Totul a început în 1988, an în care am absolvit Li -ce ul Militar „Dimitrie Cantemir”, instituţie de caremă leagă amintiri frumoase pentru că acolo am făcutpri mii paşi ai carierei mele. La momentul acela, amales arma artilerie, motivpentru care am urmatapoi cursurile Şcolii Mi li -ta re de Ofiţeri Activi deAr ti lerie „Ioan Vodă” dela Sibiu. Prima mea re -par tiţie a fost în garnizoa -na Mihai Bravu unde, catâ năr ofiţer, mi-am desfă -şu rat activitatea ...

Vizita comandantului NRDC-GR din Grecia

În presa internaţioanlă din 1916, deseori apăreau con-semnări timide despre locuitorii ţării. Articolele erau mo -des te, pentru că interesul pentru români nu era unul deo se -bit, dar evenimentele majore nu puteau trece neobservate

de presa străină a vremii.Unul din acele momentea fost acela când RegeleFer dinand cel Loial a ra -ti ficat decizia Consiliuluide Coroană şi anumeaceea de a conduce Ro -mâ nia în Primul RăzboiMon dial...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 3 (465) l 15 februarie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Stilul este omulStilul este omul

Generalul-locotenent Dimitrios Bikos, comandantulCor pului de Dislocare Rapidă NATO din Grecia(NRDC-GR), a efectuat o vizită oficială la sediul Batali -

o nului 21 Vâ nători deMun te „General Leo-nard Mociulschi” dinPre deal. Acesta a fostîn s oţit de comandantulBri găzii 2 Vânători deMun te „Sarmizegetu-sa”, colonel CristianTe glaş, şi au partici-pat...

Vara lu i 1916Vara lu i 1916

KAKI 100%

Joi, 01 februarie 2018, la sediul comandamentuluiBri găzii 1 Mecanizate „Argedava”, a avut loc ceremo-nia de predare-primire a comenzii marii unităţi, în pre-zenţa loc ţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Te -res tre, ge neral de bri g adă Dorin Bla iu şi a şefului di rec -ţiei planificare stra -tegică din StatulMa jor al Apă ră rii,ge neral de bri ga dăIu li an Ber di lă. Ac ti -vi tatea a început laora 11:00 cu primi -rea raportului şi araportului de către...

Predarea-primirea comenzii

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Au fost creaţi primii muşchi funcţionali, din celule stem

C M Y K

Specialiştii din cadrul Universităţii Duke au creatpri mul muşchi scheletic uman, funcţional, din celulestem pluripotente ce pot fi transformate în orice tip dece lulă sau ţesut al organismului. Cel mai recent progresar putea ajuta specialiştii să ob ţină mai multe in formaţiicu pri vire la bio lo -gia uma nă.

„În primul rândce lulele stem plu -ri p otente nu suntce lule musculare,dar se pot trans fo r -ma în toate ce lu le -le exis tente încorp...

Comandantul Brigăzii 2 Vâ -nă tori de Munte, colonel CristianTe glaş, participă activ lainstrucţie, alături de militarii Ba -ta lionului 21 Vânători de Munte„General Leonard Mociulschi”.

Instrucţia schiului,adă posturi, tipuri de fo -curi, tehnici pentru cap-turarea unui lider insur-gent, sunt doar câtevaas pecte din programul

de instruire a vânătorilor de munte din Batalionul 21 Vână-tori de Munte „General Leonard Mociulschi”, pe care îi gă -sim în această perioadă la Diham, în tabăra de instrucţie lamun te.

Silvia VOINESCUMariana DINU

Cei doi cadeţifran cezi au continuatsta giul de pregătire la„Urşii Bruni”

Ofiţerii cadeţifran cezi de la ŞcoalaMi litară Interarme,din Saint - Cyr, Fran -ţa, au participat la in -struc ţie alături de mi -li tarii Batalionului

206 Artilerie „General Mihail Lăcătuşu”.Aceştia au avut ocazia să cunoască tehnica de artilerie

din dotarea structurii şi să se instruiască în poligonul redus,unde cadrele batalionului se pregătesc în vederea executăriitra gerilor de artilerie.

Marcu VLAD

În urmă-toarea săptă -mâ nă, aceeaşiofi ţeri cadeţiaflaţi în stagiude pregătire laBri gada 2 Vâ -nă tori deMun te „Sar -mi zegetusa”,au participatală turi de mi -li tarii Batalionului 33 Vânători de Munte „Po sada”, la o şe -din ţă de tragere cu armamentul uşor de infanterie, precumşi la tabăra de instrucţie la munte din Vâlsan.

Cătălin PRÂSNEAC

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 3 (465) din 15 februarie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap; Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 64/ 2018

lKIEV - Ucraina anunţă că a testat o rachetă de producţiepr o prie cu lansare de la sol. Ucraina a testat o rachetă de pro -duc ţie proprie capabilă să lovească obiective situate pe uscatsau pe apă, cu lansare de la sol, a anunţat secretarul Consiliu-lui naţional ucrainean pentru securitate şi apărare, OleksandrTur cinov, transmite Reuters. Responsabilul ucrainean nu a pre -ci zat ce rază de acţiune are noua rachetă, prima astfel de armăpro dusă integral în Ucraina, dar a subliniat că este conformă cuacor durile internaţionale. Kievul s-a angajat să aloce 5% dinPIB cheltuielilor pentru securitate şi apărare, în condiţiile încare Ucraina este angajată într-un conflict cu separatişti sus ţi -nu ţi de Rusia în estul ţării, în urma anexării de către Moscovaa peninsulei ucrainene Crimeea, acum aproape patru ani, amin -teş te Reuters. La începutul lui ianuarie, Rusia a desfăşurat onouă unitate - a doua la număr - de sisteme antiaeriene S-400Tri umf (cod de identificare NATO SA-21 Growler) - un sistemavan sat de rachete sol-aer - în Crimeea pentru a controla gra -ni ţa cu Ucraina. Prin intermediul presei, Moscova şi-a motivatges tul prin faptul că autorităţile de la Kiev încearcă să se do te -ze cu rachete de croazieră care ar pune în pericol peninsulaane x ată de Rusia în martie 2014. lBERLIN - Marina nu maiare suficiente nave pentru misiuni NATO, UE şi ONU. Co -mi sarul forţelor armate din Parlamentul german, Hans-PeterBar tels susţine că armata pur şi simplu nu mai are suficientena ve. Într-un interviu publicat în revista Bild am Sonntag, Bar-tels a învinuit birocraţia şi administrarea defectuoase pentrulip sa de fregată disponibile. Bartels a afirmat că lipsa pieselorde schimb pentru navele Marinei germane vor prelungi pe ri oa -de le de reparaţie în şantierele maritime. Potrivit unui raport in -tern al Marinei, lucrările de revizie ale celor două nave, care auîn ceput anul trecut într-un şantier în Hamburg şi trebuiau sădu reze 18 luni, vor dura mai mult din cauza lipsei pieselor deschimb. Bartels a afirmat că „retragerea” fregatelor germaneîn vechite se desfăşoară conform planului, însă procesul a fostafec tat de întârzieri. Printre numeroasele sale misiuni, Marinager mană a patrulat Marea Mediterană, din nordul Africii pânăîn Europa, începând cu mai 2015, ca parte a unei operaţiuni UEnu mită „Sofia”. Misiunea urmează să fie încheiată la sfârşitulaces tui an. Navele germane au fost desfăşurate pentru misiunisi milare în Marea Egee, împreună cu Standing Maritime Group2 al NATO. Cu o flotă de aproximativ 100 de nave, Marina ger -ma nă a jucat un rol cheie în susţinerea misiunilor NATO şiONU în jurul lumii. lMOSCOVA - Rusia a testat un nou in -ter ceptor din sistemul antirachetă destinat să apere capita-la. Testul a fost efectuat cu succes în Kazahstan, în poligonulSary-Shagtan din stepa Kazahstanului. A fost filmat şi prezen-tat de Ministerul Apărării. Imaginile prezintă momentul lansă -rii noului interceptor care va face parte din sistemul antirachetăA-135, destinat pentru apărarea Moscovei. Oficialii ruşi auspus că testul vine ca replică la măsurile militare luate deNATO în Estul Europei şi în Ţările Baltice. Noul interceptoreste un proiect secret şi nu i-a fost dezvăluit nici măcar numele.Are o rază de acţiune de aproximativ 100 de kilometri şi o alti-tudine de interceptare a rachetei de circa 30 de kilometri. Ad -junc tul Comandantului Forţelor Aerospaţiale ruseşti, colonelulAn drei Prihodko, a spus însă că racheta-interceptor are nişteca racteristici superioare faţă de cele operate în prezent de alteţări, scrie observator.tv. Racheta e capabilă să intercepteze lo -vi turi singulare şi multiple, inclusiv rachete intercontinentalede ultimă generaţie, a mai spus colonelul. Noul interceptor vafi inclus în sistemul anti-rachetă A-135 care protejează capita-la Rusiei în faţa atacurilor cu rachetă. Testele iniţiale ale siste -mu lui anti-rachetă A-135 ABM au început în 1979. Sistemul efor mat dintr-un radar Don 2N lângă Sofrino, lângă Moscova,un centru de comandă 5K80 în Pushkino şi câteva baterii de in -ter ceptoare 53Tb cu rază scurtă de acţiune. Sistemul anti-ra -che tă A-135 a devenit complet operaţional în 1995. Testele lao variantă îmbunătăţită, A-235, au început în 2014. lBRU XE -LLES - Crearea unei forţe ONU de menţinere a păcii, nece-sară pentru soluţionarea crizei din Ucraina. Organizaţia Na -ţi u nilor Unite ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe decirca 20.000 de militari din state din afara NATO şi de 4.000de poliţişti pentru a soluţiona criza din Ucraina, relevă un noura port care va fi prezentat oficialilor occidentali, transmiteReu ters. Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat crearea uneimi siuni ONU de menţinere a păcii, care să aibă un mandat li -mi tat, propunere considerată de mulţi experţi occidentali drepto ocazie de a negocia crearea unei forţe a Naţiunilor Unite maimari, cu scopul restabilirii ordinii în estul Ucrainei. Un raportco mandat de fostul secretar general al NATO, Anders FoghRasmu ssen - în prezent consilier al preşedintelui ucraineanPetro Poroşenko - va fost prezentat unor oficialităţi occidenta -le, printre care emisarul special al SUA în Ucraina, Kurt Vol -ker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen. „Ope -ra ţiunea va avea nevoie de un mix format din unele ţări eu -ropene, precum Suedia, ţări cu tradiţie în operaţiuni demenţinere a păcii, ca Brazilia, şi ţări care se bucură de încred-erea Rusiei, precum Belarus”, a explicat Richard Gowan, autoral raportului şi expert în probleme ONU la Universitatea Co -lum bia. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

„Viperelenegre” continuă

instrucţia

Generalul-locotenent Dimitrios Bikos, comandantulCor pului de Dislocare Rapidă NATO din Grecia (NRDC-GR), a efectuat o vizită oficială la sediul Batalionului 21Vâ nători de Munte „General Leonard Mociulschi” din Pre-deal. Acesta a fost însoţit de comandantul Brigăzii 2 Vână-tori de Munte „Sarmizegetusa”, colonel Cristian Teglaş, şiau participat la activităţile de instrucţie ale militarilor.

Discuţiile au vizat obiectivele şi participarea militarilorla exerciţiul de evaluare NATO a Corpului de DislocareRa pidă din Grecia - „Trident Jaguar 2018”.

Menţionăm că Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmize-getusa” este afiliată la Corpul de Dislocare Rapidă NATOdin Grecia (NRDC-GR) din anul 2015.

În încheierea vizitei, generalul-locotenent Dimitrios Bi -kos a transmis un mesaj vânătorilor de munte: „Especiallyha ppy and honoured to be in the HQ of the famous 2ndMoun tain Brigade. Even more honoured to have this elitefor mation affiliated to my Corp. Excellent performance of

the perso -nnel andw a r m e s tho s pitalityof the co -mman der! Iam proudto workwith you.Keep onwith thegood job.God blessyou all!

I wish you by heart all the best for the brigade and pros -pe rity for the families."

Silvia VOINESCUMariana DINU

Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”

Vizita comandantului Corpului de Dislocare Rapidă NATO din Grecia (NRDC-GR)

Ofiţerii cadeţi francezi în stagiu de pregătireOfiţerii cadeţi francezi în stagiu de pregătire

Generalul-locotenent Du -mi tru Scarlat - reprezentantulmi litar al României laN.A.T.O. si U.E. - a fost pre -zent în poligonul de tragere dinve cinătatea localităţii BemowoPiskie Polonia, unde a asistat laun exerciţiu cu trageri reale,ală turi de reprezentanţii naţio -nali la N.A.T.O.

Generalul-locotenent Du -mi tru Scarlat s-a întâlnit şi cumi litarii Detaşamentului deApă rare Antiaeriană „LilieciiNegri” dislocaţi în Polonia, în perioadasep tembrie 2017 - martie 2018, în scopul

con solidării flancului nord-estic al Alian -ţei.

Bogdan ANDRIEŞ

Reprezentantul militar al României la N.A.T.O. şi U.E

În vizită la Grupul În vizită la Grupul de Luptă NATO din Poloniade Luptă NATO din Polonia

Miercuri, 14 februarie, la sediul Batalionului 265 Po li -ţie Militară „Tudor Vladimirescu” din Bucureşti, s-a des fă -şu rat ceremonia de repatriere din teatrul de operaţii Afga-nistan a detaşamentului International Military Police(IMP), rotaţia a VI-a. Poliţiştii militari au asigurat, timp deşase luni, menţinerea unui climat de ordine şi securitate înba za militară din Bagram.

Prezent la activitate, locţiitorul comandantului Compo-nentei Operaţionale Terestre, general de brigadă Dorin To -ma, a felicitat militarii pentru modul ireproşabil în careşi-au îndeplinit misiunea, şi a conferit Emblema de merit

„În slujba păcii” clasa a III-a, plutonierilor Adrian ValentinBu cur şi Andrei Dinu.

Locotenent Alexandru HELEREA

Poliţiştii militari s-au întors din Afganistan

Campionatul militar de schi destinat unităţilor de in -struc ţie, etapa pe Forţele Terestre, s-a desfăşurat în perioa-da 29 ianuarie - 2 februarie, în localitatea Piatra Fântâneledin judeţul Bistriţa-Năsăud. La competiţia aplicativ-mili-tară au participat şapte loturi. Acestea s-au întrecut în ca - drul a trei pro be: biatlon individual şi pe echipe, masculinşi feminin, ştafetă şi patrulă.

Scopul activităţii a fost verificarea şi aprecierea ni ve -lu lui de pregătire a militarilor pentru executarea tragerilorcu armamentul individual, orientarea în teren, precum şide plasarea pe schiuri.

În urma desfăşurării probelor a rezultat următorul cla -sa ment:

BIATLONIndividual feminin: Locul I - sergent

Dia na Robu, Brigada 2 Vânători de Munte„Sarmi zegetusa”; Locul II - caporal clasa aIII-a Simona Faur, Brigada 2 Vânători deMun te „Sarmizegetusa”; Locul III - soldatDă nuţa Ciurea, Brigada 81 Mecanizată „Ge -ne ral Grigore Bălan”.

Individual masculin: Locul I - caporalDu mitru Moişan, Brigada 81 Mecanizată„Ge neral Grigore Bălan”; Locul II - caporalIo nel Hogiu, Brigada 81 Mecanizată „General GrigoreBă lan”; Locul III - caporal clasa a III-a Daniel Giurgi,Bri gada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”.

Echipe feminin: Locul I - Brigada 2 Vânători de Mun -te „Sarmizegetusa”; Locul II - Brigada 81 Mecanizată„Ge neral Grigore Bălan”; Locul III - Brigada 61 Vânătoride Munte „General Virgil Bădulescu”.

Echipe masculin: Locul I - Brigada 81 Mecanizată„Ge neral Grigore Bălan”; Locul II - Brigada 2 Vânătoride Munte „Sarmizegetusa”; Locul III - Regimentul 317ISR „Vlădeasa”.

Clasament general BIATLON: Locul I - Brigada 81Me canizată „General Grigore Bălan”; Locul II - Brigada2 Vânători de Munte „Sarmisegetuza”; Locul III - Briga-da 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”.

ŞTAFETĂ: Locul I - Brigada 81 Mecanizată „Gene -ral Grigore Bălan”; Locul II - Brigada 2 Vânători de Mun -te „Sarmizegetusa”; Locul III - Regimentul 317 ISR „Vlă -

dea sa”.PATRULĂ: Locul I - Brigada 81 Mecanizată „Gene -

ral Grigore Bălan”; Locul II - Brigada 2 Vânători de Mun -te „Sarmizegetusa”; Locul III - Brigada 61 Vânători deMun te „General Virgil Bădulescu”.

CLASAMENT GENERAL: Locul I - Brigada 81Me canizată „General Grigore Bălan”; Locul II - Brigada2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”; Locul III - Briga-da 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”; Lo -cul IV - Regimentul 317 ISR „Vlădeasa”; Locul V - Bri -ga da Multinaţională „Craiova”; Locul VI - Brigada 282Me canizată „Unirea Principatelor”; Locul VII - Brigada18 Cercetare şi Supraveghere „Decebal”.

Câştigătorii au primit diplome, cupe şi medalii oferite,în cadru festiv, de către comandantul Componentei Ope -ra ţionale Terestre şi locţiitorul şefului Statului Major alFor ţelor Terestre, general de brigadă Dorin Blaiu.

Locotenent Alexandru HELEREA

Joi, 01 februarie 2018, la sediul comandamentuluiBri găzii 1 Mecanizate „Argedava”, a avut loc ceremoniade predare-primire a comenzii marii unităţi, în prezenţaloc ţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Terestre,ge neral de brigadă Dorin Blaiu şi a şefului direcţiei plani-ficare strategică din Statul Major al Apărării, general debri gadă Iulian Berdilă.

Activitatea a început la ora 11:00 cu primi -rea raportului şi a raportului de către re pre -zen tantul Statului Major al Forţelor Terestre,ge ne ralul de brigadă Dorin Blaiu şi, după tre -ce rea în revistă a efectivelor, s-a dat citire or -di nului de numire în funcţie a fostului coman-dant, general de brigadă Marian Botea, ca şefal Direcţiei operaţii la Statul Major al Apără-rii, urmat de ordinul de împuternicire al nou-lui comandant, colonel Valentin Brînzei.

După ceremonialul de predare al Drapelu-lui de luptă şi defilarea comandamentului şisu bunităţilor de brigadă, generalul de brigadăMa rian Botea a mulţumit foştilor subordonaţipentru sprijinul acordat în perioada petrecutăla comanda brigăzii: „Predau astăzi comandaBri găzii 1 Mecanizate „Argedava”, la un an şiju mătate de la asumarea acestei înalte respon-sabilităţi, cu sentimentul datoriei împlinite.Mulţumesc decidenţilor militari pentru onoa-rea ce mi-au făcut-o prin numirea la comanda acestei mariunităţi. Însă, cel mai mult aş vrea să mulţumesc excepţio-nalilor mei comandanţi de unităţi. Urez succes deplinnoului co man dant! Sper din toată inima să fie un începutde bun au gur pentru anul 2018. Camarazi din Brigada 1Mecanizată „Argedava”, am onoarea să vă salut!”

După alocuţiunea fostului comandant, colonelul Va -len tin Brînzei a continuat: „Este o onoare pentru mine ca,

în cepând de astăzi, să comand o structură de elită a Arma-tei României. Domnilor generali, vă asigur că Brigada 1Me canizată îşi va îndeplini obiectivele în aceeaşi ma nie -ră: eficient şi în termenele stabilite. Dragi camarazi, fiţicon vinşi că veţi avea în mine nu numai un comandant, cişi un interlocutor. Abia aştept să lucrăm împreună.

În încheiere, generalul de brigadă Dorin Blaiu a mul -ţu mit militarilor brigăzii pentru întreaga activitate depusăsub comanda generalului Marian Botea, i-a felicitat pen-tru rezultatele obţinute pe parcursul anului trecut, un anplin de exerciţii şi antrenamente în condiţii dificile şi aurat succes noului comandant.

Plutonier Cristian ALDESCU

Pe data de 14 februarie, la sediul Elementului Naţionalde Sprijin din baza aeriană din Kandahar a avut loc cere-monia militară prilejuită de transferul de autoritate alEchi pei de Legătură a Statului Major al Apărării.

Astfel, colonelul Ştefan Stan, cel care a condus până laaceas tă dată echipa de legătură, a predat prerogativelecon ducerii colonelului Bogdan Istrate, cel care, timp deşa se luni, va asigura această funcţie reprezentativă a Ar -ma tei Ro mâniei în Afganistan.

„Ceremonia de astăzi înseamnă finalizarea unei misi -uni de şase luni şi jumătate pentru Echipa de Legătură aSta tului Major al Apărării, o misiune care a însemnat mul -tă muncă şi multe provocări. A fost o mare onoare pentrunoi să reprezentăm autorităţile militare române în misiu-nea Resolute Support, cu atât mai mult cu cât am făcutacest lucru în Baza Militară Kandahar. Un aspect impor-tant al misiunii noastre aici l-a constituit ajutorul pe carel-am oferit autorităţilor române în decizia suplimentăriitru pelor, în planificarea şi pregătirea dislocării de forţe su -pli mentare. Sarcina succesorilor va fi de a pune în practi -că ceea ce am plănuit şi sunt sigur că acest lucru se va rea-liza cu succes”, a spus colonelul Ştefan Stan.

La rândul său, colonelul Bogdan Istrate a afirmat:„Sunt sigur că împreună vom face faţă tuturor provocări-lor, vom depăşi toate obstacolele şi ne vom atinge scopu-rile care au fost stabilite pentru această extrem de comple -xă, dar importantă perioadă a misiunii Resolute Support.Ca Reprezentant Naţional, vreau să vă asigur că militariiro mâni din Afganistan vor continua cu aceeaşi determina-re să participe la efortul comun, alături de forţele armateame ricane şi aliaţii noştri, pentru a aduce pacea şi stabili-tatea în această ţară...”.

Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa generalului-ma -ior Teodor Incicaş, locţiitorul pentru Resurse al şefuluiSta tului Major al Apărării, a generalului de brigadă John

W.Lathorp, comandantul Comandamentului de Instrui-re, Consiliere şi Asistenţă din Regiunea de Sud (TAAC-South), a comandanţilor de structuri româneşti şi aliateafla te în baza aeriană din Kandahar.

***Începând din anul 2011, Armata României are dislo-

cată în teatrul de operaţii Afganistan o echipă de legătu -ră a Statului Major al Apărării. Aceasta are rolul de a asi-gura legătura între Statul Major al Apărării şi autorităţi-le militare aliate din Afganistan. Este implicată, în prin-cipal, în activităţile de planificare, sprijinind procesulde cizional al structurilor între care face legătura. Contri-buie, asigurând punctul de vedere naţional, la luarea de -ci ziilor de către comandanţii aliaţi în problematicile carein fluenţează activitatea structurilor româneşti dislocateîn Afganistan, aduce la cunoştinţa autorităţilor militare

ro mâne problemele de interes aflate pe agenda comandan -ţi lor aliaţi din TO şi face propuneri privind poziţia naţio-nală. În plus, coordonează activitatea militarilor românicare încadrează funcţii de personal de stat major în co -man damentele operaţiei, rotirea efectivelor, activităţile cuspe cific naţional, precum şi activităţile pentru pregătireaşi desfăşurarea vizitelor în teatru de către oficialităţile ro -mâ ne. Şeful Echipei de Legătură reprezintă Armata Ro -mâ niei la activităţile desfăşurate în Afganistan de cătrefor ţele Coaliţiei, în calitate de Reprezentant Naţional(Senior National Representative).

Locotenent-colonel Toni ENE

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 3 (465) din 15 februarie 2018

Pagina 3

Pe 12 februarie 1948, vedea lumina tiparului gazeta„Îna inte”, cea care, mai apoi, s-a transformat în „ScutulPa triei”, iar azi poartă numele de „Orizont Militar”.

De-a lungul timpului, ziarul a avut două perioade deîn trerupere a apariţiei dar, datorită unor conducători vi -zio nari, a fost reînfiinţată tot de atâtea ori, pentru a fi în -tot deauna aproape de miezul evenimentelor în mijloculcă rora militarii din Armata de la Cluj îşi trăiau menirea.

La ce -re mo ni a -lul organi-zat, cuacest pri-lej, la Di -vi zia 4 In -f a n t e r i e„Ge mina”foş tii re -d a c t o r i -şefi, col.

(rtr.) Iuliau Patca, col. (rtr.) Vasile Tutula, col. (r.) OvidiuPur dea-Someş au descris, celor tineri din sală, momentedin viaţa de redacţie de altă dată. Multe dintre „poveşti-le” spuse au stârnit veselie, dar au şi dat de gândit multo -ra. Totodată, aceste amintiri au creat ceea ce Mm. RaduCio loca scria în ziarul aniversar: „Ziarul are şi el viaţalui. Bucuriile şi tristeţile lui. Prin cei care l-au însufleţitres piră. Dar are şi visurile lui. Prin cei de azi, vrea sămear gă cu elan şi concentrare mai departe şi, poate cu ofă râmă de teamă că nu va putea să se ridice la înălţimeacelor de ieri...”.

Cu speranţa că, în viitor, toţi cei din redacţie vor atin-ge nivelul ce şi l-au propus, noi spunem:

La mulţi ani Orizont Militar!

Campionatul militar de schi, etapa pe Forţele Terestre

Brigada 1 Mecanizată Brigada 1 Mecanizată „Argedava”

Predarea-primirea comenzii70 de ani

în lumina tiparului

Afganistan

Transfer de autoritate

Curierul ARMATEINr. 3 (465) din 15 februarie 2018Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C M Y K

Interviu cu domnul colonel Florin - Marian BARBU, comandantul Brigăzii 9 Mecanizate „Mărăşeşti“

- Domnule colonel, vă rog să vorbiţi desprepar cursul carierei dumneavoastră, punctândcele mai importante momente care v-au marcatevo luţia profesională şi la care vă raportaţi şiacum.

Totul a început în 1988, an în care am absolvitLi ceul Militar „Dimitrie Cantemir”, instituţie decare mă leagă amintiri frumoase pentru că acoloam făcut primii paşi ai carierei mele. La momen-tul acela, am ales arma artilerie, motiv pentrucare am urmat apoi cursurile Şcolii Militare deOfi ţeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă” de la Si -biu.

Prima mea repartiţie a fost în garnizoana Mi -hai Bravu unde, ca tânăr ofiţer, mi-am desfăşuratac tivitatea trecând prin toate etapele: de la co -man dant pluton, la comandant baterie, şi apoiofi ţer de stat major de nivel regiment şi brigadă.A fost o perioadă în care am avut foarte multe deîn văţat şi în care am reuşit să îmi însuşesc toateno ţiunile de bază în mod practic, pentru că, dinbăn cile şcolii, altfel se văd lucrurile.

În 2002, am absolvit Academia de Înalte Stu -dii Militare. După terminarea acesteia, am fostre partizat pe funcţia de comandant de batalion dearti lerie la un regiment antitanc din Alexandria,unde am lucrat timp de aproximativ trei ani.

Ulterior, am fost promovat la SMFT, structurăîn care am fost şef de birou, de secţie, şef oficiuope raţii şi instrucţie, ultima funcţie îndeplinităfiind cea de locţiitor pentru operaţii şi instrucţiea şefului Statului Major al Forţelor Terestre.

Indiferent de funcţiile ocupate, am pus întot-deauna un mare accent pe pregătirea profesio na -lă şi am urmat toate cursurile de carieră. De ase -me nea, am avut privilegiul să urmez un curs dearti lerie în Franţa.

Însă, parcursul meu profesional a fost marcatîn mod evident de experienţa de lucru avută întea trul de operaţii din Irak şi Afganistan. Acolo,am desfăşurat misiuni reale care mi-au dat în cre -de re. Au fost o confirmare a faptului că, dinpunct de vedere profesional, nu suntem cu nimicmai prejos comparativ cu ceilalţi militari din ca -drul coaliţiei. A fost o validare a muncii noastre,a faptului că sistemul nostru de pregătire estebun. Experienţa de lucru dobândită în mediulope raţional extern m-a ajutat foarte mult în func -ţii le ocupate în cadrul SMFT.

- Care consideraţi a fi cea mai mare provo-care şi care vă sunt priorităţile din momentul încare aţi fost numit la comanda brigăzii?

Cea mai mare provocare a constituit-o încer-carea de a face din această unitate o structură ca -pa bilă să acţioneze coerent şi unitar, care are încen trul atenţiei omul, ca parte constitutivă a echi -pei.

Sunt perfect conştient de faptul că cel mai depreţ lucru sunt oamenii ce încadrează aceastăuni tate. Din acest motiv, toată atenţia mea a fost îndrep-tată spre valorificarea la cote mari a potenţialului aces-tor oameni şi închegarea colectivului. Trebuie să în ţe -le gem că indiferent de structură, în armată fiecare esteparte a echipei şi toţi membrii ei au responsabilităţi ine -ren te în cadrul acesteia.

- Care este acea latură a personalităţii dumneav-oastră ce îşi pune amprenta asupra stilului personalde a conduce, pentru că actul de comandă în sine esteun complex ce presupune un cumul de calităţi?

Un act de comandă eficient presupune un cumul deca lităţi, o îngemănare a mai multor ştiinţe în care rolulprin cipal îi revine comandantului.

O calitate care mă defineşte întru totul şi îmi influ-enţează modul de lucru este tenacitatea. În tot ceea cefac, îmi place să duc lucrurile până la capăt. Poate căsună a slogan ieftin, însă acesta este de fapt crezul meu.De asemenea, am o gândire flexibilă care mă ajută sămă adaptez uşor şi să găsesc soluţii în orice situaţieoricât de dificilă ar părea. Mediul militar se află într-ocon tinuă transformare, iar o gândire flexibilă te ajută săfaci faţă schimbării şi să găseşti rapid o rezolvare efi-cientă.

Este adevărat că stilul este expresia unei individua -li tăţi sau cum spunea Buffon: „Stilul este omul însuşi”,însă dincolo de acest aspect, experienţa m-a învăţat căea însăşi influenţează relaţiile interpersonale dintre co -man dant şi subordonaţi, climatul organizaţional şi mo -dul de lucru.

În ceea ce mă priveşte, am abordat un stil de condu -ce re participativ, preocupat fiind pentru desfăşurareamun cii în echipă şi realist, bazat pe încredere şi respect

faţă de subordonaţi. - Care sunt cele mai importante activităţi pe care vi

le-aţi propus spre îndeplinire în acest an şi ce impor-tanţă acordaţi pregătirii şi desfăşurării de zi cu zi a in -struc ţiei ?

În cadrul brigăzii, instrucţia a fost, este şi va fi pri-oritatea noastră. Este misiunea noastră de bază la pace.Apo geul acestui an de instrucţie va fi concretizat înexer ciţii de mare anvergură, atât cu caracter naţional,cât şi multinaţional. Este vorba despre exerciţiile multi-naţionale „Combine Resolve 18” din Germania şi AgileSpirit din Georgia, „Platinum eagle 18.1” , „PlatinumEagle18.2. care vor avea loc în Babadag. De asemenea,vom desfăşura şi seria noastră de exerciţii Mărăşeşti,precum şi exerciţiul Turnu în sprijinul căruia trebuie săreali zăm şi nişte elemente de infrastructură care să neasi gure dezvoltarea unui sistem nou de comunicaţii. Unaspect important este şi cel al pregătirii tehnicii nece-sare executării acestei activităţi, pregătire de care seocu pă batalionul de sprijin.

Militari din structuri de infanterie, geniu, cer ce -tare şi transport subordonate Brigăzii 9 Mecanizate„Mă răşeşti, astfel: Batalionul 341 Infanterie „Cons tan -ţa” supranumit şi „Rechinii Albi”, Compania 353 Ge -niu, un pluton cercetare din Compania 349 Cercetare şiun pluton sprijin logistic din cadrul Batalionului 168Spri jin Logistic „Pontus Euxinus” vor participa la ini -ţia tiva regională SEEBRIG.

Aceste structuri se află dispuse pe locurile de dislo-care de pe teritoriul naţional, urmând ca în caz de ne -vo ie să fie oricând gata pentru angajare. În cazul notifi -că rii de dislocare şi în conformitate cu documentele na -ţio nale şi regionale ce reglementează operaţionalizareapentru misiune şi introducere în T.O. a structurilor

SEEBRIG, întreg pachetul de forţe al NATO va fi pusla dis poziţia MPFSEE (Multinational Peace Force ofSouth Eastern Europe).

Seria activităţilor de instrucţie se încheie cu o ta -bă ră de pregătire în poligonul Babadag cu toate cate-goriile de tehnică şi armament din toate unităţile su bor -do nate Brigăzii 9 Mecanizate.

- Consideraţi că personalul comandamentului for -mea ză acea echipă pe care vă puteţi baza oricând şioriun de şi dacă da, care este acel liant, acea calitatece face ca totul să fuzioneze şi să funcţioneze la para-metri de performanţă?

Echipa cea mai apropiată de mine şi, mă refer aici laco manda propriu-zisă şi la şefii de S-uri, este foartebine sudată, iar colaborarea dintre noi este foarte bună.Sunt oameni serioşi care îşi cunosc foarte bine atribuţi-ile şi acest lucru îmi uşurează munca şi îmi dă un con-fort deosebit. Rolul meu este acela de a mă integra înca drul ei şi, îmi place să cred că voi reuşi. Eu voi fi unele ment de continuitate şi îmi voi adapta modul delucru în funcţie de aceasta.

- Ce anume vă motivează, vă animă şi vă dă aceaenergie necesară pentru a merge mai departe, pentrua da realitate unei proiecţii gândite azi?

Oamenii mă motivează. Vorbeam despre obiective,mi siuni, sarcini. Toate acestea se realizează cu şi prinoa meni. Voi continua să îmi motivez subordonaţii, să îiîn drum astfel încât să ne atingem standardele de perfor -man ţă stabilite şi să ne îndeplinim obiectivele propuse.

Daniela DUMITRAŞCU

St i lu l es te omulSt i lu l es te omul

Educaţie profesională:1988 - Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”, Breaza;1991 - Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie „Ioan-Vodă”, Sibiu;1995 - Curs de perfecţionare pentru comandanţi de baterii deartilerie, Ploieşti;1996 -Curs de perfecţionare pentru comandanţi dedivizioane şi ofiţeri din statul major de brigadă de artilerie,Ploieşti;2002 - Academia de Înalte Studii Militare, Facultatea Inter-arme, Bucureşti;2006 - Curs de artilerie întrebuinţată în cadru întrunit,Franţa;2012 - Curs postuniversitar de perfecţionare în conducere

forţe terestre, Bucureşti;2015 - Doctorat în ştiinţe militare la Universitatea Naţionalăde Apărare „Carol I”.2017 - Curs postuniversitar de perfecţionare în conducerestrategică, Bucureşti.

Funcţii îndeplinite:1991-1992 - comandant pluton şi comandant baterie;1992-1994 - ofiţer de stat major în comandament brigadăartilerie;1994-1996 - comandant baterie stat major;1996-1999 - ofiţer de stat major în biroul de Operaţii la C.1A ;2000-2002 -ofiţer student la Academia de Înalte Studii Mil-itare;2002-2005 - comandant batalion de artilerie;2005-2008 - ofiţer de stat major la Statul Major al ForţelorTerestre;

2007-2008 - ofiţer de stat major/Operaţii CJ3 la Comanda-mentul Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate(ISAF), Afganistan;2008-2014 -şef Birou la Statul Major al Forţelor Terestre;2014-2016 - şef Secţie la Statul Major al Forţelor Terestre,;2016 - şef Serviciu la Statul Major al Forţelor Terestre, ;2016 - şef Oficiu pentru Operaţii şi Instrucţie la locţiitorulpentru operaţii şi instrucţie al şefului Statului Major alForţelor Terestre, ;2016-2017 - ofiţer de legătură al Statului Major General pen-tru Operaţia „Iraqi Freedom” la Comandamentul CentralAmerican (USCENTCOM), Irak;2017 - Locţiitor pentru Operaţii şi Instrucţie al şefului Stat-ului Major al Forţelor Terestre;2018 - comandantul Brigăzii 9 Mecanizate „Mărăşeşti”.

Decoraţii şi distincţii:2006 - Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15 anide activitate;2008 - Emblema de Merit „În slujba păcii” cls. a II-a;2008 - Medalia pentru participare la operaţii Non Article 5,Afganistan;2011 - Emblema de merit „În serviciul Armatei României”cls. a III-a;2011 - Semnul onorfic „În serviciul patriei” pentru 20 de anide activitate;2012 - Emblema de merit „În serviciul Armatei României”cls. a II-a;2016 - Semnul onorfic „În Serviciul patriei” pentru 25 deani de activitate;2013 - Emblema de Onoare a Forţelor Terestre;2016 - Emblema de Onoare a Statului Major General.

În cadrul iniţiativei multinaţionale de pregătire în co -mun ,,BLACK SEA ROTATIONAL FORCE-18.1”, în pe -rioada 12-16.02.2018, la Centrul Secundar de Instruirepentru Luptă Babadag, se desfăşoară exerciţiul PlatinumEagle 18.1, la care participă 90 de militari români din ca -drul Batalionului 341 Infanterie şi din Batalionul 307 In -fan terie Marină, alături de 100 de militari americani, 32mi litari ucrainieni, 30 de militari bulgari şi 60 de militariapar ţinând armatei din Republica Moldova. Iniţiativa areca obiective: creşterea interoperabilităţii forţelor armateale ţărilor partenere din zona Mării Negre, menţinerea ca -pa bilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersareaspri jinului logistic aferent, dezvoltarea unui mediu re gi o -nal favorabil cooperării militare multinaţionale şi creş te -rea profesionalismului militarilor, aparţinând naţiunilorpar ticipante. BSRF-18 este un exerciţiu anual, condus deCo mandamentul Forţelor Infanteriei Marine al SUA caresunt dislocate în Europa şi Africa.

În dimineaţa zilei de 12 februarie, alături de colegamea din redacţia „Curierul Armatei”, m-am deplasat înpo ligonul Babadag. Am decis ca de data aceasta să asis -tăm la prima parte a exerciţiului, respectiv instalarea încamp-ul special destinat şi, mai ales, imortalizarea primu-

lui contact dintre subunităţile ce vor duce acţiunile pe par-cursul întregii perioade. După un drum parcurs rapid peau tostrada Bucureşti-Constanţa, urmat de o peripeţie prinno roiul poligonului, inerent perioadei de iarnă, din caream ieşit cu bine doar datorită priceperii desăvârşite a şo -fe rului, plutonierul Ioniţă Gheorghe şi a experienţei aces-tuia, am reuşit să descindem în zona de cazare a trupelor.Aici, pregătirile pentru desfăşurarea ceremonialului dedes chidere erau în toi.Am fost întâmpinaţi cuzâm betul pe buze de lo -co tenentul GheorgheMi rela, ofiţer cu relaţii -le publice la Brigada 9Me canizată „Mă ră -şeşti”, care ne-a intro-dus repede în atmosferaacestui exerciţiu multi-naţional.

În timp ce schimbampri mele impresii cu dralo cotenent, am avutoca zia să văd militari cudi ferite modele de ţi nu -tă pregătind locul desfă -şu rării ceremonialuluiîm preună. Se pare căschim bul de experienţădeja începuse. Rând perând, subunităţile şi-au ocupat locul în formaţie, însoţitede drapelele ţărilor pe care le reprezintă, prilej cu care amcon statat că fiecare militar port-drapel avea o mândrieapar te. Sunt sigur că este o onoare să duci drapelul ar ma -tei pe care o reprezinţi, mai ales când vorbim despre unexer ciţiu multinaţional.

Festivitatea de deschidere, în ce -pu tă la ora planificată şi condusă dedi rectorul exerciţiului, locotenent-co lonel Ciprian Balica, a demarat cuin tonarea Imnurilor de stat ale ţă ri -lor participante la activitate.

În încheiere, directorul exerciţiu-lui, în cea mai curată limbă englezăpe care eu personal am auzit-o în ul -ti mul timp, a efectuat un mic in -struc taj şi a oferit câteva sfaturi par-ticipanţilor: „Vreau să vă urez tutu -ror bine aţi venit în România şi înspe cial în poligonul Babadag. Pen-tru următoarele 5 zile veţi avea posi-bilitatea să vă dezvoltaţi abilităţileope raţionale în ceea ce priveşteofen siva pe timp de iarnă. Acesteexer ciţii au deja o tradiţie de 8 ani.Sunt convins că pe parcursul urmă-toarelor zile veţi preţui secvenţelede instruire în comun. În încheiere

v-aş ruga, totodată,să aveţi grijă la mă -su rile de siguranţă,dar, mai ales, să fa -ceţi în aşa fel încâtfie care cartuş trasîn poligon să conte -ze. Mult noroccelor implicaţi!”

După ceremoni -a lul de deschidere,su bunităţile au tre-cut la pregătirilead ministrative pen-tru buna desfăşura -re a exerciţiului şi,mai ales, pentrutra gerile de luptă ceur mau să aibă locîn cepând cu ziuaur mătoare.

În contrast cueve nimentele ce

aveau să se înşiruiască, dimineaţace lei de-a doua zi a debutat cum nuse poate mai feeric. Câţiva fulgi denea începuseră să aştearnă un nouco vor alb pe malurile lacului Ra -zelm. Se vedeau deja câteva bărciale pescarilor întinând parcă luciulîn mărmurit. În schimb, în tabără, ac -ti vităţile se desfăşurau cu repeziciu -ne. Efectivele au fost structurate îndouă subunităţi. Compania 1, consti-tuită din militarii su -bu nităţii americane,mi litari din Republi-ca Moldova, dar şimi litari români, auocu pat poziţiile de

tra gere din poligon, încă de la apariţia pri -me lor raze de lumină. Tragerea a fost exe-cutată cu categoriile de armament aflate înîn zestrarea statelor participante. Astfel, toţimi litarii au avut ocazia să testeze arma-mentul partenerilor de exerciţiu. Vedeai înfie care poziţie de tragere echipe mixte careexe cutau foc din diferite poziţii, în concor-

danţă cu ca -rac teristicileechipamen-tului folosit.

Am sur-prins pe par -c u r s u lantrena men -te lor o sec -ven ţă caremi-a plăcutîn mod deo -se bit. Înd r e p t u lalinia men tu -

lui de tragere destinat aruncătoarelor de grenade, echipemix te compuse din militari americani şi români au exer-sat tragerile cu aruncătoarele proprii, diferite ca şi structu -ră, dar atât de asemănătoare ca efect la ţintă. Fiecare lovi-tură era însoţită de exclamaţii de admiraţie din partea ce -

lor care urmau să ia locul ochitorilor. Dibăcia trăgătorilorera încă o dată, dacă mai era nevoie, demonstrată.

Pe parcursul şedinţelor de tragere am reuşit să stăm devor bă cu comandantul companiei, căpitanul US KevinKleim care ne-a spus: „Deşi este prima mea dislocare înca drul BSRF-ului, nu este prima dată când am ocazia sălu crez cu militari români şi pot spune că a fost o experien -ţă plăcută până acum. Pe parcursul zilelor ce vor urma înca drul acestui exerciţiu, vom pune accent pe pregătirea lani vel echipă, grupă. Astăzi, executăm trageri cu toate ca -te goriile de armament pe care le avem în dotarea su bu ni -

tă ţilor. Vreau ca toţi militarii pe care îi am în subordine pepe rioada exerciţiului, să cunoască modul de executare afo cului cu acest armament, indiferent de naţionalitate.Avem planificat un LFX de nivel pluton vineri. Exerciţiulva fi foarte dinamic, iar, pentru ca totul să fie perfect, amstruc turat instruirea pe etape. În primele zile, executămtra geri din poziţii statice, pentru acomodare, urmând caspre sfârşitul săptămânii să punem în scenă şi celelaltema nevre unde să includem şi tragerile de acoperire cuarun cătoarele de 81 respectiv 82 mm. Legat de interope -ra bilitate, pot să spun că primul lucru ce îmi vine în mintere feritor la militarii români este profesionalismul”.

Cea de-a doua companie este constituită dintr-un plu-ton de infanterie român, un pluton de aruncătoare, un plu-ton de infanterie ucrainean, un pluton de infanterie dinBul garia şi trei echipe de aruncătoare din US army. Amstat de vorbă cu comandantul companiei, locotenent CălinAle xandru din cadrul Batalionului 341 Infanterie. „Estepentru prima oară când mă aflu în postura de comandantcom panie multinaţională. Am în subordine, pe parcursulexer ciţiului militari ai altor 3 state. Este o bună oportuni-tate pentru noi de a căpăta cunoştinţe noi în ceea ce pri -veş te tehnica de luptă a armatelor partenere, dar şi de a neri dica nivelul de pregătire tactică în activităţi desfăşurateîn comun. Majoritatea militarilor români din subunitate auex perienţa teatrelor de operaţii din Afganistan sau Irak,deci nu sunt străini de această interoperabilitate pe careîn cercăm să o implementăm. Sper ca la sfârşitul săptă mâ -nii, atunci când vom desfăşura LFX-ul final, întreaga pe -rioa dă de instruire în comun să se reflecte în acţiunile su -bu nităţii şi activitatea să se încheie cu succes.”

Am avut ocazia, în cele două zile petrecute alături demi litarii angrenaţi în exerciţiul Platinum Eagle 18.1, săob serv cum structuri de naţionalităţi diferite şi proceduride operare diferite, au capabilitatea de a conlucra şi a ac -ţi ona împreună. Relevant nu este faptul că militarii au uni-forme diferite sau că acele culori de pe braţul comandan-tului nu sunt aceleaşi cu cele pe care le saluţi dimineaţa,pe platoul unităţii, la intonarea imnului de stat, ci faptul căsco pul final este cel de consolidare a relaţiilor între mili-tari şi, mai ales, a securităţii regiunii Mării Negre.

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 3 (465) din 15 februarie 2018 Pagina 5

BabadagP lat inum Eagle 1 8. 1

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 3 (465) din 15 februarie 2018Pagina 6

În presa internaţioanlă din 1916, deseori apăreaucon semnări timide despre locuitorii ţării. Articolele eraumo deste, pentru că interesul pentru români nu era unulde o sebit, dar evenimentele majore nu puteau trece ne -ob servate de presa străină a vremii. Unul din acele mo -men te a fost acela când Regele Ferdinand cel Loial a ra -ti ficat decizia Consiliului de Coroană şi anume aceea dea conduce România în Primul Război Mondial, alăturide puterile Antantei. Punând datoria sa faţă de ţară maipre sus de orice şi continuând împlinirile istorice ale Re -ge lui Carol I, Ferdinand şi-a câştigat apoi numele de„În tregitorul” pentru că, alături de bravii săi soldaţi, alup tat pentru împlinirea visului tuturor românilor - Ma -rea Unire.

România a aşteptat momentul oportun pentru a seprin de în hora fatală a Marelui Război. Doi ani s-au dis -cu tat opţiunile, s-au purtat tratativele, s-a tatonat te re -nul. În final, România a cedat presiunilor Antantei, înau gust 1916. S-a pornit la luptă cu euforie, cu gândul lafra ţii de dincolo de Carpaţi.

Obiectivul politic stabilit de Rege în proclamaţiapen tru ţară, la 14 august (stil vechi) 1916, era „unireaRo mânilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor”.

Poporul trăia euforic intrarea României în epoca răz -bo iului. Sărbătoarea colectivă era o chestiune de de cen -ţă civică, la capătul unui proces de decizie lung şi ane -vo ios. În ultimii doi ani, fiecare om de stat îşi făcuse cu -nos cută opţiunea, se purtaseră dezbateri în presă, în spa -te le uşilor guvernamentale şi pe la colţurile marilor bu -le varde bucureştene. „Deşi calea Victoriei era în semi -ob scuritate, ea întrecea cu mult aspectul ce-l ia în zilelede sărbătoare. Cele mai multe cluburi şi magazine eraupa voazate cu tricolorul român, iar mii de cetăţeni inun-dau calea Victoriei şi bulevardele centrale, aşa că la unmo ment dat au făcut cu totul imposibilă comunicareave hiculelor pe acele străzi. Mii de cetăţeni şi studenţi,având în cap drapele tricolore, au străbătut în grupurica lea Victoriei, cântând «Deşteaptă-te române», «La ar -me», «Marsilieza», manifestând în faţa palatului re gal.Pu blicul bucureştean a sărbătorit această zi de care se vaţi ne seamă în istoria neamului, cu o bucurie porni tă dincel mai cald patriotism, dar şi o demnitate care evi den -ţi ază cuminţenia şi bunul simţ al poporului ro mân.“

Îndeplinirea obiectivului politic impunea o ofensivăîn Nord pentru eliberarea Transilvaniei şi apărarea ac ti -vă pe linia Dunării pentru descurajarea unui atac dinpar tea forţelor bulgaro-turco-germane. Dezastrul de laTur tucaia a spulberat toate aceste planuri.

Intrarea României cu mult entuziasm în război a fostur mată de o serie întreagă de înfrângeri care au culmi-nat cu dezastrul ocupării Bucureştiului şi al retragerii înMol dova. Perdeaua de fum a euforiei naţionale s-a ridi-cat rapid, lăsând loc unei realităţi tragice: România lup -ta se pe două fronturi, cu o armată echipată necores pun -ză tor şi cu un sprijin extern precar.

Pierderile au fost mari, statul a fost aproape de dis -pa riţie, dar finalul războiului i-a adus României maimult decât ceruse: împlinirea celui mai mare proiect deţa ră, unirea tuturor provinciilor româneşti. Dar, cum rars-a întâmplat în istoria românilor, catastrofa a fost ur ma -tă de un miracol al renaşterii în primul rând al moralu-lui naţional care a permis victoriile şi rezistenţa din1917.

Intrarea României în război, acum o sută de ani, me -ri tă să fie rememorată la nivel naţional. În Europa, îm -pli nirea veacului de la Primul Război Mondial este pri -

vi tă ca un eveniment major. Toată lumea este conştien-tă de ceea ce a însemnat Marea Conflagraţie, de schim -bă ri le dramatice provocate, de urmările pe care le trăimşi în ziua de azi. Francezii, britanicii, germanii, dar şina ţiunile îndepărtate ca australienii sau neozeelandeziipar ticipă la ceremoniile de comemorare a luptelor careau in trat în istorie, Marna, Ypres, Verdun, Somme, Gal -li po li...

Învinşi şi învingători, aliaţi şi inamici se regăsesc as -tă zi pe fostele câmpuri de luptă nu numai pentru a-şiară ta respectul faţă de cei căzuţi, dar şi pentru a da unme saj al prezentului pentru generaţiile viitoare. Deciziacu rajoasă din vara lui 1916 a Regelui şi a Guvernului afă cut posibilă, doi ani mai târziu, îndeplinirea idealuluina ţional. Românii din toate regiunile istorice se vor re -gă si în acelaşi stat. Dar, 1916 nu este un an uşor de rea -dus în memorie. Este un an al înfrângerilor şi al re tra ge -ri lor. Ca şi cum numai victoriile trebuie reamintite, iarîn frângerile scoase din istorie. Ceea ce este o mare gre -şea lă. Sunt momente în care victoriile ne-au adus ne ca -zu ri pe termen lung şi momente în care înfrângerile aufă cut posibilă renaşterea naţională, cum s-a întâmplat în1917.

Să nu uităm că războiul a început în Balcani, butoiulcu pulbere al Europei. Victorie care ne-a adus necazuri?Pa cea de la Bucureşti în 1913, în urma campaniei şi vic -to riei facile în Bulgaria. Atunci ne-am făcut dintr-un ve -cin un inamic şi am pavat drumul înfrângerii de la Tur -tu caia. Să nu uităm că războiul a început în Balcani, bu -to iul cu pulbere al Europei. O zonă în care nici astăzi nus-a pierdut mirosul de praf de puşcă şi nici complicaţii -le geopolitice nu s-au atenuat. Dacă ne amintim numaire centele evoluţii de la Marea Neagră, povestea flotei şiră s punsul bulgarilor, lovitura de stat din Turcia şi apro -pi e rea în mare viteză a Turciei de Rusia, ne dăm seamacât de importante sunt momentele de comemorare a is -to riei comune şi ce înseamnă în ziua de azi diplomaţiapu blică şi proiectarea acţiunilor de tip soft power.

Acum 100 de ani, generaţia Marii Uniri şi-a avutide alul său naţional şi a ştiut să-l împlinească, mulţi ro -mâ ni făcând jertfa supremă pe câmpurile de luptă aleMa relui Război.

Centenarul înseamnă principii, credinţe şi valori. Deaceea, considerăm că marcarea centenarului trebuie săai bă următoarele dimensiuni: educativă, a modernizării,a patrimoniului şi a memoriei instituţionalizate, a ela bo -ră rii unor lucrări ştiinţifice fundamentale pentru Româ-nia, toate acestea unite sub umbrela durabilităţii şi a im -pac tului major în societatea românească.

La aproape 100 de ani de la Marea Unire, este pro -pi ce o dezbatere care să canalizeze forţa şi energiileacestei naţiuni, pentru că, înainte de toate, centenarultre buie să unească şi nu să despartă poporul român.

Dimensiunea modernizării este esenţială, căci fără omo dernizare a ţării, fără construirea unor obiective du -ra bile, instituţii moderne care să lucreze pentru ce tă -ţean, obiec tive culturale şi sociale care să educe şi săcon tri bu ie la bunăstarea generală, am rămâne o ţară să -ra că, dar plină de resurse nevalorificate.

Încă nu avem o istorie a Primului Război Mondial, aMa rii Uniri, nu avem o enciclopedie a României şi aces-tea sunt doar câteva exemple de mari lucrări ştiinţificecare definesc orice naţiune europeană, iată de ce ar tre-bui ca aceste proiecte să fie realizate acum sub egidacen tenarului.

historia.ro, adevarul.ro, ziarullumina.ro

V a r a l u i 1 9 1 6V a r a l u i 1 9 1 6Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarte„Jocuri în IMPERIUL DE CENUŞĂ”,

Dorina Sgaverdia, Ed. UZP, Bucureşti,2017.

Autoarea povesteşte că aventura din-tre coperţile volumului „a pornit, de la oemi siune de comentarii politice (parado -xal, pot şi comentariile politice naşteaven turi!), realizate, timp de trei ani, laRa dio România Reşiţa, şi a trecut dinco-lo de unde, pentru a se întoarce la fideli-tatea dintâi: cuvântul scris”. Cartea nevor beşte despre o „lume construită pefal sa idee de libertate, pe o lipsă de valori şi principii, (...) un ade-vărat imperiu de cenuşă, cu o geografie conturată înspre vârfulRo mâniei, a puterilor în stat”. O lume „care patina periculos pen-tru a sfârşi năruindu-se în sine, cum se năruie clădirile suprarea -lis te supuse imploziei”.

www.ultima-ora.ro

ConcertCarlos Marin, 26 februarie, ora 20:00, Sala Palatului,

Bucureşti.Carlos Marin, celebrul bariton

spa niol, va susţine un show vibrant,in cendiar, într-un stil pur Las Vegas.In vitata specială este „Innocence”.

Născut în Germania, baritonulspa niol Carlos Marin şi-a început ca -ri era când era foarte tânăr, înre gis -trând primul său album intitulat „Mi -cul Caruso” la vârsta de opt ani. Totatunci, el a susţinut la Granada, înSpa nia primul său concert în faţa a800 de spectatori. Doi ani mai târziu,a înregistrat cel de-al doilea album,„Mama mea dragă” şi a început stu -diul pianului şi al teoriei muzicii.

În 2003, a devenit membrul celebrului cvartet „Il Divo”, ală-turi de Urs Buhler (Elveţia), Sebastien Izambard (Franţa) şi Da -vid Miller (SUA). Primul album „Il Divo”, lansat în 2004 a cu -ce rit mai multe Discuri de Platină, a ocupat locul IV în top-ulBill board şi s-a vândut în 12 milioane de exemplare, depăşind re -cor dul de vânzări stabilit în Anglia de Robbie Williams.

www.infomusic.ro

FilmBlack PantherPrimul supererou de culoare din lu -

mea benzilor desenate, Black Pantherva face trecerea pe marele ecran în2018. Pe numele său T'Challa, super -ero ul s-a născut în Wakanda, o ţară afri -ca nă ascunsă lumii întregi pentru ca ma -ri le corporaţii să nu-i exploateze vibra-niumul, un preţios metal descope rit într-un meteorit. Moştenitor al tronului,T'Challa va trebui să plece din Wakandacând tatăl său este ucis. Tânărul îşi vafo losi inteligenţa, agilitatea şi viteza ie -şi te din comun pentru a deveni unul dintre cei mai luminoşi su -per eroi Marvel din toate timpurile, visând în acelaşi timp înconti -nuu la o reîntoarcere în ţara de baştină.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Nemânierea este în veci nesăturata dorinţă de umilire,după cum mândria este nemărginita dorinţă după laude.Ne mânierea este înfrângerea firii prin îndurarea ocărilor,o nesimţire care este rodul ostenelilor şi sudorilor.

Blândeţea este starea nemişcată a sufletului, atât faţăde cinstiri, cât şi faţă de laude. Începutul blândeţii este tă -ce rea buzelor întru tulburarea inimii, mijlocul este tăcereagân durilor întru singura tulburare a sufletului, iar sfârşi -tul, liniştea întru care este înfipt sufletul şi care se păs trea -ză chiar atunci când este bântuit de vânturile păcatelor.

Mânia este aducerea-aminte de o ură până atunci as -cun să, adică o continuă reînnoire a amintirii unor ocări în -du rate mai demult. Mânia este dorinţa de a face rău celuice ne-a întărâtat. Ura este aprinderea inimii ce se face lavre me nepotrivită. Amărăciunea este o mişcare lipsită deplă cere, care este ascunsă în suflet. Furia este schimbă-cioasa mişcare a năravurilor şi schimonosirea sufletului.

Mâniosul (irascibilul) este un epileptic care de bună -vo ie se sfâşie şi se loveşte, împins fiind de un gând ce s-anăs cut în el fără voie şi astfel se prăbuşeşte.

Mânia are multe şi nenorocite odrasle, dintre acesteape una singură am cunoscut-o ca fiindu-ne de un oarecarefo los, cu toate că aceasta este involuntară şi nelegitimă.Astfel am văzut pe unii care, înfuriindu-se tare şi vărsân-du-şi veninul cel de multă vreme adunat în ei, au dat prile-jul celui care i-a înfuriat, fie a-şi mărturisi părerea de răupentru duşmănia ce le-a purtat, fie a dori să le dea satis-facţie pentru ofensele ce le-au adus, în felul acesta s-au iz -bă vit de patimă prin patimă.

Am văzut pe unii mânioşi care din cauza răutăţiidintr-în şii refuzau să mănânce, adăugând prin această în -frâ nare fără minte venin lângă venin. Am văzut pe alţiicare, înşelându-se pe ei înşişi, au luat mânia ca motivbine cuvântat pentru a se da lăcomiei stomacului, în felulacesta s-au prăbuşit din groapă în prăpastie. Iubitorul deplă ceri poate să-şi facă rău sieşi, precum de altfel şi altu-ia care i-a devenit ucenic. Cel mânios este ca un lup carede multe ori a tulburat întreaga turmă şi multe sufletele-a rănit, umilindu-le. Nenorocit lucru este a tulbura prinmâ nie ochiul inimii, potrivit cuvintelor celui ce a zis:„Tulburatu-mi-s-a ochiul din pricina mâniei” (Psalmul6,7); dar încă şi mai neneorocit este a rosti cu buzelepornirile sufletului.

Dacă voieşti să tămăduieşti pe altul de paiul păcatuluisau, mai degrabă de crezi că vrei, ia seama să nu-l scoţisau să-l alungi cu bârna în loc să foloseşti delicata pensetăa chirurgului.

Bârna este cuvântul aspru şi purtarea gro so la nă, iarpen seta, învăţătura blândă şi pedeapsa cea în de lung răb-dătoare. „Mustră, zice Apostolul, ceartă, îndeamnă” (IITi motei 3,14), dar nu spune, loveşte. Iar dacă este ne voieşi de aşa ceva, fă-o rar şi nu prin tine însuţi. Dacă pri vimcu atenţie pe cei doi mânioşi, pe mulţi dintre aceştia îivom vedea practicând cu ardoare prive gherea, postul şipe trecerea în linişte; şi nu este de mirare căci scopul dia -vo lului este acela de a îndemna pe fiecare să făptuias că,sub pretextul pocăinţei şi plânsului, lucrurile care spo rescmâ nia.

Am observat la cei mânioşi ceva vrednic de compăti -mi re, care nu se întâmplă decât dintr-o ascunsă mândrie şianu me: se mâniaiu pe ei înşişi pentru că s-au lăsat cu -prinşi de mânie, şi astfel m-am minunat văzând cum o că -de re continuă o altă cădere. Cu strângere de inimă pri -veam cum voiau să pedepsească un păcat printr-un alt pă -cat. Înspăimântându-mă deci de înşelăciunea demonilor,puţin a lipsit să nu deznădăjduiesc de a mai obţine mântu -i rea.

Una este nemânierea produsă de lacrimi la începătorişi alta este nemişcarea, calmul complet pe care o au ceide săvârşiţi, căci, la cei dintâi, patima este legată de la -crimi ca şi cu un frâu, pe când la ceilalţi, ea a fost ucisă dene pătimire, ca şarpele de sabie.

Să legăm deci mânia ca şi pe un tiran cu legătura blân-deţii şi s-o batem cu îndelungă răbdare şi cu sfântă iubire,pentru ca târând-o în acest scaun de judecată s-o forţăm ane răspunde la interogatoriul pe care ni se cuvine a i-l fa -ce. Ea răspunzând, ne va zice: „Cauzele care m-au născutsunt multe: eu nu am un singur tată. Mamele mele suntsla va deşartă, iubirea de arginţi, lăcomia pântecelui, une-ori şi desfrânarea, cea care m-a născut pe mine se numeştetru fia. Fiicele mele sunt pomenirea de rău, ura, vrajba,dez vinovăţirea. Vrăşmaşele mele care mă ţin acum legatăsunt cele potrivnice acestora: nemânierea şi blândeţea.Cea care unelteşte împotriva-mi se numeşte umilinţa.Cine a născut-o pe aceasta, întrebaţi-o la vremea potri vi -tă.”

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Despre nemâniere ş i b lândeţe Despre nemâniere ş i b lândeţe

MOZAICCurierul ARMATEINr. 3 (465) din 15 februarie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

AªEZÃRI

CALE

VOLUM

RUINAT

CIURÃRI

SCLIPITOR

DISTINS

FÃRÃABSENÞE

ROCÃ CUMETALE

ATÂTA-ILA MIJLOC!

TAPISAT

MOLUSCÃMARINÃ

APÃRAIE

LIPITURI

LAPT-ELECÂINELUI

PARADIS

PÃRINÞI

ÎNVINEÞITÃ

MIJLOCAªLA FOTBAL

SOÞIA LUIMANOLE

DUMITALE

ÎN FAÞÃ!

A SONDA

BELETRIS-TICÃ

CORDDESCHIS!

Bacteriile vor transformareziduurile astronauţilor în hrană

Descoperirile realizate în cadrul unui nou studiuofe ră o posibilă soluţie pentru una dintre provocărilezbo rurilor îndelungate în spaţiu. Cercetătorii din ca -drul Universităţii Penn au dezvoltat un mod de a trans -for ma deşeurile într-o sursă de hrană pentru astronauţi.

Au creat un sistem ci - lin dric în care au am pla satde şeuri lichide şi so lide şispe cii de bacterii selecta -te. Conform Tech Insider,bac teriile au descompusde şeurile prin digestiaanae robi că, un proces bio-logic prin care microorga -nis mele ajută la descom-punerea materialelor bio - de gradabile fără oxigen.

Cercetătorii susţin că digestia anaerobică a de şeuriloruma ne a dus la producerea metanului ce ar pu tea fi uti-lizat pentru creşterea unui microb diferit. Au produsastfel bacteria Methylococcus capsulatus com pusă din52% proteină şi 36% grăsimi. Acest proces de creşteremi crobiană oferă o cale cu potenţial pentru producereahra nei nutritive pentru astronauţi. Totodată, specialiştiiau încercat să crească mi crobi într-un mediu, fie cutem peraturi ridicate, fie al ca lin. Aceştia au descoperitcă bacteria Halomonas de si derata s-ar putea diviza atun-ci când nivelul pH-ului era crescut la 11. Astfel, mi crobulajungea la o compo zi ţie de 15% proteină şi 7% grăsime.

Fizicienii regândesc natura spaţiului şi a timpului

În cadrul noului studiu, care urmează paşii lui Al -bert Einstein şi mai târziu ai lui Stephen Hawking, cer -ce tătorii Chun Jun Cao şi Sean Carroll de la CaliforniaInstitute of Technology (CalTech) şi-au propus să vadădacă pot determina proprietăţile dinamice ale gravita -ţi ei, utilizând abordarea în care spaţiul-timp apare caur mare a inseparabilităţii cuantice, scrie Futurism.

Utilizând unconcept ma te -ma tic numit spa -ţiul Hillbert, Caoşi Ca rroll au pu -tut găsi similari -tă ţi între ecua ţii -le care gu ver -nea ză inseparabilita tea cuantică şi ecu a ţiile relati vi tă ţiige nerale ale lui Einstein. Noua abor da re sus ţine ide eacă spa ţiul-timp şi gra vitaţia emerg din in se pa rabilitate.

Următorul pas este de a determina acurateţea aces-tei ipoteze. „Trebuie verificat dacă simetriile relati vi tă -ţii sunt recuperate în acest cadru, în particular, ideea căle gile fizicii nu depind de cât de repede te mişti prinspa ţiu”, a precizat Carroll. Astăzi, tot ce ştim despreas pectele fizice ale Universului sunt explicate ori prinre lativitate generală ori prin mecanică cuantică. Primaex plică activitatea Universului la scară foarte mare,pre cum la scara planetelor şi galaxiilor, pe când a douane ajută să înţelegem Universul la scară micro, precumac tivitatea atomilor şi a particulelor subatomice.

Totuşi, teoriile par să nu fie compatibile una cualta. De aceea, fizicienii caută „teoria totului”, o teoriecare să concilieze cele două menţionate mai sus caredeo camdată se exclud una pe alta. Întrucât gravitaţia şispaţiul-timp sunt o parte importantă a „totului”.

Au fost creaţi, în premieră, primii muşchi funcţionali din celule stem

Specialiştii din cadrul Universităţii Duke au creatpri mul muşchi scheletic uman, funcţional, din celulestem pluripotente ce pot fi transformate în orice tip dece lulă sau ţesut al organismului. Cel mai recent pro-gres ar putea ajuta specialiştii să ob ţină mai multe in -for maţii cu pri vire la biologia uma nă.

„În primul rândcelulele stem pluripo-tente nu sunt c elulemusculare, dar se pottransforma în toatece lu le le exis tente încorpul uman,” adeclarat Nenad Bur-

sac, profesor de biomedicină. Specialişti au creat fibremus culare ce reac ţi o nau la sti muli, precum şo cu ri leelectri ce sau chi mi cale ase mă nătoare celor produse desem nalele neu ronale. Atunci când ţesutul creat în la bo -ra tor a fost implantat în şoarecii adulţi, echipa a des co -pe rit că aceştia au funcţionat timp de cel puţin trei săp-tămâni integraţi în ţesutul nativ al animalului.

Pentru a crea ţesutul muscular, specialiştii au pre le -vat celule stem pluripotente din pielea sau sângeleadul ţilor. Celulele au fost apoi „reprogramate” pentrua fi simple şi nedefinite. Apoi acestea au fost tratate cumo lecule Pax7 care au dus la transformarea lor în ţesutmuscular.

Conform Futurism

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

În restaurant, dupăo lungă aşteptare, cli -en tul întreabă:

- Nu vă supăraţi,chel nerul care mi-a luat

co manda mai lu crează la dumnea -voas t ră?

J

Iubito, îi spune un tânăr logodni-cei, am să-ţi ofer câte o perlă la fiecareani versare a ta. Când te-ai născut?

- Într-o joi.J

Tată, pot să te îmbrăţişez?- Nu mai am nici un ban. M-a îm -

bră ţişat maică-ta mai devreme…J

Părinţii îşi ceartă copilul şi-l pe -dep sesc că a luat nota 4 la geografie.

- Măi femeie, noi am certat copilulaces ta că nu a ştiut unde-i Marocul,dar noi ştim?

- Nu ştim, dar nu poate fi departe.Am la serviciu unul din Maroc şi vinecu bicicleta…

J

Ştiaţi că delfinii sunt aşa deştepţi,

că după numai o săptămână de antre-nament îi învaţă pe oamenii care staula marginea bazinului să le aruncepeşti?

J

Într-o noapte, doi pădurari mergprin pădure să facă niscai controale şidau de unul:

- Bă, ce faci cu lemnele alea dinspa te?

- Le dau la iepuri!- Şi dacă nu le mănâncă?- Le bag pe foc!

J

Pe un şantier în România:- Şefu’, mi s-a rupt lopata, ce să

fac?- Sprijină-te şi tu de betonieră că

nu mai avem lopeţi!J

Un tip intră în biroul directorului:- Domnule director, mă iertaţi,

mâi ne soţia mea are foarte multă tre-abă cu mi ne, trebuie să mut o grămadăde mo bilă prin casă, să curăţ grădina,să fac ordine în garaj. V-aş fi re cu nos -că tor dacă mi-aţi da şi mie li ber…

- Nici să nu te gândeşti!- Ştiam eu, domnule director, că

pot con ta pe dumneavoastră…J

Farmacistul aleargă după client:- Scuzaţi-mă, în loc de calmant

v-am dat o tabletă de cianură.- Şi este mare diferenţa?- Şi încă ce mare! Cianura este mai

scum pă cu 600 de lei!J

Astăzi, de dimineaţă, m-am aşezatpe o bancă, în parc, lângă un om fărăadă post. L-am întrebat cum a ajuns săde cadă până la starea aceasta de va ga -bond.

- Păi, până săptămâna trecută amavut cam tot ce îmi trebuia! Un bucă-tar care îmi prepara mesele, în cameramea se făcea curat zilnic, hainele îmierau spălate şi călcate, aveam TV, in -ter net, sală de gimnastică, bazin…

- Dar, ce s-a întâmplat? Droguri?Al cool? Divorţ?

- Nu, nu…mi-au dat drumul din în -chi soare.

www. bancuri.ro

Telefoanele cu ecran din diamant

Apple a popularizat protecţia pen-tru ecran din sticlă de pe smartphone-uri, în timp ce alţi producători au în ce -put în ultimii ani să cocheteze cu ma -te riale mai rezistente, precum safirul.În viitorul nu foarte îndepărtat, am pu -tea să beneficiem de smartphone-uricu protecţie pentru ecran aproape in -des tructibilă, întrucât o companie nu -m i tă Akhan este pe cale să lanseze oso luţie din diamant.

Akhan avor bit pentrupri ma dată înpu blic despreMiraj DiamondGlass, ceva cear trebui să în -lo cuiască „ve -chiul” GorillaGlass pe care îlîn tâlnim acumpe dispozitivele

mo bile. Compania dezvoltă în fabrici -le proprii panouri din diamant, pe carele va oferi în curând către parteneriiin teresaţi de această tehnologie. Dia-mantele folosite de Akhan nu sunt na -tu rale, ci realizate în laborator.

În teorie, panourile din diamant dela Akhan ar trebui să fie mult mai re -zis tente la şocuri decât sticla Corningsau safirul folosit de către HTC şi alţicâ ţiva producători, în timp ce acesteaar putea fi aproape imposibil de zgâri-at. Momentan, sticla Miraj DiamondGlass a fost livrată către câţiva par te -neri, care o supun acum testelor nece-sare pentru a începe producţia, care ţinatât de rezistenţă, cât şi de conductivi-tatea materialului, întrucât comenzilede pe touchscreen trebuie să poată tre -

ce prin protecţia ecranului. Nu ştim exact cât de scump este

pro cesul de fabricaţie al acestor pa no -uri, însă cu siguranţă primele modelecu sticlă „indestructibilă” vor costamai mult decât modelele obişnuite, cupro tecţie din sticlă „normală”.

Galaxy S9, într-o nouă ver-siune de culoare

Galaxy S9 este cunoscut deja înde taliu, graţie numeroaselor zvo nuriapă rute în ultimele săptămâni.

„Scăpată” pe internet versiunea Li -lac Purple a lui Galaxy S9 oferă o per -s pec tivă mai clară asupra schimbă ri lorde design aplicate la partea din spa te.Sen zorul de amprente e re pro iec tat şimu tat sub camera foto pentru a evitamur dărirea lentilei atunci când în cer -căm să deblocăm telefonul.

Cu design similar, dar mai mare,Ga laxy S9 Plus pune la dispoziţie unsis tem dual de cameră, având lentilelegru pate pe verticală, la fel ca iPhoneX. Ambele modele Galaxy S9 benefi-ciază de camere foto îmbunătăţite.

Potrivit zvonurilor, Galaxy S9 arpu tea fi mult mai scump decât mo de -

lul S8de anult re cut ,dar mo -ti vul nupare săfie uncost ri -di cat alproduc -ţi ei, cif a p t u l

că există un precedent setat de Apple.Ră mâne de văzut ce anume va oferi înplus Galaxy S9, pentru a rămâne o ale -

ge re atractivă în faţa alternativelorpre gătite de competiţie.

Samsung cu ecran pliabil OLEDPromise încă de acum câţiva ani,

te lefoanele mobile cu ecran pliabil arpu tea deveni realitate cât de curând.

După ce surse apropiate companieiau informat că Samsung a demonstratîn cadru restrâns participanţilor laCES 2018 versiuni prototip ale unormo dele smartphone cu ecran pliabil,ipo teza pregătirii unei lansări oficialeprin de totmai multăcre dibilitate.

La pa -chet cu ul ti -mul bilanţ alre zultatelorfi nan ciare,Sam sung atra sat şi pri-orităţile pen-tru anul încurs, oficia -lii companiei afirmând că „OLED esteaş teptată să devină teh no lo gia domi-nantă pentru ecranele rezervate dispo -zi tivelor mobile încadrate de la gamamains tream, dar mai ales pentru celehigh-end”.

Samsung lasă să se înţeleagă cădez voltarea noilor modele smartphonecu ecran pliabil este deja într-un stadiuavan sat, lansarea oficială urmând săaibă loc în cursul acestui an. Totuşi,ră mâne de văzut dacă este vorba de unpro dus comercial disponibil la scarălar gă sau compania sud-coreeană seva rezuma la o serie limitată, care sătes teze reacţia publicului şi fiabilitateateh nologiilor nou create.

www.go4it

Stai cu faţa în soare şi toate umbrele vor fime reu în spatele tău.

Sub pretextul că perfecţiunea nu există, nuvă păstraţi cu grijă toate defectele.

Mai periculoasă decât femeia care strigăeste femeia care tace.

Orice început este o continuare; cartea vieţiie deschisă întotdeauna la jumătate.

Toţi ne naştem nebuni. Iar câte unii rămân.Dacă nimeni nu te urăşte înseamnă că faci

ceva greşit.În viaţă joacă teatru doar cei ce nu au nici un

rol.Nu-ţi pierde timpul dând explicaţii. Oamenii

ori cum aud doar ceea ce vor să audă.Pentru optimişti, viaţa nu este o problemă, ci

o soluţie.Dacă accepţi numai ceea ce este mai bun,

până la urmă chiar asta primeşti.Menire vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

De ce sunt militarii cu inimi neînfricate oameni dife -riţi? Pentru că, indiferent de dificultăţi sau de problemeleîn tâmpinate, aceştia îşi îndeplinesc misiunea.

Cu alte cuvinte, reuşita misiunii condiţionează aceastătă rie de caracter a militarului. Unde intervin şi ce rol auemo ţiile în această strategie? Emoţiile sigur că sunt oparte integrantă a fiecărui militar, a fiecărui om. Nu le pu -tem controla. Toţi avem emoţii când mergem în misiune,când desfăşurăm anumite activităţi, însă emoţiile te potaju ta, la un moment dat, să îţi îndeplineşti ceea ce ai de fă -cut şi mai bine. Aici şi nu numai, militarii folosesc cu vintemari, cum ar fi: patriotism, datorie, drapel, onoa re.

Când sunt rostite de ei nu sună rău, dar printre cei deaca să, unde există o inflaţie de mesaje, de postări pe reţeleso ciale, de imagini, unde oamenii sunt într-o continuăcău tare după ceva nou cu orice preţ, e greu ca astfel de cu -vin te să nu pară demodate sau exaltate într-o conversaţieco tidiană. Pentru militarii români, participarea la misiuni -le din Afganistan, dar şi în cadrul celorlalte misiuni inter-naţionale, este un bun prilej pentru a demonstra buna cre -din ţă, în calitate de membrii ai NATO şi aliaţi ai SUA,două relaţii care îi determină să creadă că rolul lor estebine ancorat în angajamentele asumate de către ArmataRo mână.

Aici, în Afganistan, militarii din cadrul Batalionului deIn fanterie Protecţia Forţei „Brave Hearts” au intrat în aşa sea lună de misiune. Timpul, această relativă irever si bi -lă, a dus la realizarea unei echipe puternice, capabilă săexe cute întreaga gamă de misiuni încredinţate. Voi încer-ca prin acest material să prezint o secvenţă de misiune dinca drul unei subunităţi permanent pregătită, care are me ni -rea de a interveni în cel mai scurt timp şi cu eficacitate înspr i jinul subunităţilor aflate în misiune. Pe scurt, QRF-Quick Reaction Force (Forţa de Reacţie Rapidă).

Am hotărât că cel mai bun mod de a relata despre ac -ti vitatea unei subunităţi care execută această misiune este

de a fi alături de ei. Aşa că, dis-de-dimineaţă, am luat con-tact cu militarii plutonului DOG 4 din Compania 2 „WildDog”, pe care i-am însoţit la prima activitate, pregătirea

pentru misiune, condusă de sublocotenent Claudiu Mech-no. Deşi este foarte tânăr, vocea lui transmite siguranţă.Rar şi clar, prezintă caracteristicile zonei unde e posibil săac ţioneze pe timpul următoarelor 24 de ore. Împarte toate

sar cinile pe oameni, apoi verifică dacă a înţeles fiecare ceare de făcut. La final, e mulţumit. Militarii au înţeles mi -si unea.

„Azi, cu plutonul pe care îl comand executăm QRFpri mar, iar acest lucru presupune sprijinul într-un timpfoarte scurt, la nevoie, a tuturor subunităţilor care ac ţi o -nea ză în aria noastră de responsabilitate. Am pregătit plu-

tonul de dimineaţă cu ultimele date necesare pen-tru executarea misiunii, organizarea, misiunea ge -ne rală pe care o are plutonul, concepţia operaţiei,sar ci ni le pe subunităţi, sprijinul logistic, precum şico man da şi comunicaţiile. Suntem pregătiţi pentrumi siunea de azi, aşa cum suntem pregătiţi pentrufie care misiune ce trebuie să o executăm”, mi-are latat sublocotenentul Mechno. Îmi spune că nupoate sta mai mult de vorbă cu mine, pentru că mi -si unea deja a început. Aşa că, pe tot parcursulaces tei zile, va alerga între locul de odihnă şi deve ghe al militarilor, şi comanda companiei aflatăîn TOC (Centrul de Operaţii Tactice), locul undese primesc ultimele date şi unde, la nevoie, pri -meş te misiunea de a ieşi în afara bazei.

După rezolvarea mai multor sarcini specificeîn zona administrativă în care se află, militarii plu-tonului se retrag la dormitorul rezervat pentruodih nă. În ziua precedentă, au ieşit în arie ca pa -

tru lă, aşa că sunt destul de obosiţi. Iar ziua care abia a în -ce put nu se ştie ce le va aduce… Aşteaptă. Toţi sunt conş-tienţi că, în mo mentul în care sunt alertaţi, asemeni unei

formaţiuni de pom pieri când se porneşte in cen diul, vorlăsa totul şi se vor repezi la maşini.

Între timp, am intrat în TOC şi privesc la acel furnicarmi litar şi la multitudinea de monitoare. O via ţă ca într-un

stu p de albine. Încep discuţia cucomandantul companiei 2, cel a căreisubunitate QRF este astăzi de serviciu.Vorbim de situaţia din zonă şi-mi ara tăima gini din misiunea aflată în derulare,în aria de responsabilitate. Patrula toc-mai tre cuse de un obiectiv de verificatşi urma să se întoarcă. Observ pe mon-itor că pa tru la s-a oprit, iar comandan-tul de com pa nie se îndreaptă către staţiaradio: „Alertă QRF!”. Afară, atmosferadestinsă se schim bă brusc. Fiecare punemâ na pe ce ştie că are nevoie pentru ase echipa. Distanţa până la maşini, decâţi va zeci de me tri, este parcursă cu ra -pi ditate şi în li niş te, toţi îşi ajusteazăves ta de protecţie, cas ca kev lar, oche la -rii, mănuşile, co tierele şi ge -nunchierele. Îşi ocupă locurile des tinateşi îşi pun ar ma mentul la în de mâ nă. Sefac ul timele ve rificări. Maşinile por -nesc la prima cheie. QRF-ul trece pe lapar tenerul ame rican şi formează echipacu grupa EOD, destinată şi ea inter-venţiei la mi siu nea solicitată. Într-un

timp foarte scurt, au ajuns la locul indicat. Îi urmăresc pemilitari cum îşi în de plinesc misiunea, pe monitoare,împreună cu co man dantul de companie. Au ajuns în zonaunde pa tru la ro mâ neas că a identificat elemente de muniţieşi au se curizat zo na. Au debarcat. Cu degetul arătător înprelun gi rea găr zii trăgaciului de la puşca automată, cuochii foarte atenţi, cu paşi mărunţi şi bine cântăriţi,cercetează zo na destina tă.

Activitatea se termină fără incidente. Elementele demu niţie au fost ridicate. Comandantul de companie comu-nică ordinul de întoarcere la bază. Au ajuns cu bine în ba -ză, iar băieţii din plutonul DOG 4, Compania a 2-a şi-aupar cat maşinile şi se îndreaptă spre locul de odihnă şi deve ghe, unde îi aşteaptă masa de seară. Dar, militarii noştricu inimi neînfricate sunt abia la jumătatea QRF-ului şi,până a doua zi, când vor fi schimbaţi de alt pluton, cineştie ce mai au de înfruntat…

Comandantul de pluton intră la raport la comandantulcom paniei. Analizează misiunea QRF-ului, apoi pleacă laoa menii săi. Este fascinant! Aici, în Afganistan, totul seîn tâmplă mult mai repede decât suntem obişnuiţi acasă, înRo mânia. Când am ieşit din TOC, eram deja învăluiţi desea ra cea rece...

P.S. În baza militară KAF continuă să sosească detaşa-mente ale camarazilor de la Batalionul de Protecţia Forţei„Vul turii Carpaţilor” din Câmpulung Muscel, camarazicare ne vor înlocui în cadrul misiunii NATO Resolute Su -pport începând cu ultima decadă a lunii februarie.

Locotenent-colonel Toni ENE

Până la 31 iulie 2016, România a încasat de la ComisiaEu ropeană 13,7 miliarde de euro din cele 19,1 miliarde deeuro - fonduri structurale şi de coeziune care i-au fost aloca-te în perioada de programare 2007-2013. Rata de absorbţieefec tivă ajunge la 71,76%, potrivit datelor centralizate deMi nisterul Fondurilor Europene. La această sumă se adaugă2,1 miliarde de euro, încasaţi ca avansuri de la Comisia Eu -ro peană, dar din aceştia se vor retrage sume proporţionale cune realizarea absorbţiei efective, după ce s-a tras linie, în lunamartie 2017.

În concluzie, după ce şi-a plătit contribuţia la bugetul eu -ro pean, din anul 2007 până la data de 31.07.2016, Româniaa reuşit să rămână cu aproape 23 miliarde de euro din toateca tegoriile de fonduri europene. În perioada 2007 - iulie2016, România a primit de la Comisia Europeană în totalaproa pe 36 miliarde de euro (în toate programele posibile).În schimb, ţara noastră a contribuit la bugetul UE cu aproa-pe 13 miliarde de euro.

Aşadar, rezultă un sold pozitiv de aproape 23 miliarde deeu ro - „profitul” României rezultat din relaţia cu UE. Cutoate măsurile luate pentru prelungirea programării bugetarepână în 2017, fondurile structurale şi de coeziune, au avut ora tă de absorbţie de 71,6% corespunzătoare perioadei de pro-gramare 2007-2013. În noul ciclu financiar 2014-2020 ab -sorb ţia efectivă a Fondurilor Europene mai aşteaptă încăacre ditarea cadrului instituţional românesc.

Dificultăţi întâmpinate în accesarea Fondurilor Europene

Din analiza proiectelor implementate în România în pe ri -oa da de programare 2007-2014 au fost identificate o serie dedi ficultăţi în accesarea Fondurilor Europene. Cele mai mariim pedimente au fost determinate de:

- lipsa de experienţă în scrierea, depunerea şi implemen-tarea proiectelor. Admiterea intrării României în UniuneaEu ropeană chiar dacă la nivel de infrastructură şi politicpoate fi considerată un mare succes, a arătat că la nivel poli-

tic şi economic abordarea naţională a fost diferită de abordă-rile occidentale referitoare la provocările socio-economice.Lip sa de experienţă, atât în domeniul politic, cât mai ales încel economic, a transformat România mai mult într-o pradăuşoa ră, decât într-un partener de afaceri credibil. Perioada depre a derare, de pregătire, pe care Uniunea Europeană a acor-dat-o României şi Bulgariei nu a fost suficientă pentruschim barea mentalităţilor, chiar dacă la nivel legislativ şieco nomic s-au întreprins serioase eforturi de armonizare.

- nearmonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comu-nitară. Sistemul legislativ naţional generat de societatea tota-litară din perioada dictaturii comuniste a fost nevoit să seadap teze „din mers” normelor Uniunii Europene, aceastăţintă fiind un criteriu de evaluare în vederea admiterii în UE,însă inerţia, vechile obiceiuri, neînţelegerea raporturilor de -mo cratice, în special în ceea ce priveşte legislaţia economi -că, respectarea drepturilor omului şi a principiilor democrati -ce, sunt probleme care nu au fost rezolvate în totalitate.

-lipsa lichidităţilor. Urmare a situaţiei economice extremde fluide generată de recesiunea economică, România s-acon fruntat în această perioadă, permanent cu lipsa lichidi tă -ţi lor, care a atins de altfel toate ţările Uniunii, dar şi a unuima na gement economic defectuos, fără viziune pe termenme diu şi lung. România a fost nevoită să contracteze împru-muturi, atât de la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mon-dială cât şi de la bănci private, fapt care nu a rezolvat proble -me le în totalitate, astfel intrând într-un sistem de „rostogoli-re a plăţilor”.

- dificultăţi majore în desfăşurarea procedurilor de achi-ziţie publică. O legislaţie neadecvată principiilor Uniunii Eu -ro pene în ceea ce priveşte achiziţiile publice şi gestionareade ficitară a banilor publici, au avut ca rezultat aplicarea deco recţii financiare usturătoare de-a lungul întregii perioadede implementare;

- modificarea regulilor în timpul jocului. Modificările şiadap tările „din mers” la situaţii ce nu au fost previzionate,ale legislaţiei şi procedurilor, cu implicaţii majore asupra

pro gramelor în desfăşurare, au avut ca rezultat atenţionări şiau dus la aplicarea de măsuri corective şi de monitorizaredin partea Comisiei;

- calitatea slabă a programelor propuse spre finanţare.Lip sa unei strategii corelate la nivel naţional, centrată pecrea rea de locuri de muncă şi aportul de plus valoare şi pro-ductivitate a muncii a condus la o abordare haotică a accesă-rii Instrumentelor Structurale şi, implicit, la accesarea depro grame care nu au avut ca impact creşterea economică să -nă toasă;

- programe propuse spre finaţare fără o analiză serioasă ane cesităţii la care răspund. Acestea sunt urmarea necorelăriidintre necesităţile reale şi programele propuse.

- calitatea neomogenă a personalului angajat în derulareaIn strumentelor Structurale. Slaba pregătire a personalului an -ga jat în derularea Instrumentelor Structurale a dus la întârzi -eri în derularea programelor, cu influenţă directă în calitateaab sorbţiei Fondurilor şi cu pericolul dezangajărilor automa-te;

- absorbţia fondurilor alocate a fost înţeleasă ca scop însine, dar fără a se urmări un rezultat previzionabil. La mo -men tul 2012-2013, România a început să se confrunte curea litatea pericolului dezangajărilor automate pentru sumeim portante neimplicate în derulări de proiecte, astfel încât aîn ceput o frenezie a evaluărilor şi a aprobărilor de proiecte,care au fost aprobate ca scop în sine, fără justificare econo-mică;

- lipsa unor indicatori de performanţă reali măsurabili, cuim pact în PIB a programelor implementate. Lipsa unor indi-catori de performanţă reali a rezultat pe de-o parte din difi-cultatea de înţelegere a conceptului de „măsurare a perfor-manţei economice”, cât şi din intenţia de a masca folosireaba nilor comunitari în interese fără legătură cu scopul proiec-telor, a condus la lipsa impactului economic aşteptat al inves -ti ţiilor efectuate.

Locotenent-colonel drd. Felix FILIMONSursa: www.fonduri-ue.ro/rapoarte-implementare

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEINr. 3 (465) din 15 februarie 2018Pagina 8

G a t a o r i c â n d !G a t a o r i c â n d !

Stadiul implementării programelor operaţionale Stadiul implementării programelor operaţionale în România pentru perioada 2007-2013în România pentru perioada 2007-2013