http://www.ms.ro/documente/Proceduri%20de%20practica%20pentru%20Asistentii%20Medicali%20Generalisti_788_1560.pdf

Puncia venoas

Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie. Scop: explorator recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice, serologice i bacteriologiceterapeutic administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngeluisngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial. Materiale necesare: Materialele se pregatesc in functie de scop tava medicala ace de diferite marimi in functie de scop(25-30mm;diametrul 6/10,7/10,10/10,seringi de capacitate diferite (in functie de scop) garou sau banda Esmarch manusi paduri cu alcool pernita elastica pentru sprijinirea bratului tavita renala eprubete uscate; holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder vacutainere,vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina) etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilorLocul punctiei: venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un Mvenos prin anastomozarea lor venele antebratului venele de pe fata dorsal a mainii venele subclaviculare venele femurale venele maleolare interne venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici orice vena accesibila Pregatirea pacientului: pregtirea psihic se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa pregtirea fizic pentru puncia la venele braului, antebraului: se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient, ct i pentru persoana care execut puncia (decubit dorsal) se examineaz calitatea i starea venelor se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie,decliv se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, se dezinfecteaza tegumentele; se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind astfel turgescenteTehnica: spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul degetelor; se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul n direcie oblic (unghi de 30 grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz n gol; se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei; se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzie n caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnului se aplic tamponul mbibat n soluie antiseptica la locul de ptrundere a acului i se retrage brusc acul se comprim locul punciei 2-3 minute, braul fiind n poziie vertical

Consideraii specifice pentru evidenierea venelor se fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa anterioar a antebraului se introduce mna i antebraul n ap cald tapotament la locul punctiei pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat s atrne prin puncia venoas, se pot fixa catetere Se evita puncionarea venei din lateral puncionarea venei cu acul avnd bizoul n jos manevrarea incorect a instrumentarului steril interzis de a palpa vena dupa dezinfectie atingerea produsului recoltat flectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd revrsarea sngelui.

AccidenteInterveniile asistentei

Hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos)- se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute

Strpungerea venei (perforarea peretelui opus)- se retrage acul n lumenul venei

Ameeli, paloare, lipotimie- se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul.

Importanta analizelor de laborator -completeaz simptomatologia bolilor cu elemente obiective-infirm sau confirm diagnosticul clinic-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului-confirma vindecarea-semnaleaza aparitia unor complicatii-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni Rolul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea psihica-informarea pacientului fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie corespunzatoare in functie de recoltare pregatirea materialelor si instrumentelor necesare efectuarea tehnicii cu professionalism completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va cuprinde:numele si prenumele pacientului,nr salonului si patului,natura produsului,analiza ceruta.data recoltarii etichetarea produsului transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate corespunzator(cutii cu capac)VACUTAINERE SI RECIPIENTE PENTRU RECOLTAREA ANALIZELOR DE LABORATOR

1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina) 2. Urocultor (Urocultura) 3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben) 5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov) 6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu) 7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 9. Coprocultor (materii fecale) 10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura) Tipuri de laboratoare : B Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange. Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor. Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase. Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat. Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman. Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene. Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor. Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI

Sngele se recolteaz pentru examene: hematologice biochimice bacteriologice parazitologice serologiceRecoltarea se face prin: punctie capilara puncie venoas puncie arterial

Aspecte generale: - se culeg date despre regim, orarul meselor, repartizarea pe mese, posibilitile de mobilizare, capacitatea pacientului de a-i folosi membrele superioare;- se obin informaii despre restricii legate de efectuarea unor examene, administrarea unor medicamente n funcie de orarul meselor; - se obin informaii despre preferinele alimentare ale pacientului. Alimentarea activ Masa poate fi servit la sala de mese, n salon la mas, n salon la pat n poziie eznd, sau n decubit lateral. Dac este cazul, se protejeaz lenjeria cu un prosop.Alimentele sunt servite n condiii igienice pe o tav, mas portabil, acoperite. Pacientul este ajutat s i porioneze alimentele. Se observ consumul de alimente de ctre pacient, respingerea unor alimente.n decubit lateral: se ridic uor capul pacientului, se protejeaz patul; alimentele se aeaz lng pacient; pacientul este aezat cu partea sntoas accesibil; se asigur administrarea lichidelor cu paiul sau din cni cu cioc. Alimentarea pasivSe practic pentru pacienii care nu se pot alimenta singuri. n funcie de starea generala, pacientul este aezat n poziie eznd, sau cu capul ridicat; se protejeaz lenjeria de pat i cea de corp; se plaseaz tava lng pacient n aa fel nct s vad alimentele; se verific temperatura alimentelor; se administreaz cantiti mici, verificndu-se dac a nghiit cantitatea de alimente dat anterior; alimentele se taie buci mici, nu se ating cu mna; resturile de alimente se ndeprteaz din salon. mirosul sau vederea lor poate declana reflex de vom; Observaii dac masa se servete n salon, acesta trebuie aerisit nainte; se ndeprteaz plotile urinare; nu se asociaz ora mesei cu ora de tratament; pacienii ari, cu boli de piele, cu aspect neplcut, sunt acoperii i izolai; se identific motivele pentru care pacientul refuz alimentaia sau anumite alimente; se consemneaza toate acuzele din timpul mesei; pacientul inapetent trebuie stimulat cu tact s accepte hrana; pacienii cu tulburri de degluie sunt atent observai; se folosesc alimente semisolide dac pacientul are tulburri de degluie.

IV3.MASURAREA SI NOTAREA FUNCTIILOR VITALE Funciile vitale:Includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial i temperatura.Sunt frecvent utilizate ca indicatrii ai strii de sntate sau de boal. Cnd se msoar funciile:- cnd intervine o schimbare n starea de sntate a unei persoane;- cnd este admis ntr-o unitate spitaliceasc;- nainte i dup proceduri invazive de diagnostic;- nainte i dup intervenii chirurgicale;- nainte i dup administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator i cardiovascular;- nainte i dup efectuarea interveniilor de ngrijire care pot influena funciile vitale; Rolul asistentului n msurarea funciilor vitale:S pregteasc material i instrumentar corespunztor i n stare de funcionare;S pregteasc pacientul din punct de vedere fizic;S pregteasc psihic pacientul;S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale;S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale, in funcie de sex i varst;S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise;S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea pacientului;S comunice medicului modificarile semnificative ale funciilor vitale.

Msurarea i notarea respiraiei A respira= nevoia fiinei umane de a capta oxigenul din mediul nconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism i de a elimina dioxidul de carbon, rezultat din arderile celulare. Scop - evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii, al apariiei unor complicaii i al prognosticului.Elemente de apreciat -Tipul respiraiei -Amplitudinea micrilor respiratorii -Ritmul -Frecven -Zgomotele respiratorii -Simetria miscarilor respiratorii Materiale necesare -Ceas cu secundar -Creion de culoare verde / pix cu past verde -Foaie de temperaturaInterveniile asistentei -Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat -Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui -Numrarea inspiraiilor timp de un minut -Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie) -Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei -n alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile respiraiei:Ex. Rs = 20 resp/min Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat.Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a micrilor respiratorii. Interpretare Frecventa respiratiei(numarul de respiratii pe minut): la nou nascut-30-50r/min la 2ani-25-35r/min la 12 ani-15-25r/min adult-16-18/min varstnic-15-25/min Frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex,varsta,pozitie,mediul ambiant,clima,loc de munca etc. In stare fiziologica curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si pulsului. Amplitudinea-este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie.Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficial. Ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii;respiratia este ritmica Zgomotele respiratorii-normal respiratia este linistita;in somn devine mai zgomotoasa Simetria miscarilor respiratorii-ambele emitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei.Tipuri de respiratie:-costal superior-intalnit la femeie,prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice,datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei-costal inferior,intalnit la barbat,prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice-abdominal-la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei toraciceRepiratie normala

Patologic: Dispnee =dificultate de a respira, sete de aer (modificarea unuia sau mai multor parametri respiratori:frecventa,ritm,amplitudine)Dupa frecventa, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deosebim urmatoarele tipuri de dispnee: Tahipnee-dispneea cu acelerarea ritmului respirator ,frecventa respiratorie peste limita normala Bradipnee dispneea cu rarira ritmului respirator,frcventa respirarorie sub limita normala Dispneea Cheyne Stokes-se caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine, cu apnee care poate dura 10-30 de secunde(creste amplitudinea si frecventa ajungand pana la maxim,apoi scad treptat urmata de apnee si ciclul se reia) Apare in ateroscleroza sistemica, hipertensiunea intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori.

Dispneea Kussmaul-este o respiratie in patru timpi egali (inspir-pauza-expir-pauza)-inspiratie ampla profunda,zgomotoasa urmata de expiratie sacadata si ciclul se reia;apare in starile de acidoza diabetica

Dispneea Biot-se caracterizeaza prin miscari respiratorii normale intrerupte periodic de apnee-5-30sec.;este intalnita in septicemii,meningite

Msurarea i notarea pulsului

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan osos i este sincron cu sistola ventricular. Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial sic el impins in timpulb sistolei.Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei. Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.Elemente de apreciat: ritmul amplitudinea frecvena celeritatea Locuri de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos:Artera : temporala superficial (la copii) carotida regiunea apical (vrful inimii) humeral radiala femural poplitee(n spatele genunchiului) tibial pedioasMateriale necesare: pix culoare roie ceas cu secundar foaie de temperaturaTehnica pregtirea psihic se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute spalare pe maini reperarea arterei fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului se numr pulsaiile timp de 1 minut consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal reprezint 4 pulsaii. se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei. in unele documente se noteaz cifric. Interpretare: Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic. Modificri de ritm al pulsului: puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de pauzAmplitudinea (volumul) este determinat de cantitatea de snge existent n vase este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim la arterele simetrice, volumul pulsului este egalModificri de amplitudine a pulsului: puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetriceFrecvena Nou nascut 130-140 pulsatii/minut copil mic 100-120 pulsatii/minut la 10 ani 90-100 pulsatii/minut adult 60-80 pulsatii/minut vrstnic >80-90 pulsatii/minut Sfigmograma=inregistrarea grafica a pulsuluia)anacrota b)catacrota c)inflexiune dicrota Modificri de frecven a pulsului tahicardie = creterea frecvenei pulsului peste valoarea normal bradicardie = scderea frecvenei pulsului sub valoarea normalaCeleritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile. puls celer se caracterizeaza prin aparitia si disparitia undei pulsatile cu rapiditate puls tard-aparitia si disparitia undei pulsatile cu intarziere

Msurarea i notarea tensiunii arterialeTensiunea arteriala reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali.Scop: evaluarea funciei cardiovasculare Factorii care determina tensiunea arteriala:-debitul cardiac-forta de contractie a inimii-elasticitatea si calibrul vaselor-vascozitatea sangeluiElemente de evaluat tensiunea arterial sistolic(maxim) tensiunea arterial diastolic(minim) Loc de msurare-artera humeral-artera radial(electronic)Materiale necesare-tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)-stetoscop biauricular-tampon de vat-alcool-pix de culoare roie-oscilometru PachonMetode-auscultatorie-palpatorieTehnicmetoda ascultatorie-pregtire psihic-repaus timp de 15 minute-se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului,sprijinit si in extensie -se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar a manetei-se introduc olivele stetoscopului n urechi-se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile-se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime). -se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)Interpretare Optim sub 120 / 80 Normal 120-129/ 80-84 Normal nalt 130-139 /85-98 HTA grad I (uoar) 140-159/ 90-99 HTA grad II (moderat) 160-179/ 100-109 HTA grad III (sever) peste 180 /110Notare-se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala de culoare rosie-socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur-se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat-n alte documente medicale se noteaz cifric:Ex.TA=120/80mmHg.metoda palpatorie-determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii; -se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop-valorile se determin nregistrnd valoarea indicat pe cadranul manometrului n momentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu tensiunea maxima. valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula: TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2 .