului

Nr. şedinţe de

judecată

Nr. dosare rulate

Nr. dosare soluţionate

Nr. dosare nou intrate

1 ALDEA ANGLIANA- P 1* 30 publ+111 CCTOTAL

141

786 publ236 CCTOTAL1022

506 552/3352

puncte

2 EPURE DIANA- C 2*(începând cu data de 15.06.2015 activează în secţia civilă)

4 publ+1CC

TOTAL5

14 publTOTAL

1412 0

3 DOBRIŢOIU BOGDAN- P 3 33 publ+120 CCTOTAL

153


595 617/4128

puncte

4 POTÂRNICHE MĂDĂLINA- P 4* 25 publ+120 CCTOTAL

145


627 623/3875

puncte

5 PARASCAN ROMEO- VASILE P 5

66 publ+99 CCTOTAL

165


519 609/3680

puncte

6 BOTEZATU ADINA- CERASELA- P 6(începând cu data de 20.01.2016 activează în sectia civilă)

10 publTOTAL

10

64 publTOTAL

6464 5

28 puncte

7 FODOR IOANA- P 6(începând cu data de 20.01.2016)

46 publ+99 CCTOTAL


514 585/3654

puncte

23

1458 TROFIN CORINA- P 7 23

publ+85 CCTOTAL

108


550 546/3322

puncte

9 CHIHAIA NICOLETA- GABRIELA- P 7(începând cu data de 01.12.2016)

12 CCTOTAL

12

30 CCTOTAL

3027 103/

608 puncte

10 GROAPĂ CARMEN ANE MARIA- P 8 (până în data de 30.09.2016)

161 CCTOTAL

161

638 CCTOTAL

638455 520/

3592 puncte

11 POTÂRNICHE FLORIN- P 8(începând cu data de 01.12.2016)

14 CCTOTAL

14

79 CCTOTAL

7945 53/

359 puncte

12 STROIU OANA- P 9 176 CCTOTAL

176

878 CCTOTAL

878635 640/

4491 puncte

13 GOGAN ADRIAN- P 10(începând cu data de 01.07.2016 şi până în data de 30.11.2016)

92 CCTOTAL

92

334 CCTOTAL

334251 196/

1254 puncte

14 BĂCIOIU LUCICA- P 11 25 publ+116 CCTOTAL

141


648 690/4166

puncte

15 CĂLIN NICOLETA- P 12(începând cu data de 15.08.2016)

8 publ+26 CCTOTAL

34

196 publ47 CCTOTAL

243

181 289/1732

puncte

24

25

În graficul de mai sus sunt prezentate punctele soluţionate de fiecare judecător care a activat în cadrul secţiei, raportarea fiind făcută la punctajul de 3638 respectiv 71,89% din punctajul stabilit de CSM privind volumul optim de activitate şi stabilit prin hotărârile colegiului de conducere al Judecătoriei Braşov.

Doamnele judecător Groapă Carmen şi Stroiu Oana, iar începând cu data de 01.07.2016 şi domnul judecător Adrian Gogan au soluţionat cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi plângeri împotriva soluţiei procurorului.

Dosarele de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sunt în număr relativ ridicat, respectiv 1356 dosare, acesta fiind motivul pentru care punctajul soluţionat de doamnele judecător este mult mai mare decât punctajul soluţionat de celelalte complete.

Privind din altă perspectivă, completele pe care nu s-au înregistrat cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi au soluţionat numeroase cereri (menţineri de arestare, înlocuiri de măsuri preventive etc.) ce sunt contabilizate ca urmare a modificării Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti care stabileşte formarea de dosare asociate şi evidenţierea acestora în punctajul repartizat şi soluţionat de judecători.

Conform datelor prezentate, în cadrul secţiei penale un judecător a intrat in medie în 33 şedinţe publice de judecata şi 105 şedinţe de cameră de consiliu şi a soluţionat in medie un număr de 562 dosare, iar un complet a fost investit in medie cu un număr de 610 dosare.

Sectorul executări penale a fost acoperit de către domnii judecători Bogdan Dobriţoiu şi Potârniche Mădălina.

Doamna judecător Carmen Groapă a ocupat şi funcţia de președinte secţie penală până la data de 30.09.2016, iar după această dată funcţia a fost ocupată de către doamna judecător Oana Stroiu.

Toţi judecătorii secţiei penale au efectuat serviciul de permanenţă în zilele de sâmbătă şi duminică şi în zilele de sărbătoare legală.

Doamnele judecător Carmen Groapă şi Mihaela Simion au exercitat atribuţii specifice în ceea ce priveşte pregătirea profesională a personalului auxiliar al secţiei penale şi în ceea ce priveşte studiul profesional al judecătorilor secţiei, dar şi în scopul unificării practicii la nivelul secţiei.

Judecătorul delegat la Penitenciarul Codlea a fost asigurat tot de către Judecătoria Braşov, prin persoana domnului judecător Isac Marian.

26

În ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrată de judecătorii secţiei penale, situaţia se prezintă astfel:

NUME JUDECATOR RATA SOLUTIONARE RATA DE SOLUTIONARE LA NIVELUL SECTIEI

ALDEA Angliana 91,66 %

92,24 %

DOBRIŢOIU Bogdan 96,43%POTÂRNICHE(fostă Truşcan) Mădălina

100,64%

PARASCAN Romeo 85,22%FODOR Ioana 87,86%TROFIN Corina 100,73%CHIHAIA Nicoleta- Gabriela

26,21 %

GROAPĂ Carmen 87,5%POTÂRNICHE Florin 84,90%STROIU Oana 99,22 %GOGAN Adrian 128,06%CĂLIN Nicoleta 62,62%BACIOIU Lucica 93,91 %BOTEZATU Adina 1280%

Raportat la rata de soluţionare trebuie precizat că doamna judecător Botezatu Adina- Cerasela a activat în cadrul secţiei penale doar 15 de zile, în luna ianuarie 2016, perioadă în care s-au înregistrat pe completul său doar 5 dosare, cele 64 de dosare soluţionate fiind reprezentate de stocul din anul precedent.

În ce îl priveşte pe domnul judecător Gogan Adrian acesta a activat în cadrul secţiei penale în perioada 01.07 – 31.10.2016, după care a trecut în cadrul secţiei civile, iar în perioada menţionată a soluţionat cereri de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

27

28

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL JUDECATORILOR SECŢIEI CIVILEÎN ANUL 2016

Nr. Crt Numele judecătorului

Nr. şedinţe de

judecată

Nr. dosare rulate

Nr. dosare soluţionate

Nr. dosare nou intrate

1 MEROIU ANCA- C 1 24 şed publ+95 CCTOTAL

119

918 publ+810 CCTOTAL1728

1126 1042/3214

puncte

2 GHEORGHIU ANCA- C 2+ C- miercuri- ASOCIAȚII(până în data de 15.01.2016)

1 şed publ+1CC

TOTAL2

33 publ+7 CC

TOTAL40

18 30/164 puncte

3 NEGRU MARIA- PETRONELA- C 2 + C- miercuri- ASOCIAȚII (începând cu data de 20.01.2016)

20 şed publ+105CC+41 asoc

TOTAL166


607 529/3036

puncte

4 SIMA ANCA- MARIA- C 3 (până în data de 30.09.2016)

19 şed publ+53CC

TOTAL72


865 853/2517

puncte

5 GROAPĂ CARMEN- C 3 (începând cu data de 01.10.2016)

6 şed publ+40CC

TOTAL46

196 publ+153

CCTOTAL

349

167 222/1014

puncte

6 VĂLEANU IONELA- C 4 24 şed publ+88CC

TOTAL112


1194 1090/3478

puncte

7 SOLOVĂSTRU GEORGE- C 5 +Asociaţii de proprietari

24 şed publ+108CC

+11 asoc


1060 1108/3516

puncte

29

TOTAL143

8 BANU ELENA- C 5*+ C- joi- ASOCIAȚII

23 şed publ+63CC+39 asocTOTAL

125

676 publ+301 CCTOTAL

977

510 398/2135

puncte

9 BEUDEAN ELENA- C 6+ C- marți- ASOCIAȚII

27 şed publ+103CC

+43 asocTOTAL

173


677 564/3191

puncte

10 LUCA MIHAELA- C 7 22 şed publ+79CC

TOTAL101


1189 1042/3397

puncte

11 SIMION MIHAELA- C 8 23 şed publ+82CC

TOTAL105


1064 980/3005

puncte

12 CHISCOP CRISTIN ANTONIO- C 9

21 şed publ+76CC

TOTAL97


1045 1084/3437

puncte

13 MARINESCU LIVIU- C 10 19 şed publ+126CCTOTAL

145


1030 1075/3627

puncte

14 GHIDARCEA CRISTIAN- C 11 21 şed publ+78CC

TOTAL99


1003 1017/3124

puncte

15 SANDU MARIA- IRINA- C 12 + C- Luni- ASOCIAȚII


166


676 918/4421

puncte

16 VIDAEFF ADRIANA- RODICA- C 13

24 şed publ+97CC

TOTAL121


1154 1071/3517

puncte

30

17 ACHTEN LAURA- C 14 25 şed publ+95CC

TOTAL120


1107 1067/3419

puncte

18 MARUŞCA BOGDANA – MARIA- C 15+C27- CABINET+C Asociații proprietari


121


1159 1081/3470

puncte

19 MOLDOVAN DANA IULIANA- C 17

23 şed publ+82CC

TOTAL105


1422 1043/3311

puncte

20 SÎMPETRU ANDA- C 18 28 şed publ+73CC

TOTAL101


1188 1071/3501

puncte

21 TOGAN CARMEN- DENISA- C19

24 şed publ+94CC

TOTAL118


1205 1047/3257

puncte

22 EPURE DIANA- C 21(până în data de 31.05.2016)

12 şed publ+26CC

TOTAL38


751

515 318/1151

puncte

23 COŞOREANU SERGIU- C 21(începând cu data de 01.05.2015)

12 şed publ+62CC

TOTAL74


775 711/2266

puncte

24 ARAMĂ MIRELA- C 22 23 şed publ+97CC

TOTAL120


1093 1056/3375

puncte

25 ROMANIUC CORNELIA- C 23(până în data de 10.07.2016)

14 şed publ+48CC

TOTAL62


799 435/1476

puncte

26 ABUTNĂRIŢEI ANDREEA IONELA- C23(începând cu 01.12.2016)

5CCTOTAL

5

12 CCTOTAL

122 60/

382 puncte

31

27 BĂRBULESCU RAMONA- MARIA-C 24(până în data de 30.04.2016)

8 şed publ+21CC

TOTAL29


484

424 288/914 puncte

28 NISTOR CĂTĂLINA - C 24 (în perioada 01.05.2016-30.11.2016)

13 şed publ+54CC

TOTAL67


770 846/2649

puncte

29 GOGAN ADRIAN - C 24(începând cu 01.12.2016)

1 şed publ+5CC

TOTAL6

48 publ+10 CCTOTAL

58

7 19/93 puncte

30 MUNTEANU CRISTINA- C 26 21 şed publ+75CC

TOTAL96


1048 1037/3470

puncte

31 SPĂTĂCEAN LIA- C 28 22 şed publ+84CC

TOTAL106


1115 1088/3360

puncte

32 RUSU ROXANA(stagiar) C 30s 15 şed publ+40CC

TOTAL55


843

621 912/3282

puncte

33 DIACONU ALINA(stagiar)-C 31s(până în data de 18.01.2016)

1 şed publ+4CC

TOTAL5

7 publ+31 CCTOTAL

38

42 11/11 puncte

34 NACU GABRIELA ADRIANA- C 31(începând cu 20.01.2016)

22 şed publ+84CC

TOTAL106


1136 1152/3809

puncte

35 DOGARU ILEANA- ROXANA- C 32

46 şed publ+141CCTOTAL

187


441 486/2977

puncte

36 DIMOFTE TATIANA(stagiar)-C 33s(până în data de 18.01.2016)

1 şed publ+6CC

TOTAL7

6 publ+41 CCTOTAL

47

27 1111 puncte

32

BOTEZATU ADINA- CERASELA-C 33(până în data de 18.01.2016)

20 şed publ+70CC

TOTAL90


1081 11823894

puncte

Sunt importante următoarele menţiuni: Maruşca Bogdana Maria (preşedintele instanţei) si Simion Mihaela

(vicepreşedintele instanţei) au mai exercitat atribuţii in ceea ce priveşte Biroul de relaţii cu publicul, in ceea ce priveşte pregătirea profesionala a personalului auxiliar si studiul profesional al judecătorilor secţiei civile, in domeniul protecţiei muncii, dar si in evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar; prin Hotărâre a Colegiului de Conducere, pentru a se asigura timpul necesar activităţilor administrative, s-a stabilit reducerea volumului de muncă cu 50 % respectiv 25 %.

doamna judecător Elena Banu a beneficiat de o reducere a volumului de muncă cu 50 % prin Hotărâre de Colegiu; doamna judecător a exercitat în timpul anului şi atribuţii în sectorul „asociaţii şi fundaţii”

domnul judecător Ghidarcea Cristian – preşedintele secţiei civile - a avut nivelul de încărcătura stabilit tot prin Colegiul de Conducere la ¾ din volumul de activitate; domnul judecător a mai exercitat atribuţii în scopul unificării practicii la nivelul secţiei civile, în evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar, dar şi în asigurarea studiului profesional al judecătorilor secţiei şi în pregătirea profesională a personalului auxiliar al secţiei civile; domnul judecător a exercitat toate atribuţiile aferente funcţiilor de conducere ori de cate ori au lipsit din instanţa atât preşedintele, cât şi vicepreşedintele acesteia;

doamna judecător Anda Sîmpetru – purtătorul de cuvânt - a beneficiat de asemenea de o reducere de 10%; din biroul de relaţii cu publicul au mai făcut parte doamnele judecător Bogdana- Maria Maruşca, Ileana- Roxana Dogaru şi Trofin Corina.

doamnele judecător Elena Banu, Elena Beudean, Irina Sandu, Negru Petronela- Maria, au exercitat in cursul anului şi atribuţii în sectorul „asociaţii si fundaţii”, iar domnii judecător Bogdana- Maria Maruşca şi George Solovastru a fost delegaţi la organul financiar pentru soluţionarea cererilor de acordare personalitate juridică asociaţiilor de proprietari;

toţi judecătorii Secţiei civile au exercitat în cursul anului şi atribuţii în sectorul „executări civile”;

completele specializate în judecarea cauzelor de minori şi familie au fost asigurate de către doamnele judecător Anca Gheorghiu (până la data de 15.01.2016), Negru Maria- Petronela, Elena Beudean, Maria- Irina Sandu, Ileana- Roxana Dogaru, iar domnul judecător Coşoreanu Sergiu a soluţionat cauze în materia „minori si familie” pe completul C21- Urgente în perioada 01 iulie - 30 septembrie 2016.

33

34

35

Reprezentarea grafică de mai sus nu cuprinde coordonatele cantitative ale activităţii judecătorilor stagiari şi a celor definitivi care au activat în instanţa mai puţin de 6 luni.

În ceea ce priveşte rata de soluţionare înregistrată de judecătorii secţiei civile, situaţia se prezintă astfel:

NUME JUDECATOR RATA SOLUŢIONARE RATA DE SOLUŢIONARE LA NIVELUL SECŢIEI

MEROIU Anca 108,06%

105,15%

GHEORGHIU Anca 60%

NEGRU Maria-Petronela 114,74%

RAD Anca Maria 101,40%

GROAPĂ Carmen- Anemaria

75,22%

VĂLEANU Ionela 109,54%

SOLOVĂSTRU George 95,66%

BANU Elena 128,14%

BEUDEAN Elena 120%

LUCA Mihaela 114,10%

SIMION Mihaela 108,57%

CHISCOP Cristin- Antonio

96,40%

MARINESCU Liviu 95,81%

GHIDARCEA Cristian 98,62%

SANDU Maria- Irina 73,63%

VIDAEFF Adriana- Rodica

107,74%

ACHTEN Laura 103,74%

MARUŞCA Bogdana- Maria

107,21%

MOLDOVAN Dana- Iuliana

136,33%

SÎMPETRU Anda 110,92%

36

TOGAN Carmen- Denisa 115,09%

EPURE Diana 161,94%

COŞOREANU Sergiu 109%

ARAMĂ Mirela 103,5%

ROMANIUC Cornelia 183,67%

ABUTNĂRIŢEI Andreea- Ionela

3,33%

BĂRBULESCU Ramona 147,22%

NISTOR Cătălina 91%

GOGAN Adrian 36,84%

MUNTEANU Cristina 101,06%

SPĂTĂCEAN Lia 102,48%

RUSU Roxana- stagiar 68,09%

DIACONU Alinastagiar

381,81%

NACU Adriana- Gabriela 98,61%

DOGARU Ileana- Roxana 90,74%

DIMOFTE Tatianastagiar

245,45%

BOTEZATU Adina- Cerasela

91,45%

37

38

39

În grafic au fost menţionaţi separat judecătorii ce au activat întreg anul pe secţia civilă şi nu au avut volumul de muncă redus şi judecătorii stagiari.

Încărcătura medie la nivelul secţiei s-a calculat funcţie de doi indicatori: numărul mediu de şedinţe publice, numărul mediu de dosare cu ca au fost investiţi judecătorii secţiei si numărul mediu de dosare soluţionate de judecătorii secţiei.

Numărul mediu de şedinţe publice s-a calculat prin împărţirea numărului total al şedinţelor publice de judecata la 28 – numărul mediu de judecători care au activat in 2016 în cadrul secţiei civile. La stabilirea numărului mediu s-a avut în vedere numărul de judecători ai secţiei civile, respectiv 33, din care s-a scăzut numărul celor care au avut volum redus şi care nu au activat în instanţă pe întreg parcursul anului (s-a apreciat că doamnele judecător Bogdana Maruşca şi Elena Banu au realizat volumul de muncă al unui judecător, doamnele judecător Nistor Cătălina, Rad Anca- Maria, Epure Diana, Romaniuc Cornelia- Elena, Bărbulescu Ramona- Maria, Rusu Roxana, Mihaela Simion şi domnul judecător Ghidarcea Cristian au realizat volumul de muncă a 5 judecători.

Numărul mediu de dosare cu care a fost investită secţia s-a calculat prin împărţirea numărului total de dosare la acelaşi număr de 28 de judecători.

Încărcătura medie pe judecător în cadrul secţiei civile s-a calculat prin împărţirea numărului total al dosarelor soluţionate la acelaşi număr de 28 de judecători activi.

Astfel, în baza celor mai sus menţionate, in cadrul secţiei civile un judecător a intrat in medie in 24 şedinţe publice de judecata, a fost investit in medie cu 997 dosare si a soluţionat in medie un număr de 1049 dosare.

În ceea ce priveşte încărcarea reflectata în punctaj, la nivelul secţiei civile se constată că pragul maxim nu a fost depăşit.

40

II.3 Operativitatea soluţionării cauzelor pe instanţă

În ceea ce priveşte operativitatea pe instanţă în anul 2016 se înregistrează o creştere a acesteia de la 74,54 % în 2015 la 76,13%,

Operativitatea instanţei la nivelul anului 2016 s-a calculat ca şi în anii anteriori, în sensul că s-au avut în vedere numărul cauzelor nou intrate (34041), numărul cauzelor aflate în stoc la începutul anului (13276), dosarele suspendate la finele anului (1333) şi dosarele soluţionate în cursul anului (35009).

OPERATIVITATEA PE INSTANŢĂ

Operativitatea în materie penală la nivelul anului 2016 a fost de 77,68% , inferioară celei din 2015 (81,42%), 2014 (81,28%), 2013 (81,23 %), 2012 (82,39%) şi 2011 (80,35%).

OPERATIVITATEA ÎN MATERIE PENALĂ

41

Operativitatea în materie civilă la nivelul anului 2016 a fost de 75,84 % superioară celei din anul 2015 (73,64%) şi 2012 (73,79%), însă inferioară celei din 2014 (81,15%), 2013 (77,80%) şi 2011 (75,44%).

OPERATIVITATEA IN MATERIE CIVILA

42

II.4 Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii instanţelor sunt următorii:

Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;

Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;

Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;

Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul procesual fond) - reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final;

Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei respective de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.

În anul 2016 Judecătoria Braşov s-a încadrat în gradul „eficient”.Situaţia pe indicatori este următoarea :- „rata de soluţionare” – eficient – 102,8 % - trebuie semnalat că

la acest indicator secţia penală a atins coeficientul „satisfăcător” în timp ce secţia civilă calificativul „foarte eficient”;

- „stocul de dosare” – eficient – 6,5 % - ambele secţii au atins acelaşi coeficient;

- „ponderea dosarelor închise într-un an” – foarte eficient; - „durata medie de soluţionare” – foarte eficient;- „redactări peste termenul legal” – satisfăcător.Trebuie precizat că, pentru stabilirea coeficienţilor de analiză, sunt

folosite datele din programul Statis. Analizând coeficienţii de eficienţă se constată că:- în primul semestru al anului 2016 instanţa s-a încadrat în gradul

„eficient”, „rata de soluţionare” – eficient – 100,62 % - trebuie semnalat că la acest indicator secţia penală a atins coeficientul „foarte eficient” în timp ce secţia civilă calificativul „satisfăcător”, „stocul de dosare” – eficient – 5,49 % - ambele secţii au atins acelaşi coeficient, „ponderea dosarelor închise într-un an” – foarte eficient, „durata medie de soluţionare” – foarte eficient, „redactări peste termenul legal” – ineficient

- în cel de-al doilea semestru al anului 2016 instanţa s-a încadrat în gradul „eficient”, „rata de soluţionare” – eficient – 105,8 % - trebuie semnalat că la acest indicator secţia penală a atins coeficientul „satisfăcător” în timp ce secţia civilă calificativul „foarte eficient”, „stocul de dosare” – eficient – 6,5 % - la acest indicator secţia penală a atins coeficientul „foarte eficient” în timp ce secţia civilă calificativul „eficient”, „ponderea dosarelor închise într-un an” – foarte eficient, „durata medie de soluţionare” – foarte eficient, „redactări peste termenul legal” – satisfăcător

43

Pentru îmbunătăţirea ratei de soluţionare, s-a apreciat că, aceasta poate avea loc prin înlăturarea totală a termenului de recomandare. Prin Hotărârea de Colegiu nr. 17/24.09.2014 termenul de recomandate a fost redus la 3 luni, prin Hotărârea de Colegiu nr. 18/08.12.2015 a fost redus la 2 luni, iar prin Hotărârea de Colegiu nr. 18/13.12.2016 a fost redus la o lună. Aceste hotărâri au fost adoptate de conducerea instanţei pentru a preveni o supraîncărcare a completelor.

Un calcul simplu al termenului de recomandare la care se adaugă termenul de 10 zile pentru regularizarea cererii, cel de 25 de zile pentru formularea întâmpinării, cel de 10 zile pentru formularea răspunsului la întâmpinare şi cel de 60 de zile pentru stabilirea primului termen conduce la concluzia că un dosar va avea nevoie uneori de 7 luni pentru ajunge la primul termen de judecată. Dacă adăugăm cele două luni de vacanţă judecătorească ajungem la concluzia că un dosar de o complexitate medie spre mare este imposibil să fie soluţionat în termen de 1 an de la înregistrare. O analiză pe obiecte a cauzelor înregistrate la Judecătoria Braşov este foarte greu de realizat din cauza numărului mare de dosare însă, în acest context, rata de soluţionare ridicată este dată şi de numărul mai mare al unor cereri de complexitate redusă.

Coeficientul „stocul de dosare” este în legătură directă cu coeficientul „rata de redactare”. Astfel cauzele care conduc la o rată de redactare redusă sunt aceleaşi care conduc la o creştere a stocului de dosare.

Un alt coeficient ce trebuie analizat este cel al „redactărilor peste termenul legal” în care Judecătoria Braşov este „satisfăcător”.

În analiza acestui indicator trebuie avut în vedere faptul că vizează doar numărul de „hotărâri” – în cazul judecătoriilor „sentinţe”, însă este bine ştiut că un număr mare de dosare se soluţionează prin Încheiere (ex. ordonanţele de plată respinse, uzucapiunile, cererile de încuviinţare executare silită, aplicarea amenzilor judiciare, multe cereri formulate în cadrul executărilor silite etc.). Este adevărat că gradul de complexitate al dosarelor ce se soluţionează prin Încheiere este redus, însă nu trebuie neglijat faptul că şi pentru acestea se alocă timp şi muncă. În acest sens trebuie observată diferenţa dintre „dosare soluţionate prin hotărâre – 14339 – avute în vedere la stabilirea indicelui „redactări peste termenul legal” şi „dosare soluţionate” – 35.009 – avute în vedere la stabilirea indicelui „rata de soluţionare”.

Întârzieri în redactarea hotărârilor au existat întotdeauna la Judecătoria Braşov. Cauzele acestora sunt multiple, obiective: numărul mare de dosare, timpul alocat pregătirii examenului de promovare, complexitatea unor dosare, şi subiective : nealocarea unui timp suficient acestei activităţi, capacitatea redusă de sinteză.

Trebuie totuşi remarcat că în anul 2016 numărul dosarelor neredactate la finalul anului a fost de 306 faţă de 595 câte existau la finele anului 2015.

Extrasele din programul Statis se regăsesc în Anexa 9.

44

II.5 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate.

Este de menţionat faptul ca indicii de calitate s-au apreciat avându-se în vedere numărul hotărârilor supuse cailor de atac dintre cele pronunţate în anul 2016, iar dintre acestea, numai acele hotărâri care au primit deja, în cursul anului 2016, o soluţie în căile de atac şi care, astfel, au putut fi înregistrate şi analizate, la evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar.

În anul 2016 la Judecătoria Braşov s-au pronunţat în materie penală un număr de 5.629 hotărâri din care 1.306 au fost supuse controlului judiciar, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 23,20 % inferior celui din anii precedenţi 2012- 49,05%, 2013 - 40,94%, şi 2015 – 30,49%.

În materie civilă în anul 2016, s-au pronunţat un număr de 29.380 hotărâri. Dintre acestea 3.470 au fost atacate, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 11,81 % inferior celor din anul 2015 de 12,78 %, însă superior celui din anul 2014 de 10,10 %, din anul 2013 de 5,46%.

MATERIA CAUZE NOI

CAUZESOLUŢIONATE

CAUZEAPELATEŞI RECURATE

PONDERE DE ATACABILITATE

CIVIL 27.939 29.380 3.470 11,81%

PENAL 6.102 5.629 1.306 23,20%

45

EVOLUŢIA PROCENTULUI DE ATACABILITATE PE INSTANŢĂ ÎNTRE 2014 – 2016

46

II. 6 Indicele de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti

47

La nivelul instanţei, procentul de atacabilitate al hotărârilor înregistrat la nivelul anului 2016 s-a ridicat la 13,64 % inferior celui din anul 2015 de 15,04%, însă superior faţă de cel din anul 2014 de 13,58 %, din anul 2013 de 9,57%, şi celui din 2012 de 12,62%.

În plus, până la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar au soluţionat în materie civilă un număr de 367 cai de atac, iar în materie penală un număr de 318.

Dintre aceste 685 hotărâri atacate, 453 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 232 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

Dacă apreciem că acest procent de desfiinţare trebuie stabilit prin raportare strictă la hotărârile evidenţiate, apreciere deosebit de relativă, atunci gradul de desfiinţare la nivel de instanţa se ridica la 33,86 % superior atât celui din anul 2015 de 21,10%, cât şi celui din anul 2014 de 28,85%.

În materie penală, până la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 318 căi de atac. Dintre acestea, 211 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau contestaţiei (recursului) şi doar 107 dintre acestea au fost desfiinţate sau modificate.

În materie civilă, până la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 367 cai de atac (recursuri si apeluri). Dintre acestea, 242 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului şi doar 125 dintre acestea au fost desfiinţate sau modificate.

În cursul anului 2016, analizându-se motivele de casare ale sentinţelor pronunţate de Judecătoria Braşov s-au reţinut, în general, motive neimputabile instanţei de fond ca: depunerea în apel/recurs de înscrisuri noi, reţinerea eronată a stării de fapt, interpretarea greşită a probelor, dar şi motive imputabile cum ar fi: încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, nerespectarea principiului disponibilităţii şi al contradictorialităţii; nepronunţarea asupra unor capete de cerere.

S-a mai dispus casarea sentinţelor judecătoreşti pentru încălcarea dispoziţiilor referitoare la arătarea considerentelor de fapt şi de drept, încălcarea sau aplicarea greşită a legii, nepronunţarea asupra unui mijloc de apărare sau a unei dovezi administrate.

In materie penală, se remarcă numărul mic de hotărâri desfiinţate/casate, cel mai des motiv întâlnit referindu-se atât la modalitatea individualizării pedepselor (majorarea acestora prin înlăturare circumstanţe atenuante) cât şi la individualizarea modului de executare a pedepselor; desfiinţarea/casarea s-a datorat în alte cazuri şi modului de soluţionare a laturii penale, funcţie de interpretarea probelor administrate (achitare după condamnare sau condamnare după achitare – fără să fie vorba de încălcări ale dispoziţiilor legale); în plus, au existat situaţii in care desfiinţarea/casarea sentinţelor s-a datorat felului în care s-a efectuat procedeul de contopire.

În ceea ce priveşte evidenţa pe judecători a hotărârilor pronunţate în 2016 si analizate de către instanţele de control judiciar, aceasta se regăseşte in Anexele 3 şi 4.

Situaţia hotărârilor desfiinţate cu trimitere spre rejudecare, pe judecător, este prezentată în Anexa 6.

În cursul anului 2016 s-au întors din calea de atac cu soluţia de rejudecare 44 de dosare.

48

II.7. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Celeritatea soluţionării cauzelor este un element care afectează direct percepţia publicului asupra actului de justiţie.

Întârzierea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil este determinată fie de motive obiective (complexitate sporită, cereri de amânare formulate de părţi), fie de motive subiective.

Cu privire la acestea din urmă, din analiza fişelor dosarelor mai vechi de 1 an pe rolul Judecătoriei Braşov, rezultă că principalele cauze sunt: administrarea în trepte a probatoriului, neaplicarea dispoziţiilor procedurale sau lipsa de finalizare a acestora în cazul aplicării, necesitatea administrării probei cu expertiza, în special cea topografică, precum si admiterea cu prea mare uşurinţa in anumite cazuri a cererilor de amânare formulate de avocaţi sau de parţi.

Deşi la nivelul Judecătoriei Braşov există o evidenţă lunară a acestor dosare mai vechi de 1 an, măsura, prin ea însăşi, nu îşi găseşte eficienţa.

La nivelul Judecătoriei Braşov, la sfârşitul anului 2013 numărul cauzelor mai vechi de 1 an s-a ridicat la 1058. În anul 2014, la final, sunt înregistrate 863 cauze mai vechi de un an din care 758 civile şi 105 penale.

La finele anului 2015 pe rolul judecătoriei se află înregistrate 1095 cauze mai vechi de 1 an, din care 1027 dosare civile şi 66 dosare penale.

La finele anului 2016 pe rolul judecătoriei se află înregistrate 980 cauze mai vechi de 1 an, din care 940 dosare civile şi 40 dosare penale.

Raportat la numărul total al cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Braşov în anul 2016, respectiv 47317, numărul de 980 cauze mai vechi de un an reprezintă un procent de 2,07 % ceea ce înseamnă că în proporţie de 97,93% din cauze sunt soluţionate în mai puţin de un an.

EVOLUŢIA STOCULUI DE DOSARE MAI VECHI DE 1 AN LA FINAL DE AN, ÎNTRE 2014 – 2016

49

Cercetările efectuate au concluzionat că întârzierea în soluţionarea cauzelor este datorată în cele mai multe dintre cazuri fluctuaţiilor de personal (transferuri, detaşări, promovări, concedii medicale, ş.a.) care au determinat desfiinţări de complete şi preluarea acestora de ceilalţi judecători ai instanţei, obiectului si complexităţii dosarului (cauze vizând dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate într-o zonă de atracţie turistică sau greu accesibila şi care necesită în cele mai multe cazuri un probatoriu diversificat - expertiză în cele mai multe cazuri - a cărui administrare presupune un timp îndelungat). Nu în ultimul rând trebuie menţionată, ca şi cauză a întârzierii soluţionării dosarelor, necesitatea avizării de către OCPI a rapoartelor de expertiză specialitatea topografie, în conformitate cu Ordinul 1882/2010.

În scopul eficientizării activităţii Biroului Local de Expertize Braşov, s-au organizat de către Tribunalul Braşov o serie de întâlniri cu experţii judiciari din cadrul acestei instanţe, ocazie cu care au fost analizate şi discutate problemele pe care le-au sesizat atât experţii cât şi instanţele de judecată. Totodată la aceste întâlniri au fost invitaţi reprezentanţi ai OCPI Braşov având în vedere că, în majoritatea cazurilor, expertizele întocmite în dosare urmează a sta la baza înscrierilor în cartea funciară.

Urmare a acestor întâlniri s-au constatat deficienţele identificate de judecători - expertize efectuate cu superficialitate, necomunicarea către instanţe a fazelor în care se află lucrarea de expertiză, neprezentarea în instanţă a unora dintre experţi la solicitarea acesteia, nedepunerea raportului de expertiză în suficiente exemplare pentru a fi comunicate tuturor părţilor, cereri de înlocuire nemotivate, lipsa experţilor sau insuficientul număr în anumite specializări, accesul la arhivă, relaţia dintre expert – Biroul CF şi expert defectuoasă. O altă problemă constatată a fost refuzul părţilor de a achita onorariul expertului, în special în cazurile în care

50

raportul de expertiză le este defavorabil. Această împrejurare este de natură a dezinteresa expertul care se vede nevoit a apela la executarea silită pentru a-şi putea încasa onorariul.

Identificarea acestor disfuncţionalităţi şi discutarea lor în cadrul întâlnirilor organizate de Tribunalul Braşov a condus la o îmbunătăţire a colaborării între instanţă – experţi – OCPI Braşov. Cu toate acestea, în prezent, există numeroase probleme în legătură cu avizarea rapoartelor de expertiză, probleme datorate, în aceiaşi proporţie, modului de întocmire a raportului de expertiză şi înscrierilor eronate în CF ( înscrieri care conduc la suprapuneri sau identificări greşite).

Menţinerea totuşi la un nivel ridicat, şi în anul 2016, a cauzelor mai vechi de un an nu este nicidecum consecinţa modului in care se derulează obişnuit activitatea in instanţa noastră şi nici numai a dificultăţilor cu care ne confruntam de ani buni de zile.

Pe de alta parte, aprecierea duratei de soluţionare a cauzelor într-o instanţa cu volum mare de activitate prin raportarea la termenul de un an este total neelocventă, câta vreme în marea lor majoritate cauzelor le-a fost acordat primul termen de judecata chiar şi peste 6 luni de la înregistrare (termen recomandat + procedura regularizare + 60 de zile pentru stabilirea primului termen), astfel că soluţionarea lor în timpul rămas, pentru cea mai mare parte dintre dosare, este şi imposibil de realizat.

Prin Hotărârea de Colegiu nr.17/24.09.2014 s-a stabilit reducerea termenului de recomandare stabilit de programul Ecris la un termen de 90 de zile de la data înregistrării. Măsura a fost luată pentru a reduce termenul de soluţionare a cauzelor cu toate că aceasta implică un efort considerabil din partea judecătorilor şi grefierilor.

La finalul anului 2015, prin Hotărârea de Colegiu nr. 18/08.12.2015 termenul recomandat a fost redus la 2 luni. De asemenea, aceasta măsură de reducere a termenului de recomandare a continuat şi în anul 2016 când prin Hotărârea de Colegiu nr. 18/13.12.2016 termenul recomandat a fost redus la o luna de zile de la data înregistrării.

În cazul în care monitorizarea soluţionării dosarelor mai vechi de un an are drept efect şi aprecierea muncii judecătorului, considerăm că termenul de soluţionare a unei cauze ar trebui calculat pornind de la data termenului de recomandare aceea fiind data la care judecătorul începe să lucreze efectiv în dosar.

Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an la finele anului, pe completuri de judecată este prezentată în Anexa 5, situaţie din care rezultă şi ponderea acestor cauze pe completuri specializate.

În materie civilă, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an la finalul anului este de 32 de dosare, înregistrându-se 14 complete cu un număr mai mare sau chiar mult mai mare decât media secţiei ( C 1, C 2, C9, C 10, C 11, C 12, C14, C 17, C 18, C 19, C 22, C 23, C 26, C 28).

În materie penală, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an este de 4 dosare în scădere faţă de anul 2015 în care media a fost de 7 dosare. Aceasta medie este depăşita de completele P 5 şi P 11.

Potrivit Anexei 7, în care sunt prezentate dosarele soluţionate între 0 – 6 luni, 6 – 12 luni şi peste 1 an, în materie civilă un număr de 20214 cauze au fost soluţionate în termen de 0 - 6 luni de la înregistrare, 5883 cauze au fost soluţionate în termen de 6 – 12 luni de la înregistrare şi 3283 cauze au fost soluţionate după trecerea unui an de la înregistrare.

51

În materie penală (Anexa 8), între 0 – 6 luni au fost soluţionate 4958 cauze, între 6 – 12 luni au fost soluţionate 480 cauze, iar peste un an au fost soluţionate 191 cauze.

Concluzia ce se desprinde din această statistică este aceea că, atât în materie civilă, cât şi penală, ponderea cauzelor soluţionate în 0 – 6 luni este semnificativ mai ridicată decât a cauzelor soluţionate într-un interval de 0 – 6 luni sau peste un an.

CAPITOLUL III

DATE STATISTICE REFERITOARE A RESURSELE UMANE LA NIVELUL INSTANŢEI

III.1. Managementul resurselor umane

52

Nr.Crt.

Categorii personal

01.01.2016 31.12.2016Finanţat

eOcupate Finanţate Ocupate

1. Judecători 44 44 53 492. Grefieri de

şedinţă58 58 60 60

3. Grefieri arhivar 15 15 16 164. Agent

procedural2 2 2 2

5. Aprod 3 3 2 26. Şofer 1 1 2 2

În cursul anului 2014 s-a suplimentat schema de judecători cu încă un post, iar în anul 2015, prin Hotărârea CSM 412/2015, începând cu data de 01.06.2015, s-a suplimentat schema de judecători cu 1 post.

În cursul anului 2016, prin Hotărârea CSM 1193/2016, începând cu data de 01.12.2016, s-a suplimentat schema de judecători cu 4 posturi, iar prin Hotărârea CSM 1557/15.12.2016, s-a aprobat ocuparea pe o perioada nedeterminata a unui număr de 3 posturi.

Astfel, în prezent pot funcţiona în instanţa un număr de 51 judecători, număr oricum insuficient fata de volumul de activitate cu care se confrunta instanţa.

Important este faptul ca niciodată în instanţă nu prestează efectiv activitate toţi cei 51 de judecători.

În ultimele 6 luni ale anului şase doamne judecător s-au aflat în concediu pre şi post natal, iar din acelaşi motiv o doamnă judecător a lipsit tot anul. O altă doamnă judecător a lipsit tot anul, fiind detaşată la Ministerul de Justiţie.

Pe parcursul întregului an 2016 un domn judecător a fost delegat la Penitenciarul Codlea. De asemenea judecătorul stagiar a beneficiat de un concediu de 3 luni pentru pregătirea examenului de definitivat.

Drept urmare, la nivelul Judecătoriei Braşov, în anul 2016 au funcţionat în medie numai 39 de judecători, 10 în secţia penală şi 29 în secţia civilă. Din cei 29 de judecători ai secţiei civile 1 judecător a fost stagiar.

Pe de altă parte, astfel cum am mai arătat, este important de subliniat că, deşi încărcătura este raportată la toţi judecătorii activi, aceştia nu participa în aceeaşi măsura la activitatea de judecată, date fiind restul atribuţiilor cu caracter administrativ. Astfel, în realitate, încărcătura judecătorilor (şi care din punct de vedere statistic, din nefericire, se raportează exclusiv la numărul de dosare) este mult mai mare, câta vreme nu este niciodată posibil ca absolut toţi judecătorii instanţei să împartă egal dosarele pe care o instanţa le are de soluţionat intr-un an de zile.

Schema de personal auxiliar prevede 60 posturi de grefieri de şedinţa, 16 posturi de grefieri arhivari, 2 de aprozi, 2 de agenţi procedurali si 2 de şoferi.

Precizăm că, în anul 2016 schema a fost suplimentată cu doi grefieri de şedinţă.

53

În anul 2016 Judecătoria Braşov a funcţionat cu schema completă a personalului auxiliar, împrejurare care ne-a oferit ocazia să dovedim faptul că schema personalului auxiliar este grav deficitară, câtă vreme, chiar şi în condiţiile funcţionarii cu toate posturile ocupate efectiv, instanţa a întâmpinat serioase dificultăţi in desfăşurarea activităţii din acest punct de vedere.

Situaţia grefierilor de şedinţa care au activat în secţia civilă, prezenţa lor în instanţă, numărul de dosare pe care le-au rulat şi numărul de şedinţe în care au intrat este prezentat de tabelul de la Anexa 1

Din cei 40 grefieri de şedinţa ai secţiei civile numai 30 au asigurat şedinţe publice de judecata în mod curent, astfel că se poate spune ca aceştia, în anul 2016, au intrat in medie in 23 de şedinţe de judecata publice şi 97 şedinţe de cameră de consiliu (intr-un ritm de doua şedinţe publice lunar).

Mai menţionam ca: grefierul şef al instanţei a deservit cabinetul şi a intrat in şedinţele de

judecată în care au fost repartizate dosarele date spre soluţionare în competenţa expresă a preşedintelui instanţei (suspendări provizorii, eliberare certificate europene, anulare incidente de plată etc.);

grefierul şef de secţie a asigurat şi evidenţa hotărârilor instanţelor de control judiciar, precum şi toata organizarea activităţii personalului auxiliar al secţiei civile;

un număr de 10 grefieri au asigurat activitatea in compartimentele auxiliare ale instanţei (repartizare ECRIS - 3, executări civile - 2, asociaţii si fundaţii - 1, legalizări – 1, executări penale - 4).

Deficitul de personal auxiliar existent şi în prezent în special la nivelul secţiei civile a Judecătoriei Braşov are repercusiuni mult mai grave asupra funcţionarii justiţiei ca serviciu public, asupra calităţii actului de justiţie in general, decât îl avea in anii anteriori.

Potrivit analizei Grupului de lucru privind redistribuirea posturilor de personal auxiliar la nivel naţional, Judecătoria Braşov este singura instanţă din raza Curţii de Apel Braşov cu deficit de personal auxiliar.

Însă analiza mai sus menţionaţă a avut în vedere un volum de activitate (respectiv încărcătura din perioada 2006 - 2009) inferior celui la care personalul Judecătoriei Braşov trebuie să facă faţă în prezent.

Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit ca pentru 2010 încărcătura optima de dosare pentru un grefier de şedinţa ar trebui sa nu depăşească 331 dosare intr-un an.

Vacantările temporare ne obliga să apelăm adesea la angajarea unui personal de cele mai multe ori fără calificare suficienta, iar lipsa de timp, de personal disponibil şi volumul mare de activitate nu permit instanţei întâi să procedeze la instruirea personalului nou, fără calificare, pentru o perioada de măcar o luna de zile, ci dimpotrivă, condiţiile impun ca acest personal să fie nevoit să preia din prima zi atribuţiile grefierului de şedinţa, iar aceasta situaţie de necesitate naşte întârzieri, greşeli si neglijente care afectează calitatea actului de justiţie.

Odată cu intrarea în vigoare a NCPC, la data de 15.02.2013, activitatea grefierilor s-a amplificat. Astfel, pe lângă munca specifică pregătirii şedinţelor de judecată, participarea la aceste şedinţe, întocmirea încheierilor, efectuarea operaţiunilor în sistemul Ecris, grefierii de şedinţă întocmesc toate adresele în procedura regularizării (art.200 NCPC), asigură

54

comunicarea acestora şi urmăresc împlinirea termenelor. Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti stabileşte în sarcina grefierilor efectuarea operaţiunilor în sistemul Ecris. Ca urmare a modificării Codului de procedură şi a necesităţii evidenţierii mai multor date (ex. menţionarea în sistem a taxei judiciare de timbru, verificarea calităţii de avocat a persoanelor care acordă asistenţă juridică în cauză), operaţiunile necesar a se efectua în Ecris îngreunează munca grefierului de şedinţă. De asemenea, pentru că Noul cod prevede soluţionarea în camera de consiliu a unor cauze, s-a dublat numărul şedinţelor de cameră de consiliu asigurate de grefierii de şedinţă.

În concluzie, modificarea Codului de procedură civilă a generat o dublare a activităţii grefierilor de şedinţă.

Datorită numărului redus de grefieri, în perioada vacanţei judecătoreşti, s-au întâmpinat dificultăţi mari.

În ceea ce priveşte grefierii arhivari, potrivit dispoziţiilor din Regulament arhiva curentă este ţinută pe completuri şi toate completurile au două categorii de dosare care funcţionează după proceduri separate. Cei 7 grefieri arhivari, ce desfăşoară activitate în arhiva civilă curentă, răspund de câte 5 completuri de judecată.

În prezent arhiva penală este gestionată de doi grefieri arhivari. Drept urmare, în anul 2016, grefierii arhivari ai secţiei civile au

gestionat în medie un număr de 5724 dosare, ceea ce spune suficient in legătura cu încărcarea acestei categorii de personal auxiliar.

În secţia penala au activat 14 grefieri, dintre care 8 au asigurat cate o şedinţa de judecata si serviciul de arest in zilele nelucrătoare, 2 grefieri au intrat în şedinţele judecătorului de drepturi şi libertăţi şi 4 grefieri au asigurat sectorul executări penale.

Evidenţa activităţii grefierilor secţiei penale este cuprinsa în Anexa 2.În urma acestei analize rezultă că fiecare grefier al secţiei penale

a intrat in medie in 33 şedinţe publice şi a rulat în medie 1029 dosare.

În ceea ce priveşte grefierii arhivari, din cei 16: 2 au atribuţii pe registratură; 2 au atribuţii pe arhiva penală; 1 are atribuţii pe scanare; 1 este repartizat numai pentru atribuţii mai puţin importante având în

vedere că are o stare de sănătate mai precară, astfel că, în ceea ce îl priveşte trebuie manifestată grija şi mai ales prudenţa;

2 au atribuţii exclusive pe arhiva veche;. 6 deservesc arhiva civila curentă 2 au fost repartizaţi la arhiva veche pentru expertizarea dosarelor.

Drept urmare, numai 9 grefieri arhivari au manipulat, au efectuat menţiunile necesare in Ecris, au gestionat în general cele 47317 dosare care au fost pe rolul instanţei in anul 2016 .

55

Având in vedere volumul de activitate prezentat este evident ca cei doi agenţi procedurali de care beneficiază instanţa sunt insuficienţi.

III.2. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului auxiliar

Magistraţii din cadrul Judecătoriei Braşov au dovedit o reală preocupare pentru pregătirea profesională continuă în scopul creşterii calităţii actului de justiţie. Pregătirea judecătorilor a fost realizată în cadrul programelor de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat mai mulţi judecători de la Judecătoria Braşov.

Procesului de pregătire a magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a concretizat prin participarea la formele de pregătire şi perfecţionare profesională a acestora organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi de Şcoala Naţională de Pregătire a Grefierilor in ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, dar şi prin participarea la întâlnirile de pregătire profesionala organizate lunar la nivel de instanţă.

Pregătirea profesionala din 2016 a fost axată în principal pe însuşirea şi familiarizarea cu legislaţia în materia executării silite, temele abordate privind valabilitatea mandatului acordat de creditor administratorului creanţei, competenţa instanţei de executare, evoluţia legislativă a procedurii execuţionale (investirea cu formulă executorie, încuviinţarea de executare silită, competenţa executorului judecătoresc), toţi judecătorii secţiei civile participând la întâlnirile şi discuţiile pe aceste teme. De asemenea pregătirea profesională a judecătorilor secţiei penale a vizat şi dispoziţiile noilor coduri de procedură penală, respectiv penal, ce a intrat în vigoare la data de 01.02.2014 şi deciziile de neconstituţionalitate ce au adus modificări importante ale procedurii.

Accesul magistraţilor la legislaţie şi jurisprudenţă a fost asigurat atât prin intermediul bibliotecii din cadrul instanţei, cât şi prin conectarea instanţei la baze de date specifice, prin studierea publicaţiilor existente pe paginile de internet.

Totodată conducerea instanţei a încercat să valorifice cât mai mult relaţia judecător - grefier ca formă de ridicare a standardelor profesionale, urmărindu-se menţinerea de grefieri stabili pe fiecare complet.

Un rol important în pregătirea profesională a judecătorilor au avut seminariile organizate de Curtea de Apel Braşov cu sprijinul INM, seminarii a căror teme au prezentat un interes real pentru cauzele ce intră în competenţa judecătoriei.

III.3 Situaţia sancţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2016 pe fiecare categorie de personal

Secţiunea 1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar

56

Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Braşov s-a realizat pe întreaga perioada supusa evaluării şi cu precădere în perioada februarie – martie 2016, urmând să fie finalizate rapoartele până la finele lunii martie 2017. Din comisia de evaluare au făcut parte, pe lângă preşedinte, un număr de alţi doi judecători aleşi de Colegiul de conducere al instanţei şi acreditaţi de CSM.

Activitatea de evaluare a judecătorilor s-a efectuat conform Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor aprobat prin Hotărâre a CSM, astfel cum a fost modificat. Astfel, s-a urmărit eficienţa şi calitatea activităţii, integritatea judecătorilor şi modul în care aceştia au respectat obligaţia de formare continuă. Calitatea activităţii judecătorilor a fost apreciată în funcţie de calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti, conduita judecătorului în timpul şedinţei de judecată şi modul în care a îndeplinit atribuţiile în afara activităţii de judecată.

În cadrul activităţii de evaluare toţi judecătorii au întocmit fişe de autoevaluare şi au fost intervievaţi de către comisia de evaluare.

Conducerea Judecătoriei Braşov a procedat şi la evaluarea activităţii personalului auxiliar, rezultatele evaluării reflectând faptul că în general, în ciuda volumului de muncă şi al atribuţiilor deosebit de complexe şi care depăşesc uneori nivelul de instruire, în cea mai mare parte, personalul auxiliar al instanţei şi cel conex, a dovedit o matură responsabilitate în îndeplinirea sarcinilor. Există însă şi personal auxiliar care, din cauza nivelului de instruire şi al lipsei de interes, se află la limita unei activităţi acceptabile.

În ce priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor, în anul 2016 a existat o singură acţiune disciplinară în urma căreia un coleg judecător a fost sancţionat cu „avertisment”. Împotriva acestei hotărâri a fost declarată calea de atac, contestaţia fiind în curs de soluţionare pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului auxiliar, în anul 2016 un grefier a fost sancţionat disciplinar, fiindu-i desfăcut contractul de muncă.

Secţiunea a 2-a Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În cursul anului 2016, la nivelul Judecătoriei Braşov, nu a existat nicio situaţie în care un judecător sau grefier să fie cercetat penal.

CAPITOLUL IV

Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei57

Funcţionarea cu un număr redus de judecători raportat la numărul cauzelor cu care este învestită instanţa afectează radical, determinant calitatea actului de justiţie şi celeritatea soluţionării dosarelor, punându-ne în imposibilitatea de a oferi justiţiabilului ocazia de a beneficia de avantajele Noului cod de procedură civilă.

Recomandarea nr. (94)12 a Comitetului Miniştrilor privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor stabileşte in principiul al III-lea promovarea rolului magistraţilor, al condiţiilor de muncă adecvate. Astfel, pentru ca judecătorul să-şi poată desfăşura activitatea în mod eficient şi să nu aibă întârzieri nejustificate, s-a prevăzut atât recrutarea unui număr suficient de judecători, cu o pregătire profesională adecvată, cât şi punerea la dispoziţia acestora a unui personal auxiliar şi a unor echipamente adecvate.

În plus, nu trebuie ignorat faptul că, însuşi accesul la justiţie implică încrederea justiţiabililor în succesul demersului judiciar, încredere care se bazează incontestabil pe calitatea actului de justiţie.

Această calitate depinde nu doar de fiecare judecător implicat, ci şi de o serie de variabile, aflate în afara procesului de administrare a justiţiei, între care resursele adecvate alocate sistemului judiciar.

Aceste argumente, cuprinse şi în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), converg toate în spre realitatea incontestabilă că o instanţă nu poate funcţiona eficient cu resurse umane şi materiale inadecvate, iar obţinerea unui act de justiţie de calitate în condiţiile acestor lipsuri este imposibilă.

Această situaţie, de evitat conform recomandărilor europene, se regăseşte de ani buni la nivelul Judecătoriei Braşov şi generează automat întârzieri în îndeplinirea lucrărilor, acordarea de termene lungi de judecată cu nemulţumirea justiţiabililor, supraaglomerarea judecătorilor, stres şi inevitabil neglijente şi chiar erori sub presiunea termenelor de pronunţare, redactare şi a volumului de lucru.

În ceea ce priveşte logistica instanţei, în cursul anului 2016, nu au intervenit modificări esenţiale.

Astfel, în continuare spaţiul care-i revine Judecătoriei Braşov pentru desfăşurarea activităţii este împărţit într-un număr de 3 săli de judecată, 4 săli destinate şedinţelor camerei de consiliu, 3 spaţii destinate arhivei (civilă, penală şi cea pasivă), precum şi 27 de birouri pentru personalul instanţei, la care se adaugă spaţiile anexe (holuri, dependinţe etc.).

În anul 2016 s-a amenajat o încăpere pentru a fi destinată desfăşurării şedinţelor în camera de consiliu.

În cursul anului 2016 s-a efectuat sortarea dosarelor a căror termen de păstrare a expirat în vederea topirii acestora şi totodată au fost sortate documentele destinate Arhivelor Naţionale, în mare măsura documentele fiind prelucrate, sortate cu efortul considerabil al personalului auxiliar si conex al instanţei. În anul 2017 urmează a fi predate Arhivelor Naţionale.

58

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Braşov este complet informatizată, iar conducerea instanţei a trecut la eliminarea treptată a evidentelor scriptice.

De asemenea, este de menţionat că, în continuare, la fel ca şi în anii precedenţi, numai sala de judecată în care funcţionează completele secţiei penale a fost dotată cu aparatură de înregistrare audio-video.

Cele două săli de judecată destinate şedinţelor civile au fost dotate în anul 2013 cu aparatură de înregistrare audio. Începând cu data intrării în vigoare a Noului cod de procedură civilă toate şedinţele de judecată civile sunt înregistrate audio.

Din luna mai a anului 2008 instanţa este dotata cu aparatură pentru audierea martorilor sub acoperire, însă în economia spaţiului existent la dispoziţia instanţei nu există o cameră destinată acestui scop, astfel că aparatura este instalată în biroul destinat vicepreşedintelui instanţei.

În cursul anului 2016 cele trei săli de judecată au fost dotate cu aparatură ce afişează listele de şedinţă în afara sălilor de judecată.

Întreg personalul instanţei beneficiază de informatizare, tuturor, judecători, grefieri, arhivari, fiindu-le repartizate calculatoare, ele existând chiar si in sălile de judecată, la arhive si in registratură.

De asemenea, tot în anul 2008 Judecătoriei Braşov i-au fost alocate 2 info-chioşcuri amplasate pe holul de la parter al clădirii, dispozitive care teoretic permit justiţiabililor consultarea stării cauzelor fără a mai apela la personalul, şi aşa extrem de încărcat, din cele două arhive.

Judecătoria Braşov este dotata începând din aprilie 2008 cu un autoturism nou marca Skoda Octavia. La finalul anului 2015 judecătoriei i-a fost repartizat încă un autoturism marca Toyota.

Spaţiul destinat instanţei noastre a devenit insuficient pentru o bună desfăşurare a activităţii judiciare. Astfel, în ciuda faptului că, de la data modernizării clădirii (2005), schema de personal auxiliar a crescut cu 8 grefieri de şedinţă şi doi grefieri arhivari, iar cea a judecătorilor a crescut cu 13 locuri, volumul de activitate a crescut substanţial, practic s-a dublat raportat la nivelul anului 2008 şi, prin urmare, şi fluxul de justiţiabili si numărul de dosare.

Spaţiul destinat şedinţelor publice de judecată este deficitar, iar acest deficit reprezintă principala problemă cu care se confruntă în prezent instanţa. Din cauza lipsei sălilor de şedinţă a fost necesară organizarea şedinţelor publice de judecată o dată la două săptămâni, atât de la ora 9:00, cât şi de la ora 13:00, pentru a se putea asigura fiecărui judecător sală de şedinţă.

În ceea ce priveşte spaţiul alocat birourilor judecătorilor, acesta este insuficient, chiar şi raportat numai la numărul personalului activ. Astfel, în prezent judecătorii lucrează şi în birouri de şase persoane, ocupând la maxim capacitatea spaţiilor cu această destinaţie. Având în vedere suplimentarea schemei de judecători, la acest moment toate birourile sunt ocupate, astfel că, la întoarcerea din concediu a unor judecători vor exista probleme mari de asigurare a unui confort minim şi condiţii decente de muncă.

Problema spaţiului este prezentă şi mai acut în ceea ce priveşte birourile grefierilor de şedinţa care, de asemenea, sunt ocupate peste capacitatea maximă.

59

În plus, începând cu luna iunie a fiecărui an, odată cu creşterea temperaturii, în birourile din mansarda Judecătoriei Braşov destinate întregului personal auxiliar, este din ce în ce mai greu de desfăşurat orice activitate specifică datorită temperaturii ridicate, insuportabile şi a umidităţii excesive.

Perpetuarea acestei stări de lucruri va afecta negativ şi într-o măsură deloc de neglijat activitatea instanţei în întregul ei.

Aceiaşi este şi situaţia birourilor de judecători şi a sălilor de şedinţă în anotimpul călduros.

Birourile, atât ale judecătorilor cât şi ale grefierilor, dotate cu geamuri de mansarda tip „Velux” nu beneficiază nici măcar de jaluzele/storuri parasolare care ar avea darul să mai estompeze transferul de căldura dinspre exterior.

Conducerea Judecătoriei Braşov a sesizat repetat, în ultimii ani, aceasta situaţie conducerii Tribunalului Braşov, chiar şi celei a Curţii de Apel Braşov, afirmând necesitatea dotării măcar a birourilor cu instalaţii de aer condiţionat, însă demersurile au rămas fără rezultat, explicaţia primita fiind aceea a lipsei de fonduri băneşti.

Prevederile art. 12 al Legii nr. 16/1996 impun obligaţia păstrării arhivelor în condiţii care să asigure protecţia împotriva distrugerii şi degradării, depozitele trebuind dotate cu mijloace adecvate de păstrare precum şi cu instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.

Tot cu lipsa de spaţiu se confruntă instanţa şi în ceea ce priveşte utilizarea aparaturii pentru audierea martorilor sub acoperire. Condiţiile existente nu au permis alocarea unei încăperi destinată acestui scop, astfel că, această situaţie se perpetuează de ani de zile, aparatura fiind instalată în biroul vicepreşedintelui instanţei, acesta este nevoit ca ori de cate ori este necesară utilizarea respectivei aparaturi, să îşi abandoneze lucrările şi activitatea şi să părăsească biroul, iar audierile respective, de regulă, se întind pe perioada unei zile de lucru întregi.

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Brasov este complet informatizată. În continuare, la fel ca şi în anii precedenţi, numai sala de judecată în care funcţionează completele secţiei penale este dotată cu aparatura de înregistrare audio-video, ceea ce face imposibilă organizarea unor şedinţe penale şi în alte săli de judecată.

În ceea ce priveşte baza materială informatică, aceasta are deja un grad de uzura ridicat, astfel că, se va impune efectuarea de noi investiţii în intervalul de timp imediat următor, aparatele fax, fotocopiere sau imprimare, cu consumabilele aferente, fiind deja în stare critică.

În egală măsură se impune eficientizarea operaţiunii de scanare prin achiziţionarea programelor informatice care să permită transformarea informaţiei astfel obţinută în document word, pentru a fi utilizată. Deşi, funcţionează un singur aparat de scanare, s-a reuşit scanarea tuturor cererilor de chemare în judecată înregistrate la Judecătoria Braşov, precum şi a înscrisurilor depuse la dosare. Această activitate ar fi profitabilă atât grefierilor cât şi judecătorilor în măsura în care aceştia ar putea folosi documentele scanate în activitatea de redactare. Capacitatea redusă a serverelor destinate judecătoriei face imposibilă încărcarea documentelor scanate în programul Ecris, cu consecinţa utilizării de către judecători în activitatea de motivare a dosarelor.

60

CAPITOTLUL V

DATE STATISTICE PRIVIND COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Contribuţia Judecătoriei Braşov la dezvoltarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene s-a realizat în anul 2016 prin folosirea mecanismelor de cooperare judiciară, bazate pe principiile încrederii reciproce şi a recunoaşterii reciproce a hotărârilor, instanţa continuând să aducă la îndeplinire obligaţiile care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală.

Astfel, în anul 2016, în materie civilă Judecătoria Braşov a soluţionat 29 cereri de certificare a titlurilor executorii europene, 8 cereri de somaţii europene de plată, 2 cereri de comisie rogatorie internaţională.

Totodată, mecanismele de cooperare judiciară existente la nivelul Uniunii Europene, au fost folosite de către judecătorii instanţei, în litigiile de minori şi familie, prin formularea de cereri de comisie rogatorie pentru obţinerea de informaţii legate de veniturile realizate, pentru audierea minorilor, pentru efectuarea de expertize sau pentru efectuarea de anchete psihosociale iar în materie civilă pentru comunicarea de acte şi citarea părţilor.

În materie penală, Judecătoria Braşov a emis 28 de mandate europene de arestare din care 6 au fost retrase şi 6 executate cu predare efectivă.

61

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Potrivit celor prezentate în Capitolul I este de reţinut o creştere ratei de soluţionare şi a operativităţii.

În ceea ce priveşte creşterea eficienţei instanţei un rol important l-a avut creşterea numărului de experţi topografi, fapt care a scurtat considerabil timpul de executare a unei expertize. Cu toate acestea necesitatea obţinerii avizului prevăzut de Ordinul MJ nr.1882/2010 impune întocmirea expertizelor cu o anumită rigurozitate tehnică care, de foarte multe ori, nu este respectată de către experţi motiv pentru care OCPI Braşov refuză avizarea.

Comunicarea între OCPI Braşov şi expertul judiciar numit într-o cauză este deficitară şi se efectuează prin intermediul instanţei, care se transformă într-un arbitru între cerinţele impuse de OCPI şi acuzele expertului care susţine că a respectat toate normele tehnice reglementate. Această situaţie este greu de gestionat de către judecător care nu are cunoştinţele tehnice necesare unei juste aprecieri. Din acest motiv, în dosarele în care există astfel de probleme, se acordă multe termene pentru a pune în acord pretenţiile OCPI cu raportul de expertiză. Parţial această disfuncţie a fost înlăturată prin organizarea unor întâlniri a judecătorilor cu Corpul experţilor şi cu conducerea OCPI Braşov. Întâlnirile au avut ca obiect discutarea acestor deficienţe, stabilirea unui protocol de urmat pentru avizarea expertizelor şi, nu în ultimul rând, explicarea condiţiilor tehnice impuse de reglementările în vigoare, ce trebuie îndeplinite de o expertiză topografică, condiţii ce pot fi sesizate şi apreciate de judecător la momentul depunerii raportului de expertiză la dosar.

O altă problemă identificată la nivelul secţiei civile este redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti. La finele anului 2016 existau un număr de 306 hotărâri neredactate în termen, mult mai scăzut decât cel înregistrat în anul 2015 de 595 hotărâri. Cu toate acestea finalul anului 2016 Judecătoria Braşov are gradul de eficacitate „satisfăcător” la capitolul redactare în termen.

Modificarea Codului de procedură civilă a condus la o amplificare a activităţii grefierilor. Timpul necesar întocmirii documentelor pe parcursul procedurii regularizării cererilor de chemare în judecată şi a procedurii scrise a condus la supraaglomerarea acestora. Până şi operaţiuni aparent simple cum e comunicarea unor adrese sau a hotărârilor, din cauza modului de comunicare în plic închis, necesită un timp dublu de lucru.

Pentru soluţionarea problemei lipsei personalului auxiliar, conducerea Judecătoriei Braşov a avut adus la cunoştinţa Curţii de Apel vacantarea temporară a posturilor şi a cerut sprijin pentru ocuparea acestora. În anul 2016 au fost organizate de către Curtea de Apel Braşov concursuri pentru definitivarea grefierilor temporari şi a arhivarilor.

În legătură cu personalul auxiliar o vulnerabilitate a sistemului este reprezentată de lipsa totală de pregătire şi experienţă profesională a grefierilor angajaţi temporar. Prezenţa acestora în instanţă este necesară însă, din cauza lipsei lor de experienţă, formarea acestora necesită timp şi

62

efort suplimentar iar erorile sunt inevitabile. Activitatea grefierului în actul de justiţie, ca urmare a modificărilor legislative din ultimii ani, a devenit extrem de importantă iar lipsa de pregătire a unora dintre are efecte negative asupra celerităţii soluţionării cauzelor.

O altă problemă identificată la nivelul personalului auxiliar este reprezentată de lipsa cunoştinţelor în gestionarea programului informatic Ecris. Astfel, activitatea grefierului în gestionarea programului este extrem de importantă, erorile conducând la generarea unor rapoarte incorecte. Astfel de disfuncţii s-ar putea reduce prin acordarea unei atenţii mai mari pregătirii profesionale în acest domeniu. În anul 2016 doar un grefier a participat la un seminar legat de programul Ecris şi acesta avea drept obiectiv „repartizarea aleatorie”.

Precizăm că, din anul 2014, instanţa a renunțat la statistica scriptică, astfel că, prezentul raport a fost întocmit exclusiv pe baza rapoartelor generate de programul STATIS.

Activitatea Judecătoriei Brașov în anul 2016 este caracterizată de un efort considerabil, susţinut de întreg personalul instanţei. Astfel, aceştia merită toată aprecierea, având în vedere cele 35009 de cauze soluţionate în cursul anului 2016, din care la sfârşitul anului sunt restante 306 hotărâri, numărul acestora fiind mai mic decât numărul restanţelor de la sfârşitul anului 2015.

Apreciem că, la începutul anului 2017, în condițiile creșterii numărului de dosare nou intrate și lucrând în condiții de muncă departe de a fi considerate decente sau civilizate, prin eforturile conjugate ale judecătorilor şi personalului auxiliar deopotrivă, Judecătoria Brașov își menține poziția câștigată, aceea de a fi o instanţă atractivă și apreciată de către toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie.

Referitor la evaluarea personalului din cadrul Judecătoriei Brașov pentru activitatea desfăşurată în cursul anului 2016 se poate aprecia că activitatea desfăşurată de personalul instanţei, în general, în cursul anului anterior, a fost foarte bună, rezultatele obţinute de acesta fiind exprimate în prezentul bilanţ și pentru care merită FELICITĂRI !

P R E S E D I N T E, V I C E P R E S E D I N T E,

Jud. NICOLETA- GEORGETA Jud. CRISTIAN GHIDARCEA

CONSTANTINESCU

63

Date post:	03-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times