R A P O R T ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE ... -...

I. CO�SIDERAŢII I�TRODUCTIVE

În activitatea sa, Consiliul Legislativ a urmărit

şi în anul 2009 să îşi realizeze la un înalt nivel

atribuţiile care îi revin conform Constituţiei şi legii

sale de organizare şi funcţionare în domeniul

sistematizării, unificării şi coordonării legislaţiei,

analizând, de o manieră constructivă, soluţiile

legislative propuse de iniţiatori şi urmărind integrarea

armonioasă a acestora în cadrul legislativ existent.

În acest sens, proiectele de acte normative

supuse avizării au fost analizate sub aspectul corelării

dispoziţiilor propuse cu principiile şi normele Legii

fundamentale, cu normele Uniunii Europene şi cu

tratatele ratificate de Parlament, în scopul adoptării

unei legislaţii moderne, deschisă noului şi ţinând cont

de noua conjunctură internaţională din care face parte

ţara noastră, respectiv aceea de stat membru al

Uniunii Europene şi al NATO.

Pentru asigurarea unei reglementări corecte şi

sistematizate, activitatea de avizare presupune

determinarea conexiunilor şi incidenţelor legislative

ale proiectelor în raport cu legislaţia existentă,

identificarea actelor normative cuprinse în zona de

influenţă a acestora şi precizarea interferenţelor

dintre ele, sesizarea conflictelor de texte, a

paralelismelor în reglementare şi, după caz,

necesitatea concentrării într-un singur act a unor

reglementări dispersate în mai multe acte normative.

În egală măsură, s-a urmărit respectarea

normelor de tehnică legislativă în redactarea actelor

normative, exprimarea clară, precisă şi concisă a

soluţiilor preconizate şi realizarea unei armonii

interne între normele propuse, de natură a exprima

fără echivoc soluţia adoptată de legiuitor.

În acelaşi timp, activitatea de avizare a urmărit

ca proiectele de acte normative să corespundă

ansamblului legislaţiei active a României şi să

prevadă în mod expres, atunci când era cazul,

abrogarea dispoziţiilor contrare, evitându-se astfel

interpretarea în timp şi spaţiu a normei legale şi

îngreunarea aplicării ei în practică.

Principalele probleme avute în vedere de

Consiliul Legislativ în activitatea sa au vizat

următoarele aspecte:

– avizarea proiectelor de acte normative, a

republicărilor şi rectificărilor;

– armonizarea legislaţiei cu dreptul Uniunii

Europene;

– evidenţa oficială a legislaţiei;

– informatizarea activităţii şi a evidenţei

legislative;

– informarea şi documentarea legislativă.

II. ACTIVITATEA DE AVIZARE A

PROIECTELOR DE ACTE �ORMATIVE

1. În cursul anului 2009, Consiliul Legislativ a

fost sesizat cu un număr de 2312 proiecte de acte

normative şi cereri de republicare/rectificare,

transmise spre avizare, după cum urmează:

– de la Guvern – 934, din care:

– 113 proiecte de legi;

– 34 proiecte de ordonanţe;

– 162 proiecte de ordonanţe de urgenţă;

– 625 proiecte de hotărâri.

– de la Senat – 522 propuneri legislative

– de la Camera Deputaţilor – 852, din care:

– 60 propuneri legislative;

– 792 cereri de avizare a republicărilor şi

rectificărilor

– de la Consiliul Concurenţei – 1 proiect de

instrucţiuni

– de la Cetăţeni – 3 iniţiative legislative

cetăţeneşti.

2. În ceea ce priveşte avizele emise, în număr

de 1578, pe categorii de proiecte de acte normative şi

alte cereri de avizare, situaţia se prezintă, astfel:

– 110 pentru proiecte de legi;

– 33 pentru proiecte de ordonanţă;

– 162 pentru proiecte de ordonanţă de urgenţă;

– 617 pentru proiecte de hotărâri ale

Guvernului;

– 549 pentru propuneri legislative;

– 1 pentru proiectul de instrucţiuni;

Buletin de informare legislativă nr. 3 / 2010 3

R A P O R T

ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE

DE CONSILIUL LEGISLATIV

ÎN ANUL 2009

– 103 pentru cereri de rectificare şi republicare;

– 3 pentru iniţiative legislative cetăţeneşti.

3. După felul avizului emis pe categorii de acte

normative, prezentăm următoarea situaţie statistică:

Raport asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2009

4 Buletin de informare legislativă nr. 3 / 2010

Analizând în mod comparativ datele pre -

zentate cu cele din anul precedent, rezultă că în anul

2009 a fost supus spre avizare Consiliului Legislativ

un număr mai mare de proiecte de acte normative şi

cereri de republicare/rectificare şi anume 2312, faţă

de 1824 în anul 2008.

Diferenţa dintre numărul proiectelor şi

cererilor cu care Consiliul Legislativ a fost sesizat în

anul 2009 faţă de anul 2008 o reprezintă numărul

mult mai mare al cererilor de rectificare, în mare

parte însă, vizând rectificarea unor acte cu caracter

individual, pentru care nu era necesar avizul

Consiliului Legislativ.

Trebuie semnalată creşterea numărului de

propuneri legislative de la 446 în anul 2008, la 582 în

anul 2009, numai de la Secretarul General al

Senatului înregistrându-se 522 de astfel de propuneri.

De asemenea, trebuie subliniată şi iniţiativa

cetăţenească, în anul 2009 înregistrându-se un număr

de 3 proiecte iniţiate de către cetăţeni care au vizat

nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate

finanţării sănătăţii, modificarea şi completarea Legii

nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea refe -

rendumului şi modificarea art.135 alin.(2) din Legea

nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate

privat.

Referitor la numărul ordonanţelor de urgenţă

avizate de Consiliul Legislativ, trebuie remarcată

diferenţa semnificativă de la 263 în anul precedent, la

162 în 2009, în timp ce numărul ordonanţelor simple

şi cel al hotărârilor Guvernului a fost aproximativ

egal cu cel înregistrat în anul 2008.

În ceea ce priveşte avizele emise de Consiliul

Legislativ, trebuie remarcat faptul că, în raport cu

anul anterior, când numărul avizelor negative s-a

ridicat la 103, în anul 2009 numărul lor s-a redus la

61. Aceste avize au fost emise pentru 46 de propuneri

legislative, 2 proiecte de ordonanţă de urgenţă, 2

proiecte de ordonanţă simplă, 2 proiecte de hotărâri

ale Guvernului, un proiect de lege şi 8 cereri de

rectificare.

Avizele favorabile fără observaţii şi propuneri

s-au păstrat în aceleaşi limite ca şi în anul anterior

(160, faţă de 165), iar cele cu observaţii şi propuneri

au fost în număr de 1357.

Situaţia statistică privind proiectele de acte

normative primite spre avizare, pe tipuri şi solicitanţi,

este prevăzută în anexa nr.1A, situaţia privind felul

avizelor elaborate se regăseşte în anexa nr.1B, iar cea

privind avizele elaborate pe tipuri de proiecte de acte

normative este prevăzută în anexa nr.1C.

4. Dintre actele normative importante adoptate

în anul 2009 trebuie menţionate, în primul rând,

Codul penal şi Codul civil, adoptate prin angajarea

răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului la data

de 22 iunie 2009, devenite Legea nr.286/2009,

respectiv Legea nr.287/2009.

/

În conformitate cu prevederile Legii

nr.24/2000, republicată, din comisiile de elaborare a

codurilor instituite la nivelul Ministerului Justiţiei a

făcut parte şi câte un reprezentant al Consiliului

Legislativ.

În afară de aceste participări la comisiile de

elaborare, observaţiile şi propunerile formulate prin

avizul Consiliului Legislativ la proiectul de Lege

privind Codul penal au fost avute în vedere la

adoptarea Legii nr.286/2009. Dintre observaţiile

însuşite, le amintim doar pe cele referitoare la

necesitatea circumstanţierii corecte a înscrisurilor

care intră în sfera noţiunii de „înscris oficial”, precum

şi pe cele privind incriminarea sustragerii sau distru -

gerii de înscrisuri şi în ceea ce priveşte înscrisurile

aflate în deţinerea unui funcţionar public, în sensul

legii penale.

Redactarea şi adoptarea Codului Civil a re -

prezentat unul dintre obiectivele stabilite la Capitolul

23 Justiţie şi politici anticorupţie din Programul de

guvernare 2009 – 2012.

Este de menţionat că, iniţial, după adoptarea

pentru prima dată de Senatul României, într-o con -

cepţie dualistă, a reglementării raporturilor de drept

privat, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră

decizională, ţinând seama şi de avizul Consiliului

Legislativ illo tempore, care prezentase avantajele

adoptării concepţiei moniste a legiferării acestor ra -

por turi, a decis retrimiterea proiectului la Ministerul

Justiţiei, în vederea efectuării amenda mentelor ne ce -

sare pentru această repoziţionare.

Ulterior, Comisia de redactare a revăzut şi

reformulat unele texte din proiect, în cazul soluţiilor

adoptate regăsindu-se şi unele din observaţiile for -

mu late de Consiliul Legislativ.

Faţă de reglementarea actuală adoptată,

Consiliul Legislativ a precizat următoarele concluzii

de principiu:

– prin neluarea în considerare a unor legislaţii

moniste europene, descinzând din aceeaşi tradiţie

juridică romano-germanică, legea nu a încorporat

reglementări privind societăţile comerciale, astfel

cum întâlnim în codurile elveţian, italian sau olandez,

cu toate că numeroase contracte specifice activităţilor

întreprinderilor, precum contractele de furnizare, de

antrepriză, de agenţii, intermediere, transport sunt

reglementate în Cartea a V-a, Obligaţii, iar altele,

precum contractul de franciză sau leasing, formează

obiectul unor legi speciale, fără ca acestea să fie

încorporate în Codul civil;

– dispoziţiile art.2664 alin.(2) din lege fac

referire la legea pentru punerea în aplicare a Codului,

al cărei conţinut nu putea fi stabilit la acea dată. O

asemenea lege urma să aibă ca obiect o reglementare

complexă şi amplă, numeroase probleme lăsate fără

răspuns de textele Codului aşteptând rezolvarea, fără

ca ele să fie enunţate nominal în norma de trimitere

indicată. Precizăm că legile de punere în aplicare a

celor două coduri au fost elaborate în anul 2010.

– absenţa unei legiferări în acest Cod a unor

soluţii privind toate reglementările preexistente

având ca obiect raporturile comerciale, începând cu

legea societăţilor comerciale şi aceea a insolvenţei,

până la cea a pieţei de capital şi cea privind instituţiile

de credit, precum şi a unor contracte moderne, ca de

exemplu leasing, franciză şi multe altele, conduce la

soluţia că acest ansamblu de reglementări să rămână

legi complementare Codului Civil şi, astfel, împreună

cu acesta, să constituie dreptul comun al raporturilor

de drept privat în legislaţia română, legea de aplicare

făcând detalierile de rigoare.

5. Activitatea de avizare în cadrul

prin cipalelor domenii de reglementare

Legislaţia adoptată în anul 2009 a vizat diverse

domenii de activitate, unele acte normative repre -

zentând noi reglementări primare, altele aducând

intervenţii legislative celor existente, în scopul adop -

tării unor măsuri cât mai coerente, în concordanţă cu

realităţile vieţii economico-sociale.

În ceea ce priveşte intervenţiile legislative

asupra actualului Cod penal, precizăm că în

decursul anului 2009 a fost avizată o singură propu -

nere legislativă cu acest obiect de reglementare.

Propunerea legislativă viza modificarea art.239 din

Codul penal, în sensul majorării limitelor pedepselor

prevăzute pentru infracţiunea de ultraj. În avizul

Consiliului Legislativ s-a precizat, fără a pune în

discuţie oportunitatea soluţiei legislative propuse, că

proiectul noului Cod penal, aflat în acel moment în

procedură parlamentară, incriminează infracţiunea de

ultraj în două articole distincte, respectiv art.255 –

ultrajul şi art.278 – ultrajul judiciar, prevăzând, în

general, pedepse mai scăzute decât cele propuse prin

proiect. Acest motiv a fost avut în vedere şi la întoc -

mirea rapoartelor de respingere de către comisiile

parlamentare sesizate în fond cu dezbaterea propu -

nerii legislative, care a fost respinsă de Camera

Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în

şedinţa din 20.10.2009.

În domeniul legislaţiei procesual penale,

precizăm că şi proiectul noului Cod de procedură

penală a intrat în procedură legislativă, fiind avizat

favorabil, cu observaţii şi propuneri, de Consiliul

Legislativ, însă acest proiect nu a fost adoptat până

la sfârşitul anului 2009.



Proiectele privind unele intervenţii legislative

asupra actualului Cod de procedură penală nu au

fost numeroase în cursul anului 2009, cea mai

importantă fiind propunerea referitoare la modi fi-

carea art.453 alin.(1) lit.a) din acest act normativ, care

a devenit Legea nr.195/2009.

În strânsă legătură cu proiectele privind noul

Cod penal şi noul Cod de procedură penală, trebuie

amintit proiectul noii Legi privind executarea

pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal, avizat, de

asemenea, favorabil, cu observaţii şi propuneri. Men -

ţionăm că la definitivarea proiectului în anul 2009 au

fost avute în vedere majoritatea observaţiilor for -

mulate de Consiliul Legislativ în avizul la proiectul

de lege cu acelaşi obiect de reglementare transmis în

cursul anului 2008.

În ceea ce priveşte actuala Lege privind execu -

tarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal, Legea

nr. 275/2006, trebuie menţionată propunerea legis -

lativă de modificare a acestui act normativ, avizată

favorabil, cu observaţii şi propuneri care au fost

însuşite în cea mai mare parte a lor, devenită Legea

nr.83/2010.

În domeniul legislaţiei contravenţionale,

urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1354/2008

prin care s-a constatat neconstituţionalitatea sin tag -

mei „cu acordul acestuia” din cuprinsul art.9 alin.(5)

din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind

regimul juridic al contravenţiilor, a fost adoptată

Legea nr.293/2009. Prin această lege, s-a modificat

art.9 alin.(5), astfel încât, în prezent, în cazul în care

contravenientul nu achită amenda în termenul pre -

văzut la alin.(4) al aceluiaşi articol, instanţa proce -

dează la înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării la

prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, fără a

mai fi necesar acordul contravenientului în acest

sens. Tot prin Legea nr.293/2009 a fost modificat şi

art.39

1

alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001,

eliminându-se, şi pentru situaţia reglementată de

această normă, cerinţa existenţei consimţământului

contravenientului. În avizul Consiliului Legislativ s-a

semnalat că soluţia legislativă privind modificarea

art.39

1

alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001,

în acest sens, trebuie reanalizată. S-a precizat că

Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 reglementează, în

art.9 alin.(3) – (5) şi art.39

1

, două situaţii diferite în

care amenda poate fi înlocuită cu sancţiunea obligării

contravenientului la prestarea unei activităţi în

folosul comunităţii. Astfel, în timp ce art.9 alin.(3) –

(5) are în vedere cazul în care sesizarea instanţei în

vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării

unei activităţi în folosul comunităţii se face de către

organul din care face parte agentul constatator,

art.39

1

are în vedere cazul în care sesizarea instanţei

se face de către contravenient.S-a menţionat că existenţa a două situaţii

distincte rezultă şi din faptul că cele două articole

prevăd limite maxime diferite ale sancţiunii pe care o

poate pronunţa instanţa: art.9 alin.(1) prevede o

durată maximă de 300 de ore, în vreme ce art.39

1

alin.(2) o durată maximă de 50 de ore, iar pentru

minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore.

S-a precizat că, în cazul reglementat de art.39

1

,

care nu a constituit obiectul sesizării Curţii Consti-

tu ţionale, existenţa consimţământului contravenien -

tului apare ca necesară în situaţiile în care, ulterior

sesizării instanţei potrivit alin.(1), contravenientul

dobândeşte bunuri sau bani care fie îi permit să achite

de bunăvoie amenda, fie fac posibilă executarea

silită, sau pur şi simplu se răzgândeşte, situaţii care îl

pot determina să renunţe la acţiunea introdusă. Toto -

dată, s-a menţionat că, în cazul în care contra -

venientul nu mai consimte la înlocuirea amenzii cu o

activitate în folosul comunităţii, devin aplicabile

dispoziţiile art.9 alin.(3) care dau posibilitatea

organului din care face parte agentul constatator să

sesizeze instanţa în vederea înlocuirii amenzii.

Observaţiile Consiliului Legislativ nu au fost însă

însuşite de către iniţiator.

Tot ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale

nr.1354/2008, prin Legea nr.294/2009 a fost modi -

ficată şi Ordonanţa Guvernului nr.55/2002 privind

regimul juridic al sancţiunii prestării unei acti -

vităţi în folosul comunităţii, aprobată prin Legea

nr.641/2002, cu modificările şi completările ulte -

rioare, în sensul eliminării sintagmelor „numai dacă

există consimţământul contravenientului”, „cu con -

simţământul contravenientului” şi „după luarea

consimţământului contravenientului” din cuprinsul

art.1 alin.(3), art.8 alin.(5) lit.b) şi, respectiv, art.13.

Precizăm că în aviz s-a propus ca, pentru asigurarea

unei reglementări complete, proiectul să prevadă, în

mod expres şi modificarea art.13 din actul normativ

de bază, întrucât, prin Decizia nr.1354/2008, Curtea

Constituţională a constatat şi neconstituţionalitatea

sintagmei „după luarea consimţământului contrave -

nientului” din cuprinsul acestui articol, observaţie

însuşită de către iniţiator.

În ceea ce priveşte proiectele de acte norma -

tive care prevedeau stabilirea şi sancţionarea unor

contravenţii, pentru asigurarea uniformităţii în

reglementarea acestui domeniu, avizele Consiliului

Legislativ au cuprins observaţii şi propuneri referi -

toare, în principal, la următoarele aspecte:



a) eliminarea, din normele prin care se

stabileau contravenţii, a precizării potrivit căreia fap -

tele constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşite

în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale să

constituie infracţiuni. S-a precizat că, potrivit defini -

ţiei date contravenţiei în Ordonanţa Guvernului

nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,

fapta descrisă drept contravenţie în actul normativ şi

prevăzută cu sancţiune contravenţională nu poate fi

decât contravenţie, nimeni neputând, prin inter -

pretare, să schimbe caracterizarea ei juridică;

b) completarea proiectelor, acolo unde a fost

cazul, cu dispoziţia necesară de aplicare, în ceea ce

priveşte contravenţiile, a prevederilor Ordonanţei

Guvernului nr.2/2001, în redactarea consacrată prin

practica legislativă în domeniu;

c) stabilirea agenţilor constatatori ai contra -

venţiilor în corelare cu dispoziţiile art.15 alin.(1) din

Ordonanţa Guvernului nr.2/2001, potrivit cărora

constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor

se fac de către persoanele anume prevăzute în actul

normativ, numite în mod generic „agenţi consta -

tatori”, şi nu de către autorităţi sau organe, aşa cum se

propunea în unele dintre proiectele supuse avizării;

d) stabilirea sancţiunilor prin indicarea

limitelor minime şi maxime a amenzilor, şi nu a unei

amenzi în cuantum fix, pentru respectarea dispo-

ziţiilor art.3 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului

nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În domeniul administraţiei publice, Consiliul

Legislativ a avizat în cursul anului 2009 o serie de

proiecte de acte normative privind organizarea şi

funcţionarea ministerelor, precum şi a unor agenţii şi

autorităţi aflate în subordinea acestora, dar şi

proiectele de hotărâri emise de Guvern în baza Legii

nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi

instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice,

susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acor -

durilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul

Monetar Internaţional.

Totodată, în acest domeniu au mai fost avizate:

propunerea legislativă privind modificarea şi

completarea alin.(2) al art.53 din Legea administraţiei

publice locale nr.215/2001, republicată, care a

devenit Legea nr.375/2009, propunerea legislativă

pentru modificarea Legii nr.350/2001 privind

amenajarea teritoriului şi urbanismul, care a devenit

Legea nr.345/2009, proiectul de lege privind unele

măsuri pentru organizarea şi funcţionarea aparatului

de lucru al Guvernului, precum şi a altor autorităţi ale

administraţiei publice centrale, proiectul de Lege

pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul

demnitarului din administraţia publică centrală şi

locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului

local.

Un proiect important în domeniul adminis -

traţiei publice care a fost avizat în cursul anului 2009

a fost propunerea legislativă privind Zona Metro -

politană Bucureşti.

Avizul Consiliului Legislativ a semnalat că

Legea administraţiei publice locale nr.215/2001

cuprinde dispoziţii exprese referitoare la zona

metropolitană şi la asociaţiile de dezvoltare interco -

munitară, prevederi care nu au fost avute în vedere

de către iniţiator la elaborarea proiectului.

Astfel, potrivit art.1 alin.(2) lit.j) din Legea

nr.215/2001, zona metropolitană este asociaţia de

dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de

parteneriat între capitala României sau municipiile

de rangul I şi unităţile administrativ-teritoriale aflate

în zona imediată, iar în conformitate cu art.11 alin.(2)

teza a doua, zonele metropolitane se constituie cu

acordul expres al consiliilor locale ale unităţilor

administrativ-teritoriale componente şi au ca scop

dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de

dezvoltare de interes comun.

Având în vedere aceste dispoziţii legale,

proiectul ar fi trebuit să se constituie într-o lege-cadru

în materie, care să detalieze reglementările de prin -

cipiu ale Legii administraţiei publice locale,

constituirea efectivă a Zonei Metropolitane Bucureşti

urmând a se face prin actul de înfiinţare prevăzut de

lege.

În acest context, s-a apreciat că se impunea

nuanţarea reglementării din cuprinsul art.2 alin.(3),

întrucât menţionarea expresă în anexa 2 a unităţilor

administrativ-teritoriale care compun Zona Metro -

politană Bucureşti poate conduce la imposibilitatea

constituirii acesteia, în cazul în care unul sau mai

multe dintre consiliile locale ale acestor unităţi

administrativ-teritoriale nu şi-ar exprima acordul

expres de a face parte din Zona Metropolitană

Bucureşti. În plus, s-ar fi încălcat principiul auto -

nomiei locale dacă respectivelor autorităţi li s-ar

impune participarea la constituirea Zonei Metro -

politane.

S-a semnalat, totodată că instituirea Zonei

Metropolitane nu putea avea ca efect transferul sau

delegarea de competenţe de către autorităţile admi -

nistraţiei publice locale către Zona Metropolitană, aşa

cum se prevedea la art.5 lit.i) şi art.9 lit.v), întrucât

scopul Zonei Metropolitane Bucureşti este – potrivit

art.11 alin.(2) din Legea nr.215/2001, republicată –

acela de realizare în comun a unor proiecte de

dezvoltare de interes zonal ori al furnizării în comun

a unor servicii publice.



Avizul a menţionat că reanalizarea soluţiilor

legislative propuse în proiect era necesară şi în ceea

ce priveşte reglementarea funcţiei de Guvernator al

Zonei Metropolitane Bucureşti, cuprinsă în cadrul

Secţiunii a 2-a a Capitolului II.

Astfel, norma din art.16, potrivit căreia

Guvernatorul este reprezentantul Guvernului la

nivelul Zonei Metropolitane Bucureşti era în

contradicţie cu dispoziţiile art.123 alin.(2) din

Constituţia României, republicată, conform cărora

prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan

local.

S-a mai menţionat că proiectul îşi extindea

obiectul de reglementare şi asupra organizării şi

funcţionării autorităţilor administraţiei publice locale

componente ale Zonei Metropolitane Bucureşti. Or,

s-a semnalat că asemenea reglementări nu puteau fi

cuprinse decât în legea-cadru în materie, respectiv

Legea administraţiei publice locale nr.215/2001,

astfel cum acestea se regăsesc în prezent.

În ceea ce priveşte reglementarea patri mo -

niului Zonei Metropolitane Bucureşti, cuprinsă în

Capitolul IV, s-a semnalat că din normele propuse

rezulta că se avea în vedere instituirea unei categorii

distincte de bunuri, respectiv „bunurile de interes

metropolitan”.

În acest context, s-au amintit dispoziţiile

art.136 alin.(2) din Constituţia României, republicată,

potrivit cărora proprietatea publică nu poate aparţine

decât statului sau unităţilor administra tiv-teri -

toriale, or Zona Metropolitană nu este unitate admi -

nistrativ-teritorială.

Un alt proiect care a reţinut atenţia în acest

domeniu l-a reprezentat propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 315/2004

privind dezvoltarea regională în România cu

modificările şi completările ulterioare.

În aviz, s-a precizat că, pentru a defini

eligibilitatea geografică, în funcţie de care statele

beneficiază de anumite programe/fonduri, Comisia

Europeană se bazează pe date statistice şi, în acest

scop, teritoriul Uniunii Europene a fost împărţit în

mai multe grupe de regiuni, care corespund nomen -

claturii NUTS (�omenclatura Unităţilor Teritorialepentru Statistică).

Faţă de cele de mai sus, din analiza compa ra -

tivă a textului proiectului supus avizării cu dispo zi -

ţiile Regulamentului (CE) nr.176/2008 s-a constatat

că, deși în proiect, teritoriul României este împărţit

tot în zone NUTS de nivel 1, propunerea legislativă

cuprindea o altă structură de zone regio nale la nivel

NUTS 1.

În consecinţă, s-a semnalat că schimbarea ele -

men telor conţinute în Nomenclatorul european

NUTS nu putea fi efectuată prin intermediul legis -

laţiei interne, ci numai prin respectarea procedurii

impuse de Regulamentul (CE) nr.1059/2003, şi

anume prin notificarea la Eurostat (Oficiul de

Statistică al Comunităţilor Europene) care la rândul

lui informează Comisia Europeană ce analizează

situaţia şi face propuneri instituţiei legiuitoare

comunitare.

De asemenea, s-a semnalat că modificarea

actualelor regiuni de dezvoltare din România, preco -

ni zată prin propunerea analizată, ar fi afectat acor -

darea de fonduri europene planificată deja până în

anul 2013, precum şi acordarea de ajutoare de stat

regionale pentru investiţii, conform Liniilor direc -

toare ale Uniunii Europene privind ajutoarele de stat

regionale pentru perioada 2007-2013 şi potrivit Hărţii

ajutorului regional 2007-2013, adoptată prin Decizia

CE privind ajutorul de stat N2/2007 – România.

În domeniul relaţiilor internaţionale, în anul

2009, proiectele de acte normative primite spre

avizare de Consiliul Legislativ, au avut ca obiect,

ratificarea, aprobarea, acceptarea sau denunţarea unor

instrumente juridice internaţionale, bi sau multi la -

terale. În funcţie de obiectul de reglementare,

proiectele au fost guvernate fie de Legea nr.590/2003

privind tratatele, legea cadru în materie, fie de

prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.64/2007 privind

datoria publică, cu completările şi modificările

ulterioare, în cazul „contractelor de stat”.

Prin avizele emise, Consiliu Legislativ a ur mă -

rit, în special, ca proiectele de acte normative să nu

contravină angajamentelor internaţionale asumate

anterior acestora, la nivel de stat, guvernamental sau

departamental. În acest sens, amintim avizul negativ

referitor la proiectul de ordonanţă privind suspen -

darea aplicării prevederilor Legii nr.39/1999 pentru

ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi

Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea

reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiin -

ţifice, acordate de instituţii de învăţământ acreditate

în România şi în Republica Moldova, semnat la

Chişinău la 20 iunie 1998, până la denunţarea efec -

tivă a acestuia. În aviz a fost semnalat faptul că Nota

de fundamentare era inconsecventă în susţinerea

măsurii propuse prin proiect, deoarece aceasta se

referea, pe de o parte, în mod corect, la „suspendarea

aplicării Acordului” şi, pe de altă parte, la „suspen -

darea aplicării prevederilor legii” de ratificare a

acestuia, aşa cum era prevăzut şi în proiect, chestiuni

total diferite. De asemenea, s-a evidenţiat faptul că

prin proiect se dorea, de fapt, suspendarea aplicării



Acordului, ceea ce în dreptul internaţional public

înseamnă altceva decât suspendarea aplicării

prevederilor legii de ratificare a Acordului, aşa cum

se reţinuse, în mod eronat, deoarece suspendarea

aplicării unui tratat se face în conformitate cu

procedura prevăzută de Legea nr.590/2003 privind

tratatele, şi nu prin suspendarea legii de ratificare a

acestuia.

Multe dintre avizele emise în anul 2009 în

domeniul relaţiilor internaţionale au avut ca obiect

proiecte de acte normative privind aprobarea unor

acorduri, respectiv memorandumuri de finanţare sau

de împrumut pentru cofinanţarea unor proiecte de

infrastructură.

Alte proiecte avizate de Consiliul Legislativ au

avut ca obiect contractarea unor noi împrumuturi la

nivel de stat prin ratificarea unor instrumente juridice

internaţionale. Amintim, în acest sens, proiectul de

Ordonanţă de urgenţă pentru ratificarea Memor an -

dumului de Înţelegere dintre Comunitatea Europeană

şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la

23 iunie 2009 şi a Acordului de Împrumut, în sumă de

până la 5.000.000.000 euro, dintre România în cali -

tate de Împrumutat, Banca Naţională a României, în

calitate de Agent al Împrumutatului, şi Comunitatea

Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la

Luxemburg la 23 iunie 2009 şi la Bucureşti la

28 iunie 2009, proiectul de Lege pentru ratificarea

Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul

Monetar Internaţional, convenit la Bucureşti şi

Washington prin scrisoarea părţii române din 24 aprilie

2009 şi anexele aferente şi decizia Consiliului

Directorilor Executivi al Fondului Monetar Interna -

ţional din 4 mai 2009, precum şi a Memorandumului

Tehnic de Înţelegere sau proiectul de Lege pentru

aprobarea Acordului de garanţie semnat între Statele

membre UE şi Banca Europeană de Investiţii (BEI)

privind împrumuturile care vor fi acordate de către

Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de

investiţii din Statele membre ale grupului din Africa,

Caraibe şi Pacific, şi din Ţările şi Teritoriile de peste

mări, precum şi a Acordului privind administrarea

arieratelor semnat între Statele Membre ale UE şi

Banca Europeană de Investiţii (BEI) privind proce -

durile de plată şi rambursare în cadrul Garanţiilor

Statelor Membre în favoarea Băncii Europene de

Investiţii.

Totodată, au fost emise avize pentru proiecte

de acte normative privind aprobarea, aderarea sau ac -

cep tarea diferitelor acorduri internaţionale în do -

meniul apărării ori protejării informaţiilor clasificate.

Din exemplele prezentate, rezultă diversitatea

problematicii reglementate, putându-se, astfel, susţine

că, prin avizele sale, Consiliul Legislativ a contribuit,

şi în anul 2009, alături de iniţiatori, la elaborarea unor

acte normative coerente în domeniul relaţiilor

internaţionale.

În domeniul apărării, ordinii publice şi

siguranţei naţionale, printre proiectele de acte

normative mai importante avizate de Consiliul

Legislativ, în anul 2009, menţionăm pe cele refe -

ritoare la:

– modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa,

domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetă -

ţenilor români, a Ordonanţei Guvernului nr.84/2001

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ser -

viciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor

şi a Ordonanţei Guvernului nr.41/2003 privind

dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a

numelor persoanelor fizice;

– necesitatea îmbunătăţirii măsurilor pe linia

supravegherii frontierei de stat;

– prelucrarea datelor cu caracter personal de

către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei

şi Internelor în activităţile de prevenire, cercetare şi

reprimare a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi

asigurare a ordinii publice;

– regimul armelor, dispozitivelor militare şi

muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării;

– modificarea şi completarea Hotărârii Guver -

nului nr.206/1995 privind reorganizarea Institutului

Naţional de Informaţii în Academia Naţională de

Informaţii, în subordinea Serviciului Român de

Informaţii;

– modificări în ceea ce priveşte stabilirea uni -

for mei, echipamentului specific, însemnelor distinc -

tive, insignei şi documentului de legitimare pentru

poliţişti;

– reglementarea stării de mobilizare parţială

sau totală a forţelor armate şi a stării de război;

– modificări privind stabilirea responsabi li -

tăţilor privind coordonarea unitară a deplasării for -

ţelor armate române şi străine pe teritoriul României;

– organizarea şi funcţionarea Comisiei inter -

ministeriale pentru legătura cu forţele armate străine,

prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr.806/2009;

– înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa

Aviaţiei Civile, prin adoptarea Ordonanţei Guver -

nului nr.26/2009, aprobată cu modificări prin Legea

nr.55/2010;

– aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a Comitetului naţional de coordonare a

activităţii Sistemului naţional unic pentru apeluri de



urgenţă, precum şi a Secretariatului tehnic permanent,

fiind emisă Hotărârea Guvernului nr.682/2009.

Prin adoptarea Legii nr.355/2009 privind

regimul stării de mobilizare parţială sau totală a

forţelor armate şi al stării de război s-a urmărit

definirea unui sistem naţional de mobilizare, format

din componente ale căror prerogative, competenţe,

atribuţii şi sarcini în domeniul apărării şi securităţii

naţionale să permită organizarea şi pregătirea din

timp de pace şi aplicarea în timp util a complexului

de măsuri extraordinare ce se adoptă şi a activităţilor

ce se desfăşoară la apariţia sau iminenţa unei

ameninţări grave, care poate afecta suveranitatea,

independenţa şi unitatea statului, integritatea terito -

rială a ţării şi democraţia constituţională, precum şi

exercitarea dreptului statului la autoapărare indi -

viduală sau colectivă.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil cu

observaţii şi propuneri de către Consiliul Legislativ,

atât în anul 2008, cât şi în anul 2009, observaţiile din

ultimul aviz fiind preluate în totalitate de către

iniţiator.

Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 682/2009

a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţio -

nare a Comitetului naţional de coordonare a activităţii

Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă,

precum şi a Secretariatului tehnic permanent.

Precizăm că proiectul de hotărâre a fost avizat

favorabil cu observaţii şi propuneri de către Consiliul

Legislativ, observaţii care au fost preluate în totalitate

de către iniţiator.

În domeniul financiar-fiscal, Consiliul

Legislativ a avizat numeroase intervenţii legislative

asupra Legii nr.573/2003 privind Codul fiscal, cu

modificările şi completările ulterioare, atât sub forma

propunerilor legislative, ordonanţelor simple cât şi a

ordonanţelor de urgenţă.

Intervenţiile legislative adoptate în anul 2009,

dar şi cele din anii anteriori, au condus la modificări

şi completări succesive a textelor, astfel încât în

prezent este foarte dificil de identificat norma în

vigoare la un moment dat, fiind generate deseori

confuzii în interpretare şi aplicare.

De aceea, în cuprinsul avizelor, Consiliul

Legislativ a semnalat faptul că se impune

republicarea Codului fiscal, realizându-se astfel, o

aducere la zi a reglementării cadru în materie.

În domeniul legislaţiei comerciale au fost

avizate numeroase proiecte, precum proiectul de

ordonanţă de urgenţă privind prorogarea termenului

prevăzut de art.154

1

din Legea nr.85/2006 privind

procedura insolvenţei, propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi socie -

tăţile de leasing, propunerea legislativă privind

concordatul preventiv sau proiectul de hotărâre a

Guvernului privind clasificarea structurilor de

primire turistice.

O importanţă deosebită a fost acordată avizării

proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului

privind declanşarea procedurilor de expropriere

pentru cauză de utilitate publică a imobilelor

proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării

de interes local „Pasaj Denivelat Rutier Superior

Basarab” în vederea continuării şi finalizării acestei

lucrări.

Şi în domeniul legislaţiei agrare şi asociative

Consiliul Legislativ a avizat o serie de propuneri

legislative care au avut ca obiect modificarea şi

completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi

celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii

fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997,

completarea art.62 din Legea nr.46/2008 privind

Codul Silvic sau exceptarea de la compensare şi plata

taxelor prevăzute la art.37 şi 41 din Legea nr.46/2008

privind Codul Silvic pentru terenurile necesare

desfăşurării activităţii de interes strategic ale

Companiei Naţionale ROMARM – S.A. Filiala S.C.

Uzina Mecanică Mija S.A.

Este de semnalat că în anul 2009 s-a înregistrat

creşterea semnificativă a situaţiilor în care proiecte

asupra cărora Consiliul Legislativ şi-a spus punctul

de vedere, avizându-le favorabil sau negativ au fost

promovate ca propuneri noi şi retrimise spre

avizare cu conţinut identic sau doar cu mici modi -

ficări faţă de proiectele anterioare, chiar înainte de

terminarea procedurii parlamentare pentru acestea

din urmă.

Un alt aspect care trebuie semnalat este acela

că în cursul anului 2009 au fost trimise spre avizare

şi o serie de anteproiecte, care nu erau definitivate de

către iniţiatori, nici discutate cu partenerii sociali şi

nici avizate de instituţiile interesate, astfel încât

emiterea unui aviz de către Consiliul Legislativ, în

această fază, era prematură.

6. Aspecte de neconstituţionalitate sau de

nerespectare a principiului aplicării prioritare a

dreptului Uniunii Europene

În activitatea de avizare s-a constatat, ca şi în

anii precedenţi, că unele proiecte de acte normative

nu corespundeau exigenţelor constituţionale sau nu

erau corelate cu dreptul Uniunii Europene. În unele

cazuri, astfel de elemente nu au determinat emiterea

unui aviz negativ, adoptarea respectivelor proiecte

fiind condiţionată de reformularea textelor sau de



reanalizarea soluţiilor legislative propuse. În altele

însă, aspectele de neconstituţionalitate afectau

concepţia de ansamblu a proiectelor, astfel că acestea

au fost avizate negativ.

a) La propunerea legislativă intitulată legea

responsabilităţii fiscal-bugetare, prin aviz s-a arătat

că „norma de la art.9 alin.(1), care prevedea că „nu

pot fi promovate acte normative sau administrative

cu mai puţin de 180 de zile înainte de încetarea

mandatului Guvernului, în conformitate cu art.110

alin.(1) din Constituţia României ...” nu era în

concordanţă cu textul constituţional invocat, potrivit

căruia „Guvernul îşi exercită mandatul până la data

validării alegerilor parlamentare generale”.

Norma propusă trebuia să aibă în vedere că,

potrivit art.110 alin.(4) din Legea fundamentală,

Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte

numai actele necesare pentru administrarea treburilor

publice.

b) La proiectul de Ordonanţă de urgenţă

pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi

procurorilor şi a Legii nr.317/2004 privind

Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la

modalitatea de reglementare, avizul a semnalat că, în

conformitate cu dispoziţiile art.115 alin.(6) din

Constituţie, „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi

adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot

afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului,

drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de

Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri

de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

Astfel, în cazuri similare, când printr-o ordo -

nanţă de urgenţă s-a reglementat regimul unei insti -

tuţii fundamentale a statului, Curtea Constituţională a

declarat-o ca neconstituţională. Este cazul Deciziei

nr.544/2006, prin care s-a analizat constituţionalitatea

ordonanţei de urgenţă a Guvernului care reglementa

organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, Curtea

Constituţională constatând că adoptarea de către

Guvern a unui astfel de act normativ încalcă şi

dispoziţiile art.61 alin.(1) din Constituţia României,

conform cărora “Parlamentul este organul repre zen -

tativ suprem al poporului român şi unică autoritate

legiuitoare a ţării”, prevederile art.73 alin.(3) lit.l),

precum şi principiul separaţiei puterilor consacrat prin

art.1 alin.(4) din Constituţie. În acest sens, Curtea

Constituţională a reţinut că reglementarea pe calea

ordonanţelor şi a ordonanţelor de urgenţă con sti tuie,

aşa cum prevede expres art.115 din Constituţie, o

atribuţie exercitată de Guvern în temeiul delegării

legislative, iar depăşirea limitelor acestei delegări,

stabilite prin însuşi textul Consti tuţiei, reprezintă o

imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a

Parlamentului, altfel spus, o violare a principiului

separaţiei puterilor în stat.

Pe cale de consecinţă, pentru a se evita o

eventuală declarare ca neconstituţională a proiectului,

s-a recomandat transformarea proiectului de

ordonanţă de urgenţă în proiect de lege.

c) Propunerea legislativă privind modifi -

carea şi completarea Legii camerelor de comerţ

din România, nr.335/2007 viza completarea art.1

din actul normativ de bază, în sensul recu noaşterii dejure pentru actualele camere de comerţ a calităţii de

continuatoare de drept ale camerelor de comerţ

înfiinţate prin Decretul-lege nr.139/1990.

Referitor la soluţia propusă, în aviz s-a

semnalat că, potrivit prevederilor art.15 alin.(2) din

Constituţia României, „Legea dispune numai

pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contra -

venţionale mai favorabile.”

Conform art.33 din Decretul nr.31/1954

privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice,

începutul capacităţii de folosinţă a persoanei

juridice este marcat de unul din următoarele

momente: data înregistrării, data actului de dispoziţie

care înfiinţează persoana juridică, data recunoaşterii

actului de înfiinţare, data autorizării înfiinţării şi

data îndeplinirii altei cerinţe prevăzute de lege.

Ipoteza avută în vedere de iniţiator, şi anume

reînfiinţarea camerelor de comerţ şi industrie

teritoriale prin Decretul-lege nr.139/1990, era ero -

nată, de vreme ce acest act normativ prevedea la

art.2: „Camerele de comerţ şi industrie teritoriale se

înfiinţează din iniţiativa comercianţilor şi dobân -

desc personalitate juridică pe data recunoaşterii

înfiinţării de către Guvern.” Având în vedere

momentul dobândirii personalităţii juridice, nu putea

fi vorba de o reînfiinţare, astfel încât era evident că

aceste camere de comerţ şi industrie teritoriale,

înfiinţate potrivit Decretului-lege nr.139/1990, nu

puteau fi continuatoarele de drept a celor desfiinţate

prin Decretul nr.74/1949.

Prin aviz s-a mai subliniat că legiuitorul, acolo

unde a intenţionat să reglementeze aspectul de

continuitate a personalităţii juridice, a exprimat-o în

mod expres.

Dacă se dorea instituirea ope legis a conti -

nuităţii personalităţii juridice a camerelor de comerţ

şi industrie teritoriale desfiinţate prin Decretul

nr.74/1949, trebuia ca această ipoteză să fi fost

integrată în Decretul-lege nr.139/1990, şi nu în Legea

nr.335/2007, act normativ care abrogă dispoziţiile

Decretului-lege nr.139/1990.



A reglementa în prezent faptul că aceste

camere de comerţ şi industrie teritoriale, înfiinţate

prin Decretul-lege nr.139/1990, sunt continuatoarele

de jure a celor desfiinţate prin Decretul nr.74/1949,

reprezenta o retroactivitate a normei legale, care este

interzisă expres de art.15 alin.(2) din Constituţia

României.

7. Contradictorialităţi şi paralelisme în

reglementare

Ca şi în anii precedenţi, în activitatea de

avizare a proiectelor de acte normative, au fost

sesizate unele aspecte de necorelare şi chiar de

contradictorialitate fie între acte normative de acelaşi

nivel, fie în cadrul aceluiaşi proiect, paralelisme în

reglementare, promovarea unor soluţii legislative

deja prevăzute de actele normative în vigoare,

nesistematizarea prevederilor dintr-un anumit

domeniu de activitate, sau chiar abrogarea unor

dispoziţii deja abrogate. Amintim câteva dintre aceste

situaţii:

a) La propunerea legislativă privind întă -

rirea disciplinei contractuale între comercianţi şi

furnizori, care viza instituirea de sancţiuni contra -

venţionale pentru nerespectarea termenelor de plată

stabilite în contractele încheiate între comercianţi şi

furnizori, avizul a semnalat că se făcea o confuzie

conceptuală între răspunderea civilă contractuală şi

răspunderea contravenţională. Cele două forme de

răspundere au natură diferită, cea dintâi fiind o

sancţiune civilă, de drept privat, în timp ce sancţiunea

contravenţională face parte din sfera dreptului public.

Răspunderea civilă este o sancţiune civilă, fără

a fi în acelaşi timp o pedeapsă, cu caracter reparator,

care se aplică nu atât în considerarea persoanei care

ar săvârşi fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, cât în

considerarea patrimoniului său şi constă în repararea

prejudiciului produs prin încălcarea obligaţiei

concrete, stabilite printr-un contract preexistent,

valabil încheiat.

Răspunderea contravenţională este o forma a

răspunderii administrative şi reprezintă consecinţa

nerespectării dispoziţiilor normelor juridice care

prevăd şi sancţionează contravenţiile.

Avizul a semnalat că este contrar principiilor

dreptului ca, pentru aceeaşi faptă, şi anume nerespec -

tarea termenelor de plată stabilite în contracte, să fie

instituite două sancţiuni: pe de o parte, o sancţiune

contractuală, constând în daune moratorii, care pot fi,

după caz, cele stabilite în contracte sau dobânda

legală, şi o sancţiune contravenţională, adminis -

trativă, constând în plata unei amenzi. S-ar încălca

principiul de drept non bis in idem.

b) Propunerea legislativă privind prom o -

varea producţiei de energie din surse regenerabile

şi pentru încurajarea economisirii resurselor

energetice a fost avizată negativ, întrucât soluţiile

vizate nu ţineau seama de cadrul legislativ în vigoare.

Iniţiatorul justifica necesitatea intervenţiei sale

legislative de existenţa, în opinia sa, a unei lacune

legislative în domeniul promovării producerii de

energie din surse regenerabile şi al încurajării

economisirii resurselor energetice.

Faţă de acest obiectiv vizat de către iniţiator,

Consiliul Legislativ a semnalat în aviz că în domeniul

respectiv au fost adoptate reglementări specifice,

armonizate cu legislaţia Uniunii Europene.

Prin avizul negativ emis s-a semnalat că

demersul normativ în cauză crea o serie de parale -

lisme cu mai multe acte normative incidente în

aceeaşi problematică a surselor de energie regene -

rabilă: Ordonanţa Guvernului nr.22/2008; Legea

nr.13/2007; Hotărârea Guvernului nr.443/2003;

Hotărârea Guvernului nr.1892/2004 ş.a.

c) La propunerea legislativă privind exer -

citarea profesiei de asistent medical generalist, a

profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent

medical, precum şi organizarea şi funcţionarea

Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti,

Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,

care avea ca scop transpunerea în totalitate a

prevederilor Directivei 2005/36/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005

privind recunoaşterea calificărilor profesionale,

avizul a semnalat că directiva respectivă era deja

transpusă integral în dreptul intern, prin intermediul

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2008 în al

cărei preambul se menţionează în mod expres acest

lucru. Avizul a arătat că propunerea legislativă se afla,

astfel, în discordanţă cu prevederile art.15 din Legea

nr.24/2000, republicată, care interzic paralelismele în

reglementare.

Totodată, avizul a menţionat că, cu unele

excepţii, iniţiatorii au preluat textul Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr.144/2008, fără ca măcar să îl

adapteze categoriei actului normativ promovat, astfel

că propunerea legislativă conţinea, pe alocuri, referiri

la cele „prevăzute de prezenta ordonanţă de

urgenţă”(art.12 alin.(1) lit.b), art.19 alin.(1), art.35,

art.45 lit.f), art.75 alin.(4)), în loc de „prezenta lege”,

precum şi cu faptul că, la art.77, se prevedea

abrogarea Legii nr.307/2004, cu modificările ulte -

rioare, abrogare deja dispusă de art.76 din ordonanţa

de urgenţă sus-menţionată, începând cu data intrării

în vigoare a acesteia, respectiv 24 noiembrie 2008.



Prin aviz s-a arătat că, întrucât la Parlament era

transmis, din data de 05.03.2009, proiectul de Lege

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.144/2008,

soluţiile legislative preconizate prin propunerea

legislativă puteau fi formulate ca amendamente la

legea de aprobare.

d) La propunerea legislativă pentru

prelungirea termenului de aplicare a prevederilor

art.II din Legea nr.193/2007 de modificare şi

completare a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor

agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit

prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi

ale Legii nr.169/1997, prin aviz s-a precizat că,

potrivit prevederilor art.II din Legea nr.193/2007,

persoanele fizice prevăzute la art.3 alin.(2

1

) din

Legea nr.1/2000, cu modificările şi completările

ulterioare, pot formula cereri de reconstituire a

dreptului de proprietate pentru diferenţele de

suprafaţă ce pot fi restituite, în termen de 60 de zile

de la data intrării în vigoare a Legii nr.193/2007.

S-a menţionat că Legea nr.193/2007 a fost

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr.422 din 25 iunie 2007, iar termenul de 60 de zile,

prevăzut la art.II care are caracterul unei dispoziţii

temporare, s-a împlinit la data de 27 august 2007.

În această situaţie, având în vedere prevederile

art.66 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată,

potrivit cărora „dispoziţia de prelungire a termenului

de aplicare a actului normativ temporar trebuie să

intervină înainte de expirarea termenului”, nu mai

era posibilă prelungirea termenului împlinit la

data de 27 august 2007, astfel că propunerea a fost

avizată negativ.

e) La propunerea legislativă privind sti mu-

larea construcţiei de locuinţe sociale prin aviz s-a

precizat că obiectul de reglementare era similar cu

cel al capitolului V din Legea locuinţei nr.114/1996,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Dispoziţiile acestui capitol au fost detaliate prin

Hotărârea Guvernului nr.1.275/2000 privind

aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în

aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr.114/1996,

cu modificările ulterioare.

Prin urmare, ţinând seama de aceste consi -

derente, s-a apreciat că erau incidente dispoziţiile

art.15 din Legea nr. 24/2000 potrivit cărora: „Înprocesul de legiferare este interzisă instituireaaceloraşi reglementări […] în două sau mai multeacte normative.”

f) La propunerea legislativă privind despă -

gubirea persoanelor fizice care au constituit

depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 şi şi-au

transferat aceste depozite la BRD – Groupe

Société Générale în anul 1991 în vederea

achiziţionării de autoturisme DACIA, s-a constatat

că soluţia legislativă propusă era deja reglementată

prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.156/2007.

Această soluţie a fost introdusă cu ocazia

aprobării ordonanţei de urgenţă prin Legea

nr.232/2008, când a fost modificat art.1 alin.(1) şi

introdus art.1

1

, exact în sensul dorit de iniţiatorii

propunerii legislative.

Pe cale de consecinţă, deoarece soluţia

legislativă propusă era deja reglementată, pentru

evitarea paralelismului în aplicare, nu se justifica

demararea procedurii legislative în ceea ce priveşte

respectiva propunere legislativă.

8. Aspecte generale privind imperfecţiuni de

redactare şi de tehnică legislativă

Observaţiile şi propunerile formulate în

cuprinsul avizelor emise de Consiliul Legislativ au

reliefat şi imperfecţiuni de redactare şi de tehnică

legislativă care nu au asigurat exprimarea clară,

precisă şi concisă a soluţiilor legislative preconizate.

Printre acestea amintim:

– neidentificarea corectă a actului normativ

asupra căruia se doreşte să se intervină legislativ;

– propuneri de intervenţii legislative asupra

unor acte normative care au fost abrogate;

– trimiterea spre avizare a unor proiecte care

au caracter individual, în condiţiile în care, potrivit

legii, Consiliul Legislativ avizează numai proiecte de

acte normative;

– proiecte de acte normative care nu au

precizat toate elementele de identificare a actelor

inter naţionale propuse spre aprobare, ratificare,

accep tare sau aderare ori precizarea greşită a acestor

elemente (ca titlu, data, locul semnării);

– traducerea inadecvată a acordurilor

internaţionale, preluându-se formulări ori termeni

necunoscuţi legislaţiei române sau termeni care nu

s-au regăsit în versiunea străină a documentelor

originale;

– utilizarea procedeului de a modifica şi/sau

completa un act normativ care a realizat intervenţii

legislative asupra actului normativ de bază, în loc de

a se interveni asupra acestuia din urmă, în care s-au

încorporat modificările şi/sau completările res pective;

– modificarea prin propuneri legislative a

ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului care nu au

fost încă aprobate de Parlament;

– iniţierea mai multor proiecte de acte

normative de modificare şi/sau completare a aceluiaşi

act normativ, fără a se dispune republicarea acestuia;



– modificarea amplă a unor acte normative,

deşi prin conţinutul intervenţiei legislative pre -

conizate se afecta concepţia generală sau caracterul

unitar al actului normativ de bază, caz în care era

recomandată adoptarea unei noi reglementări şi

abrogarea celei vechi;

– nemenţionarea sau menţionarea eronată a

intervenţiilor legislative ulterioare care au avut loc în

existenţa actelor normative de referinţă invocate;

– structurarea proiectelor de acte normative în

capitole şi secţiuni alcătuite dintr-un singur articol;

– neindicarea normei concrete de la care se

derogă sau de la care se face excepţie, confundân -

du-se adesea normele derogatorii cu normele de

excepţie;

– propuneri de prelungire a unor termene după

ce acestea au expirat, deşi potrivit normelor de

tehnică legislativă, ,,dispoziţia de prelungire a

termenului de aplicare a actului normativ temporar

trebuie să intervină înainte de expirarea termenului”;

– apelarea la forme de exprimare narative,

expozitive sau declarative a soluţiilor legislative

preconizate, uneori exagerate în detalieri şi descrieri,

fără rigoarea, concizia şi acurateţea, specifice stilului

normativ;

– nerezolvarea implicaţiilor viitoarei

reglementări în ansamblul legislativ, neabrogarea sau

nemodificarea textelor aflate în conflict;

– folosirea excesivă a abrogării implicite, chiar

şi atunci când abrogarea expresă este posibilă;

– precizarea în titlul proiectelor a eveni men-

telor legislative suferite de actele normative supuse

intervenţiilor legislative;

– neînsoţirea proiectelor de anexele care fac

parte integrantă din acestea, neputându-ne pronunţa

astfel în ceea ce priveşte conţinutul lor.

În întreaga sa activitate de avizare, Consiliul

Legislativ a avut ca obiectiv să vegheze asupra cali -

tăţii soluţiilor legislative propuse, atât sub aspectul

problemelor de fond, cât şi din punct de vedere

redacţional, deoarece numai prin exprimarea clară,

concisă, coerentă şi fără echivoc a normelor legale se

asigură înţelegerea, aplicarea corectă şi respectarea

acestora.

9. Avize favorabile, fără observaţii

În anul 2009 au fost emise 160 de avize

favorabile, fără observaţii şi propuneri, proiectele de

acte normative astfel avizate corespunzând atât sub

aspectele de fond, cât şi de tehnică legislativă

rigorilor stilului normativ.

Pe tipuri de acte normative, avizele favorabile

sunt prezentate în tabelul de la Cap.II pct.3 din

Raport.

10. Avize favorabile cu observaţii şi

propuneri

Consiliul Legislativ a emis, în anul 2009,

1357 avize, în cadrul cărora a formulat observaţii şi

propuneri de fond şi de redactare pentru ca soluţiile

propuse prin proiectele de acte normative să se

integreze armonios în cadrul legislativ existent.

Trebuie remarcat faptul că în unele cazuri,

iniţiatorii au preluat propunerile formulate în avizele

emise de Consiliul Legislativ, apreciind calitatea şi

justeţea lor, în altele însă, deşi observaţiile erau

documentate şi pertinente şi îmbunătăţeau vizibil

reglementarea propusă, acestea nu au fost avute în

vedere în procesul de adoptare a actelor normative.

a) Observaţii şi propuneri însuşite

– În avizul referitor la propunerea legislativă

privind concordatul preventiv, cu privire la art.2

din proiect, s-a semnalat faptul că creanţa nu este

„împotriva” debitorului, nedesemnând o relaţie

conflictuală, ci „asupra” acestuia (drept personal şi

de creanţă), context în care s-a sugerat o corectă

exprimare în acest sens a normei.

Referitor la art.20 alin.(1), s-a arătat că soluţia

consacrată în sensul că debitorul adresează

creditorilor cererea de deschidere a procedurii de

concordat preventiv era eronată, ea venind în

contradicţie cu logica dispoziţiilor din alineatele

următoare ale acestui articol, astfel încât teza întâi din

alin.(1) trebuia revizuită, în sensul că debitorul „poate

introduce la tribunalul competent o cerere de

deschidere a procedurii de concordat preventiv”.

De asemenea, avizul a semnalat că norma de la

art.22 din proiect se referea la o multitudine de

situaţii, confundând urmărirea silită, care înseamnă

executarea silită pe baza unui titlu executoriu, cu

urmărirea individuală, adică acţiunea unui creditor

contra debitorului său pentru a fi obligat la executarea

ori la plata de daune interese pentru neexecutarea sau

executarea defectuoasă. În consecinţă, s-a precizat că

suspendarea executării silite este altceva decât

suspendarea judecăţii în cadrul unei urmăriri

individuale şi că aceste ipoteze trebuie clar disociate

şi tot astfel efectele lor.

Proiectul s-a concretizat în Legea nr.381/2009,

publicată în Monitorul Oficial al României nr.870 din

14 decembrie 2009.

– În avizul referitor la proiectul de Hotărâre

privind reorganizarea şi funcţionarea Ministe -

rului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,

s-a semnalat că includerea Academiei de Ştiinţe

Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” în

categoria structurilor care funcţionează în subor -

dinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi



Dezvoltării Rurale, nu era corelată cu dispoziţiile

art.3 alin.(3) din Legea nr.45/2009 privind

organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe

Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

potrivit cărora ASAS este instituţie autonomă, de

drept public, cu personalitate juridică, de con sa -

crare ştiinţifică şi de cercetare în domeniile

fundamentale şi aplicative ale agriculturii şi ale ra -

murilor componente ale acesteia.

În ceea ce priveşte raporturile acesteia cu

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării

Rurale, s-a menţionat că, potrivit tezei a doua a art.3

alin.(3) din Legea nr.45/2009, ASAS colaborează cu

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării

Rurale.

Având în vedere cele de mai sus, s-a propus

eliminarea din anexa nr.2 a referirii la Academia de

Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-

Şişeşti”, observaţie însuşită de către iniţiator la

adoptarea Hotărârii Guvernului nr.1.407/2009.

– În avizul referitor la proiectul de Ordo nanţă

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr.37/2007 privind stabilirea cadrului

de aplicare a regulilor privind perioadele de

conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale

conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de

înregistrare a activităţii acestora, s-a precizat că

gruparea şi calificarea anumitor fapte drept contra -

venţii „foarte grave”, „grave” şi, respectiv, „minore”

nu este specifică legislaţiei contravenţionale şi nu

prezintă nicio relevanţă din punct de vedere al apli -

cării normelor care reglementează acest tip de răspun -

dere. Întrucât în cuprinsul Anexei III la Directiva

2006/22/CE a Parlamentului European şi a Consi -

liului, astfel cum a fost modificată prin Directiva

2009/5/CE a Comisiei, încălcările dispoziţiilor

Regulamentului (CE) nr.561/2006 şi ale Regulamentului

(CEE) nr.3821/85 sunt grupate în categorii, în funcţie

de gravitatea lor, s-a precizat că în cuprinsul

proiectului trebuie ca faptele şi nu contravenţiile să

fie calificate drept încălcări foarte grave, grave şi,

respectiv, minore ale dispoziţiilor acestor acte

normative. Ca urmare a acestei observaţii, normele au

fost reformulate în mod corespunzător, fiind adoptată

Ordonanţa Guvernului nr.21/2009.

b) Observaţii şi propuneri neînsuşite

– La proiectul de Ordonanţă de urgenţă

pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă

pentru elaborarea actelor normative, devenit

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.61/2009, în

avizul Consiliului Legislativ au fost semnalate mai

multe necorelări şi neconcordanţe cu celelalte

dispoziţii din cuprinsul legii de bază.

Astfel, în ceea ce priveşte abrogarea dispoziţiei

de la art.29 alin.(1) lit.d), s-a menţionat că prin Legea

nr.49/2007 pentru modificarea şi completarea Legii

nr.24/2000, a fost introdus, printre documentele de

motivare, studiul de impact, art.29 alin.(1) lit.d)

nominalizând în mod expres pentru ce tip de proiect

de act normativ este necesară întocmirea unor astfel

de studii, respectiv: proiecte de legi de importanţă şicomplexitate deosebită, proiecte de legi asupracărora Guvernul şi-a angajat răspunderea, precumşi proiectele de legi de aprobare a ordonanţeloremise de Guvern în temeiul unei legi de abilitare şisupuse aprobării Parlamentului.

Prin abrogarea art.29 alin.(1) lit.d) ar urma să

se elimine practic obligaţia întocmirii şi prezentării,

ca instrument de motivare, a studiilor de impact

pentru toate proiectele de lege.

Prin urmare, toate celelalte texte ale Legii

nr.24/2000, republicată, care au fost modificate sau

introduse prin Legea nr.49/2007 şi care conţin referiri

la studiile de impact, respectiv art.6 alin.(3), art.29

alin.(2), art.31

1

, rămâneau fără obiect, astfel că

acestea ar fi trebuit corelate cu intervenţia propusă,

urmând a fi modificate, respectiv abrogate.

Referitor la soluţia legislativă care prevedea

posibilitatea modificării, completării sau, după caz,

abrogării actelor normative publicate şi înainte de

data intrării lor în vigoare, s-au făcut următoarele

precizări:

– de principiu, asupra unui act normativ nu se

poate interveni legislativ decât după ce acesta a intrat

în vigoare; acest principiu este instituit prin art.56

alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, potrivit

căruia numai după intrarea în vigoare a unui actnormativ, pe durata existenţei acestuia pot intervenidiferite evenimente legislative, cum sunt: modifi ca -rea, completarea, abrogarea, republicarea, suspen -darea sau altele asemenea;

– introducerea unei dispoziţii, în cadrul

aceluiaşi articol, conform căreia modificări, comple -

tări sau abrogări pot interveni şi înainte ca actul

normativ să intre în vigoare, vine practic în contra -

dicţie cu principiul mai sus enunţat, anulându-l;

– având în vedere că acţiunea în timp a unei

norme juridice reprezintă perioada dintre data intrării

în vigoare şi data ieşirii ei din vigoare, rezultă că

intervenţiile legislative de natura modificării, com -

pletării şi abrogării pot viza numai acte normative în

vigoare;

– din consultarea legislaţiei comparate nu au

fost regăsite soluţii asemănătoare în legislaţiile altor



state europene care să permită intervenţii legislative

asupra actelor normative care nu sunt în vigoare;

– dacă intenţia iniţiatorului viza doar anumite

acte complexe, gen coduri, pentru care intrarea în

vigoare se face după o perioadă îndelungată, pe

parcursul căreia, datorită schimbărilor pe plan

economic, social sau politic s-ar impune intervenţii

asupra acestor acte, este necesară instituirea unei

excepţii care să vizeze doar aceste cazuri.

Pe cale de consecinţă, având în vedere şi

opiniile din doctrină referitoare la acest aspect, s-a

apreciat că soluţia propusă ar trebui reconsiderată.

Cu toate acestea, iniţiatorul nu a ţinut cont de

observaţiile formulate de Consiliul Legislativ în aviz,

însă, cu ocazia dezbaterilor în comisiile de

specialitate ale Parlamentului a legii de aprobare a

Ordonanţei de urgenţă nr.61/2009, ca urmare a

discuţiilor la care au participat şi reprezentanţi ai

Consiliului Legislativ, s-au formulat, de comun

acord, o serie de amendamente care au ţinut cont de

propunerile Consiliului, astfel că prin această lege

s-au putut corecta inadvertenţele şi necorelările din

cuprinsul actului normativ de bază.

– La proiectul de Hotărâre privind

clasificarea structurilor de primire turistice,

concretizat în Hotărârea Guvernului nr.709/2009,

avizul a semnalat că instituirea, prin art.7 alin.(2) din

proiect a obligaţiei pentru operatorii economici de a

asigura funcţionarea structurilor de primire

turistice pe toată perioada sezonului estival,

echivala cu îngrădirea dreptului la proprietate sau cu

restrângerea exerciţiului aceluiaşi drept.

A impune unui operator economic să asigure

funcţionarea structurii de primire turistică pe care o

are în proprietate sau o administrează, evident pentru

un proprietar, înseamnă că, indiferent de gradul de

ocupare redus sau de condiţiile meteorologice

defavorabile, şi, în mod cert, fără a ţine cont de

pierderile materiale pe care le poate suferi, acesta, pe

toată perioada sezonului estival, trebuie să ofere

servicii turistice, chiar dacă nu sunt solicitate,

altfel fiind pasibil de sancţiuni contravenţionale.

În forma publicată, lit.i) a art.10 şi lit.g) a

art.11 au fost eliminate, dar art.7 alin.(2) a fost

păstrat, astfel încât, pe de o parte, norma a rămas în

contradicţie cu dispoziţiile constituţionale, respectiv

cu prevederile art.44 alin.(7) şi art.53 alin.(1), iar, pe

de altă parte, deşi instituie o obligaţie pentru

respectivele persoane, nerespectarea acestora este

lipsită de sancţiune.

11. Avize negative

În cursul anului 2009 Consiliul Legislativ a

emis 61 de avize negative, lista acestora regăsindu-se

în anexa nr.2.

Avizarea negativă a unor proiecte de acte

normative s-a justificat prin faptul că reglementările

propuse erau în flagrantă contradicţie cu principiile

şi soluţiile constituţionale, generau paralelisme

legislative, vizau necorelări şi contradicţii într-un

domeniu de activitate sau erau fără obiect ca urmare

a adoptării anterioare a unor acte normative cu obiect

identic de reglementare.

a) Propunerea legislativă pentru modi fi -

carea şi completarea Legii nr.514/2003 pentru

organizarea şi exercitarea profesiei de consilier

juridic, prin care se preconiza, potrivit Expunerii de

motive, asigurarea independenţei totale a consilierilor

juridici, eliminarea discriminării existente, în prezent,

între nivelul de salarizare al acestora şi cel al

magistraţilor, precum şi compartimentarea muncii

consilierului juridic, a fost avizată negativ.

Prin aviz, s-a precizat că, fără nici un dubiu,

activitatea consilierului juridic nu poate fi comparată

cu activitatea unui judecător care, potrivit art.124 din

Constituţiei României, republicată, înfăptuieşte

justiţia, în numele legii, şi nici cu a unui procuror,

care, potrivit dispoziţiilor constituţionale cuprinse în

art.131, în activitatea judiciară, reprezintă interesele

generale ale societăţii şi apără ordinea de drept,

precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Dincolo de observaţiile cu caracter general,

avizul a semnalat faptul că, în privinţa soluţiilor

propuse, unele dintre acestea erau neconstituţionale,

iar cea mai mare parte, fie erau insuficient conturate

– de pildă, nu se înţelegea care vor fi sarcinile

celorlalte compartimente de specialitate juridică,

prevăzute la art.24 alin.(5) -, fie repeta în cuprinsul

său dispoziţii identice – textul propus pentru art.9

avea o formulare similară cu cea propusă pentru art.1

alin.(2) şi (3); textul propus la art.11 relua actualul

art.7, păstrat nemodificat; dispoziţia din art.29 era

reluată în art.51, etc.-, fie nu se corelau cu textele în

vigoare pe care actul modificator le păstra.

Astfel textele propuse pentru art.38 alin.(1) şi

pentru art.83 constituiau încălcări flagrante ale

dispoziţiilor constituţionale referitoare la exer ci -

tarea iniţiativei legislative, deoarece se condiţiona

exercitarea, de către Parlament sau Guvern, a

iniţiativei legislative vizând modificarea sau com -

pletarea Legii privind organizarea şi exercitarea

profesiei de consilier juridic, de existenţa unei

propuneri a Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici

din România.

Totodată, la alin.(2) al art.86, se dispunea

abrogarea Decretului nr.143/1955 privitor la orga -

nizarea şi funcţionarea oficiilor juridice, act normativ



care fusese deja abrogat prin art.27 din Legea

nr.514/2003.

b) Propunerea legislativă pentru modifi -

carea şi completarea Legii nr.143/2000 privind

combaterea traficului şi consumului ilicit de

droguri, cu modificările şi completările ulterioare,

care viza modificarea art.1 lit.a), în sensul prevederii

posibilităţii modificării tabelelor-anexă nr.I-IV la

această lege şi prin „propunere legislativă”, „la

propunerea ministrului sănătăţii ori la propunerea

Parlamentului României”, a fost avizată negativ,

întrucât contravenea dispoziţiilor art.61 alin.(1) din

Constituţie referitor la rolul Parlamentului. Avizul a

precizat că, potrivit Legii fundamentale, Parla men -

tul este unica autoritate legiuitoare a ţării, putând

adopta oricând, fără vreo abilitare specială, o lege

care să aibă ca obiect de reglementare modificarea

Legii nr.143/2000.

În conformitate cu dispoziţiile constituţionale,

exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă de către

Guvern, deputaţi, senatori sau cetăţeni nu putea fi

condiţionată de existenţa unor „propuneri” ale anu -

mitor entităţi. În acest context, având în vedere

relaţiile constituţionale dintre Parlament şi Guvern,

s-a precizat că ministrul sănătăţii poate face „pro -

puneri” de modificare a vreunui act normativ doar

Guvernului, nu şi altor titulari ai dreptului de iniţia -

tivă legislativă.

c) Propunerea legislativă pentru modifi -

carea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi

al muniţiilor a fost avizată negativ, întrucât norma

propusă pentru art.1

1

nu era corelată cu ansamblul

dispoziţiilor legii supuse intervenţiei legislative, sub

următoarele aspecte:

– Prevederea referitoare la neaplicarea Legii

nr.295/2004 în cazul arcurilor folosite de cluburile

sportive de specialitate ori de către „organismele”

avute în vedere de textul propus nu putea fi acceptată

în lipsa modificării corespunzătoare a celorlalte

norme referitoare la acest tip de arme din cuprinsul

actului normativ de bază.

S-a precizat că, potrivit reglementării actuale,

arcurile destinate tirului sportiv reprezintă arme

neletale supuse notificării, fiind prevăzute la poziţia

31 din anexa la Legea nr.295/2004, iar condiţiile cu

privire la procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul

şi folosirea acestui tip de arme regăsindu-se în

Secţiunea a 5-a a Capitolului II din lege.

S-a arătat astfel că, Legea nr.295/2004 nu ar

putea cuprinde o normă prin care să se prevadă că

dispoziţiile acesteia nu sunt aplicabile în cazul

arcurilor folosite de membrii cluburilor sportive de

specialitate, câtă vreme arcurile destinate tirului

sportiv intră sub incidenţa acesteia. Mai mult decât

atât, o eventuală excludere din categoria armelor al

căror regim este reglementat de Legea nr.295/2004 a

tuturor categoriilor de arcuri ar fi impus excluderea

de la acest regim juridic şi a muniţiei corespunzătoare

arcurilor destinate tirului sportiv. Or, prin proiect nu

se prevedea nici o soluţie legislativă în acest sens.

Referitor la posibila încadrare a acestor obiecte

în categoria „armelor albe” definite de Legea

nr.295/2004, s-a precizat că, şi în cazul în care ele ar

întruni caracteristicile prevăzute în art.2 pct.I poz.2

1

şi art.2 pct.IV poz.7, nu s-ar putea susţine că le-ar fi

aplicabil regimul procurării, înstrăinării, deţinerii,

portului şi folosirii reglementat de această lege. S-a

menţionat că normele cu acest obiect din Legea

nr.295/2004 se referă exclusiv la armele letale şi

neletale prevăzute în anexa la lege. Or, anexa la

Legea nr.295/2004 nu are în vedere obiectele

prevăzute de norma propusă în proiect.

III. ACTIVITATEA DE AVIZARE

A REPUBLICĂRILOR ŞI RECTIFICĂRILOR

ACTELOR �ORMATIVE

1. Acte normative propuse spre republicare

în anul 2009

Activitatea de avizare a republicărilor a

presupus, în anul 2009, analiza şi soluţionarea unui

număr de 49 de cereri de republicare a unor acte

normative. Dintre acestea, 5 cereri au fost soluţionate

favorabil, fără observaţii, 33 au fost avizate favorabil

cu observaţii şi propuneri, iar 11 cereri au fost res -

tituite, întocmindu-se note cu observaţii şi propuneri.

Cu privire la publicarea actelor normative în

Monitorul Oficial după avizarea formei republicabile,

precizăm că au fost republicate 38 de acte normative,

constatându-se o egalitate a numărului de forme

avizate şi a actelor republicate.

În acest an, s-a constatat creşterea numărului

de forme republicabile soluţionate favorabil, fără

observaţii, precum şi absenţa avizelor negative. De

asemenea, spre deosebire de anii anteriori, numărul

de forme republicabile de acte normative restituite

către emitenţi a scăzut. Se poate concluziona, aşadar,

că practica constantă a Consiliului Legislativ în

materia republicării actelor normative a avut ca

rezultat o mai bună înţelegere şi respectare, de către

iniţiatori, a normelor legale în acest domeniu.

Dintre actele normative avizate în vederea

republicării, 37 au fost legi, 1 decret-lege, 3 ordo -

nanţe ale Guvernului, 5 hotărâri ale Guvernului, dar

şi un regulament al Comisiei Naţionale a Valorilor

Mobiliare, o hotărâre a Corpului Experţilor Contabili



şi Contabililor Autorizaţi din România şi o hotărâre a

Camerei Deputaţilor.

În ceea ce priveşte republicarea legilor, care

au predominat în anul 2009 faţă de celelalte acte

normative, formele republicabile au fost întocmite cu

precădere de către Camera Deputaţilor, în calitate de

Cameră decizională a legilor respective.

Printre actele normative republicate în anul

2009, care au prezentat o importanţă deosebită în

ceea ce priveşte materia reglementată, amintim:

Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea

Curţii de Conturi, Legea nr.12/1990 privind prote -

jarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale

ilicite, Legea nr.7/2006 privind Statutul funcţio na -

rului public parlamentar, Legea nr.227/2006 privind

prevenirea şi combaterea dopajului în sport, Legea

nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, Legea

nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei,

Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi

urbanismul.

A. În anul 2009, au fost restituite de către

Consiliul Legislativ, 11 forme republicabile, aspec -

tele semnalate în cuprinsul adreselor de restituire

fiind diverse, dintre care amintim:

a) La forma republicabilă a Legii nr.231/2005

privind stimularea investiţiilor în agricultură,

industria alimentară, silvicultură, piscicultură,

precum şi în activităţi nonagricole s-a constatat

necorelarea textului art.4 cu terminologia bancară în

vigoare, dar şi o lipsă de informaţie şi actualitate

juridică a reglementării după abrogarea Legii

nr.58/1998 privind activitatea bancară.

Astfel, sintagma „bancă comercială” nu se

regăsea între termenii definiţi la art.7 din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind institu -

ţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr.227/2007.

Totodată, având în vedere caracterul de repetabilitate

şi continuitate al reglementării acestui articol, s-a su -

gerat o înlocuire, eventual printr-un act modi ficator,

a prevederilor abrogate cu cele în vigoare, respectiv

cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr.99/2006. Această operaţiune s-a considerat nece -

sară, deoarece este de esenţa republicării actelor

normative de a oferi o informaţie corectă şi actuală,

iar nu o simplă notă de subsol, care nu soluţionează

punerea în practică a articolului în discuţie, după

abrogarea Legii nr.58/1998 privind activitatea

bancară.

Totodată, a fost semnalat intervalul mare de

timp dintre transmiterea formei republicabile spre

avizare şi publicarea actului care a dispus republi -

carea. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr.127/2006 a fost aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr.140/2007, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.348 din

22 mai 2007, iar Consiliul Legislativ a primit spre

avizare forma republicabilă la data de 31 martie

2009.

b) În ceea ce priveşte forma republicabilă a

Ordonanţei Guvernului nr.42/1997 privind trans -

portul maritim şi pe căile navigabile interioare s-a

constatat că două forme republicabile ale acestei

ordonanţe mai fuseseră anterior înregistrate pentru

soluţionare la Consiliul Legislativ, fiind emise, în

lunile martie şi mai 2008, două adrese de restituire în

care erau semnalate necorelări în cadrul a două

articole, respectiv la art.52 alin.(2) – fost art.58 şi la

art.139 – fost art.137, în sensul că aceste articole, care

nu au fost modificate, făceau trimitere la un articol

modificat, fondul acestuia din urmă fiind extins, faţă

de cel iniţial, şi la un articol abrogat.

c) Cu referire la forma republicabilă a Legii

asupra cecului nr.59/1934, ca observaţie de ordin

general, a fost semnalată, în primul rând, vechimea

legii supuse republicării, în cadrul căreia marea

majoritate a articolelor au rămas nemodificate, dar şi

faptul că în practica republicărilor actelor normative

a ultimilor 20 de ani, o asemenea situaţie nu s-a

întâlnit. Pe de altă parte, s-a precizat că din anul 1934,

anul adoptării legii, modificările suferite au intervenit

în perioade diferite ale istoriei sistemului normativ,

iar fiecare perioadă a avut regimuri juridice distincte,

date de forma de guvernare. Totodată, unele dintre

aceste modificări nu puteau fi identificate în colecţiile

de acte normative din vechea perioadă a existenţei

acestei legi (cum ar fi unele decrete adoptate în anii

1947-1948). Aşadar, datorită intervalului mare de

timp şi de istorie normativă, interval în care unele

dintre realităţile economice şi sociale care au deter -

minat adoptarea legii s-au schimbat sau nu mai există,

s-a considerat că republicarea Legii nr. 59/1934 nu

putea avea loc prin simpla alăturare a unor texte vechi

cu altele noi, care conţin numeroase antinomii, atât

de limbaj, dar posibil şi juridice, datorate schimbării

regimului unor concepte juridice.

Pentru o actualizare autorizată atât a limbajului

legii, cât şi a fondului întregii reglementări, a fost

sugerată o consultare interinstituţională, între Camera

Deputaţilor – ca instituţie căreia îi revine, în calitate

de Cameră decizională a Legii nr.127/2009, sarcina

de a întocmi forma republicabilă – Banca Naţională

a României, ca instituţie implicată în mod direct în

aplicarea acestui act normativ şi Ministerul Justiţiei.

Numai după acest moment, o formă republicabilă



actuală, întocmită de instituţiile menţionate, putea fi

analizată pentru republicare.

B. În cazul formelor republicabile avizate

favorabil cu observaţii şi propuneri, au fost semnalate

o serie de inadvertenţe, trimiteri greşite ori necorelări

terminologice, astfel:

a) La forma republicabilă a Legii nr.12/1990

privind protejarea populaţiei împotriva unor

activităţi comerciale ilicite, avizul a semnalat

vechimea legii supuse republicării, în cadrul căreia

unele articole au rămas nemodificate din anul 1991,

anul ultimei republicări. Aşadar, datorită intervalului

mare de timp dintre această dată şi până în prezent,

interval în care realităţile economice şi sociale care

au determinat adoptarea legii s-au schimbat sau nu

mai există, s-a sugerat iniţiatorului o revedere şi o

analiză a prevederilor care nu au fost modificate din

anul 1991, în sensul actualităţii şi conformităţii

acestora la cadrul juridic şi fondul normativ actual.

La art.5, fost art.7, s-a precizat faptul că între

infracţiunile enumerate în debutul textului şi

articolele din Codul penal care le incriminează exista

o necorelare, în sensul că, privite în mod intrinsec şi

în logica firească a enumerării, infracţiunii de luare

de mită îi corespunde art.254, celei de trafic de

influenţă îi corespunde art.257, iar primirii de foloase

necuvenite, art.256.

Prin urmare, deşi textul nu era modificat, s-a

considerat că pentru un plus de rigoare şi pentru o

corelare exactă, sintagma „Infracţiunile de luare de

mită, trafic de influenţă şi primire de foloase necu -

venite ...” putea fi înlocuită cu „Infracţiunile de luare

de mită, primire de foloase necuvenite şi trafic de

influenţă ...”, acest fapt neafectând practic fondul

reglementării, ci doar îmbunătăţind informaţia juridică.

b) În avizul emis pentru forma republicabilă a

Hotărârii Guvernului nr.731/2007 privind apro -

barea �ormelor metodologice de aplicare a Ordo -

nanţei Guvernului nr.14/2007 pentru regle men tarea

modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor

intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a

statului, s-a semnalat că la art.41 alin.(5), cu referire la

trimiterea din text la art.112 din Ordonanţa Guvernului

nr.92/2003 – Codul de procedură fiscală, republicată,

au fost precizate următoarele:

– la data adoptării de către Guvern a hotărârii

supuse republicării, a fost luată în considerare, pentru

trimiterea în discuţie, penultima formă republicată a

Codului de procedură fiscală – publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr.863 din 26 septem -

brie 2005;

– ulterior adoptării hotărârii, Codul de proce -

dură fiscală a mai fost republicat în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr.513 din 31 iulie 2007, astfel

încât art.112 – Compensarea, la care se făcea iniţial

referire a devenit art.116.

Prin urmare, pentru o corectă şi actuală infor -

mare legislativă, alin.(5) al art.41 trebuia să facă

trimitere la prevederile art.116 din Ordonanţa

Guvernului nr.92/2003 şi nu la cele ale art.112.

La art.50 alin.(9), având în vedere că Legea

nr.26/1996 – Codul silvic fusese abrogată prin Legea

nr.46/2008, era necesar ca textul să facă trimitere la

legea în vigoare, nu la cea abrogată.

c) Prin avizul emis pentru forma republicabilă

a Hotărârii Guvernului nr.74/1991 privind

înfiinţarea Regiei Autonome „Administraţia

Română a Serviciilor de Trafic Aerian” –

ROMATSA s-a menţionat că în anul 2007, Consiliul

Legislativ mai avizase o formă republicabilă a acestui

act normativ.

Noua formă republicabilă constituia forma

refăcută în baza observaţiilor formulate în avizul

anterior, având ca temei de republicare un nou act

modificator – Hotărârea Guvernului nr.741/2008.

Însă, de la acea dată şi până la înregistrarea noii

forme, au fost reorganizate unele ministere, schim -

bându-se atât denumirile, cât şi responsabilităţile prin

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.221/2008

pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în

cadrul administraţiei publice centrale.

În aceste condiţii, „Ministerul Transpor -

turilor”, trebuia să figureze în forma republicabilă cu

noua denumire, respectiv „Ministerul Transporturilor

şi Infrastructurii”, „Ministerul Economiei şi Finan-

ţelor” cu denumirea „Ministerul Finanţelor Publice”,

iar „Ministerul Apărării” cu denumirea „Ministerul

Apărării Naţionale”.

Referitor la anexa nr.1, la denumirea aero -

porturilor menţionate în coloana a III – a din tabel,

s-a semnalat iniţiatorului că, faţă de vechiul aviz,

unde se reţinea faptul că titulaturile unora dintre

acestea era necesar să fie actualizate în conformitate

cu Hotărârea Guvernului nr.321/2007, la data

întocmirii noii forma republicabile, această hotărâre

era abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.281/2008.

Aşadar, observaţiile formulate în celălalt aviz

nu mai erau de actualitate.

Cu privire la republicarea de către emitenţi a

actelor modificate legislativ, astfel încât aceasta să îşi

producă efectele concrete sub aspectul actualităţii

informaţiei, Consiliul Legislativ a întocmit şi trans -

mis factorilor interesaţi situaţia statistică a actelor

normative publicate în Monitorul Oficial al României,

Partea I, care, în anul 2009, au dispus republicări,



precum şi modul cum au fost realizate acestea de către

instituţiile implicate, în următoarea structură:

– Anexa nr.1 – Lista actelor publicate în

Monitorul Oficial al României, Partea I, în anul 2009

care dispun norme de republicare;



care dispun norme de republicare şi a actelor care se

mai pot republica;



care dispun norme de republicare şi a actelor care nu

se mai pot republica în baza acestor dispoziţii.

Această situaţie a fost transmisă Secretarului

General al Camerei Deputaţilor, Secretarului General

al Senatului şi Secretariatului General al Guvernului,

în scopul identificării ordonanţelor Guvernului care

nu au fost încă aprobate/respinse prin lege şi care

întârzie republicarea multor acte normative de bază.

2. Acte normative propuse spre rectificare

în anul 2009

În anul 2009 au fost examinate 743 de cereri

de rectificare a unor acte normative sau individuale

dintre care: 8 au fost avizate negativ, 668 de cereri au

fost restituite, iar 67 de cereri au fost avizate

favorabil cu observaţii şi propuneri.

A. Emiterea avizelor negative de către

Consiliul Legislativ a fost justificată de faptul că prin

solicitările de rectificare nu se îndreptau erori

materiale ci, în fapt, acestea reprezentau modificări

de fond sau operau în cuprinsul unor tratate interna -

ţionale care intrau sub incidenţa Legii nr.590/2003

privind tratatele. În acest sens, exemplificăm

următoarele situaţii:

a) Prin cererea de rectificare a Legii nr.

64/2008 privind funcţionarea în condiţii de

siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor

de ridicat şi a aparatelor consumatoare de

combustibil, se solicitau două rectificări în cuprinsul

art.22 alin.(1), în sensul scrierii la lit.a) şi b), în locul

expresiei „în sectorul nuclear”, a sintagmei „ inclusiv

în sectorul nuclear”.

Examinând cererea de rectificare s-a constatat

că art.22 alin.(1) supus rectificării conţine în partea

introductivă o normă de trimitere la art.8 alin.(1), cu

scopul de a individualiza activităţile din cadrul

respectivei norme a căror efectuare fără autorizaţie

constituie infracţiune.

Însă, tot norma de la art.22 alin.(1) din forma

publicată, la literele a) şi b) face referire la activităţile

respective în sectorul nuclear, care desfăşurate fără

autorizaţie urmează a fi încadrate ca infracţiuni;

astfel, sectorul nuclear se constituie ca agravantă

pentru aceste fapte, de unde şi încadrarea lor juridică

drept infracţiuni.Or, o eventuală rectificare în sensul propus,

prin scrierea sintagmei „inclusiv în sectorul nuclear”,

în loc de „în sectorul nuclear”, ar fi însemnat că toate

activităţile în cauză, desfăşurate fără autorizaţie ar

constitui infracţiuni, fapt ce ar fi determinat un

paralelism în reglementare cu norma de la art.25, care

prevede faptele care constituie contravenţii, aceeaşi

faptă putând fi încadrată atât ca infracţiune, cât şi

drept contravenţie.

Faţă de aceste aspecte, s-a constatat că nu era

vorba de o eroare de redactare, care se încadrează în

categoria erorilor materiale ce pot fi corectate prin

procedura rectificării, în condiţiile prevăzute de

art.17 din Legea nr.202/1998, republicată şi ale art.69

din Legea nr.24/2000, republicată. De aceea, s-a

propus ca îndreptarea acestora să se facă prin

procedura modificării actului normativ de bază, cu

atât mai mult cu cât o eventuală îndreptare a erorii în

sensul solicitat ar fi atras după sine şi necesitatea

modificării normei de la art.25, pentru asigurarea

corelării celor două texte.

b) Rectificarea Hotărârii Guvernului

nr. 1.451/2008 pentru atribuirea competenţei

Minis terului Comunicaţiilor şi Tehnologiei

Informaţiei de a semna Actul adiţional nr.4 la

Contractul comercial de închiriere de licenţe

nr.0115RO, încheiat la data de 15 aprilie 2004,

pentru produsele Microsoft, între Guvernul

României şi Microsoft Ireland Operation Limited

presupunea în fapt două rectificări în cadrul anexei

nr.2 la Actul adiţional nr.4 la Contractul comercial de

închiriere licenţe nr.0115RO, în sensul scrierii

valorilor aferente poziţiei 1, pentru numărul de

servere eligibile pentru anul 2007, 3590, 138, 44, 0,

0, „în loc de 4500, 0, 0, 0, 0”, iar pentru anul 2008 se

solicita introducerea unei noi poziţii (poz.16), care să

conţină numărul de servere eligibile aferente

Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile,

respectiv: „1058, 86, 1, 0, 2”.

Examinând cererea de rectificare şi Hotărârea

Guvernului nr.1.451/2008, s-a constatat că rectificarea

viza, în fapt, modificarea şi introducerea unor valori

aferente numerelor de servere eligibile pentru anii

2007 şi 2008, la poziţiile 1 din primul tabel şi 16 din

cadrul celui de-al doilea, din anexa nr.2 la Actul

adiţional nr.4 la Contractul comercial de închiriere de

licenţe nr.0115RO, încheiat la data de 15 aprilie 2004,

între Guvernul României şi Microsoft Ireland

Operation Limited.

Prin aviz, s-au precizat următoarele:

– Potrivit normelor de tehnică legislativă,

anexa face parte din corpul actului de bază astfel, că



anexa nr.2 la Actul adiţional nr.4 este parte integrantă

din acesta. Actul adiţional se constituie însă, într-o

adăugare ulterioară la prevederile Contractului

comercial, care trebuie negociată, în prealabil, de

către părţile contractante.

– În urma convorbirii telefonice purtate cu

iniţiatorul nu s-a obţinut nici o explicaţie de genul

existenţei unor diferenţe în textul limbilor în care a

fost semnat contractul, foarte probabil română şi

engleză şi nici nu s-a anexat cererii textul original din

limba engleză.

Faţă de cele prezentate, s-a apreciat că nu era

vorba despre erori materiale ale unui act intern, care

pot fi corectate prin procedura rectificării, în

condiţiile prevăzute de art.15 din Legea nr.202/1998

şi de art.69 din Legea nr.24/2000, ci chiar de

modificarea unilaterală a clauzelor contractuale.

c) Prin cererea de rectificare a Ordinului

ministrului culturii, cultelor şi patrimoniului

naţional nr.2029/2009 pentru aprobarea �ormelor

metodologice privind modalitatea de calcul a

tarifelor şi procedura de plată a sumelor datorate

pentru operaţiunile efectuate contra cost de

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, s-a

solicitat îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul

art.10 alin.(1) din Normele metodologice.

Examinând cererea de rectificare, nemotivată

în conformitate cu Ordinul Secretarului General al

Camerei Deputaţilor nr.6/1999 privind procedura

publicării, republicării şi rectificării actelor în

Monitorul Oficial al României, cu modificările

ulterioare, precum şi Normele metodologice aprobate

prin Ordinul ministrului culturii, cultelor şi

patrimoniului naţional nr.2029/2009, s-au constatat

următoarele:

– Potrivit art.10 alin.(1) din forma publicată

a ordinului, numărul contului este

RO37TREZ7015032XXX009338 însă, prin cererea

de rectificare se menţiona că acest număr era eronat,

cel propus fiind RO67TREZ7015005XXX000157.

– În forma transmisă de către iniţiator spre

publicare, în cuprinsul art.10 alin.(1) din Norme figura

respectiva eroare, fapt rezultat din chiar cererea de

rectificare, în care se preciza că eroarea „nu aparţine

redacţiei Monitorului Oficial”.

Conform art.15 din Legea nr.202/1998 privind

organizarea Monitorului Oficial al României şi art.69

din Legea nr.24/2000, republicată, Consiliul Legis -

lativ avizează rectificările aduse textelor unor acte

normative, în cazul în care, ulterior publicării

textului respectiv în Monitorul Oficial, se descoperă

erori materiale.

Or, situaţia în cauză, nu constituia o eroare

materială, deoarece se afecta fondul reglementării

prin înregistrarea unui nou număr de cont faţă de cel

iniţial, nefiind vorba doar despre redarea eronată a

unor cifre din conţinutul acestuia.

B. În cazul avizelor favorabile cu observaţii

şi propuneri emise în anul 2009, s-a constatat exis -

tenţa unor cereri de rectificare nemotivate în

conformitate cu Ordinul nr.6/1999 al Secretarului

General al Camerei Deputaţilor privind procedura

publicării, republicării şi rectificării actelor în

Monitorul Oficial al României, astfel încât, pentru

soluţionarea acestora cu aviz favorabil, s-a luat legă -

tura cu iniţiatorii, în sensul completării corespun -

zătoare a cererilor.

Totodată, nu toate cererile de rectificare au fost

redactate în condiţiile stabilite prin normele legale şi

nici nu indicau, în cele mai multe cazuri, persoanele

care să poată da explicaţii, informaţii sau precizări pe

tot parcursul procedurii de rectificare, aşa cum

precizează art.6 şi 12 din Ordinul nr.6/1999.

Totuşi, datorită rigurozităţii avizelor Consi -

liului Legislativ, organele emitente au început să fie

mai reţinute în formularea cererilor de rectificare,

prin delimitarea corectă a noţiunii de „rectificare” în

raport cu cea de „modificare”.

În unele cazuri însă, s-a ocolit procedura de

rectificare stabilită de Legea nr.202/1998 de a se

adresa cererea în primul rând, Secretarului General

al Camerei Deputaţilor, care este autorizat să dispună

publicarea pe baza avizului Consiliului Legislativ.

C. Referitor la restituirea unor cereri de

rectificare, menţionăm că aceasta a fost determinată

de faptul că actele a căror rectificare se solicita nu

erau, prin conţinutul lor, acte normative, ci acte

individuale (decrete privind conferirea unor decoraţii,

hotărâri privind acordarea de ajutoare de urgenţă, de

trecere a unor imobile din domeniul privat al statului

în domeniul public, de alocări de sume din Fondul de

rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pentru

unele judeţe), care rezolvă o situaţie concretă şi, ca

urmare, în stadiul de proiect, nu au fost supuse

avizării Consiliului Legislativ.

O problemă deosebită a reprezentat-o rectifi -

carea ordinelor ministrului justiţiei privind redobân -

direa sau renunţarea la cetăţenia română de către

unele persoane.

În cursul anului 2009 au fost transmise spre

avizare Consiliului Legislativ în jur de 500 de astfel

de acte, din totalul celor care au fost soluţionate prin

note de restituire.

Din evidenţe rezultă că în anul 2009 au fost

transmise spre soluţionare Consiliului Legislativ un



număr de 668 de cereri referitoare la rectificarea unor

acte cu caracter individual, altele decât hotărârile

Guvernului, dintre care, aşa cum am arătat, în jur de

500 au fost solicitări de rectificare ale ordinelor

ministrului justiţiei privind acordarea/redobândirea

cetăţeniei române de către unele persoane.

Menţionăm că toate aceste cereri au fost

soluţionate prin procedura standard de restituire a

solicitării de rectificare.

IV. ARMO�IZAREA LEGISLAŢIEI I�TER�E

CU REGLEME�TĂRILE

U�IU�II EUROPE�E

În realizarea activităţii de avizare a proiectelor

de acte normative precum şi a propunerilor legisla -

tive, Consiliul Legislativ examinează concor danţa

normelor juridice interne propuse cu reglementările

Uniunii Europene, pe linia armonizării legislative,

din perspectiva necesităţii îndeplinirii obligaţiilor ce

revin României, desprinse din calitatea sa de stat

membru.

În anul 2009, Consiliul Legislativ a avizat un

număr de 150 de acte normative din perspectiva

conformităţii ori compatibilităţii cu dreptul Uniunii

Europene.

Din analiza modului de preluare sau adaptare

a proiectelor examinate în raport cu normele ori

exigenţele dreptului european, acestea au fost avizate

favorabil cu observaţii şi propuneri. Dintre acestea,

exemplificăm:

a) Transpunere integrală, atât a directivelor

de bază, cât şi a actelor de modificare şi/sau

completare a acestora, în concordanţă cu dinamica

acquis-ului european:

– proiectul de Hotărâre a Guvernului privind

condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor

medicale;

– proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr.68/2007 privind răspunderea de mediu

cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului

asupra mediului;


evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi

private asupra mediului;


transportul mărfurilor periculoase în România;

– proiectul de Lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal;


condiţiile referitoare la sistemele de acces condiţionat

la serviciile de difuzare în format digital a

programelor de radio şi televiziune;


aprobarea Listei cu substanţele active autorizate

pentru utilizarea în produse de protecţie a plantelor

pe teritoriul României;

– proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru

modificarea anexei la Hotărârea Guvernului

nr. 494/2006 privind echipamentul maritim;


modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului

nr.448/2005 privind deşeurile de echipamente

electrice şi electronice şi a Hotărârii Guvernului

nr.992/2005 referitoare la limitarea utilizării anumitor

substanţe periculoase în echipamentele electrice şi

electronice, cu modificările şi completările ulterioare

b) Transpunere parţială (preluare incompletă)

a directivelor Uniunii Europene:


constituirea stocurilor minime de siguranţă pentru

produse petroliere în anul 2009;


completarea Legii nr.84/1998 privind mărcile şi

indicaţiile geografice;


aprobarea normelor privind procedura specifică de

elaborare şi transmitere a cererii de constatare a

faptului că o anumită activitate relevantă este expusă

direct concurenţei pe o piaţă la care accesul nu este

restricţionat.

c) Au fost avizate şi proiecte de acte normative

care, deşi nu intrau sub incidenţa directă a

dreptului Uniunii Europene şi nu preluau un

anume act juridic, erau conforme principiilor

fundamentale statuate la nivelul Uniunii ori se

încadrau spiritului legislaţiei europene. În acest

sens, amintim:


aprobarea Normelor metodologice privind organi -

zarea şi desfăşurarea controlului doping;

– propunerea legislativă privind exercitarea

profesiunii de kinetoterapeut, constituirea, organi -

zarea şi funcţionarea Ordinului kinetoterapeuţilor din

România;


completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2000 pri-

vind organizarea activităţii de expertiză tehnică

judiciară şi extrajudiciară şi a Ordonanţei Guvernului

nr.75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti;


modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului

nr.1.197/2002 pentru aprobarea Normelor privind

materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele;



– proiectul de Lege privind modificarea şi

completarea Legii farmaciei nr.266/2008.

În activitatea de avizare au fost şi situaţii în

care proiectele de acte normative erau susceptibile

de a încălca, prin dispoziţiile conţinute, normele

de ordin substanţial şi/ori procedural ale

dreptului european.

Astfel, propunerea legislativă privind stabilirea

zilei de desfăşurare a alegerilor locale, parlamentare,

europarlamentare şi prezidenţiale, contravenea

dispoziţiilor Uniunii Europene în materie, încălcând

prevederile art.9 ale Actului referitor la alegerea

reprezentanţilor în Parlamentul European, potrivit

Deciziei nr.76/787/CEE, modificată prin Decizia

nr.2002/772/CE, cu privire la problematica stabilirii

datei corespunzătoare desfăşurării scrutinului euro -

pean, în conformitate cu care data de desfăşurare a

alegerilor parlamentare europene în statele europene

se stabileşte de fiecare stat în parte, prin fixarea unei

zile şi a unui interval orar, care trebuie să se încadreze

pentru toate statele într-o perioada de timp care

începe joi dimineaţa şi se termină duminică seara. A

fost necesară reconsiderarea de ansamblu a propu -

nerii legislative în sensul punerii de acord cu normele

Uniunii Europene incidente în domeniu.

În unele cazuri, s-a constatat că, prin

reglementările propuse, se creau paralelisme în

reglementare între dispoziţiile interne şi cele ale

Uniunii Europene.Amintim aici propunerea legis lativă

privind etichetarea produselor care conţin orga nis me

modificate genetic, care viza punerea în aplicare a unor

dispoziţii din Regulamentul Parlamen tului European şi

al Consiliului Uniunii Europene nr.1830/2003, deşi prin

Hotărârea Guvernului nr.173/2006, la nivel naţional

fusese deja creat cadrul legal pentru implementarea,

începând cu data aderării României la Uniunea

Europeană, a acestui Regulament.

În anul 2009, Consiliul Legislativ a avizat

favorabil, cu observaţiile care se impuneau din

perspectiva dreptului Uniunii Europene, o serie de

proiecte de acte normative, sub condiţia refor -

mulării sau eliminării unor texte din cuprinsul

acestora.

O altă coordonată a armonizării legislative a

reprezentat-o crearea cadrului juridic necesar

aplicării directe şi obligatorii a regulamentelor

Uniunii Europene.

În condiţiile art.249 al fostului Tratat privind

instituirea Comunităţii Europene (TCE), de la 1 de cem -

brie 2009, art.288 din Tratatul privind Func ţio narea

Uniunii Europene (TFUE), intervenţia normativă la

nivel naţional a presupus elaborarea unor proiecte de

acte normative prin al căror conţinut se asigurau

măsuri de ordin instituţional, meto do logic,

procedural ori se creau mecanisme de control sau se

dispuneau sancţiuni corelative în scopul aplicării

directe şi imediate a regulamentelor Uniunii

Europene. Dintre acestea, amintim:


stabilirea dispoziţiilor referitoare la sancţiunile

aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamen -

tului (CE) nr.1907/2006 al Parlamentului European

şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea,

autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice

(REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru

Produse Chimice, de modificare a Directivei

nr. 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului

(CEE) nr.793/93 al Consiliului şi a Regulamentului

(CE) nr.1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei

nr. 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor

nr.91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi

2000/21/CE ale Comisiei;


stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării

Regulamentului (CE) nr.1008/2008 al Parlamentului

European şi al Consiliului din 24 septembrie 2008,

privind normele comune pentru operarea serviciilor

aeriene în Comunitate;


stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamen -

te lor Comisiei Europene de implementare a

Directivei nr.2005/32/CE a Parlamentului European

şi a Consi liului din 6 iulie 2005, de instituire a unui

cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de

proiectare ecologică aplicabile produselor

consumatoare de energie;


stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării

Regulamentului (CE) nr.1371/2007 al Parlamentului

European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007

privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din trans -

portul feroviar.

Procesul de aliniere la acquis-ul Uniunii

Europene şi, respectiv, de îndeplinire a obligaţiilor de

stat membru, a mai vizat, pe de o parte, recuperarea

întârzierilor determinate de depăşirea termenelor

limită de transpunere, stabilite de unele directive, iar

pe de altă parte, completarea ori modificarea demer -

sului iniţial de preluare a unor norme europene, în

situaţiile de transpunere neconformă sau incompletă

a respectivelor acte juridice europene, sesizate de

către Comisia Europeană.

Toate acestea s-au concretizat în elaborarea şi

promovarea, în regim de urgenţă, a unor proiecte de

acte normative avizate de Consiliul Legislativ, apte

să prevină, eventual să stopeze procedura de



infringement declanşată de Comisia Europeană

împotriva României, prin introducerea acţiunilor

specifice în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de

stat membru al Uniunii Europene.

O altă direcţie semnificativă a activităţii

Consiliului Legislativ s-a înscris pe noile coordonate

statuate prin Tratatul de la Lisabona, prin care se

sporesc funcţiile, dar şi contribuţiile parlamentelor

naţionale în realizarea politicilor Uniunii, dată fiind

participarea şi implicarea într-o măsură mai mare a

acestora la activităţile Uniunii Europene.

Astfel, urmare adresei din data 5.XI.2009 a

Direcţiei Generale Relaţii Parlamentare Externe din

cadrul Senatului României, prin care s-a solicitat un

punct de vedere din perspectiva respectării

principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii, în

ceea ce priveşte adoptarea propunerii de Regulament

elaborat la nivelul Parlamentului European şi al

Consiliului privind competenţa, legea aplicabilă,

recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti

şi a actelor autentice în materie de succesiuni, precum

şi crearea unui certificat european de moştenitor,

document identificat COM(2009) 154 final, Consiliul

Legislativ a elaborat un studiu în acest sens.

Analiza efectuată s-a fundamentat pe ideea că

Tratatul de la Lisabona aduce noutăţi semnificative

în ceea ce priveşte consolidarea exercitării şi

controlului respectării principiului subsidiarităţii şi

proporţionalităţii, principii ce se subordonează princi -

piului atribuirii, definit de o manieră mai clară şi

precisă decât în tratatele anterioare.

În concluzia formulată, s-a apreciat că respec -

tarea aplicabilităţii principiului subsidiarităţii şi

proporţionalităţi, în contextul competenţelor partajate

ale Uniunii Europene şi ale statelor membre, ocazio -

nate de adoptarea proiectului de Regulament al

Parlamentului European şi al Consiliului prezentat

Parlamentului României, comporta interpretări nuan -

ţate, în funcţie de aprecierea necesităţii şi eficienţei

adoptării acestuia, cu menţionarea, totodată, a

faptului că dispoziţiile proiectului nu depăşeau crite -

riile impuse de principiul proporţionalităţii.

Şi în cursul anului 2009, departamentul de

specialitate al Consiliului Legislativ şi-a intensificat

colaborarea cu structuri guvernamentale corespon -

dente, implicate în avizarea proiectelor de acte nor -

mative din perspectiva respectării dreptului Uniunii

Europene, îndeosebi cu Departamentul Afacerilor

Europene, cu care a păstrat permanent legătura, în

domenii ce ţin de competenţa comună, în sensul

clarificării unor aspecte relevante procesului

armonizării legislative.

V. EVIDE�ŢA OFICIALĂ A LEGISLAŢIEI ŞI

REPERTORIUL LEGISLAŢIEI ROMÂ�IEI

1. Evidenţa oficială a legislaţiei

În conformitate cu art.79 din Constituţie, art.2

alin.(1) lit.f) din Legea nr.73/1993, republicată,

precum şi cu Regulamentul său de organizare şi

funcţionare, Consiliului Legislativ îi revine obligaţia

de a ţine evidenţa oficială a legislaţiei României şi de

a întocmi Repertoriul legislaţiei.

De asemenea, furnizarea informaţiei necesare

pentru desfăşurarea procesului legislativ reprezintă o

altă atribuţie a Consiliului Legislativ.

În scopul îndeplinirii acestor obligaţii, şi în

anul 2009, activitatea sectorului de specialitate din

cadrul Consiliului Legislativ a constat, în principal, în

actualizarea fişierului legislaţiei României cu toate

actele publicate în decursul acestui an în Monitorul

Oficial al României, Partea I, prin includerea legilor,

decretelor, ordonanţelor, ordonanţelor de urgenţă,

hotărârilor Guvernului, precum şi a actelor emise de

organele administraţiei publice centrale de specia -

litate şi a actelor autorităţilor administrative auto -

nome în baza de date legislative. Aceste acte au fost

incluse în bază cu toate elementele lor de identificare,

realizându-se, totodată, şi indexarea acestora pe

materii, cu separarea corespunzătoare a legislaţiei

active în raport cu cea abrogată în anul 2009.

De asemenea, pentru realizarea obligaţiei

legale de a exista o singură evidenţă oficială a legis -

laţiei, în cursul anului 2009 a continuat activitatea de

transmitere a informaţiilor legislative către adminis -

tratorii site-urilor Camerei Deputaţilor şi Consiliului

Legislativ, constând în aşa-numitele „Sumare ale

actualizărilor juridice efectuate în baza de date

legislative”. Aceste fişiere sunt utilizate pentru

actualizarea Repertoriului legislaţiei, varianta on –

line.

Totodată, în vederea transmiterii informaţiei

necesare desfăşurării activităţii de avizare, precum şi

procesului legislativ, Sectorul de evidenţă oficială a

legislaţiei a furnizat fişele de evidenţă cuprinzând

funcţia pasivă a actelor normative la care se refereau

proiectele transmise spre avizare. Menţionăm că,

începând cu anul 2008, avizele Consiliului Legislativ

sunt transmise iniţiatorilor însoţite de fişele de

evidenţă legislativă.

Operaţiunea specifică pe care o presupune

activitatea de actualizare a bazei de date, din care se

extrag ulterior fişele actelor publicate, precum şi a

datelor care se transmit către administratorii site-

urilor Consiliului Legislativ şi Camerei Deputaţilor,

o reprezintă încărcarea în baza de date a tuturor

actelor publicate în Monitorul Oficial al României,



Partea I, atât cele normative, cât şi cele individuale.

Menţionăm că în cursul anului 2009 au fost încărcate

9.133 de astfel de acte, faţă de anul 2008, când

numărul acestora a fost de 7.965.

Această operaţiune s-a făcut prin indicarea

elementelor de identificare a actului, respectiv, titlu,

intrare în vigoare, compoziţie, încadrare ca fiind de

bază, modificator, normativ sau individual, temei

legal, funcţie activă, trimiteri, norme în alb, norme

de republicare, directive transpuse.

Pentru realizarea acestei activităţi în prealabil

a fost necesară o analiză primară a actului, constând

în lecturarea acestuia, introducerea elementelor de

identificare a actului, a elementelor structurale şi

apoi, o analiză juridică a acestuia, respectiv a funcţiei

active.

În ceea ce priveşte situaţia statistică a

tuturor actelor adoptate în anul 2009 – acte nor -

mative sau individuale, de bază sau modificatoare –

în număr de 2170, aceasta se prezintă, după cum

urmează:

– legi: 391

– ordonanţe de Guvern: 27

– ordonanţe de urgenţă: 117

– hotărâri de Guvern: 1.635.

Menţionăm că din cele 391 de legi adoptate în

anul 2009, 221 au avut ca obiect de reglementare

aprobarea unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă

ale Guvernului, iar un număr de 27 au vizat

respingerea de ordonanţe.

În anul 2009, au fost scoase din legislaţia

activă, prin abrogare, un număr de 238 acte

normative (legi, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă şi

hotărâri ale Guvernului).

Analizând evidenţa cronologică a actelor

adoptate şi publicate în Monitorul Oficial, semnalăm

că din succesiunea cronologică a ordonanţelor de

urgenţă adoptate în anul 2009 lipsesc 6 numere,

respectiv, nr.50, 51, 52, 53, 58 şi 68, astfel că raportat

la ultimul număr al ordonanţei de urgenţă rezultă că

ar fi fost adoptate mai multe astfel de acte decât

numărul lor real.

Referitor la hotărârile Guvernului adoptate şi

publicate în Monitorul Oficial până la data de 15

ianuarie 2010, din succesiunea cronologică lipsesc

un număr de 42, însă dintre acestea, unele ar putea

avea caracter militar, astfel că, potrivit art.108 alin.(4)

din Constituţie, ele se comunică numai instituţiilor

interesate, fără a fi publicate în Monitorul Oficial.

Situaţiile statistice, prezentate mai sus, se

referă strict la actele normative de bază adoptate de

Parlament şi Guvern, nu şi la actele normative

adoptate de organele administraţiei publice centrale

de specialitate şi ale autorităţilor administrative

autonome publicate în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

Subliniem însă, că Sectorul de specialitate din

cadrul Consiliului Legislativ ţine şi o evidenţă a

acestor acte (ordine, instrucţiuni, norme, norme

metodologice, norme tehnice, regulamente, instruc -

ţiuni, circulare, decizii, etc.), având în vedere impor -

tanţa lor în cadrul sistemului legislativ. Şi pentru

aceste acte s-a păstrat modalitatea de ţinere a

evidenţei ca şi în cazul actelor de nivel superior, prin

gruparea, în funcţie de emitenţi şi anul adoptării, cu

încadrarea corespunzătoare a acestora ca fiind acte

de bază sau cu rol modificator, normative sau

individuale.

Menţionăm că în baza de date legislative figu -

rează un număr total 17. 568 de acte, din care mai

sunt în vigoare 11. 710 acte.

Ţinerea evidenţei legislaţiei în sistem infor matic

oferă posibilitatea extragerii fişei de evidenţă din baza

de date legislative, fişă ce păstrează formatul fişelor

de evidenţă pe suport de hârtie şi care cuprinde o serie

întreagă de informaţii privind încadrarea actului ca

fiind normativ, individual, de bază sau modificator,

tem eiul legal, funcţia pasivă – intervenţiile legislative

suferite de actul normativ după adoptare cu indicarea

precisă a textelor modificate/completate/abrogate, la

nivel de articole, alineate, litere, alte elemente struc -

turale – funcţia activă – intervenţiile legislative aduse

de un act asupra altor acte normative, respectiv mo -

dificări, completări sau abrogări, trimiterile la alte acte,

derogările, contingenţele, normele în alb, nor mele de

republicare. Prin introducerea acestor date, situaţia

fiecărui act normativ poate fi cunoscută la diferite

momente istorice.

Pe lângă fişierul electronic al actelor norma tive,

Consiliul Legislativ deţine şi un număr de cca. 33.500

de fişe pe suport de hârtie, corespunzătoare aceluiaşi

număr de acte normative, ce cuprinde întreaga

legislaţie a României, începând cu anul 1864 şi până în

anul 2003. El cuprinde legislaţia României şi reflectă

evoluţia acesteia pe o perioadă de 140 de ani. Acest

fişier a stat la baza întocmirii ediţiilor Repertoriilor

legislaţiei României, furnizând toate informaţiile

despre fiecare act normativ de bază, precum şi despre

raporturile acestuia cu alte acte normative.

În prezent, partea de evidenţă a actelor nor -

mative este complet informatizată, asupra fondului

legislativ efectuându-se cca. 30.000 de operaţiuni

numai în anul 2009.

Actele normative de bază care formează

fondul activ al legislaţiei naţionale, la data de 31

decembrie 2009, sunt prezentate statistic, astfel:



Prin ţinerea evidenţei legislaţiei au fost

identificate acte normative care au suferit numeroase

intervenţii legislative, uneori în timp scurt şi de mare

amploare, afectând chiar concepţia actului normativ.

Aceste modificări şi completări succesive au

determinat identificarea şi aplicarea greoaie a

normelor legale în vigoare la un moment dat. În

Anexa nr.3 sunt exemplificate astfel de acte. Potrivit

normelor de tehnică legislativă, s-ar fi impus

republicarea respectivelor acte normative, operaţiune

care însă, nu s-a realizat fie din motive obiective, fie

datorită nerespectării termenelor de către instituţiile

iniţiatoare.

În acest sens, amintim Legea cetăţenieinr.21/1991, care de la republicarea din anul 2000, a

suferit 16 intervenţii legislative; Legea nr.50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de cons -

trucţii, care de la republicarea din anul 2004 a suferit

un număr de 9 intervenţii legislative; Legea învăţă -mântului nr.84/1995, care a suferit 56 de intervenţii

legislative de la republicarea din anul 1999; Legeanr.128/1997 privind Statutul personalului didactic,

act normativ care de la adoptare a mai suferit 39 de

intervenţii; Legea nr.32/2000 privind activitatea de

asigurare şi supravegherea asigurărilor, act normativ

care de la adoptare a mai suferit 18 intervenţii

legislative.

Pe de altă parte, au existat acte normative, cum

este Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice, care a

modificat sau abrogat un număr de 183 de acte

normative în domeniul salarizării. Totuşi, regle -

mentări în acest domeniu au mai rămas în vigoare

prin faptul că articole şi anexe din aceste acte nu au

fost incluse în noua lege unitară de salarizare. Spre

exemplu, Legea nr.40/1991 cu privire la salarizarea

Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a

personalului Preşedinţiei, Guvernului şi a celorlalte

organe ale puterii executive, mai are în vigoare doar

art.22, 23, 35 şi 36. De asemenea, din cuprinsul

Hotărârii Guvernului nr.281/1993 cu privire la

salarizarea personalului din unităţile bugetare mai

produc efecte juridice numai art.21, 22, 23 şi 30, la

Legea nr.327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi

ale personalului din serviciile de probaţiune mai sunt

în vigoare art.4 alin.(6), art.12 şi art.14-24, în timp ce

Legea nr.53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte

drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi

salarizarea personalului din aparatul Parlamentului

României, mai are în vigoare numai art.18 şi anexa

nr.5.

Considerăm că, în scopul simplificării şi cla -

rificării legislaţiei în domeniu, se impune analizarea

de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice a oportu -

nităţii menţinerii în legislaţia activă a acestor acte

normative din conţinutul cărora au mai rămas în

vigoare, ca urmare a adoptării Legii nr.330/2009,

doar câteva dispoziţii izolate.

Tot legat de instabilitatea legislativă trebuie

subliniat şi faptul că unele acte normative adoptate

în anul 2009 au fost modificate chiar în cursul



*) Au fost incluse şi vechile Coduri care mai sunt în vigoare până

la intrarea în vigoare a noilor Coduri adoptate în anul 2009 sau

care urmează a fi adoptate.

Acte normative de bază din perioada 1864 – 31 decembrie 2009, în vigoare sau neabrogate expres,

existente în fondul activ al legislaţiei României

aceluiaşi an, la intervale scurte, prin mai multe acte

normative, unele publicate chiar în acelaşi Monitor

Oficial. Exemplificăm:

– Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr.74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare

nerambursabile provenite din Fondul european de

garantare agricolă, Fondul european agricol de

dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi

a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind

gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la

Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la

bugetul de stat aferente programului de colectare şi

gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii

comune în domeniul pescuitului şi a programului de

control, inspecţie şi supraveghere în domeniul

pescuitului şi pentru modificarea art.10 din Legea

nr.218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor

SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare

rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul

european de garantare agricolă, prin preluarea

riscului de creditare de către fondurile de garantare,

publicată în Monitorul Oficial al României nr.434 din

25 iunie 2009, aprobată cu modificări prin Legea

nr.371/2009, modificată prin Ordonanţa Guvernului

nr.15/2009, Legea nr.369/2009. Precizăm că legile

menționate mai sus au fost publicate în acelaşi

Monitor Oficial al României nr.821 din 30 noiembrie

2009;

– Hotărârea Guvernului nr.367/2009 pentru

aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul

2009, publicată în Monitorul Oficial nr.202 din 31

martie 2009, modificată în acelaşi an de 6 ori prin

Hotărârile Guvernului nr.493/2009, nr.680/2009,

nr.937/2009, nr.1.064/2009, nr.1.318/2009 şi

nr.1.493/2009;

– Hotărârea Guvernului nr.622/2009 pentru

aprobarea subvenţiilor pe produse şi a subvenţiilor

privind protecţia socială, acordate companiilor,

societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale din

sectorul minier în anul 2009, publicată în Monitorul

Oficial nr.356 din 27 mai 2009, care a suferit 2

intervenţii legislative, publicate la interval de numai

o zi prin Hotărârea Guvernului nr.1.089/2009, publi -

cată în Monitorul Oficial nr.669 din 7 octombrie

2009 şi prin Hotărârea Guvernului nr.1.075/2009,

publicată în M. Of. nr.675 din 8 octombrie 2009.

Implicaţiile declarării neconstituţionalităţii

unor dispoziţii legale, în special cele având caracter

abrogator, au constituit un alt tip de problematică în

ceea ce priveşte ţinerea corectă a evidenţei actelor

normative.

Precizăm că în anul 2009, un număr de 26 de

decizii ale Curţii Constituţionale au declarat ca

neconstituţionale fie acte normative în integralitatea

lor, fie unele dispoziţii din cuprinsul acestora. Dintre

deciziile Curţii Constituţionale, amintim:

– Decizia nr.1.039/2009 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a Legii de aprobare a

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2009 pentru

modificarea şi completarea unor acte normative

referitoare la organizarea şi funcţionarea unor

structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului;

– Decizia nr.1.257/2009 referitoare la obiecţia

de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2009

privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii

administraţiei publice;

– Decizia nr.1.555/2009 referitoare la excepţia

de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr.94/2009 pentru asigurarea

continuităţi activităţii unor structuri din cadrul

aparatului de lucru al Guvernului.

Deciziile Curţii Constituţionale au fost pre -

luate în evidenţa legislativă şi menţionate în fişa

actului care a fost declarat neconstituţional sau ale

cărui prevederi au fost astfel declarate.

În cadrul atribuţiei sale de ţinere a evidenţei

oficiale a legislaţiei, Consiliul Legislativ este învestit

să urmărească şi modul în care au fost respectate

dispoziţiile cuprinse în actele normative de nivel

ierarhic superior, privind elaborarea actelor în

aplicare.

În temeiul actelor normative de organizare şi

funcţionare, conducătorii organelor centrale de

specialitate ale administraţiei publice centrale emit

acte administrative cu caracter normativ în baza şi în

executarea normelor legale: ordine, instrucţiuni,

regulamente, norme metodologice, norme, decizii,

hotărâri, precizări, criterii.

Deşi aceste acte normative au un caracter

derivat, subordonat, ele au un rol important în

ansamblul legislaţiei, deoarece cuprind prevederi

care vizează explicarea, clarificarea şi înţelegerea

normelor de reglementare primară, asigurând astfel,

aplicarea corectă a acestora.

Consiliul Legislativ întocmeşte lunar o situaţie

ce cuprinde, pe de o parte, actele normative care au

dispus elaborarea de norme metodologice şi alte acte

în aplicare, iar pe de altă parte, stadiul respectării

acestor dispoziţii legale, situaţie care se transmite, la

data de 15 a fiecărei luni, Secretariatului General al

Guvernului şi Departamentului pentru Relaţia cu

Parlamentul.



Din analiza actelor în aplicare elaborate în anul

2009 s-a constatat că un număr de 85 de acte

normative de categorie juridică superioară, din care

23 legi, 7 ordonanţe, 30 ordonanţe de urgenţă şi 25

hotărâri ale Guvernului au dispus elaborarea unui

număr de 116 acte în aplicare.

În anul 2009, Consiliul Legislativ a constatat

că, în baza normelor de reglementare primară, au fost

elaborate 55 acte în aplicare, din care: 7 în termen,

29 cu termen depăşit şi 19 fără termen.

De asemenea, s-a constatat că nu au fost

elaborate un număr de 61 acte în aplicare, din care: 41

au depăşit termenul de elaborare, 13 nu au avut

prevăzut acest termen şi 7 nu au avut termenul de

elaborare expirat la finele anului 2009.

Precizăm că odată cu realizarea acestei

evidenţe, Consiliul Legislativ a analizat şi modul în

care actele în aplicare respectă următoarele condiţii:

– conformitatea cu actele de categorie juridică

superioară, în sensul să nu conţină dispoziţii contrare

acestora;

– necuprinderea unor reglementări primare sau

în domenii a căror legiferare este prevăzută a fi făcută

prin acte de categorie juridică superioară;

– circumscrierea în limitele competenţei

materiale a organului de la care emană;

– respectarea ierarhiei forţei juridice a actelor

superioare faţă de cele inferioare;

– respectarea formei şi a procedurii prevăzute

de lege pentru adoptarea lor.

Legat de activitatea de ţinere a evidenţei

oficiale a legislaţiei, semnalăm şi faptul că pe piaţă

circulă variate evidenţe ale legislaţiei, forme

consolidate ale actelor normative, nepublicate în

Monitorul Oficial, deci forme şi variante neoficiale,

întocmite de diverse societăţi. Acestea conţin frecvent

greşeli şi, din păcate, sunt folosite chiar şi de

autorităţi şi instituţii publice.

2. Repertoriul legislaţiei României

În conformitate cu prevederile art.1 alin.(1) lit. h)

din Legea nr.73/1993, republicată, Consiliul Legislativ

elaborează Repertoriul legislaţiei României – evidenţa

oficială şi furnizează varianta on – line a acestuia.

În anul 2009 a fost elaborată Ediţia a XIV-a a

Repertoriului legislaţiei României, lucrare ce

însumează cca 4.100 de pagini şi care urmează a fi

editată pe suport electronic.

Repertoriul legislaţiei României este structurat

în două componente, Partea I, Cronologică, şi Partea

a II-a, Indexul alfabetic.

Capitolul I din Partea I – Cronologică – cu -

prinde actele normative având funcţie de sine stătă -

toare, denumite acte normative de bază. Acestea sunt

enumerate ţinând seama de ierarhia forţei lor juridice,

cu respectarea principiului supremaţiei legii.

Actele normative de bază sunt inserate cu toate

elementele lor de identificare şi anume: categoria

actului normativ, numărul şi anul adoptării/emiterii,

titlul, astfel cum a fost redactat iniţial sau în forma

ultimei modificări şi, în final, numărul şi data

Monitorului Oficial în care a fost publicat.

În situaţia în care un act normativ de bază este

modificat, actul modificator este menţionat numai cu

unele elemente esenţiale de regăsire şi trecut, după

menţiunea „Modificări”, sub actul de bază.

În scopul cunoaşterii precise a obiectului inter -

venţiilor legislative asupra conţinutului actului de

bază, actul modificator menţionează în mod expres

articolele, alineatele sau alte elemente structurale ale

acestuia care au fost modificate, completate sau

abrogate.

În suita modificărilor se menţin toate inter -

venţiile legislative care au avut loc asupra unui act

normativ de bază, ca evenimente juridice, chiar dacă

unele din acestea nu mai au legitimitatea de a fi

aplicate în viitor, fiind temporare sau abrogate expres.

Procedându-se astfel, se facilitează cunoaşterea tutu -

ror intervenţiilor ce au avut loc asupra actului

normativ de bază de-a lungul timpului.

În cazul în care actul de bază, modificat şi

completat, a fost republicat, la actele modificatoare

anterioare republicării, înregistrate la actul de bază,

nu s-au mai menţionat elementele din structura

actului normativ de bază care au fost anterior modi -

ficate, completate sau abrogate, întrucât forma repu -

blicată a actului de bază asigură informaţii precise

despre noua sa configuraţie juridică.

În Partea I, atât în fondul actelor în vigoare, cât

şi în cel istoric (acte abrogate sau temporare), actele

normative sunt prezentate în raport de ierarhie şi

nivelul organelor de la care emană, existând o organi -

zare pe verticală, în funcţie de emitent şi forţa juridică

a actului.

Totodată, în Repertoriu au fost evidenţiate

dispoziţiile din cuprinsul actelor normative care au

fost declarate neconstituţionale ca urmare a admiterii

unor excepţii de neconstituţionalitate, precum şi

deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care

s-au admis recursuri în interesul legii, făcându-se

menţiunile corespunzătoare pentru actele normative

la care se referă.

Principiul constituţional consacrat de art.11 din

Legea fundamentală, potrivit căruia „Tratatele

ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din



dreptul intern”, este materializat în Repertoriu prin

cuprinderea actelor internaţionale la care România

este parte în ordinea cronologică a actelor normative

în vigoare.

În vederea regăsirii informaţiei legislative

conţinută în Partea I – Cronologică a Repertoriului

legislaţiei, în Partea a II-a – Indexul alfabetic au fost

selectaţi descriptori reprezentativi, concepte, instituţii

juridice sau termeni reprezentativi din cuprinsul

actelor normative.

În Partea a II-a, Indexul alfabetic, se regăsesc

informaţii utile atât pentru actele interne, cât şi pentru

actele internaţionale la care România este parte.

Cuvintele cheie care caracterizează un asemenea act

normativ sunt inserate, în funcţie de conţinutul lor

juridic, în ordine alfabetică.

De asemenea, fiecare descriptor are, la rândul

lui, atunci când este cazul, subdescriptori rezultaţi din

legăturile sale fireşti, ca urmare a subsumării faţă de

descriptorul aflat în vârful ierarhiei date.

Această modalitate de evidenţă permite cu -

noaş terea rapidă a ansamblului de norme, depen dente

unele de altele, în modalităţi multiple. Se realizează

astfel, un cadru coerent şi logic în regăsirea conce p -

telor, categoriilor şi instituţiilor juridice, care permite

trimiterea la normele din care fac parte şi care sunt

menţionate în dreptul acestora prin categoria actului,

număr şi an.

Realizarea Repertoriului legislaţiei implică şi o

altă operaţiune juridică, materializată în actualizarea

fondului existent în indexul alfabetic, având ca scop

eliminarea informaţiilor juridice care nu mai au

legitimitatea de a mai fi menţinute în evidenţă, ca

urmare a ieşirii din uz legislativ a unor acte normative

prin abrogare, expirarea termenului de aplicare sau

prin respingerea prin lege a unor ordonanţe ale

Guvernului.

Repertoriul Legislaţiei României poate fi regă sit

pe site-ul Consiliului Legislativ, la adresa www.clr.ro.

Începând cu Ediţia a XIII-a, ce cuprinde

evidenţa oficială a legislaţiei României (1864 –

2008), Repertoriul este editat în format electronic.

Menţionăm însă, că activitatea desfăşurată în

cadrul Sectorului de evidenţă oficială a legislaţiei şi

de elaborare a Repertoriului legislaţiei României se

confruntă cu greutăţi determinate de numărul redus

de personal. Astfel, în prezent, munca de încărcare a

bazei de date legislative, de ţinere la zi a evidenţei

legislaţiei, de furnizare a informaţiei necesare pentru

desfăşurarea procesului legislativ şi de întocmire a

Repertoriului este realizată doar de 3 persoane, în

condiţiile în care, în anii precedenţi, la această

activitate a lucrat un număr dublu de personal.

VI. I�FORMATIZAREA ACTIVITĂŢII

SPECIFICE EVIDE�ŢEI OFICIALE

A LEGISLAŢIEI

În anul 2009, Departamentul de Informatică

Legislativă din cadrul Consiliului Legislativ a con -

tinuat activitatea de consolidare hardware, demarată

în anul 2007, devenită vitală pentru buna desfăşurare

a activităţii IT.

Având în vedere că întreaga activitate de

proiectare, dezvoltare şi implementare software,

precum şi activităţile de întreţinere hardware şi

software sunt realizate in-house, a fost necesară, pe

lângă consolidarea hardware, şi una software.

Întrucât cele 21 de servere pe care se bazează oferta

de servicii IT a departamentului erau distribuite pe o

serie de platforme hardware instabile, departe de a

oferi garanţia unor servicii IT de calitate, prin

virtualizare şi transfer pe două platforme hardwareperformante (dintre care una achiziţionată în anul

2009), s-a obţinut o arhitectură mult mai stabilă

funcţional cu costuri minime. Activitatea a implicat

dezvoltarea de relaţii contractuale şi parteneriate cu

firme furnizoare de echipamente şi tehnologie pe care

se bazează produsele şi serviciile IT ale departa -

mentului. În acest sens, în anul 2009, Consiliul

Legislativ a semnat parteneriatul de colaborare cu

firma Microsoft, în baza căruia produsele Microsoft

pot fi achiziţionate la preţuri reduse cu aproximativ

30% faţă de preţurile de catalog. În baza acestui

parteneriat, a fost achiziţionată platforma de securi -

tate FOREFRONT, care asigură protecţie antivirus,

antispam, antimalware, atât la nivel client, cât şi la

nivel server (Exchange Server 2010, Office Share

Point Server).

Deşi multe instituţii se bazează din ce în ce mai

mult pe outsourcing, s-a considerat că o abordare

echilibrată a soluţiilor in-house cu cele outsourcingcreează premisele unei soluţii stabile în condiţiile

lipsei de predictibilitate a bugetelor IT, aşa cum s-a

înregistrat în ultimii ani. De aceea, activitatea a fost

orientată pe capacitatea de adaptare la noile tehno -

logii şi pe cea de inovare a personalului existent,

recurgându-se la serviciile unor firme partenere

numai în situaţii absolut necesare, fiind foarte dificilă

contractarea unor servicii de calitate din piaţa IT în

condiţiile unui buget redus.

În aceste condiţii, s-a impus structurarea acti -

vităţii pe mai multe direcţii, cum ar fi: arhitecturi

software şi hardware, dezvoltare software, reţele de

calculatoare şi comunicaţii, pregătire şi control date

etc. Orchestrarea corectă a acestor activităţi a fost

esenţială pentru obţinerea unor servicii IT capabile



să răspundă provocărilor generate de activitatea

curentă a Consiliului Legislativ. În plus, la nivelul

departamentului s-au înregistrat solicitări cu privire la

interoperarea cu soluţii hardware şi software din

afara Consiliului Legislativ, cum sunt cele furnizate

de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul

Afacerilor Externe.

Odată cu consolidarea infrastructurii de calcul

s-a deschis oportunitatea de colaborare pentru crearea,

editarea şi versionarea documentelor în format electro -

nic produse de diversele structuri ale Consiliului

Legislativ. Principala activitate a depar tamentului a

fost aceea dedicată proiectării, dezvoltării, imple men -

tării şi mentenanţei de produse software pentru

evidenţa oficială a legislaţiei României.

În cadrul sarcinilor de dezvoltare şi imple men -

tare a soluţiilor software pentru activitatea de

evidenţă oficială a legislaţiei asistată de calculator a

fost continuată actualizarea sistemelor de baze de

date pentru evidenţa legislaţiei în cadrul soluţiei

disponibile în intranet-ul Consiliului Legislativ.

Sistemul existent a fost completat cu o serie de

funcţionalităţi noi solicitate de utilizatori. În plus,

pentru interogarea bazelor de date de evidenţă a

legislaţiei s-a dezvoltat şi o soluţie web utilizată în

intranet. De asemenea, s-a realizat o soluţie software

ce permite corelarea proiectelor de republicare/recti -

ficare a actelor normative cu forma finală (publicată)

a acestora şi s-au furnizat actualizări ale datelor

despre actele conţinute în „Codex-ul consumului”.

Personalul Departamentului de Informatică

Legislativă a colaborat la realizarea formatului PDF

(distribuit pe CD) al Repertoriului Legislaţiei

României – ediţia a XIV-a şi a acordat asistenţă de

specialitate Secţiei pentru Evidenţa Oficială a

Legislaţiei şi Documentare, atât pentru activităţi de

tip data cleaning, cât şi pentru valorificarea infor -

maţiilor din bazele de date legislative operate în

intranet. De exemplu, s-au elaborat periodic, în

vederea expedierii către Secretariatul General al

Guvernului, listele detaliate şi situaţiile statistice care

evidenţiază măsura îndeplinirii dispoziţiilor de

elaborare de norme metodologice şi alte acte în

aplicare.

Dezvoltarea şi implementarea de soluţii orien -

tate web pentru evidenţa on-line a legislaţiei României

a reprezentat o altă latură a activităţii departamentului

care a asigurat disponibilizarea în reţeaua Internet a

unei diverse sfere de informaţii cu privire la evidenţa

legislaţiei (Repertoriul Legislaţiei României, varianta

on-line). În acest scop, a fost continuată exploatarea

sistemului de aplicaţii web disponibil pe site-ul oficial

www.clr.ro, prin preluarea informaţiilor furnizate de

Secţia pentru Evidenţa Oficială a Legislaţiei şi

Documentare.

S-a continuat colaborarea cu Secţia de Drept

Public pentru dezvoltarea aplicaţiei web dedicată

actelor normative din domeniul legislaţiei penale,

care cuprind incriminarea unor fapte drept infracţiuni

şi contravenţii. Amintim că această aplicaţie web a

fost integral proiectată, implementată şi exploatată în

cadrul Departamentului de Informatică Legislativă şi

reprezintă una dintre puţinele aplicaţii, disponibilă în

Internet, nepurtătoare de costuri, care este pusă la

dispoziţia cetăţeanului spre informare în domeniul

legislaţiei penale.

Şi în anul 2009, departamentul a continuat

acordarea de asistenţă tehnică în exploatarea aplica -

ţiei desktop “Gestiunea computerizată a proiectelorde acte normative primite spre avizare la ConsiliulLegislativ”, precum şi transferul informaţiilor cup -

rinse în cadrul unor situaţii statistice către aplicaţiile

care operează în web. Aplicaţia este în faza de adap -

tare la o soluţie operabilă în intranet.

În domeniul reţelelor de calculatoare şi al

comunicaţiilor au fost furnizate toate serviciile nece -

sare bunei funcţionări a echipamentelor de calcul şi a

software-ului aferent. S-a realizat consolidarea

infrastructurii de calcul a Consiliului Legislativ cu o

rată de aproximativ 10:1. Dacă în teorie consolidarea

vizează o reducere drastică a serverelor, în cazul

activităţii departamentului s-au virtualizat pc-urile pe

care funcţionau o mare parte a servere-lor web,

e-mail şi managementul documentelor, baze de date,

fişiere, aplicaţii, etc.

În acest context, soluţia de e-mail s-a adaptat la

soluţia x64 bazată pe Exchange Server 2010, care, la

rândul ei, se sprijină pe Windows 2008 Server R2, iar

prin integrare cu soluţia antispam a platformei de

securitate Forefront s-a obţinut o reducere drastică a

spam-urilor. Continuând în aceasta notă s-au creat

premisele protecţiei gateway prin aceeaşi platformă

de securitate.

Au fost dezvoltate soluţii software integrate

Share Point pentru managementul fluxurilor de

activităţi din cadrul departamentului, urmărindu-se

optimizarea utilizării resurselor şi generalizării ulte -

rioare la nivelul Consiliului Legislativ.

Referitor la activitatea financiar-contabilă

asistată de calculator, s-a continuat exploatarea

soluţiilor software (mijloace fixe, obiecte de inventar

şi materiale), de tip legacy, pentru managementul

fluxurilor de informaţii de gestiune. În acest context,

au fost executate lucrări specifice în colaborare cu



Serviciul financiar-contabil şi Secretariat, soluţiile

software actuale urmând a fi adaptate la soluţii

operabile în intranet.

Managementul on-line al actelor juridice ale

Uniunii Europene şi al tratelor internaţionale la care

România este parte a fost un alt subiect abordat în

cadrul Departamentului de Informatică Legislativă.

Necesitatea dezvoltării unor soluţii pentru evidenţa

actelor normative ale Uniunii Europene, care

operează în conexiune cu legislaţia României, a

impus, în continuare, compatibilizarea informaţiilor

de identificare a actelor normative existente în bazele

de date legislative ale Uniunii Europene, cum ar fi

EUR-LEX şi N-Lex şi cele operate de departament.

Având în vedere natura juridică a Consiliului

Legislativ, acesta nu a putut atrage fonduri europene,

fapt ce a determinat inoperabilitatea participării la

implementarea sistemului de conectori N-Lex, prin

care bazele de date legislative ale unei ţări, membră

a Uniunii Europene, sunt conectate la bazele de date

legislative ale celorlalte state membre, sarcinile

interconectării revenind, în baza unui memorandum

guvernamental, Ministerului Justiţiei.

Un deziderat extrem de important al tuturor

aplicaţiilor proiectate de Departamentul de

Informatică Legislativă pentru evidenţa legislaţiei a

fost cel al interoperabilităţii cu alte sisteme. Modul

de interoperare pe care ne bazăm este cel

fundamentat pe standarde deschise, protocolul SOAP

(Simple Object Access Protocol) fiind un exemplu în

acest sens.

VII. ACTIVITATEA DE I�FORMARE

ŞI DOCUME�TARE LEGISLATIVĂ

Direcţia de studii şi documentare din cadrul

Consiliului Legislativ a continuat şi în anul 2009

activitatea de punere la dispoziţia specialiştilor a

informaţiilor de doctrină şi de practică legislativă, ca

material auxiliar pentru elaborarea avizelor. Astfel, a

fost continuată activitatea de prelucrare a periodicelor

româneşti şi străine de drept achiziţionate de

Consiliul Legislativ, redactându-se rezumate care

ulterior au fost inserate în baza de date realizată în

sistem automatizat şi care în prezent cuprinde peste

17.000 de înregistrări.

Pentru a putea oferi în permanenţă informaţii

exacte şi complete emanând din surse diverse, interne

sau externe, biblioteca Consiliului Legislativ, în ciuda

problemelor financiare cu care se confruntă, a reuşit

şi în anul 2009 să dispună de abonamente la

importante reviste din Franţa şi Marea Britanie, unele

dintre ele unicat în România.

Dintre acestea, amintim: Revue trimestrielle dedroit civil, Revue de droit public, Revue internationalede droit comparé, Revue trimestrielle de droitcommercial et de droit économique, Revue de sciencecriminelle et de droit pénal comparé, Revuetrimestrielle de droit éuropéen, Journal of law andsociety, The modern law review, European Public Law.

Prin studierea acestor reviste de specialitate, s-a

asigurat cunoaşterea opiniilor unor reputaţi specialişti

europeni cu privire la diverse probleme din domeniul

dreptului, asigurându-se astfel, o documentare apro -

fundată de doctrină şi legislaţie comparată în procesul

de avizare a proiectelor de acte normative.

În anul 2009 au fost prelucrate analitic 231 de

articole din 12 reviste de drept străine şi indexate şi

înregistrate 816 titluri din cele 13 reviste româneşti la

care biblioteca Consiliului Legislativ are abonament.

Dintre publicaţiile româneşti de drept care se

regăsesc în cadrul bibliotecii, amintim: CurierulJudiciar, Dreptul, Revista română de dreptul muncii,Pandectele Române, Revista română de drept alafacerilor, Revista de drept comercial, Revista dedrept public, Revista de drept penal, Caiete de dreptpenal, Revista de drept privat, Revista română dedrept internaţional.

Valoarea activităţii de documentare realizată la

nivelul Consiliului Legislativ a fost recunoscută şi

prin faptul că o serie de articole au fost publicate în

reviste juridice româneşti de prestigiu, precum

„Dreptul”, „Palatul de Justiţie” (editată de Uniunea

Juriştilor din România şi de Societatea „Titu

Maiorescu”), „Drepturile Omului” (revistă editată de

Institutul pentru Drepturile Omului). Dintre aceste

documentare, amintim: „Revista Dreptul – reprezen -tantă prestigioasă a ştiinţei şi gândirii juridiceromâneşti”; „Accesul la norma juridică, condiţie adezvoltării unei societăţi bazate pe cunoaştere”,

lucrare prezentată şi în cadrul celei de-a XV-a ediţii

a cursurilor de vară ale Universităţii Internaţionale a

Drepturilor Omului, eveniment de prestigiu şi

tradiţie, la care au participat specialişti ai Consiliului

Legislativ.

Trebuie subliniată continuarea apariţiei

trimestriale a publicaţiei „Buletinul de informarelegislativă”, tipărită în condiţii grafice deosebite la

„Monitorul Oficial”.

Rubrica permanentă „Studii, opinii, informări”cuprinde în cea mai mare parte articole aparţinând

specialiştilor Consiliului Legislativ şi abordează

subiecte importante şi teme de mare actualitate, care

vin în întâmpinarea celor care sunt interesaţi de

ultimele noutăţi din domeniul juridic, cum ar fi:



„Apropierea legislaţiilor penale ale statelor dinUniunea Europeană”; „Unele consideraţii teoreticeşi practice privind conceptul ”învestit cu exerciţiulautorităţii publice” şi conţinutul acestuia în actelenormative cu caracter general şi în cele cu caracterspecial”; „Scurte consideraţii privind formarea şiautonomia convenţiei arbitrale”; „Transpunereanor melor comunitare în dreptul naţional”; „Pro iec -tul Cadrului comun de referinţă în materia dreptuluiprivat european: baza de pornire a viitorului Codcivil european”;„Procedura codeciziei în dreptulcomunitar”;„Privire critică asupra Legii nr.321/2009privind comercializarea produselor alimentare”.

Pe lângă aceste studii, au fost publicate şi alte

articole prezentând subiecte de interes actual ale unor

specialişti din alte instituţii cu care Consiliul

Legislativ colaborează.

De asemenea, în Buletin s-a menţinut rubrica

consacrată „�oi apariţii editoriale”, în care au fost

inserate recenzii ale lucrărilor actualilor ori foştilor

membri ai Consiliului Legislativ sau ale colabo ra -

torilor acestuia. În structura Buletinului se regăseşte,

în continuare, rubrica „Referinţe bibliografice”, în

cadrul căreia sunt publicate bibliografii adnotate cu

articole din revistele de drept străine intrate în

biblioteca Consiliului Legislativ, bibliografii indexate

cu recentele cărţi achiziţionate, precum şi lucrarea

semestrială „Propuneri de lege ferenda extrase dinarticolele publicate în revistele româneşti de drept”,

care se dovedeşte a fi un util instrument de lucru

pentru cei cu drept de iniţiativă legislativă.

„Buletinul de informare legislativă” este distri -

buit gratuit atât Camerei Deputaţilor şi Senatului, cât

şi celorlalte autorităţi fundamentale ale statului,

precum şi tuturor instituţiilor cu profil juridic din

Bucureşti.

Biblioteca Consiliului Legislativ, fiind o

bibliotecă specializată, şi-a orientat achiziţiile şi în

2009, ca şi în anii precedenţi, spre domeniul drept-

legislaţie. Fondul documentar de carte a crescut cu

85 de titluri noi, reprezentând tratate de drept, lucrări

de referinţă, legislaţie comentată, jurisprudenţă,

legislaţie, studii juridice. De asemenea, au fost

incluse în fondul bibliotecii 151 de cărţi provenite din

donaţii diverse şi s-au completat, prin abonament,

colecţiile celor 25 de titluri de periodice de drept

necesare documentării – 12 reviste străine şi 13

reviste româneşti.

În afara înregistrării cărţilor noi provenite din

achiziţii şi donaţii, au fost indexate cu subiecte peste

1397 de titluri.

De asemenea, a continuat colaborarea cu

Biblioteca Senatului, a Camerei Deputaţilor şi a

Curţii Constituţionale axată, în general, pe schimbul

de publicaţii, având ca scop o mai bună informare şi

documentare a specialiştilor.

Se poate aprecia că şi în cursul anului 2009

preocuparea majoră s-a axat pe ţinerea la zi a bazelor

de date documentare, potrivit cărora, în prezent,

biblioteca dispune de 7595 de înregistrări de cărţi,

analiticul revistelor româneşti cuprinde peste 6300

de înregistrări, iar analiticul revistelor străine

cuprinde peste 3200 de înregistrări.

Bogatul material documentar de care dispune

Biblioteca Consiliului Legislativ este pus la dispo -

ziţia specialiştilor pentru cunoaşterea aprofundată a

doctrinei şi practicii judiciare în vederea propunerii

unor soluţii corecte şi unitare în activitatea de avizare

a proiectelor de acte normative. Deşi Direcţia de

studii şi documentare se confruntă cu greutăţi deter -

minate de numărul redus de personal, aceasta

încearcă să desfăşoare, cu profesionalism şi prompti -

tudine, activităţile din sfera sa de competenţă.

VIII. PETIŢII ŞI I�FORMAŢII

DE I�TERES PUBLIC

În anul 2009, Consiliul Legislativ a primit un

număr de 104 petiţii şi cereri de informaţii de interes

public. Dintre acestea, 33 au fost formulate în temeiul

Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile

de interes public, iar 71 în temeiul Ordonanţei

Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea acti -

vităţii de soluţionare a petiţiilor.

În ceea ce priveşte solicitările de informaţii de

interes public, acestea au vizat: evidenţa oficială a

legislaţiei (22), avizarea proiectelor de acte normative

(6), tehnica legislativă (2), iniţiativa legislativă (2),

organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ (1).

Din numărul total de cereri, 29 au fost rezolvate

favorabil, iar 4 au primit răspuns negativ sau au fost

direcţionate către alte instituţii. Din cele 33 de

solicitări, 20 au fost adresate de persoane fizice, iar

13 de persoane juridice.

Cele 71 de petiţii au vizat următoarele

domenii: consultanţă juridică ori interpretarea sau

aplicarea unor dispoziţii legale (24), solicitarea unor

acte normative sau individuale (18), propuneri de

amendare sau iniţiere a unor acte normative (11),

soluţionarea unor probleme sau emiterea unor puncte

de vedere de competenţa altor instituţii (6), solicitarea

unor informaţii de ordin legislativ (5), solicitarea sau

autentificarea unor documente (3), probleme de

tehnică legislativă (3), republicarea unor acte



normative (1). Din numărul total de petiţii, 16 au fost

rezolvate favorabil, iar 55 au primit răspuns negativ

sau au fost direcţionate către alte instituţii, deoarece

nu intrau în sfera de competenţă a Consiliului

Legislativ. Petiţiile au fost adresate de 52 de persoane

fizice şi de 19 persoane juridice.

IX. ACTIVITATEA LOGISTICĂ

Creditele deschise până la 31 decembrie 2009

au fost în sumă de 6.923.000 lei. Din acestea s-au

efectuat plăţi în sumă de 6.911.849 lei pe titluri de

cheltuieli, după cum urmează – lei -



Evidenţa contabilă şi operativă s-a ţinut în

conformitate cu prevederile legale, înregistrarea

documentelor de cheltuieli şi a altor mişcări

patrimoniale fiind făcută cu respectarea normelor

metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice.

S-a urmărit ca documentele justificative care

au stat la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă să

Anexa nr. 1A

Situaţie statistică

privind proiectele de acte normative primite spre avizare pe tipuri şi solicitanţi în anul 2009

corespundă cu desfăşurarea reală a fenomenelor

economico-financiare, să se asigure integritatea,

gestionarea şi păstrarea în bune condiţii a mijloacelor

materiale şi financiare.

Situaţiile financiare au fost întocmite în

conformitate cu prevederile Legii contabilităţii

nr.82/1991, republicată.



Anexa nr. 1B


privind felul avizelor elaborate de Consiliul Legislativ

în anul 2009

Anexa nr. 1C


privind avizele elaborate de Consiliul Legislativ în anul 2009,

pe tipuri de proiecte de acte normative

1. Aviz nr. 21/2009 – Dosar nr. 26/2009

Proiect de Hotărâre privind programul calendaristic

pentru realizarea activităţilor necesare organizării şi

desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale parţiale

Solicitant: Guvern

2. Aviz nr. 43/2009 – Dosar nr. 52/2009

Proiect de Ordonanţă pentru modificarea Ordo -

nanţei de urgenţă nr. 64/1997 privind înfiinţarea Agenţiei

naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere – ANDZM

Solicitant: Guvern

3. Aviz nr. 53/2009 – Dosar nr. 62/2009

Proiect de Ordonanţă privind suspendarea aplicării

prevederilor Legii nr. 39/1999 pentru ratificarea Acordului

dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii

Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor,

certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de

învăţământ acreditate în România şi în Republica

Moldova, semnat la Chişinău la 20 iunie 1998

Solicitant: Guvern

4. Aviz nr. 123/2009 – Dosar nr. 142/2009

Propunere legislativă privind înfiinţarea, organi za rea

şi funcţionarea serviciilor judeţene publice de pază şi ordine

Solicitant: Camera Deputaţilor

5. Aviz nr. 133/2009 – Dosar nr. 192/2009

RECTIFICAREA Ordinului ministrului culturii,

cultelor şi patrimoniului naţional nr. 2029/2009 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de

calcul al tarifelor şi procedura de plată a sumelor datorate

pentru operaţiunile efectuate contra cost de Oficiul Român

pentru Drepturile de Autor, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 93 din 17 februarie 2009

Solicitant: Monitorul Oficial

6. Aviz nr. 191/2009 – Dosar nr. 134/2009

Propunere legislativă pentru abrogarea alin. (1

1

) al

art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi

completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

Solicitant: Senat

7. Aviz nr. 202/2009 – Dosar nr. 188/2009

Propunere legislativă pentru abrogarea art. 11 din

Legea nr. 305/2008 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii

şi fundaţii

Solicitant: Senat

8. Aviz nr. 210/2009 – Dosar nr. 139/2009

Propunere legislativă privind protecţia infrastruc -

turilor critice şi înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru

Protecţia Infrastructurilor Critice

Solicitant: Senat

9. Aviz nr. 228/2009 – Dosar nr. 189/2009

Propunere legislativă pentru modificarea şi com -

pletarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat,

a Legii nr. 247/2005 privind pensiile magistraţilor, a Legii

nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, a

Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţio narului public

parlamentar

Solicitant: Senat

10. Aviz nr. 240/2009 – Dosar nr. 373/2009

Proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea

art. 7 din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea conti -

nuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de

permanenţă

Solicitant: Guvern

11. Aviz nr. 250/2009 – Dosar nr. 309/2009

Propunere legislativă privind despăgubirea persoa -

nelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte

de anul 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD-

Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea

achiziţionării de autoturisme DACIA

Solicitant: Senat

12. Aviz nr. 259/2009 – Dosar nr. 384/2009

RECTIFICAREA Hotărârii Guvernului nr. 1451/2008

pentru atribuirea competenţei Ministerului Comunicaţiilor

şi Tehnologiei Informaţiei de a semna Actul adiţional nr. 4

la Contractul comercial de închiriere de licenţe nr. 0115RO,

încheiat la data de 15 aprilie 2004, pentru produsele

Microsoft, între Guvernul României şi Microsoft Ireland

Operation Limited, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 788 din 25 noiembrie 2008


13. Aviz nr. 286/2009 – Dosar nr. 265/2009

Propunere legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii Zootehniei nr. 72/2002

Solicitant: Senat

14. Aviz nr. 297/2009 – Dosar nr. 267/2009


completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind

sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări

sociale

Solicitant: Senat



Anexa nr. 2

Situaţie privind avizele �EGATIVE emise în anul 2009

15. Aviz nr. 323/2009 – Dosar nr. 466/2009

RECTIFICAREA Ordinului preşedintelui Autori -

tăţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.

28/2009 privind stabilirea tarifelor reglementate pentru

prestarea serviciului de distribuţie şi aprobarea preţurilor

pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizate

de S.C. GRUP DEZVOLTARE REŢELE – S.A., publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 30

martie 2009


16. Aviz nr. 329/2009 – Dosar nr. 316/2009

Propunere legislativă privind transformarea

cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naţionale

în cămine studenţeşti

Solicitant: Senat

17. Aviz nr. 333/2009 – Dosar nr. 323/2009

Propunere legislativă pentru modificarea Ordona -

nţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2007 pentru modifi -

carea şi completarea Legii nr. 265/2005 privind protecţia

mediului

Solicitant: Senat

18. Aviz nr. 358/2009 – Dosar nr. 475/2009

RECTIFICAREA Ordinului ministrului sănătăţii

publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de

Sănătate nr. 417/431/2009 pentru aprobarea Normelor

tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în

anul 2009, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 211 şi 211 bis din 1 aprilie 2009


19. Aviz nr. 432/2009 – Dosar nr. 451/2009


completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind

sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări

sociale

Solicitant: Senat

20. Aviz nr. 512/2009 – Dosar nr. 720/2009

RECTIFICAREA Ordinului preşedintelui Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 575/2009 privind

modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Casei

Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 592/2008 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea în

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din

România a formularelor emise în aplicarea Regulamen -

tului (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului privind aplicarea

regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii

salariaţi, cu lucrătorii independenţi şi cu familiile acestora

care se deplasează în cadrul Comunităţii, precum şi a

Regulamentului (CEE) nr. 574/72 de stabilire a normelor

de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71, publicat

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12

mai 2009


21. Aviz nr. 557/2009 – Dosar nr. 590/2009

Propunere legislativă pentru prelungirea termenului

de aplicare a prevederilor art. 11 din Legea nr. 193/2007 de

modificare şi completare a Legii nr. 1/2000 pentru

reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

Solicitant: Senat

22. Aviz nr. 563/2009 – Dosar nr. 646/2009


ple tarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al

plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante psihotrope

Solicitant: Senat

23. Aviz nr. 579/2009 – Dosar nr. 645/2009

Propunere legislativă privind modificarea şi com -

pletarea Legii nr. 335/2007 a camerelor de comerţ din

România, publicată în Monitorul Oficial al României nr.

836 din 6.12.2007

Solicitant: Senat

24. Aviz nr. 604/2009 – Dosar nr. 637/2009

Propunere legislativă pentru modificarea şi comple -

tarea Legii nr. 146/2007 privind despăgubirea persoanelor

fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi

Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziţionării de

autoturisme Dacia

Solicitant: Senat

25. Aviz nr. 613/2009 – Dosar nr. 636/2009


completarea Hotărârii Guvernului nr. 1251/2005 privind

unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare,

instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a

copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din

cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat

Solicitant: Senat

26. Aviz nr. 637/2009 – Dosar nr. 679/2009

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.

303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Solicitant: Senat

27. Aviz nr. 670/2009 – Dosar nr. 764/2009

Propunere legislativă pentru modificarea art. 2 al

Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor

forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult

aparţinând cultelor religioase recunoscute din România,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 125/2002

Solicitant: Senat

28. Aviz nr. 682/2009 – Dosar nr. 815/2009


completarea Legii nr. 514/2003 pentru organizarea şi

exercitarea profesiei de consilier juridic

Solicitant: Senat



29. Aviz nr. 694/2009 – Dosar nr. 816/2009

Propunere legislativă de modificare şi completare a

Hotărârii Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru

serviciul public de radiodifuziune şi a Hotărârii Guvernului

nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de

televiziune

Solicitant: Senat

30. Aviz nr. 785/2009 – Dosar nr. 966/2009

Propunere legislativă pentru modificarea lit. a) a

alin. (1) al art. 73 din Legea nr. 295/2004 privind regimul

armelor şi muniţiilor

Solicitant: Senat

31. Aviz nr. 866/2009 – Dosar nr. 1025/2009

Propunere legislativă pentru reactivarea Fondului

Bisericesc Ortodox român din Bucovina-persoană juridică

de drept public

Solicitant: Senat

32. Aviz nr. 874/2009 – Dosar nr. 1036/2009

Propunere legislativă privind înfiinţarea Obştilor

Agricole

Solicitant: Senat

33. Aviz nr. 875/2009 – Dosar nr. 1094/2009

Propunere legislativă pentru completarea art. 18 din

Legea fondului funciar nr. 18/1991

Solicitant: Senat

34. Aviz nr. 1018/2009 – Dosar nr. 1442/2009

RECTIFICAREA Legii nr. 64/2008 privind func -

ţio narea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune,

instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de

combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008


35. Aviz nr. 1055/2009 – Dosar nr. 1407/2009


pletarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor

fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi

economice în mod independent

Solicitant: Senat

36. Aviz nr. 1088/2009 – Dosar nr. 1423/2009

Propunere legislativă privind exercitarea profesiei

de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a

profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi

funcţionarea ordinului asistenţilor medicali generalişti,

moaşelor şi asistenţilor medicali din România

Solicitant: Senat

37. Aviz nr. 1094/2009 – Dosar nr. 1428/2009

Propunere legislativă privind întărirea disciplinei

contractuale între comercianţi şi furnizori

Solicitant: Senat

38. Aviz nr. 1100/2009 – Dosar nr. 1462/2009

Propunere legislativă pentru modificarea Legii

nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor

Solicitant: Senat

39. Aviz nr. 1102/2009 – Dosar nr. 1421/2009

Propunere legislativă privind statutul chiriaşilor

Solicitant: Senat

40. Aviz nr. 1105/2009 – Dosar nr. 1429/2009

Propunere legislativă pentru modificarea Ordo -

nanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/1992 privind pro -

tecţia consumatorilor

Solicitant: Senat

41. Aviz nr. 1123/2009 – Dosar nr. 1472/2009

Propunere legislativă privind promovarea produ -

cerii de energie din surse regenerabile şi pentru încurajarea

economisirii resurselor energetice

Solicitant: Senat

42. Aviz nr. 1151/2009 – Dosar nr. 1645/2009

RECTIFICAREA Ordinului preşedintelui Comisiei

de Supraveghere a Asigurărilor nr. 17/2009 pentru punerea

în aplicare a Normelor privind Pool-ul de Asigurare

împotriva Dezastrelor Naturale, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 7 septembrie

2009


43. Aviz nr. 1172/2009 – Dosar nr. 1543/2009


pletarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului

şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi comple -

tările ulterioare

Solicitant: Senat

44. Aviz nr. 1192/2009 – Dosar nr. 1708/2009

Proiect de Ordonanţă de urgenţă privind prorogarea

termenului prevăzut de art. 154

1

din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenţei

Solicitant: Guvern

45. Aviz nr. 1201/2009 – Dosar nr. 1600/2009

Propunere legislativă privind stingerea creanţelor

reprezentând impozite, taxe şi alte venituri datorate buge -

tului de stat şi/ sau a creanţelor reprezentând contribuţii

sociale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor

prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri

imobile proprietate a debitorilor

Solicitant: Senat

46. Aviz nr. 1212/2009 – Dosar nr. 1716/2009

Proiect de Lege pentru completarea art. 385

9

din

Codul de procedură penală

Solicitant: Guvern



47. Aviz nr. 1249/2009 – Dosar nr. 1745/2009


completarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea

persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară

activităţi economice în mod independent

Solicitant: Senat

48. Aviz nr. 1286/2009 – Dosar nr. 1791/2009

Propunere legislativă privind modificarea şi

completarea art. 84 din Legea audiovizualului nr. 504/2002

Solicitant: Camera Deputaţilor

49. Aviz nr. 1296/2009 – Dosar nr. 1761/2009

Propunere legislativă privind modificarea şi

completarea art. 7 şi art. 55 din Legea 38 din 20 ianuarie

2003 cu modificările ulterioare privind transportul în regim

de taxi şi în regim de închiriere

Solicitant: Senat

50. Aviz nr. 1353/2009 – Dosar nr. 1811/2009

Propunere legislativă privind Programul naţional

de realizare a cadastrului general în mediul rural

Solicitant: Senat

51. Aviz nr. 1396/2009 – Dosar nr. 2053/2009

RECTIFICAREA Ordinului preşedintelui Comisiei

Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 54/2009 privind

aprobarea Regulamentului nr. 7/2009 pentru modificarea

Regulamentului nr. 7/2006, privind veniturile Comisiei

Naţionale a Valorilor Mobiliare, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 29 octombrie 2009


52. Aviz nr. 1427/2009 – Dosar nr. 1911/2009

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.

33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor

pentru Parlamentul European

Solicitant: Senat

53. Aviz nr. 1439/2009 – Dosar nr. 1906/2009

Propunere legislativă privind despăgubirea

persoanelor care au suferit pagube provocate de trupele

ruse în cel de-al doilea război mondial

Solicitant: Senat

54. Aviz nr. 1440/2009 – Dosar nr. 1905/2009

Propunere legislativă privind despăgubirea

persoanelor care au suferit pagube provocate prin ridicări

silite de bunuri făcute de trupele germane în cel de-al

doilea război mondial

Solicitant: Senat

55. Aviz nr. 1441/2009 – Dosar nr. 1902/2009

Propunere legislativă pentru modificarea art. 1 din

Legea nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice

din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate

naţională de a vinde personalului propriu locuinţe de

serviciu pe care acestea le au în administrare

Solicitant: Senat

56. Aviz nr. 1444/2009 – Dosar nr. 1908/2009

Propunere legislativă privind unele măsuri pentru

asigurarea spaţiilor necesare desfăşurării activităţii

confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional

Solicitant: Senat

57. Aviz nr. 1500/2009 – Dosar nr. 2169/2009

Proiect de Hotărâre privind revocarea dreptului de

administrare al Consiliului Judeţean Ialomiţa asupra

terenurilor care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr.

1063/2002 privind transmiterea unor terenuri din

proprietatea privată a statului şi din administrarea Agenţiei

Domeniilor Statului în proprietatea publică a judeţului

Ialomiţa şi în administrarea Consiliului Judeţean Ialomiţa

Solicitant: Guvern

58. Aviz nr. 1503/2009 – Dosar nr. 2091/2009


completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice

locale

Solicitant: Senat

59. Aviz nr. 1507/2009 – Dosar nr. 2088/2009


completarea Legii nr. 12 din 6 august 1990 privind

protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale

ilicite

Solicitant: Senat

60. Aviz nr. 1513/2009 – Dosar nr. 2086/2009

Propunere legislativă pentru modificarea Ordinului

Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi

societăţile de leasing

Solicitant: Senat

61. Aviz nr. 1574/2009 – Dosar nr. 2182/2009

Propunere legislativă privind suplimentarea

bugetului Ministerului Afacerilor Externe din Fondul de

rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în

bugetul de stat pe anul 2010

Solicitant: Senat



♦ L. nr. 21/1991. Legea cetăţeniei române

M. Of. nr. 44/6 mar. 1991

Modificări:– L. nr. 192/1999 (M. Of. nr. 611/14 dec. 1999) Republicare:M. Of. nr. 98/6 mar. 2000Modificări:– O.G. nr. 84/2001 – modifică în mod

corespunzător (M. Of. nr. 544/1 sep. 2001) – O.U.G. nr. 167/2001 – suspendă pe o perioadă

de 6 luni aplicarea prevederilor art. 35 (M. Of. nr. 802/14dec. 2001)

– O.U.G. nr. 68/2002 – modifică art. 36 alin. (2);introduce un alin. nou după alin. (1) la art. 10, un alin.nou după alin. (2) la art. 18, un alin. nou după alin. (2) laart. 20; abrogă art. 35 (M. Of. nr. 424/18 iun. 2002)

– L. nr. 542/2002 – introduce un alin nou la art. 18după alin. (2), un alin. nou la art. 20 după alin. (2) (M.Of. nr. 726/4 oct. 2002)

– O.U.G. nr. 160/2002 – suspendă pe o perioadăde 6 luni prevederile art. 10 alin. (2) şi art. 36 alin. (2) (M.Of. nr. 850/25 nov. 2002)

– L. nr. 165/2003 – aprobă O.U.G. nr. 160/2002 cuurmătoarea modificare: suspendă pe o perioadă de 6 luni,de la data intrării în vigoare a ordonanţei, prevederile art.10 alin. (2) şi art. 36 alin. (2) pentru o nouă reglementareprivind redobândirea cetăţeniei române (M. Of. nr. 305/7mai 2003)

– O.U.G. nr. 43/2003 – modifică art.5 alin. 3, art.8alin.1 lit.a, b, d şi g, art.8 alin.2, art.10, art.11 alin.1,art.12, art.15 lit.a, art.18, art.19, art.20 alin.2, art.36alin.2, art.39; introduce un nou alineat după alin. 2 la art.8, art. 101, art. 102, două noi alineate după alin. 3 la art 20,lit. d la art. 24 alin. 1, alin. 2 la art. 32, un nou alineatdupă alin. 1 la art.33, art. 371 (M. Of. nr. 399/9 iun. 2003)

– L. nr. 248/2003 – introduce alin. (2) la art. 12,alin.11 la art. 13 (M. Of. nr. 414/13 iun. 2003)

– L. nr. 405/2003 – aprobă O.U.G. nr. – 43/2003 şi modifică art.5 alin. (3), art.8 alin. (1)

lit. b) ; introduce lit. d) la art. 24 alin. (1) (M. Of. nr.721/15 oct. 2003)

– O.U.G. nr. 87/2007 – modifică art. 11, art. 12,art. 13, art. 14, art. 16, art. 17, art. 18, art. 19, art. 20, art.21 alin. 1, 3 şi 4, art. 30, art. 31; abrogă art. 15, art. 32,art. 33 şi art. 371 (M. Of. nr. 634/14 sep. 2007)

– L. nr. 70/2008 – aprobă cu modificări O.U.G.nr.87/2007 şi modifică art. 12, art. 13, art. 18, art. 21 alin.(1) (M. Of. nr. 283/11 apr. 2008)

– O.U.G. nr. 147/2008- modifică art. 6 alin. 1, art.8 alin. 2, art. 10, art. 102, art. 12 alin. 2, art. 14 alin. 2, art.16 alin. 2, art. 19 alin. 7, art. 21, art. 30 alin. 3; introduce

alin. 4 şi 5 la art. 9; abrogă art. 14 alin. 3 (M. Of. nr.765/13 nov. 2008)

– O.U.G. nr. 36/2009- modifică art. 101 alin. 1, art.102, art. 13 alin. 3; introduce art. 141(M. Of. nr. 259/21apr. 2009)

– L. nr. 171/2009- aprobă cu modificări şicompletări O.U.G. nr. 147/2008 şi modifică art. 8 alin. 2lit. d), art. 102, art. 12 alin. 2; introduce alin. 3 la art.12(M. Of. nr. 321/14 mai 2009)

– L. nr. 354/2009- aprobă cu modificări şicompletări O.U.G. nr. 36/2009 şi modifică art. 101 alin. 1,art. 102, art. 12 alin. 2, art. 13 alin. 3, art. 18, art. 19 alin.1 şi 2, art. 30 alin. 5, 6 şi 7; abrogă art. 12 alin. 3(M. Of.nr. 781/16 nov. 2009)

♦ L. nr. 50/1991 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcţii

M. Of. nr. 163/7 aug. 1991

(v. D.C.S.J. nr. VII/2000 (art. 23, 26, 30) – M. Of.nr. 84/19 feb. 2001)

Rectificare:M. Of. nr. 183/12 sep. 1991Modificări:– O.G. nr. 2/1994 (M. Of. nr. 18/24 ian. 1994) – O.G. nr. 4/1994 (M. Of. nr. 18/24 ian. 1994) – L. nr. 82/1995 (M. Of. nr. 160/25 iul. 1995) – L. nr. 114/1996 (M. Of. nr. 254/21 oct. 1996) – L. nr. 125/1996 (M. Of. nr. 259/24 oct. 1996) Republicare:M. Of. nr. 3/13 ian. 1997Modificări:– O.U.G. nr. 231/2000 (M. Of. nr. 612/29 nov. 2000) – O.U.G. nr. 295/2000 (M. Of. nr. 707/30 dec. 2000) – L. nr. 350/2001 (M. Of. nr. 373/10 iul. 2001) – L. nr. 413/2001 (M. Of. nr. 402/20 iul. 2001) – L. nr. 453/2001 (M. Of. nr. 431/1 aug. 2001) – O.G. nr. 5/2002 (M. Of. nr. 70/31 ian. 2002) – O.G. nr. 36/2002 (M. Of. nr. 92/2 feb. 2002) – L. nr. 401/2003 (M. Of. nr. 749/27 oct. 2003) – L. nr. 199/2004 (M. Of. nr. 487/31 mai 2004) Republicare:M. Of. nr. 933/13 oct. 2004Modificări:– O.U.G. nr. 122/2004 – modifică art. 4 (M. Of. nr.

1152/6 dec. 2004) – L. nr. 119/2005 – aprobă cu modificări O.U.G.

nr. 122/2004 şi modifică art. 4 lit. a) pct. 2, art. 4 lit. c)pct. 2, art. 4 lit. d), art. 4 lit. e) pct. 2, art. 4 lit. f) pct. 2,art. 7 alin. (9) şi (10), art. 12 alin. (2), art. 45 alin. (3) ;introduce pct. 3 la lit. c) a art. 4, pct. 3 la lit. f) a art. 4 (M.Of. nr. 412/16 mai 2005)



Anexa nr. 3

Exemple de acte normative care au suferit mai multe modificări în decursul timpului

– L. nr. 52/2006 – modifică art. 4 lit. c) pct. 3, art.10 lit. a), art. 15 lit. f), art. 26 alin. (2), art. 34 alin. (6), art.37 alin. (2), art. 45 alin. (6) ; introduce alin. (3) la art. 5;abrogă art. 46 (M. Of. nr. 238/16 mar. 2006)

– L. nr. 376/2006 – modifică art. 24 alin. (1) lit. b),art. 27 alin. (1) şi (5), art. 32 alin. (4), art. 33 (M. Of. nr.846/13 oct. 2006)

– L. nr. 117/2007 – modifică art. 11 alin. (1) lit. b)(M. Of. nr. 303/7 mai 2007)

– L. nr. 101/2008 – modifică art. 4 lit. f) pct.3;introduce pct. 4 la art. 4 lit. f), alin. (11) la art. 7, lit. d1) laart. 10 (M. Of. nr. 371/15 mai 2008)

– O.U.G. nr. 214/2008- la data de 14 feb. 2009,modifică art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) şi (2), modifică art.3 partea introductivă şi lit. a), b), c), e) şi f), art. 5, art. 6alin. (1), art. 6 alin. (4), art. 7 alin. (1), (2), (14), (15) şi(16), art. 9 alin. (1) partea introductivă, art. 11 alin. (1)partea introductivă şi lit. h), art. 22, art. 26 alin. (1) lit. b)şi h), art. 27 alin. (3), art. 42 alin. (2), anexele nr. 1 şi 2;introduce alin. (21) la art. 2, alin. (2), (3) şi (4) la art. 4,alin. (11) la art. 6, art. 61, alin. (12), (13), (21), (22), (23),(151), (152), (153), (21), (22) şi (23) la art. 7, alin. (6) la art.26, art. 301, art. 431, art. 432, alin. (31) la art. 45; abrogăart. 10 lit. c), art. 26 alin. (1) lit. m), art. 27 alin. (6), art.45 alin. (1) lit. b) ; înlocuieşte, în tot cuprinsul legii,termenul “Proiect”, din sintagmele “Proiect pentruautorizarea executării lucrărilor de construcţii”, “Proiectde organizare a execuţiei lucrărilor” şi “Proiect pentruautorizarea executării lucrărilor de desfiinţare”, cutermenul “Documentaţie tehnică – D.T.”, abrevierile“P.A.C.”, “P.O.E.” şi “P.A.D.” cu abrevierile “D.T.A.C.”,“D.T.O.E.” şi “D.T.A.D.”, sintagma “oficiul judeţean decadastru, geodezie şi cartografie” cu sintagma “oficiul decadastru şi publicitate imobiliară teritorial” (M. Of. nr.847/16 dec. 2008)

– O.U.G. nr. 228/2008- modifică art. 43; abrogăart. 4 alin. (4) (M. Of. nr. 3/5 ian. 2009)

– L. nr. 261/2009 – la data de 17 oct. 2009, aprobăcu modificări şi completări O.U.G. nr. 214/2008 şimodifică art. 2 alin. (2) şi alin. (21), art. 3, art. 4 lit. a) pct.2, lit. c) pct. 2 şi lit. e) partea introductivă, art. 4 alin. (2),art. 5, art. 6 alin. (1), (11), (4) şi (6), art. 7 alin. (1) lit. b),d) şi f), alin. (12), alin. (3), alin. (9), alin. (10), alin. (152),alin. (16), alin. (20) şi alin. (21), art. 9 alin. (1) parteaintroductivă, art. 11 alin. (1) lit. h), art. 24 alin. (2), art. 26alin. (1) lit. g) şi h) şi alin. (2), art. 27 alin. (4), art. 33alin. (1), art. 34 alin. (1), (3), (4), (6) şi (7), art. 35 alin.(2), art. 40 alin. (3), art. 42 alin. (2), art. 43, art. 45 alin.(3), alin. (31) şi alin. (6), anexa nr. 1, anexa nr. 2; introducelit. a1)-a3) la art. 2 alin. (4), alin. (5) la art. 4, alin. (31),(161) şi (201) la art. 7, alin. (3) la art. 8, lit. m) la art. 11alin. (1), lit. d) la art. 24 alin. (1), lit. h1) la art. 26 alin. (1),alin. (11) la art. 45, art. 471; abrogă art. 4 lit. f),art. 4 alin.(4), art. 7 alin. (1) lit. e), art. 301; înlocuieşte, în totcuprinsul legii, sintagma “verificator tehnic” cu sintagma“verificator de proiecte”(M. Of. nr. 493/16 iul. 2009)

♦L. nr. 84/1995. Legea învăţământului

M. Of. nr. 167/31 iul. 1995

(v. D.C.C. nr. 72/1995 (art. 9 alin. (1)) – M. Of. nr.167/31 iul. 1995; D.C.C. nr. 121/1996 (art. 166 alin. (3))– M. Of. nr. 101/27 mai 1997)

Modificări:– L. nr. 131/1995 (M. Of. nr. 301/29 dec. 1995) Republicare:M. Of. nr. 1/5 ian. 1996Modificări:– O.U.G. nr. 36/1997 (M. Of. nr. 152/14 iul. 1997) – O.U.G. nr. 68/1997 (M. Of. nr. 294/29 oct. 1997) – L. nr. 68/1998 (M. Of. nr. 140/7 apr. 1998) – L. nr. 151/1999 (M. Of. nr. 370/3 aug. 1999) Republicare:M. Of. nr. 606/10 dec. 1999Modificări:– O.U.G. nr. 30/2000 – modifică art. 166 alin. (4)

; introduce alin. (41) – (44) la art. 166 (M. Of. nr. 160/17apr. 2000)

– O.U.G. nr. 130/2000 – modifică art. 31 alin. (1); completează art. 24 alin. (1) cu lit. d, art. 26 alin. (2) lit.B cu un paragraf, art. 59 cu alin. (5) (M. Of. nr. 306/4 iul.2000)

– O.U.G. nr. 206/2000 – modifică art. 166 alin. (41)şi (42), art. 167 alin. (1) şi (3) ; introduce alin. (45) şi (46)la art. 166, alin. (21) la art. 167 (M. Of. nr. 594/22 nov.2000)

– O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă O.U.G. nr.130/2000 (M. Of. nr. 707/30 dec. 2000)

– O.U.G. nr. 32/2001 – modifică art. 170 alin. (1)(M. Of. nr. 110/5 mar. 2001)

– L. nr. 98/2001 – abrogă lit. d de la art. 24 alin.(1), paragraful „Filiera profesională“ din art. 24 alin. (2)lit. B şi alin. (5) de la art. 59 – introduse prin art. unic pct.1, 2 şi 4 din O.U.G. nr. 130/2000 (M. Of. nr. 157/29 mar.2001)

–L. nr. 159/2001 – modifică art. 22 (M. Of. nr.185/11 apr. 2001)

– O.U.G. nr. 123/2001 – modifică în mod cores-punzător (M. Of. nr. 643/15 oct. 2001)

– L. nr. 713/2001 – modifică art. 166 alin. (4), (41)– (44), art. 167; abrogă alin. (45) – (46) de la art. 166 şialin. (21) de la art. 167 introduse prin O.U.G. nr. 206/2000(M. Of. nr. 803/14 dec. 2001)

– O.U.G. nr. 184/2001 – modifică art. 166 alin. (41)– (43) ; introduce alin. (21) la art. 167 (M. Of. nr. 849/29dec. 2001)

Rectificare:M. Of. nr. 5/8 ian. 2002Modificări:– L. nr. 113/2002 – respinge O.U.G. nr. 30/2000 (M.

Of. nr. 189/20 mar. 2002) – L. nr. 345/2002 – abrogă prevederile art. 173

alin. (3) (M. Of. nr. 371/1 iun. 2002) – L. nr. 520/2002 – modifică art. 166 alin. (42) ;

introduce alin. (3) la art. 173 (M. Of. nr. 522/18 iul. 2002) – L. nr. 268/2003 – modifică art. 6, art. 8 alin. (2),

art. 15, art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 19, art. 20,



titlul secţiunii 1 al cap. IV, art. 21, art. 22, titlul secţiuniia 2-a al cap. IV, art. 23, art. 24 alin. (3), art. 25, art. 26,art. 27 alin. (5) şi (6), art. 28, titlul secţiunii a 3-a al cap.IV, art. 29, art. 30 alin. (1) şi (2), art. 32, art. 34, art. 35,art. 36, art. 38 lit. b) art. 39, art. 40 alin. (1), titlul cap.VI, art. 41 alin. (3), art. 105, art. 107 alin. (2), art. 110alin. (3), art. 122, art. 142 partea introductivă şi lit. d),art. 145 alin. (7), art. 151 alin. (2) lit. d) şi e), art. 158 alin.(1) lit. d), art. 180 alin. (2) şi (3) ; introduce alin. (3) la art.17, secţiunea a 21-a după art. 24, secţiunea a 4-a după art.35; abrogă art. 31, art. 33, art.38 lit. e, art. 189 (M. Of. nr.430/19 iun. 2003)

– O.U.G. nr. 68/2003 – modifică art. 59 alin. (2),art. 158 alin. (2), art. 174 (M. Of. nr. 590/19 aug. 2003)

– O.G. nr. 59/2003 – abrogă art.173 alin. (3) (M.Of. nr. 615/29 aug. 2003)

– O.U.G. nr. 110/2003 – introduce la art.166 alin.(31) şi (32) . (M. Of. nr. 748/26 oct. 2003)

– L. nr. 545/2003 – aprobă cu modificări O.G. nr.59/2003 şi abrogă art.173 alin. (3) . (M. Of. nr. 915/20 dec.2003)

– L. nr. 607/2003 – aprobă O.U.G. nr. 110/2003 (M.Of. nr. 936/24 dec. 2003)

– L. nr. 34/2004 – aprobă cu modificări O.U.G. nr.68/2003 şi modifică art. 59 alin. (2), art. 158 alin. (2), art.174 (M. Of. nr. 239/18 mar. 2004)

– L. nr. 288/2004 – abrogă prevederile art. 57, art.60 alin. (2), art. 62 – 65, art. 72 alin. (4) – (6), art. 73 alin.(1) (M. Of. nr. 614/7 iul. 2004)

– L. nr. 354/2004 – modifică art.7 alin. (8), art.24alin. (1) lit. c), titlul cap.X din titlul II, art.97, art.98,art.99, art.100, art.101, art.102, art. 140 alin. (2), art.145,art.166 alin. (3), (4), (41) – (44), (5) – (9), art.167, art.169alin. (1), art.170 alin. (1), art.170 alin. (2) şi (6), art.174;introduce alin. (9) şi (10) la art. 7, alin. (11) la art. 170;abrogă art.117 alin. (3), art.166 alin. (10), art.168, art.170alin. (4) şi (5) (M. Of. nr. 687/30 iul. 2004)

– O.U.G. nr. 75/2005 – abrogă art. 18 alin. (3), art.23 alin. (2), art. 56 alin. (1), art. 106 alin. (2), art. 107,art. 113, art. 148 alin. (1) (M. Of. nr. 642/20 iul. 2005)

– L. nr. 366/2005 – modifică art. 36 alin. (2);introduce alin. (3) la art. 29 (M. Of. nr. 1147/19 dec.2005)

– L. nr. 87/2006 – aprobă cu modificări O.U.G. nr.75/2005 (M. Of. nr. 334/13 apr. 2006)

– L. nr. 291/2006 – introduce lit. d) şi e) la alin. (5)al art. 167, alin. (11) şi (12) la art. 176; abrogă lit. e) şi f)ale alin. (6) al art. 167 (M. Of. nr. 598/11 iul. 2006)

– L. nr. 316/2006 – introduce alin. (4) la art. 5 (M.Of. nr. 614/17 iul. 2006)

– O.U.G. nr. 88/2006 – aplicarea prevederilor art.170 alin. (11) se suspendă până la data de 31 decembrie2007 (M. Of. nr. 941/21 nov. 2006)

– L. nr. 428/2006 – modifică art. 176 alin. (3) (M.Of. nr. 965/30 nov. 2006)

– L. nr. 480/2006 – modifică art. 103 alin. (1) ;introduce art. 1161 – 1164 (M. Of. nr. 1025/22 dec. 2006)

– L. nr. 120/2007 – aprobă cu completări O.U.G.nr. 88/2006 (M. Of. nr. 299/4 mai 2007)

– O.U.G. nr. 38/2007 – modifică art. 51, art. 52alin. (3) (M. Of. nr. 335/17 mai 2007)

– L. nr. 160/2007 – modifică art. 117 alin. (4) ;introduce alin. (4) şi (5) la art. 115 (M. Of. nr. 394/12iun. 2007)

– L. nr. 253/2007 – modifică art. 158 alin. (2) (M.Of. nr. 498/25 iul. 2007)

– L. nr. 286/2007 – respinge O.U.G. nr. 38/2007(M. Of. nr. 749/5 nov. 2007)

– O.U.G. nr. 128/2007 – modifică art. 51, art. 52alin. (3) (M. Of. nr. 776/15 nov. 2007)

– L. nr. 365/2007 – modifică art. 174 (M. Of. nr.898/28 dec. 2007)

– L. nr. 2/2008 – modifică art. 70 alin. (3), art. 80,art. 82, art. 93 alin. (2), art. 146 (M. Of. nr. 21/11 ian.2008)

– L. nr. 32/2008 – introduce, la 1 sep. 2008, alin.(41) – (44) la art. 10 (M. Of. nr. 197/14 mar. 2008)

– L. nr. 33/2008 – modifică art. 176 alin. (5) (M.Of. nr. 197/14 mar. 2008)

– L. nr. 107/2008 – aprobă O.U.G. nr. 128/2007 (M.Of. nr. 374/16 mai 2008)

– O.U.G. nr. 89/2008 – modifică art. 70 alin. (3),art. 146 alin. (2) ; abrogă art. 80 alin. (2) (M. Of. nr.480/30 iun. 2008)

– L. nr. 143/2008 – introduce alin. (2) la art. 174(M. Of. nr. 531/15 iul. 2008)

– L. nr. 144/2008 – introduce alin. (11) – (13) laart. 7 (M. Of. nr. 531/15 iul. 2008)

– O.U.G. nr. 156/2008- introduce alin. (45) la art.166, alin. (181) la art. 167, o anexă după art. 190 (M. Of.nr. 778/20 nov. 2008)

– L. nr. 296/2008- modifică titlul cap. III al titluluiIV; introduce art. 1451 şi 1452 (M. Of. nr. 789/25 nov. 2008)

– O.U.G. nr. 191/2008- modifică art. 171 alin. (7)lit. a) ; introduce alin. (61) la art. 170, lit. d) la art. 171alin. (6)

(M. Of. nr. 817/5 dec. 2008) – O.U.G. nr. 40/2009- modifică art. 151 alin. (2)

lit. a) şi b); introduce alin. (5) şi (6) la art. 23(M. Of. nr.286/30 apr. 2009)

– L. nr. 182/2009- aprobă O.U.G. nr. 191/2008(M.Of. nr. 335/20 mai 2009)

– L. nr. 185/2009- respinge O.U.G. nr. 156/2008(M.Of. nr. 362/29 mai 2009)

– D.C.C. nr. 731/2009- suspendă, pentru operioadă de 45 de zile, dispoziţiile art. 1161 alin. (1) şi art.1162 alin. (1) (termenul se împlineşte la data de 26 iul.2009), după care operează prevederile art. 147 alin. (1)din Constituţie(M. Of. nr. 395/11 iun. 2009)

– D.C.C. nr. 732/2009- suspendă, pentru operioadă de 45 de zile, prevederile art. 1161 alin. (1) şi art.1162 alin. (1) (termenul se împlineşte la data de 26 iul.2009), după care operează dispoziţiile art. 147 alin. (1)din Constituţie(M. Of. nr. 398/11 iun. 2009)

– L. nr. 250/2009- aprobă cu modificări şicompletări O.U.G. nr. 89/2008 şi modifică art. 70 alin. (3);introduce alin. (4)-(6) la art. 70(M. Of. nr. 462/3 iul. 2009)



– O.U.G. nr. 97/2009- modifică art. 26 alin. (4), art.27(M. Of. nr. 618/14 sep. 2009)

– L. nr. 387/2009- aprobă cu modificări O.U.G. nr.40/2009 şi modifică art. 151 alin. (2) lit. a), b) şi e); );introduce lit. d1) şi d2) la art. 151 alin. (2)(M. Of. nr.898/22 dec. 2009)

♦ L. nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi

drepturile conexe

M. Of. nr. 60/26 mar. 1996

Modificări:– L. nr. 146/1997 – abrogă art. 150 alin. (3) (M.

Of. nr. 173/29 iul. 1997) – O.G. nr. 124/2000 – completarea cadrului juridic

privind drepturile de autor şi drepturile conexe (M. Of. nr.427/2 sep. 2000)

– O.U.G. nr. 9/2001 – modifică subordonareaOficiului Român pentru Drepturile de Autor (M. Of. nr.35/19 ian. 2001)

– L. nr. 285/2004 – modifică art. 1 alin. (1), art. 5alin. (3) şi (4), art. 7 lit. g), art. 9 lit. a), art. 10 lit. e), art.11 alin. (2), art. 12, art. 13, art. 14, art. 15, art. 16, art. 21,art. 25 alin. (1), art. 26, art. 30, art. 33, art. 34, art. 38, art.40, art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi (2), art. 44, art. 46,art. 47 alin. (1), (2), (3) şi (6), art. 48 alin. (1) şi (2), art.50, art. 56 alin. (1) şi (5), art. 58, art. 59 alin. (1), (2) şi (3),art. 63, art. 64, art. 67 alin. (1) şi (4), art. 70, art. 71, art.73 partea introductivă şi lit. a) şi c), art. 74, art. 75 alin.(1) partea introductivă, art. 76, art. 77 alin. (1) şi (2), art.78 partea introductivă, art. 79 lit. c), art. 80, art. 86 alin.(1), art. 88, art. 89, art. 90, denumirea titlului II, art. 92alin. (2), art. 94, art. 97 alin. (2), art. 98, art. 99, art. 100,art. 101, art. 103, art. 104, art. 105, art. 107, art. 108, art.110, art. 112, art. 113, art. 114, art. 115, art. 116, art. 118,art. 119 alin. (1) şi (2), art. 121, art. 123, art. 125 alin. (1)şi (2), art. 126, art. 127, art. 129, art. 130, art. 131, art.133, art. 134 alin. (2), art. 135, art. 137 alin. (2) şi (3),art. 138, titlul cap. III al titlului III, art. 139, art. 140, art.141, art. 143, art. 144, art. 145, art. 146 parteaintroductivă şi lit. c) ale lit. B, art. 146, părţile introductiveale lit. C şi D, art. 147, art. 148, art. 149 alin. (1) şi (3) ;introduce lit. j) la art. 7, art. 141-145, art. 151 şi art. 152,cap. III1 cu art. 1061-1064 , art. 1065-1066 după titlul cap.IV al titlului II , art. 1071, art. 1072, art. 1111, art. 1121, art.1131, art. 1132, art. 1211, cap. VI al titlului II cu art. 1221-1224, art. 1231-art. 1234, art. 1251, art. 1291, art. 1311-1314, art. 1341, art. 1381-1384, secţiunea I cu art. 1385 şi1386 după titlul cap. III al titlului III, titlul secţiunii a II-adupă art. 1386, art. 1391 – art. 1399, art. 1431, art. 1471 ;abrogă art. 17, art. 18, art. 19, art. 20, art. 29, art. 36, art.93, art. 96 lit. d), art. 109, art. 111, art. 120, art. 122, art.128, art. 132, art. 136, art. 137 alin. (4), art. 142 (M. Of.nr. 587/30 iun. 2004)

– O.U.G. nr. 123/2005 – modifică art. 7 parteaintroductivă, art. 13 lit. a), art. 14, art. 144 alin. (3), art.145, art. 15 alin. (1), art. 151, art. 33 alin. (2) lit. e), art. 33alin. (3), art. 34, art. 37, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1),art. 56 alin. (5), art. 66, art. 70 alin. (1), art. 98 alin. (1)lit. b) şi g), art. 98 alin. (2) şi (3), art. 102, art. 103 alin.

(1), art. 105 alin. (1) lit. f), art. 106, art. 1064, art. 107,art. 1071, art. 1072 alin. (1) lit. c), art. 112, art. 113 lit. b),art. 118, art. 119 alin. (2), art. 121 alin. (1) – (4), art. 1232

alin. (1) şi (2), art. 1251 lit. c), art. 1291, art. 130 alin. (1)lit. a), b), h) şi i), art. 131 alin. (1) – (3), art. 1311 alin. (2)– (4), art. 1312 alin. (1) – (7) şi (9), art. 1313, art. 133, art.134 alin. (2), art. 1341 alin. (1) lit. c), art. 137, art. 138,art. 1382 alin. (4), art. 1383, art. 1384 alin. (1) şi (2), art.1385 alin. (2) şi (4), art. 139, art. 1392, art. 1394, art. 1395,art. 1396, art. 1397, art. 1398, art. 1399, art. 140, art. 143,art. 145, art. 146, art. 147, art. 1471, art. 149 alin. (2);introduce alin. (5) la art. 144, alin. (3) la art. 65, alin. (2)la art. 73, alin. (4) la art. 98, alin. (3) la art. 117, alin. (5)la art. 1223, alin. (10) la art. 1312, alin. (3) la art. 134,alin. (5) la art. 1385, art. 1387 la secţ. a II-a a cap. III, art.1411, art. 1511şi art. 1512;abrogă art. 7 lit. j), art. 1072

alin. (2), art. 1211 alin. (2), art. 1393 (M. Of. nr. 843/19sep. 2005)

– O.U.G. nr. 190/2005 – abrogă art. 144 (M. Of.nr. 1179/28 dec. 2005)

– L. nr. 329/2006 – aprobă cu modificări şicompletări O.U.G. nr. 123/2005 şi modifică art. 1 alin. (2),art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (2), art. 14, art. 144 alin. (3) şialin. (5), art. 145 lit. b) şi c), art. 15 alin. (1), art. 151, art.152, art. 21 alin. (1), (3), (4) şi (5), art. 22, art. 23, art. 24alin. (2), art. 25 alin. (2), art. 26 alin. (1), art. 33 alin. (1)lit. e) şi alin. (2) lit. e), art. 34, art. 37 alin. (2), art. 38,art. 41 alin. (1), art. 46 alin. (3), art. 56 alin. (5), art. 57alin. (2) şi (3), art. 58 alin. (1), art. 59 alin. (3) şi (4), art.65 alin. (1), art. 73 lit. c) şi alin. (2), art. 79 lit. a), art. 84alin. (1), art. 87 alin. (2), art. 88 alin. (1), art. 98 lit. g) şialin. (2), art. 105 alin. (1) lit. a) şi f), art. 1063 alin. (1) lit.a), art. 107, art. 1071, art. 113 lit. b), art. 118 alin. (1), art.121 alin. (2), art. 1222 alin. (2) lit. b), art. 1223 alin. (1) –(5), art. 1232 alin. (1) lit. b), art. 1251 lit. c), art. 126 alin.(2), art. 127 alin. (1) lit. f), art. 1291, art. 130 alin. (1) lit.c) şi h), art. 1311, art. 1312 alin. (3), (4), (5) şi (9), art. 133alin. (1), (2) şi (7), art. 134 alin. (2), art. 138 alin. (1) lit.j) şi alin. (2), art. 1384 alin. (1) şi (2), art. 1385 alin. (5),art. 1387 alin. (2) şi (3), art. 139 alin. (11) şi (19), art. 1392,art. 1394, art. 1396 alin. (1), (2) şi (5), art. 1397, art. 1398,art. 1399, art. 140 alin. (1), art. 1411 alin. (1) şi (2), art.143, art. 145 alin. (2), art. 147, art. 150 alin. (2) ;introduce lit. d) la art. 35, lit. g1) la alin. (1) al art. 98,alin. (11) la art. 1072, alin. (3) şi (4) la art. 134, alin. (3)la art. 1431; abrogă lit.c) a alin. (1) al art.1072 (M. Of. nr.657/31 iul. 2006)

♦L. nr. 114/1996. Legea locuinţei

M. Of. nr. 254/21 oct. 1996

(v. D.C.S.J. III/2002 Secţiile Unite (art.147 alin.2şi art.2151) -M. Of. nr. 113/24 feb. 2003)

Modificări:– O.U.G. nr. 40/1997 (M. Of. nr. 154/14 iul. 1997) – L. nr. 146/1997 (M. Of. nr. 173/29 iul. 1997) – L. nr. 196/1997 (M. Of. nr. 331/26 nov. 1997) Republicare:M. Of. nr. 393/31 dec. 1997Modificări:



– O.U.G. nr. 44/1998 – modifică art. 69 şi anexanr. 2 (M. Of. nr. 460/30 nov. 1998)

– O.G. nr. 73/1999 – abrogă prevederile art. 63alin. (1) (M. Of. nr. 419/31 aug. 1999)

– L. nr. 145/1999 – modifică art. 7 alin. (2), art. 20alin. (1) şi (5), art. 27, art. 34 alin. (2) lit. b, art. 35 alin.(2), art. 42 alin. (1), art. 48 lit. d, art. 58 alin. (2) şi (3), art.69, anexa nr. 2; introduce alin. (3) şi (4) la art. 5, alin. (2)la art. 13, alin. (9) la art. 20, art. 351, alin. (2) la art. 56,alin. (4) şi (5) la art. 59, alin. (4) la art. 62; abrogă art. 7alin. (3) şi (4), art. 70 (M. Of. nr. 439/9 sep. 1999)

– O.U.G. nr. 127/1999 – abrogă art. 5 alin. (1), art.6, art. 12 alin. (2) (M. Of. nr. 455/20 sep. 1999)

– O.U.G. nr. 215/1999 – abrogă art. 5 alin. (3) (M.Of. nr. 649/30 dec. 1999)

– O.U.G. nr. 17/2000 – abrogă art. 5 alin. (3) (M.Of. nr. 113/15 mar. 2000)

– O.U.G. nr. 22/2000 – modifică art. 5 alin. (2) şi(4) ; introduce un alineat la art. 7 după alin. (2) (M. Of. nr.129/28 mar. 2000)

– O.U.G. nr. 98/2000 – modifică art. 20 alin. (1),alin. (7) şi (8) ; introduce un nou alineat după alin. (9) alart. 20 (M. Of. nr. 302/3 iul. 2000)

– O.U.G. nr. 295/2000 – suspendă O.U.G. nr.98/2000 (M. Of. nr. 707/30 dec. 2000)

– L. nr. 330/2001 – respinge O.U.G. nr. 98/2000(M. Of. nr. 358/4 iul. 2001)

– O.G. nr. 76/2001 – abrogă art. 62 alin. (2) – (4)(M. Of. nr. 540/1 sep. 2001)

– L. nr. 603/2002 – respinge O.U.G. nr. 44/1998(M. Of. nr. 830/18 nov. 2002)

– H.G. nr. 496/2004 – modifică cuantumul prevăzutla art. 7 alin. (2) (M. Of. nr. 338/19 apr. 2004)

– O.U.G. nr. 42/2005 – abrogă, la data intrării învigoare a Statutului C.E.C. – S.A., art. 20 (M. Of. nr. 463/1iun. 2005)

– L. nr. 285/2005 – aprobă O.U.G. nr. 42/2005 (M.Of. nr. 917/13 oct. 2005)

– L. nr. 62/2006 – introduce art. 51, alin. (3) la art.63 (M. Of. nr. 268/24 mar. 2006)

– O.U.G. nr. 51/2006 – abrogă art. 51 şi art. 63 alin.(3) introduse prin L. nr. 62/2006 (M. Of. nr. 566/30 iun.2006)

– L. nr. 230/2007 – abrogă art. 35 alin. 3, art. 351,art. 36, art. 64, art. 69, anexa nr. 2 (M. Of. nr. 490/23 iul.2007)

– O.U.G. nr. 57/2008 – modifică art. 42 alin. 1, art.43; abrogă art. 42 alin. 2 (M. Of. nr. 358/9 mai 2008)

– L. nr. 233/2008- aprobă O.U.G. nr. 57/2008 (M.Of. nr. 750/6 nov. 2008)

– O.U.G. nr. 210/2008- introduce lit. i) şi j) la art.2, alin. 5 şi 6 la art. 5, art. 101, art. 351, art. 651 şicompletează anexa nr. 1 (M. Of. nr. 835/11 dec. 2008)

– L. nr. 310/2009- aprobă cu modificări şicompletări O.U.G. nr. 210/2008 şi modifică art. 2 lit. i) şij), anexa nr. 1; introduce art. 611; abrogă art. 351(M. Of.nr. 680/9 oct. 2009)

♦ L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului

didactic

M. Of. nr. 158/16 iul. 1997

(v. D.C.C. nr. 30/1998 (art. 93 alin. (4)) – M. Of. nr.113/16 mar. 1998)

Modificări:– L. nr. 195/1999 – modifică art. 5 alin. (1) lit. c şi

d şi alin. (2) lit. a şi b (M. Of. nr. 628/23 dec. 1999) – O.U.G. nr. 8/2000 – completează cu alin. (3), (4)

şi (5) art. 48; introduce anexele nr. 1-3 (M. Of. nr. 83/23feb. 2000)

– L. nr. 29/2000 – abrogă art. 112 (M. Of. nr. 146/7apr. 2000)

– O.U.G. nr. 91/2000 – modifică art. 20 alin. (2),art. 21 alin. (3), art. 34 alin. (5), art. 37 alin. (3) ;introduce lit. f la alin. (1) art. 5, art. 191, alin. (11) la art.33, alin. (31) la art. 34; abrogă art 37 alin. (4) şi (5) (M.Of. nr. 308/4 iul. 2000)

– O.U.G. nr. 42/2001 – majorează valoareacoeficienţilor de ierarhizare; creşteri salariale în anul2001 (M. Of. nr. 147/23 mar. 2001)

– O.U.G. nr. 71/2001 – înlocuieşte anexa nr. 2 (M.Of. nr. 264/23 mai 2001)

– L. nr. 83/2002 – modifică art. 49 alin. (2) (M. Of.nr. 154/4 mar. 2002)

– O.U.G. nr. 33/2002 – modifică anexa nr. 2 (M.Of. nr. 216/29 mar. 2002)

– O.U.G. nr. 66/2002 – înlocuieşte anexele nr. 1 şi2, stabileşte valoarea coeficientului de multiplicareîncepând cu data de 1 ian. 2003, ca valoare unică (M. Of.nr. 420/17 iun. 2002)

– L. nr. 493/2002 – abrogă art. 89 alin. (3) (M. Of.nr. 543/25 iul. 2002)

– O.U.G. nr. 196/2002 – înlocuieşte, începând cudata de 1 ian. 2003, anexele nr. 1, 2, 3 cu anexele I a-IVa,Va, I b– IVb, Vb (M. Of. nr. 954/24 dec. 2002)

– L. nr. 315/2003 – aprobă cu modificări O.U.G.nr. 196/2002 şi introduce, după anexa Vb), anexa nr. Ic)(M. Of. nr. 510/15 iul. 2003)

– L. nr. 349/2004 – modifică art.5 alin. (2) parteaintroductivă şi lit. a) şi c), art.7 alin. (1) lit. f), art.9 alin.(2) şi (3), art.11 alin. (5), art.13 alin. (5), art.16 alin. (2),art.19 alin. (4), art.21, art.37 alin. (2) – (5), art.46, art.48alin. (2), art.49 alin. (2) şi (3), art.51 alin. (1) şi (2),art.104 alin. (3), art.135; introduce lit.e) şi f) la art.5 alin.(1), lit. g) la art. 7 alin. (1), alin. (5) şi (6) la art.7, alin.(11), (31), (41), (51) şi (61) la art. 51, alin. (31) la art. 104;abrogă art.19 alin. (3), art.22 (M. Of. nr. 683/29 iul. 2004)

– L. nr. 195/2005 – prorogă termenul prevăzut laart. 132 până la 1 septembrie 2007 (M. Of. nr. 550/28 iun.2005)

– L. nr. 223/2005 – modifică art. 104 alin. (3) (M.Of. nr. 612/14 iul. 2005)

– L. nr. 215/2006 – modifică art. 5 alin. (1) lit. c) şiart. 6 alin. (1) lit. h) (M. Of. nr. 465/30 mai 2006)

– L. nr. 481/2006 – introduce alin. (3) la art. 129(M. Of. nr. 1025/22 dec. 2006)

– L. nr. 108/2007 – modifică art. 50 alin. (3), art.104 alin. (3) (M. Of. nr. 275/25 apr. 2007)



– L. nr. 148/2007 – modifică art. 49 alin. (4) ;introduce alin. (21) la art. 44 (M. Of. nr. 388/8 iun. 2007)

– L. nr. 149/2007 – introduce alin. (41) şi (42) la art.44 (M. Of. nr. 388/8 iun. 2007)

– L. nr. 150/2007 – modifică art. 108 alin. (2) (M.Of. nr. 388/8 iun. 2007)

– L. nr. 12/2008 – modifică art. 36 alin. (3) (M. Of.nr. 40/17 ian. 2008)

– O.U.G. nr. 88/2008 – modifică art. 55 alin. (8)(M. Of. nr. 480/30 iun. 2008)

– L. nr. 296/2008- introduce alin. (9) la art. 21,alin. (62) la art. 51 (M. Of. nr. 789/25 nov. 2008)

– O.U.G. nr. 167/2008- modifică art. 80 alin. (1)lit. d) şi e), alin. (4) – (7) (M. Of. nr. 789/25 nov. 2008)

– L. nr. 33/2009- aprobă O.U.G. nr. 88/2008(M. Of.nr. 168/18 mar. 2009)

– O.U.G. nr. 37/2009- modifică art. 24 alin. (6)(M.Of. nr. 264/22 apr. 2009)

– L. nr. 119/2009- aprobă cu modificări O.U.G. nr.167/2008 şi modifică art. 80 alin. (6) şi (7)(M. Of. nr.285/30 apr. 2009)

– O.U.G. nr. 40/2009- modifică art. 5 alin. (1) lit. a)şi b), art. 10 alin. (1) lit. a) şi b); introduce lit. h) şi i) laart. 7 alin. (1), lit. i) la art. 8, lit. b1) şi lit. b2) la art. 10 alin.(1)(M. Of. nr. 286/30 apr. 2009)

– D.C.C. nr. 599/2009- suspendă, pentru operioadă de 45 de zile, dispoziţiile art. 129 alin. (3)(termenul se împlineşte la data de 2 iulie 2009) după careoperează prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie(M.Of. nr. 329/18 mai 2009)

– D.C.C. nr. 731/2009- suspendă, pentru operioadă de 45 de zile, dispoziţiile art. 72 alin. (5)raportate la art. 1161 alin. (1) şi art. 1162 alin. (1) dinLegea nr. 84/1995 (termenul se împlineşte la data de 26iul. 2009), după care operează prevederile art. 147 alin.(1) din Constituţie(M. Of. nr. 395/11 iun. 2009)

– D.C.C. nr. 732/2009- suspendă, pentru operioadă de 45 de zile, prevederile art. 72 alin. (5)raportate la art. 1161 alin. (1) şi art. 1162 alin. (1) din L.nr. 84/1995 (termenul se împlineşte la data de 26 iul.2009), după care operează dispoziţiile art. 147 alin. (1)din Constituţie(M. Of. nr. 398/11 iun. 2009)

– O.U.G. nr. 105/2009- modifică art. 24 alin.(6)(M. Of. nr. 668/6 oct. 2009)

– L. nr. 330/2009- la data de 1 ian. 2010, abrogăart. 49 alin. (2) şi (3), art. 50 alin. (2), (3), (4), (6), (7),(8), (11), (12) şi (13), art. 51 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7),art. 89, art. 90 alin. (2), (3), (4), (6), (7), (9), (10), (11) şi(12), art. 91 alin. (1), art. 94 alin. (4), art. 106 alin. (2)(M.Of. nr. 762/9 nov. 2009)

– L. nr. 387/2009- aprobă cu modificări O.U.G. nr.40/2009 şi modifică art. 5 alin. (1) lit. a) şi b), art. 7 alin.(1) lit. c) – g), art. 10 alin. (1) lit. b2); introduce lit. d1) şid2) la art. 7 alin. (1); abrogă art. 7 alin. (1) lit. h) şi i)(M.Of. nr. 898/22 dec. 2009)

– D.C.C. nr. 1629/2009- suspendă, pentru operioadă de 45 de zile, dispoziţiile art. 24 alin. (6)(termenul se împlineşte la data de 28 februarie 2010),

după care operează prevederile art. 147 alin. (1) dinConstituţie(M. Of. nr. 28/14 ian. 2010)

♦ L. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului

de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor

forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului

funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

M. Of. nr. 8/12 ian. 2000

(�otă: v. D.C.C. nr. 602/2008 – M. Of. nr. 533 din15 iul. 2008 (art. 31 alin. (3), (4), (7), (8) şi (9)) ; D.C.C. nr.603/2008 – M. Of. nr. 533 din 15 iul. 2008 (art. 26 alin. (24))

Modificări:– O.G. nr. 69/2000 – prelungeşte termenul de

finalizare a acţiunilor de punere în aplicare până la datade 31 decembrie 2001 inclusiv (M. Of. nr. 407/29 aug.2000)

– O.U.G. nr. 102/2001 – modifică art. 2 alin. (1),art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1),art. 8, art. 9 alin. (1), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (4), art. 13,art. 15, art. 19, art. 20, art. 22, art. 23 alin. (1), art. 23alin. (3) şi (4), art. 24 alin. (1), art. 24 alin. (2) parteaintroductivă, art. 25 alin. (2), art. 26 alin. (2), art. 27, art.28 alin. (1) – (3) şi alin. (5), art. 29 alin. (2) şi (3), art. 37,art. 38, art. 40; introduce art. 41, alin. (11) şi (12) la art.6, art. 61, art. 221, alin. (11) la art. 23, lit. h la art. 24 alin.(2), alin. (31) şi (32) la art. 24, alin. (21), (22) şi (23) laart. 26, alin. (6) – (9) la art. 28, art. 291; abrogă art. 6alin. (3), art. 7 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2), art. 11, art.14, art. 16-18, art. 21, art. 25 alin. (4), art. 26 alin. (4),art. 31, art. 39 (M. Of. nr. 350/29 iun. 2001)

– L. nr. 389/2002 – prorogă termenul prevăzut laart. 4 până la 30 iunie 2004 (M. Of. nr. 469/1 iul. 2002)

– L. nr. 400/2002 – modifică art. 3 alin. (2) şi (3),art. 41, art. 6 alin. (11), art. 61 alin. (1) şi (4), art. 15 alin.(1), art. 19, art. 221, art. 23 alin. (11), art. 23 alin. (4), art.26 alin. (1), art. 26 alin. (23), art. 27, art. 28 alin. (1), (2),(8) şi (9), art. 29 alin. (2) şi (3), art. 291, art. 39; introducealin. (24) la art. 26, alin. (31) la art. 29; eliminămodificarea art. 25 alin. (2) şi abrogarea art. 31; abrogăart. IV din O.U.G. nr. 102/2001 (M. Of. nr. 492/9 iul. 2002)

– L. nr. 204/2004 – modifică art.36 (M. Of. nr.473/26 mai 2004)

– L. nr. 247/2005 – modifică art. 1, art. 2 alin. (1),art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (1) şi (2), art. 6 alin. (11), (12) şi(2), art. 7, art. 8, art. 9 alin. (1) şi (3), art. 12 alin. (1), art.13, art. 22, art. 24 alin. (1) – (5), art. 25 alin. (1) şi (3), art.26 alin. (1) – (3), art. 27, art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2), art.30, art. 31, art. 33, art. 35, art. 36, art. 37, art. 40;introduce alin. (11) – (19) la art. 4, alin. (13), (14), (21) şi(22) la art. 6, alin. (11), (12) şi alin. (4) la art. 9, alin. (12)la art. 23, alin. (11) – (14) şi alin. (6) la art. 24, alin. (31)la art. 26, alin. (32) la art. 29, art. 42; abrogă art. 61, art.15, art. 19, art. 20, art. 24 alin. (31) şi (32), art. 291 alin.(4), art. 39 (M. Of. nr. 653/22 iul. 2005)

– O.U.G. nr. 127/2005 – modifică art. 33 alin. (1)(M. Of. nr. 851/21 sep. 2005)

– O.U.G. nr. 139/2005 – modifică art. 35 (M. Of.nr. 939/20 oct. 2005)



– L. nr. 38/2006 – aprobă cu modificări şicompletări O.U.G. nr. 139/2005 şi modifică art. 35 alin.(1) (M. Of. nr. 206/6 mar. 2006)

– L. nr. 342/2006 – introduce alin. (21) la art. 29(M. Of. nr. 626/20 iul. 2006)

– L. nr. 193/2007 – modifică art. 36; introduce alin.(21) la art. 3 (M. Of. nr. 422/25 iun. 2007)

– L. nr. 39/2008 – aprobă O.U.G. nr. 127/2005 (M.Of. nr. 227/25 mar. 2008)

– D.C.C. nr. 602/2008 – suspendă pentru operioadă de 45 de zile prevederile art. 31 alin. (3), (4), (7),(8) şi (9) (termenul se împlineşte la 29 august 2008 dupăcare operează prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie)(M. Of. nr. 533/15 iul. 2008)

– D.C.C. nr. 603/2008 – suspendă pentru operioadă de 45 de zile prevederile art. 26 alin. (24)(termenul se împlineşte la 29 august 2008 după careoperează prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie) (M.Of. nr. 533/15 iul. 2008)

– L. nr. 212/2008- modifică art. 36 (M. Of. nr.737/30 oct. 2008)

– L. nr. 261/2008 – modifică art. 29 alin. (31) şi(32) ; introduce alin. (33) la art. 29 (M. Of. nr. 757/10 nov.2008)

– D.C.C. nr. 605/2009 – suspendă, pentru operioadă de 45 de zile, dispoziţiile art. 24 alin. (12), (14) şi(3) în ceea ce priveşte dreptul foştilor proprietari de a optapentru atribuirea unei suprafeţe echivalente din fondulforestier proprietate de stat (termenul se împlineşte la datade 1 august 2009), după care operează dispoziţiile art. 147alin. (1) din Constituţie(M. Of. nr. 415/17 iun. 2009)

– D.C.C. nr. 652/2009 – suspendă, pentru operioadă de 45 de zile, dispoziţiile art. 24 alin. (12), (14) şi(3) în ceea ce priveşte dreptul foştilor proprietari de a optapentru atribuirea unei suprafeţe echivalente din fondulforestier proprietate de stat (termenul se împlineşte la datade 1 august 2009), după care operează dispoziţiile art. 147alin. (1) din Constituţie(M. Of. nr. 415/17 iun. 2009)

♦ L. nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare

şi supravegherea asigurărilor

M. Of. nr. 148/10 apr. 2000

(v. D.Î.C.C.J. nr. XXIII/2007 (art.2) – M. Of. nr.123/15 feb.2008)

Modificări:– O.U.G. nr. 116/2000 – modifică art. 45 alin. (3) şi

(4) (M. Of. nr. 311/5 iul. 2000) Rectificare:M. Of. nr. 370/9 aug. 2000Modificări:– O.U.G. nr. 51/2001 – modifică art. 44 alin. (1),

(3), (4) şi (7) (M. Of. nr. 175/6 apr. 2001) – O.G. nr. 7/2001 – abrogă prevederile de la art.

43 alin. (1) lit. a referitoare la scutirea de impozit pe venitacordată persoanelor fizice, precum şi cele ale art. 43 alin.(1) lit. b (M. Of. nr. 435/3 aug. 2001)

– L. nr. 414/2002 – abrogă prevederile art. 43 alin.(2) referitoare la impozitul pe profit (M. Of. nr. 456/27 iun.2002)

– L. nr. 493/2002 – abrogă prevederile art. 43 alin.1 lit. a şi b referitoare la scutirea de impozit pe venitacordată persoanelor fizice, precum şi cele ale art. 43 alin.2 (M. Of. nr. 543/25 iul. 2002)

– O.G. nr. 61/2002 – înlocuieşte noţiunea de„majorări de întârziere, majorări“ cu noţiunea de„dobânzi“ (M. Of. nr. 644/30 aug. 2002)

– L. nr. 76/2003 – modifică art.2 pct.6, 10 şi 13,art.4 alin. (4), (19), (25), art.5 lit.e şi j, art.8 alin. (2) lit.f.art.12 alin. (4) lit. d, f şi g, art.16 alin. (4), art.20 alin. (3)lit.c, art.21 alin. (1) lit.a, alin. (6), art.25 alin. (3), art.39alin. (2) lit.c; introduce alin. (181), alin. (241) la art.4, lit.k-n la art.5, lit.d la art.6 alin. (2), art.131, alin. (41) la art.21,art.241, art.242 (M. Of. nr. 193/26 mar. 2003)

– L. nr. 403/2004 – modifică art. 2 pct. 5, 10, 11 şi17, art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (9), art. 4 alin. (17) lit. c),art. 4 alin. (25), art. 5, art. 8 alin. (1), art. 8 alin. (2) lit. f),art. 11, art. 12, art. 13 alin. (5), art. 14, art. 16 alin. (1) lit.b), art. 16 alin. (5), art. 16 alin. (6), art. 18, art. 21 alin.(1) lit. a), art. 21 alin. (3), art. 22, art. 241, art. 25 alin.(3), art. 27 alin. (1), art. 27 alin. (2) lit. a), art. 29, titlulcap. VII, art. 33, art. 34, art. 35, art. 36 alin. (3) şi (5), art.37, art. 38, art. 39 alin. (2), art. 39 alin. (3) lit. c) -e), art.39 alin. (8) – (11), art. 40 alin. (1), art. 43 alin. (1) lit. d); introduce lit. A după partea introductivă a art. 2, pct. 20-24 şi lit. B şi C după pct. 19 al art. 2, alin. (3) la art. 3, alin.(91) la art. 4, alin. (251) – (256) la art. 4, lit. l) la alin. (2)al art. 8, lit. a1) la alin. (1) al art. 10, alin. (6) – (9) la art.13, cap. III1-III3, cu art. 151-1521, după art. 15, lit. c) laalin. (1) al art. 16, alin. (51) la art. 16, alin. (61) la art. 16,lit. d) -g) la alin. (3) al art. 20, art. 201, alin. (4) la art. 23,alin. (4) la art. 25, lit. d) la art. 26, cap. VII1, cu art. 361-366, după art. 36, art. 411, art. 421, alin. (3) şi (4) la art. 43,art. 471-474, anexele 1-3; abrogă art. 2 pct. 2 şi 6, art. 131

(M. Of. nr. 976/25 oct. 2004) �otă: Prevederile art. 26 din Legea nr. 32/2000, cu

modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu celeaduse prin prezenta lege, se aplică până la data de 31decembrie 2005, cu excepţia lit. d), care rămâne în vigoareşi după această dată.

– L. nr. 503/2004 – abrogă cap. VI cu art. 29 – 32(M. Of. nr. 1193/14 dec. 2004)

– O.U.G. nr. 61/2005 – abrogă art. 37 alin. (2) şi(3) (M. Of. nr. 562/30 iun. 2005)

– L. nr. 283/2005 – aprobă cu modificări O.U.G.nr. 61/2005 (M. Of. nr. 897/7 oct. 2005)

– Decizia nr. 4.527/2005 – actualizează taxaprevăzută la art. 13 alin. (1) (M. Of. nr. 1058/26 nov. 2005)

– O.U.G. nr. 201/2005 – modifică titlul, art. 2pct.11, pct.30, pct.55, pct.56, şi pct.57 lit. a), art. 4 alin.(5), alin. (17) lit. a), alin. (21), alin. (25), alin. (251) şi alin.(26), art. 5 lit. a), b), d), e), g), h), j), n) şi p), art. 6 alin.(2) lit. d), art. 8 alin. (2) partea introductivă şi lit. c), e), f),g), i) şi k), art. 9 alin. (2), art. 11 alin. (1) lit. b) şi c), art.12 alin. (4) partea introductivă şi lit. a), alin. (5), alin. (7),art. 12 alin. (12) lit. b) pct.2, art. 13 alin. (6) şi alin. (9),art. 1510, art. 1511 alin. (5), art. 1513 alin. (2), art. 16 alin.(1) lit. a) şi alin. (6), art. 18 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1)lit. b), alin. (3) lit. b), lit. c), d), e), f) şi g), art. 201, art. 25



alin. (4), titlul cap. V, art. 26, art. 33 alin. (1), alin. (3),alin. (5) şi alin. (6), art. 34 alin. (3) lit. b) şi alin. (4), art.35 alin. (1), (2) şi (3), alin. (5) lit. a) şi c), alin. (6) parteaintroductivă şi lit. a), alin. (7) partea introductivă, alin.(9), alin. (11) şi alin. (14), art. 365, art. 38 alin. (2), titlulcap. VIII, art. 39 alin. (2) lit. a), b), c), d), g), i), j), k), m),n) şi o), art. 39 alin. (3) lit. c) şi e) şi alin. (8), art. 411, art.44 alin. (2), titlul anexei nr. 2, anexa nr. 3; introducepct.111, pct.112, pct.471, pct.541, pct.571, pct.572, pct.581,pct.582, pct.64 la art. 2, alin. (21) la art. 3, lit. h1), lit. h2)şi h3) la art. 5, lit. h1), h2) şi lit. k1) la art. 8 alin. (2), alin.(4) la art. 8, alin. (3) la art. 10, lit. d) şi e) la art. 11 alin.(1), alin. (41) – (46) şi alin. (71) la art. 12 , lit. e) la art. 12alin. (12), alin. (16), (17), (18) şi (19) la art. 12, art. 121,art. 122, alin. (31) şi alin. (10) la art. 13 , lit. c1) – c5), lit.f1), lit. f2), lit. h) şi i) la art. 20 alin. (3), alin. (31) la art. 25,art. 261- 267, cap. V1după art. 267, cap. VI după art. 28,art. 281, alin. (41) şi alin. (7) – (14) la art. 33, alin. (41),(42), (43), (10), (11) şi (12) la art. 34, alin. (41) şi (42) la art.35 , lit. c1), h) şi i) la art. 35 alin. (5), lit. c), d), e) şi f), laart. 35 alin. (7), alin. (91) la art. 35, alin. (111) – (116) laart. 35, (131) la art. 35, alin. (15), (16), (17) şi (18) la art.35, art. 351, art. 352, alin. (31) la art. 36, art. 367, art. 381,lit. m1) – m4) la art. 39 alin. (2), lit. c1) la art. 39 alin. (3),alin. (81) – (83) şi alin. (12) la art. 39, alin. (3) la art. 421,alin. (21) la art. 43;abrogă art.12 alin. (4) lit.i) şi alin. (10),art.16 alin. (1) lit.c), art.24, art.39 alin. (1), art.47 pct.2lit.g) (M. Of. nr. 1191/29 dec. 2005)

– L. nr. 113/2006 – aprobă cu modificări şicompletări O.U.G. nr. 201/2005 şi modifică art. 2 pct. 5,pct. 11, pct. 30, pct. 47, pct. 471, pct. 55 şi pct. 56, art. 4alin. (2), alin. (5) – (9) şi alin. (20) – (23), art. 5 lit. d),art. 7 alin. (1), art. 8 alin. (2) lit. f), lit. h2) şi lit. k), art. 9alin. (2), art. 10 alin. (1) partea introductivă, art. 11 alin.(1) lit. c) şi alin. (2), art. 13 alin. (7) şi alin. (9), art. 1510

alin. (2), art. 25 alin. (2), (3), (31) şi (4), titlul cap. V, art.35 alin. (2), art. 381 alin. (1), (3), (6), (9) şi (11) – (14),art. 39 alin. (2) lit. b), c), e), m3) şi m4), art. 39 alin. (3) lit.c), c1) şi e), art. 421 alin. (3), anexa nr. 3; introduce pct. 481

şi 65 la art. 2, lit. a1), b1) şi l1) la art. 5, lit. f) la art. 12alin. (12), alin. (10) şi (11) la art. 13, art. 251, lit. m5) la art.39 alin. (2) (M. Of. nr. 421/16 mai 2006)

– O.U.G. nr. 87/2006 – modifică art. 2 lit. C pct.582 şi 64; introduce alin. (20), (21) şi (22) la art. 12, alin.(19) şi (20) la art. 35; completează anexa nr. 3 (M. Of. nr.916/10 nov. 2006)


– O.U.G. nr. 117/2007 – modifică art. 35 alin. (19)(M. Of. nr. 732/30 oct. 2007)

– L. nr. 162/2009- modifică art. 2 lit. A pct. 17, art.2 lit. B partea introductivă şi pct. 25, 30, 35, 39 şi 50, art.2 lit. C pct. 55 şi 56, art. 5 lit. b), art. 5 lit. b1), art. 5 lit. r),art. 8 alin. (2) lit. f) şi h2), titlul cap. III, art. 12 alin. (43),art. 12 partea introductivă a alin. (44), art. 12 alin. (46),art. 121 alin. (7), (9) şi (10), art. 13 alin. (2) şi (9), titlulcap. IV, art. 18 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi (4), art. 28 alin.

(1), art. 33 alin. (10) şi (12), art. 36 alin. (2), art. 381 alin.(11) şi (13), art. 39 alin. (2) lit. c), i), j), k) şi n), art. 39alin. (3) lit. c), art. 39 alin. (3) lit. e), art. 43 alin. (3);introduce pct. 573 la art. 2 lit. C, alin. (4) la art. 3, lit. h4)la art. 5, lit. b1) la art. 10 alin. (1), art. 131, alin. (41) la art.16, art. 211, art. 268, art. 282, lit. u) la art. 39 alin. (2), lit.c2) şi c3) la art. 39 alin. (3); abrogă art. 2 lit. A pct. 23, art.39 alin. (11); înlocuieşte termenul “autovehicul” cutermenul “vehicul”(M. Of. nr. 322/14 mai 2009)

♦ L. nr. 247/2005 privind reforma în domeniile

proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri

adiacente

M. Of. nr. 653/22 iul. 2005

(v. D.Î.C.C.J. nr. LII (52) /2007 (art.16) – M. Of. nr.140/22 feb.2008; D.C.C. nr. 830/2008 (art. I pct. 60 dinTitlul I) – M. Of. nr. 559/24 iul. 2008; D.C.C. nr.1352/2008 (art. III din Titlul II) – M. Of. nr. 23/12 ian.2009)

Modificări:– O.U.G. nr. 127/2005 – modifică art. III al titlului

VI (M. Of. nr. 851/21 sep. 2005) Rectificare:M. Of. nr. 955/27 oct. 2005Modificări:– O.U.G. nr. 209/2005 – modifică titlul I art. III şi

art. V alin. (1), titlul VII art. 16 alin. (9) şi anexa;introduce lit. e) şi f) la alin. (2) al art. 9 din titlul VII, alin.(61) – (65) la art. 16 din titlul VII (M. Of. nr. 1194/30 dec.2005)

Rectificare:M. Of. nr. 294/31 mar. 2006Modificări:– O.U.G. nr. 50/2006 – amână, până la 1 ian. 2008,

data prevăzută la art. III din titlul XVI (M. Of. nr. 566/30iun. 2006)

– L. nr. 263/2006 – aprobă cu modificări O.U.G.nr. 209/2005 (M. Of. nr. 572/3 iul. 2006)

– O.U.G. nr. 114/2006 – modifică titlul XI art. 4,art. 8, art. 17 alin. (2) ; introduce alin. (2) la art. 1 dintitlul XI, alin. (2) la art. 12 din titlul XI (M. Of. nr. 1031/27dec. 2006)

Rectificare:(M. Of. nr. 381/6 iun. 2007) Modificări:– L. nr. 163/2007 – modifică art 6, art. 8 şi art. 17

alin. (2) din Titlul XI “Renta viageră agricolă” (M. Of. nr.397/13 iun. 2007)

– O.U.G. nr. 81/2007 – Titlul VII se modifică şi secompletează după cum urmează: modifică art. 2, art. 3 lit.a) şi g), art. 5 alin. (1) lit. a) şi c), art. 6 alin. (1), art. 7,art. 9 alin. (1) lit. f), alin. (2) lit. a), b) şi d), art. 11, art. 12,art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 18,art. 19, anexa; introduce alin. (4) şi (5) la art. 1, lit. h), i)şi j) la art. 3, alin. (3) la art. 5, art. 71, alin. (3) la art. 9,art. 91 şi 92, alin. (2) şi (3) la art. 10, art. 101, art. 121, art.131, art. 141, alin. (21) şi alin. (22) la art. 16, cap.V1 cu art.181-189, cap. VI1 cu art. 201 (M. Of. nr. 446/29 iun. 2007)



– O.U.G. nr. 93/2007 – introduce alin. (11) la art.71; abrogă art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (5), art. 9 alin. (2) lit.a) pct. (iii), art. 9 alin. (2) lit. b) pct. (ii) (M. Of. nr. 671/1oct. 2007)

– O.U.G. nr. 118/2007 – introduce art. 142 la titlulVII (M. Of. nr. 736/31 oct. 2007)

– O.U.G. nr. 154/2007 – prorogă, până la data de1 ianuarie 2009, termenul de aplicare a disp. art. III dintitlul XVI (M. Of. nr. 883/21 dec. 2007)



– L. nr. 77/2008 – introduce alin. (2) la art. 9 altitlului XI (M. Of. nr. 286/14 apr. 2008)

– O.U.G. nr. 62/2008 – modifică art. 141 alin. (4) dela Titlul VII; introduce alin. (5) şi (6) la art. 141 de la TitlulVII (M. Of. nr. 392/23 mai 2008)

– L. nr. 127/2008 – aprobă O.U.G. nr. 154/2007 (M.Of. nr. 413/2 iun. 2008)

– D.C.C. nr. 830/2008- suspendă pentru o perioadăde 45 de zile prevederile art. I pct. 60 din titlul I (termenulse împlineşte la data de 7 sept. 2008) după care opereazăprevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie (M. Of. nr.559/24 iul. 2008)

– O.U.G. nr. 137/2008- prorogă, până la data de 1ianuarie 2010, termenul prevăzut la art. III din titlul XVI(M. Of. nr. 745/4 nov. 2008)

– O.U.G. nr. 158/2008- modifică titlul XI art. 2, art.5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 9, art. 17 alin. (2) ; introducealin. (2) la art. 3 şi alin. (2) la art. 11 din titlul XI; abrogăart. 13 din titlul XI (M. Of. nr. 784/24 nov. 2008)

–D.C.C. nr. 1352/2008-suspendă pentru o perioadăde 45 de zile dispoziţiile art. III din titlul II (termenul seîmplineşte la 25 februarie 2009) după care opereazăprevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie (M.Of. nr.23/12 ian. 2009)

– L. nr. 77/2009- aprobă cu modificări O.U.G. nr.50/2006 şi abrogă art. 651 alin. (1)(M. Of. nr. 227/7 apr.2009)

– O.U.G. nr. 35/2009- modifică art. 15 lit. d) dinTitlul VII(M. Of. nr. 249/14 apr. 2009)

– L. nr. 100/2009- aprobă O.U.G. nr. 137/2008(M.Of. nr. 251/15 apr. 2009)



– L. nr. 192/2009- aprobă cu modificări O.U.G. nr.158/2008(M. Of. nr. 365/1 iun. 2009)

– L. nr. 260/2009- aprobă cu modificări O.U.G. nr.35/2009(M. Of. nr. 484/13 iul. 2009)

– O.U.G. nr. 114/2009- termenul prevăzut la art. IIIdin titlul XVI de la care se aplică dispoz. art. 13 din L. nr.304/2004 se prorogă până la data de 1 ian. 2011(M. Of. nr.919/29 dec. 2009)

♦ O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea

contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de

concesiune de servicii

M. Of. nr. 418/15 mai 2006

(Aprobată cu modificări şi completări prin L.

nr. 337/2006 – M. Of. nr. 625/20 iul. 2006)

(v. D.C.C. nr. 569/2008 (art. 281 alin. (1)) – M.Of.nr. 537/16 iul. 2008)

Modificări:– L. nr. 337/2006 – modifică art. 1, art. 2 alin. (2)

lit. f), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. c), art. 5 alin. (2), art. 6alin. (1), art. 9 lit. c), art. 12 lit. b), art. 13 lit. a), art. 14alin. (1) lit. c) şi alin. (2), art. 15 alin. (1), art. 18 alin. (2),art. 19, art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1), art. 67, art. 68,art. 69 lit. a) şi c), art. 110 partea introductivă şi lit. a) aalin. (1), art. 119 lit. b) şi c), art. 151 alin. (1), art. 181 lit.a), art. 190 alin. (2), art. 225 lit. a), art. 235 lit. b), art.236, art. 237, art. 238 alin. (1), art. 239, art. 252 lit. g), art.255 alin. (1), art. 257 alin. (3), art. 266 alin. (1) lit. a), art.278 alin. (8), art. 279 alin. (1) şi (3), art. 280 alin. (5), art.283 alin. (2), art. 286 alin. (2), art. 293 lit. m), art. 301alin. (1), art. 303 alin. (1), anexa nr. 3A; introduce art. 31

la cap. I după titlul secţ. a 3-a, alin. (7) la art. 49, alin. (4)la art. 177, lit. g) la alin. (3) al art. 188, alin. (2) la art.215, art. 3041; abrogă lit. c) a art. 12, lit. a) a art. 122,art. 288, alin. (3) al art. 295 (M. Of. nr. 625/20 iul. 2006)

Rectificare:M. Of. nr. 662/1 aug. 2006Modificări:– L. nr. 128/2007 – modifică art. 258 alin. (1)-(3),

art. 292 alin. (2); introduce alin. (5) la art. 257 (M. Of. nr.309/9 mai 2007)

– O.U.G. nr. 94/2007 – modifică art. 8 lit. e), art. 9lit. c), art. 10, art. 12 lit. a), art. 14 alin. (1) lit. c), art. 19,art. 27 alin. (5) lit. a), art. 28 alin. (3) lit. a), art. 29 alin.(3) lit. a), art. 46 alin. (1), art. 49 alin. (5) şi (7), art. 56alin. (1) lit. a), art. 79 alin. (1), art. 80, art. 85 alin. (2), art.88 alin. (1) lit. b) şi e), art. 92 alin. (1), art. 93, art. 101alin. (1), art. 104 alin. (1) lit. b), art. 108 lit. b) şi e), art.110 alin. (1) lit. a), art. 116 alin. (2), art. 119 lit. b), art.122 lit. c), f) şi lit. i) a treia liniuţă, art. 124, art. 125 alin.(2) lit. a), art. 129, art. 148, art. 158 alin. (2), art. 165 alin.(2), art. 172 alin. (1), art. 199 alin. (3), art. 205, art. 206alin. (3), art. 207 alin. (2) lit. b) şi c), art. 209 alin. (1) lit.b) şi c), art. 212, art. 213 alin. (1), art. 228 alin. (2) lit. c),art. 241, art. 245, art. 246 alin. (2) şi alin. (3) lit. c) teza adoua, art. 252 lit. a), c) şi f), art. 256, art. 257 alin. (2), art.258 alin. (1)-(3), art. 262 alin. (1) şi (2), art. 263, art. 266alin. (1), art. 270 alin. (1) lit. d), art. 271 alin. (2) şi (3),art. 272 alin. (2) şi (3), art. 274 alin. (1), art. 275 alin. (1)-(3), art. 276, art. 277 alin. (3) şi (4), art. 278 alin. (4), art.279 alin. (3), art. 281 alin. (1), art. 283 alin. (1), art. 284alin. (1), art. 285 alin. (2), art. 291, art. 292 alin. (2), art.293 lit. e) şi m), art. 294, art. 295 alin. (4), art. 3041;introduce lit. u1) la art. 3, lit. c1) la art. 9, lit. b1) la art.125 alin. (2), lit. c1) la art. 181, alin. (11) la art. 204, lit. d)la art. 207 alin. (2), alin. (4) şi (5) la art. 246, alin. (3) laart. 250, art. 2561, alin. (21) la art. 262, alin. (5) la art.



271, alin. (4) şi (5) la art. 272, alin. (31) şi (32) la art. 275,alin. (5) la art. 277, alin. (4) la art. 279, lit. j1) la art. 293,lit. n)-v) la art. 293, art. 2961, alin. (4) la art. 299; abrogăart. 257 alin. (5), secţiunea a 7-a din cap. IX cu art. 282,art. 287 alin. (4) (M. Of. nr. 676/4 oct. 2007)

– O.U.G. nr. 228/2008- modifică art. 266 alin. (1);introduce alin. (11)-(14) la art. 256(M. Of. nr. 3/5 ian.2009)

– D.C.C. nr. 569/2008 – suspendă pentru operioadă de 45 de zile prevederile art. 281 alin. (1)(termenul se împlineşte la data de 30 august 2008, dupăcare operează prevederile art. 147 alin. (1) dinConstituţie)(M.Of. nr. 537/16 iul. 2008)

– O.U.G. nr. 143/2008- modifică art. 9 lit. c) şi c1),art. 10, art. 46 alin. (1), art. 55 alin. (2) lit. b), art. 57 alin.(2) lit. b), art. 80, art. 93, art. 122 partea introductivă şi atreia liniuţă de la lit. i), art. 204 alin. (11), art. 213 alin. (2)partea introductivă, art. 252 lit. j) partea introductivă, art.263 alin. (2), alin. (3) lit. a) şi alin. (5), art. 271, art. 272alin. (4), art. 274, art. 276, art. 277 alin. (1) şi (2), art. 278alin. (3) şi (4), art. 279 alin. (3), art. 281 alin. (1), art. 2961

alin. (1) lit. b); introduce alin. (21) şi (22) la art. 49, art.2101, alin. (2) la art. 241, lit.

c1) şi lit. c2) la art. 270 alin. (1), art. 2761, alin. (5)la art. 279; abrogă art. 272 alin. (5)(M. Of. nr. 805/2 dec.2008)

– O.U.G. nr. 19/2009- modifică art. 8 lit. b) parteaintroductivă, art. 19, art. 40, art. 58 alin. (1), art. 76 alin.(1), art. 84, art. 85 alin. (4), art. 86 alin. (2) lit. b), art. 89

alin. (6), art. 90 alin. (1), art. 99, art. 101 alin. (3), art.102 alin. (2) lit. b), art. 114, art. 116 alin. (4), art. 117 alin.(2) lit. b), art. 121 alin. (2), art. 124, art. 178 alin. (1), art.179, art. 186 alin. (2), art. 200, art. 205, art. 206 alin. (1),art. 207 alin. (2) lit. d), art. 209 alin. (1) lit. a), art. 210,art. 2101, art. 255, art. 256 alin. (1) şi (11), art. 2561, art.257 alin. (1), art. 261 alin. (2), art. 262 alin. (3), art. 263alin. (2)-(6), art. 270 alin. (1) lit. d), art. 271 alin. (1) şi (4),art. 274 alin. (1), denumirea secţiunii a 5-a, art. 277, art.278 alin. (4), art. 279 alin. (5), art. 281 alin. (1) şi (3), art.283, art. 285 alin. (1)-(3), art. 286, art. 287, art. 291, art.2961; introduce art. 121, lit. d) la art. 14 alin. (1), alin. (11)la art. 206, art. 2562, art. 2871-28718, alin. (11) la art. 300;abrogă art. 90 alin. (4), art. 121 alin. (3) şi (4), art. 270alin. (1) lit. c1) şi c2), art. 272, art. 274 alin. (3), art. 2761,art. 280 alin. (5), art. 284(M. Of. nr. 156/12 mar. 2009)

– O.U.G. nr. 72/2009- modifică art. 16 alin. (1), art.77 alin. (2), art. 80, art. 92 alin. (1), art. 115 alin. (2), art.122 lit. e) ultima teză, art. 182 alin. (2), art. 188 alin. (2)lit h), art. 188 alin. (3) lit. g), art. 190 alin. (2), art. 205,art. 213 alin. (1) lit. o), art. 223 alin. (2), art. 227 alin. (1),art. 255 alin. (2) partea introductivă şi lit. a), art. 256, art.2561, art. 2562 alin. (1), art. 263 alin. (2), (3) şi (5), art.277 alin. (3), art. 285 alin. (3), art. 286, art. 2878 alin. (2),art. 28710, art. 28711, art. 28712 alin. (1), art. 28713, art.28714, art. 28717, art. 293 lit. j), art. 295 alin. (2), art. 2961

lit. a); introduce art. 1191, art. 1192, alin. (11) la art. 209,alin. (11) – (13) la art. 255, alin. (4) la art. 255(M. Of. nr.426/23 iun. 2009)



Finalizarea în 1938 a Codului comercial unificat,

cunoscut sub denumirea de Codul Comercial Carol alII-lea, lucrare de mare prestigiu și de o deosebită

amploare, care s-a aflat în sarcina Consiliului Legislativ

interbelic încă de la înființarea sa în 1926, nu ar fi fost

posibilă fără contribuția importantă adusă de consilierii

temporari ai acestei reputate instituții juridice a țării,

care proveneau din rândul marilor specialiști în drept

civil și comercial din România reîntregită. Prezentăm în

continuare, în ordine alfabetică, pe specialiștii care au

contribuit la elaborarea acestui cod, care se dovedește

a fi de mare actualitate, în calitatea lor de consilieri

temporari ai Consiliului Legislativ interbelic. Date

prețioase despre activitatea acestor specialiști le-am

cules din diferite lucrări din acea epocă, aflate la

Biblioteca Academiei, dar și în alte locații, între care se

situează Enciclopedia Cugetarea. Material Românesc.Oameni și înfăptuiri, realizată de Lucian Predescu, care

a apărut, în 1940, la editura bucureșteană „Cugetarea”,

dar și din rapoartele anuale ale primului prim-preșe -

dinte al Consiliului Legislativ interbelic, Alexandru N.

Gane și din Anuarele Magistraturii din aceeași

perioadă. De asemenea, date prețioase am găsit în

lucrarea Protagoniști ai dreptului comercial român a

reputatului comercialist I. L. Georgescu, fost membru

al Consiliului Legislativ interbelic. O listă cuprin ză -

toare a consilierilor temporari care au contribuit la

finalizarea Codului comercial unificat a fost publicată

în Cuvântul înainte al lucrării Codul comercial Carol alII-lea. Comentariu, elaborată de Paul I. Demetrescu și

I. L. Georgescu. Amploarea prezentării a depins de

datele pe care le-am depistat pentru fiecare dintre acești

consilieri temporari ai Consiliului Legislativ interbelic,

dar, din păcate, pentru unii dintre ei nu am reușit să

găsim niciun fel de date.

Eftimie Antonescu a făcut parte dintre con -

silierii temporari ai Consiliului Legislativ interbelic

care și-au adus contribuția la elaborarea Codului

comercial unificat, lucrare deosebit de necesară după

încheierea războiului de reîntregire a țării, contribuția

sa fiind, de altfel, menționată în Cuvântul înainte al

lucrării Codul comercial Carol al II-lea. Comentariu,

realizată de renumiții comercialiști Paul I. Demetrescu

și I. L. Georgescu, membri titulari ai Consiliului

Legislativ interbelic. Eftimie Antonescu s-a născut la

15 decembrie 1876 în Pitești. În 1896 era custode al

Bibliotecii Centrale din București. În 1899 și-a luat

licența la Facultatea de Drept a Universității din

București, teza sa de licență având titlul Teoriacondițiunilor în obligațiuni, publicată în același an la

București. A debutat în magistratură ca ajutor de

judecător la ocolul I din București (1899), pentru ca

apoi, în 1900, să devină procuror de secție pe lângă

Tribunalul Covurlui, iar în 1901 era supleant la același

tribunal. A trecut la Tribunalul Putna ca judecător de

ședință, de unde a revenit, în 1904, ca judecător de

instrucție la Tribunalul Covurlui. În 1905 a ajuns

procuror de secție la Tribunalul Ilfov, iar apoi a fost,

rând pe rând, la același tribunal, judecător-sindic,

judecător de ședință, prim-procuror. În iulie 1909 a

ajuns președinte al Tribunalului Ilfov. Eftimie

Antonescu a publicat, în 1908, prima ediție a Coduluicomercial adnotat și a semnat, la acea dată, lucrarea

ca magistrat la Tribunalul Ilfov.


PERSONALITĂŢI ALE CONSILIULUI LEGISLATIVde-a lungul timpului

M e d a l i o n

Consilierii temporari ai Consiliului Legislativ interbelic,făurari ai Codului comercial unificat

Sorin POPESCU

Preşedinte de Secţie Tudor PRELIPCEANU

Consiliul Legislativ

După ce și-a luat doctoratul în drept la

Universitatea din Iași, a fost numit, la 25 decembrie

1920, conferențiar, iar la 5 aprilie 1924, profesor

definitiv la Academia de Înalte Studii Comerciale și

Industriale din București, la catedra de Drept

internațional public și privat și a fost de asemenea

numit consilier la Înalta Curte de Casație. În 1925 a

publicat, la „Tiparul românesc” din București, a doua

ediție a lucrării mai sus amintite, sub titlul Codulcomercial adnotat, cu jurisprudența, doctrinaromână și străină, cu textul austriac și ungar. De

această dată, lucrarea a fost semnată de autor în

calitatea sa de profesor la Academia de Înalte Studii

Comerciale și Industriale, dar și de consilier la Înalta

Curte de Casație. Conform mărturiei sale, aceastălucrare reprezintă cuvântul ultim și autorizat aljurisprudenței și doctrinei după data primei ediții1

.

Structura lucrării a fost determinată de marele

eveniment al Unirii de la 1 Decembrie 1918, prin care

Transilvania s-a alipit Vechiului Regat. Era firesc,

afirma autorul, ca lucrarea să fie, de aceea,îndrumată către un studiu comparativ între legislațiacomercială din noile teritorii și literatura VechiuluiRegat2

. În consecință, profesorul Eftimie Antonescu

a publicat în fruntea lucrării un tablou comparativ

între textele Codului român de comerț din 1887,

textele de origine ale codului italian din 1882 și cele

ale codurilor austriac și ungar. În lucrare, sub fiecare

articol din Codul comercial erau grupate hotărârile

judecătorești, selectate cu grijă, atât cele ale

instanțelor de fond, cât și cele ale Curții de Casație.

De asemenea, a publicat, sub formă de scurte

rezumate, reproduceri din literatura juridică italiană și

franceză. Pe de altă parte, sub fiecare articol al

codului a prezentat și o bibliografie. Materiei

falimentului din Codul comercial, profesorul Eftimie

Antonescu i-a consacrat un volum special intitulat

Falimentul, cu adnotări din doctrină, jurisprudență,lucrări pregătitoare și dezbateri parlamentare,precum și legea în vigoare în Vechiul Regat, Ardeal șiBucovina, care a apărut în 1927. A fost și autorul

Codului justiției militare pentru război. Eftimie

Antonescu, care s-a remarcat ca un jurist competent,

cultivat și onest, și-a adus o însemnată contribuție la

aplicarea judicioasă, progresistă și creatoare a

Codului comercial. Menționăm că o scurtă perioadă

a fost atras și de activitatea politică, fiind senator de

Gorj.

Eftimie Antonescu a îndeplinit funcția de secre -

tar general al delegației române care a parti ci pat, în

perioada 1920 – 1928, la conferințele internaționale

de drept de la Viena, Roma și Paris și a fost trimis, în

calitate de delegat, la alte conferințe internaționale.

Un alt cunoscut consilier temporar care și-a adus

contribuția la finalizarea Codului comercial unificat a

fost C. C. Bălescu. În ședințele de la Senat în care s-a

reexaminat proiectul Codului comercial redactat de

Consiliul Legislativ, la întocmirea căruia a participat și

el, s-a distins de toți ceilalți participanți printr-o

atitudine deosebit de combativă. Era, de altfel, gata în

orice moment să dezbată o problemă cu înflăcărare.

Tatăl său, amiralul C. Bălescu, a comandat

flotila de pe Dunăre în momentul în care generalul

Alexandru Averescu, care a devenit ulterior mareșal,

a organizat debarcarea de la Flămânda, în Bulgaria, în

septembrie 1916. În calitate de locotenent comandor

s-a distins ca doctrinar și profesor la Școala de marină

militară. A publicat lucrări de specialitate, printre

care: Curs de navigație, Curs de manevră și tacticănavală, Războiul naval.

C. C. Bălescu a moștenit de la tatăl său voința,

rigoarea și tenacitatea. A dobândit, prin muncă

susținută, un loc de specialist la secția comercială a

Tribunalului Ilfov, mai ales în materie falimentară.

Prin capacitatea de care a dat dovadă și-a câștigat o

faimă de invidiat în domeniul său de activitate și și-a

croit calea spre cariera de profesor universitar. Și-a

început activitatea didactică în calitate de suplinitor al

catedrei de drept comercial și maritim a Academiei

de Înalte Studii Comerciale. Și-a luat doctoratul în

drept în țară și a ajuns, cu timpul, titular al acestei

catedre. În paralel, a activat și ca cercetător în

domeniul dreptului comercial, precum și în cel

maritim. Reputatul jurist I. L. Georgescu, membru al

Consiliului Legislativ interbelic, care l-a cunoscut

îndeaproape pe C. C. Bălescu, colegul său din breasla

comercialiștilor, ne-a lăsat, după cum urmează,

portretul acestuia: Fără prestanță fizică – era mic destatură, cu un pântece proeminent, dar cu pieptulbombat, cu capul înclinat puțin pe spate, înțepenitoarecum între umerii drepți, cu ochi mici și o privireenigmatică, visând parcă la un paradis pierdut – eraîntruchiparea voinței, un adept al lui �ietzsche3

.

În 1929 a publicat lucrarea Chestiuni de dreptcomercial și maritim, ce însuma 386 de pagini, pe

care a semnat-o ca suplinitor de drept comercial și

Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului


1

I. L. Georgescu: Eftimie Antonescu, adnotator al Coduluicomercial, în volumul: Protagoniști ai dreptului comercialromân, București, Editura Lumina Lex, 2002, p.81.

2 Idem, p.81.

3

I. L. Georgescu: Profesorul C. C. Bălescu, în volumul:

Protagoniști ai dreptului comercial român, București, Editura

Lumina Lex, 2002, p.21.

maritim la Academia de Înalte Studii Comerciale,

doctor în drept și avocat. Această lucrare reprezenta

o continuare a preocupărilor sale mai vechi, ca

avocat, în materia falimentului. Ea includea

cercetările sale din domeniul atât de complex al

dreptului falimentar în care se întrepătrundeau,

constituind un tot indestructibil, un mare număr de

probleme de drept civil, comercial, procedural, care

au pus la grea încercare capacitatea juriștilor de

pretutindeni. Lucrarea cuprindea cercetările privind:

plățile anormale și acțiunile revocatorii falimentare,

în sensul și spiritul art. 944 Cod Comercial;

prezumția qvasimuciană în dreptul falimentar;

reprezentanța juridică a judecătorului sindic; gajul

fără deposedare și opozabilitatea sa în faliment;

noțiunea de încetare de plăți dedusă din continuarea

plăților ca mijloace nesănătoase și frauduloase;

dreptul creditorului ipotecar de a începe urmărirea

silită imobiliară sub procedura falimentului, iar din

domeniul dreptului maritim cercetările privind:

particularismul dreptului maritim; riscurile de mare

în raport cu tendințele dreptului maritim actual;

eșuarea în dreptul comercial și internațional privat

maritim; abandonul făcut asigurătorului. C. C.

Bălescu a scris și o lucrare cu C. A. Stoeanovici, un

alt membru renumit al Consiliului Legislativ

interbelic, privitoare la datoriile agricole.

Fiind deosebit de scrupulos și pretențios cu sine

însuși, profesorul C. C. Bălescu nu și-a tipărit cursul.

Acesta a fost publicat, numai sub formă litografiată, în

trei ediții succesive: în 1926 (două volume), în 1939

și în 1946 (multigrafiat de Academia de Înalte Studii

Comerciale și Industriale). În cursul său, întreaga

materie comercială, așa cum era reglementată de

Codul comercial, a fost oglindită în mod

corespunzător. Preferințele sale, observate și în curs,

au fost titlurile de credit și falimentul, în tratarea

cărora și-a dat curs liber gândirii sale creatoare. Cursul

evidenția pasiunea sa pentru materia falimentară, pe

care a demonstrat-o pe parcursul întregii sale cariere.

Cursul a impresionat de asemenea nu numai prin

prezentarea minuțioasă de idei și fapte, dar și prin

stilul ales și calitățile literare ale autorului. C. C.

Bălescu dovedea, pe lângă cunoștințe profesionale

temeinice, un veritabil temperament literar.

Profesionalismul său era hrănit de cultură generală.

Citea cu pasiune literatură și filozofie, fapt ce explica

preocuparea sa pentru stil, pentru alegerea cuvântului

cel mai expresiv și chiar pentru metaforă. Era și un

mare iubitor de pictură, posedând tablouri ale unor

cunoscuți pictori români, precum Gheorghe Petrașcu,

Ștefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Rudolf

Schweitzer-Cumpăna. După cum preciza I. L.

Georgescu cu privire la C. C. Bălescu: Omulețulneînsemnat fizicește era un gânditor ce aspira laoriginalitate, un cărturar, un arcaș ce poseda în tolbasa săgeata cea mai percutantă pentru un jurist, înfiecare din ipostazele de profesor și scriitor, simțuljuridic. Acel simț juridic ce se cucerește mai ales înbătălia de zi cu zi de la bară4.

De acest simț juridic a dat dovadă în studiile

pe care le-a publicat în reviste de specialitate

cunoscute, precum „Revista de drept comercial” și

„Dreptul”. Astfel, dintre studiile sale valoroase din

punct de vedere științific apărute în „Revista de drept

comercial” au făcut parte: Legitimarea juridică afenomenelor concentrării întreprinderilor; Dreptulde reprezentare în Codul comercial Carol al II-lea(care reflectă participarea sa la elaborarea acestui

Cod în calitatea sa de consilier temporar al Con -

siliului Legislativ interbelic); Minorul comerciant, olacună a noului Cod comercial împlinită în parte denoul Cod civil român; Calificarea juridică a sentințeideclarative de faliment și a noțiunii de încetare deplăți; Societatea anonimă cu doi asociați; Societățicomerciale lichidate. În numărul festiv din 1942 al

revistei „Dreptul”, C. C. Bălescu a publicat articolul

Deformațiunile de adaptare ale normelor de dreptcomercial.

În urma introducerii regimului politic opresiv

în România, impus de ocupanții sovietici ai țării după

încheierea celui de al doilea război mondial, C. C.

Bălescu, căruia prietenii săi apropiați îi spuneau Puiu

Bălescu, s-a refugiat în Belgia, unde trăia fiul său și

a murit în pribegie la Bruxelles.

Din rândul consilierilor temporari ai Con -

siliului Legislativ interbelic care s-au ocupat de Codul

comercial unificat a făcut parte și Barbu B. Brezianu.

S-a născut la 20 septembrie 1875 în București. Și-a

luat licența în drept la Facultatea de Drept a

Universității din București. După cum se precizează în

Anuarul Magistraturii din 1929, Barbu B. Brezianu

și-a început activitatea la 30 septembrie 1900, ca

ajutor de judecător, la Judecătoria ocolului Jiu (Gorj),

de unde a trecut la Judecătoria ocolului I Pitești. La 4

martie 1903 a ajuns judecător la Judecătoria ocolului

Moștiștea (Ilfov) și apoi și-a continuat activitatea de

judecător la Târgoviște. De la 31 ianuarie 1904 a

funcționat ca judecător la Tribunalul Tecuci și apoi la

Râmnicu Sărat. La 10 decembrie 1905 a fost numit

procuror la Tribunalul Argeș, pentru ca apoi, din 17

ianuarie 1906, să activeze ca judecător la Judecătoria

ocolului II Pitești. A fost, cu începere de la 1 aprilie



4 Idem, p.23.

1906, judecător sindic la Tribunalul Argeș, la 1 iulie

1909, confirmat judecător la același tribunal, iar la 23

decembrie 1910 a fost promovat președinte al

Tribunalului Argeș. La 1 septembrie 1913 a trecut

președinte la secția a II-a aceluiași tribunal. Din 6

februarie 1915 a îndeplinit funcția de consilier la

Curtea de Apel Craiova, iar de la 22 iunie 1921 până

la 29 septembrie 1923 a fost delegat inspector

judecătoresc. A fost mutat, la 29 septembrie 1923, la

Curtea de Apel București, pentru ca la 12 octombrie

1923 să fie din nou delegat inspector judecătoresc.

Începând cu 4 iulie 1927 și-a desfășurat activitatea de

președinte al secției a III-a a Curții de Apel București.

În calitatea sa de consilier temporar al

Consiliului Legislativ interbelic, Anton Chemale a

fost implicat în elaborarea noului Cod comercial din

1938. De remarcat, de altfel, că prin utilizarea

monografiei sale Promotorii societăților pe acțiuni,apărută în 1928 la Tipografia Bucovina (Torouțiu),

Anton Chemale și-a adus o interesantă contribuție la

realizarea Codului comercial unificat. În lucrarea mai

sus amintită, Anton Chemale s-a ocupat de una din

cele mai dificile probleme ale dreptului societăților

pe acțiuni, și anume studiul perioadei pregătitoare în

care încă nu a luat naștere noua persoană juridică,

perioadă în care se încheie totuși un mare număr de

operațiuni juridice pe seama unei persoane juridice

viitoare. În vederea adâncirii problemei figurii

juridice a promotorilor, Anton Chemale a analizat

diferitele teorii propuse pentru încadrarea lor în

principiile dreptului comun: teoria reprezentării,

gestiunii de afaceri, stipulațiunii pentru altul și

curatorului legal. A calificat prospectul de subscriere

a acțiunilor ca o ofertă ad incertas personae și a

discutat, totodată, drepturile promotorilor în lumina

textelor comerciale și practicii afacerilor.

Anton Chemale, care a lucrat ca avocat în

domeniul bancar, a fost, totodată, autorul unei

monografii dedicate creditului confirmat, instituție la

modă după 1920, creată să răspundă necesității de a

oferi creditorului siguranța că va realiza creditul său.

Acest tip de credit se reducea la existența a două

raporturi juridice: unul între bancă și clientul ei, iar al

doilea între bancă și terțul care urma să utilizeze

creditul. La Institutul social român a susținut comu -

nicarea Organizarea și reglementarea comerțuluibancar, care a fost publicată în nr.1/1933 al

Buletinului secției economice a institutului anterior

menționat, în care evidenția necesitatea reglementării

societăților anonime având ca obiect comerțul de

bancă și a creditului bancar însuși, în vederea

protecției depunătorilor. În opinia lui Anton Chemale,

aceasta se putea realiza prin obligația băncii

depozitare de a avea totdeauna o sumă disponibilă în

numerar pentru satisfacerea deponenților și prin

transformarea creanțelor rezultând din depozite în

creanțe privilegiate în caz de lichidare a băncii

5

.

Anton Chemale a fost, alături de profesorul

universitar Gheorghe Tașcă, care cu timpul a devenit

membru corespondent al Academiei Române,

fondator și codirector al „Revistei de drept comercial

și studii economice”, publicație rezervată studiilor și

jurisprudenței comerciale, care și-a început apariția în

1934. Anton Chemale s-a dovedit a fi nu doar un

conducător harnic și devotat, dar și un profund

cercetător în domeniul juridic. În paginile revistei pe

care a fondat-o a publicat articole, studii și note, din -

tre care de mare notorietate s-au bucurat: Subtilizareagaranțiilor în concordatul preventiv. Interpretareaart.44, al. ultim din lege; Reglementarea comerțuluibancar. Observațiuni critice asupra legilor bancare;

Considerațiuni asupra valabilității societățiloranonime cu un singur acționar; Acțiunile cu vot pluralîn Franța. Legea din 15 noiembrie 1933, pentrureglementarea dreptului de vot în adunărileacționarilor; �otă la art.20, al. ultim din legeaconcordatului preventiv (cambii depuse spre încasarela bănci) (articole ce au apărut în numerele revistei

din 1934); Participarea societăților anonime laconstituirea de societăți în nume colectiv; Pro pu nerileprofesorului Cesare Vivante pentru reformasocietăților anonime; Dreptul comerciantului a căruicerere de concordat a fost respinsă la admiterea, înprincipiu, de a cere lichidarea patrimonială (art.60legea concordatului preventiv); Clauza aur înlegislația și jurisprudența străină (articole apărute în

numerele revistei din 1935); Efectele reticențelor șiomisiunilor asiguratului în contractul de asi gurare;

Dreptul comerciantului aflat în concordat preventivde a recurge la beneficiile lichidării prevăzută deart.50 și urm. din legea asanării datoriilor agricoleși urbane (articole publicate în 1936); Vânzarea șitransportul cu ramburs. Sechestrarea mărfurilor încursul transportului (articol realizat în colaborare cu

B. Bernstein); Situația falimentului cu creditor unic(1937); Opera țiunile de credit bancar în CodulComercial Carol al II-lea; Consecințele grupăriitotalității acțiunilor unei societăți anonime în mâinileunui singur acționar (1938); Considerațiuni asupranaturii juridice a depozitului bancar (1939);



5

I. L. Georgescu: Anton Chemale (fondatorul Revistei de dreptcomercial seria veche, 1934 – 1947), în volumul: Protagoniștiai dreptului comercial român, București, Editura Lumina Lex,

2002, p.95.

Societățile anonime și abuzul de personalitateajuridică (1942); Consecințele juridice ale pierderiilivretelor de economie la purtător emise de bănci;Asupra valabi lității societăților anonime cu mai puținde șapte acționari (1943); Societăți anonime cu unsingur acționar (�otă la trei hotărâri ale Tribu naluluiIlfov Secția I-a comercială) (1945); Culpa civilă șiresponsabilitatea Regiei C.F.R. pentru accidentele decale ferată (1946). În 1947, Anton Chemale a rămas

unicul director al “Revistei de drept comercial și studii

economice”, care și-a încetat, însă, apariția în același

an, ca urmare a instaurării regimului totalitar în țară.

În rândul consilierilor temporari ai Consiliului

Legislativ care s-au ocupat de redactarea Coduluicomercial unificat s-a înscris și Simion Chețian. S-a

născut la 29 aprilie 1878 la Ercea Mare (comitatul

Mureș-Turda, fost în acea vreme în componența

Imperiului Austro-Ungar). A făcut studii juridice și și-a

luat doctoratul la Facultatea de Drept a Univer sității

din Cluj. Conform Anuarului Magistraturii din 1929,

cu începere de la 10 martie 1919 a fost președinte

clasa VI, grupa I la Tribunalul Ibașfalău (în prezent,

orașul Dumbrăveni). La 28 octombrie 1919 s-a mutat

la Tribunalul Oradea-Mare, pentru ca la 29 noiembrie

1920 să fie înaintat în clasa V, grupa a II-a. La 26

februarie 1924 era consilier clasa V, grupa a II-a la

Curtea de Apel din Oradea-Mare. De remarcat că la

data de 25 iunie 1924 a fost confirmat inamovibil,

având titlul de consilier la Curtea de Casație. A fost

delegat, la aceeași dată, ca inspector judecătoresc.

Romulus Coțioiu, și el consilier temporar al

Consiliului Legislativ implicat în elaborarea Coduluicomercial, s-a născut la 19 noiembrie 1893 în Baia

de Criș (Hunedoara). A urmat liceul la Brașov și a

absolvit Facultatea de Drept a Universității din

Budapesta. Și-a luat doctoratul, în 1922, la Facultatea

de Drept a Universității din Cluj. A profesat

avocatura. În 1933 a ajuns deputat din partea

liberalilor, iar în 1935 a devenit primar de Arad.

În discursul ținut de Alexandru N. Gane,

primul prim-președinte al Consiliului Legislativ

interbelic, cu ocazia împlinirii primului an de la

crearea acestei instituții, s-a precizat că domnul

profesor universitar Vasile Dimitriu, consilier

temporar al Consiliului Legislativ, a fost însărcinat

cu întocmirea unui studiu privind materia actelor de

comerț, obligațiunile comerciale și comerțul maritim,

necesar în vederea elaborării anteproiectului Codului

comercial unificat. Activitatea asiduă a lui Vasile

Dimitriu, ca membru al comisiei însărcinate cu

pregătirea acestui anteproiect, a fost amintită de

Alexandru N. Gane în discursurile pe care le-a rostit la

deschiderea celui de al 3-lea și apoi a celui de al 4-lea

an de activitate a Consiliului Legislativ interbelic.

Vasile Dimitriu s-a născut în 1859. După absol -

virea Facultății de Drept, a lucrat în magis tratură. A

fost judecător la Tribunalul din Iași până în anul 1889,

când însă a părăsit magistratura. Vasile Dimitriu,

devenit profesor la Facultatea de Drept a Universității

din Iași, a ocupat, în 1896, locul rămas vacant la

catedra de drept comercial, după transferarea

titularului, profesorul Toma Stelian, la catedra de

drept comercial a Facultății de Drept a Universității

din București. După Marea Unire de la 1 Decembrie

1918, Vasile Dimitriu s-a transferat la Facultatea de

Drept a Universității din Cluj, unde a predat dreptul

comercial. El dorea să contribuie la creșterea faimei

universității clujene, preluată cu puțin timp înainte de

românii ardeleni. De remarcat, de altfel, că în 1920 a

ajuns rector al Universității din Cluj. În urma

decesului, în 1925, al profesorului Toma Stelian,

Vasile Dimitriu i-a urmat la catedra de drept comercial

a Facultății de Drept a Universității din București. La

București a locuit la hotelul Continental din Calea

Victoriei, vizavi de fosta clădire a Teatrului Național.

În calitatea sa de profesor, Vasile Dimitriu se bucura

de un deosebit prestigiu. Impunea prin ținuta sa

elegantă, prin privirea autoritară, prin bogăția și

originalitatea prelegerilor pe care le ținea.

Pe plan științific s-a impus în timp ce activa la

Iași. A întreprins o veritabilă operă de comentator, de

interpret al Codului comercial din 1887, care reprezenta

adaptarea Codului de comerț italian din 1882. La Iași,

în 1902, i-a apărut Cursul de drept comercial, predatla Facultatea de Drept în anii 1901 – 1902, însumând

798 de pagini, deosebit de apreciat de specialiștii

timpului. A împărțit materia în trei mari capitole:

nașterea comerțului, viața comerțului și moartea

comerțului. Această diviziune atât de personală a

materiei s-a datorat crezului său filozofic, conform

căruia orice activitate umană se naște, se împlinește și

ia sfârșit în mod ineluctabil. În bogatul capitol dedicat

societăților comerciale și îndeosebi societăților

anonime, Vasile Dimitriu și-a exprimat simpatia față de

fenomenul concentrării capitalurilor, subliniind rolul

lor însemnat în privința dezvoltării economice a

societății moderne. El a insistat asupra încheierii

contractelor între absenți, asupra probelor comerciale,

stăruind asupra rolului în domeniul vieții afacerilor a

probei cu martori întemeiată pe celeritate, pe neputința

comerciantului de a-și făuri probe scrise. A acordat o

atenție specială examinării mecanismului vânzării,



pentru care a folosit termenul „dreptul de ramplasare”

și a consacrat un capitol însemnat falimentului.

În 1906 a tipărit la Editura „Curierului

judiciar” din București Contractul de cont curent,lucrare care a fost publicată, de altfel, în anii 1903,

1904 și 1905, sub formă de fragmente, în revista

„Curierul judiciar”. Profesorul Vasile Dimitriu a

desțelenit practic materia amintită mai sus,

propunând soluții ingenioase. Lucrarea cuprindea trei

capitole: Natura juridică și utilitatea contractului,

Efectele contractului și Încetarea contractului.

Dreptul cambial, curs predat de Vasile Dimitriu

la Facultatea de Drept a Universității din București, a

fost editat de Al. Doicescu, sub formă litografiată,

însumând 597 de pagini. Era o cercetare profundă în

care Vasile Dimitriu, un fidel urmaș al dreptului

german, a acordat, în consecință, un loc central

doctrinei germane, începând cu Einert, creatorul

mecanismului juridic al cambiei. Einert a determinat

elaborarea legii germane asupra dreptului cambial,

care a fost adoptată și de Austria și țările scandinave.

În perioada în care a activat la Iași a colaborat la

marea colecție germană a legilor comerciale ale

globului pământesc (Die Handelsgesetze desErdballs, Berlin, Deckers Verlag) și a realizat, în

colaborare cu St. G. Gane, doctor în drept, lucrarea

Dreptul comercial, cambial și falimentar al României,pe care a semnat-o ca profesor de drept comercial al

Universității din Iași. Vasile Dimitriu s-a folosit de

prilejul care i-a fost oferit de juriștii germani pentru a

face, ca preambul la traducerea și comentarea sumară

a Codului comercial român din 1887, istoricul popo -

rului român, al legislației sale comerciale, adminis -

trative și procedurale. Tot cu acest prilej au fost

enumerate și traduse legile comerciale complementare

(Legea mărcilor de fabrică, Regulamentul detransport pe calea ferată etc.), întregind imaginea

legislației comerciale pentru uzul străinilor. După cum

aprecia I. L. Georgescu, membru de seamă al

Consiliului Legislativ interbelic, Vasile Dimitriu afolosit cu virtuozitate instrumentele clasice alemetodei interpretative. Este un jurist complet, cusclipiri de originalitate, care în alte împrejurări ar fiputut da un tratat asemănător aceluia al contem -poranului său, D. Alexandrescu, pentru dreptul civilde la aceeași universitate ieșeană. Este și el un demncomponent al culturii ieșene6

.

Vasile Dimitriu a încetat din viață la 8

septembrie 1928 la Iași. De altfel, Alexandru N. Gane,

în discursul rostit la deschiderea celui de-al 4-lea an

de activitate a Consiliului Legislativ interbelic,

preciza: Și în acest an Consiliul Legislativ a încercatdureroase pierderi prin încetarea din viață a doi dincei mai valoroși dintre consilierii săi temporari. VasileDimitriu, profesor la Universitate și Corneliu Botez,consilier la Înalta Curte de Casație ne aduceau nunumai aportul științei și muncii, dar și experiența uneivieți întregi de activitate. Pierderea acestor doiprețioși colaboratori și buni prieteni o simțim adânc,iar amintirea lor o vom păstra-o pentru totdeaunaîntreagă în mintea și inima noastră7

.

În discursul rostit, în 1929, de Alexandru N. Gane,

primul prim-președinte al Consiliului Legis lativ inter -

belic, la deschiderea celui de-al 4-lea an de activitate

a Consiliului Legislativ, a fost menționat Petre

Dragomirescu, între consilierii temporari care făceau

parte din comisia însărcinată cu redactarea antepro -

iectului Codului comercial unificat. După cum preciza

Alexandru N. Gane, membrii acestei comisii nu au cruțat

nicio osteneală, ținând adesea câte două ședințe pe zi,

pentru a pregăti cât mai repede și mai serios anteproiectul

acestui cod. Astfel pus la punct, anteproiectul menționat

intra în deli be rarea Secțiunii a II-a a Consiliului

Legislativ inter belic, pentru a i se da consfințirea

necesară și ar monizarea finală. Participarea lui Petre

Drago mirescu, în calitatea sa de consilier temporar al

Consiliului Legislativ, la elabo rarea Codului comercial

unificat a fost menționată de Alexandru N. Gane și în

discursul său din 1930 ținut la deschiderea celui de al

5-lea an de activitate a Consiliului Legislativ. De altfel,

comisia din care făcea parte Petre Dragomirescu a reluat

de la capăt munca la anteproiectul Codului comercial, cu

același zel și neînfrântă voință, pentru a face o lucrare

cât mai completă.

Petre Dragomirescu s-a născut la 10 octombrie

1882 în București. Și-a luat bacalaureatul în 1902 la

Liceul „Gheorghe Șincai” din București, iar în 1906

licența la Facultatea de Drept a Universității din

București. În 1909 a obținut titlul de doctor al

Facultății de Drept a Universității din Paris, cu o teză

privind regimul societăților străine în România. S-a

stabilit la Iași, unde a profesat ca avocat. La 3 mai 1920

a fost numit profesor de drept comercial la Facultatea

de Drept a Universității din Iași, prin chemare,



6

I. L. Georgescu: Un comercialist ieșean de la începutulsecolului, Profesorul V. Dimitriu, în volumul: Protagoniști aldreptului comercial român, București, Editura Lumina Lex,

2002, p.34.

7

Alexandru �. Gane: Din activitatea Consiliului Legislativ.Discurs rostit la deschiderea celui de-al 4-lea an de activitate aConsiliului Legislativ, București, 1929, p.22.

conform art. 81 al Legii învățământului superior în

vigoare în acei ani, care îi scutea de concurs pe

candidații care dovedeau că au desfășurat o activitate

științifică exemplară. De remarcat că a fost o perioadă

lungă de timp, până în 1933, decanul acestei facultăți.

A predat, în paralel, cursul de procedură civilă și cursul

de drept comercial. În opinia profesorului Petre

Dragomirescu, cursurile trebuiau să conțină idei

precise, clare și simple. Acest crez și l-a reafirmat în

prefața cursului său de drept comercial, pe care l-a

publicat în 1936, după cum urmează: �imic nu estemai folositor pentru studiul dreptului decât o lucrarecu adevărat elementară...fiindcă lăsând la o parte totce este speculațiune abstractă, tot ce este fantezist, vacuprinde dimpotrivă tot ce este util, tot ce este practic,oferindu-vă Dumneavoastră, care aveți nevoie de ideigenerale, de idei substanțiale, o lucrare concisă șicompletă8

. Acest crez l-a aplicat atât în cursul său de

procedură civilă, apărut la Iași în 1929, cât și în cursul

de drept comercial amintit anterior. De altfel, în cursul

de drept comercial din 1936 s-a limitat la precizarea

sferei de aplicație a dreptului comercial în raport cu

dreptul civil, adică la expunerea faptelor de comerț și

a comerciantului persoană fizică. Admiterea probei cu

martori, fără limită, în contra sau peste conținutul

înscrisurilor, curgerea dobânzilor, solidaritatea de plin

drept a codebitorilor comerciali și executarea colectivă

falimentară sunt exemple ale naturii speciale a

dreptului comercial.

În 1910, la începutul carierei sale juridice, a

publicat, la o editură din București, lucrarea

Societățile străine în Franța, care a constituit replica

la lucrarea sa de doctorat, care se referea la regimul

societăților pe acțiuni străine în România. Tot în 1910

a publicat, la București, Dividende fictive. Rod al

cercetărilor sale a fost și lucrarea Răspunderea civilăa administratorilor în societățile anonime, care a

apărut în 1912. Lucrările Le Mouvement législatifpour la défense de l’épargne dans les sociétés paractions și Le concordat préventif de la faillite enRoumanie reprezintă conferințe pe care le-a ținut, în

1938, la Facultatea de Drept a Universității din Iași.

Petre Dragomirescu a fost membru al Partidului

Popular înființat de generalul Alexandru Averescu,

devenit în 1930, mareșal. A fost deputat în trei legislaturi

și membru al Conferinței Parlamentare Internaționale

de Comerț și al Societății de Agricultură din București.

Primul prim-președinte al Consiliului

Legislativ interbelic, Alexandru N. Gane, a precizat,

în discursul pe care l-a ținut cu ocazia împlinirii

primului an de la crearea Consiliului Legislativ, că

profesorul M. A. Dumitrescu, în calitatea sa de

consilier temporar, a primit însărcinarea de a realiza

un studiu privind cambiile și cecul, necesar pentru

elaborarea proiectului Codului comercial unificat. În

opinia cunoscutului specialist în drept comercial,

membru al Consiliului Legislativ interbelic, I. L.

Georgescu, activitatea lui M. A. Dumitrescureprezintă un fenomen fără egal în literatura juridicăromână prin amploarea și valoarea sa9.

După absolvirea Facultății de Drept, M. A.

Dumitrescu a fost profesor la Școala superioară de

comerț, de învățământ secundar. Primele sale lucrări:

Acțiunea publică și acțiunea civilă și Acțiunilesolidare în dreptul comun datează din 1889. A tipărit,

în 1893, textul Codului de comerț din 1887 (Codulde comerciu, text, izvoare, motive, legislațiecomparată). Și-a continuat activitatea prin publicarea

unor notițe destinate studenților, care se refereau la

toate ramurile dreptului care figurau în programul

facultăților de drept, între care cele privitoare la:

Dreptul constituțional, 1894; Dreptul administrativ,

1895; Procedura penală, București, 1896; Dreptulroman, București, 1897; Dreptul civil, București

1900; Proba obligațiilor, București, 1900 etc. A

publicat în continuare compendii, precum Drept șieconomie politică, București, 1909, materiale

referitoare la faliment, 1902, la modificarea Coduluide comerț, 1903, dar și textele Codului penal și deprocedură penală, 1908. A elaborat manuale pentru

școlile de comerț, licee și gimnazii, precum

Principiile din art.1 – 489 pentru școlile superioarede comerț (1926) și �oțiuni de drept civil pentrușcolile superioare de comerț (1927). Aceste lucrări

s-au bucurat de o mare audiență, M. A. Dumitrescu

devenind deosebit de popular.

În activitatea științifică, pentru M. A.

Dumitrescu țelul suprem l-a reprezentat dreptul

comercial. Astfel, începând din 1904, a realizat

monumentala sa lucrare Codul de comerț comentat, înnouă volume, pe care a încheiat-o, odată cu apariția

ultimului volum, în 1919 și a semnat-o în calitatea sa

de profesor de drept comercial la Școala superioară de

comerț din București. Comentariul era făcut pe

articole, autorul încercând să cuprindă toate ipotezele

practice, lucrarea devenind un instrument de lucru



8

I. L. Georgescu: Profesorul Petre Dragomirescu (de laFacultatea de Drept din Iași), în volumul: Protagoniști aidreptului comercial român, București, Editura Lumina Lex,

2002, p.26.

9

I. L. Georgescu: M. A. Dumitrescu, în volumul: Protagoniști aidreptului comercial român, București, Editura Lumina Lex,

2002, p.75.

indis pensabil pentru practicieni. Din punct de vedere

doctrinar, lucrarea se baza pe o vastă bibliografie

franceză, italiană, engleză, germană. Dar opera sa

juridică de cel mai mare interes practic a fost Codul decomerț adnotat cu jurisprudența până la zi, îm preunăcu jurisprudența italiană, franceză, belgiană,austriacă, apărut în 1926 la Editura Cugetarea, Ciornei

și P. Georgescu. Ea includea 10.592 de hotărâri

judecătorești, care oglindeau viața afacerilor. Conform

aprecierii reputatului comercialist I. L. Georgescu,

lucrarea reprezenta un tezaur neprețuit pentru orice

cercetător în domeniul dreptului comercial, asemă -

nător cu repertoriile Dalloz, Sirey și Foro italiano10

.

La Editura Alcalay a publicat, în 1927, Manualul dedrept comercial, în patru volume, bazat de asemenea

pe o vastă bibliografie franceză, italiană, germană,

engleză. Acest manual a repre zen tat o sinteză a

lucrărilor sale de o viață, constituind un veritabil salt

calitativ. M. A. Dumitrescu a impre sionat prin vasti -

tatea și varietatea activității sale. Pentru a-și alina ochii

supuși la o foarte mare sforțare, îi tampona cu

pansamente de vată îmbibate cu acid boric. Ca urmare

a vastității activității sale, a înființat o „bibliotecă

juridică”, care-i purta numele, fiecare lucrare a sa

având numărul ei în „Biblioteca M. A. Dumitrescu”.

De remarcat că M. A. Dumitrescu a condus

prima revistă de drept comercial din țară, purtând

denumirea „Revista societăților și a dreptului

comercial”, care a apărut în perioada 1924 – 1930. În

ultimii ani de existență ai revistei, M. A. Dumitrescu

a publicat, în spațiul acordat doctrinei, materiale

aproape în exclusivitate.

Prezența profesorului universitar Ioan �.

Fințescu, în calitate de consilier temporar al

Consiliului Legislativ interbelic, în comisia înființată

de Consiliul Legislativ pentru redactarea anteproiec -

tului Codului comercial unificat este menționată de

Alexandru N. Gane, primul prim-președinte al acestei

valoroase instituții juridice, în discursurile pe care le-a

rostit la deschiderea celui de al 3-lea și apoi a celui de

al 4-lea an de activitate a Consiliului Legislativ.

Ioan N. Fințescu s-a născut la 20 ianuarie 1888

în Strehaia, județul Mehedinți. În 1911 și-a luat

doctoratul în drept la Facultatea de Drept a

Universității din Roma, fiind student al reputaților

comercialiști italieni Cesare Vivante și Novarrini. Tot

în 1911, după întoarcerea din Italia, de la studii, a

publicat la București lucrarea Izvoarele obligațiunilorși declararea unilaterală de voință. Fără a neglija

realizările marilor specialiști francezi în drept

comercial, I. N. Fințescu s-a aplecat cu predilecție

asupra studiilor comercialiștilor italieni. Urmând

exemplul juriștilor italieni, I. N. Fințescu a făcut un

lung popas în Germania, unde a studiat economia

politică, indispensabilă oricărui comercialist care se

confruntă cu viața afacerilor, cu asigurările sau cu

operațiunile de bancă. La Berlin și-a continuat

studiile cu specialiștii germani Serng, în domeniul

finanțelor, cu Wagner privind creditul și banca și cu

Eberstal în domeniile economiei și statisticii.

Activitatea juridică a început-o la Craiova ca

avocat al baroului Dolj. Într-o lucrare apărută, în 1912,

la Craiova, a analizat vechea și controversata problemă

a cambiei în alb, pledând pentru valabi litatea acesteia.

La Editura Samitca din Craiova, a publicat, în 1914,

Manualul de ședință. Despre acest manual, renumitul

profesor universitar D. Alexandresco scria în revista

„Pagini juridice”: „Manualul de ședință” este întocmitde un tânăr laborios avocat al baroului doljean, dl I.�. Fințescu, care s-a semnalat și prin alte lucrări devaloare pe terenul juridic11

. Preocupat de materia

titlurilor de credit, I. N. Fințescu a publicat în revista

„Pagini juridice” studiul Teoria titlurilor de credit îngeneral și a cambiei în special (schiță istorică). În1914, la „Curierul judiciar”, i-a apărut lucrarea

Introducere la dreptul cambial; condițiunile esențialeale cambiei. În 1915 a semnat un istoric amănunțit al

cambiei, creație a nevoilor comerțului din Evul Mediu

și a publicat lucrarea Prescripția în materia socie -tăților comerciale. În 1920 a realizat, în colaborare cu

P. Rătescu, o lucrare privind Legea asupra taxelor detimbru. Lucrările menționate au reprezentat un

preludiu pentru opera sa de maturitate, care includea

Cambia, lucrare în două volume, primul având 535 de

pagini, iar al doilea 310 pagini, care a apărut în anii

1921 și 1926 la Editura Scrisul românesc din Craiova,

pe care a semnat-o ca docent de drept comercial al

Universității din București, și Cursul de dreptcomercial, publicat, în 1929, la Editura Al. Doicescu,

pe care l-a semnat profesor suplinitor la Facultatea de

Drept din București. În 1929 a văzut de asemenea

lumina tiparului cartea sa Lucrările juridice ale unuiprofesor. Lucrarea sa Cambia a ajuns, la scurt timp

după apariție, un manual citat zilnic în fața instanțelor

judecătorești. De altfel, autorul a acordat atenția

cuvenită jurisprudenței, care era îndelung analizată, ca

în cazul deciziei Curții de Casație din 2 noiembrie

1920 („Pandectele române”, 1923, I.46), care a decis

că obligațiunea ce rezultă din raportul fundamental nu



10 Idem, p.77.

11

I. L. Georgescu: Profesorul I. �. Fințescu, în volumul:

Protagoniști ai dreptului comercial român, București, Editura

Lumina Lex, 2002, p.10.

se novează, în lipsă de o convenție contrarie, prin

emiterea sau girarea cambiei. Tot astfel a fost și cazul

deciziei aceleiași Curți din 28 septembrie 1912

(„Curierul judiciar”, 1912, p.891) privitoare la pres -

cripția în materie cambială

12

.

I. N. Fințescu a desfășurat o activitate didactică

bogată în învățământul superior. La 1 martie 1926 a

fost numit conferențiar la Facultatea de Drept a

Universității din București, fiind însărcinat să se

ocupe de cooperație și de legislația cooperatistă.

Activitatea sa în acest domeniu al dreptului s-a

concretizat prin apariția, în 1931, a lucrării Legislațiecooperatistă. La 31 decembrie 1931 a fost numit

agregat la catedra de drept comercial a Facultății de

Drept a Universității din București. A ajuns profesor

de drept comercial cu procedura sa la Universitatea

din Capitala țării, pentru ca în 1942 să devină decan

al Facultății de Drept a Universității din București

Principala sa lucrare a fost Cursul de dreptcomercial, în două volume, care cuprindea lecțiile pe

care le-a predat studenților în anul universitar 1928 –

1929. Primul volum, cu o expunere deosebit de

sintetică, era consacrat determinării domeniului de

aplicație al dreptului comercial, societăților comerciale,

teoriei generale a obligațiunilor comerciale și

contractelor comerciale. Autorul a acordat un loc

special fondului de comerț, care nu era reglementat de

Codul de comerț din 1887. Volumul al doilea, în care

erau abordate cambia și titlurile de credit, conținea

trimiteri la doctrinele germană, italiană și franceză și la

jurisprudență. În 1930 a apărut al treilea volum al

cursului, consacrat falimentului, fiind invocate în

cuprinsul său doctrina și jurisprudența. O atenție

deosebită s-a acordat în acest volum noțiunii

fundamentale a încetării plăților.

Profesorul I. N. Fințescu s-a afirmat nu numai în

viața juridică, ci și în viața politică. A fost deputat,

calitate în care a semnat raportul, publicat în 1928, la

legea privitoare la cooperație. În timpul celui de al

doilea război mondial, a fost ministru al economiei

naționale, mai precis între 14 august 1942 și 19

februarie 1943, având de rezolvat sarcini dificile în acea

perioadă dramatică din istoria țării. După încheierea

războiului, Ion I. Fințescu a fost condamnat, la 9

octombrie 1946, la 8 ani de detenție, noile autorități

comuniste întemnițându-l la Sighet, împreună cu alți

foști înalți demnitari ai României; printre cei închiși la

Sighet s-a aflat și fostul consilier și președinte de

secțiune la Consiliul Legislativ interbelic, Mihai

Măgureanu, ce a îndeplinit de asemenea și funcția de

subsecretar de stat la Președinția Consiliului de

Miniștri, care a și murit în închisoare.

Între consilierii temporari ai Consiliului

Legislativ interbelic, implicați în finalizarea Codului

comercial unificat s-a situat și George Fotino. S-a

născut la 31 iulie 1896 la Craiova. Studiile liceale le-a

făcut la Craiova și București, iar cele universitare la

București. A urmat în 1916 și în perioada 1918 –

1922 Facultatea de Drept și Facultatea de Litere și

Filosofie. În timpul studenției a manifestat un interes

deosebit pentru studiile de drept roman, istoria

dreptului, literaturile latină și greacă. Între anii 1923

și 1926 și-a continuat pregătirea la Facultatea de

Drept a Universității din Paris, unde a obținut, în

1926, titlul de doctor în drept cu teza Contributionsà l’étude des origines de l’ancien droit coutumierroumain. Un châpitre de l’histoire de la propriété duMoyen Âge. În perioada 1938 – 1947 a fost profesor

de istoria dreptului românesc la Facultatea de Drept

a Universității din București. Ulterior, între 1964 și

1969, a fost cercetător științific la Institutul de Istorie

„Nicolae Iorga” din București. A fost membru al

Partidului Național Liberal, iar în perioada 1934 –

1937 a fost vicepreședinte al Adunării Deputaților. În

1940 a inițiat restaurarea casei Goleștilor,

transformată apoi în muzeu. De altfel, a descoperit și

a dat publicității documente privitoare la familia

Goleștilor. Lucrarea sa de referință, intitulată Dinvremea renașterii naționale a Țării Românești.Boierii Golești a apărut în 1939, în 4 volume. A

devenit membru corespondent al Academiei Române

la 24 mai 1945, epurat în 1947 și repus în drepturi ca

membru corespondent al Academiei Române la 3

iulie 1990. A fost, totodată, membru al Societății

pentru Istoria Dreptului din Paris.

George Fotino a acordat o atenție deosebită

istoriei dreptului românesc, fiind preocupat, între

altele, de vechiul drept consuetudinar, de unele

obiceiuri juridice, de instituția moștenirii. A publicat,

între altele, Încercări de vechi drept românesc.Obiceiuri la fixarea hotarelor, în 1925 și

Contribuțiuni la studiul regimului succesoral învechiul drept consuetudinar românesc, în 1927.

Deoarece era un bun cunoscător al limbii eline și al

literaturii clasice, a tradus tragediile lui Sofocle:

Electra, Filoctet, Oedip la Colonas, Antigona.

A încetat din viață la 28 iunie 1969 la

București. În 1972, la trei ani după decesul său, sub

îngrijirea lui Gheorghe Cronț și a lui Stanca Fotino,

i-a apărut, la București, la Editura Academiei,

lucrarea Pagini din istoria dreptului românesc, ce

număra 315 pagini.



12 Idem, p.11.

Articole din revistele de drept străine

intrate în Biblioteca Consiliului Legislativ

– Bibliografie adnotată* –

JOUR�AL DU DROIT I�TER�ATIO�AL

1. BARRIÈRE BROUSSE, ISABELLE. – Le Traité de Lisbonne et le droit international privé = Tratatulde la Lisabona și dreptul internațional privat. În: Journal du droit international nr.1, 2010, p.3-34

Autoarea încearcă să răspundă la întrebarea dacă dreptul internațional privat al țărilor Uniunii Europene, va supraviețui

Tratatului de la Lisabona. Între consolidarea competenței comunitare și respectarea sistemelor și tradițiilor juridice ale statelor,

impactul Tratatului de la Lisabona este dificil de prognosticat.

2. GHA�TOUS, MARIE. – La valeur internationale de la constitution. A la lumière de la Résolution 1757

(2007) créant le Tribunal spécial pour le Liban = Valoarea internațională a constituției. În lumina Rezoluției1757 (2007) privind crearea Tribunalului special pentru Liban. În: Journal du droit international nr.1, 2010,

p.35-74

Ceea ce propune autoarea este studierea modului în care a fost creat Tribunalul special pentru Liban, prin tratat internațional

și posibila anticonstituționalitate a acestui tratat, cu privire la dreptul aplicabil stabilit de Convenția de la Viena asupra dreptului

tratatelor (CVDT) și la locul rezervat constituției prin CVDT.

3. PATELI�, PATRICK; MIRELMA�, GERALDI�E. – La gouvernance d’entreprise en droit argentin =

Guvernarea întreprinderii în dreptul argentian. În: Journal du droit international nr.1, 2010, p.115-123

Fenomen internațional, doctrina guvernării întreprinderilor cunoaște o dezvoltare considerabilă în Argentina. Ea vine să

îmbogățească cadrul legislativ tradițional stabilit. Mondializarea și repercusiunile asupra contextului economic mondial au

generat pentru țările dezvoltate și emergente necesitatea de a adopta noi mecanisme care să permită atragerea capitalurilor și

investitorilor pentru a favoriza creșterea și competitivitatea piețelor. În acest context, un anumit număr de rapoarte, recomandări

și norme au fost adoptate la nivel național și internațional, având drept scop să modeleze standarde în materie de guvernare a

întreprinderii, pentru a asigura o mai mare securitate pentru investitori.

4. VAR�EROT, VALÉRIE. – La transnationalisation du droit de brevet de médicaments: l’approche

ADPIC – moins à rebrousse-poil = Transnaționalizarea dreptului de brevet pentru medicamente: abordareaADPIC – minus, în contrasens. În: Journal du droit international nr.1, 2010, p.75-114

Abordarea “ADPIC-minus” (aspecte ale drepturilor de proprietate intelectuală privitoare la comerț) a fost elaborată în vederea

favorizării accesului la sănătate publică și, mai ales, la medicamente a populațiilor din țările sărace, pentru care punerea în

conformitate a legislației lor cu privire la brevetele farmaceutice cu Acordul ADPIC implică o agravare a problemelor de

sănătate publică datorită scumpirii costului produselor de sănătate. Sunt prezentate considerațiile autoarei pe această temă.


∗Lucrare realizată de Svetlana BACIU, expert, Consiliul Legislativ

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Referințe bibliografice


REVUE CRITIQUE DE DROIT I�TER�ATIO�AL PRIVÉ

5. BUREAU PERMA�E�T DE LA CO�FÉRE�CE DE LA HAYE DE DROIT I�TER�ATIO�AL

PRIVÉ. – Choix de la loi applicable aux contrats du commerce international: Des principes de la Haye?

= Alegerea legii aplicabile contractelor comerciale internaționale: Principii de la Haga? În: Revue critique de

droit international privé nr.1, 2010, p.83-102

Ideea elaborării unui instrument neobligatoriu pentru a influența normele privind legea aplicabilă contractelor internaționale

a fost avută în vedere încă din 1980, iar în 2006, Conferința de la Haga de drept internațional privat a elaborat un studiu de

fezabilitate cu privire la elaborarea acestui instrument. În 2009, Consiliul pentru afaceri generale și politica Conferinței de la

Haga autorizează Biroul Permanent să faciliteze elaborarea unui proiect de instrument neobligatoriu cu participarea unui grup

de lucru. Articolul prezintă Proiectul avut în vedere de Conferința de la Haga, abordând succesiv obiectul Principiilor de la

Haga, câmpul lor de aplicare, precum și o serie de alte aspecte.

6. PEREIRA, FER�A�DO PAULI�O. – La coopération judiciaire en matière civile dans l’Union

européenne: bilan et perspectives = Cooperarea judiciară în materie civilă în Uniunea Europeană: bilanț șiperpective. În: Revue critique de droit international privé nr.1, 2010, p.1-36

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009 și adoptarea noului Program de la Stockholm reprezintă

o nouă etapă în procesul de instituire a unei cooperări judiciare civile la nivelul Uniunii Europene. În acest context, autorul

consideră oportun să realizeze un bilanț al acestei cooperări, prezentând totodată și un punct de vedere pentru viitor.

7. USU�IER, LAURE�CE. – La Convention de la Haye du 30 juin 2005 sur les accords d’élection de

for. Beaucoup de bruit pour rien? = Convenția de la Haga din 30 iunie 2005 privind acordurile de alegerea forului. Mult zgomot pentru nimic? În: Revue critique de droit international privé nr.1, 2010, p.37-81

Convenția privind acordurile de alegere a forului semnată la Haga la 30 iunie 2005 a încheiat un proces de negociere destul

de lung. Examinarea atentă a dispozițiilor Convenției convinge totuși, în pofida dezamăgirii produse de text, datorată decalajului

mare existent între amploarea proiectului inițial și scopul final atins, că judecarea sa trebuie nuanțată. Autoarea consideră

astfel că, în domeniul său specific, Convenția pare să contribuie în mod decisiv la respectarea clauzelor atributive de jurisdicție

în litigiile transnaționale.

REVUE DE SCIE�CE CRIMI�ELLE ET DE DROIT PÉ�AL COMPARÉ

8. CA�TEGREIL, JULIE�. – La doctrine du “combattant ennemi illégal” = Doctrina “combatantuluiinamic ilegal”. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé nr.1, 2010, p.81-106

Conceptul de “combatant inamic ilegal” nu este nou în dreptul american. Calificând astfel o persoană, executivul de pe vremea

Administrației Bush autoriza detenția, interogarea și judecarea, derogând de la drepturile penal și internațional. Autorul remarcă

persistența derogărilor și după anul 2009, constatând incapacitatea de a repudia în fapt unele din practicile Administrației

precedente.

9. COR�ELOUP, YVES. – L’hermine et la vertu = Hermina și virtutea. În: Revue de science criminelle et

de droit pénal comparé nr.1, 2010, p.119-123

Consecință a Revoluției de la 1789, juriul care reprezenta noua suveranitate a poporului trebuia să judece, începând din acel

moment, afacerile penale. Juriul urma să fie singurul judecător al culpabilității, iar magistrații, judecători ai penalității. Din

aceste două secole de coabitare turbulentă, autorul consideră că este posibil schematic să distingă două epoci: de la Revoluție

la 1941 – cea a justițiilor separate și din 1941 – cea a justițiilor asociate. O lege din 1941 pune capăt separării justițiilor, iar de

acum înainte, Curtea și juriul deliberează împreună și votează asupra culpabilității și pedepsei. Autorul propune câteva reflecții

pe marginea acestor aspecte.

10. DA�ET, JEA�. – Les politiques sécuritaires à la lumière de la doctrine de la défense sociale nouvelle =

Politicile de securitate în lumina doctrinei noii apărări sociale. În: Revue de science criminelle et de droit

pénal comparé nr.1, 2010, p.49-67

După părerea autorului, apropierea politicilor de securitate de astăzi, de politica penală a apărării sociale noi se impune. El

își pune problema dacă politicile de securitate ale secolului XXI împrumută sau nu din curentul anilor precedenți și, mai ales,

din “noua apărare socială”.

11. DELMAS-MARTY, MIREILLE. – Comment sortir de l’impasse? = Cum se poate ieși din impas? În:

Revue de science criminelle et de droit pénal comparé nr.1, 2010, p.107-110

După părerea autoarei nu este suficient să fie criticate politicile de securitate din trecut sau prezent pentru a face să dispară

pericolele pe care aceste politici sunt presupuse a le eradica. Analiza mai arată că imprevizibilitatea pericolelor a crescut fără

îndoială în domeniul economic și social, dar cu interacțiuni crescute legate de noile tehnologii.

12. DELMAS-MARTY, MIREILLE. – Les politiques sécuritaires à la lumière de la doctrine pénale du

XIX

e

siècle au XXI

e

siècle. Introduction = Politicile de securitate în lumina doctrinei penale a secolelor XIX –XXI. Introducere. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé nr.1, 2010, p.5-8

Rubrica de doctrină a revistei “Revue de science criminelle et de droit pénal comparé” nr.1/2010, intitulată “Politicile de

securitate în lumina doctrinei penale a secolelor XIX – XXI” reunește articole ale specialiștilor în domeniu, opinii care au fost

prezentate în cadrul seminarului dedicat politicilor de securitate. Pentru a încerca o clarificare a politicilor aplicate în Europa

și în Statele Unite autoarea propune o triplă perspectivă: istorică, contemporană și prospectivă.

13. GIUDICELLI-DELAGE, GE�EVIÈVE. – Droit pénal de la dangérosité. Droit pénal de l’ennemi =

Dreptul penal al periculozității. Dreptul penal al inamicului. În: Revue de science criminelle et de droit pénal

comparé nr.1, 2010, p.69-80

În cadrul rubricii “Politici de securitate în lumina doctrinei penale a secolelor XIX – XXI”, aspectele dezvoltate de autoare

se referă la dreptul penal al periculozității și dreptul penal al inamicului.

14. HALPÉRI�, JEA�-LOUIS. – Ambivalences des doctrines pénales modernes = Ambivalențe aledoctrinelor penale moderne. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé nr.1, 2010, p.9-16

Demersul autorului constă în demonstrarea ambivalenței existente în centrul doctrinelor penale moderne, fiind vorba de o

ambivalență conceptuală și o ambivalență contextuală. Considerațile autorului vizează ambivalența funcției preventive a

pedepsei, cât și o altă ambiguitate conceptuală, cum ar fi cea a noțiunii de “siguranță”.

15. HARCOURT, E. BER�ARD. – Une généalogie de la rationalité actuarielle aux Etats-Unis aux XIX

e

siècle et XX

e

siècle = O genealogie a raționalității actuariale în Statele Unite în secolele XIX și XX. În: Revue

de science criminelle et de droit pénal comparé nr.1, 2010, p.31-48

Autorul consideră că în prezent justiția actuarială – logica, raționalitatea, instrumentele actuariale – domină domeniul penal

în SUA. Articolul propune o analiză ce implică și evocarea parcursului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, punând în evidență

patru momente care au contribuit la producerea justiției actuariale.

16. JESSBERGER, FLORIA�; KRETSCHMER, KARLA. – L’arrêt de la Cour constitutionnelle

allemande du 30 juin 2009. Les implications du Traité de Lisbonne sur le droit pénal européen = DeciziaCurții Constituționale germane din 30 iunie 2009. Implicațiile Tratatului de la Lisabona asupra dreptului penaleuropean. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé nr.1, 2010, p.111-117

Este comentată Decizia din 30 iunie 2009 a Curții Constituționale din Germania, al cărei interes constă în principal în problema

constituționalității legii germane de ratificare a Tratatului de la Lisabona. În ceea ce privește schimbările pe care Tratatul de

la Lisabona le aduce dreptului penal european, Curtea precizează că ele nu sunt contrare legii fundamentale, atâta timp cât

respectarea principiului competențelor de atribuire va fi asigurată și cât competențele noi ale Uniunii vor fi interpretate în

mod restrictiv.

17. PETIT, CARLOS. – Lombroso et l’Amérique = Lombroso și America. În: Revue de science criminelle

et de droit pénal comparé nr.1, 2010, p.17-29

Constatând interesul suscitat de opera cunoscutului Cesare Lombroso, frecvent invocat în literatura juridică recentă, autorul

își propune să reamintească pe scurt lucrările acestuia, publicate în presa de limbă engleză, precum și modul în care Lombroso

s-a întâlnit cu inițiativele universitare ale lui John Henry Wigmore. Din această întâlnire a rezultat publicarea printre lucrările

europene traduse în limba engleză și editate în America datorită lui Wigmore, a unui volum Lombroso, împreună cu alte lucrări

fundamentale ale Școlii Pozitive ale lui Ferri și Garofalo.

REVUE FRA�ÇAISE DE DROIT CO�STITUTIO��EL

18. BARBÉ, VA�ESSA. – La péréquation, principe constitutionnel = Repartizarea echitabilă, principiuconstituțional. În: Revue française de droit constitutionnel nr.81, 2010, p.3-19

Odată cu reforma constituțională din 2003, art.72-2 alin. 5 al Constituției franceze menționează că “legea prevede dispoziții

de egalizare (repartizare echitabilă), menite să favorizeze egalitatea dintre colectivitățile teritoriale”. Autonomia financiară

determină inegalități între colectivități, iar acest fenomen este presupus a fi corectat de egalizare. Autoarea consideră că opoziția

dintre egalizare și libertate nu este decât aparentă.

19. BASILIE�-GAI�CHE, MARIE-LAURE. – La constitutionnalité de lutte: la promotion juridique de

la guerre civile dans la Colombie du XIX

e

siècle = Constituționalitatea luptei: promovarea juridică arăzboiului civil în Columbia secolului al XIX-lea. În: Revue française de droit constitutionnel nr.81, 2010,

p.21-40

Autoarea consideră că istoria constituțională a Columbiei secolului al XIX-lea prezintă interes pentru a fi abordată juridic.

Astfel, aspectele examinate sunt: juridicizarea opozițiilor partizane: alternanțele politice, precum și instituționalizarea

tendințelor anarhice: libertățile excesive.



20. CAZALS, MARIE DE. – La saisine du Conseil économique, social et environnemental par voie de

pétition citoyenne: gage d’une V

e

République “plus démocratique”? = Sesizarea Consiliului Economic,Social și de Mediu, prin intermediul petiției din partea cetățenilor: gaj al unei a V-a Republici “maidemocratice”? În: Revue française de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.289-312

În urma lucrărilor Comitetului de reflecție și propuneri pentru modernizarea și reechilibrarea instituțiilor celei de-a V-a

Republici, a fost emis un raport în care, prin cele 77 de propuneri se urmăreau o serie de obiective, printre care și propunerea

de noi drepturi pentru cetățeni. Punând în evidență faptul că “instituțiile celei de-a V-a Republici nu recunosc cetățenilor

drepturi suficiente, nici suficient garantate”, autoarea se referă la faptul că crearea unui drept de petiție la Consiliul Economic,

Social și de Mediu pare să dorească atenuarea acestei insuficiențe. După părerea autoarei, ar fi necesar să se pună întrebări

privind pertinența acestei revizuiri.

21. CHABROT, CHRISTOPHE. – Ceci n’est pas une V

e

République = Aceasta nu este o a V-a Republică.În: Revue française de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.257-272

La peste 50 de ani de la intrarea în vigoare a Constituției franceze se vorbește în mod curent de cea de-a V-a Republică pentru

a desemna regimul elaborat de această normă fundamentală. Această expresie se regăsește peste tot, dar după părerea autorului

ne aflăm în prezența unui caz tipic de mit fondator. Afirmația consacrată ar trebui reconsiderată, cu atât mai mult, cu cât este

avută în vedere instaurarea unei celei de-a VI-a Republici, iar Constituția din 4 octombrie 1958 nu pune bazele unei a V-a

Republici. După părerea sa, mitul celei de-a V-a Republici se bazează pe o dublă mistificare care constă în a face să se creadă

că a avut loc o schimbare de Republică, la fel cum a avut loc și o schimbare de Constituție. Simpla studiere a textelor duce la

relativizarea acestor două afirmații.

22. CHALTIEL, FLORE�CE. – Droit constitutionnel européen (2009) = Drept constituțional european(2009). În: Revue française de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.407-415

Aspectele analizate se referă la bazele constituționale ale Uniunii Europene și instalarea neexplicit exprimată a

constituționalismului european în tratate.

23. GUERI�I, MARC; BE�ESSIA�O, WILLIAM; BESSO�, ELISE. – Jurisprudence du Conseil

Constitutionnel. Août-décembre 2009 = Jurisprudența Consiliului Constituțional. August – decembrie 2009.În: Revue française de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.373-406

Cronica este consacrată jurisprudenței Consiliului Constituțional francez în perioada august-decembrie 2009.

24. JOZEFOWICZ, HE�RI. – La réforme des règlements des assemblées parlementaires: entre

impératifs constitutionnels, amélioration du débat et ouverture au pluralisme = Reforma regulamentelorAdunărilor parlamentare: între imperative constituționale, ameliorarea dezbaterii și deschidere spre pluralism.În: Revue française de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.329-372

Pentru a analiza modificările regulamentelor Adunărilor parlamentare, autorul se va raporta la diferitele aspirații exprimate

cu prilejul ultimei revizuiri constituționale franceze. Este remarcată dorința de a acorda un loc mai important pluralismului în

funcționarea acestora. Este vorba de a acorda drepturi opoziției dar nu numai. Dorința de a ameliora dezbaterea parlamentară

a fost și ea una din trăsăturile semnificative ale reformei.

25. KHABRIEVA, TALIA YAROULOV�A. – Le statut constitutionnel du Président de la Fédération de

Russie = Statutul constituțional al Președintelui Federației Ruse. În: Revue française de droit constitutionnel

nr.81, 2010, p.105-122

Alegerile prezidențiale din 2 martie 2008 atrag din nou atenția asupra statutului constituțional al președintelui, cât și asupra

practicii instituționale. Autorul propune o analiză a prevederilor care guvernează statutul președintelui în Rusia.

26. LEVADE, A��E. – Les nouveaux équilibres de la V

e

République = �oile echilibre ale celei de-a V-aRepublici. În: Revue française de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.227-256

Autoarea face referire la cea de-a 24-a revizuire a Constituției Republicii Franceze ce a avut loc la puțin timp după sărbătorirea

centenarului acesteia, la 23 iulie 2008. Cu această ocazie au fost revizuite 39 de articole ale Constituției, în timp ce alte nouă

articole noi au fost incorporate, în scopul modernizării instituțiilor celei de-a V-a Republici. Aspectele la care se referă autoarea

articolului se referă la revizuirea vizând modernizarea instituțiilor celei de-a V-a Republici și mai buna reechilibrare a acestora,

revizuirea vizând păstrarea spiritului Constituției.

27. MAG�O�, XAVIER. – Le juge constitutionel national, dernier obstacle au processus d’intégration

européenne? Interrogations autour d’une lecture de l’arrêt de la Cour constitutionnelle fédérale

allemande du 30 juin 2009 sur le “Traité de Lisbonne” = Judecătorul constituțional național, un ultimobstacol în calea procesului de integrare europeană? Întrebări pe marginea unei lecturi a deciziei CurțiiConstituționale federale germane din 30 iunie 2009 asupra “Tratatului de la Lisabona”. În: Revue française

de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.417-442

Remarcând originalitatea Curții Constituționale federale germane în raport cu Consiliul Constituțional francez, cu ocazia

examinării Tratatului de la Lisabona, autorul își prezintă considerațiile pe marginea Deciziei din 30 iunie 2009 a acesteia.



28. PHILIPPE, XAVIER. – La question prioritaire de constitutionnalité: à l’aube d’une nouvelle ère

pour le contentieux constitutionnel français... Réflexions après l’adoption de la loi organique = Problemaprioritară de constituționalitate: în zorii unei noi ere pentru contenciosul constituțional francez... Reflecțiidupă adoptarea legii organice. În: Revue française de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.273-287

Articolul este consacrat reflecțiilor autorului cu privire la o serie de aspecte legate de aplicarea problemei prioritare de

constituționalitate.

29. PHILIPPE, XAVIER; DESMAREST, A��E. – Remarques critiques relatives au projet de loi

“portant adaptation du droit pénal français à l’institution de la Cour pénale internationale”: la réalité

française de la lutte contre l’impunité = Observații critice cu privire la proiectul de lege “privind adaptareadreptului penal francez la instituția Curții Penale Internaționale”: realitatea franceză a luptei contraimpunității. În: Revue française de droit constitutionnel nr.81, 2010, p.41-65

A doua țară a Uniunii Europene care a ratificat Statutul de la Roma, Franța și-a exprimat foarte devreme angajamentul de a

lupta contra impunității. În 2002, ea și-a adaptat legislația, astfel încât să poată coopera cu Curtea Penală Internațională,

răspunzând cererilor de anchetare și arestare a suspecților și integrând astfel partea procedurală a Statutului. Proiectul de lege

privind adaptarea dreptului penal francez la instituția Curții Penale Internaționale adoptat de Senat a introdus un nou articol

în Codul de Procedură Penală. Contribuția prezentată de autori, încearcă să pună în perspectivă decalajele și contradicțiile

care subzistă între angajamentele internaționale ale Franței cu privire la crimele internaționale și justiția penală internațională

și mai multe dispoziții ale textului în cauză.

30. PIERRE-VA�TOL, BE�JAMI�. – Autonomie politique et réforme statutaire en Espagne: regards

sur le “blindage des compétences” autonomes dans le nouveau statut de la Catalogne = Autonomie politicăși reformă statutară în Spania: o privire asupra “blindajului competențelor” autonome în noul statut alCataloniei. În: Revue française de droit constitutionnel nr.81, 2010, p.67-103

Spania cunoaște un nou val de reforme teritoriale, iar incertitudinile care marcau stabilitatea și natura juridică a structurii

statale s-au accentuat. Recenta mișcare de reformă teritorială are ca motor politic și juridic adoptarea unui nou statut al

Cataloniei. În ceea ce privește „blindajul de competențe”, acesta figura printre recomandările Comisiei de studiu pentru

ameliorarea guvernului autonom, format în 2001 de Parlamentul catalan, el având ca scop soluționarea problemelor juridice

și politice ale Guvernului Cataloniei, printre care: erodarea competențelor autonome și dorința de a delimita mai bine

competențele statului. Autorul își pune întrebarea dacă “blindajul de competențe” statutare reprezintă o tehnică juridică în

serviciul ameliorării calității autonomiei politice a entităților descentralizate spaniole și care este adevărata sa influență asupra

evoluției modelului “autonom” și statal spaniol.

31. QUIRI�Y, BER�ARD. – La métamorphose de l’article 41 de la Constitution = Metamorfozaarticolului 41 al Constituției. În: Revue française de droit constitutionnel nr.82, 2010, p.313-328

Printre modificările aduse Constituției franceze prin Legea Constituțională din 23 iulie 2008, cea a articolului 41 rămâne

după părerea autorului cea mai spectaculoasă. Ea constă în extinderea posibilității pentru președinții celor două camere, de a

invoca inadmisibilitatea față de propunerile de legi și amendamente, de care beneficia deja, cu titlu exclusiv, Guvernul.

Transformarea îi apare autorului ca fiind deosebit de importantă.

REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT CIVIL

32. BORGHETI, JEA� SÉBASTIE�. – La responsabilité du fait des choses, un régime qui a fait son

temps = Răspunderea pentru fapta lucrurilor, un regim depășit. În: Revue trimestrielle de droit civil nr.1, 2010,

p.1-40

Răspunderea pentru fapta lucrurilor (responsabilité du fait des choses), al cărei regim este prevăzut de art.1384 al.1 al Codului

civil francez ar merita să dispară, după părerea autorului. El consideră că suprimarea regimului general al răspunderii pentru

fapta lucrurilor, fără să dăuneze cu adevărat intereselor victimelor ar putea permite flexibilizarea regulii de necumulare,

reprezentând un prim pas spre o simplificare a dreptului obligațiilor.

33. CA�SELIER, GUILLAUME. – De l’explication causale en droit de la responsabilité civile délictuelle =

Despre explicația cauzală în dreptul răspunderii civile delictuale. În: Revue trimestrielle de droit civil nr.1,

2010, p.41-54

Ideea de cauzalitate revine în dreptul pozitiv francez al responsabilității civile destul de frecvent. Judecarea în termeni de

explicație cauzală permite după părerea autorului să se aprecieze mai bine rolul cauzalității în tehnica juridică și să fie mai bine

percepută în situații de incertitudine.



REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT COMMERCIAL ET DE DROIT ÉCO�OMIQUE

34. �GUIHE KA�TE, PASCAL. – Le caractère d’ordre public du droit uniforme des sociétés

commerciales en Afrique = Caracterul de ordine publică a dreptului uniform al societăților comerciale înAfrica. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique nr.1, 2010, p.1-28

După părerea autorului, reglementarea OHADA (Organizația pentru armonizarea în Africa a dreptului afacerilor) a societăților

comerciale este marcată de autoritarism, ea se aplică independent de voința asociaților sau statelor membre OHADA. Dar,

regula admite și excepții, perspectivă în care ordinea publică societară a OHADA este departe de a fi absolută.

35. RELMY, JEA�-PIERRE. – Impartialité et autorité des marchés financiers: de l’impartialité

personnelle à la partialité structurelle? = Imparțialitatea și autoritatea piețelor financiare: de laimparțialitatea personală la parțialitatea structurală? În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit

économique nr.1, 2009, p.29-58

Exigența de imparțialitate trebuie respectată de Autoritatea piețelor financiare (AMF). Judecătorul administrativ și legiuitorul

au reamintit recent importanța acestui principiu consubstanțial activității jurisdicționale, căruia îi este propriu să departajeze

adversarii în mod just și echitabil. Astfel, printr-o decizie din 2006 Consiliul de Stat a anulat pentru prima dată o decizie a

Autorității de piață pentru încălcarea principiului de imparțialitate. Autorul este preocupat de analizarea valorii contestațiilor

privind imparțialitatea AMF. În al doilea rând analiza propune reflecții legate de consolidarea legitimării puterii de sancțiune

a AMF.

REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT EUROPÉE�

36. BAILLEUX, A�TOI�E. – Le salut dans l’adhésion? Entre Luxembourg et Strasbourg, actualités du

respect des droits fondamentaux dans la mise en oeuvre du droit de la concurrence (1) = Salvarea înadeziune? Între Luxemburg și Strasbourg, actualități ale respectării drepturilor fundamentale în aplicareadreptului concurenței (1). În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2010, p.31-54

Problematica respectării drepturilor fundamentale în procedura de aplicare a dreptului concurenței a fost pe larg dezbătută până

în prezent. Scopul articolului este de a examina actualitatea anumitor critici în lumina evoluțiilor recente, observate atât din

partea dreptului european al concurenței, cât și a jurisprudenței CEDO. Aspectele analizate se referă la respectarea drepturilor

fundamentale în aplicarea dreptului concurenței, realitatea comunitară confruntată cu învățăminte recente ale jurisprudenței

de la Strasbourg.

37. BERLI�, DOMI�IQUE. – Jurisprudence fiscale européenne (1er janvier 2008 – 31 décembre 2009) =

Jurisprudența fiscală europeană (1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2009). În: Revue trimestrielle de droit

européen nr. 1, 2010, p.159-193

Cronica prezintă comentarii pe marginea deciziilor intervenite de-a lungul unei perioade de doi ani, vizând aspecte care privesc

punerea în evidență și calificarea atingerii aduse unei libertăți ca și examinarea justificărilor.

38. COUTRO�, LAURE�T. – Droit du contentieux de l’Union européenne (juillet-décembre 2009) =

Dreptul contenciosului Uniunii Europene (iulie-decembrie 2009). În: Revue trimestrielle de droit européen

nr.1, 2010, p.113-128

Al doilea semestru al anului 2009 a fost marcat de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona care va avea repercusiuni de

ordin semantic, material și temporal asupra jurisdicției Uniunii Europene.

39. GRARD, LOÏC. – Un an et presque demi de droit européen des transports (1er septembre 2008 –

31 décembre 2009) = Un an și aproape jumătate de drept european al transporturilor (1 septembrie 2008 – 31 decembrie2009). În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2010, p.195-221

Perioada căreia îi este consacrată cronica este marcată de voința legiuitorului de a moderniza dreptul aplicabil. Sunt prezentate

considerațiile globale privind evoluțiile de-a lungul a 18 luni, în dreptul european al transporturilor.

40. JACQUÉ, JEA�-PAUL. – Institutions de l’Union (juillet-décembre 2009) = Instituțiile Uniunii (iulie-

decembrie 2009 ). În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2010, p. 99-112

Este prezentată activitatea instituțiilor Uniunii în al doilea semestru al anului 2009, când a intrat în vigoare și Tratatul de la

Lisabona la 1 decembrie 2009.

41. LE BAUT-FERRARESE, BER�ADETTE. – La réception du Protocole de Kyoto en droit européen

(1) = Receptarea Protocolului de la Kyoto în dreptul european (1). În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1,

2010, p.55-76

Receptarea de către Uniunea Europeană a Protocolului de la Kyoto reprezintă un proces juridic complex. Aspectele analizate

sunt reprezentate de mecanismele de flexibilitate ale Protocolului de la Kyoto aplicat de Uniunea Europeană și mecanismele

de flexibilitate ale Protocolului de la Kyoto supus dreptului Uniunii Europene.



42. MAYER, C. FRA�Z. – Rashomon à Karlsruhe = Rashomon la Karlsruhe. În: Revue trimestrielle de droit

européen nr.1, 2010, p.77-92

Celebrul film al regizorului japonez Akira Kurosawa “Rashomon” oferă autorului, un pretext pentru a propune un “proiect

de scenariu”, în care opt persoane (posibil foști sau actuali judecători ai Curții Constituționale precum și reclamanți în recursul

contra Tratatului de la Lisabona) discută despre decizia “Lisbonne” din 30 iunie 2009 a Curții Constituționale germane.

43. PÉRALDI LE�EUF, FABIE��E. – La Cour de justice et la libéralisation des jeux en ligne: l’exigence

de cohérence. A propos de l’arrêt “Santa Casa” = Curtea de Justiție și liberalizarea jocurilor on line: oexigență de coerență: pe marginea deciziei “Santa Casa”. În: Revue trimestrielle de droit européen nr. 1, 2010,

p.7-29

Este comentată decizia “Santa Casa” din 8 septembrie 2009 a Curții de Justiție a Comunităților Europene. Curtea aduce

clarificări în ceea ce privește instaurarea concurenței pe piața jocurilor on-line. Ea stabilește limite aplicării principiilor de liberă

circulație europeană pentru jocurile și pariurile on-line, punând bazele unei regim juridic particular, bazat pe o largă competență

națională. După părerea autorului, regimul juridic al jocurilor on-line izvorât din decizia “Santa Casa” demonstrează o logică

europeană diferită de cea care guvernează în alte sectoare economice.

44. PRIETO, CATHERI�E. – L’Union économique et monétaire dans la tourmente des déficits publics.

Editorial = Uniunea Economică și Monetară în perioada tulbure a deficitului public. Editorial. În: Revue

trimestrielle de droit européen nr.1, 2010, p.1-6

Editorialul este consacrat mai multor aspecte legate de Uniunea Economică și Monetară și de criza financiară în care se află

Europa.

45. SIBO�Y, A��E-LISE; DEFOSSEZ, ALEXA�DRE. – Marché intérieur (marchandises, capitaux,

établissement, services) (1) = Piața internă (mărfuri, capital, servicii) (1). În: Revue trimestrielle de droit

européen nr.1, 2010, p.129-158

Cronica propune o abordare transversală a libertăților economice caracteristice pieței interne, motiv pentru care ea nu este

construită în principal în jurul distincției dintre diferitele libertăți de circulație. Autorii manifestă interes pentru prezentarea

schemei comune tuturor libertăților.

46. ZILLER, JACQUES. – Le dialogue judiciaire et la Cour de Karlsruhe. Quelques réflexions à propos

du jugement de la Cour constitutionnelle fédérale allemande concernant le Traité de Lisbonne = Dialoguljudiciar și Curtea de la Karlsruhe. Câteva reflecții pe marginea hotărârii Curții Constituționale federalegermane cu privire la Tratatul de la Lisabona. În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2010, p.93-98

Autorul își prezintă reflecțiile pe marginea deciziei Curții Constituționale federale germane privind Tratatul de la Lisabona

din 30 iunie 2009. Articolul oferă cititorilor posibilitatea de a aprecia comentariile referitoare la poziția Curții de la Karlsruhe

cu privire la integrarea europeană.



Consiliul Legislativ – Bucureşti, Palatul Parlamentului, Corp B1,

Calea 13 Septembrie, nr. 1-3, Sector 5, Cod poştal 050711

Tel: 313.66.08 fax: 311.29.35 website: www.clr.ro

� Colegiul ştiinţific: Dragoş Iliescu, Preşedintele Consiliului Legislativ

Sorin Popescu, Locţiitorul Preşedintelui Consiliului Legislativ,

Preşedintele Secţiei de Evidenţă Oficială a Legislaţiei şi Documentare

�icolae Turcu, Preşedintele Secţiei de Drept Privat

Benonica Vasilescu, Preşedintele Secţiei de Drept Public, ad-interim

Cristian Kevorchian, Şeful Departamentului de Informatică Legislativă, ad-interim

Cezar Manda, consilier, Departamentul pentru Armonizarea Legislaţiei

cu Reglementările Uniunii Europene

� Colegiul de redacţie: Sorin Popescu (coordonator)

Svetlana Baciu

Alina Palomino Tuero

� Tipografia „Monitorul Oficial“ R.A., str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București

Punctele de vedere exprimate în această publicaţie nu reprezintă analize oficiale asupra legislaţiei, ci doar opinii

personale ale autorilor.

ISSN 1583-3178

Date post:	21-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

R A P O R T ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE ... -...

Documents