P.U.G. - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/upload/37593_PUG Matasari Gorj.pdf · 36 ii. stadiul...

1

pr. nr. 60/10/2011

T I T L U L P R O I E C T U L U I

P.U.G. PLAN URBANISTIC GENERAL

PRIMARIA MATASARI jud. GORJ ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

PENTRU LOCALITATILE CE APARTIN COMUNEI

MATASARI

FAZA DE PROIECTARE :

PLAN URBANISTIC GENERAL

BENEFICIAR : PRIMARIA MATASARI jud. GORJ

Volumul I

MEMORIU

GENERAL

2011

BBBB IIII RRRR OOOO U U U U DDDD E E E E AAAA RRRR HHHH IIII TTTT EEEE CCCC TTTT UUUU RRRR AAAA ARHITECT DIPLOMAT

PAVEL POPESCU Craiova, str. FRATII BUZESTI , nr. 15. jud. Dolj

tel/fax: 0351-434542 , 0744-561134 mail: [email protected]

2

pr. nr. 60/10/2011



PRIMARIA MATASARI jud. GORJ ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM PENTRU

LOCALITATILE CE APARTIN COMUNEI MATASARI




Volumul I

MEMORIU GENERAL

LISTA DE

RESPONSABILITATI

TITULAR : arh. POPESCU PAVEL ____________________

SEF PROIECT: : arh. POPESCU PAVEL ____________________

Intreg continutul prezentei documentatii este proprietatea intelectuala a celor doi autori : arh. Popescu Pavel si ing. Badescu Nicolae.

Folosirea, copierea acesteia sau a anumitor parti din ea, fara aprobarea autorilor, cade sub incidenta Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor.

2011

B I R O U D E A R H I T E C T U R AB I R O U D E A R H I T E C T U R AB I R O U D E A R H I T E C T U R AB I R O U D E A R H I T E C T U R A ARHITECT DIPLOMAT



3

pr. nr. 60/10/2011



PRIMARIA MATASARI jud. GORJ ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM PENTRU

LOCALITATILE CE APARTIN COMUNEI MATASARI




Volumul I

MEMORIU GENERAL

LISTA DE

C O L A B O R A T O R I

SEF PROIECT : arh. POPESCU PAVEL _____________________

ARH. URBANIST : arh. POPESCU PAVEL _____________________

ING. URBANIST : ing.NICOLAE BADESCU _____________________

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATA

ROBERT GRECU _____________________

2011




4

pr. nr. 60/10/2011

P.U.G.

MEMORIU GENERAL

PRIMARIA MATASARI jud. GORJ

VOLUMUL I

BORDEROU PIESE SCRISEBORDEROU PIESE SCRISEBORDEROU PIESE SCRISEBORDEROU PIESE SCRISE

01 I. INTRODUCERE 01 02 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI 01 03 1.2. OBIECTUL PROIECTULUI 01 04 1.2.1. Locul si rolul activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism in dezvoltarea

durabila a teritoriului si localitatilor 01

05 A.Dezvoltarea locala 01 06 B. Componentele dezvoltarii locale 02 07 a. Cadrul legal 02 08 b. Parteneriat pentru dezvoltare 02 09 c. Obiectivele si strategia dezvoltarii 02 10 d. Resurse pentru dezvoltare 03 11 e. Rezultate ale dezvoltarii 03 12 C. Domenii ale dezvoltarii locale 03 13 a. Protectia mediului 03 14 b. Dezvoltare sociala 04 15 c. Economie si piata 04 16 d. Guvernare si reglementari 04 17 e. Educatie si formare 05 18 f. Stiinta si cercetare 05 19 g. Amenajarea teritoriului – dezvoltare urbanistica 05 20 1.2.2. Documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism 06 21 a.Documentatii de amenajare a teritoriului 06 22 b. Documentatii de urbanism 07 23 1.2.3 Initierea si finantarea activitatilor 09 24 1.2.4. Avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de

urbanism 10

25 a. Plan urbanistic general si regulament local aferent acestuia 10 26 b. Plan urbanistic zonal si regulament local aferent acestuia 10 27 c. Plan urbanistic de detaliu 10 28 1.2.5. Participarea publicului la activitatile de amenajare a teritoriului si urbanism. 11 29 1.2.6. Urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism

aprobate 11




5

30 1.2.7. Definirea termenilor utilizati in activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism

14

31 1.2.8. Situatia existenta la comuna Matasari 19 32 1.2.9. Acte normative specifice si complementare 22 33 a. acte normative specifice: 22 34 b.acte normative complementare: 23 35 1.3. SURSE DOCUMENTARE 24 36 II. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 26 37 2.1. EVOLUTIE – CONTEXTUL DEZVOLTARII 26 38 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 28 39 2.3. RELATII IN TERITORIU 33 40 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE 33 41 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 44 42 2.6. CIRCULATIA 52 43 2.7. INTRAVILANUL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL 54 44 2.8. ZONE CU RISCURI DE DEZASTRE ( NATURALE si TEHNOLOGICE ) 55 45 2.8.1. Zone cu riscuri naturale (hazarduri naturale) 55 46 2.8.2. Zone cu riscuri tehnologice 87 47 2.8.3. Zone degradate sau supuse degradarii de exploatarea miniera 89 48 2.9. ECHIPARE EDILITARA 89 49 a. Gospodarirea apelor 89 50 b. Alimentarea cu energie electrica 91 51 c.Telefonie 91 52 d. Alimentarea cu caldura 91 53 e. Alimentarea cu gaze naturale 91 54 f. Gospodarie comunala 92 55 2.10. PROBLEME DE MEDIU 92 56 A. Scopul elaborarii documentatiei 92 57 B. Incadrarea in teritoriu 92 58 C. Obiectivele principale ale Planului urbanistic general actualizat in 2010 96 59 1. Organizarea architectural urbanistica a teritoriului 96 60 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico – edilitare 97 61 3. Extinderea intravilanelor 98 62 4. Delimitarea zonelor afectate de riscuri naturale si tehnologice 99 63 5. Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice si obiectivelor

protejate prin lege 100

64 6. Zonele de recreere, odihna si agrement 101 65 7. Zone comerciale târguri şi piete special amenajate 101 66 8. Obiective industriale şi zone de depozitare aferente 101 67 9. Calitatea factorilor de mediu 101 68 a.Factor de mediu sol 101 69 b. Factor de mediu apa 102 70 c.Factor de mediu aer 103 71 2.11. DISFUNCTIONALITATI 107 72 2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI 109 73 III. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 111 74 3.1. DEZVOLTAREA URBANISTICA IN CONTEXTUL DEZVOLTARII DURABILE

REGIONALE SI LOCALE 111

75 A. Notiunea de dezvoltare locala 110 76 B. Politicile de dezvoltare urbanistica 113 77 a. Elemente generale 113 78 b. Principii ale dezvoltarii urbanistice 114 79 C. Abordari privind planificarea urbanistica 116 80 D. Serviciile urbane -instrumente de transpunere practica a politicilor de 116

6

dezvoltare urbanistica 81 3.2. STUDII DE FUNDAMENTARE 117 82 3.3. EVOLUTIA POSIBILA. PRIORITATI 119 83 3.4. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU 121 84 3.5. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR 121 85 3.6. EVOLUTIA POPULATIEI 125 86 3.7. ORGANIZAREA CIRCULATIEI 126 87 3.8. INTRAVILANE PROPUSE. ZONIFICAREA FUNCTIONALA. BILANTURI TERITORIALE. 129 88 3.9. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE 134 89 3.10. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 137 90 A. Cai de comunicatie si transport 137 91 B. Gospodarirea apelor 138 92 C. Alimentarea cu apa 138 93 D. Canalizarea apelor uzate 139 94 E. Alimentarea cu energie electrica 139 95 F. Telefonie 139 96 G. Alimentarea cu caldura 139 97 H. Alimentarea cu gaze naturale 139 98 I. Gospodaria comunala 139 99 3.11. PROTECTIA MEDIULUI 139

100 3.11.1. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea Planului Urbanistic General

139

101 3.11.2. Impactul si efectele rezultate prin implementarea Planului Urbanistic General

145

102 a. Impact si efecte asociate poluarii aerului 146 103 b. Poluarea sonora, impact si efecte asociate 146 104 c. Impact si efecte asociate poluarii solului, subsolului, apelor

subterane 146

105 d. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor 147 106 e. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea 148 107 f. Impact asupra factorului ,,Vegetatie si asezari umane” 148 108 3.12. REGLEMENTARI URBANISTICE 149 109 3.13. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA 149 110 A. Infrastructura 150 111 B. Reabilitarea urbana 151 112 C. Resurse umane 151 113 D.Sprijinirea afacerilor 151 114 E. Turism 151 115 F. Dezvoltarea rurala 151 116 G. Dezvoltarea societatii informationale 152 117 IV. CONCLUZII. MASURI IN CONTINUARE 153 118 A. Cu privire la avizarea, aprobarea si utilizarea proeictelor de urbanism 153 119 B. Cu privire la introducerea sistemului informational in activitatea de

urbanism 153

120 C. Aplicarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism 154 121 D. Cu privire la introducerea sistemului informațional în activitatea de

urbanism 156

7

pr. nr. 60/10/2011

P.U.G.

MEMORIU GENERAL

PRIMARIA MATASARI jud. GORJ

BORDEROU PIESE desenateBORDEROU PIESE desenateBORDEROU PIESE desenateBORDEROU PIESE desenate

Plansa 1 Plan incadrare - harta riscuri hazard sc. 1:25.000

Plansa 2.1 Plansa reglementari urbanistice – zonificarea teritoriului, intravilane (existene si propuse)- disfunctionalitati sat Matasari

sc. 1:5.000

Plansa 2.2 Plansa reglementari urbanistice – zonificarea teritoriului, intravilane (existene si propuse)- disfunctionalitati sat Bradet

sc. 1:5.000

Plansa 2.3 Plansa reglementari urbanistice – zonificarea teritoriului, intravilane (existene si propuse)- disfunctionalitati sat Bradetel

sc. 1:5.000

Plansa 2.4 Plansa reglementari urbanistice – zonificarea teritoriului, intravilane (existene si propuse)- disfunctionalitati sat Croici

sc. 1:5.000

Plansa 2.5 Plansa reglementari urbanistice – zonificarea teritoriului, intravilane (existene si propuse)- disfunctionalitati sat Runcurel

sc. 1:5.000

Plansa 3.1 Reglementari echipare edilitara, proprietatea asupra terenurilor sat Matasari

sc. 1:5.000

Plansa 3.2 Reglementari echipare edilitara, proprietatea asupra terenurilor sat Bradet

sc. 1:5.000

Plansa 3.3 Reglementari echipare edilitara, proprietatea asupra terenurilor sat Bradetel

sc. 1:5.000

Plansa 3.4 Reglementari echipare edilitara, proprietatea asupra terenurilor sat Croici

sc. 1:5.000

Plansa 3.5 Reglementari echipare edilitara, proprietatea asupra terenurilor sat Runcurel

sc. 1:5.000

Intocmit, Arh. Pavel Popescu




1

I. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAłIEI Denumirea lucrării – Actualizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor

locale de urbanism pentru localităŃile comunei Mătăsari, judeŃul Gorj. Beneficiar - Primăria comunei Mătăsari Baza proiectării Legea nr.50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcŃii, modificată şi completată; Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, completată Hotărârea Guvernului nr.525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de

Urbanism, completată. Proiectant B.I.A. arhitect Pavel POPESCU Data elaborării – mai 2011. 1.2. OBIECTUL PROIECTULUI 1.2.1. Locul şi rolul activităŃii de amenajare a teritoriului şi de urbanism în

dezvoltarea durabilă a teritoriului şi localităŃilor A. Dezvoltarea locală Dezvoltarea care, îndeplinind cerinŃele generaŃiei actuale, facilitează generaŃiilor viitoare

îndeplinirea propriilor opŃiuni, este dezvoltare durabilă. Dezvoltarea durabilă urmăreşte reconcilierea între două aspiraŃii fundamentale, şi anume necesitatea dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecŃia şi imbunătăŃirea stării mediului. Potrivit prevederilor stabilite în cadrul ConferinŃei de la Rio, fiecare autoritate locală are obligaŃia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.

Agenda 21 Locală este procesul prin care autorităŃile locale lucrează în parteneriat cu toate sectoarele comunităŃii locale, punând accent pe participarea comunităŃii şi pe democraŃia locală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice şi de mediu. Ea trebui să conducă la definirea de obiective, politici şi acŃiuni la nivel local.

Aşadar, conceptul de dezvoltare durabilă se referă la o formă de creştere economică ce satisface nevoile societăŃii în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu şi mai ales lung. Ea se fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fară să pună în pericol pe cele ale generaŃiilor viitoare. În termeni practici, acest lucru înseamnă crearea condiŃiilor pentru dezvoltarea economică pe termen lung, în acelaşi timp protejând mediul înconjurător. Dezvoltarea durabilă reprezintă o direcŃie de urmat, ce încearcă să echilibreze factorii de mediu, sociali şi economici.

Dezvoltare durabilă locală reprezintă procesul de dezvoltare, în principal economică,într-o anumită regiune sau unitate administrativ-teritorială, care determină o creştere a calităŃii vieŃii la nivel local. Dezvoltare locală are ca obiectiv prosperitatea economică şi bunăstarea socială prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat.

Dezvoltarea economică locală este „procesul prin care administraŃia locală şi/sau comunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente şi intră într-un nou angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a stimula activităŃile economice într-o zonă economică bine definită”.

Dezvoltarea economică presupune dezvoltarea capacităŃii economice regionale sau locale şi formularea răspunsului la schimbările economice, tehnologice, sociale etc.

Dezvoltarea socio-economică locală reprezintă un proces de dezvoltare într-o anumită regiune sau arie geografică, care are ca efect o îmbunătăŃire a calităŃii vieŃii la nivel local și se referă la dezvoltarea capacităŃii unei economii locale sau regionale de a stimula o creştere economică stabilă şi prin aceasta de a crea locuri de muncă şi condiŃii pentru valorificarea oportunităŃilor proprii schimbărilor rapide în plan economic, tehnologic şi social.

2

Actorii dezvoltării socio-economice locale includ autorităŃile şi organismele administraŃiei publice (de la nivel local, judeŃean şi central) responsabile de politicile sectoriale (industrie, mediu, muncă, lucrări publice, transporturi etc) reprezentanŃii activităŃilor economice şi ai serviciilor publice (întreprinderi, bănci, sindicate etc.) instituŃiile de învăŃământ, organizaŃiile neguvernamentale, mass-media etc.

Dezvoltarea regională, ca formă a dezvoltării locale, este un proces desfăşurat pe termen lung, susŃinut şi de activităŃi concepute pe termen scurt, mediu şi lung. Dezvoltarea regională reprezintă ansamblul politicilor autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi locale, elaborate în scopul îmbunătăŃirii performanŃelor economice ale unor arii geografice constituite în „regiuni de dezvoltare”.

B. Componentele dezvoltării locale Dezvoltarea locală diversifică şi îmbogăŃeşte activităŃile pe un teritoriu dat prin

mobilizarea resurselor şi energiilor existente în zonă. Rezultat al eforturilor unei populaŃii, dezvoltarea locală înseamnă punerea în aplicare a unui proiect de dezvoltare economicã, socială şi culturală. Acestea transformă un spaŃiu de vecinătate într-un spaŃiu de într-ajutorare activă.

Definirea conceptului de „local” se face nu numai în legătură cu unităŃile administrativ teritoriale, ci şi la nivel intercomunal, interregional şi chiar transfrontalier. Este necesar a se înŃelege, în contextul dezvoltării regionale, locul şi rolul dezvoltării locale, parteneriatul dezvoltării şi tipologia relaŃiilor la diverse niveluri administrative.

Dezvoltarea locală presupune existenŃa unui cadru normativ-procedural, a unui parteneriat local, a unei strategii de dezvoltare locală şi a unor resurse.

a. Cadrul legal Dezvoltarea unui teritoriu presupune existenŃa unui cadru legal, care o poate încuraja

sau stopa prin gradul de autonomie conferit actorilor locali sau prin gradul de implicare al nivelului statal. Cadrul legal, apanaj al nivelului central, are în vedere reglementări în domeniile:

• protecŃia mediului; • dezvoltare socială; • economie şi piaŃa; • guvernare și reglementări - instituŃii; • educaŃie şi formare; • ştiinŃă şi cercetare; • amenajarea teritoriului – dezvoltare urbanistică; b. Parteneriat pentru dezvoltare

Parteneriatul poate fi definit ca un acord între două sau mai multe organisme, cu scopul realizării unui obiectiv cu impact pozitiv asupra dezvoltării locale şi asupra pieŃei locale a forŃei de muncă.

Aceste organisme pot fi reprezentante ale sectorului public (nivelul local –primar, consiliul local, nivelul teritorial – prefect, servicii publice deconcentrate, nivelul central – Guvernul, ministerele cu atribuŃii în domenii precum economie, protecŃie socială etc.), sectorului privat (oameni de afaceri, întreprinzători, fonduri de capital de risc, instituŃii pentru atragere de investiŃii, organizaŃii patronale, asociaŃii locale, regionale ale întreprinzătorilor, centre şi incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, consultanŃi particulari etc.) şi societăŃii civile (ONG-uri, mass-media, reprezentanŃi ai bisericii, sindicate, personalităŃi reprezentative ale comunităŃii).

Dezvoltarea parteneriatelor ca şi componentă a dezvoltării locale, presupune: • dezvoltarea unor mecanisme participative de consultare a cetăŃenilor pentru

realizarea proiectelor importante ale administraŃiei locale; • asigurarea transparenŃei la nivel de obiective generale şi specifice ale fiecarei

entităŃi publice. c. Obiectivele şi strategia dezvoltării

3

Obiectivele dezvoltării locale pot fi formulate de către partenerii locali şi regionali care sunt interesaŃi în rezolvarea problemelor proprii ariilor lor de acŃiune şi sunt organizaŃi în parteneriat al dezvoltării locale.

Obiectivele dezvoltării trebuie : • să fie specifice comunităŃii; • să fie măsurabile, în sensul că presupun existenŃa unor indicatori calitati şi

cantitativi de măsurare; • să fie adaptabile, adică să Ńină cont de schimbările de mediu intern şi extern

comunităŃii; • să fie realiste în sensul formulării lor pe baza analizei potenŃialului local; • să fie temporale, definite în timp. Strategia de dezvoltare locală reprezintă un demers complex, rezultat al colaborării

dintre actorii dezvoltării, ce presupune un efort amplu de formulare a obiectivelor, identificare a căilor strategice de atingere a acestora în acord cu resursele ce pot fi antrenate.

d. Resurse pentru dezvoltare Aplicarea strategiei de dezvoltare presupune existenŃa unor resurse: financiare, umane,

materiale, informaŃionale. Dezvoltarea trebuie să pornească de la resursele endogene şi să aibă în prim plan resursa umană şi potenŃialul creativ al acesteia. Statul şi autorităŃile locale sunt responsabili pentru crearea mecanismelor de dezvoltare a resurselor proprii colectivităŃilor locale.

e. Rezultate ale dezvoltării Orice demers ce vizează dezvoltarea locală presupune etape de evaluare, ale căror

rezultate sunt puncte de plecare pentru etapele următoare. Evaluarea se poate realiza de către fiecare actor implicat în procesele de dezvoltare, dar un rol important trebuie să fie atribuit comunităŃii, cetăŃenilor.

Dezvoltarea locală se caracterizează prin: • dezvoltarea locală este în acelaşi timp economică, socială şi culturală, • dezvoltarea locală pune în discuŃie teritoriile ale căror dimensiuni şi statut

nu sunt neapărat echivalente; • dezvoltarea locală implică asocierea tuturor celor care participă la viaŃa

economică şi socială în vederea stabilirii proiectelor, • dezvoltarea locală diferă de strategiile tradiŃionale de dezvoltare prin accentuarea

resurselor endogene, • reuşita unei politici de dezvoltare locală va depinde deci de rapiditatea cu care

vor fi asigurate informarea şi specializarea Aşadar, putem aprecia dezvoltarea locală ca fiind un proces complex de creştere a

bunăstării la nivelul unui teritoriu, prin acŃiuni concertate ale actorilor locali, regionali şi naŃionali, acŃiuni ce vizează domeniile protecŃia mediului, dezvoltare socială, economie şi piaŃa, guvernare, instituŃii, informaŃii, amenajarea teritoriului, educaŃie şi formare, ştiinŃă şi cercetare, pornind în primul rând de la potenŃialul acelui teritoriu.

C. Domenii ale dezvoltării locale Aşa cum precizam, dezvoltarea locală reprezintă un fenomen complex ce vizează

întreaga viaŃă economică, socială, politică şi culturală de la nivelul unui teritoriu. Astfel, dezvoltarea locală trebuie să aibă în vedere elemente precum:

• protecŃia mediului; • dezvoltare socială; • economie şi piaŃă; • guvernare şi reglementări; • educaŃie şi formare; • ştiinŃă şi cercetare; • amenajarea teritoriului – dezvoltare urbanistică. a. ProtecŃia mediului

4

Multă vreme, între procesele de dezvoltare şi protecŃia mediului a existat un antagonism, dezvoltarea economică realizându-se prin afectarea mediului înconjurător. Această opoziŃie a fost depăşită, apreciindu-se că mediul şi echilibrul natural stau la baza dezvoltării sociale şi umane, indiferent de nivel: mondial, transnaŃional, naŃional şi local. Dezvoltarea durabilă vizează tocmai conjugarea aspiraŃiilor privind dezvoltarea economică cu cele privind protecŃia mediului.

ProtecŃia mediului ca şi componentă a dezvoltării locale are în vedere: • resursele locale: biodiversitate, vegetaŃia în special cea forestieră şi apa, • medii specifice: munŃi, insule, mări şi oceane; • probleme mondiale: stratul de ozon, clima şi energia; • dezechilibre locale: eroziunea solurilor, deşertificare, etc. • poluarea atmosferică transfrontalieră; • poluare locală: deşeuri, produse toxice. b. Dezvoltare socială Componenta socială a dezvoltării are în vedere crearea unui climat de echitate, prin

lupta împotriva sărăciei şi promovarea identităŃii individuale într-o mare diversitate. Dezvoltarea are în vedere de asemenea, eliminarea discriminărilor dintre generaŃii, îndeosebi prin atenŃia acordată categoriilor defavorizate.

La modul general, se poate vorbi de dezvoltarea umană şi întărirea capacităŃilor individuale, prin educaŃie, aderarea la valorile etice şi dezvoltarea socială care are în vedere relaŃii sociale şi culturale, participarea cetăŃenilor la procesul decizional din cadrul autorităŃilor publice.

Prin dezvoltare umană, Programul NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare are în vedere: • cooperarea la diferite niveluri; • lupta împotriva sărăciei; • demografia; • sănătatea; • asezările umane; • grupuri specifice, tineri, femei, populația autohtonă. c. Economie şi piaŃă Procesele privind dezvoltarea locală au în vedere dezvoltarea economică şi pieŃele dar

pe termen lung. Această viziune trebuie să includă protecŃia mediului, transferul producŃiei către servicii, dimensiunea socială şi cea a resurselor umane, precum şi dezvoltarea teritoriului.

Modurile de producŃie şi impactul acestora asupra resurselor nu pot evolua fără o responsabilizare a consumatorilor. Aceştia, prin cerere, pot determina un comportament durabil al întreprinderilor.

Dezvoltarea economică şi a comerŃului conduc la creşterea rolului instrumetelor economice care permit internalizarea costurilor privind protecŃia mediului şi a celor sociale. Practic toate celelate componente ale dezvoltării locale sunt influenŃate de elementul economic. Aşadar, dimensiunea economică a dezvoltării locale include:

• integrarea proceselor economice cu cele privind protecŃia mediului; • dezvoltarea comerŃului şi a industriei; • alternative privind finanŃarea dezvoltării; • modificarea comportamentului consumatorilor. d. Guvernare şi reglementări Dezvoltarea locală este influenŃată de toate nivelurile: internaŃional, naŃional şi local.

Aceasta implică noi mecanisme de decizie politică şi cooperarea între diverşi actori de la diferite niveluri.

În procesele de dezvoltare locală, NaŃiunile Unite şi componentele acestora Comisia pentru Dezvoltare Durabilă, PNUD, PNUE, joacă un rol major prin numeroasele conferinŃe organizate îndeosebi după momentul Rio 1992: Cairo în 1994, Copenhaga în 1995, Pékin în

5

1995, Istanbul în 1996 Habitat II. Trebuie avute în vedere, de asemenea, reglementările adoptate la nivel european.

La nivel naŃional, guvernele influenŃează politicile de dezvoltare locală. Un rol important îl joacă participarea cetăŃenilor şi abordarea raŃională a deciziilor pe baza indicatorilor şi a proceselor de evaluare. Informarea şi accesul public la informaŃii reprezintă, de asemenea, o componentă importantă a dezvoltării. Dezvoltarea presupune, astfel, implicarea tuturor factorilor interesaŃi.

Din perspectiva guvernării şi reglementărilor, dezvoltarea locală presupune luarea în calcul a:

• instituŃiilor internaŃionale cu influenŃă asupra proceselor de dezvoltare locală; • instituŃiilor naŃionale; • instituŃiilor locale; • gradului de participare şi accesul public la informaŃii; • reglementările existente la nivel internaŃional, naŃional şi local. e. EducaŃie şi formare Dezvoltarea se bazează pe resursa umană, astfel că la nivel local trebuie să existe

responsabilităŃi în materie de calificare a forŃei de muncă şi creştere a capacităŃii de adaptare la schimbările de mediu.

În materie de educaŃie şi formare, în procesele de dezvoltare locală trebuie să se Ńină cont de şapte elemenete:

• necesitatea introducerii şi dezvoltării de studii cu caracter aplicat; • promovarea unei cunoaşteri capabile să se sizeze problemele globale,

fundamentale, pentru a putea îngloba cunoaşterea locală; • condiŃia umană trebuie să fie în centrul proceselor de învăŃare; • cunoaşterea identităŃii şi a evoluŃiei umane; • învăŃământul trebuie să elimine incertitudinile; • învăŃământul trebuie să dezvolte înŃelegerea; • educaŃia trebuie să contribuie la realizarea unei legături între individ şi societate. f. Stiinta şi cercetare ŞtiinŃa şi cercetarea trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de

dezvoltare. Acest fapt presupune valorizarea potenŃialului uman la nivel local şi a cunoaştinŃelor şi informaŃiilor existente. În cadrul fiecărui domeniu al dezvoltării sunt necesare activităŃi de cercetare care să fundamenteze programe de dezoltare promovate de fiecare actor.

g. Amenajarea teritoriului – dezvoltare urbanistică În materie de amenajare a teritoriului, nu se pot separa utilizarea acestuia (spaŃiul

natural, spaŃiul agricol, urban) de repartizarea activităŃilor (locuinŃe, comerŃ, producŃie etc.). Mobilitatea actuală în materie de utilizare a teritoriului şi trecerea dintr-o categorie de utilizare în alta, se dovedeşte ca fiind neviabilă pe termen lung.

În contextul mondializării, dezvoltarea locală devine din ce în ce mai importantă. Aplicarea procedurilor Agendei 21 locale are în vedere mobilizarea actorilor interesaŃi (economici, sociali) către atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare, implicit în materie de gestiune a teritoriului. Aceste obiective strategice trebuie să aibă în vedere valorificarea durabilă a patrimoniului şi resurselor unui teritoriu.

Utilizarea indicatorilor de dezvoltare locală, adaptaŃi fiecărei situaŃii, ar trebui să permită evoluŃia colectivităŃilor către o dezvoltare durabilă. Din perspectiva amenajării teritoriului ca şi componentă a dezvoltării locale, trebuie avute în vedere următoarele elemente:

• aşezările umane; • agenda locală 21; • proiectele de dezvoltare teritorială; • amenajarea şi dezvoltarea durabilă a teritoriului; • agricultura şi spaŃiul rural; • turismul şi transporturile.

6

Aşadar, amenajarea teritoriului este o componentă a dezvoltării locale. ActivităŃile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu naŃional a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă în profil spaŃial, precum şi urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaŃiile de specialitate legal aprobate.

ActivităŃile conexe de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect: a) cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea

studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaŃiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;

b) constituirea, întreŃinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date şi documente; c) elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniu; d) avizarea şi aprobarea documentaŃiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism; e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu; f) monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor,

programelor şi operaŃiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. 1.2.2. DocumentaŃii de amenajare a teritoriului şi urbanism În conformitate cu prevederile legale, prin documentatii de amenajarea teritoriului şi de

urbanism se înŃeleg planurile de amenajarea teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate conform legii.

DocumentaŃiile de amenajarea teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentațiile de urbanism cuprind reglementări operaŃionale.

Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile şi direcŃiile principale de evoluŃie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale orașelor şi comunelor.

Prevederile cu caracter director cuprinse in documentaŃiile de amenajarea teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritatile administraŃiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice şi juridice.

a. DocumentaŃii de amenajare a teritoriului DocumentaŃiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele :

a) Planul de amenajare a teritoriului naŃional; b) Planul de amenajare a teritoriului zonal; c) Planul de amenajare a teritoriului judeŃean.

Planul de amenajare a teritoriului naŃional are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru intregul teritoriu al Ńării şi este compus din secŃiuni specializate.

Prevederile Panului de amenajare a teritoriului naŃional şi ale secŃiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.

Secțiunile Planului de amenajare a teritoriului național sunt: • Căi de comunicație; • Ape; • Zone protejate; • Rețeaua de localități; • Zone de risc natural; • Turismul; • Dezvoltarea rurală; • iar prin lege se pot aproba și alte secțiuni. Planul de amenajare a teritoriului județean are caracter director și reprezintă

expresia spațiala a programului de dezvoltare socio – economică a județului. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului național, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum și cu alte programme de dezvoltare.

Prevederile Planului de amenajare a teritoriului județean devin obligatorii pentru celalalte planuri de amenajare a teritoriului și de urbanism care le detaliază.

7

Fiecare județ trebuie să detină Planul de amenajare a teritoriului județean și să îl reactualizeze periodic, la 5 – 10 ani, în functțe de politicile și de programele de dezvoltare ale județului.

Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director si se realizează in vederea soluționarii unor probleme specifice ale unor teritorii care pot fi:

a) intercomunale și interorășenești, compuse din unități administrative – teritoriale de bază, commune și orașe;

b) interjudețene, înglobând părți din județe sau județe întregi; c) regionale, compuse din mai multe județe.Începând cu data de 1 ianuarie 2011,

localitățile cu statut de municipiu sau de oraș au obligația să dețină Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban ca documentație de fundamentare a întocmirii Planului urbanistic general. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului zonal se introduc în planul de amenajare a teritoriului județean.

În înțelesul legii, teritoriul periurban este suprafața din jurul municipiilor și oraselor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relații de independență in domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spatii verzi și de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare, etc.

Pentru o mai bună cunoaștere a termenilor folosiți în activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism și pentru a evita eventualele confuzii, trebuie înteleasă corect și noțiunea de teritoriu metropolitan, care este suprafața situată în jurul marilor aglomerări urbane, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare. De regulă, limita teritoriului metropolitan depășește limita administrativă a localității și poate depăși limita județului din care face parte.

b. Documentații de urbanism Documentațiile de urbanism se referă la localitățile urbane și rurale și reglementează

utilizarea terenurilor și condițiile de ocupare a acestora cu construcții. Documentațiile de urbanism transpun, la nivelul localităților urbane și rurale, propunerile

cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean. Documentațiile de urbanism au caracter de reglementare specifică și stabilesc reguli ce

se aplică direct asupra localităților și părților din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

Documentațiile de urbanism sunt următoarele: a) Planul urbanistic general și regulamentul local de urbanism aferent acestuia; b) Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia; c) Planul urbanistic de detaliu. Panul urbanistic general are atât caracter director cât și de reglementare și reprezintă

principalul instrument de planificare operatională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ – teritorială are obligația să îșii intocmească și să își aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani.

Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ – teritoriale de bază, cu privire la:

a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea functională în corelație cu organizarea rețelei de circulație; d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice; e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico – edilitare; f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor

arheologice reperate; g) zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut de legislație; h) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;

8

i) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate;

j) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;

k) zonele de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri. Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la: a) evoluția în perspectivă a localității; b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de

amenajare a teritoriului național, zonal și județean; d) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și

măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;

e) lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare ; f) stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire; g) delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare

urbană. Planul urbanistic general se elaborează în baza Strategiei de dezvoltare a localității și

se corelează cu bugetul și programele de investiții publice ale localității, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.

Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu și de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general și se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecție prevăzut în legislație.

În vederea unei utilizări coerente și raționale a teritoriului localităților, zonele sau parcelele cu coeficienți de utilizare a terenului (CUT) cu o valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general și regulamentul local aferent.

Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmește în format digital, pe suport grafic, la scări 1:1.000 – 1:5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1 :5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unității administrativ – teritoriale este la scara 1: 25.000, furnizat de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.Actualizarea suportului se poate face de către autoritățile administrației publice locale interesate, cu condiția avizării acestuia de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.

Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general.

Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la: a) organizarea rețelei stradale; b) organizarea arhitectural – urbanistică în funcție de caracteristicile structurii

urbane; c) modul de utilizare a terenurilor; d) dezvoltarea infrastructurii edilitare; e) statutul juridic și circulația terenurilor; f) protejarea monumentelor istorice și servituții in zonele de protective ale acestora. Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul: a) zonelor centrale ale localităților; b) zonelor protejate și de protecție a monumentelor, a complexelor de odihnă și

agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor;

9

c) altor zone stabilite de autoritățile publice locale din localități, potrivit legii. Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face

de regulă în Planul urbanistic general. Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri

urbanistice zonale care tratează părții din acestea. Sunt admise numai modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu și care nu modifică caracterul general al zonei.

Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investiții. Planurile urbanistice zonale reglementează condițiile de amplasare a investițiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar.

Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin care se asigură condițiile de amplasare, dimensionare, conformare și servire edilitară a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, în corelare cu vecinătățile imediate.

Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la: a) asigurarea accesibilității și racordarea la rețelele edilitare; b) permisivități și constrângeri urbanistice privind volumele construite și amenajările; c) relații funcționale și estetice cu vecinătatea; d) compatibilitatea funcțiunilor și conformarea construcțiilor, amenajărilor și

plantațiilor; e) regimul juridic și circulația terenurilor și construcțiilor. Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amanunțită a

prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condițiilor de construire.

Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice și economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum și a regulamentelor locale de urbanism.Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ – teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliază prevederile Planului urbanistic general și ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum și de amplasare, dimensionare și realizare a volumelor construite, amenajărilor și plantațiilor.

După aprobare, Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal și Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiție.

Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferențiază în funcție de încadrarea în unități teritoriale de referință, zone și subzone și pot fi aplicate numai în condițiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile și geometria parcelelor.

1.2.3. Inițierea și finanțarea activităților Inițiativa elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aparține

colectivităților locale, prin autoritățile deliberative și executive, Guvernului, precum și persoanelor fizice sau juridice interesate în amenajarea teritoriului și în dezvoltarea localităților.

Activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, prevăzute de lege, se finanțează din bugetele locale ale unităților administrativ – teritoriale, din bugetul de stat și din venituri proprii ale Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului, precum și, după caz, de persoane jurdice și fizice interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia.

Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizare, după caz, a planurilor de amenajarea teritoriului, a planurilor de urbanism, a hărtilor de risc natural, orecum și a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.

Autoritățile administrației publice locale participă la finanțarea planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intră în compețentele de aprobare, precum și la urmărirea realizării acestora.

Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum și pentru zone protejate se finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.

10

Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, în afara celor mentionate mai sus, se finanțeaza de persoanele juridice sau fizice interesate, cu sprijinul, după caz, al autorităților administrației publice locale.

Finanțarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone și localități care necesită cercetări și studii complexe, se face și din fonduri destinate cecetării, dezvoltării regionale și altele, în condițiile stabilite de ministere și de alți factori implicați.

Indiferent de inițiativa sau de sursa de finanțare, autoritatea administrației publice locale în competența căreia se află aprobarea documențatiei de amenajare a teritoriului și urbanism este responsabilă pentru întregul conținut al reglementărilor adoptate.

1.2.4. Avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de

urbanism Avizarea si aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se fac

de catre autoritățile și organismele centrale și teritoriale interesate, potrivit prevederilor Legii nr. 350 din 6 iulie de 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, respectiv:

a) Plan urbanistic general si regulament local aferent acestuia: •••• pentru oraș;

•••• avizează: Consiliul Județean; Organisme centrale și locale interesate.

•••• aprobă: Consiliul local al orașului; •••• pentru comună

•••• avizează: Consiulul Județean; Organisme centrale și locale interesate.

•••• aprobă: Consiliul local al comunei; •••• pentru municipii,orașe și comune ce includ stațiuni balneare/turistice declarate

•••• avizează: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului; Consiliul Județean; Organisme centrale și teritoriale interesate.

•••• aprobă: Consiliul local al municipiului, orașului, comunei, după caz. b) Plan urbanistic zonal și regulament local aferent acestuia:

•••• zona centrală a orașului, satului , precum și alte zone funcționale de interes:

•••• avizează: Consiliul Județean; Organisme centrale și teritoriale interesate;

•••• aprobă: Consiliile locale orășenești și comunale. •••• zone protejate ori asupra cărora s-a instituit un tip de restricție, precum și cele

care depășesc limita unei unități administrativ – teritoriale: •••• avizează: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului;

Consiliul Județean; •••• aproba: Consiliile locale.

c) Plan urbanistic de detaliu •••• imobile clasate in lista monumentelor istorice și cele care se amplasează în zone

protejate: •••• avizează: Consiliul Județean;

Ministerul Culturii și Cultelor; Organisme centrale și teritoriale interesate.

•••• aproabă: Consiliile locale. •••• alte imobile

•••• avizează: Organisme teritoriale interesate. •••• aprobă: Consiliile locale.

Precizarea continutului documentațiilor care se supun avizării, precum și a emitenților de avize pentru fiecare categorie de documentații se stabilește prin ordin al Ministrului Dezvoltării Regionale si Turismului.

11

Avizarea documentațiilor de interes general – toate categoriile din domeniul amenajării teritoriului, precum și din domeniul urbanismului ( cu exceptia Planului urbanistic de detaliu) - se face fară perceperea unor taxe.

Perioada de valabilitate a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se stabilește de către autoritatea administrației publice locale abilitată să aprobe documentația, în conformitate cu gradul de complexitate și cu prevederile acesteia.

Valabilitatea prevederilor documentațiilor de amenejare a teritoriului și urbanism se extinde de drept penrtu acele investiții care au inceput în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora.

1.2.5. Participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism. Participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism constă în

implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.

Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare și acces la justiție, referitor la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor și documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și în corelare cu prevederile specifice ce decurg din legislația de mediu.

Autoritățile administrației publice centrale și locale au responsabilitatea organizării, desfasurării și finantării procesului de participare a publicului în cadrul activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Informarea publicului este activitatea prin care autoritățile administrației publice fac publice:

a) obiectivele dezvoltării economico – sociale privind amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbanistică a localităților;

b) conținutul strategiiilor de dezvoltare teritorială și a documentațiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum și al documentațiilor aprobate, potrivit legii;

c) rezultatele consultării publicului: d) deciziile adoptate: e) modul de implementare a deciziilor. Consultarea publicului este procesul prin care autoritatile administrației publice centrale

și locale colectează și iau în considerare opțiunile și opiniile publicului privind obiectivele dezvoltării economico – sociale privind amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbanistică a localităților, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială și ale programelor de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților.

Informarea și consultarea publicului se desfasoară diferențiat, în funcție de amploarea și de importanța documentației de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului.

1.2.6. Urmărirea aplicării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate

Urmărirea aplicării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se face prin compartimenetele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor județene, municipale, orășenești și comunale, după caz, precum și de Inspectoratul de Stat în Construcții.

Aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism.

Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și conditiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii.

Certficatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitație a lucrărilor de proiectare și de execuție a lucrărilor publice, precum și pentru întocmirea documentațiilor

12

cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile în cel putin 3 parcele. În cazul vanzării sau cumparării de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informații privind consecințele urbanistice ale operațiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind în acest caz, facultativă.

Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoașterea datelor și a reglementărilor cărora ii este supus respectivul bun imobil.

Certficatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.

În Certficatul de urbanism se va menționa în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia. Certificatul de urbanism pentru destinații speciale se eliberează în temeiul și cu

respectarea documentațiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate și aprobate de Ministerul Aparării Naționale, Ministerul Administrației și de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, și Serviciul de Protecție și Pază, după caz, pe baza avizului Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Pentru aceeași parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conținutul acestora, bazat pe documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, și celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleași pentru toți solicitanții. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.

Certificatul de urbanism cuprinde elemente privind: •••• regimul juridic al imobilului – dreptul de proprietate asupra imobilului și,servituțiile

de utilitate publică care grevează asupra acestuia ; situația imobilului – teren și/sau construcțiile aferente – în intravilan sau în extravilan ; prevederi ale documentațiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului – zone protejate, interdicții definitive sau temporare de construire -, daca acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din Romania și asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preemptiune a Statului potrivit legii, precum și altele prevăzute de lege. Informațiile privind dreptul de proprietate și dezmembrămintele acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare;

•••• regimul economic al imobilului – folosinta actuală, destinații admise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zona, reglementări fiscale speciale specifice localității sau zonei;

•••• regimul tehnic al imobilului – procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime și maxime ale parcelelor, echiparea cu utilități, edificabil admis pe parcelă, circulații și accese pietonale și auto, parcaje necesare, alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului, înalțimea minimă și maxima admisă.

Dreptul de construire se acordă portivit prvederilor legale, cu respectarea documentațiilor de urbanism și regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit legii.

Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi conditionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice și echipamentelor tehnice necesare functionării coerente a zonei.

În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura și parametrii zonei, proiectați prin documentațiile de urbanism sau amenajarea teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiționată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de Cadastu și Publicitate Imobiliară, respectiv a evidenșelor de carte funciară.

La emiterea autorizației de construire de catre autoritatea publică competentă, pe lânga prevederilor documentațiilor de urbanism și ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:

13

•••• existenta unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea •••• condițiilor de salubritate minimă. •••• prezența unor vestigii arheologice. Autoritățile abilitate eliberează certificatul de

descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricții prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanțator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor,

•••• existența riscului de încălcare a normelor de protecție a mediului •••• existența riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau

peisaje valoroase – recunoscute și protejate potrivit legii, •••• existența riscurilor naturale de inundații sau alunecări de teren, •••• evidentierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate in

considerare cu prilejul elaborarii documentatiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.

În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizațiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulementul local de urbanism – RLU, aferent acestuia.

Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecție sau interdicție, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenția/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.

În cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau daca condițiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:

a) să respingă cererea în mod justificat; b) să solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil

de oportunitate întocmit de către structura specializată condusă de Arhitectul – Șef și aprobat de către consiliul local, prin care se stabilesc:

•••• teritoriul care urmeză să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal; •••• categoria/categoriile funcțională/funcționale a/ale dezvoltării și eventualele

servituți; •••• reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare.

c) să solicite elaborarea unui Plan urbanistic de detaliu După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de

detaliu, se poate intocmi documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire. Noua documentație de urbanism, cuprinzând intervenția solicitată poate fi aprobată

numai după o perioadă de cel puțin 12 luni de la data aprobării documentației de urbanism inițiale.

În situația în care se solicită elaborarea unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu, se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

a) prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcționarea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei:

b) prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări noi numai cu privire la distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei.

Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unități teritoriale de referință, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie să asigure unitatea, coerența și confortul urban atât al zonei de studiu, cât și ale teritoriului învecinat. Daca modificarea este elaborată pentru zone ale unei unități teritoriale de referință, coeficientul a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăși pe cel aprobat inițial cu mai mult de 20%, o singură dată.

În cazul in care, din rațiuni de dezvoltare urbanistică temeinic fundamentate, este necesară depășirea coeficientului de utilizare a terenului cu mai mult de 20%, numai din

14

inițiativa autorității administrației publice locale competente se va proceda la finanțarea și elaborarea unui plan urbanistic zonal pentru întreaga unitate teritorială de referință în care este inclusă zona. În vederea elaborării și finanțării noii documentații, autoritatea publică poate asocia persoane fizice și/sau juridice interesate.

Certficatul de urbanism se emite de aceleași autorități ale administrației publice locale care, potrivit competențelor stabilite de legislația în vigoare, emit autorizațiile de construire.

Certficatul de urbanism se eliberează în cel mult 30 zile de la data înregistrării cererii acestuia.

Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabilește de către emitent conform legii, în raport cu importanța zonei și a investiției.

Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de urbanism aprobate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravențională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

În situația neactualizării documentațiilor de urbanism până la expirarea termenelor de valabilitate prevăzute prin hotărârile de aprobare a acestora, se suspendă eliberarea autorizațiilor de construire/desființare.

Compartimentele de specialitate vor urmări corelarea realizării programelor de dezvoltare cu prevederile documentațiilor aprobate.

1.2.7. Definirea termenilor utilizați în activitatea de amenajare a teritoriului și de

urbanism Pentru intelegerea corectă și deplină a termenilor și noțiunilor utlizate în activitatea de

amenajare a teritoriului și de urbanism, precum și în documentațiile de specialitate ( inclusiv și în prezenta documentație ) aceștia se detaliază după cum urmează:

aprobare – opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a propunerilor cuprinse în documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare ( lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor județene sau locale, după caz) se conferă documentațiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială și dezvoltare urbanistică, precum și a autorizării lucrărilor de execuție a obiectivelor de investiții.

avizare – procedura de analiză si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico – economici și sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic și obligatoriu.

aria construită: aria secŃiunii orizontale a clădirii, la cota ±0,00 a parterului, măsuratà pe conturul exterior al pereŃilor. În aria construită nu intră rezaliturile cu aria mai mică de 0,4 mp şi nişele cu aria mai mare de 0,4 mp, precum si treptele si terasele neacoperite.

aria desfăşurată: suma ariilor tuturor nivelurilor unei clădiri. În calcul nu se cuprind ariile podurilor (cu excepŃia mansardelor) şi ale subsolurilor tehnice (cu înălŃimea mai mică de 1,80 m).

autorizaŃie de construire: actul de autoritate al administraŃiei publice locale, pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcŃionarea construcŃiilor.

autorizare directă: autorizarea executării construcŃiilor direct pe baza prevederilor cuprinse în Regulamentul general de urbanism până la întocmirea documentaŃiilor de urbanism şi a regulamentelor locale, conform legii.

aviz: act prin care un avizator, instituŃie publică sau altă persoană juridică abilitată de lege exprimă rezultatul expertizei asupra unei documentaŃii de amenajare a teritoriului sau de urbanism.

aviz prealabil: actul prin care un avizator exprimă, înaintea elaborării unei documentaŃii, anumite condiŃii pe care această documentaŃie trebuie să le îndeplinească.

aviz conform sau obligatoriu: aviz care cuprinde opiniile pe care organul care adoptă

15

sau emite un act administrativ de autoritate este obligat, potrivit legii, să le ceară unui anumit organ al administratiei publice specializate, iar la emiterea actului trebuie să se conformeze acestuia.

bilanŃ teritorial: evaluare cantitativă prin care se însumeazà valorile absolute şi procentuale ale suprafeŃelor de teren cu diverse destinaŃii aferente unui teritoriu prestabilit.

cadastru general: sistemul unitar şi obligatoriu de evidenŃă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea şi reprezentarea pe hărŃi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul Ńării, indiferent de destinaŃia lor şi de proprietar.

cadastru imobiliar-edilitar: cadastru de specialitate din domeniul imobiliar-edilitar, constituit ca subsistem al cadastrului general, având la bază elementele de control şi referinŃă ale acestuia, în conformitate cu care se întocmesc planuri şi registre, prin inventarierea terenurilor pe: categorii de folosinŃă şi posesori (din punct de vedere tehnic, economie şi juridic), a reŃelelor edilitare şi a construcŃiilor aferente acestora, precum şi a caracteristicilor geotehnice ale terenurilor.

caracter director – însușirea unei documentații aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților, prin coordonarea acțiunilor specifice. Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului.

caracter de reglementare – însușirea unei documentații aprobate de a impune anumiți parametri soluțiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaŃiei.

circulația terenurilor – schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare – cumpărare, donație, concesiune, arendare etc.

competența de avizare/aprobare –abilitatea legală a unei instituții publice și capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări.

dezvoltare durabilă – satisfacerea necesităților prezentului, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existența și dezvoltare.

dezvoltare regionala – ansamblul politicilor autoritatilor administratiei publice centrale si locale, elaborate in scopul armonizarii strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare sectoriala pe arii geografice constituite in «regiuni de dezvoltare» si care beneficiaza de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene si a altor istitutii si autoritati nationale si internationale interesate.

documentatie de amenajarea teritoriului si urbanism – ansamblu de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc ibiectivele, actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor pe o perioada determinata.

domeniu public: aparŃin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcŃii de interes public, pieŃe, căi de comunicaŃii, reŃele stradale şi parcuri publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinaŃie forestieră, albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, Ńărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaŃii naturale şi parcuri naŃionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinŃe care, potrivit legii, sunt de domeniul public, ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public. Domeniul public poate fi de interes naŃional, caz în care proprietatea, în regim de drept public, aparŃine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea în regim de drept public, aparŃine unităŃilor administrativ-teritoriale (judeŃe, municipii, oraşe, comune).

expropriere pentru cauza de utilitate publică: modalitate de cedare a dreptului de proprietate privată, constând în trecerea în proprietatea statului, a judeŃelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor, a unor imobile, proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cu sau fără scop lucrativ, numai în scopul executării unor lucrări de utilitate publică de interes naŃional sau local, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, conform legii.

extravilan: teritoriu din afara intravilanului localităŃii cuprins în limita teritoriului administrativ, care înglobează activităŃi dependente sau nu de funcŃiunile localităŃii, conform planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului.

16

infrastructura: echiparea tehnică a unei localităŃi sau a unui teritoriu cu reŃele tehnice, precum şi instalaŃiile conexe subterane sau supraterane (ex: reŃele şi instalaŃii de apă, canalizare, electrice, termice, gaze, telecomunicaŃii,drumuri, reŃele stradale, sisteme de irigaŃii, etc.).

instituŃii publice: construcŃii şi amenajări care adăpostesc funcŃiuni şi activităŃi destinate utilităŃii publice ce pot fi în regim de proprietate publică sau privată.

interdicŃie de construire: reglementare impusă pentru unele zone sau terenuri, care exclude posibilitatea realizării de construcŃii şi amenajări conŃinută în documentaŃiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi instituită în conformitate cu prevederile legale. InterdicŃia poate fi definitivă sau temporară, în funcŃie de conŃinutul şi nivelul de aprofundare a studiilor de amenajare. Zona asupra căreia s-a instituit interdicŃia de construire poate fi considerată grevată de o servitute şi consemnata după caz în registrul cadastral.

inălŃimea construcŃiilor: înălŃimea construcŃiilor (H), măsurată la nivelul faŃadei, reprezintă diferenŃa de altitudine dintre nivelul terenului natural şi un punct determinat de:

a) streaşină, pentru construcŃiile cu acoperişul în pantă continuă; b) punctul de rupere al pantei, pentru acoperişurile mansardate; c) partea superioară a aticului, pentru clădirile cu acoperiş terasă sau cu pante

mărginite de atic; d) streaşina lucarnelor. intravilanul localitatii: teritoriul determinat prin Planul urbanistic general –PUG- care

cuprinde ansamblul terenurilor cu si fara constructii, ce constituie o localitate si in cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajeri. De regula, intravilanul se compune din mai multe trupuri pe sate sau in interiorul aceluiasi sat.

Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale – PUZ –legal aprobate, care se integreaza ulterior in Planul urbanistic general – PUG – al localitatii.

interdictie de construire (non aedificandi) – regula urbanistica urmare careia, intr-o zona strict delimitata, din ratiuni de dezvoltare urbanistica, este interzisa emiterea de autorizatii de construire, in mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau functiunea propusa.

indici urbanistici – instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proicetarii si al dezvoltarii durabile a zonelor urbane, care se definesc si se calculeaza dupa cum urmeaza:

Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafata construita desfasurata ( suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei. Nu se iau in calculul suprafetei construite desfasurate:

• suprafata subsolurilor cu inaltime libera de pana la 1,80 m; • suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehicolelor; • spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile; • suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si

copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajate; • aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare, trotuarele de

protectie. Procent de ocupare a terenului (POT) – raportul dintre suprafata construita (amprenta

la sol a cladirii) si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraseloe descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, a scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cata de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor inchise ale etajelor, se include in suprafata construita.

Exceptii de calcul ai indicatorilor urbanistici POT si CUT: •••• daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o cladire care nu

este destinata demolarii, indicatorii urbanistici (POT si CUT) se calculeaza adaugandu-se suprafata planseelor existemte la cele cale constructiilor noi;

17

•••• daca o constructie noua este edificata pe o parte de teren dezmembrata dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculeaza in raport cu ansamblul terenului initial, adaugandu-se suprafata planseelor existente la cele ale noii constructii.

mobilier urban: Lucrări utilitare şi decorative amplasate în spaŃii publice exterioare cuprinzând: obiecte de artă monumentală, fântâni, oglinzi de apă, împrejmuiri, scări, rampe, estrade, tribune, cabine telefonice, lampadare, indicatoare de circulaŃie, panouri de afişaj, firme, etc.

patrimoniu: Totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor cu valoare economică şi juridică, precum şi a bunurilor materiale la care se referă aceste drepturi, aparŃinând unor persoane fizice sau juridice.

prescripŃie: DispoziŃie conŃinută în regulamentele de urbanism sau în autorizaŃia de construire prin care se impune realizarea construcŃiilor sau amenajărilor cu respectarea unor condiŃii ce derivă din prevederile legale ori din normele tehnice.

parcelare – actiune urbana prin care o suprafata de tern este divizata in loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte individuale, de mica inaltime.

planificare teritoriala spatiala – activitatea de armonizare a structurilor teritoriale prin managementul dezvoltarii teritoriale si coordonarea impactului teritorial al politicilor sectoriale.

politici de dezvoltare – mijloacele politico – administrative, organizatorice si financiare utilizate in scopul realizarii unei strategii.

programe de dezvoltare – ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.

protectia mediului – ansamblul de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si construit im localitati si in teritoriul inconjurator.

raza de servire: DistanŃa exprimată în metri sau timp de acces între amplasamentul instituŃiilor publice sau serviciilor şi cel al locuinŃelor, servite de acestea. DistanŃele maxime de parcurs pentru accesul la principalele categorii de instituŃii publice şi servicii.

regim de construire: Reglementare cuprinsă în proiecte şi în regulamente de urbanism care impune modul de amplasare şi conformare a construcŃiilor pe terenurile aferente acestora. Componentele determinante ale regimului de construire sunt: alinierea faŃă de limitele terenului, înălŃimea construcŃiilor şi procentul de ocupare a terenului aferent acestor construcŃii.

regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor.

regiune frontaliera – regiune care include arii situate la frontiera, destinata in scopul aplicarii unei strategii comune de dezvoltare de o parte si de alta a frontierelor si a realizarii unor programe, proiecte si actiuni de cooperare.

restricŃie: condiŃie obligatorie de interzicere sau limitare a unor drepturi sau activităŃi, impusă prin regulamentele de urbanism sau prin alte acte normative.

retea de localitati – totalitatea localitatilor de pe un teritoriu ( national, judetean, zona functionala) ale caror existenta si dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relatii desfasurate pe mai multe planuri ( economice, demografice, de servicii, politico – administrative, etc). Reteaua de localitati este constituita din localitati urbane si rurale.

rezervare (amplasament rezervat): Reglementare cuprinsă în proiectele de urbanism şi regulamentele aferente acestora prin care se prevede realizarea în perspectivă, de construcŃii şi amenajări cu destinaŃie precizată pe amplasamentele sau zonele delimitate în documentaŃiile respective.

servitute: dezmembrământ al dreptului, reprezentat de sarcina impusă asupra unui imobil (teren, construcŃie, spaŃiu amenajat), pentru uzul şi utilitatea altui imobil, cu alt proprietar.

• ServituŃi de utilitate publică: măsuri de protecŃie a bunurilor publice (având drept consecinŃă o limitare administrativă a dreptului de proprietate), care nu pot fi opuse cererilor de autorizare şi ocupare a terenului decât dacă sunt conŃinute în documentaŃiile de urbanism aprobate sau în prevederile Regulamentului general de urbanism. Fac obiectul

18

dreptului administrativ. • ServituŃi de interes privat: obligaŃii reciproce legiferate în Codul Civil pentru

raporturile ce decurg din relaŃiile de vecinătate, în scopul împiedicării litigiilor între proprietari. Sunt înscrise în registrele cadastrale şi fac obiectul dreptului civil.

• ServituŃi de urbanism: ObligaŃii impuse unui bun funciar, în conformitate cu prevederile legale, limitând dreptul de proprietate într-un scop de interes public sau privat, conŃinute în documentaŃiile de urbanism

sistem urban – sistem de localitati invecinate intre care se stabilesc relatii de cooperare economica, sociala si culturala, de amenajare a teritoriului si protectie a mediulu, echipare tehnico – edilitara, fiecare pastrandu-si autonomia administrativa.

sit: totalitatea elementelor naturale sau/şi amenajate care se impun printr-o percepŃie unitară. Situl subordonează peisajul şi se caracterizează printr-o dominantă configurativă.

structura urbana – totalitatea relatiilor in plan funtional si fizic, pe baza carora se contituie organizarea unei localitati sau a unei zone din aceasta si din care rezulta configuratia lor spatiala; modul de alcatuire, de grupare sau de organizare a unei localitati ori a unei zone din aceasta, constituita istoric, functional si fizic.

servitute de utilitate publica – sarcina impusa asupra unui imobil penru uzul si utilitatea unui imobil avand alt proprietar. Masura de protectie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusa cererilor de autorizare decat daca este continua in documentatiile de urbanism aprobate ( avand drept consecinta o limitare administrativa a dreptului d proprietate).

strategie de dezvoltare – directionarea globala sau pe domenii de actvitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana.

subzonă: parte dintr-o zonă cu caracteristici urbanistice similare, posibil de circumscris aceluiaşi regulament.

teritoriu administrativ – suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului : national, judetean si al unitatilor administrativ – teritoriale ( municipiu, oras, comuna).

teritoriu intravilan – totalitatea suprafetelor constuite si amenajate ocupate sau destinate constructiilor si amenajarilor din localitatile ce compun unitatea administrativ – teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri ( sate sau localitati suburbane componente).

teritoriu extravilan – suprafata cuprinsa intre limita teritorial – administrativa a unitatii de baza ( municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan.

teritoriu metropolitan – suprafata situata in jurul marilor aglomerari urbane, delimitata prin studii de specialitate, in cadrul careia se creiaza relatii reciproce de influenta in domeniul cailor de comunicatie, economic, social, cultural si al infrastructurii edilitare. De regula limita teritoriului metropolitan depaseste limita administrativa a localitatii si poare depasi limita judetului din care face parte.

teritoriu periurban – suprafata din jurul municipiilor si oraselor, delimitata prin studii de specialitate, in cadrul careia se creeaza relatii de independenta in domeniul economic, al infrastructurii, deplasarilor de munca, asigurarilor cu spatii verzi si de agremenmt, asigurarilor cu produse agroalimentare, etc.

unitate teritoriala de referinta (UTR) – subdiviziune urbanisstica a teritoriului unitatii administrativ – teritoriale de baza, constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene, avand drept scop pastrarea, refacerea sau dezvoltarea teritoriului in concordanta cu traditiile, valorile sau aspiratiile comunitatii la un moment dat si necesara pentru :agregarea pe suprafete mici a indicatorilor de populatie si de construire, delimitarea carateristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea urbanistica omogena, UTR avand de regula suprafata de 1-20 ha si in mod exceptional pana la 100 ha, se delimiteaza pe limitele de proprietate, in functie de urmatoarele caracteristici, dupa caz:

•••• relief si peisaj cu caracteristici similare; •••• evolutie istorica unitara intr-o anumita perioada; •••• populatie cu structura omogena;

19

•••• sistem parcelar si mod de construire omogena; •••• folosinte de aceiasi natura ale terenurilor si constructiilor; •••• regim juridic al imobilelor similar; •••• reglementari urbanistice omogene referitoare la destinatia terenurilor si la

indicatorii urbanistici. In anumite cazuri in care unele dintre elementele caracteristice sunt omogene pe

suprafete intinse, mai multe UTR – uri alaturate pot forma o macrounitate teritoriala de referinta (MUTR).

zona centrală: teritoriu delimitat prin documentaŃii de urbanism după criterii privind concentrarea instituŃiilor şi serviciilor publice (utile localităŃii şi teritoriului său de influenŃă) şi a infrastructurii tehnico-edilitare, precum şi după criterii privind densitatea şi calitatea construcŃiilor.

zona defavorizata – arii geografice strict delimitate teritorial, care indeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii:

a) au structuri productive mono industriale care, in activitatea zonei, mobilizeaza mai mult de 50 % din populatia salariata;

b) sunt zone miniere in care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective in urma aplicarii programelor de restructurare;

c) in urma lichidarii, restructurarii sau privatizarii unor egenti economici apar concedieri colective care afecteaza mai mult de 25 % din numarul angajatilor care au domiciliul stabil in zona respectiva;

d) rata somajului depaseste cu 25 % rata somajului la nivel national; e) sunt lipsite de mijloace de comunmicatie si infrastructura este slab dezvoltata. zona functionala – parte din teritoriul unei localitati in care, prin documentatiile de

urbanism si amenajarea teritoriului, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceiasi functiune dominanta ( zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi, etc.). Zonoficarea functionala este actiunea impartirii teritoriului in zone functionale.

zona functionala de interes – zona functionala cu rol important din punct de vedere urbanistic. Zona functionala de interes se stabileste de catre structura de specialitate din subordinea arhitectului sef si se aproba de catre consiliul local, cu avizul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei.

zona de protectie – suprafetele in jurul sau in preajma unor surse de nocivitate, care impun protectia zonelor invecinate ( statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulatie intensa).

zona protejata – suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa, etc. si care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime, volumetrie, in scopul ocrotirii sanatatii publice, a mediului si patrimoniului natural si construit.

zona de risc natural – areal delimitat geografic, in interiorul caruia exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane.

1.2.8. Situația existentă la comuna Matasari Comuna Matasari a fost una din primele comune ale judeŃului care a beneficiat de un

plan urbanistic general (proiect nr.166 elaborat în 1999 de catre URBANPROIECT Bucuresti, avizat de Consiliul JudeŃean şi de MLPAT) şi aprobat prin Hotărârea nr. 8/2000 a consiliului local astfel încât se poate aprecia că de mai mulŃi ani primăria comunei a beneficiat de un important instrument de lucru care să permită adoptarea fundamentată a hotărârilor legate de dezvoltarea actuală şi în perspectivă a comunei dar care ,fiind elaborat inaintea emiterii tuturor actelor normative ce reglementeaza activitatea de amenajarea teritoriului si urbanism, indeosebi a Legii nr. 350/2001 (privind amenajarea teritoriului si urbanismul) a avut un caracter de provizorat.

20

In aceste conditii trebuie amintita si accentuata prevederea din aceasta Lege (art.46) conform careia Planul urbanistic general are caracter director si de reglementare operationala fiind obligatorie intocmirea lui pentru fiecare localitate, aprobare lui precum si actualizarea lui la 5-10 ani avind in vedere faptul ca planul urbanistic general constituie baza legala pentru realizarea tuturor programelor si actiunilor de dezvoltare.

Datorită condiŃiilor obiective de cunoaştere relativă şi experienŃă insuficientă, existente la data elaborării documentaŃiei, perioada scursă de la aprobarea P.U.G.-ului a demonstrat că dinamica evenimentelor ce au avut loc a depăşit estimările acelui proiect astfel că au fost multe zone în care previziunile au fost necorespunzătoare sau au lipsit in totalitate (îndeosebi în domeniul dezvoltării economice).

Din analiza realităŃilor din comuna Matasari dar şi a modului în care planul urbanistic general anterior a stabilit în mod corect coordonatele de dezvoltare ale comunei a rezultat necesitatea actualizării acestuia pe următoarele considerente:

a) Ca urmare a temei de proiectare, în conformitate cu prevederile legale şi a solicitărilor autorităŃilor locale, în vederea îndeplinirii condiŃiilor de avizare şi aprobare a planurilor urbanistice generale, s-au avut în vedere următoarele:

•••• respectarea prevederilor legale în vigoare atât a actelor normative specifice cât şi a celor complementare;

•••• zonele din extravilan care se propun să fie introduse în intravilan vor fi temeinic justificate în unire cu trupurile principale sau trupuri izolate, extinderea intravilanelor urmând să se facă etapizat în funcŃie de posibilităŃile financiare de realizare a reŃelelor tehnico-edilitare şi a dotărilor social-culturale. În acelaşi timp, se va avea în vedere că pentru extinderea intravilanului este necesară aprobarea organismelor judeŃene – Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru suprafeŃe (însumate pe întreaga comună) până la 1 ha, de Ministerul Agriculturii şi AlimentaŃiei pentru suprafeŃe de 1 ÷ 100 ha şi de către Guvern pentru suprafeŃe mai mari de 100 ha;

•••• completarea documentaŃiei cu informaŃii privind statutul juridic (forma de proprietate) asupra terenurilor proprietate privată a primăriei şi reanalizarea domeniului public şi rezervarea de terenuri proprietate privată a primăriei pentru obiective de utilitate publică;

•••• instituirea de zone protejate şi completarea cu prescripŃii privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

•••• reabilitarea zonelor agro – industriale, eventual realocarea terenurilor pentru intreprinderi mici si mijlocii, amenajarea de spatii pentru agrement si zone verzi; se va interzice extinderea zonei agroindustriale in detrimentul altor zone;

•••• completarea cu prescriptii si masuri de valorificare a resurselor turistice, a padurilor, cursurilor de apa, monumentelor deosebite, prin realizarea eventuala a unui minisat de vacanta;

•••• instituirea de zone protejate si completarea cu prescriptii pentru protejarea monumentelor istorice si de arhitectura si a siturilor arheologice;

•••• delimitarea zonelor cu interdictie de construire pentru terenurile accidentate expuse la inundatii si la alunecari de teren si prevederea de masuri pentru regularizarea albiilor si consolidarea versantilor prin impaduriri;

•••• completarea cu prescriptii si masuri de valorificare a resurselor naturale si umane ale comunei.

b) Modificari si completari impuse de „Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul – cadru al Planului Urbanistic General” aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 13/N/1999, precum si de tema de proiectare privind:

•••• zonificarea intravilanului dupa destinatia unitara a terenurilor stabilita prin normele de proiectare, respectiv prin unitatile teritoriale de referinta – UTR;

•••• evidentierea, in capitolul Reglementari Urbanistice, a situatiei patrimoniului construit;

21

•••• stabilirea zonelor de protectie a bunurilor de patrimoniu si atabilirea de reguli precise de interventie in aceste zone, corelate cu prevederile Legii nr. 5/2000 si a Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si a siturilor arheologice;

•••• evidentierea exacta a intregului patrimoniu ce constituie proprietatea publica asa cum a fost insusit de consiliul local si atestat prin Hotararea Guvernului nr. 973/2002;

•••• aprofundarea capitolului „ Zone cu riscuri naturale” in concordanta cu Ordinul comun al MLPAT – DAPL – MAPPM ( nr. 62/1998 – 19/1998 – 1995/1998 ) si elaborarea hartilor de risc conform Legii nr. 575/2001 si a normelor aprobate prin H.G. nr. 447/2003;

•••• aducerea la zi a capitolului „Echiparea edilitara” •••• completarea capitolului „Protectia mediului” cu documentatia obligatorie stabilita

prin Ordinul comun al MAPPM si MLPAT ( nr. 2/214/RT/1999) pentru obtinerea avizului de mediu.

c) Modificări solicitate de administraŃia publică locală şi de către populaŃie sau constatate de către proiectant:

•••• reanalizarea intravilanelor (ca suprafeŃe şi delimitări) pentru dimensionarea acestora la strictul necesar precum şi delimitarea zonelor cu interdicŃie pentru terenurile expuse la alunecări de teren şi inundaŃii sau ca urmare a extinderii lucrarilor miniere de pe teritoriul comunei;

•••• actualizarea programului de dezvoltarea economica si edilitar – gospodareasca a comunei pe perioada 2007 – 2013 bazat pe principalele activitati economice si in mod deosebit propuneri de reabilitare a zonelor cu functii economice, industriale si agrozootehnice si corelat cu Strategia de dezvoltare socio – economica a judetului Gorj si a comunei pe perioada 2007 – 2013;

•••• reconsiderarea unor zone şi localităŃi cu un bogat potenŃial turistic şi valorificarea acestora;

•••• viabilizarea şi modernizarea reŃelei de drumuri publice locale; •••• posibilitatea realizăriii alimentării cu apă potabilă pentru toate zonele din satele

componente ale comunei; •••• posibilitatea extinderiii reŃelei de alimentare cu gaze naturale; •••• extinderea retelei de canalizare a apelor menajere uzate şi epurarea acestora; •••• extinderea actiunilor de salubrizare a comunei prin dezvoltarea sistemului local

de colectare, transport şi depozitare ecologică a deşeurilor menajere; •••• reconsiderarea si imbunatatirea retelei de institutii publice si de dotari

(invatamant, sanatate, cultura, culte, sport si agrement); •••• imbunatatirea si extinderea sistemului de telecomunicatii, la care sa aiba acces

toti cetatenii comunei; •••• imbunatatirea alimentarii cu energie electrica; •••• propuneri de masuri pentru scoaterea de sub efectul fenomenelor naturale de

dezastru a zonelor posibil de a fi afectate (inundatii, alunecari de teren). d) Completarea regulamentului local de urbanism cu prevederi privind: •••• prescriptii impuse de actele normative ca au modificat Legea nr. 50/1991 si a

normelor de aplicare a legii; •••• prescriptii si masuri antiseismice conform Mormativului P 10/1992; •••• suprafetele minimale ale parcelelor de teren pentru zonele de locuit, de pe

versanti. e) Prevederi ale strategiei si programului de dezvoltare a unitatii administrativ –

teritoriale de baza, comuna Matasari Obiectivele strategice de dezvoltare ale comunei vor fi preluate si adaptate la conditiile

locale, din Planul de amenajare a teritoriului judetului Gorj si Strategia de dezvoltarea socio-economica a judetului Gorj pe perioada 2007 –2013, Strategia de dezvoltare a comunei Matasari si din alte studii de specialitate care fundamenteaza directii generale de dezvoltare a judetului.

Ca principii generale ale strategiei se mentionează:

22

•••• realizarea in toate zonele a unei calitati corespunzatoare a aerului, a apelor, a solului si subsolului ca suport al producerii hranei ca resursa naturala sanatoasa;

•••• resursele naturale si serviciile asigurate de natura reprezinta suportul bunastarii, •••• civilizatiei si al dezvoltarii durabile, folosirea lor necesitand o exploatare de durata

care sa nu pericliteze siguranta generatiilor viitoare; •••• dezvoltarea socio – economica trebuie sa se faca in armonie cu cerintele

ecologice astfel incat sa se elimine factorii perturbatori si sa se interzica orice activitate care produce afectarea mediului;

•••• evacuarea reziduurilor solide, lichide si gazoase in ecosistem sa se faca numai in corelatie cu potentialul natural de absorbtie, procesare si regenerare;

•••• solul, ca resursa, trebuie folosit din punct de vedere spatial in mod planificat si economic, protejat de poluare si eroziune.

Principiile de mai sus concură la îndeplinirea obiectivului general al strategiei de amenajare a teritoriului judeŃean, respectiv realizarea unui cadru de convieŃuire armonioasă a locuitorilor în condiŃiile unei civilizaŃii moderne şi ale unei naturi intacte.

Aceasta presupune că pe de o parte deciziile privind dezvoltarea activităŃilor socio-profesionale să asigure vieŃii un suport natural sănătos, iar pe de altă parte liniile directoare şi cerinŃele cadru de dezvoltare ale economiei şi celei spaŃiale, să urmărească o armonizare între relaŃiile mediului cu asigurarea necesităŃilor personale.

Ca obiective mai importante ale strategiei de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeŃului şi care au stat la baza propunerilor de amenajare urbanistică a comunei, se menŃionează:

•••• gestionarea responsabilă şi controlată a resurselor naturale în condiŃiile unei protecŃii şi valorificări durabile a acestora (restructurarea şi funcŃionarea activităŃilor economice pe baza principiilor ecologice, reconstrucŃia ecologică a zonelor afectate de impactul activităŃilor antropice sau de altă natură, reducerea la maxim a conflictelor dintre necesităŃile crescânde de resurse naturale şi necesităŃile de conservare a acestora);

•••• dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a teritoriului şi a reŃelei de localităŃi (restructurarea şi modernizarea cu prioritate a activităŃilor tradiŃionale care valorifică resursele naturale şi umane locale, cooperări şi integrări pe criterii de complementaritate ale unor activităŃi economice, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnice, ameliorarea calităŃii vieŃii cu prioritate pe îmbunătăŃirea gradului de dotare şi echipare tehnico-edilitară a localităŃilor, asigurarea de noi locuri de muncă, modernizarea fondului de locuinŃe);

•••• ierarhizarea localităŃilor în raport cu rolul şi funcŃiunile lor în teritoriu şi dezvoltarea unei structuri optime de localităŃi care să contribuie la o repartizare armonioasă a populaŃiei, locurilor de muncă şi dotărilor în profil teritorial.

f) Pregatirea elementelor pentru introducerea sistemului informational general de evidenta si analiza urbana ( SGEAU ), cu cele doua sisteme componente:

•••• sistemul datelor urbane (baza de date ale cadastrului general si imobiliar – edilitar, evidenta propriatatii si nomenclatura stradala, baza de date ale studiului de amenajare a teritoriului si urbanism, baza de date privind certificatele si autorizatiile emise);

•••• sistemul indicatorilor urbani ( indici si indicatori grupati pe functiuni, care reprezinta functiunile economico – sociale, economice, demografice, sociale, decizionale, tehnologice, etc.).

1.2.9. Acte normative specifice şi complementare care au legătură cu activitatea de amenajarea teritoriului şi urbanism, după cum urmează:

a) acte normative specifice: •••• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi

completările ulterioare; •••• Legea nr. 71/1996, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

NaŃional – secŃiunea I: Căi de comunicaŃie;

23

•••• Legea nr. 171/1997, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului NaŃional – secŃiunea II: Apa;

•••• Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului NaŃional – secŃiunea III: Zone protejate;

•••• Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului NaŃional – secŃiunea IV: ReŃeaua de localităŃi, cu modificările şi completările ulterioare;

•••• Legea nr. 575/2001, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului NaŃional – secŃiunea V: zone cu risc natural;

•••• Codul civil; •••• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcŃii cu modificările şi

completările ulterioare; •••• Legea nr. 184/2001, privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect; •••• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcŃii, cu modificările şi completările

ulterioare; •••• Legea nr. 251/2001, a administraŃiei publice locale, cu modificările şi completările

ulterioare; •••• Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice; •••• Legea nr.378?2001 pentru aprobarea OG nr. 43/2000 privind protectia

patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national; •••• Legea locuinŃei nr. 114/1996 – republicată, cu modificările ulterioare; •••• Legea nr. 326/2001, privind serviciile publice de gospodărire comunală, cu

modificările şi completările ulterioare; •••• Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; •••• OrdonanŃa de urgenŃă nr. 34/2006 privind achiziŃiile publice; •••• H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism cu

modificările şi completările ulterioare; •••• Ordinul comun nr. 34/N/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI şi SRI

privind aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaŃiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului, precum şi a documentaŃiilor tehnice pentru autorizarea executării construcŃiilor.

•••• H.G.R nr.31/1996 privind aprobarea metodologiei de avizare a documentaŃiilor de urbanism privind zone şi staŃiuni turistice şi a documentaŃiilor tehnice privind construcŃii în domeniul turismului;

•••• H.G.R. nr. 447/2003 privind normele pentru elaborarea hărŃilor de risc; •••• O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul NaŃional de Management al situaŃiilor de

urgenŃă; •••• H.G.R. nr. 372/2004 privind aprobarea Programului NaŃional de Management al

riscului seismic; •••• H.G.R. nr.1057/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea

împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme şi alunecări de teren; •••• H.G.R. nr.1519/2004 privind aprobarea Regulamentului privind dobândirea

dreptului de semnătură pentru documentaŃiile de amenajarea teritoriului şi urbanism; •••• Ordinul MLPAT nr.21/N/2000 – Ghidul pentru elaborarea şi aprobarea

regulamentelor locale de urbanism; •••• Ordinul MLPAT nr.13/N/1999 – Ghidul pentru metodologia de elaborare şi

conŃinutul cadru al planului urbanistic general – PUG; •••• Ordinul MLPAT nr. 176/N/2000 – Ghidul pentru metodologia de elaborare şi

conŃinutul cadru al planului urbanistic zonal – PUZ; •••• Ordinul MLPAT nr.37/N/2006 – Ghidul privind metodologia de elaborare şi

conŃinutul cadru al planului urbanistic de detaliu - PUD; •••• Ordinul MTCT nr.1430/2005 privind aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a legii nr.50/1991 republicată cu modificările şi completările ulterioare;

24

•••• Lista monumentelor istorice aprobate prin ordinul nr.2314/2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor;

b) acte normative complementare: •••• Legea nr. 137/1995 privind protecŃia mediului (republicată cu modificările

ulterioare); •••• Legea nr. 98/1994, privind stabilirea şi sancŃionarea contravenŃiilor la normele

legale de igienă şi sănătate publică; •••• Legea nr. 107/1996 privind apele, cu modificările ulterioare; •••• Legea nr. 45/1994 privind apărarea naŃională a României, cu modificările

ulterioare; •••• Legea nr.481/2004 privind protecŃia civilă; •••• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate; •••• OrdonanŃa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor

aprobată şi modificată prin legea nr.212/1997 cu modificările ulterioare; •••• OrdonanŃa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor cu

modificările ulterioare; •••• OrdonanŃa Guvernului nr. 47/1994, privind apărarea împotriva dezastrelor

aprobată prin Legea nr.124/1995 cu modificările ulterioare; •••• OrdonanŃa Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenŃiilor; •••• H.G.R. nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcŃionale a

drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaŃiei publice cu modificările ulterioare;

•••• H.G.R. nr. 1414/2002 privind aprobarea încadrării unor sectoare de drumuri de exploatare în categoria funcŃională a drumurilor publice comunale din jud. Gorj;

•••• H.G.R. nr. 1076/2004 privind procedura de evaluare de mediu pentru planuri si programe;

•••• H.G.R. nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului de mediu;

•••• Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 201/1997 pentru aprobarea Normelor Metodologice de avizare şi autorizare sanitară;

În aceste condiŃii planul urbanistic general actualizat al localităŃilor ce compun comuna Matasari (satul de centru Matasari şi satele apartinatoare), aprobat prin Hotărârea Consiliului local va fi prezentat într-o nouă redactare (scrisă şi grafică) prin completarea actualizată a unor capitole din Memoriul General şi preluarea celor care nu impun modificări din Planul Urbanistic General aprobat anterior astfel încât noua documentaŃie să constituie un tot unitar care să nu creeze confuzii.

Prezentarea memoriului general s-a făcut în structura impusă de Ghidul privind metodologia de elaborare şi conŃinutul cadru al planurilor urbanistice generale aprobat prin Ordinul 13N/1999 al MLPAT, conform temei de proiectare.

1.3. SURSE DOCUMENTARE Pentru elaborarea planului urbanistic general al localităŃilor comunei au fost obŃinute

unele date de sinteză de la instituŃiile judeŃene de profil şi au fost studiate proiectele de sistematizare referitoare la comuna Matasari din perioada până în anul 1990 ca şi proiectele de urbanism şi amenajarea teritoriului elaborate după anul 1990, din care menŃionăm:

•••• Planul urbanistic general al comunei Matasari, proiect nr.166, elaborat in anul 1999 de

•••• catre URBANPROIECT Bucuresti si aprobat cu Hotararea Consiliului local nr. 12/2000, valabil la data intocmirii noului plan urbanistic general.

•••• Planul de amenajare a teritoriului judeŃului Gorj, proiect nr. 59/1997 elaborat de Institutul NaŃional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – URBAN PROIECT Bucureşti;

25

•••• Plan director pentru studierea intravilanului comunei Matasari – proiect nr. 12 elaborat în 1990 de S.P.J.Gorj;

•••• Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Matasari, Slivilesti, Dragotesti, Negomir, Farcasesti si Ciuperceni, ellaborat pentru dezvoltarea productiei de lignit, proiect nr. 707-569/2007 de catre ICSITPMLnCraiova

•••• Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Matasari – 1995 elaborată de Consiliul local al comunei Matasari;

•••• Plan urbanistic de detaliu pentru „Spatii de depozitare sc XEDEX” srl Tg. Jiu, aprobat cu Hotararea Cons. Local nr. 3/2008

•••• Strategia de desvoltare socio-economica a judetului Gorj, 2007-2013; •••• Baza topografică (planuri la scările 1:50.000; 1:25.000 şi 1:5000 si

ortofataplanuri) a fost procurată de la Oficiul JudeŃean de Cadastru şi Publicitate imobiliară; •••• Studiile de fezabilitate pentru lucrările de infrastructură; •••• Gorjul istoric şi pitoresc – Al. Ştefulescu; •••• Istoria Gorjului – Vasile Cărăbiş; •••• JudeŃele patriei – Gorj, Editura Sport Turism; •••• Matasari – file de monografie – Ion Dadalau, Nicolae Racoceanu, Matei Ioachim •••• Studiul „Identificarea si delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecari de

teren si inundatii) la nivelul teritoriului judetean (pentru judetele ce compun Regiunea 4 Sud- Vest Oltenia : Gorj, Dolj, Mehedinti, Olt si Vilcea. - IPTANA Bucuresti).

26

II. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. EVOLUłIE – CONTEXTUL DEZVOLTĂRII Dezvoltarea comunei, ca unitate teritorială administrativă de bază (UATB) este analizată

în contextul tendinŃelor de evoluŃie la nivel european pornind de la principiile directoare pentru dezvoltarea durabilă definite la ConferinŃa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului de la Hanovra (7 – 8 sept. 2000).

Principiile directoare care îşi extrag substanŃa dintr-un mare număr de documente ale Consiliului Europei, Ńin cont, în sensul conceptului de dezvoltare durabilă, de nevoile tuturor locuitorilor regiunilor europene fără a compromite drepturile fundamentale ale generaŃiilor viitoare.

Ele vizează în mod special să coreleze aşteptările economice şi sociale privind teritoriul cu funcŃiunile ecologice şi culturale şi astfel, să contribuie la o dezvoltare teritorială pe scară mare, durabilă şi echilibrată.

Principiile directoare ale unei politici de amenajare şi dezvoltare durabilă sunt următoarele:

1) Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio - economice echilibrate şi de îmbunătăŃire a competitivităŃii (în esenŃă fiind vorba de întărire a regiunilor slab dezvoltate şi în mod deosebit a mediului rural);

2) Promovarea – încurajarea dezvoltării generate de funcŃiunile urbane şi de îmbunătăŃire a relaŃiilor dintre oraşe şi sate (parteneriate oraş – sat, revitalizarea transporturilor publice, revitalizarea şi diversificarea economică la sate, valorificarea în omun a patrimoniului natural şi cultural);

3) Promovarea unor condiŃii de accesibilitate mai echilibrate (realizarea rapidă a reŃelei paneuropene de transport cu o bună interconexiune cu toate localităŃile);

4) Facilitarea accesului la informaŃie şi cunoaştere (conexiuni la nivel naŃional, regional şi local la furnizorii de informaŃii, deŃinătorii de bănci de date, etc.);

5) Reducerea degradării mediului (regenerarea zonelor urbane şi rurale afectate de factori nocivi);

6) Valorificarea şi protecŃia resurselor şi patrimoniului natural (gestiunea resurselor de apă, tratamentul apelor uzate, controlul fertilizării şi irigării solului, etc.);

7) Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare (patrimoniul cultural sub toate formele creşte atractivitatea regională şi locală pentru investitori, turism şi populaŃie);

8) Dezvoltarea resurselor energetice şi menŃinerea securităŃii (reŃele de transport energie – petrol şi gaze, securizarea centralelor de producere a energiei);

9) Promovarea unui turism de calitate şi durabil (dezvoltarea cu precădere a turismului local: ape, păduri, rezervaŃii);

10) Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale (măsuri preventive pentru limitarea efectelor catastrofelor naturale cum ar fi cutremurele, inundaŃiile, alunecările de teren, etc.).si a catastrofelor tehnologice;

Pentru a se asigura o dezvoltare autonomă a zonelor rurale ca spaŃiu de viaŃă, de activităŃi economice, de recreere şi ca spaŃiu natural, în completarea principiilor de mai sus, la nivel regional şi judeŃean conform şi Planului de Amenajare a Judetului – PATJ, sunt propuse următoarele măsuri:

•••• aprofundarea politicii de amenajare în vederea menŃinerii echilibrelor între numeroasele dinamici care afectează zonele rurale (diversificarea locurilor de muncă, schimbări în producŃia agricolă, împăduriri, turism, protecŃia naturii);

•••• conservarea şi valorificarea resurselor interne ale zonelor rurale pentru a diversifica baza economică şi de a mobiliza populaŃia şi actorii economici;

•••• promovarea oraşelor mici şi mijlocii precum şi a satelor importante, ca furnizori de servicii pentru zonele lor de influenŃă;

27

•••• creşterea accesibilităŃii zonelor rurale, mai ales a oraşelor mici şi mijlocii ca şi a satelor importante;

•••• îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă a locuitorilor zonelor rurale şi creşterea atractivităŃii lor pentru toate grupurile de populaŃie, cum ar fi tinerii şi pensionarii; aceasta implică un rol activ pentru întreprinderile agricole şi silvice, valorificarea patrimoniului natural şi cultural, eliminarea daunelor aduse mediului şi furnizarea unei infrastructuri şi unor servicii noi, cu deosebire în domeniul turismului;

•••• îmbunătăŃirea ofertei şi marketingului produselor agricole şi silvice adaptate la contextele locale, contribuind de asemenea la conservarea diversităŃii biologice; compensarea veniturilor în caz de divergenŃă între întreprinderile agricole şi silvice, pe de o parte, protecŃia naturii şi întreŃinerea peisajelor pe de altă parte;

•••• promovarea creării de posibilităŃi de angajare la nivel înalt de calificare în cadrul diversificării bazei economice.

Pentru a defini mai exact locul şi rolul comunei Matasari în ansamblul socio-economic al judeŃului şi în reŃeaua judeŃeană a localităŃilor urbane şi rurale este interesant de prezentat şi evoluŃia în timp a acestei unităŃi administrativ-teritoriale ca şi cadrul natural general.

Ca atestare documentara, cele mai vechi sate ale Gorjului apar inca din secolul al XIV – lea. Satele s-au format, indeosebi in partea de nord a judetului, la munte, in depresiuni, pe dealuri sau de-a lungul vailor, apelor, acolo unde natura a oferit conditii prielnice necesare dezvoltarii vietii.

Despre prima atestare documentara a satelor ce compun in prezent comuna Matasari nu se stiu date exacte, insa din ampla si documentata monografie a comunei ( Matasari – file de monografie ) ce apartine colectivului format din Ion Dadalau, Nicolae Racoceanu si Matei Ioachim, rezulta ca asezarile omenesti de pe aceste intinderi colinare se pierd in istorie ca si intreaga Dacie protoistorica si istorica. Inexistenta unor cercetari, respectiv a sapaturilor arheologice, a constituit un handicap pentru precizarea verigilor intermediare ale istoriei stricte ale locurilor matasarene, astfel ca istoricii au fost nevoiti sa generalizeze, sa extrapoleze niste realitati mai bine conturate pentru vecinitatile de nord, de vest si de sud. Acest lucru este valabil si in perioada de tranzitie de la Dacia romana catre feudalism. Abia din acesta perioada, pe la 1200 d.H. si in prima jumatate a secolului XIII avem cateva informatii despre viata primelor asezari statale ( din Dilploma Ioanitilor din 1247). In zona Gorjului si implicit in cea a Matasarilor eru organizate „voievodatele” sau „cnezatele” lui Litovoi si Seneslau pe Jiu si de-a lungul Oltului. Bastinasii acestui meleag, stramosii matasarenilor, erau numiti „valahi” si se ocupau cu cresterea animalelor, agricultura si pescuitul.

Odata cu iesirea de sub suzeranitate feudala a regatului ungar, dupa infrangerea lui Carol Robert de Anjou de catre Basarab Intemeietorul, tinuturile gorjrnr intra in indelungata epoca a feudalismului.Tinutul gorjean, care facuse parte din Dacia Inferioara, sta sub o nesfarsita prefacere sociala, cind dispar vechile cetati ( Buridava – Stolnicesti, Bumbesti, Cotofeni, Baia de Fier) si apare economia de tip boier – iobag ce avea sa dainuie peste trei secole, pana spre zorii secolului fanariot, cand vor apare elementele economiei de piata capitalista. In acest tinut premontan, de coline, economia sateasca avaa adanci radacini seculare. Industria casnica, vinaritul povernele, stuparitul ca si cultivatului inului si canepii.

Se accentueaza pe toata durata Evului Mediu un nesfarsit proces de „rumanire” prin care se iau pamanturile taranilor liberi, acestia cazand in randul clacasilor.

Odata cu secolul fanariot, al XVIII – lea, apar insa noi realatii de munca, datorrita unei cerinte mai mari de produse agricole, principala avutie a acestor locuri. Patrund, in toata Tara Romaneasca, relatiile de economie a pietii de tip capitalist.

In secolul urmator, al XIX-lea se intensifica comertul cu produse agricole astfel incat taranii eruu obligati la eforturi deosebite pentru a asigura mosierilor cantitati sporite de produse pentru comert, ceea ce ii face pe acestia negustori. In aceasta perioade apare o clasa noua, burghezia, care formaza impreuna cu meseriasii, cu functionarii si cu micii negustori de pravalii, o majoritate cetateneasca care va participa la schimbul de marfuri capitalist..

Catre sfarsitul secolului XIX, apare in relatiile agrarare un proces de descompunere a proprietatii „mosnenesti”, materializat prin instrainari de terenuri sub forma de vanzari,

28

schimburi, danii, consemnate documentar in toate satele matasarene. Primul act apare la 23 aprilie 1871 (o invoire pentru schimb de pamant in satul Croici, legalizat de primaria Matasari). In continuare se inregistreaza numeroase astfel de acte pina in anul 1900 care demonstreaza specificul acelor vremuri.

Ca prima atestare documentara pentru satul Matasari este amintit zapisul din 1613, sub domnia lui Radu – Voievod prin care se da unor Dragomir si Tecsan,”ocina” in Matasarii de Sus, iar unuia Dumitru, de asemenea pamanturi in acelasi sat. Apoi sunt mentionati iar Dragomir si Tecsan care ar fi cumparat de la un anume Andreica „ si aceasta ocina in Matasarii de Jos”. Mai aflam din acel hrisov existenta, de multa vreme a unor „vaduri” folosite la morile de apa.. La ceasul atestarii documentare, Matasarii erau „de Sus„ si „de Jos” si era categorisit ca sat „rasfirat” situat linga albia raului dupa un obicei vechi. Alta serie de documente (1617-1618) fac referire la alte cumparari de terenuri si sunt amintiti unii mosnenei din alte sate, ca Timiseni si Lupoaia drept martori.

Satul Croici, apartinator Matasarenilor, isi trage numele, se crede, de la vocabula „croi” sau, mai plauzibil, tot de un patronim, Croicu, un localnic care, foarte devreme, la 1542, vinde unuia Balan o mosie. Un alt hrisov, din epoca fanariota, 1731, arata ca „popa Vladul de le Matasari” ia parte la o hotarnicie de mosii la Croici dimpreuna cu 24 boieri trimisi sa rezolve un conflict aflator intre mosnenii din Croici si cei din Cojmanesti. Satul Croici tine tot de Matasari cu care formeaza comuna in „plasa Viile” ce isi avea sediul la Slivilesti.

Satul Runcurel , situat in lungul vailor Sbarcea, Runcurel si Valea lui Stan si pe grindurile dealurilor invecinate are o vechime istorica apreciabila dar in documentele de atestare apare in vremea lui Cuza cand era omuna de sine statatoare ce apartinea de „districtul” Mehedinti.

Satul Bradet era format in trecut, pentru o perioada buna de timp din Bradetel si Runcurel. Numele satului se crede ca vine de la palcurile de brazi ce au existat permanenet aici si ale caror tulpini necarbonizate se mai vad inca. In prezent se mai folosesc inca denumiri ca Valea Bradului sau Valea Brazilor. Ulterior, dupa Cuza, satul Bradet ss-a desprins de Runcurel si a trecut la Matasari.

In decursul timpului, documente istorice ale unor evenimente de referinta ale neamului romanesc (Revolutia de la 1821, Razboiul de independenta, cele doua razboaie mondiale, etc.) au amintit permanent participarea locuitorilor comunei si nu de putine ori, jerfa acestora.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Teritoriul administrativ al comunei Matasari este situat în partea central - vestica a

judeŃului Gorj şi are ca vecinătăŃi: •••• la nord, comunele Ciuperceni si Calnic; •••• la est, comuna Farcasesti si Negomir; •••• la vest, municipiul Motru si comuna Samarinesti; •••• la sud, comunele Dragotesti si Slivulesti. Ca relief, teritoriul comunei Matasari este cuprins în zona Subcarpatică Olteană,

respectiv în sectorul dintre Motru si Gilort formată dintr-o succesiune de dealuri şi depresiuni. Teritoriul este puternic fragmentat fiind caracterizat prin văi domoale şi prelungi şi pante de dificultăŃi diferite, corespunzator cursului de apa Jit ce strabate comuna de la nord - vest la sud - est si care se varsa in raul Jiu. Geomorfologic, comuna Matasari se încadrează în Piemontul Getic, cu cote cuprinse între 200 m şi 390 m.

Din punct de vedere geologic, depresiunea Getică în care este inclus teritoriul comunei Matasari se caracterizează prin formaŃiuni miocene şi pliocene levantine cuaternare (care se dezvoltă până la 200 m adâncime). Aceste formaŃiuni sunt în general alcătuite din depozite cu granulaŃie medie spre mare, fiind reprezentate prin argile, nisipuri şi pietrişuri. În zona de luncă şi terase ale cursului de apa formaŃiunile de vârstă cuaternară sunt de constituŃie slabă, rocile componente fiind nisipurile, pietrişurile, argilele şi marnele uşor erodabile.

Teritoriul comunei Matasari se suprapune peste mai multe unitati de relief unitati de relief, respectiv, zona deluroasa, colinara, formata din depozite antecuaternare deasupra carora aflueaza argilele, zona subcolinara si o zona joasa de depresiune plata, cu relief greafat

29

pe depozite fluviatile (pietrisuri, nisipuri) Relieful comunei Matasari imbina caracteristicile dealurilor putin inalte( 200 – 450m) cu

acelea ale depresiunilor largi la altitudini coborate (100 – 200 m). Zona face trecerea intre culoarele depresionare Ciuperceni – Calnic si Targu Jiu. Actuala configuratie a solului este rezultatul unor procese marcate de eroziune care au

influientat formatiiunile sedimentare catre cuaternar. Depozitele de roci ale zonei sunt constituite mai ales din argile si nisipuri argiloase, nisipuri curatr si marne, unde se gasesc puternice stratuficari de lignit, iar catre suprafata carbunele apare in aflorimente ( asa numita „siga”).

Variatia de altitudine a zonei colinare e cuprinsa intre 200 m si 390 m, cotele cele mai inalte fiind pe culmile catorva coline cum sunt Dealul Jgheabului (330,2 m), Dealul Malului (360 m), Dealul Arsitei (374,3 m) si Cioaca Inalta (381,2 m). Zona colinara, cu interfluvii si „conuri”, drenate de apa Jiltului care are in amonte niste mici afluienti, delimiteaza la nord lunca Jiltului, lunca specific dezvoltata, lata de circa 3 km si care se inalta apoi in terase pe care se afla o parte din satele comunei Matasari.

De la est catre vest se constata o scadere de altitudine, urmare a unui lent si indelungat proces de scufundare a sinclinalului vestic. Este „ulucul depresionar” care merge catre depresiunea Ciuprceni si unde intalnim o serie de coline care marcheaza hotarul de nord al Podisului Getic, dealul cel mai semnificativ fiin cel al „Bujorascului”.

Avand in vecinatatea sa vestica si nord-vestica depresiunile Bujorascu, Ciuperceni, Tismana, strabatuta de paraul Jilt, comuna Matasari este asezata intracolinar, intre dealurile Bohorel, Miculesti, Bujorascu siStramba-Vulcan. Tot aici intalnim si dealurile Malul ( de la jilt pana la hotarul cu Miculestii), dealul Harca ( de jilt pana la Runcurel), dealul Varcanului ( hotar la Miculesti ca Valea Jgheabului), dealul Bohorel (hotar la Negomir cu Pinoasa), dealul Rocilor, dealul Mic – Culmea Casii (culmea Cojmanestilor), dealul Briciu si dealul Croicilor ( intre Matasari si Croici).

Reteaua hidrogafica din teritoriul administrativ al comunei Matasari este tributara raului Jiu prin cele doua mari cursuri de apa respectim raul Motru si paraul ilt ce strabat vecinatatile de vest si est ale comunei Matasari. Paraul Jilt ce strabate comuna pe directia nord – vest la sud –est , pe un traseu regularizat care are un numar redus de afluent cu debite variabile, in general reduse si care isi are obarsia in sudul depresiunii Tismana, la intalnirea acestei cu depresiunile Ciuprceni si Bujorascu. La nord de Matasari paraul Jilt se caracterizeaza printr-un regim torential, adunand si apele unor mici afluienti sezonieri. Debitul lui este inffluientat si de climatul submediteranian, cu maxim pluviometric toamna. Vara are debitul, in generel scazut, si subumiditate variabila

Catre paraul Jilt converg o serie de vai ce brazdeaza perimetrul de la vest la est si anume: Calea Runcurel, Valea Larga si Valeaa Bradetel.

Valea paraului Jilt prezinta, in lungul sau, un nivel de terasa inferioara, lunca atingand latimi de 100 – 400m. Ceilalti afluienti au vai largi, insa au depozite aluvionare slab dezvoltate alcatuite din nisipuri, nisipuri argiloase, prafoase cu rare intercalatii de pietrisuri si bolovanisuri,

In lungul vailor se intalnesc zone mlastinoase generate de izvoare de panta. Cursurile de apa se alimenteaza din precipitatii si din descarcarea pe zonele de

afloriment a unor acvifere subterane. Corespunzător formelor de relief satele comunei Matasari sunt de tip linear fie că s-au

constituit în zona de luncă fie în zona de contact cu zona colinară, cu exceptia Localitatii Matasari care a cunoscut o dezvoltar de tip urban, fiind principalul centru de cazare a celor ce lucreaza in bazinul minier Jilt.

Hidrologia de suprafaŃă a zonei aferente teritoriului administrativ al comunei Matasari tributara raului Jiu.,are o densitate relativ scazuta raportata la suprafata teritoriului comunei iar adâncimea pânzei de apă freatică este variabilă de lpana la 3,0 m. în zona de luncă a paraului Jilt, de 7-8 m. pe terasele ce domina lunca si ajunge la 20 m. in interconuri. Dupa anul 2000, factorul antropic s-a manifestat, intre altele, prin sistemul hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana. la 5-7 m.

O parte din satele ce compun comuna folosesc sistemul tradiŃional de alimentare cu apă

30

din fântâni deşi nu todeauna chimismul apei folosite este corespunzător. Debitele de apă înregistrate au valori diferite în funcŃie de regimul de precipitaŃii, anual

înregistrându-se viiturile de primăvară (februarie-mai) când la apa din ploi se adaugă şi apele rezultate din topirea zăpezilor, ca şi viiturile de toamnă cu frecvenŃă mai mică şi cu debite mai mici decât primăvara.

Vara debitul de apă scade, iar în timpul secetelor acestea rămân fără debit.

Zone afectate de secetă frecventă în România

Clima, în general, este temperat continentală cu o varietate de nuanŃe ca urmare a

poziŃiei geografice, a circulaŃiei atmosferice şi a componentelor de relief prezentate. Ea se caracterizează prin următoarele particularităŃi: •••• radiaŃia solară se cifrează la cca. 1250 kcal/cmc/an; •••• temperatura medie anuală este de 10,2 C (care dă în general confort termic) cu

medii de -2,5°C în luna ianuarie şi de +21,0°C în luna iulie; •••• precipitaŃiile au o distribuŃie neuniformă având o valoare de 585 mm/an cu

maxime în perioadele mai - iunie şi noiembrie şi cu minime în luna februarie, •••• stratul de zăpadă are o durată de 40 - 50 zile/an, grosimea acestuia variind între

60 – 90 cm. •••• Vanturile locale ( formate in general ca urmare a existentei culoarului vaii Jiltului)

au directia nord.est – sud.vest.

31

Ca rezultat al interacŃiunii îndelungate a factorilor climatici asupra unui relief deluros de

o consistenŃă geologică slabă, a factorilor hidrologici şi hidrogeologici, a unui înveliş vegetal constituit din păduri de foioase, au luat naştere pe teritoriul comunei două tipuri de sol: soluri brune de pădure şi soluri brun-roscate de pădure podzolice.

Cea mai mare parte a teritoriului comunei este ocupat de soluri brune de pădure care s-au dezvoltat datorită umezelii suficiente (585 mm/an) a temperaturilor relativ ridicate ce au determinat dezvoltarea intensă a proceselor de alterare, a reliefului de terasă slab înclinată (format din pietrişuri).

Dezvoltarea vegetaŃiei de foioase favorizează procesul de bioacumulare în partea superioară a profilului de sol şi o bună descompunere a substanŃelor organice.

Având suficiente substanŃe nutritive, solul brun de pădure se caracterizează printr-o fertilitate ridicată.

Solul brun de pădure podzolic se datorează umezelii mai ridicate din această zonă ca şi temperaturii ridicate ce determină dezvoltarea intensă a proceselor de alterare, de transformare a mineralelor primare în minerale argiloase.

Acest tip de sol este mai slab productiv şi este acoperit de păduri de foioase. Fauna teritoriului comunei este foarte diversificata si este specifica unei zone mult mai

mari decat teritoriul comunei, extinzandu-se ami ale spre sud pana la limita judetului ( com. Tantareni).

Din categoria mamiferelor intalnim: •••• mamifere mici ca: popandaul, harciogul, soarecii mari de miriste, sobolanii

acvatici, dihorul de stepe si cel domestic, nevastuica; sporadic si migrator se intalnesc mistretul, vulpea, lupul, caprioara si unele pisici salbatice corcite.(in vremuri trecute se mai gaseau viezurele, jderul chiar si ursi);

•••• pasari de diverse specii: •••• specii cantatoare : privighetoarea mica, pupaza, specii de mierle, sticleti, scatii,

sfranciocul, bot-grosul cristeiul;

32

•••• pasari insectivore: ciocanitoarea, ghionoaia, pitigoii verzi cu guler alb, ciufii, joimarita (disparuta), caprimurgul (in zona de sud a fagetului), porumbeii domestici si salbateci, graurii, porumbelul de scorbura, turturelele;

•••• pasari de talie mare de interes gospodaresti: sitarul si fazanul. •••• pasari rapitoare: specii de ghindari, vanturelul de seara, soimi diversi, ciorile,

stancutele, corbii ; •••• pasari disparute sau in curs de disparitie: randunelele, vrabiutele, ciocarlanii,

ciocarlia; •••• reptile: serpi veninosi, sarpele comun, neveninos, soparle, gusterul,batraciene. •••• insecte: paianjeni, gandaci, albine si viespi domestice sau de paduri, coleoptere

mari (radasca), lepidoptere, fluturi de diverse specii, scolopendrele (miriapozi).; •••• pesti: in preze nu se mai gasesc pesti in apele din teritorie insa in general se

intalneau specii de ape limpezi precum cleanul, scobarul, lipanul. Bibinul.platica guvizii mici de apa dulce, rosioara.

Flora zonei in care ste inclus si teritoriul administrativ al comunei Matasari are aceiasi mare diversitate de specii comune si rare ca si fauna prezentata mai sus., iar explicatia acestui fapt este data de microclimatul creat de inffluientele ‚submediteraniene”, de prezenta nu pre indepartata a Dunarii si a Peninsulei Balcanice dar si de climatul continental – excesiv al teritoriului romanesc in genere.

O clasificare a florei zonei arata astfel: a) vegetatia acvatica si de lunca este compusa din plante submerse si de suprafata: • plantele submerse ( din care o parte au disparut odata cu prosesul de

deteriorare generala a apelor) sut reperezentate de nuferii albi de nisip, lianele de apa; • plantele acvatice de suprafata sunt: lintita, „castanele de apa” ( ciulinele plutitor),

ghimpul, „otratelul”, plutnita, sovarul pitic, pipirigul, papura si trestia, rachitisul, salcisul ( salcie alba, cenusie, etc.); in salcisuri se intalneste arini de smarc, inalti ca si ierburi pe jumatte iubitoare de uscaciune; deasemeni se intalnesc plante iubitoare de locuri pe jumatate umede cum sunt rogozurile, izma baltii, stuful.

b) vegetatia pe pajisti si campie – stepe • desi stepa este slab reprezentata pe teritoriul comunei Matasari, pajistile si

campia obisnuita sunt deseori intalnite si sunt oresarate cu covoare florale care in general s-au pastrat in zonele in care nu s-a facu destelenirea pajistilor.

c) vegetatia de subarborete si arborete formeaza de obicei centuri ce inconjoara padurile sau se gasesste si interiorul acestora si sunt formate din maces, floarea de rasura, paducelul, drobul, drobusorul, sangerul,, lemnul cainesc,porumbarul, hameiul, murul, socul, gherghinarul, liliacul, scumpia, salba moale, spinul, calinul, ghimpele.

d) zona padurilor are flora influientata de patrunderile submediteraniene reprezentata de arbori termofili ( stejarul pufos si cel brumariu) ca si de alte foioase (teiul comun, teiul argintiu, artarul, jugastrul, gorunul, cerul, frasinul, ulmul, carpenul, fagul, garnita, pinul, pinul negru mesteacanul); padurile au ca insotitori un intreg complex de plante agatatoare, liane, iedere, curpenii, varietati de vita salbatica, sau de plante ce se strecoara in luminisuri cu mai multa umiditate ca paiusurile, iarba moale, costreiul, mohorul si care continua spre zonele mai inalte cu pajistile de stancarii ce cresc printre bolovani si stanci si care sunt si ele de influienta submediteraniana.

Flora si fauna sunt afectate negativ de activitatea miniera, atat in privinta vegetatiei terestre, spontana si cultivata, cat si prin perturbarea habitatului speciilor de animele salbatice, care se refugiaza in zonele limitrofe.

Tehnologia de exploataare la zi a lignitului este de lunga durata, iar afectarea vegetatiei si faunei se manifesta prin:

•••• distrugerea vegetatiei 9erbacee si lemnoase) ca urmare a excavatiilor maselor geologice pentru eztragerea carbunelui;

•••• diminuarea biomesei fondului forestier, cu repercursiuni chiar si dupa reconstructia ecologica a zonelor afectate;

33

•••• perturbarea echilibrului ecosistemelor predomonante din zona, a productivitatii sistemelor ecologice si disparitia unor asociatii vegetale si faunistice cheie, a unor specii prin reducerea numerica a indivizilor datorita factorilor de stres;

•••• reinstalarea vegetatiei pe halde in vederea redarii in circuitul productiv din care au provenit ( in masura in care acest lucru este posibiil) necesita perioade lungi de timp si eforturi materiale si financiare apreciabile;defrisarea pedurilor lasa solul dezgolit, interpatrunzandu-se brusc mediul specific propriu padurii, precum si functiile bioproductive si ecoproductive ale acestora;

•••• migrarea faunei tipice in zone indepartate carierei. •••• redarea in circuitul economic a suprafetelor elibarate de sarcini tehnologice, in

speciala suprafetelor cu destinatie silvica, va conduce la refacerea habitatelor naturale. Suprafetele vor fi redate in mode esalonat pe parcursul exploatarii, pe cat posibil in echivalenta cu suprafetele ocupate, iar dupa incetarea activitatii se va trece le eclogizarea intregii zone afectate.

2.3. RELATII ÎN TERITORIU Comuna este alcătuită din 5 sate, şi anume: •••• satul Matasari - reşedinŃă de comună; •••• satele componente: Croici, Bradet, Bradetel si Runcurel. RelaŃiile comunei cu oraşele şi comunele vecine ca şi relaŃiile între satele componente şi

satul de centru se face în exclusivitate prin căi de comunicaŃie rutieră. Legătura cu principalul centru de interes al judeŃului, respectiv capitala judeŃului-

minicipiul Tg-Jiu (situat la 40 Km) se face prin intermediul drumului judetean DJ 673A si a drumului national DN 67.

În imediata apropiere a comunei se află municipiul Motru si oraşul Rovinari iar legătura cu aceste centre de interes pentru locuitorii comunei se face prin intermediul drumului judetean si a drumului national DN 67 ( pentru municipiile Tg. Jiu si Motru) si a drumului comunal DC 73 (pentru orasul Rovinari).

În acelaşi timp există foarte bune legături ale satelor componente cu satul de centru prin drumul judetean ce strabate comuna (DJ 673 A ), precum si drumurile comunale DC73, DC 73A, DC 86, DC 107.

În ansamblu, comuna este dezvoltată tentacular pe văi, cu sate care au o structură adunată şi textură simplă, liniară. Satul Musetesti, acarui dezvoltare a fost gandita ca localitate cu regim urban atat ca retea stradala cat si ca nivel de asigurare a institutiilor publice si a lucrarilor de echipare tehnico – edilitara.

Dezvoltarea satelor de-a lungul văilor au creat condiŃii propice dezvoltării locuirii populaŃiei.

2.4. ACTIVITĂłI ECONOMICE Industria in zona este reprezentata prin: •••• exploatarea lignitului in mod deosebit in cariera – activitatea s-a imbunatatit prin

retehnologizarea liniilor de extractie, dar este limitata in timp, durata de existenta fiind determinata de rezerva zacamantului;

•••• industria mica – prin valorificarea cu eficienta sporita a resurselor existente, a productiei realizate, descoperirea de noi posibilitati de valorificare, prin moderizare si diversificare a produselor din lemn si articole populare.

Se mentioneaza faptul ca la data elaborarii Plasnului Urbanistic General actualizat pentru comuna Matasari datele necesare pentru definirea profilului economic al comunei au fost preluate din monografia comunei (Matasari – file de monografie ) pentru perioada de pana la inceputul mineritului in zona0 si din din „Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Matasari, Slivilesti, Dragotesti, Negomir, Farcasesti si Ciuperceni” pentru perioada exploatarii lignitului din zona.

Din analiza potenŃialului natural al teritoriului comunei Matasari rezultă că resursele mineraliere sunt deosebit de bogate si variate precum lignitul, gazele naturalle, titeiul şi

34

importante rezerve de materiale de constructii (nisip,balast). Cu un profil eminamente agricol ( cultura cerealelor, cresterea animalelor, plantatii de vii

si pomi, pescuitl si vanatoarea ) pana in jurul anului 1900, comuna cunoaste aparitia unor activitati de „mica industrie” cu oarecere tenta de manufactura. Pe teritoriul comunei, la sfarstul sec, XIX, se intalneau fabrici de var, caramida, olane, tigla, obiecte casnice, lumanari, felinare, articole de fierarie.O activitate foarte importanta era munca femeilor la razboaielor de tesut si confectionarea diferitelor obiecte vestimentare specifice portului popular. O alta importanta ramura de activitate, care devenea o adevarata industrie, era pregatirea si prelucrarea fructelor, a „poamelor”, din mere, pere, smochine, in majoritate uscate la soare, din care mulate din ele erau valorificate si prin magazinele locale.In randul „industriilor loacale’ trebuie amintite moraritul si sericicultura, activitate de la care pare sa provina si numele satului Matasari (cresterea viermilor de matase).

Dupa anul 1945, in paralel cu industria casnica existau ateliere mestesugaresti in care se practicau diverse maserii traditionale, din care unele s-au pierdut; o forma de trecere de la industria casnica propriu-zisa la o activitate bazata pe o semi-mecanizare a constituit-o moraritul, existand in comunanmai multe mori cu valturi.

Structura geologica a zonei in care este inclus si teritoriul comune a facut ca subsolul acesteia sa contina bogatii de o deosebita importanata pentru economia nationala: depozite de argile si nisipuri argiloase, nisipuri curate si marnein care se intalnesc puternice stratificari de lignit care apar uneori, la suprafata, ca aflorimente, carbunele fiind numit aici „siga”. Colinele de pe teritoriului comunei Matasari, in afara carbunelui adapostesc si alte importante bogatii ale subsolului ca gazele si titeiul, dar renumele localitatii si al zonei a fost dat de ezploatare lignitului, dupa anul 1974, cand comuna Matasari devine un centru industrial de importanta nationala.

Astfel, in acel an s-au deschis minele Matasari si Dragotesti ( pentru exploatarea lignitului in subteran) iar in anul 1978 a fost deschisa cariera Jilt Sud, urmata in anul 1984 cariera Jilt Norde ( pentru explooatarea lignitului la suprafata).

In decursul timpului activitatea miniera a cunoscut numeroase forme de organizare dupa criterii specifice momentului pornind de la organizarea in combinate miniere pina la unitati individualizate in mine (Matasari, Dragotesti, Cojmanesti, Tehomir) si cariere ( Jilt – Nord si Jilt - Sud ) ajungandu-se la forma actuala cand unitatile miniere Cariera Jilt Nord, Cariera Jilt Sud si mina Dragotesti, coordonare de Sucursala miniera Jilt apartin de Complexul Energetic Turceni iar Cariera Rosiuta este coordonata de S.N.L.O. Tg. Jiu.

Datele de baza pentru definirea profilului industrial au fost preluat din „Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Matasari, Slivilesti, Dragotesti, Negomir, Farcasesti si Ciuperceni”, proiect nr 707-569/2007, elaborat de catre Institutul de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si proiectari mine pe lignit s.a Craiova pentru corelarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate din zona cu situatia actuala reala din teritoriu ca suport pentru dezvoltarea, in continuare, a extractiei lignitului indeosebi prin carierele Jilt Nord si Jilt Sud.

Industria, care reprezinta functiunea economica domonanta a teritoriului zonei in care se afla si comuna Matasari, s-a dezvoltat in mare masura pe baza valorificarii resurselor naturale locale, respectiv lignit, hidrocarburi, materiale de constructii, masa lemnoasa si unele produse agricole. In general, centrele industriale nu au un profil diversificat, in cele mai multe dintre ele fiind reprezentata o singura ramura industriala.

In anul 1995 toate zonele industriale din tara au intrat intr-un declin pronuntat, resimtit si in judetul Gorj, dar nu amploarea altor zone din tara avand in vedere faptul ca zona miniera Motru – Jilt – Rovinari a fiintat ca urmare a proceselor de exploatare in sistem intensiv inca din anii 1960 avand ca unica directionare exploatarea zacamintelor de lignit si transformarea energetica a acestora.

Ca urmare a procesului de restructurare a industrei miniere din anul 1997, in afara unor factori pozitivi constand in principal din relativa eficientizare a activitatilor de extractie, au rezultat o serie de procese negative cu impact si cu reactie in lant asupra socialului: scaderea productiei, subcapitalizarea, blocajul financiar, concedierele colective de personal etc., care au

35

dus la cresterea brusca a nivelului somajului, depasind cu mult rata meddie a somajului pe tara.

Principalele obiective economice care au activitate miniera pe teritoriul comunei Matasari sunt Complexul Energetic Turceni ( cariera Jilt Nord, cariera Jilt Sud si mina Dragotesti ) si S.N.L.O. Tg. Jiu ( cariera Rosiuta). Alaturi de aceste unitati miniere mai exista un numar de 9 societati comerciale care asigura servicii de specialitate acestora precum UVA Rovinari, sc Remont sa Farcasesti, sc Ureserv sa, sc TPSUT srl, sc VETEROF srl, sc TREFO srl, sc PLUS – SUT-MH Jilt sa, sc ITIA srl, sc ENERGO PREST srl

Activitatea de extractie a lignitului este dezvoltata pe o suprafata de circa 1/3 din suprafata judetui in exploatari in sbteran sau la suprafata .

In prezent exploatarea lignitului se face prin cele trei unitati mari de suprafata : cariera Jilt Nord si cariera Jilt Sud cu sediul in Matasari si cariera Rosiuta cu sediul in municipiul Motru ale caror limite ale campurilor miniere depasesc cu mult limitele teritoriului administrativ a comunei Matasari precum si exploatari in subteran (mina Dragotesti cu sediul in comuna Dragotesti dar cu activitate si pe teritoriul comunei Matasari)

Dintre aceste obiective miniere, carierele Jilt Nord si Jilt Sud cu sediul in comuna Matasari au capacitatea cumulata, conform licentelor de exploatare, este de 6 milioane lignit pe an.

Cariera Jilt Nord, impreuna cu depozitul de carbune si depozitele de steril sub forma de halde, afecteaza in prezent in mod direct teritoriile administrative ale comunelor Mataasari si Farcasesti, extinderea lucrarilor de exploatare urmand sa se faca catre comuna Ciuperceni.

Suprafetele ocupate in prezent de activitatea carierelor Jilt Nord si Jilt Sud, la sfarsitul anului 2006 pe teritoriul comunei Matasari (suprafete care includ utilitatile necesare desfasurarii procesului de productie – incinte, platforme, drumuri trasee de benzi transportoare, retele de alimentare cu energie electrica, etc.)este urmatoarea:

•••• prin decrete de expropriere: total 811,95 ha •••• prin vanzare – cumparare 178,42 ha •••• prin inchiriere 4,53 ha •••• prin atestare HG 843/1991 344,05 ha TOTAL 1.338,95 ha (din care arabil 590,75 ha, fanete, 113,49 ha., pasuni 67,52 ha, pasuni – tufaris 110,95

ha, curti constructii 7,19 ha,neproductiv 398,48 ha, padure 50,57 ha). In perioada licentei de exploatare (pana in anul 2019) urma ca pe teritoriul comunei Matasari sa mai fie ocupate inca 211,68 ha., din care 77,32 ha pentru cariera Jilt Nord si

134,36 ha pentru cariera Jilt Sud (program care nu s-a respectat din cauza dificultatilor intampinate in obtinerea terenurilor).

Lucrarile de excavare in perimetrul carierei Jilt Nord au inceput in anul 1980 prin doua microcariere insa excavatiile cu rotor au inceput in anul 1984 si in perioada 1984-1988 a fost exploatata o cantitate de 342 mii tone de carbuna, iar pana la sfarsitul anului 2005 a fost excavat, transportat si depozitat un volum de 17.568 mii tone carbune.

Conform documentatiilor geologice elaborate pentru cariera Jilt Nord rezervele de lignit din campul minier al carierei estmate erau de 46.537.067 tone in campul perimetrului de licenta si de 96.438.186 tone , in afara perimetrului de licenta.

Exploatarea rezervei de lignit din perimetrul carierei Jilt Sud a inceput in anul 1976 si in perioada pana la sfarsitul anului 2005 a fost excaavat, transportat si depozitat un volum de 50.859 tone carbune. Conform documentatiilor geologice elaborate pentru cariera Jilt Sud, rezervele de lignit din campul minier al carierei estimate erau de 58.274.348 in cadrul perimetrului de licenta si de 183.759.958 tone in afara perimetrului de licenta actual.

In prezent, cariera Jilt Nord, impreuna cu depozitul de carbune si depozitele de steril sub forma da halde, afecteaza in mod direct teritoriile administrative ale comunelor Matasari si Farcasesti. Avansarea lucrarilor de exploatare pina la limta nordica a perimetrului cu rezerve de lignit va afecta, dupa prelungirea perioadei de licenta, adica peste 20 ani, zona de sud a comunei Ciuperceni.

Cariera Jilt Sud, impreuna cu depozitul de carbune, afecteaza in mod direct teritoriile

36

administrative ale comunelor Matasari si Slivilesti. Avansarea catre sud a lucrarilor miniere de exploatare va mai afecta partea de nord a comunei Dragotesti.

Halda exterioara de steril Valea Bohorelu, care se afla intr-un stadiu apropiat de limita extinderii maxime, ocupa terenuri apartinand comunelor Matasari, Dragotesti, Negomir si Farcasesti.

Profilul economic al comunei este marcat in mod deosebit de activitatea in agricultura avand in vedere ca inaintea deschiderii exploatarii lignitului, populatia se indeletnicea preponderent cu agricultuta, cresterea animalelr, apicultura si mici mestesuguri traditionale.

De cand a inceput exploatarea carbunelui, oamenii au renuntat la mestesugurile traditionale in favoarea lucrului in mina sau in cariera.

Dupa anul 1970 a avut loc o reorientare a fortei de munca spre bazinele carbonifere Rovinari si Jilt inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Incepand cu anul 1997, odata cu reducerea activitatii in activitatea de minerit au avu loc disponibilizarei masive ale minerilor navetisti. In prezent populatia ocupata este repartizata in proportie de 6,8% in sectorul primar (agricultura si silvicultura),in proportie de 83,6 % in sectorul secundar (industrie si constructii) si numai 9,8% in sectorul tertiar (servicii).

Profilul economic cu profil agricol (producție, dar și o anumită prelucrare a produselor agricole) la care se adaugă fondul forestier, demonstrează un potențial economic agro - forestier important.

Suprafata terenului agricol de 2.314 ha ( 49,83 % din teritoriul administrativ al comunei) este format in cea mai mare parte din tern pasuni - fanete – 1.370 ha, din importante suprafete de arabile –724 ha, care favorizeaza cresterea animalelor dar si pomicultura si viticultura prin cele 210 ha.

Forma de exploatare a pamantului ca si crestera animalelor ests de tip familial, privat. Desi se cultiva grau, porumb, ovaz, cartofi, legume, pomi fructiferi, vita de vie, pamantul

este slab productiv si nu permite obtinerea unor productii care sa permita asigurarea unui trai decent familiilor.

Mecanizarea lucrarilor agricole este necorespunzatoare. Exista suprafete de pasune care permit oamenilor sa creasca animale ( vaci, porci, oi,

capre) dar numai pentru nevoile gospodariei. Nu existasisteme organizate de lucrare a pamantului sau de crestere a animalelor, nici

unitati de mica industrie, iar valorificarea produselor agro-alimentare este ineficienta datorita distantei reletiv mari fata de centrele orasenesti si lipsei de organizare a unui sistem de colectare a acestora.

Din suprafata totala de 3.167,05 ha care va fi afectata de carierele Jilt Nord si Jilt Sud, 63 % reprezinta teren agricol (2.001,88 ha).

In conformitate cu legislatia in vigoare, in vederea desfasurarii activitatii de exploatare in perioada 2006-2019 s-au reactualizat Planurile de dezvoltare pentru obtinerea licentei de exploatare ale carierelor Jilt Nord si Jilt Sud si s-au elaborat Planurile initiale de incetare a activitatii

In aceste documentatii au fost stabilite suprafetele care vor fi afectate de catre activitatea celor doua cariere precum si cheltuielile pentru ocuparea terenurilor (costuri terenuri, taxe conform Legii nr. 18/1991, despagubiri. De asemenea au fost evaluate si eslonate pe ani, cheltuielile necesare necesare redarii in circuit a terenurilor libere de sarcini tehnologice si a lucrarilor de ecologizare, atat pe perioada de exploatare cat si pe perioada de inchidere.

Avand in vedere potentialul agricol scazut al terenuril din zona, este necesara elaborarea unui program de reabilitarea a terenurilor agricole, prin masuri de control a eroziunii solului pe versanti, prin masuri hidroameliorative pentru eliminarea excesului de umiditate in zonele inundabile.

Pe baza favorabilitatii naturale si a potentialului fondului funciar se apreciaza ca productia vegetala va constitui si in perspectiva o subramura cu posibilitati de dezvoltare, iar zootehnia se va reface calitativ si cantitativ, pa baza ofertei naturale aa suprafetei agricole.

O adevărată bogăŃie naturală a comunei o reprezintă resursele forestiere deoarece

37

suprafaŃa de păduri de 1.328 ha reprezintă 28,60 % din totalul de 4.644 ha care constituie suprafaŃa teritoriului administrativ al comunei.

Despre caracteristicile fondului forestier se poate aprecia că vegetaŃia este spontană şi specifica zonei dealurilor subcarpatice cu o prezenta mai mare a gorunetelor pe versantii insoriti si a fagetelor pe versantii umbriti. In acelasi timp, in aceasta zona se remarca patrunderea puternica a speciilor submezofile (cer si garnita) care impreuna cu gorunetul si fagetul, formeaza amestecuri complexe.

Ca vârsta pădurile sunt clasificate ca arborete medii (70 - 80 ani) iar clasa de producŃie medie a pădurile este de gradul II.

Starea generala de sanatate a padurilor se apreciaza ca buna, majoritatea arboretelor fiin relativ sanatoase, dar se semnaleaza si atacuri ale daunatorilor, prcum si a fenomenului de uscare.

Padurile din zona analizata au atat functiuni de productie, cat si de protectie de mediu si asigura masa lemnoasa de calitate superioara.

In aceasta situatie, padurea are o importanata economica si o valoare de suport a dezvoltarii economiei si de protectie a calitatii mediului. Aceasta valoare este amplificata de rolul important al padurii in combatrea fenomenelor de eroziune.

Conform documentatiilor elaborate pana in prezent, activitatea viitoare a carierelor Jilt Nord si Jilt Sud va afecta o suprafata totala de 3.167,05 ha, din care 1.095,43 ha padure (34 %).

O categorie aparte o formeaza terenurile redate circuitului economic de exploatarea carbunelui. Acestea reprezinta fie teren agricol, fie silvic. Exista si posibilitatea de realizare a unor iazuri care pot deveni un punct important in dezvoltarea agroturismului. Se impune deasemeni crearea unei baza de cazare adecvate acestei activitati.

Conform Planurilor initiale de incetare a actvitatii la carierele Jilt Nord si Jilt Sud sunt propuse urmatoarele suprafete pentru redarea in circuitul silvic:

•••• suprafete aferente taluzelor finale 565,82 ha; •••• suprafete de protectie a gropii remanente 34,52 ha. Zona studiată deŃine un deosebit potential turistic, existând numeroase elemente

tradiŃionale specifice, folclorice, arhitecturale sau istorice, nu exista o baza turistica, aceasta activitate nefiind dezvoltata.

Structura suprafeŃei teritoriului comunei arată că resursele forestiere şi din agricultură pot crea suportul dezvoltării economiei pentru etapa viitoare alături de asigurarea fortei de muncă pentru activitatile economice din zona.

BilanŃul teritorial pe categorii de folosintă la 1 ian 1990

BilanŃ judeŃ BilanŃ comună Ha % Ha %

- Arabil 103.234 18,43 724 15,59 - Păşuni 84.787 15,14 1238 26,66 - FâneŃe 40.518 7,23 142 3,06 - Vii 8.399 1,50 33 0,71 - Livezi 13.226 2,37 177 3,81

TOTAL AGRICOL 250.204 44,64 2314 49,83 -Păduri 273.868 48,89 1328 28,60 -Ape 4.681 0,84 24 0,52 -CirculaŃie – drumuri 9.079 1,62 123 2,65 -ConstrucŃii 11.949 2,13 134 2,88 -Neproductiv 10.393 1,85 721 15,52

TOTAL NEAGRICOL 309.970 55,33 2.330 50,17 TOTAL GENERAL 560.174 100,00 4.644 100,00

Având în vedere modificările majore aparute în bilanŃul teritorial al comunei datorita dinamicii ocuparii terenurior pentru extinderea lucrarilor miniere şi Ńinând seama că economia

38

comunei va merge pe aceiaşi parametrii de dezvoltare se apreciază că bilanŃul teritoriului administrativ va suferi modificări importante in anii care urmeaza prin cresteres suprafetei terenului afectat de extinderea lucrarilor miniere in detrimentul tuturor celorlalte cetegorii de folosinta.

O alta posibilă corecŃie ar putea să apară si în urma aplicării cadastrului funciar, corecŃii ce s-ar putea datora masurarii exacte a teritoriului.

EvoluŃia funcŃiilor economice are loc pe fundalul înfăptuirii reformei economice în toate sferele de activitate economico - socială al cărui obiectiv este realizarea economiei de piată, a restructurării sectorului economic, a modernizării şi retehnologizării capacităŃilor de producŃie, a privatizării agenŃilor economici, a creării pieŃei de capital.

Şi dacă acest proces de restructurare ar trebui însoŃit de dezvoltarea accelerată a sectorului privat, pe ansamblul comunei se înregistrează un număr redus de activităti ale sectorului privat, orientate cu precădere pe comert şi intermedieri, prestări de servicii şi în mică măsură pe producŃie.

Structura suprafeŃei teritoriului comunei arată că resursele forestiere şi din agricultură pot crea suportul dezvoltării economiei pentru etapa viitoare alături de asigurarea fortei de muncă pentru activitatile economice din zona.

Agricultura, ca element important de dezvoltare a activităŃii economice a comunei trebuie analizată din mai multe puncte de vedere.

Profilul economic agricol ( producție, dar și o anumită prelucrare a produselor agricole) la care se adaugă fondul forestier, demonstrează un potențial economic agro - forestier important.

Teritoriul comunei al cărui bilanŃ a fost prezentat anterior, defineşte funcŃiunea agricolă ca una din principalele functiuni economice ale comunei prin cele 2.314 ha - total teren agricol din suprafaŃa totală a teritoriului administrativ de 4.644 ha şi în cadrul acesteia atat terenul arabil in suprafata de 724 ha, dar mai ales suprafaŃa păşunilor şi fâneŃelor (1.380 ha) şi a viilor şi livezilor (210 ha).

Suprafata terenului agricol de 2.314 ha ( 49,83 % din teritoriul administrativ al comunei) este format in cea mai mare parte din teren pasuni - fanete – 1.370 ha, din importante suprafete de arabile –724 ha, care favorizeaza cresterea animalelor dar si pomicultura si viticultura prin cele 210 ha.

Forma de exploatare a pamantului ca si crestera animalelor ests de tip familial, privat. Desi se cultiva grau, porumb, ovaz, cartofi, legume, pomi fructiferi, vita de vie, pamantul

este slab productiv si nu permite obtinerea unor productii care sa permita asigurarea unui trai decent familiilor.

Mecanizarea lucrarilor agricole este necorespunzatoare. Exista suprafete de pasune care permit oamenilor sa creasca animale ( vaci, porci, oi,

capre) dar numai pentru nevoile gospodariei Nu exista sisteme organizate de lucrare a pamantului sau de crestere a animalelor, nici

unitati de mica industrie, iar valorificarea produselor agro-alimentare este ineficienta datorita distantei reletiv mari fata de centrele orasenesti si lipsei de organizare a unui sistem de colectare a acestora.

Din suprafata totala de 3.167,05 ha care va fi afectata de carierele Jilt Nord si Jilt Sud, 63 % reprezinta teren agricol (2001,88 ha).

In conformitate cu legislatia in vigoare, in vederea desfasurarii activitatii de exploatare in perioada 2006-2019 s-au reactualizat Planurile de dezvoltare pentru obtinerea licentei de exploatare ale carierelor Jilt Nord si Jilt Sud si s-au elaborat Planurile initiale de incetare a activitatii.

In aceste documentatii au fost stabilite suprafetele care vor fi afectate de catre activitatea celor doua cariere precum si cheltuielile pentru ocuparea terenurilor (costuri terenuri, taxe conform Legii nr. 18/1991, despagubiri. De asemenea au fost evaluate si eslonate pe ani, cheltuielile necesare necesare redarii in circuit a terenurilor libere de sarcini tehnologice si a lucrarilor de ecologizare, atat pe perioada de exploatare cat si pe perioada de inchidere.

39

Avand in vedere potentialul agricol scazut al terenuril din zona, este necesara elaborarea unui program de reabilitarea a terenurilor agricole, prin masuri de control a eroziunii solului pe versanti, prin masuri hidroameliorative pentru eliminarea excesului de umiditate in zonele inundabile.

Pe baza favorabilitatii naturale si a potentialului fondului funciar se apreciaza ca productia vegetala va constitui si in perspectiva o subramura cu posibilitati de dezvoltare, iar zootehnia se va reface calitativ si cantitativ, pa baza ofertei naturale aa suprafetei agricole.

Din punct de vedere al clasei de pretabilitate, apreciem că zona de dealuri permite includerea terenurilor agricole în clasele II şi III, respectiv cu limitări reduse şi moderate pentru utilizarea ca arabil, limitările fiind date de textura nisipoasă şi argiloasă a solului, exces moderat de umiditate stagnantă, pantă moderată (15 - 20%) şi aciditate moderată (ph 5,5 5,8).

În mai mică măsură se pot încadra în clasa IV suprafeŃele de terenuri din zona pâraielor şi limitările sunt legate de frecvenŃa ridicată de inundabilitate a solului, prezenŃa stratului acvifer la 1 - 3 m adâncime şi textura nisipoasă şi argiloasă a solurilor.

Ca tip de activitate în agricultură se întâlneşte îndeosebi activitatea agricolă primară reprezentată de producŃia vegetală şi animaIă şi în foarte mică măsură activitatea agricolă secundară (care cuprinde prelucrarea simpIă a producŃiei agricole sau pomi - viticole din comună) dar lipseşte în totalitate activitatea agricolă terŃiară care va trebui sâ cuprindă toate aspectele de prelucrare, depozitare şi valorificare atât a produselor agricole brute cât şi a celor industriale sau prelucrate.

ProducŃia vegetală apreciată prin structura principalelor culturi agricole şi a nivelelor de producŃii medii la hectar plasează comuna printre cele la nivelul mediei pe judeŃ la grâu, fructe, porumbi şi cartofi.

Toate aceste producŃii inferioare faŃă de posibilităŃi se constituie în disfuncŃionalităŃi iar condiŃiile pedoclimatice favorabile comunei îndreptăŃesc obŃinerea unor producŃii superioare celor medii pe judeŃ.

Dotarea cu tractoare de diferite tipuri şi cu utilaje mecanice diversificate constituie una din verigile ce condiŃionează rentabilizarea activităŃilor agricole chiar şi în condiŃiile de relief ale comunei, iar situaŃia constatată demonstrează că gradul de dotare este necorespunzător.

Creşterea animalelor, componenta principală a activităŃii agricole se analizează prin prisma a 3 indicatori uzuali:

•••• încărcătura de animale la 100 ha este sub media pe judeŃ la ovine, bovine, porcine şi păsări;

•••• producŃiile medii pe cap de animal sunt sub cele medii pe judeŃ; •••• produsele animaliere ce revin pe locuitor care apreciază gradul de asigurare a

securităŃii alimentare a populaŃiei judeŃului demonstrează deficienŃe importante la principalele produse.

Valorificarea produselor agricole se face liber şi direct de către producătorii agricoli fără să existe intermediari privaŃi specializaŃi. SuprafaŃa de teren agricol este exploatată de către populaŃie prin sectorul privat care deŃine întreaga suprafaŃă.

Sectorul zootehnic este în totalitate privat însă calitatea raselor de animale trebuie serios îmbunătăŃită.

Deşi se cunosc condiŃiile specifice care impun amenajări hidroameliorative (combaterea excesului de umiditate freatic şi de suprafaŃă, combaterea eroziunii solului) teritoriul comunei a fost cuprins numai în mică măsură în programul lucrărilor de combatere a eroziunii solului executate înainte de anul 1989, lucrări abandonate în mare parte după anul 1990.

O adevărată bogăŃie naturală a comunei o reprezintă resursele forestiere deoarece suprafaŃa de păduri de 1.328 ha reprezintă 28,60 % din totalul de 4.644 ha care constituie suprafaŃa teritoriului administrativ al comunei.

Activitatea de silvicultură este coordonată de ROMSILVA Tg-Jiu, şi priveşte aproape în exclusivitate exploatarea materialului lemnos şi a altor subproduse ale pădurii.

Starea de sănătate a pădurilor se apreciază ca bună, majoritatea arboretelor fiind relativ sănătoase, însă s-a accentuat procesul de slăbire fiziologică a arborilor, care afectează peste 20% din acestea. dar se semnaleaza si atacuri ale daunatorilor, precum si a fenomenului de

40

uscare. Pădurile din teritoriul studiat se încadrează în grupa II după funcŃiunile pe care le

îndeplinesc având funcŃie de producŃie şi protecŃie şi care se realizează în principal prin masa lemnoasă şi alte produse ale pădurii şi în al doilea rănd, însă în mică măsură, se asigură şi protecŃia calităŃii factorilor de mediu.

Dintre produsele specifice pădurii, masa lemnoasă reprezintă principalul produs (cca. 200 mc/an ha) iar produsele accesorii (nelemnoase) cuprind produse cinegetice, fructe de pădure, plante medicinale şi aromate.

În această situaŃie, pădurea reprezintă pentru teritoriul studiat o importanŃă economică şi o valoare de suport a dezvoltării localităŃilor şi protecŃie a calităŃii mediului. Această valoare este amplificată şi de rolul important al pădurii în combaterea fenomenelor de eroziune şi de creştere a stabilităŃii terenurilor dacă avem în vedere condiŃiile fizico - geografice specifice. Turbiditatea ridicată a apelor în zona dealurilor pune în evidenŃă o vulnerabilitate la degradare prin eroziunea solului şi la necesitatea păstrării integrităŃii fondului forestier şi extinderii acestuia. În acelaşi timp apare necesară şi extinderea lucrărilor de stingere definitivă a fenomenului de torenŃiabilitate.

Despre caracteristicile fondului forestier se poate aprecia că vegetaŃia este spontană şi specifica zonei dealurilor subcarpatice cu o prezenta mai mare a gorunetelor pe versantii insoriti si a fagetelor pe versantii umbriti. In acelasi timp, in aceasta zona se remarca patrunderea puternica a speciilor submezofile (cer si garnita) care impreuna cu gorunetul si fagetul, formeaza amestecuri complexe.

Ca vârsta pădurile sunt clasificate ca arborete medii (70 - 80 ani) iar clasa de producŃie medie a pădurile este de gradul II.

Conform documentatiilor elaborate pana in prezent, activitatea viitoare a carierelor Jilt Nord si Jilt Sud va afecta o suprafata totala de 3167,05 ha, din care 1095,43 ha padure (34 %).

O categorie aparte o formeaza terenurile redate circuitului economic de exploatarea carbunelui. Acestea reprezinta fie teren agricol, fie silvic. Exista si posibilitatea de realizare a unor iazuri care pot deveni un punct important in dezvoltarea agroturismului. Se impune deasemeni crearea unei baza de cazare adecvate acestei activitati.


•••• suprafete aferente taluzelor finale 565,82 ha; •••• suprafete de protectie a gropii remanente 34,52 ha. Conform documentatiilor elaborate pana in prezent, activitatea viitoare a carierelor Jilt

Nord si Jilt Sud va afecta o suprafata totala de 3167,05 ha, din care 1095,43 ha padure (34 %). O categorie aparte o formeaza terenurile redate circuitului economic de exploatarea

carbunelui. Acestea reprezinta fie teren agricol, fie silvic. Exista si posibilitatea de realizare a unor iazuri care pot deveni un punct important in dezvoltarea agroturismului. Se impune deasemeni crearea unei baza de cazare adecvate acestei activitati.


•••• suprafete aferente taluzelor finale 565,82 ha; •••• suprafete de protectie a gropii remanente 34,52 ha. Profilul economic cu specific agricol ( producție, dar și o anumită prelucrare a produselor

agricole) la care se adaugă fondul forestier, demonstrează un potențial economic agro-forestier important.

In domeniul serviciilor economice, pe teritoriul comunei exista 50 societati cu profil de practicare a comertului si prestarilor de servicii, retea de unitati care asigura sorturile si cantitatile de produse ce raspund nivelului nivelului de solicitare al populatiei, precum si de asigurare a serviciilor de tot felul ( Banca cooperatista „Jiu” Tg. Jiu, sc Petrosit sa, Casa de ajutor reciproc E.M. Dragotesti, Agentia Domeniile Statului, CEC Bank, ROMGAZ sa, sc Agentia Economica Uniunea Europeana sa, sc Bancpost sa, Federalcoop Tg.Jiu, sc Petrom sa, Posta Romana sa, BRD – Groupe Societe Generale , Compania Nationala Loteria Romana, sc CEZ Distributi sa, US Mine – Energie Jilt, sc Romteleco sa, sc Boshy Impex srl, sc

41

Frontera srl, sc Danbimalv srl, cabinet medical individual Dr. Valceanu, sc Succes Nic Com srl, Asociatia Familiala Covrig Radu, sc Industrial Seinko srl, sc Vicreal service srl, sc J&R srl, sc Emfis Impex srl, sc Georgia Inter Com srl, sc Covifarm srl, sc Nostradamun Com srl, Cabinet Medical Dr, Severineanu Mihail,Energi – co Holding srl, sc Nowtel Electronics srl, sc Supremo Media srl, sc Euro GSM srl, sc Pelerin srl, sc Holboys srl, sc Afrodicom srl, sc Noiramos Com srl, sc Modtrana srl, sc Indian srl, sc Emuli Com Prod srl, sc Compania Nationala Actis srl, sc Smanic srl, sc Larmexim srl, sc Cetu srl, sc Cramonda srl, sc Acidor srl.

Turismul -Zona studiată deŃine un deosebit potential turistic, existând numeroase elemente tradiŃionale specifice, folclorice, arhitecturale sau istorice, nu exista o baza turistica, aceasta activitate nefiind dezvoltata.

Potentialul turistic al dealurilor Getice care include si comuna Matasari ca si vecinatatea arealului turistic Targu Jiu asigura comunei conditii optime pentru promovarea unor forme variate de turism precum turismul itinerant cu valente culturale si istorice (comuna fiind un centru important de etnocultural si folcloric ) ca si de tranzit catre alte zone limitrofe extrem de interesante,respectiv zona montana din imediata apropiere (pentru turism montan, turism speologic, alpinism) .

Zona respectiva din care face parte teritoriul comunei Matasari, respectiv arealul turistic Targu Jiu - Tismana ( definit perin Planul de Amenejare a Teritoriului judetului Gorj ) este deosebit si se circumscrie zonei centrale si de vest a judetului si cuprinde o concentrare deosebita de obiective turistice, atat in aria deluroasa si depresionara subcarpatica, cat si in cee montana dintre Jiu si Motru care individualizeaza prin:

•••• aspecte peisagistice de mare diversitate si frumusete, atat in dealurile subcarpatice cat si in munti;

•••• versantii sudici ai muntilor Valcan cu un domeniu schiabil in jurul cabanelor Straja si Valcan ( cu altitudine de 145 –1500 m); posibilitati de practicare a sporturilor de iarna se mai gasesc si pe pantele nordice ale muntilor Arcanu, Oslea, Sigleu Mare, fara sa existe insa amenajeri adecvate;

•••• prezenta reliefului carstic, cu numeroase chei si pesteri ( Cheile Motrului, Cheile Sohodolului, Cheile Tismanitei, Cheile Susitei Verzi, pestera Motru Sec, pestera Closani, pestera Cioaca cu Brebenei, pestera Gura Plaiului;

•••• existenta padurii de castan comestibil de la Pocruia – Tismana; •••• defileul Jiului de la Lainici, un sector de rara frumusete, unde se afla si

manastirea cu acelasi nume; •••• areale forestiere extinse in aria montana, locuri ideale pentru recreere si odihna; •••• prezenta lacurilor antropice de pe valea Motrului ( Valea Mare0, valea Bistritei (

lacul Vaja, Clocotis ), cu un fond piscicol important; •••• pastravaria Tismana; •••• important fond cinegetic; •••• complexul sculptural Constantin Brancusi din municipiul Targu Jiu; •••• un important numar de case si biserici vechi cu statut de monumente de

arhitectura; •••• muzeul de arhitectura populara de le Curtisoara; •••• Casa Memoriala a lui Constantin Brancusi si biserica de lemn din satul Hobita; •••• localitatea Tismana, binecunoscuta pentru Manastirea de maici si zestrea sa

etnoculturala deosebit de bogata; •••• localitatile rurale precum Pades, Pocruia, Francesti, Pestisani, Balta, Runcu,

Lelesti, Schela, Suseni, Cartiu se remarca prin existenta unor vechi gospodarii taranesti, biserici de lemn cu valoare de monumente, opere monumentale si de arta plastica; aiaci au continuat sa se practice mestesuguri ale artei si cratiei populare;

•••• prezenta unor muzee sau colectii etnografice satesti ( Lelesti, Arcani, Tismana,Runcu, etc.);

•••• o accesibilitate usoara prin intermediul drumurilor nationale si judetene cu o buna calitate a sistemului rutier;

42

•••• o mare varietate de forme de practicare a turismului respectiv turism montan, turism balnear, sporturi de iarna, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism de sfirsit de sapatamina.

Un argument in sprijinul activitatilor de dezvoltare a turismului in comuna il constituie cuprinderea in documentele oficiale a unor obiecte de interes major.

Daca conform Legii nr.5/2000 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului National - sectiunea Zone protejate – comuna Matasari nu este inclusa cu nici un obiectiv protejat, in schimb sunt incluse un numar de 3 obiective in Lista monumentelor istorice, aprobata prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor si anume:

• 299- GJ-II-m-B 09327 Biserica de lemn, sat Matasari (catun Valea Boului), 1897 •••• 344 .GJ-II-m-B 09364 Biserica de lemn , sat Runcurel, 1836 •••• 345-GJ-II-m-B- 09365 Casa – cula Eftimie Nicolaescu, sat Runcurel, sec XIX Din verificarile facute la fata locului s-au constatat urmatoarele: •••• obiectivele de la pozitia 299, respectiv biserica de lemn din satul Matasari

(catunul Valea Boului) si obiectivul de la pozita 344 respectiv biserica din satul Runcurel, din informatiile primite de le Directia Judeteana de Cultura si Patrimoniu exista in teren dar au suferit interventii la toate elementele componente ale cladirilor ceea ce face ca monumenele de arhitectura respective sa-si fi pierdut aproape toate caracteristile care au determinat inscrierea lor in Lista monumentele istorice

Biserica de lemn din Matasari, monument istoric datat 1897

•••• obiectivul de la pozitia 345 respectiv Casa-Cula Eftimie Nicolaescu, din satul Runcurel, din informatiile primite de la Directia judeteana de Cultura si Patrimoniu exista in teren insa este intr-o stare foarte avansata de degradare (tot materialul lemnos din care este realizata constructia este intr-un grad final de putrzire) asa incat este practic imposibila refacerea constructiei.

De la primele constatari, fara a intra in profunzimea unor verificari de specialitate rezulta ca obiective mentionate mai sus trebuie excluse din Lista de monumente istorice, parere

43

impartasita si de catre autoritatile publice locale.

44

Obiectivele de la pozitiile 344 si 345 respectiv Biserica de lemn (GJ-II-m-B 09364) si Casa-Cula Eftimie Nicolaescu ( GJ-II-m-B 09365) din satul Runcurel, se afla in campul minier al carierei Jilt Nord si prin avansarea fronturilor de lucru dincolo de limita perimetrului de licenta actual, vor fi afectate total.

In aceaste conditii se impune reanalizarea fiecarei pozitii in parte de catre comisia judeteana de specialitate in vederea clarificarii situatiei acestora astfel incat sa se poata stabili masurile de punere in valoare a celor ce au cu adevarat importanta istorica si de arhitectura, sau de stramutare a lor inainte de inceperea lucrarilor miniere.

Este de mentionat faptul ca teritoriul comunei Matasari nu este cuprins in ariile protajate a siturilor de importanta comunitara din reteaua ecologica europeana Natura 2000 in Romania (conform Ordinului nr. 1964 din 13 decembrie 2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Biserica din satul Runcurelu, monument istoric 2.5. POPULAłIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE PopulaŃia stabila înregistrată la recensământul din anul 2002 a fost de 5490 locuitori, cu

o scadere dramatica de 1736 locuitori faŃă de recensământul din 1992 (7226 locuitori).Intre timp populatia comunei a ajuns, la 1 ianiarie 2009 la un numar de 5288 locuitori.

Structura populaŃiei pe sexe este relativ echilibrată, numărul femeilor la 1 ianuqrie 2009

45

fiind de 2591 persoane ( 49 % 0 fata de 2697 barbati ( 51 %), raport invers fata de situatia pe judeŃ, unde majoritatea (50,4%) o reprezintă femeile. EvoluŃia populaŃiei este consemnată pe o mai lungă perioadă de timp înregistrându-se o creştere a populaŃiei, după recensământul din anul 1977.

Număr locuitori ( pop. stabila) 1985

1992

Recens. 2002

Recensământ 2009

Dir. Statistica 1992-2002

Spor TOTAL

COMUNĂ 7.277 7.226 5.490 .287 1.736

Matasari Bradet

Bradetel Croici

Runcurel

3.746 543 183 497 522

5.423 566 197 512 528

3.490 578 131 431 431

1.505 12 66 81 96

Pe ansamblul comunei se înregistrează o scadere semnificativă de 1736 4 persoane

ceea ce reprezintă peste 24 % faŃă de recensământul din anul 1992 şi denotă o situatie speciala, prin procentul mare de scadere, fata de situatia generala pe judeŃ unde populaŃia totală a scăzut în anul 2002 cu 15891 persoane faŃă de anul 1992 (-3,9%) iar numai în mediul rural scăderea a fost de 8278 persoane (-3,5%).Acest fenomen are ca principala cauza restructurarile profunde care s-au petrect in activitatea de minerit si care s-a concretizat prin disparitia a numeroase locuri de munca.

Densitatea populaŃiei este de 118,2 loc/km2, mult superioara densităŃii medii pe judeŃ (71,00 loc/km2), ceea ce caracterizează un spaŃiu de o concentrare accentuata a populaŃiei si cu mult mai multpeste media pe judeŃ din mediul rural (47,00 loc/km2).

Pe grupe mari de vârstă populatia comunei, la recensământul din anul 2002 se apropie de media pe judeŃ.

Grupe de vârstă

0 – 16 ani 16 – 60 ani Peste 60 ani PopulaŃia totală

Nr. loc % Nr. loc % Nr. loc % JudeŃ 401.021 97.727 24,37 242.419 60,45 60.875 15,18

Comuna Matasari 5.490 1.469 26,75 3.426 62,41 595 10,64

Pe baza datelor prelevate de DirecŃia JudeŃeană de Statistică rezultă că populaŃia de 0 - 16 ani este in crestere ( la cca. 27%) şi creşte populaŃia de 60 ani şi peste cu cca. 1,0%.

Structura demografică arată că populaŃia din grupa de vârstă 16 - 60 ani este majoritară iar „raportul de dependenŃi”, respectiv raportul dintre populaŃia adultă (16 - 60 ani) şi populaŃia sub 16 ani şi de 60 ani şi peste este pozitiv.

După starea civiIă, faŃă de recensământul din anul 2002, fenomenul de nupŃialitate are o tendinŃă de scădere de la 8,6 la 7,9 căsătorii la 1000 de locuitori.

De asemenea divorŃialitatea, ca fenomen care caracterizează echilibrul demografic al societăŃii, are o tendinŃă de scădere de la 1,81 divorŃuri la 1000 locuitori în anul 1997 la 1,11 divorŃuri la 1000 locuitori în anul 2009. ÎnrăutăŃirea componentelor de calitate a vieŃii constituie cauza principaIă a degradării fenomenelor demografice analizate.

Nivelul de instruire al populaŃiei rezultat din recensământul populaŃiei din anul 2002 arată că faŃă de recensămintele anterioare se înregistrează o diminuare a gradului de instruire generaIă şi speciaIă a populaŃiei. Scade numărul şi proporŃia absolvenŃilor de invăŃămănt secundar şi superior concomitent cu reducerea sensibiIă a numărului şi proporŃiei absolvenŃilor de învăŃămănt primar şi a numărului persoanelor care nu au absolvit nici o şcoaIă.

Reforma în domeniul învăŃământului, în desfăşurare şi în prezent, conturează unele schimbări în orientarea şcolară a tineretului, aceasta răspunzând cerinŃelor economiei de piaŃă legate de solicitările crescânde de specialişti în economie, administraŃie, justiŃie etc.

46

EvoluŃia populaŃiei începând cu recensământul din anul 1977 marchează o evoluŃie descrescatoare după recensământul din 1992 şi în comparaŃie cu cele mai recente date oficiale rezultate la recensământul din anul 2002.

Din analiza structurii populaŃiei active ocupate pe principalele sectoare socio-economice rezultă nivelul de modernitate a economiei.

PopulaŃia activă la sfârşitul anului 2008 a fost de 3948 persoane in total, incluzand si navetistii apreciati la un numar de circa 1000 persoane , astfel ca populatia ocupata cu domiciliul in comuna se estimeaza la 2848 persoane, ceea ce reprezintă 51,8% din totalul populaŃiei.

Repartizarea populatiei active ocupate pe cele trei sectoare de actvitate (sectorul primar – agricultura si silvicultura; sectorul secndar – industria si constructiile si sectorul tertiar – seviciile) este urmatoarea:

JUDEłUL GORJ COMUNA Matasari

Total Urban Rural Total Sectoare de

activitate Nr.

pers. % Nr. pers. % Nr.

pers. % Nr. pers. %

Primar 99.600 50,10 21.500 21,90 78.100 77,60 196 6,80 Secundar 49.900 25,10 39.500 40,30 10.400 10,30 2380 83,60 TerŃiar 49.300 24,80 37.100 37,80 12.200 12,10 272 9,60

TOTAL 198.800 100,00 98.100 100,00 100.700 100,00 2848 100,00 Economia comunei se caracterizează ca fiind de un nivel redus de modernitate

deoarece tipurile de activitate specifice sectorului terŃiar sunt insuficient dezvoltate, atât ca pondere din totalul populaŃiei cât şi ca densitate, situaŃia din comună fiind sub media pe judeŃ.

Pentru etapa de perspectivă evoluŃia populaŃiei a fost proiectată Ńinând seama de mai mulŃi factori decisivi în stabilirea nivelului de evoluŃie.

O importantă influenŃă asupra numărului de locuitori o va avea procesul de restructurare a activităŃii economice şi în mod deosebit a unităŃilor din oraşele şi comunele industrializate învecinate, care treptat va conduce la eliberarea unui număr important de salariaŃi. O serie de factori de „atractivitate” sporită pentru creşterea economică - silvicultura, agricultura, industria, serviciile, turismul etc. - vor juca un rol însemnat în echilibrarea structurilor demo - economice. PotenŃialul de dezvoltare economică a comunei va atrage în perspectivă un număr de locuitori cu o uşoară tendinŃă de creştere, chiar dacă ritmul mediu anual înregistrat între anii 1977 – 2002 a avut numai evolutie negativa în dinamică.

Număr locuitori

Varianta I (tendenŃial) 2009 2015 2020

POPULAłIA TOTALĂ, 5.287 5.500 5.700

Din analiza corelată a acestor factori a reieşit concluzia că teritoriul comunei se va

înscrie în categoria unităŃilor administrativ teritoriale în care populaŃia se va menŃine în perspectivă ca ordin de mărime aproximativ la nivelul numărului de locuitori înregistrat în situaŃia actuală cu o uşoară tendinŃă de creştere.

Ca reŃea de localităŃi, comuna Matasari are în structura sa un număr de 5 sate, din care Matasari este satul de centru, iar celelalte sate sunt: Bradet, Bradetel, Croici si Runcurel.

Ca număr de sate, comuna Matasari se situează sub media pe judeŃ de 6,2 sate pe comună.

Ca număr de locuitori – 5287– comuna Matasari se înscrie în rândul comunelor de talie mare, având în vedere că în judeŃ populaŃia medie pe comună este de 3595 locuitori.

După mărimea satelor ,cu un sat de peste 3500 locuitori, trei sate cu o populatie de

47

circa 400 - 600 locuitori si un sat sub 150 locuitori comuna Matasari se înscrie peste media pe judeŃ unde mărimile cele mai frecvente sunt ale satelor cu 200-250 locuitori (39,6% din total) şi a celor cu 500-1000 locuitori (32% din totalul satelor).

Structura satelor ce compun comuna, pe categorii de mărime este următoarea: •••• peste 3500 locuitori - satul Matasari -3918 loc., •••• intre 400 si 600 locuitori - satul Bradet -578 loc., satul Runcure - 432 loc., satul

Croici - 431 loc. •••• sub 150 locuitori – satul Bradetel - 131 loc. Ca tipologie morfologică trăsătura caracteristică a satelor gorjene care corespunde

întocmai şi comunei Matasari este că acestea sunt amplasate în zonele de contact dintre formele de relief (dealuri şi depresiuni), zone în care microclimatul este mai favorabil şi resursele naturale sunt suficiente.

SuprafaŃa intravilanului este o altă trăsătură a aşezărilor dependente de condiŃiile naturale şi economice specifice judeŃului şi comunei. Ocuparea aproape exclusiv în agricultură a locuitorilor a impus aşezărilor o talie medie si mica.

Forma alungită si ramificată, cu structură adecvată este o caracteristică specifică aşezărilor comunei datorată în special condiŃiilor mediului geografic. Formele de relief nu au fost propice dezvoltării reŃelelor localităŃilor pe toate direcŃiile. Pentru o mai bună folosire a reliefului dar şi pentru a lăsa libere terenurile favorabile agriculturii, locuitorii au preferat aşezarea în lungul apelor sau a poalelor dealurilor, aşezare ce coincide cu cea a principalelor drumuri. Din acest motiv satele comunei au, de regula, o singură stradă - sau un număr redus de străzi - cu gospodării de o parte şi de alta, având forma vetrei alungită. Exceptie face satul Matasari cu o retea de strazi rectangulara proiectata astfel pentru a primi un numar cat mai mare de institutii publice si gospodarii stramutate.

În perspectiva următorilor ani se întrevăd modificări spectaculoase în structura şi forma reŃelei de localităŃi deoarece extinderea lucrarilor miniere afecteaza total ( satul Runcurel dupa anul 2012 ) sau partial ( satele Bradetel dupa anul 2025 si Croici dupa anul 2013 ) un numar mare de gospodarii din cele trei sate. Singurele sate neafectate de programul extinderii mineritului sunt Matasari si Bradet, insa aici vor apare restrictionari ale unor zone afectate de alunecarile de teren.

În interiorul comunei, satul de reşedinŃă Matasari va avea şi în continuare rol de coordonare limitat la propriul teritoriu administrativ, cuprins în categoria de importanŃă locală cu funcŃiune economică agrar - silvică şi cu dotări şi echipări de nivel local. Celelalte sate aparŃinătoare comunei îşi vor rezolva prin dotările proprii serviciile numai pentru locuitorii satelor respective.

Strategia de dezvoltare a retelelor de localităŃi va urmări integrarea comunei în reŃeaua judeŃeană de localităŃi, stabilirea relaŃiilor ierarhice cu centrele de influenŃă care asigură serviciile de nivel zonal, dezvoltarea activitatii industriale cu profil de extractie a lignitului si a altor funcŃiuni neagricole pe baza resurselor existente precum şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă şi de muncă a populaŃiei prin dezvoltarea funcŃiilor de servire şi rezidenŃiale.

Fondul de locuit al celor 3100 gospodării existente in 2009 este format din 3100 locuinŃe ( din care 1461 apartamente proprietate de stat in locuinte colective si 1639 locuinte proprietate privata in locuinte colective si locuinte individuale) care au 7201 camere de locuit cu o suprafaŃă locuibilă de 106208 mp., ceea ce conduce la o medie de 20,09 mp/loc (peste media pe judeŃ de 13,53 mp/loc) şi la 1,36 camere pe persoană (peste media pe judet de 1,04 camere/persoană).

Ca distribuŃie a celor 5287 locuitori in prezent şi 3100 gospodării se constată că o gospodărie are în medie 1,71 persoane (faŃă de media pe judet de 2,51 persoane/gospodărie) iar numărul de camere ce revine unei gospodării este de 2,32 sub media pe judeŃ de 3,2 camere.

Cea mai mare parte a locuinŃelor sunt de tip colectiv reprezentate de locuintele colective din satul de centru Matasari.

Clasificarea locuinŃelor după materialele de construcŃii conduce la concluzia că cea mai mare parte din acestea (73,7%) sunt realizate din materiale durabile, 21,5% sunt construcŃii din

48

lemn iar 3,8% sunt construcŃii din materiale perisabile (paiantă, chirpici şi alte materiale). Ca durată de serviciu 18,20% sunt locuinŃe noi, pană în 20 ani, 42,70 sunt locuinŃe între

Locuinte colective de tip blocuri cu 5 niveluri (P+4), ocupate-functionale sau neterminate sau devastate si nefunctionale

49

Case vechi care, cat de curand, vor disparea, locul lor fiind luat de altele noi, mai solide

50

dar 20 şi 50 ani, 21,20% au între 50 - 100 ani iar 17,90% au depăşit durata de serviciu de 100 ani nicidecum mai frumoase

In cea mai mare parte, casele sunt de tip rural, cu gospodarii individuale, fara dorari

minime de confort ( apa curenta, canalizare), care din pacate, in marea lor majoritate nu asgura gradul de confort general.

In localitatea Matasari au fost construite un numar de 2.084 apartamente ( din care 1665 sunt cumparate si locuite iar 419 sunt devastate in blocuri pentru familiile stramutate ca urmare a demolarii gospodariilor lor si pentru cazarea fortei de munca detasate pentru exploatarea crbuneelui. In prezent blocurile de locuinte, sunt in mare parte ocupate in totalitate, dar sunt si blocuri ocupate partial si chiar neocupate (o mare parte din aceste constructii au ramas nefinalizate).

La evolutia fondului locuibil s-au avut în vedere următoarele: •••• modernizarea fondului locuibil existent, îndeosebi din zonele rezidenŃiale cu un

număr important de locuitori, realizate după 1960, numeroase locuinŃe fiind afectate de procese negative necesitând îmbunătăŃirea confortului (in mod deosebit locuintele colective din care,in cea mai mare parte sun in blocuri neterminate).

•••• creşterea siguranŃei structurale şi fiabilităŃii; numeroase locuinŃe fiind construite din materiale perisabile - 3,8%. din fondul Iocativ - care nu oferă siguranŃa şi confortul locuirii;

•••• renovarea fondului Iocativ vechi valoros din centrele localităŃilor sau integrarea acestora în noi acŃiuni de reconstrucŃie;

•••• dezvoltarea fondului Iocativ în vederea acoperirii cererii de locuinŃe; •••• asigurarea bazei materiale de construcŃii la preŃuri accesibile şi formarea pieŃelor

de imobiliar în scopul stimulării construcŃiei de locuinte. Efortul constructiv din următorii ani trebuie să cuprindă şi lucrările de reparaŃii şi

modernizare la fondul Iocativ existent, care necesită o cantitate suplimentară de materiale de construcŃii şi manoperă.

Deşi construcŃia de locuinŃe nu atinge cotele dinaintea anilor ‘90, legalizarea situaŃiei juridice a unor imobile precum şi satisfacerea cererilor de constructie de noi imobile va duce la modificări în intravilanul şi extravilanul localităŃilor.

Acest fenomen va avea în principal trei direcŃii de dezvoltare: •••• lotizarea şi construcŃia de noi imobile în intravilanele localităŃilor; •••• mărirea densităŃii în cadrul localităŃilor; •••• renovarea urbană prin modernizarea sau reconstructia unor imobile existente. Concentrările de dotări, aflate în mare parte în centrele de activitate civică ale

localităŃilor, prezintă în comparaŃie cu zonele funcŃional - productive caracteristici diametral opuse.

ActivităŃile de servire, dependente din ce în ce mai mult de traficul de informaŃii, se pot clasifica astfel, în trei categorii:

1) Servicii de bază: I. învăŃămănt;

II. sănătate; III. comert şi servicii pentru populaŃie.

51

2) Servicii infrastructurale I. cultură:

II. sport - recreere; III. transporturi şi telecomunicaŃii.

3) Servicii administrative I. financiar – bancare;

II. prelucrarea informaŃiilor; III. elaborarea şi aplicarea politicilor.

FrecvenŃa de utilizare curentă, periodică şi ocazională face ca acestea să influenŃeze zone de mărimi progresive în raport cu atracŃia pe care dotările o exercită în teritorii şi cu viteza deplasărilor pe direcŃia centrelor.

Între diversele zone de influenŃă ale dotărilor şi categoriile de activităŃi enumerate mai sus se stabileşte o strânsă legătură.

Serviciile de bază sunt specifice centrelor ce deservesc zone restrânse de mărimea unuia sau mai multor teritorii administrative situaŃie în care se află şi comuna Matasarii.

Analiza gradului de dotare s-a făcut şi în baza prevederilor legale – anexa IV la Legea nr.351/2001 de aprobare a planului de Amenajarea Teritoriului NaŃional – secŃiunea IV – ReŃeaua de localităŃi rezultând următoarele:

a. pentru satul reşedinŃă de comună Matasari •••• instituŃii publice obligatorii şi care există: - sediu primărie - şcoală primară si gimnaziala (exista si Colegiul Tehnologic cu Internat ) - grădiniŃă - posta si serviciu de telefonie - cabinete medicale ( exista Centrul de Sanatate si Dispensarul Uman) - sediu poliŃie - bibliotecă - parohie-biserică ( 2 biserici din care una monument istoric ) - cimitir - dispensar veterinar - spatii pentru servicii publice - teren de sport amenajat ( exista Stadionul si o Baza sportiva ) - serviciu de pompieri (asigurat de unitatile miniere) - puncte pentru colectarea deseurilor - alimentarea cu apa potabila centralizata - canalizarea apelor menajere - alimentarea cu gaze naturale •••• instituŃii publice care nu există: •••• camin cultural ( dar este in constructie Casa de Cultura)

b. pentru satele componente ale comunei sunt obligatorii următoarele instituŃii publice:

•••• şcoală primară •••• punct sanitar •••• spaŃii comerciale pentru comerŃ alimentar şi nealimentar (există în satele componente chiar dacă uneori funcŃionează în condiŃii necorespunzătoare.

Din analiza situatiei existente, pentru satele componenete ale comunei rezulta urmatorul grad de dotare:

in satul Bradet: •••• Scoala primara si scoala gimnaziala •••• Gradinita (nefolosita) •••• Camin cultural •••• Biserici – 2 •••• Cimitire – 2

52

•••• Alimentare cu apa potabila •••• Alimentare cu gaze naturale

In satul Bradetel: •••• Scoala primara •••• Biserica •••• Cimitir •••• Alimentarea cu gaze naturale

In satul Croici: •••• Scoala primara •••• Gradinita •••• Biserica •••• Cimitir

In satul Runcurel: •••• Scoala primara •••• Biserica ( mon. Istoric) •••• Cimitir

Din analiza gradului de dotare a comunei se retin următoarele: •••• în administraŃia publică sediile pentru primărie şi poliŃie sunt corespunzătoare; •••• în învătămănt reŃeaua de clădiri şcolare este în general corespunzătoare,

numărul de elevi fiind sub 30 pe sală de clasă; disfuncŃionalităŃile majore le constituie starea actuală a clădirilor şcolare şi distanŃele mari ce trebuiesc parcurse de la domiciliu la şcoală pentru o mare parte din elevi,

•••• dotările pentru ocrotirea sănătăŃii sunt corespunzătoare pentru această perioadă, însă nu a fost definitivat programul de restructurare a acestei activităŃi;

•••• dotările comerciale trebuie analizate şi în măsura în care centrele urbane sau centre de comune cu bază de dotări comerciale mai dezvoltată asigură distribuŃia corespunzătoare a mărfurilor în zonele de influenŃă; din acest punct de vedere cele trei tipuri de unităŃi comerciale (din sectorul cooperatist, public şi privat) asigură nevoile locuitorilor comunei.

Pentru etapa de referintă a planului urbanistic general propunerile privesc: •••• în învăŃămănt - organizarea procesului educational pe durata unei singure serii şi

îmbunătăŃirea condiŃiilor de desfăşurare a procesului de învăŃămănt; •••• în activitatea de sănătate trebuie urmărită extinderea numărului şi îmbunătăŃirea

randamentului în unitătile sanitare şi de asistenŃă socială; •••• în reŃeaua comercială este de urmărit asigurarea fiecărui sat cu un minim de

unităŃi comerciale indiferent de sectorul din care provin, stimulându-se concurenŃa pentru îmbunătăŃirea serviciului.

2.6. CIRCULATIA Cai de comunicatie rutiere Din punct de vedere al accesibilitătii, teritoriul comunei Matasari are o foarte bună

accesibilitate atât de la municipul Tg-Jiu, centrul judeŃului, faŃă de care se afIa la o distanŃă de 40 km, cât şi faŃă de oraşele Rovinari si Motru care constituie puncte de atracŃie pentru locuitorii comunei.

ReŃeaua de căi rutiere din comună, analizată în contextul legăturilor cu teritoriile învecinate şi cu legăturile de transport judeŃean, este formată din:

•••• drumul judeteanDJ 673 A cu traseul Trestioara ( DJ 673 – Dragotesti – Matasari – Bradet – Stramba Vulcan – DN 67, cu o lungime de 6.6 Km pe teritoriul comunei

•••• drumul comunal DC 73 Pinoasa (DJ 674) – Bradetu (DJ 673 A), cu o lungime totala de 7,3 km, din care 2,3 km pe teritoriul comunei

•••• drumul comunal DC 73 A Bradet – Bradetel, cu o lungime totala de 2,0 km, in totalitate pe teritoriu comunei

53

•••• drumul comunal DC 86 Miculesti ( DJ 673) – Croici – Matasari, cu o lungime totala de 4,3 km din care 3,3 km pe teritoriul comunei

•••• drumul comunal DC 107 Rosiuta (dn 67 ) – Runcurelu – Matasari ( DJ 673A), cu o lungime totala de 7,46 km din care 5,06 km pe teritoriul comunei drumuri stradale si vicinale, in numar de 55 si cu o lungime de 20,69 km., asa cum au fost inregistrate in patrimoniul public al comunei.

De asemenea in teritoriul extravilan al comunei exista o retea de drumuri de exploatare, indeosebi pentru exploatarea agricola, in lungime de circa 15 km.

In acelasi timp in zona lucrarilor miniere exista o retea de drumuri tehnologice cu folossinta aproepe exclusiva in interes productiv, dar folosite in situatii de exceptie si pentru nevoi publice, in lungime de circa 20,0 km.

ReŃeaua de drumuri publice din teritoriul administrativ al comunei are o lungime totală de 39,95 km cuprinde un drum judetean cu o lungime de 6,6 km., 4 drumuri comunale cu o lungime de 12,66 km şi un număr de 55 drumuri săteşti, drumuri vicinale şi străzi rurale cu o lungime de 20,69 km. Din această reŃea 11,50 km sunt drumuri modernizate (6,6 km drumuri judetene şi 5,0 km drumuri comunale) restul de 28,45 km fiind pietruite sau de pământ.

Din analiza datelor de la recensământul din circulaŃiei din anul 2000 când s-au făcut măsurători de trafic pe drumurile judetene a rezultat ca DJ 673 A este categorisit ca drum secundar cu trafic de 1501 -2500 vehicole.

Ca disfunctionalitati privind reteua de cai de comunicatie rutiera se constata urmatoarele:

•••• reteaua majora de cai rutiere nu este adaptata la cerintele traficului european; •••• drumurile existenteprezinta o stare de viabilitate necorespunzatoare, cu

numeroase puncte critice pe traseul de drum judetean cu trsfic mare ( traversarea localitatilor, treceri le nivel, reducerea capacitatii portante din lipsa lucrarilor de intretinere si a depasirii duratei de exploatare);

•••• calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier pentru drumurile modernizate este considerată corespunzătoare, ca si pe drumurile comunale modernizate dar in interiorul comunei există şi o reŃea de drumuri comunaqle si străzi rurale nemodernizate cu o stare de întreŃinere proastă.

•••• drumurile publice, în totalitate, în traversarea localităŃilor impun viteze de circulaŃie reduse, deoarece starea căii de circulaŃie este necorespunzătoare, lăŃimea platformei drumului este sub limite normale datorită frontului îngust al limitei de proprietate iar curbele au raze foarte mici. În acelaşi timp, cea mai mare parte din podurile existente necesită lucrări pentru mărirea capacităŃii de circulaŃie;

•••• reteaua de strazi rurale are, in multe cazuri, o configuratie de tip tentacular, cu numeroase sinuozitati, legaturi deficitare di discontinuitati;

•••• lipsa parcajelor amenajate, in special in zona centrala si in vecinatatea institutiilor publice;

•••• lipsa spatiilor necesare pentru circulatia pietonilor si biciclistilor, indeosebi pe drumul judetean;

•••• lipsa unui studiu de circulatie pentru caile rutiere din zona. Starea tehnică a statiilor de călători este in general satisfăcătoare necesitănd insa,

pentru derularea în condiŃii corespunzătoare a transportuiui de călători, o serie de lucrări de redimensionare a acestora şi a căilor de acces.

Lagatura intre comune si localitatile importante din zona se face cu mijloace de transport in comun, care rezolva si problema navetismului, iar pentru lucratorii care fac naveta la distante mari E.M. Jilt a pus la dispozitie microbuze.

Pentru accesul in perimetrele de exploatare, exista drumuri tehnologice, in general betonate. In interiorul carierelor si haldelor de steril au fost amenajate drumuri tehnologice de-a lungul traseelor de transport pe benzi. In functie de durata de exploatare a acestora, drumurile yrhnologice au fost realizate cu suprastructura din pamant compactat, din balast sau beton.

Cai de comunicatie feroviare

54

Teriitoriul comunei este traversat, in lungul Paraului Jilt de calea ferata , simpla, electrificata C. F. Turceni – Dragotesti, care apartine Companiei Nationale de Cai Ferate „C.F.R.” s.a. Liniile care ajung la depozitele de carbune din localitatea Matasari sunt linii uzinale utilizate in scop industrial ai apartin exploatarilor miniere.

2.7. INTRAVILANUL EXISTENT. ZONE FUNCłIONALE. BILANł TERITORIAL. Intravilanul existent al localitatilor comunei Matasari, stabilit prin Planul urbanistic

general, proiect elaborat in anul 1998, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 37/2000 a insumat o suprafata de 745,0 ha, calculat prin masuratori grafice pe planuri la scara 1:5000. Dar acelasi intravilan calculatat pe baza coordonatelor intravilanelor existente este de 854,40 ha. Diferenta foarte mare de suprafata este explicabila deoarece precizia masuratorilor grafice a fost scazuta.

Având în vedere precizia de determinare a suprafeŃelor net superioară prin calculul coordonatelor intravilanelor faŃă de metoda măsurărilor grafice utilizată la elaborarea planurilor urbanistice în anul 1999, în continuare ca suprafeŃe a intravilanelor existente se va folosi valoarea de 854,40 ha faŃă de care se vor raporta suprafeŃele intravilanelor propuse.

Din analiza situatiei existente se remarcă o serie de disfuncŃionalităŃi majore: Ca suprafaŃă în intravilan ponderea o deŃine zona de locuit şi funcŃiuni complementare

ceea ce este normal ca pondere, dar mai puŃin corect ca suprafaŃă si s-a acceptat ca regulă generală o adâncime a intravilanului de 100,00 m. Din analiza modului cum sunt organizate gospodăriile, rezultă că adancimea de 100 m este corecta pentru drumurilr judetene si comunale iar pentru celalate categorii de drumuri ( strazi rurale, drumuri vicinale, etc.) este suficientă o adâncime de 50 - 75 m; adâncimea generalizata a intravilanului de 100 m conduce, în mod artificial la o densitate de locuire relativ scăzută.

În acelaşi timp, adâncimea generalizata de 100 m a intravilanului influenŃează negativ şi alte zone funcŃionale prin creşterea acestora (căi de comunicaŃie, ape, terenuri neconstruite) care deŃin o suprafaŃă şi o pondere foarte mare.

De asemenea s-a facut o analiza si a intravilanelor marcate pe planurile cadastrale de lucru ( din perioada 1988 – 1990 ) preluate de OCPI Gorj, planuri in proiectie Stereo, scara 1:5.000, intravilane care includ, in anumite zone, mari suprafete de terenuri agricole neutilizabile pentru constructii, iar in alte zone adancimea intravilanelor este chiar si sub 50 m, adancime ce nu mai permite constructia de locuinte si mai ales de anexe gospodaresti.

Totodata regulile dupa care s-au stabilit intravilanele cadastrale au facut ca acestea sa aiba un aspect neuniform deoarece au foarte multe intreruperi in lungul drumurilor, astfel incat ar fi practic imposibila determinarea corecta a zonelor functionale.

Un ultim aspect disfuncŃional al acestui mod de dimensionare a intravilanului îl constituie faptul că vor fi supuse impozitării ca terenuri în intravilan importante suprafaŃe de teren care vor avea, în continuare, folosinŃă agricolă.

Ca structură a zonelor funcŃionale se constată o suprafaŃă redusă pentru spaŃiile verzi, de sport şi agrement, deşi dotările publice includ şi astfel de spaŃii (în mod deosebit şcolile), însă, se poate aprecia că, in unele sate, pădurile, care coboară pănă în vetra satelor pot constitui şi zone de agrement naturale.

De remarcat este faptul că zona de activitate agrozootehnică mai există prin construcŃiile de profil ce se păstrează în prezent, însă menŃinerea lor în această zonă funcŃională urmează să fie reanalizată în condiŃiile în care destinaŃia lor va fi alta.

Ca structură a intravilanelor este de remarcat faptul că în general fiecare sat este constituit din trupuri principale, la care se adaugă mici trupuri izolate cu destinaŃii diferite

O situatie speciala o are zona lucrarilor miniere pe suprafata careia se executa lucrari extrem de complexe de constructii, instalatii, excavatii, haldari, depozitari. Redari in circuitul economic.

In aceasta situatie, in intelesul Legii nr. 350?2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, terenurile pe care se executa lucrari de orice fel trebuie incluse in intravilane fie de la elaborarea Planului urbanistic general, fie prin documentatii de urbanism de alt gen, dupa aprobarea Planului urbanistic general.

55

Avand in vedere ca ne aflam in etapa de actualizare a Planului urbanistic general, la solicitarea autoritatilor locale si la propunerea proiectantului in intravilanele propuse, zona de actvitati industriale va include si incintele unitatilor miniere subterane sau de suprafata. Si deoarece suprafetele acestor incinte sunt foarte mari si depasesc teritoriile satelor (luate individual) iar aceste teritorii nici nu sunt delimitate in nici un fel.

Pentru corecta intelegere a acestei zone functionale speciale, reprezentarea grafica se va face pe harta sc. 1:25.000 care permite identificarea limitele unitatilor miniere iar suprafata acestei zone functionale se va inregistra in bilantul general pe comuna deoarece nu exista limite administrative pentru fiecare sat in parte.

2.8. ZONE CU RISCURI DE DEZASTRE (NATURALE si TEHNOLOGICE) •••• zone cu riscuri naturale; •••• zone cu riscuri tehnologice; •••• zone cu terenuri degradate sau supuse degradarii de exploatarea miniera. 2.8.1. Zone cu riscuri naturale (hazarduri naturale) Prevederi generale Analiza zonelor cu riscuri naturale de pe teritoriul comunei Matasari s-a făcut pornind de

la obligaŃiile pe care le au administraŃiile locale şi judeŃene stabilite prin acte normative de a elabora hartile de riscuri naturale ( hazarduri naturale) ca parte componenta a documentaŃiei de amenajarea teritoriului judeŃean (şi se elaborează de către Consiliul JudeŃean) ale caror prevederi se preiau si se inscriu in planurile generale de urbanism şi regulamentele locale de urbanism detaliindu-se pentru fiecare localitate in parte.

La data actualizarii planurilor generale de urbanism si a regulamentelor locale de urbanism pentru localitatile comunei Matasari, se constata ca Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei a asigurat elaborarea, in anul 2007, a studiului „ IDENTIFICAREA SI DELIMITAREA HAZARDURILOR NATURALE ( CUTREMURE, ALUNECARI DE TEREN SI INUNDATII). HĂRłI DE HAZARD LA NIVELUL TERITORIULUI JUDEłEAN” la nivelul judetelor ce compun Regiunea 4 - (Sud-Vest, Oltenia): judeŃele Vâlcea, Olt, Dolj, Gorj, MehedinŃi.( proiect IPTANA nr.243/3707 si 244/3708).

In aceste conditii si judetul Gorj beneficiaza de informatiile cele mai autorizate pentru identificarea si delimitarea zonelor supuse hazardului natural dar si de masurile specifica ce trebuiesc luate pentru eliminarea urmarilor unor asemenea evenimente.

Hazardul natural reprezinta amenintarea cauzata de fenomene naturale potentiale care pot produce pierderi de vieti omenesti si pierderi economice si care pot avea consecinte negative asupra societatii.

Hazardul se cuantifica prin probabilitatea ca anumiti parametri care caracterizeaza un fenomen sa fie depasiti intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat.

Hazardul nu se refera la consecintele fenomenului (distrugeri, victime, pierderi economice), el este cauza consecintelor. Consecintele/pierderile sunt cuantificate prin risc.

Riscul exprima posibilitatea de a avea pierderi de vieti omenesti si economice. Riscul se cuantifica prin probabilitatea ca intr-un amplasament dat si intr-un interval de timp dat, pierderile sa depaseasca un anumit nivel.

Adeseori termenul de hazard este intrebuintat eronat. Un exemplu des intalnit este expresia de “reducere a hazardului”.

Hazardul nu poate fi redus, el exista independent de vointa omului, dar consecintele lui (riscul) pot fi reduse.

Principalele cauze si efecte ale producerii dezastrelor sunt urmatoarele: CUTREMURE DE PAMANT: fenomene de faliere a scoartei terestre; INUNDATII: ploi torentiale, topiri bruste de zapada, accidente produse la lucrarile

existente pe cursul raurilor (rupturi de baraje, diguri canale, deteriorarea regularizarii cursurilor de apa) sau erori umane legate de exploatarea constructiilor hidrotehnice si de obturarea albiei raurilor prin depozitarea de diverse materiale, amplasari necorespunzatoare de constructii noi;

ALUNECARI DE TEREN: precipitatiile atmosferice pot provoca reactivarea unor alunecari vechi si aparitia alunecarilor noi, iar eroziunea apelor curgatoare cu actiune

56

permanenta la baza versantilor, actiunea apei subterane, actiunea inghetului si a dezghetului, actiunea cutremurelor reactiveaza alunecarile vechi sau declanseaza alunecari primare, sapaturi executate pe versanti sau la baza lor, defrisarea abuziva a plantatiilor si a padurilor, produce declansarea energiei versantilor

Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, metodologie.

Elaborarea acestei documentaŃii - HărŃi de hazard la nivelul teritoriului judeŃean - se înscrie în efortul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei de îndeplinire a atribuŃiilor ce-i revin în conformitate cu prevederile art.18 alin (b) al Legii nr. 350/2001 ca organ specializat al Guvernului în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului de colaborare cu consiliile judeŃene şi consiliile locale, precum şi urmărirea modului în care se aplică programele guvernamentale şi liniile directoare în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului la nivel regional, judeŃean şi local în vederea aplicării prevederilor legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a V-a, Zone de risc natural.

Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la hazarduri naturale, cutremure, alunecări de teren şi inundaŃii au ca obiect, elaborarea hărŃilor de hazard pentru aceste zone, definirea condiŃiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului judeŃean, precum şi de stabilire a programului de măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor acestora. Totodată această documentaŃie va furniza o primă imagine asupra zonelor expuse hazardurilor naturale, cutremure alunecări de teren şi inundaŃii, în vederea elaborării hărŃilor de risc.

Un alt obiectiv foarte important al lucrării este şi acela de conştientizare şi mobilizarea unor actori naŃionali, judeŃeni şi locali în procesul de pregătire, elaborare, avizare şi aprobare a hărŃilor de risc natural în conformitate cu prevederile legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a V-a Zone de risc natural, respectiv a HG nr. 447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi conŃinutul hărŃilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaŃii şi de completare a documentaŃiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în conformitate cu prevederile HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenŃele minime de conŃinut ale documentaŃiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale.

In acelaşi timp lucrarea se constituie ca şi studiu de fundamentare pentru Planurile de Amenajare a Teritoriului JudeŃean – PATJ şi pentru planurile urbanistice generale – PUG ale unităŃilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeŃului, în vederea instituirii măsurilor specifice privind atenuarea şi prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea construcŃiilor şi utilizarea terenurilor

Promovarea limitată a lucrărilor şi a măsurilor de remediere propuse în zonele critice şi conservarea sau execuŃia lentă a unor lucrări propuse, a necesitat impunerea elaborării unor studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de manifestare ale fenomenelor studiate, precum şi a strategiilor de aplicare a măsurilor urgente ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea celor propuse a se realiza în aceste zone. Din acest motiv rezultatele acestor studii sunt deosebit de utile pentru toate instituŃiile de resort ce utilizează sau au în subordine planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, sistemele hidrotehnice şi de îmbunătăŃiri funciare.

Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social - economice din perimetrele supuse fenomenelor de risc natural, precum şi aplicarea de măsuri adecvate structurale şi nonstructurale ca şi evidenŃierea promovării unor lucrări specifice pe unele sectoare va conduce la limitarea pagubelor produse şi la protejarea unor viitoare investiŃii.

Prevederi legislative:

Lista cuprinde principalele legi cu referire directă: •••• Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului NaŃional – •••• PATN - SecŃiunea a V-a, Zone de risc natural. •••• Legea nr.138/2004 a îmbunătăŃirilor funciare cu completările şi modificările

ulterioare.

57

•••• Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. •••• Metodologie privind elaborarea documentaŃiilor:

•••• HG nr.382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenŃele minime de conŃinut ale documentaŃiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale.

•••• HG nr.447/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi conŃinutul hărŃilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaŃii.

•••• Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.

•••• Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi •••• monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluŃiilor de intervenŃie - GT006-

97, aprobat prin şi publicat în Buletinul construcŃiilor nr.10/1998. •••• Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărŃilor de

risc la alunecarea versanŃilor, pentru asigurarea stabilităŃii construcŃiilor - GT019-98, aprobat prin şi publicat în Buletinul construcŃiilor nr. 6/2000.

SituaŃia pe plan internaŃional. Alinierea la normele europene Politica Ńărilor europene privind gestionarea şi managementul riscurilor naturale în

general şi la inundaŃii în special, s-a bazat pe studii şi cercetări coerente ample, la nivel de bazine hidrografice pentru diverse componente ale hărŃilor de risc, începând cu anii 1980, prin programe-cadru succesive de lucru propuse de Uniunea Europeană. Propunerile privind un nou program vor continua să sprijine cercetările privind evaluarea şi managementul unitar al zonelor de risc extinse la nivelul teritoriului UE.

A. InundaŃii Schemele structurale de amenajare cu lucrări hidrotehnice de apărare contra

inundaŃiilor până la această perioadă au vizat apărarea obiectivelor social economice punctuale sau pe zone cu areale mai mari unde erau amplasate complexe social –economice dezvoltate.

Schimbările climatice au înregistrat ploi cu intensităŃi deosebite pe perioade mari de timp şi au generat lanŃuri de viituri cu modificări remanente de la o viitură la alta ale caracteristicilor hidrogeologice ale solurilor, morfologiei albiei, caracteristicilor constructive ale lucrărilor hidrotehnice. În acest caz s-a constatat că pagubele datorate unor asemenea fenomene complexe cu probabilitate de apariŃie extremă sunt mult mai mari decât la producerea unei viituri singulare cu debit maxim asociat unei probabilităŃi mai mici de apariŃie.

În perioada 1998-2004 în Europa s-au produs cca.100 viituri majore, cauzând moartea a cca.700 oameni, pagubele directe au afectat cca.1 mil.oameni, însumând cca.25. miliarde euro. În anul 2005 principalele Ńări afectate de inundaŃii au fost: Austria, Bulgaria, FranŃa, Germania şi România.

Principalii factori care au dus la înregistrarea acestor pagube sunt: producerea de viituri şi a debitelor maxime cu valori mari (ca o consecinŃă a schimbărilor climatice), dezvoltarea obiectivelor economoce în zonele inundabile cu risc mare, vulnerabilitatea mare a zonelor locuite situate în zonele de risc.

În urma producerii acestor evenimente Parlamentul Uniunii Europene propune Directive cu scopul reducerii riscului natural, protecŃiei populaŃiei, protecŃiei mediului şi a reducerii pagubelor obiectivelor social-economice. Directivele privind gestionarea inundaŃiilor se vor aplica pe tot teritoriul Uniunii Europene

În prima etapă statele membre ale UE au obligaŃia de a elabora harta de risc la inundaŃii, cu revizuirea acestora la fiecare 6 ani.

În a doua etapă statele membre ale UE vor stabili nivelul de apărare a zonelor de risc la inundaŃii în funcŃie de probabilitatea de producere a viiturilor de calcul corespunzător apărării zonelor locuite şi a obiectivelor social-economice situate în arealele inundabile. În concordanŃă cu aceasta se va elabora planul de amenajare a bazinelor hidrografice privind protecŃia contra inundaŃiilor pe bazine şi subbazine hidrografice.

B. Alunecări de teren

58

Preocuparea pentru realizarea hărŃilor de risc la alunecări de teren pe plan internaŃional este majoră, exishazardele legate de industia chimica legate de instalatiile care utilizeaza substantetând numeroase congrese internaŃionale, workshop-uri şi publicaŃii care au drept obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a ocurenŃei foarte mari a alunecărilor de teren. Ele pot să apară în orice arie care nu este morfologic plată.

Cauzele apariŃiei alunecărilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere cât mai amănunŃită a acestui fenomen. Încălzirea globala care a dus la precipitaŃii şi furtuni abundente, cutremurele de intensitate mare care au avut loc în ultimii ani au dus la apariŃia unor alunecări de teren cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale şi mediului.

Conform inregistrarilor spatiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate urmatarele datele statitice privind alunecarile de teren

59

Cauzele apariŃiei alunecărilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere cât mai amănunŃită a acestui fenomen. Încălzirea globala care a dus la precipitaŃii şi furtuni abundente, cutremurele de intensitate mare care au avut loc în ultimii ani au dus la apariŃia unor alunecări de teren cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale şi mediului.

În general realizarea hărŃilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte locuite şi cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a pământurilor în zonele respective, chiar şi la educarea oamenilor în situaŃii de criză.

HărŃile de hazard la alunecare se definesc ca fiind: hărŃi care indică probabilitatea anuală de apariŃie a unei alunecări de teren într-o arie anume. O hartă ideală de hazard la alunecare ar trebui să arate nu numai posibilitatea de apariŃie a unei alunecări de teren într-un anume loc, clar specificat dar şi urmările pe care le-ar putea avea o alunecare de teren dintr-o zonă învecinată.

C.Cutremure

60

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.

In comparatie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din Romania prezinta o activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului.

La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane de km2. Dupa cum se poate observa din seismicitatea Europei, fig. 6, activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte, datele caracteristice vor fi analizate în detaliu.

SituaŃia pe plan naŃional privind obiectul studiului. România nu este deloc exceptată de la incidenŃa dezastrelor şi catastrofelor naturale.

Strategia naŃională pentru dezvoltare durabilă a României, elaborată în 1998, recunoaşte existenŃa calamităŃilor produse de cutremurele de pământ, alunecările de teren şi inundaŃiile împotriva cărora trebuie luate măsuri preventive. Pe de altă parte s-a constatat că în România 57% din pierderile economice anuale sunt datorate inundaŃiilor şi alunecărilor de teren.

De asemenea studii anterioare mentioneaza ca în România 37,4 % din suprafaŃa Ńării se află în stare de risc, 45,8% din populaŃie trăieşte în stare de risc şi 50,3% din bugetul Ńării este afectat de riscul catastrofelor naturale. Din păcate inundaŃiiile survenite în anul 2005 şi 2006 au confirmat cu prisosinŃa estimările expertilor. În acelaşi timp peste 60% din teritoriul României este sub ameninŃarea permanentă a cutremurelor subcrustale din estul Ńării sau crustale din vest.

Harta de hazard şi de risc constituie un modul de bază ce se integrează şi în cadrul deciziilor pentru apărarea contra inundaŃiilor pe teritoriul României, conform carora sistemul propus începe cu automatizarea măsurării caracteristicilor viiturilor şi continuă cu procedurile de procesare primară şi modelare hidrologică a datelor oferite. Această primă ramură a sistemului permite cunoaşterea unor date ce semnalează că manifestările fenomenul hidrologic înregistrat sunt un pericol eminent. A doua parte a sistemului o reprezintă harŃile de hazard şi risc menite ai ajuta pe specialişti în găsirea soluŃiilor specifice pentru coordonarea exploatării optime lucrărilor hidrotehnice de apărare precum şi prevenirea - pregătirea zonelor de manifestare incluse în hărŃile de risc.

Ambele ramuri converg către obŃinerea unui suport util în luarea deciziilor referitoare la managementul şi reducerea pagubelor la un minim acceptat de standardele Uniunii Europene.

Acest sistem este conceput pentru a-i sprijini pe cei care iau decizii cu un nivel de informare complexă, cu date bine structurate şi sistematizate, privind alegerea celor mai bune şi corecte decizii în procesul de management al viiturii cât şi pentru propunerea unor lucrări de apărare contra inundaŃiilor.

Cadrul natural al teritorului judeŃului Gorj, analizat. Prezentarea regiunii de dezvoltare Caracteristici fizice si geografice Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia este situatã în partea de S-V a României

între meridianele de 22º02' si 24º02' si paralelele de 43º03' si 45 º 03', acoperind 29.212 Km2, adicã 12,25% din suprafata României.

Cu o suprafata de 29.212 km2, reprezentând 12,25% din suprafata totala a României (238391 km2), Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia înglobeaza 5 judete: Valcea, Olt, Dolj, Gorj, si Mehedinti, ce grupeaza 40 orase, din care 11 municipii, 408 comune si 2.066 sate.

Teritoriul dintre fluviul Dunărea, râul Olt şi CarpaŃii Meridionali, provincia istorică Oltenia, este dispusă pe trei zone de relief, care se succed de la nord la sud: la nord, versantul sudic al MunŃilor Vâlcan şi Parâng şi versantul sud - estic al MunŃilor Godeanu şi MehedinŃi, in centru, SubcarpaŃii Olteniei, Podişul Getic şi Depresiunea intercolinară Târgu Jiu, iar la sud, Câmpia Olteniei.

61

Oltenia cuprinde, de asemeni, 201.302 hectare de zone protejate (14% din suprafata totala de zona protejata a României), ce cuprind parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii stiintifice, naturale si monumente ale naturii. Aceste zone sunt de un interes deosebit pentru frumusetea si bogatia peisajelor si în unele cazuri unicitatea florei si faunei

Clima Datoritã pozitiei regiunii, aceasta este influentatã de cãtre sistemele mediteraneene

climatice, mai mult decât de sistemele temperat-continentale ce afecteazã regiunile învecinate. În general, este mai cald în Regiunea S-V decât în restul teritoriului tãrii.

La nivelul Regiunii 4 -SV Oltenia parametrii meteorologici principali sunt: •••• temperatura medie anualã 11,3 grade Celsius •••• temperatura maximã 39,5 grade Celsius •••• temperatura minimã -22,7 grade Celsius (08 februarie 2005 la statia meteo Târgu

Jiu) •••• precipitaþii atmosferice fatã de o valoare medie anualã la nivelul regiunii de circa

660l/mp în cursul anului 2005 s-au înregistrat urmãtoarele: valori 1082 l/mp în Dolj, 1122 l/mp în Gorj, 1084 l/mp în Vâlcea, 990 l/mp în Olt si 1050 l/mp în Mehedinti (valori excedentare cantitativ în comparatie cu cantitatea medie multianualã)

Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica a Regiunii Sud Vest este cuprinsa în întregime în bazinele

hidrografice ale râurilor Olt, Jiu si Cerna. Resursele de apã de suprafatã (râuri lacuri naturale si artificiale) precum si cele de apã

subteranã la nivelul Regiunii 4SV Oltenia sunt reprezentate de: •••• Fluviul Dunãrea pe o lungime de 392 km care delimiteazã la sud Regiuniea 4SV

Oltenia de Serbia-Muntenegru si Bulgaria având ca afluenti principali râurile Topolnita, Jiu, Jiet, Olt, Oltet si Vedea

•••• Râul Jiu cu o lungime totalã de 331 km care traverseazã Regiunea 4SV Oltenia de la nord la sud având ca afluenti principali Tismana, Motru, Amaradia si Gilort

•••• Râul Olt care strãbate judetele Vâlcea si Olt de la nord la sud având ca afluenti principali Topolog, Lotru, Olãnesti, Bistrita, Cerna, Oltet si Teslui

Lacurile. Principalele lacuri naturale sunt situate la Bistret (judetul Dolj), Zaton (judetul Mehedinti)

si Câlcescu (judetul Vâlcea). Lacul Bistret este al doilea ca dimensiune din tara, cu o suprafata de 1867 hectare si un volum de apa de 28.000 metri cubi. Lacul Calcescu este un lac glaciar. În Oltenia exista alte 6 lacuri artificiale din care 2 în judetul Mehedinti se situeaza ca dimensiune pe primul si al doilea loc ca marime la scara nationala: Ostrovul Mare (40.000 hectare suprafata, 800.000 metri cubi ca volum) si Portile de Fier (10.000 hectare suprafata, 2.400.000 metri cubi volum). În judetul Vâlcea, pe râul Lotru se afla lacul de acumulare Vidra (la o altitudine de 1289 m, cu o suprafata de 1035 hectare si o adâncime maxima la baraj de 109 m, cu un volum de 340 milioane m3 si o lungime de 9 km), a carui apa este utilizata pentru hidrocentrala Lotru - Ciunget, cea mai mare de pe râurile interioare. De asemeni raul Olt este aproape in intregime amenajat. Apele acestor lacuri artificiale sunt exploatate pentru productia de energie.

Localizare geografică a judetului Gorj JudeŃul Gorj este situat în SV României (în nord vestul Olteniei), având o suprafaŃă de

506.144 mp. Iar dupa modul de folosinta este formata din 99.215 ha terenuri arabile, 88.469 ha păşuni, 42.487 ha fâneŃe, 9.158 ha livezi şi 4.439 vii. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră ocupă cca. 274.248 ha, cca.4.469 ha ape.

Teritoriul judeŃului are ca vecini:judeŃul Hunedoara în nord şi nord-vest, judeŃul Vâlcea în nord şi nord-est, judeŃul Dolj în sud-est, judeŃul MehedinŃi în vest şi sud-vest şi judeŃul Caraş Severin în nord-vest. Ca unitate administrativ-teritorială judeŃul Gorj cuprinde municipiul Târgu-Jiu reşedinŃa de judeŃ, municipiul Motru, 7 oraşe, 61 de comune cu 411 de sate.

Ca poziŃie pe glob judeŃul Gorj este încadrat de umătoarele coordonate geografice: 440 58’ şi 450 38’ latitudine N, şi 220 06’

şi 230 39’ longitudine E.

62

În prezent populaŃia judeŃului Gorj numără cca. 386.097 locuitori, din care cca. 180.260 în mediul urban şi cca. 205.837 în mediul rural.

JudeŃul Gorj dispune de un bogat tezaur al frumuseŃilor naturale. Văi brăzdate de râuri, păduri şi zăvoaie, dealuri pline de rodul viilor, şi şesuri mănoase formează un peisaj plin de pitoresc. Un alt element oferit sunt locurile şi construcŃiile din patrimoniul istoric şi cultural.

Principalele unităŃi de relief. Relieful este variat, cu trei trepte distincte ce coboară treptat, de la nord către sud. În partea de nord şi nord-vest se desfăşoară pantele sudice ale munŃilor Parâng, Vâlcan

şi Godeanu, iar în vest nord-vest se extinde partea de nord-est a munŃilor MehedinŃi. Zona montană ocupă 29% din suprafaŃa judeŃului, cu altitudini ce depăşesc uneori 1.800

m., nenumărate urme ale glaciaŃiei cuaternare şi spectaculoase forme de relief carstic- Cheile OlteŃului, Runcului, Motrului.

O caracteristică a masivelor Godeanu şi Parâng o constituie prezenŃa celor trei suprafeŃe de eroziune – SuprafaŃa Borâscu, SuprafaŃa Râu Şes şi SuprafaŃa GornoviŃa.

Zona SubcarpaŃilor Getici este extinsă în partea centrală a judeŃului, şi ocupă aproape 34% din suprafaŃa acestuia.

Depresiunea subcarpatică olteană, este situată imediat sub poalele munŃilor, închisă spre sud de un şir dea dealuri, iar Depresiunea Târgu-Jiu Cărbuneşti, constituită din lunci şi terase, este situată între aliniamentul dealurilor subcarpatice, şi Dealul Roşiei, Dealul lui Bran şi Dealul Bijorescu.

Aspecte geostructurale. Din punct de vedere morfologic în cadrul judeŃului Gorj se disting două unităŃi majore:

zona muntoasă spre nord şi zona deluroasă, depresionară spre sud.

Zona muntoasă, cu înălŃimi ce depăşesc frecvent 1500 m, cuprinde culmile ce alcătuiesc MunŃii Vâlcanului, situaŃi la vest şi MunŃii Parâng dezvoltaŃi la est. Cele două masive muntoase, separate de cursul Jiului, se caracterizează prin culmi paralele, orientate nord – sud dispuse perpendicular pe creasta principală.

Spre sud se trece la o zonă cu aspect tabular, sub formă de platou cu altitudini în jur de 400 m. Aceste platouri sunt presărate cu numeroase doline şi fenomene carstice, depozitele calcaroase având o largă dezvoltare.

În sudul subcarpaŃilor getici se dezvoltă un relief colinar care se suprapune Platformei Moesice. Aici altitudinile scad brusc, se trece la o zonă deluroasă formată din delurile Motrului şi OlteŃului, care în ansamblu alcătuiesc piemontul getic.

Principalul curs de apă este Jiul, care drenează o reŃea hidrografică simetrică reprezentată prin cursurile râurilor Motru, Gilort, Amaradia şi afluenŃii acestora.

Din punct de vedere pedologic,în judeŃul Gorj solurile sunt reprezentate prin tipurile brune şi brun – roşcate de pădure.

Substratul geologic şi condiŃiile pedoclimatice diferenŃiază două zone cu soluri diferite: Piemontul Getic şi dealurile şi depresiuniel SubcarpaŃilor Getici.

În Piemontul Getic rocile de solificare sunt formate în mare parte din marne, argile marnoase precum şi din pietrişuri şi nisipuri.

Procesele pedogenetice sunt cele de alterare puternică a silicaŃilor şi de migrare a produselor de alterare secundară. Solurile din Piemontul Getic se caracterizează prin procese de alterare cu formare de argilă acumulată în orizontul B şi silice acumulată rezidual în orizonturile A2 şi A1 şi în orizontul de humus.

În zona dealurilor Piemontului Getic (partea de sud a judeŃului), puternic împădurită până de curând, sunt prezente toate varietăŃile de soluri de pădure. De asemenea, se întâlnesc soluri în diferse grade de podzolizare, iar în luncile râurilor şi pe terase sunt soluri aluvionare aflate în diferite grade de solificare.

În funcŃie de particularităŃile geomorfologice, tipurile de soluri întâlnite în judeŃul Gorj se regăsesc în mai multe grupe.

Soluri, categorii de folosinŃa a terenurilor, gradul de împădurire. Lucrări de îmbunătăŃiri funciare.

63





Soluri brune de pădure slab şi moderat erodate se dezvoltă pe argile, au un conŃinut moderat de humus şi azot, apar dezvoltate, în special, pe interfluviile valea Galbenul – valea OlteŃului şi valea Gilortului – valea Jiului.

Soluri brune de pădure, puternic erodate şi gleizate, se dezvoltă pe pante mai mari, între 18 şi 35o, ceea ce conduce la o puternică spălare a orizontului A.

Solurile deluviale şi deluvio – coluviale cuprinde două tipuri: brun şi coluvial medio – adânc fiind răspândite la poalele dealurilor piemontane cu pante mici.

Soluri podzolice secundare apar pe terasele superioare de 8 – 10 m şi pe zonele netede ale interfluviilor.

Solurile aluvionare nisipos – argiloase se întâlnesc pe toate văile râurilor având o mare dezvoltare în luncile Jiului, OlteŃului, Motrului şi Gilortului. Caracteristic acestor soluri este conŃinutul ridicat de humus în orizontul A, iar apa freatică aflată la mică adâncime îi menŃine umiditatea chiar şi în anii mai secetoşi.

În zona dealurilor subcarpatice, de asemenea, au fost întâlnite mai multe tipuri de soluri. Soluri silvestre podzolice gălbui care ocupă, de obicei, suprafeŃele plane de pe gruiurile

piemontane şi de pe terasele vechi. Pe terenurile argiloase s-a constatat că procesele de pedogelizare se manifestă puternic în orizontul B.

Solurile silvestre brune – gălbui – podzolice se dezvoltă în condiŃii de relief, rocă şi vegetaŃie apropiate solurilor podzolice. Astfel, acestea apar, în general, pe un relief mai accidentat – cazul versantului nordic al dealului Sporăşti şi cornişele teraselor mai noi.

Solurile silvestre podzolice şi solurile silvestre brun-podzolice sunt asemănătoare cu cele anterioare întâlnindu-se pe pantele mai accentuate.

Solurile semigetice ocupă o bună parte din conurile de dejecŃie formate de văi la ieşirea lor din zona montană.

Solurile pseudorendzinice, caracteristice dealurilor subcarpatice interne, formează complexe cu solurile silvestre brune.

ConfiguraŃia reliefului din judeŃul Gorj face ca cca 43,5 % (245.307 ha) din teritoriu să fie împădurită, restul de 56,5 % fiind ocupată de terenuri agricole, silvostepă, terenuri degradate de activităŃile antropice.

Lucrări de îmbunătăŃiri funciare. Înlăturarea excesului de umiditate JudeŃul Gorj ocupă un loc important în Ńară în ceea ce priveşte suprafaŃa totală a

sistemelor de desecare, care se cifrează în jurul valorii 9084 ha. Cele mai importante sunt: • Iaşi – Budieni cu o suprafaŃă de 4104 ha • Plopşoru – Brăneşti cu o suprafaŃă de 1960 ha. Datele tehnice privind amenajările lucrărilor de desecare distribuite pe sisteme şi unităŃi

administrativ teritoriale sunt redate în tabelul de mai jos: Corectarea formaŃiunilor torenŃiale În judeŃul Gorj au fost inventariate un număr de 136 formaŃiuni torenŃiale cu o suprafaŃă

care însumează 41511 ha.

64

În prezent sunt executate lucrări de corectare a torenŃilor şi de ameliorare a terenurilor degradate pe o suprafaŃă de 1109 ha. Întreaga suprafaŃă pe care s-au efectuat lucrări este ocupată de fondul forestier.

ReŃeaua hidrografică existentă în limitele bazinelor hidrografice torenŃiale este de circa 820 km, din care circa 81 km (9,9 %) cu lucrări executate, 113 km cu degradări ( 13,8%) şi 626 km ( 76,3%) fără degradări .

Caracteristici climatice, regimul precipitaŃiilor. Clima este temperat continentală, cu slabe influenŃe mediteraneene, determinate de

prezenŃa munŃilor înalti si mijlocii, a dealurilor subcarpatice şi depresiunilor. Regimul climatic este în general caracterizat prin veri răcoroase cu precipitaŃii

abundente, şi ierni friguroase cu frecvente viscole şi strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată.

PrecipitaŃiile medii anuale sunt repartizate inegal, înregistrând creşteri substanŃiale odată cu altitudinea.

În ceea ce priveşte temperatura aerului, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpu Mare aceasta atinge o valoare medie anuală de 10,2oC, iar în zona de la poalele MunŃilor Vâlcan temperatura medie anuală ajunge la 6oC, în timp ce la altitudini de 400 m din dealurile subcarpatice este de 1,5oC (dealul Bran).

Analiza anotimpurilor arată că iarna este mai rece în depresiuni, unde se produc importante inversiuni de temperatură. De aici rezultă că în zonele deluroase ale Motrului, platforma GornoviŃa, temperaturile din ianuarie sunt cu 0,5 – 1,5oC mai ridicate.

Vara încălzirea este accentuată, temperatura medie depăşeşte 20oC în lunile iulie – august, cu 5 – 6oC mai scăzută în Câmpia Olteniei şi în Câmpia Română.

Toamna, în zonele deluroase ale Olteniei, temperaturile medii ale lunii octombrie depăşesc pe cele din aprilie cu 1 – 2oC.

În privinŃa regimului îngheŃului se constată că cele mai timpurii îngheŃuri se produc la Târgu Jiu la 23 septembrie şi cele mai târzii la 30 mai. DispariŃia îngheŃului are loc în medie la 13 aprilie.

Referitor la regimul precipitaŃiilor atmosferice, cele mai mari cantităŃi s-au înregistrat la staŃia Prâng de 951 mm (medie anuală), iar în zonele înalte din MunŃii Vâlcan acestea ajung la 1.000 – 1.100 mm/an.

Spre sud se constată o scădere a precipitaŃiilor anuale şi anume la Tismana debitul mediu este de 935 mm, la Novaci 863 mm şi la Târgu Jiu 753 mm.

Cantitatea de apă căzută în 24 ore are de cele mai multe ori efect negativ, producând inundaŃii în zonele joase sau în oraşe, unde scurgerea pe unitatea de timp nu este asigurată de sistemul de canalizare sau distrugând lucrările hidrotehnice de barare ale torenŃilor.

Vânturile sunt puternic influenŃate de formele de relief şi bat cu o frecvenŃă mai mare dinspre nord, în zona depresionară şi dinspre nord vest în pe crestele înalte ale munŃilor.

ReŃeaua hidrografică, caracteristicile albiei ReŃeaua hidrografică de pe teritoriul judeŃului aparŃine unui singur bazin colector, Jiul

(cu două excepŃi râul OlteŃ şi râul Cerna), care adună apele afluenŃilor săi de pe o suprafaŃă de 4.000 km2.

Extremitatea de sud est este drenată de un alt râu, Amaradia. Lacurile naturale sunt de origine glaciară, şi se află în cea mai mare parte în masivul

Parâng, iar cele antropice au fost construite în scop energetic – Motru, Cerna, sau pentru atenuarea viiturilor – lacul Ceauru.

Resurse ape de suprafaŃă şi subterane, date generale, Debite medii Stocul mediu multianual al râului Jiu pe teritoriul judeŃului Gorj se cifrează la cca 675

mil.m3/an pentru secŃiunea Borzii - VineŃi. Din punct de vedere al resurselor de apă se pot însă identifica atât zone bogate

(exprimate în resurse specifice l/s km2) cum sunt bazinul râului Jaleş (27,8 1/s km2), cât şi zone sărace în resurse precum bazinul râului Amaradia (2,6 l/s km2).

Debite maxime

65

O caracteristică aproape cvasigenerală a râurilor României o constituie variaŃia mare a scurgerii nu numai în cursul aceluiaşi an, dar şi de la un an la altul. Sunt cunoscute în acest sens lungi perioade secetoase ce alternează cu altele deosebit de ploioase, când debitele râurilor ating valori de zeci şi sute de ori mai mari decât cele medii multianuale. Datorită particularităŃilor de dispunere a bazinului Jiului pe direcŃia nord-sud şi a dezvoltării maxime în lăŃime a bazinului în treimea superioară, viiturile survenite în bazin sunt concentrate în cursul mijlociu şi atenuate în cursul inferior. Analiza statistică a acestor viituri arată că, în bazinul Jiului, originea acestora este, în majoritatea covârşitoare a lor (peste 90%), de origine pluvială.

Pe râul Jiu, în judeŃul Gorj, cele mai mari debite au fost înregistrate la Vădeni - 1231 m3/s în anul 1964 şi Văleni (Peşteana) - 1184 m3/s în anul 1960.

Debitele cu probabilitatea de depăşire de 1 % înregistrate pe râul Jiu sunt: •••• Vădeni pe râul Jiu - 1140 m3/s; •••• Peşteana pe râul Jiu - 1920 m3/s. Debite minime Scurgerea minimă are loc în perioada vară – toamnă, datorită cantităŃilor mici de apă

căzute în lunile august - septembrie şi a temperaturilor ridicate, cât şi în iernile cu temperaturi foarte scăzute când alimentarea râurilor se face exclusiv din rezervele subterane .

Debitele medii zilnice minime cu probabilitatea de depăşire de 95% variază pe râul Jiu de la 1,47 m3/s în secŃiunea Borzii VineŃi, la 2,24 m3/s în secŃiunea Vădeni (râul Jiu) şi la 3,80 m3/s în secŃiunea Peşteana pe râul Jiu. În ceea ce priveşte debitele medii lunare minime cu probabilitatea de depăşire de 95%, acestea se cifrează la 3,08 m3/s pentru secŃiunea Borzii VineŃi, la 3,80 m3/s pentru Vădeni şi la 6,30 m3/s pentru secŃiunea Peşteana.

Debite solide Referitor la scurgerea de aluviuni, valorile medii anuale ale aluviunilor scurse

înregistrează valori de 23,9 kg/s pentru secŃiunea Vădeni şi 41,0 kg/s pentru secŃiunea Peşteana.

Resurse de apă subterană Potrivit gradului actual de cunoastere hidrografică, acestea sunt inegal distribuite in

cadrul judeŃului, care, deşi este caracterizat ca dispunând de hidrostructuri de mare extindere, se consideră neuniform investigat (sub aspectul studiilor sistematice intreprinse la nivel regional).

Principalele surse de apă subterană care prezintă conditii favorabile de exploatare sunt localizate in depozitele de lunci şi terase ale cursului mijlociu al raului Jiu (inclusiv ale afluentilor), in Campia Olteniei de Vest, pentru acviferele freatice, iar pentru acviferele de adâncime potenŃialul cel mai important corespunde ariilor de dezvoltare ale formatiunilor meotiene (Sadu-Curtisoara) daciene (Socu, Balteni, Motru, Matasari) si mai ales ale "straturilor de Cândeşti", constituind hidrostructura regionala majora din Podisul Getic.

Hazarduri naturale –cutremure, alunecări de teren. Localizare geografică, caracteristici.

A. Hazard natural – cutremure Elemente generale privind conditiile seismice ale Romaniei In ultimii 20 de ani, cunostintele de inginerie seismica si proiectare antiseismica a

cladirilor si structurilor in Romania au fost subiectul unei mutatii importante: de la abordarea deterministica si neinstrumentala la cea probabilistica-instrumentala.

Noile rezultate ale cercetarii stiintifice din ultimii ani deschid cai de innoire si reevaluare a conditiilor seismice din Romania, atat pentru constructiile de mare importanta cat si pentru celelalte tipuri de constructii si structuri.

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.

La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii

66

intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane de km2

Datorita amplasarii geografice a Romaniei hazardul seismic este asociat cu contributia a doi factori:

•••• contributia majora, care provine de la zona seismica subcrustala Vrancea (adancimea focarului intre 60 si 170 km);

•••• contributia uzuala, care provine de la multiple zone seismogenice de suprafata (crustale), mai mult sau mai putin active, si distribuite pe intreg teritoriul tarii.

Focarul Vrancea, amplasat in zona de curbura a Muntilor Carpati, este capabil sa produca mari distrugeri in campiile aluvionare din tara. De-a lungul secolelor, efectul cutremurelor a fost simtit pe o arie mai mare de 2 milioane km2 in Europa, incluzand tarile vecine Romaniei cat si Austria, Rusia, Grecia, Turcia, etc.

Cel mai distructiv cutremur Vrancean din secolul XX a avut loc pe 4 martie 1977 (magnitudinea moment Mw=7.5). In Bucuresti, in acea zi, mai mult de 1600 de oameni au murit si 33 constructii din beton armat au fost total distruse

Hazardul seismic Elemente generale Hazardul seismic descrie amenintarea potentiala datorata fenomenelor care apar odata

cu producerea unui cutremur. Hazardul seismic este de doua tipuri: primar si secundar (indus) Hazardul seismic primar include: miscarea terenului, faliile de rupere de suprafata si

deformatiile tectonice ale suprafetei terenului. Hazardul seismic secundar (indus) include fenomene provocate de hazardul primar :

lichefierea terenului, alunecarile de teren, tasarea sau prabusirea unor portiuni de teren, avalanse de zapada sau gheata si tsunamis (valuri uriase in oceane si mari) si seiches (miscarea puternica a apei in lacuri).

Seismicitatea Romaniei Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai

multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, Shabla, etc.). Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.

La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane de km2. Dupa cum se poate observa din seismicitatea Europei, activitatea seismica in Romania este concentrata in cateva zone seismice distincte.

In comparatie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din Romania (vezi figura) prezinta o activitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului.

67

Hazardul seismic din judetul Gorj este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si unor cutremure crustale de mica intesitate.

Judetul Gorj se gaseste in sud-vestul tarii, in nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traverseaza judetul prin mijloc si la sudul municipiului Targu-Jiu. vecinii sai sunt la nord judetul Hunedoara, la nord-vest judetul Caras-Severin, la est sud-est si sud vest judetele Valcea, Dolj si Mehedinti.

Cutremurul Vrancean cu cele mai distrugatoare efecte asupra constructiilor si primul cutremur puternic pentru care s-a obtinut o accelerograma inregistrata in Romania a fost cel din 4 Martie 1977: magnitudinea Gutenberg-Richter M=7.2, adancimea focarului h=109 km, distanta epicentrala fata de Bucuresti 105 km. In Bucuresti acest cutremur a cauzat peste 1400 pierderi de vieti omenesti si prabusirea a 23 constructii inalte din beton armat si 6 cladiri multietajate din zidarie realizate inainte de cel de al doilea razboi mondial precum si a 3 cladiri inalte din beton armat construite in anii ’60 - ’70, pagubele materiale fiind de 1.4 Miliarde USD numai in Capitala din totalul de peste 2 Miliarde USD in Romania in 1977.

Cutremurul Vrancean cel mai puternic este considerat a fi cel din 26 Octombrie 1802, magnitudinea Gutenberg-Richter, M apreciata de diferiti autori pentru acest cutremur se situeaza intre 7.5 si 7.7.

Cutremurul Vrancean cu cea mai mare magnitudine din acest secol a fost cel din 10 Noiembrie 1940 avand magnitudinea Gutenberg-Richter M=7.4 si adancimea de 140-150 km.

68

Regiunile seismice din Romania

Codul de proiectare seismica P 100-01/2006

Pentru proiectarea construcŃiilor la acŃiunea seismică, nivelul de hazard seismic indicat în codul P100-1: 2006 este un nivel minim pentru proiectare. Valoarea de vârf a acceleraŃiei orizontale a miscarii terenului ag numita acceleraŃia terenului pentru proiectare corespunde unui interval mediu de recurenŃă al evenimentului seismic (respectiv a magnitudinii acestuia) IMR = 100 ani (ceea ce corespunde unui eveniment seismic a carui magnitudine are o probabilitate de depasire de 64% în 50 de ani).

Pentru proiectarea construcŃiilor teritoriul tarii este împărŃit în mai multe zone de hazard seismic, caracterizate de o valoare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag constanta în interiorul fiecarei zone. Harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag din P100-1: 2006 se utilizeaza pentru proiectarea la starea limita ultima.

Harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag din P100-1: 2006 este o harta de tranzitie catre o harta de zonare avand un interval mediu de recurenta IMR=475 ani (10% probabilitate de depasire în 50 de ani). Acest nivel de hazard este cel recomandat atat de Eurocode 8 cat si de codurile de proiectare din SUA.

69

Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colŃ), TC a spectrului de

raspuns

CondiŃiile locale de teren în amplasamentul constructiei sunt descrise prin valorile perioadei de control (colŃ) TC a spectrului de răspuns elastic în amplasament. Aceste valori caracterizează sintetic compoziŃia de frecvenŃe a mişcărilor seismice.

Analiza valorilor perioadei de control (colt) TC în statiile seismice cu inregistrari din Romania, combinata cu elemente de ordin general privind geologia Romaniei a condus la harta de zonare a teritoriului în termeni perioada de control (colt) TC din P100-1-2006.

Perioada de control (colŃ) TC este utilizata ca principalul descriptor al condiŃiilor locale de teren si al continutului de frecvente al miscarilor seismice. Aceasta abordare este o alternativa la sistemul folosit de generatia actuala de reglementari internationale care utilizeaza o clasificare a conditiilor locale de teren în functie de caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament pe minim 30m de la suprafata terenului. Aceste caracteristici sunt definite calitativ prin statigrafie si cantitativ prin proprietati ale stratelor de teren din amplasament, dintre care cea mai importanta este viteza medie ponderata a undelor de forfecare.

70

Din prevederile Legii nr. 575/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari nu este afectat de seisme.

B. Hazard natural –alunecări de teren. Elemente generale privind conditiile de manifestare a alunecărilor de teren Caracteristicile litologiei formaŃiunilor geologice care aflorează pe teritoriul judeŃului, la

care se adaugă cele de ordin geomorfologic şi particularităŃile climatice – în principal, regimul precipitaŃiilor – induc, în cazul unor areale cu dimensiuni variate, valori ridicate ale probabilităŃii de alunecare, ceea ce conduce la încadrarea lor în grupa zonelor expuse hazardului la alunecări de teren. Astfel de areale se regăsesc în versanŃii văilor Amaradia (zona Alimpeşti – Roşia de Amaradia), Jiu şi Tismana (zona Bumbeşti- Jiu – Stăneşti) şi JilŃ (zona Mătăsari – Slivileşti).

Conform „Ghidului privind macrozonarea teritoriului Românieie din punct de vedere la alunecările de teren, 1999“, alunecările din judeŃul Gorj sunt, în genere, încadrabile în categoria adâncime mică (1,5 m), mai rar categoriile superficială (< 1 m) şi adâncă (5 – 20 m), preponderent detrusive, în zonele cu pante accentuate şi delapsive, în versanŃii ce mărginesc văile, reactivate sau primare

Scopul studiului este ca prin estimarea valorii şi a distribuŃiei geografice a coeficienŃilor de risc Ka - h şi precizarea grupei de potenŃial (scăzut, mediu sau ridicat) să se stabilească nivelul de probabilitate de producere a alunecărilor, ceea ce va conduce la identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse hazardului la alunecare. În final, vor fi făcute propuneri de măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de tere, conform prevederilor Legii 575/2001, privind Planul de amenajare a teritoriului naŃional – SecŃiunea a V-a, zone de risc natural.

Date necesare elaborării hărŃilor de hazard la alunecări de teren. Identificarea şi achiziŃionarea materialelor documentare existente Stabilitatea terenurilor depinde de interacŃiunea factorilor permanenŃi, favorizanŃi şi

temporari agravanŃi, declanşatori, care influenŃează apariŃia şi dezvoltarea alunecărilor de teren. Din categoria factorilor permanenŃi fac parte aspectele geologico–structurale, în principal

71

litologia depozitelor şi cele geomorfologice şi, în mare parte, hidrogeologice, iar în cea a factorilor temporari întră elementele de ordin seismic, hidrologic – climatic, silvic şi antropic.

Date geologice Cele două unităŃi morfologice majore, Depresiunea Getică Şi CarpaŃii Meridionali,

reprezintă entităŃi cu structură geologică foarte deosebite.

Zona muntoasă din nord cuprinde formaŃiunile cristalinului danubian străbătut de masive de granitoide şi granite (seriile de Drăcşani şi Lainici – Păiuş). Acest fundament cristalin suportă un Paleozoic metamorfozat (seria de Tulişa) peste care se dispun depozite paleozoice şi mezozoice.

Roci cu grad avansat de metamorfism (seria de Sebeş – Lotru) aparŃin Domeniului Getic şi au o dezvoltare foarte redusă.

Domeniul Getic. Are o dezvoltare restrânsă fiind întâlnit la est de linia Ciunget – Polovraci şi în zona Vălani, sectoare în care cristalinul getic încalecă formaŃiunile Domeniului Danubian. Rocile metamorfice sunt reprezentate prin şisturile cristaline ale seriei de Sebeş – Lotru (Ante–Proterozoic superior) şi sunt alcătuite dintr-o gamă variată de gnaise şi paragnaise la care se adaugă nivele discontinui de amfibolite şi migmatite cât şi filoane şi lentile de pegmatite.

Domeniul Danubian. Cuprinde roci metamorfice cu largă dezvoltare în masivele Vâlcan şi Parâng. Ele sunt reprezentate prin două serii de metamorfite mai vechi: seria de Lainici – Păiuş şi seria de Drăcşani, care suportă o serie transgresivă, slab metamorfozată, seria de Tulişa.

Seria de Lainici – Păiuş se dezvoltă în partea centrală şi de sud a MunŃilor Vâlcan şi Parâng unde formează acoperişul masivelor granitoide şi granitice de tip ŞuşiŃa şi Tismana. În partea de nord seria este mărginită de complexul de amfibolite al seriei de Drăcşani.

Petrografic, seria cuprinde o gamă variată de roci: cuarŃite, gnaise psamitice, şisturi sericito – cloritoase, calcare cristaline, şisturi grafitoase. Caracteristica acestei serii este gradul avansat de migmatizare.

Seria de Drăcşani se dezvoltă în partea de nord a masivelor Vâlcan şi Parâng, la nord de aria de dezvoltare a seriei de Lainici – Păiuş. În cadrul acesteia au fost delimitate două complexe stratigrafice: complexul amfibolitic în bază şi complexul sericito – cloritos la partea superioară, a,bele străbătute de intruziuni granitice.

Petrografic, complexele sunt alcătuite din şisturi amfibolice, gnaise amfibolice, amfibolite, şisturi sericito – cloritoase, la care se adaugă metagabbrouri, metadiorite subordonat hornblendite şi calcare cristaline. Întreaga suită enumerată este străbătută de roci granitice şi diferenŃiatele acestora.

Seria de Tulişa se dispune transgresiv peste seriile de Lainici – Păiuş şi Drăcşani şi provine din metamorfozarea unor depozite foarte heterogene. Asemenea depozite sunt întâlnite în partea de nird vest a MunŃilor Vâlcan şi de est a MunŃilor Parâng.

Petrografic, seria cuprinde depozite grosiere în bază (metaconglomerate) spre fine la partea superioară (gresii arcoziene, filite, şisturi sericito – grafitoase).

În ceea ce priveşte vârsta acestor serii, pentru seriile de Lainici – Păiuş şi Drăcşani se admite intervalul Proterozoic superior – Paleozoic inferior, pentru seria de Tulişa s-a acceptat vârsta silurian – carboniferă, metamorfozată în cadrul primelor faze ale orogenezei hercinice.

Roci magmatice. Cristalinul Domeniului Danubian este străbătut de o serie de roci granitoide şi granite şi derivatele lor dispuse în cadrul a două aliniamnete principale.

Seria de Lainici – Păiuş, dezvoltată în compartimentul sudic al Domeniului Danubian, este străbătută de granitoidele de tip ŞuşiŃa şi Tismana. Seria de Drăcşani, care apare în compartimentul nordic, este străbătută de granitoidele din zona Mândra – Gâlcescu – Repedea şi sunt reprezentate prin „granitul central“ şi „granitul de Parâng“.

Date geomorfologice şi pedologice Din punct de vedere morfologic în cadrul judeŃului Gorj se disting două unităŃi majore:

zona muntoasă spre nord şi zona deluroasă, depresionară spre sud.

72

Zona muntoasă, cu înălŃimi ce depăşesc frecvent 1500 m, cuprinde culmile ce alcătuiesc MunŃii Vâlcanului, situaŃi la vest şi MunŃii Parâng dezvoltaŃi la est. Cele două masive muntoase, separate de cursul Jiului, se caracterizează prin culmi paralele, orientate nord – sud dispuse perpendicular pe creasta principală.

Spre sud se trece la o zonă cu aspect tabular, sub formă de platou cu altitudini în jur de 400 m. Aceste platouri sunt presărate cu numeroase doline şi fenomene carstice, depozitele calcaroase având o largă dezvoltare.

În sudul subcarpaŃilor getici se dezvoltă un relief colinar care se suprapune Platformei Moesice. Aici altitudinile scad brusc, se trece la o zonă deluroasă formată din delurile Motrului şi OlteŃului, care în ansamblu alcătuiesc piemontul getic.

Principalul curs de apă este Jiul, care drenează o reŃea hidrografică simetrică reprezentată prin cursurile râurilor Motru, Gilort, Amaradia şi afluenŃii acestora.

Din punct de vedere pedologic,în judeŃul Gorj solurile sunt reprezentate prin tipurile brune şi brun – roşcate de pădure.

Substratul geologic şi condiŃiile pedoclimatice diferenŃiază două zone cu soluri diferite: Piemontul Getic şi dealurile şi depresiuniel SubcarpaŃilor Getici.





Soluri brune de padure slab si moderat erodate, se dezvolta pe argile, au un continut moderat de humus si azot, apar dezvoltate, in special, pe interfluviile Valea Galbenul – Valea Oltetului si Valea Gilortului – Valea Jiului.

Soluri brune de pădure, puternic erodate şi gleizate, se dezvoltă pe pante mai mari, între 18 şi 35o, ceea ce conduce la o puternică spălare a orizontului A.

Solurile deluviale şi deluvio – coluviale cuprinde două tipuri: brun şi coluvial medio – adânc fiind răspândite la poalele dealurilor piemontane cu pante mici.

Soluri podzolice secundare apar pe terasele superioare de 8 – 10 m şi pe zonele netede ale interfluviilor.

Solurile aluvionare nisipos – argiloase se întâlnesc pe toate văile râurilor având o mare dezvoltare în luncile Jiului, OlteŃului, Motrului şi Gilortului. Caracteristic acestor soluri este conŃinutul ridicat de humus în orizontul A, iar apa freatică aflată la mică adâncime îi menŃine umiditatea chiar şi în anii mai secetoşi.

În zona dealurilor subcarpatice, de asemenea, au fost întâlnite mai multe tipuri de soluri. Soluri silvestre podzolice gălbui care ocupă, de obicei, suprafeŃele plane de pe gruiurile

piemontane şi de pe terasele vechi. Pe terenurile argiloase s-a constatat că procesele de pedogelizare se manifestă puternic în orizontul B.

Solurile silvestre brune – gălbui – podzolice se dezvoltă în condiŃii de relief, rocă şi vegetaŃie apropiate solurilor podzolice. Astfel, acestea apar, în general, pe un relief mai accidentat – cazul versantului nordic al dealului Sporăşti şi cornişele teraselor mai noi.

Solurile silvestre podzolice şi solurile silvestre brun - podzolice sunt asemănătoare cu cele anterioare întâlnindu-se pe pantele mai accentuate.

Solurile semigetice ocupă o bună parte din conurile de dejecŃie formate de văi la ieşirea lor din zona montană.

Solurile pseudorendzinice, caracteristice dealurilor subcarpatice interne, formează complexe cu solurile silvestre brune.

73

Date structurale Structura zonei muntoase este rezultatul cumulat a două sisteme de cutare. Într-o

primă etapă, reprezentate prin dislocaŃiile hercinice, a fost afectat intens fundamentul cristalino - granitic danubian. În acest moment au fost prinse în momentul de cutare depozitele Carbonuferului superior (din formaŃiunea de Schela) cât şi formaŃiuni mai vechi atribuite seriei de Tulişa. PrezenŃa depozitelor Permiene în facies de verucano denotă că aceste cutări au avut loc la sfârşitul Carboniferului superior şi probabil începutul Permianului.

A doua categorie de dislocaŃii, mai nouă (alpină) a fectat mai puŃin fundamentul danubian, în timp ce cuvrtura sedimentară a fost foarte solicitată ca urmare a şariajului getic. Acest element tectonic major este bine evidenŃiat în partea de est a regiunii (zona Matasari) cât şi în partea nord vestică, în zona Vălani.

Tectonica de detaliu a cuverturii sedimentare a fost, în cea mai mare parte, definitivată de şariajul getic.

Acest proces de mare amploare s-a desfăşurat în două etape: prima s-a produs în Cretacicul inferior, iar cea de-a doua în Cretacicul superior când cristalinul getic, având în bază unitatea de Severin, a încălecat cristalinul danubian. Fruntea pânzei este situată undeva spre sud, fiind mascată de depozitele Depresiunii Getice (cea mai sudică ivire de cristalin getic este cea de la Vălari).

Rezultatul acestei evoluŃii complexe îl constituie structura în două compartimente majore a metamorfitelor din regiune: un compartiment nordic cu seria de Drăcşani, străbătută de granitoidele interne şi un compartiment sudic cu seria de Lainici – Păiuş şi granitoidele de ŞuşiŃa şi Tismana. Ambele compartimente, fiecare prezentând o structură anticlinală, sunt separate de o zonă de dislocaŃie regională ce poate fi urmărită din MunŃii Cernei – Oslea până la est de MunŃii Parâng. Această zonă este marcată de roci metamorfozate dinamic sau este mascată de seria de Tulişa, în MunŃii Vâlcan sau de granite în MunŃii Prâng.

ExistenŃa unor mişcări disjunctive hercinice târzii este marcată de poziŃia tectonică a şisturilor cu cloritoid din valea Jiului (la Rafailă).

Cristalinul seriei de Sebeş – Lotru. Care încalecă peste autohtonul Danubian, prezintă direcŃii principale NE – SV până la E – V. În preajma planului de şariaj apar dislocaŃii noi, orientate NNV – SSE.

Ca urmare a presiunii exercitată de masa cristalinului getic, cuvrtura sedimentară a domeniului Danubian a suferit o cutare intensă (cute strânse cu vergenŃe sudice, uneori culcate) de mare amploare. Alteori dezrădăcinarea depozitelor sedimentare şi antrenarea lor în fruntea pânzei a condus la formarea unor lame de rabotaj.

Cute stranse sunt semnalate, mai ales, în împrejurimile localităŃii Runcu, între Gureni şi valea BistriŃei apare flancul invers al unei cute culcate – duplicatura Gureni – DobriŃa, iar în împrejurimile satului Carpenu sunt semnalate lame de rabotaj.

În ceea ce priveşte bazinul dacic, formaŃiunile din partea de sud a regiunii au ca fundament clina nordică a platformei Moesice, încălecată de către depozitele avanfosei în timpul mişcărilor sarmaŃiene.

Cele mai numeroase elemente strucrurale ale terenurilor neogene se întâlnesc la est de Jiu şi la nord de localităŃile: Bălteni, Târgu Cărbuneşti şi Turceşti.

Dintre principalele elemente structurale se remarcă: sinclinalul Novaci, dezvoltat între localităŃile Horezu şii Tismana, are depozite meoŃiene în ax; anticlinalul Săcel – Ciocadia – Ciuperceni, reprezintă, probabil, continuarea spre vest a anticlinalului Govora. În axul acestei structuri apar formaŃiuni badeniene.

Mai sunt de semnalat anticlinalul Stroieşti, cu depozite burdigaliene în ax, cât şi o serie de structuri anticlinale şi sinclinale ce se dezvoltă cu precădere la est de Gilort. Majoritatea acestora se dispun pe direcŃia E–V, excepŃie face structura Prigoria dezvoltată pe direcŃia NNV–SSE.

O serie de falii complică structura terenurilor neogene ale bazinului dacic. Multe dintre acestea sunt verticale şi se dezvoltă pe direcŃia N – S. Altele, reduse ca număr, se dispun pe direcŃia E – V şi sunt intersectate de fracturi transversale de mai mică importanŃă.

74

Elementele structurale mai importante au început să se formeze, probabil, în timpul SarmaŃianului mediu (faza preatică), majoritatea lor începe să se schiŃeze în timpul Dacianului inferior, într-o fază post – dacică ori chiar valahă.

O a treia perioadă perioadă de mişcări neozoice s-ar fi manifestat în timpul Pleistocenului şi începutul Holocenului (faza pasadenă). Acestea au reactivat unele falii, au condus la ridicarea unor dealuri ce mărginesc la sud depresiunile Horezu şi Tismana şi au intensificat fenomenul de eroziune, care în final a determinat grosimea mare a depozitelor cuaternare.

Date hidrologice şi climatice ReŃeaua hidrografică a judeŃului Gorj aparŃine unui singur bazin colector, Jiul care,

până la Târgu Jiu, are un regim montan, bine conturat, cu un debit maxim în perioada martie – iulie.

Depresiunea Târgu Jiu – Câmpu Mare reprezintă, prin atitudinile coborâte, o zonă de colectare a apelor astfel că, aici, Jiul îşi primeşte principalii afluenŃi de dreapta: Tismana (cu afluentul său, Orlea), cu apă permanentă, având un bazin de recepŃie de 964 km2, BistriŃa, care are o suprafaŃă a bazinului de 560 km2, ŞuşiŃa şi Motru (la limita cu judeŃul MehedinŃi). Pe stânga Jiul primeşte apele Gilortului, GilorŃelului şi Lometei.

Anual, fazele scurgerii se caracterizează printr-o perioadă de viituri de primăvară, rezultate din suprapunerea precipitaŃiilor cu topirea zăpezilor în intervalul februarie – martie care pot ajunge până în mai – iunie. După perioada de maxim al debitului de primăvară, urmează un minim de vară, în care predomină alimentarea subterană care poate atinge cca. 25 % din scurgerea medie anuală.

Densitatea reŃelei hidrografice este asemănătoare cu cea medie pe Ńară (0,50km/km2), iar debitul mediu multianual variază între 10 şi 11 l/s/km2. Valori mai mari ale debitului se înregistrează la râuri cu alimentări carstice (Joleşul şi Orlea).

Valori mici ale debitului, care în Podişul Getic ajung până la 1 – 3 l/s/km2, se datoresc cantităŃilor reduse de precipitaŃii şi repartiŃiei neuniforme din timpul anului. Astfel, Amaradia are un debit mediu de 2,7l/s/km2.

Valorile medii ale temperaturii apei variază între 8 şi10oC, cu o creştere uşoară în zona subcarpatică dintre Tismana şi Târgu Jiu.

Prin poziŃia sa în partea sudică a Ńării, teritoriul judeŃului Gorj se află în cea mai mare parte a anului sub influenŃa maselor de aer sudice, sud – vestice şi vestice. Cu originea în anticiclonul Azorelor, aceste mase de aer, după trecerea MunŃilor Banatului şi MehedinŃi, capătă un caracter fıehnal, sub forma unui aer cald şi uscat.

CurenŃii de aer proveniŃi din anticiclonul nord – uralian îşi pierd caracteristicile iniŃiale ajungând în zona Târgu Jiu cu o temperaturtă mai ridicată şi viteze de deplasare mai reduse.

În perioadele de primăvară şi toamnă timpul ploios este determinat de activitatea ciclonilor din Marea Mediterană, astfel că, în nord – vestul Olteniei, cantitatea de precipitaŃii căzută toamna poate fi, local, la fel de mare ca în lunile mai – iunie, când debitul este maxim.

Factorul geografic constituie un element activ în modificarea climei. ExistenŃa culoarului văii Jiului determină formarea vânturilor locale, de vale, în condiŃiile unei diferenŃe de presiune între ariile depresionare, Depresiunea intracolinară Târgu Jiu – Câmpu Mare, cu veri calde şi Depresiunea Petroşani cu temperaturi mai coborâte în lunile de vară.

Climatul de adăpost al văilor orientate transversal pe direcŃia de circulaŃie a maselor de aer reci, oferă condiŃii prielnice pentru păstrarea unei temperaturi mai ridicate. Aceasta favorizează o vegetaŃie termofilă cu caracter submediteranean.

În ceea ce priveşte temperatura aerului, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpu Mare aceasta atinge o valoare medie anuală de 10,2oC, iar în zona de la poalele MunŃilor Vâlcan temperatura medie anuală ajunge la 6oC, în timp ce la altitudini de 400 m din dealurile subcarpatice este de 1,5oC (dealul Bran).

Analiza anotimpurilor arată că iarna este mai rece în depresiuni, unde se produc importante inversiuni de temperatură. De aici rezultă că în zonele deluroase ale Motrului, platforma GornoviŃa, temperaturile din ianuarie sunt cu 0,5 – 1,5oC mai ridicate.

75

Vara încălzirea este accentuată, temperatura medie depăşeşte 20oC în lunile iulie–august, cu 5–6oC mai scăzută în Câmpia Olteniei şi în Câmpia Română.

Toamna, în zonele deluroase ale Olteniei, temperaturile medii ale lunii octombrie depăşesc pe cele din aprilie cu 1 – 2oC.

În privinŃa regimului îngheŃului se constată că cele mai timpurii îngheŃuri se produc la Târgu Jiu la 23 septembrie şi cele mai târzii la 30 mai. DispariŃia îngheŃului are loc în medie la mijlocul lunii aprilie.

Referitor la regimul precipitaŃiilor atmosferice, cele mai mari cantităŃi s-au înregistrat la staŃia Prâng de 951 mm (medie anuală), iar în zonele înalte din MunŃii Vâlcan acestea ajung la 1.000–1.100 mm/an.

Spre sud se constată o scădere a precipitaŃiilor anuale şi anume la Tismana debitul mediu este de 935 mm, la Novaci 863 mm şi la Târgu Jiu 753 mm.

Cantitatea de apă căzută în 24 ore are de cele mai multe ori efect negativ, producând inundaŃii în zonele joase sau în oraşe, unde scurgerea pe unitatea de timp nu este asigurată de sistemul de canalizare sau distrugând lucrările hidrotehnice de barare ale torenŃilor. La Târgu Jiu s-a înregistrat un debit maxim de 6 l/m2/min în anul 1941.

Cele mai mari cantităŃi de zăpadă sunt în zonele înalte din MunŃii Vâlcan şi Parâng, uneori începând chiar din luna septembrie şi se menŃin, în anii secetoşi, sub formă de petice până la 20 iulie. În zonele colinară şi deluroasă zăpada cade, în medie, începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie şi durează până la sfârşitul lui martie. Temperaturile medii cele mai scăzute se înregistrează în perioada ianuarie – februarie.

Date hidrogeologice Dintre hidrostructurile carstice întâlnite în judeŃ, amintim structura Polovraci – peştera

Muierii, care face parte din banda de calcare a autohtonului cât şi structura Cloşani – Baia de Aramă, care prezintă continuiate sub peticul de cristalin de Baia de Aramă. În aceste sectoare au loc pierderi de apă în subteran, ale apelor de suprafaŃă,datorate mai ales exurgenŃelor de tip grifon.

În Depresiunea Getică, la nord de Târgu Jiu, în zona Curtişoara, a fost cercetat complexul sarmato – meoŃian, care atinge cca. 70 m grosime. Complexul prezintă caractere hidrogeologice favorabile fiind alcătuit din depozite neritic – litorale (prundişuri, conglomerate, gresii, marne şi argile). În suita sarmaŃian–meoŃiană se disting mai multe acvifere sub presiune, tip multistrat, cu grosimi de până la 70 m. Apele sub presiune se manifestă artezian, între +0,85 şi +7,10 m, cu debite ce au valori de 6 – 12 m/sec. şi o permeabilitate calculată în jur de 1,5 m/zi.

Depozitele daciene formează acvifere sub presiune în zonele Motru oraş şi Rovinari. În arealul zonei Motru oraş nivelul piezometric se află în jurul valorii de 1,17 m deasupra terenului.

În zona Rovinari au fost identificate patru acvifere daciene cu caracter artezian Acviferul B1 este situat în coperta strului III de cărbune, are nivelul piezometric situat la 0,42 m de la suprafaŃa terenului sau la 3,50 m deasupra cotei terenului. Acviferul B2 este situat în culcuşul stratului III de cărbune, este sub presiune, are capacitate redusă de debitare, de 0,4 – 0,6 l/sec. şi o permeabilitate calculată de 1,39 – 0,8 m/zi. Acviferul B3, situat în culcuşul stratului II cărbunos, are 20 m grosime, iar alimentarea se face la capetele de strat din reŃeaua hidrogarfică. Nivelul piezometric este situat între 2,50 m sub suprafaŃa terenului şi 0,0 m, are debite cuprinse 12,5 şi 19,5 l/sec. şi permeabilităŃi calcualte între 8 şi 30 m/zi.

Acvifere au fost întâlnite şi în interfluviul Jiu – Motru unde se conturează situaŃia hidrogeologică a formaŃiunilor dacian superioare – holocene, legată de acumulările de cărbuni din zonă. Între stratel de cărbuni III şi IV s-a evidenŃiat un acvifer cu o grosime de 4,5 – 10,3 m, cu caracter artezian. Au mai fost conturate complexe acvifere între stratele IV – V cât şi în culcuşul stratului I.

În depozitele Romanianului au fost puse în evidenŃă acvifere situate între stratele de cărbuni:V – VI, VI – VII, VII – VIII, VIII – X şi X – XII. Grosimea acestor acvifere variază între 3 şi 14,2 m, maximul de grosime fiind întâlnit în zona Peşteana. Între stratele VI şi VII a fost

76

conturat un acvifer cu grosime cuprinsă între 0,3 şi 3,9 m, are nivel liber sau sub presiune, iar debitele specifice au valori cuprinse între 0 01 – 0 1 l/ sec./m.

În luncile Jiului, Motrului, Gilortului şi Amaradiei se dispun acvifere aluvionare de importanŃă mai mare sau mai mică.

Râul Jiu, aval de Bumbeşti, prezintă un acvifer situat la adâncimea de 1 – 4 m de la suprafaŃa solului, cu debite de 1 – 10 l/sec., iar patul impermeabil este situat între 5 – 15 m.

În lunca Motrului acviferul se află situat la adâncimea de 4 – 15 m de la sol, nivelul apelor freatice se găseşte la 0 – 4 m adâncime şi are debite de 4 – 10 l/sec. Pârâul Gilort are o luncă redusă ca dimensiune, patul impermeabil al acviferului este situat la asdâncimi de 4 – 10m, nivelul apelor subterane fiind între 1 – 2 m şi debite de 2,5 l/sec. Pârâul Amaradia are patul impermeabil situat între 4 – 15 m şi debite cu valori de 1 – 5 l/sec.

Date seismice Arealul circumscris judeŃului Gorj se încadrează în macrozona cu magnitudine seismică

71 la est de Jiu şi 6 în partea de vest a Jiului – scara M.S.K. conform S.R.11.100/1 – 93 „Zonarea Seismică a României“.

Raportat la Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcŃiilor P100 – 92, anexa A „Zonarea seismică a teritoriului României din punct de vedere al parametrilor de calcul“ se situează în zona E de intensitate seismică (grad seismic echivalent–7), prezentând coeficientul de seismicitate Ks – 0,12 şi perioada de colŃ Tc – 1,0 sec.

Conform normativului P100 – 1 / 2004 - „Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenŃă IMR – 100 ani şi în termeni de perioadă de control (colŃ) Tc a spectrului de răspuns“, zona este caracterizată prin ag care pezintă un coeficient de seismicitate de 0,12–0,16g iar Tc – 0,7 sec.

Date silvice Studiile geobotanice efectuate au identificat diferite specii de plante dintre care110

mediteraneene, 34 ponto – mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice şi 26 bulgaro – dacice. Pe baza studiilor arealelor cu specii de stejar, fag, carpin şi brad s-a stabilit apartenenŃa

zonei Târgu Jiu – Câmpu Mare – Novaci la două provincii floristice: provincia daco – ilirică şi central – europeană.

Din silvostepa Olteniei au pătruns în dealurile Piemontului Getic multe specii xerofite de origine euro – asiatică care s-au instalat pe coastele aride şi pe terenurile nisipoase ale Oltniei.

Pădurile de gârniŃă, care ocupau mari suprafeŃe pe interfluviile Piemontului Getic, s-au redus simŃitor prin plantarea acestora cu pomi fructiferi şi doar o mică parte au rămas ca perimetre ocrotite de ocoalele silvice.

O caracteristică a judeŃului Gorj o constituie prezenŃa pădurilor de liliac, a castanului comestibil, alunul turcesc şi scumpia, specii submediteraneene frecvente pe rocile calcaroase din cadrul platformei GornoviŃa.

Alte specii de climă mai caldă, prezente în zona deluroasă a Olteniei, sunt iedera şi carpenul de pădure.

Date antropice Dezvoltarea mai amplă în ultima parte a secolului XX a industriei judeŃului, implicit

creşterea aglomerărilor urbane, (Târgu Jiu, Motru, Târgu Cărbuneşti, Novaci, łicleni), în cazul cărora reŃelele de canalizare (evacuarea apelor menajere şi a celor meteorice) sunt deficitare, realizarea reŃelei de drumuri şi căi ferate şi dezvoltarea exploatărilor miniere (în principal a carierelor), ceea ce a implicat un volum mare de excavaŃii, la care se adaugă despăduririle şi amenajările hidroenergetice din cadrul complexului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana, se constituie în factori favorizanŃi ai declanşării unor fenomene naturale, între care alunecările de teren ample în zona Roşia de Amaradia – Seciuri.

În cadrul teritoriului judeŃului Gorj sub raportul dinamicii actuale a reliefului se individualizează două etaje morfodinamice, unul montan şi un altul colinar.

Etajul montan are un potenŃial morfodinamic ridicat datorat acŃiunii apelor curgătoare, parametrilor fizico – geografici care-l caracterizează: precipitaŃii bogate, energie şi fragmentare mare a reliefului şi versanŃi cu înclinări mari până la abrupŃi.

77

În cazul etajului montan se separă subetajele crionival şi fluvio – torenŃial. Subetajul crionival cuprinde culmile şi crestele montane cu altitudini de peste 1.750 –

1.800 m situate deasupra limitei pădurilor având o extindere mai mare în MunŃii Parâng şi Godeanu şi sporadic în MunŃii Vâlcan.

Datorită duratei mari a temperaturilor sub 0o, a predominării precipitaŃiilor sub formă de zăpadă şi duratei mari a stratului de zăpadă, procesele mai importante sunt cele de dezagregare criogenă şi cele de nivaŃie. Dezagregările, curgerile de pietre şi formarea grohotişurilor se întâlnesc pe versanŃii circurilor glaciare de la obârşiile Gilortului, OlteŃului (M. Parâng) şi în circurile glaciare Gârdomanu, Cărbunele, Ivanu şi Godeanu (sud – estul MunŃilor Godeanu). Pe lângă aceste procese mai apar deplasările superficiale de sol sub forma colifluxiunilor, iar în timpul verii cele de eroziune în suprafaŃă şi ravenarea.

Subetajul fluvio – torenŃial ocupă restul înălŃimilor montane acoperite, în general, de pădure. În aceste areale o acŃiune importantă o au eroziunile fluviatilă şi torenŃială.

Eroziunea fluviatilă are loc în lungul canalelor de scurgere ale râurilor Cerna, Motru, BistriŃa, Runcu, Sadu, Gilort şi OlteŃ având intensitate maximă în timpul creşterii considerabile de debit din timpul primăverii şi verii datorate topirii zăpezii şi a ploilor torenŃiale.

Eroziunea torenŃială şi ravenarea, cu aceeaşi activitate sezonieră, sunt prezente pe afluenŃii văilor amintite şi în zonele de obârşie a acestora. Pe culmile şi versanŃii despăduriŃi au loc procese de eriziune în suprafaŃă de intensitate slabă până la moderată. Pe flancul sudic al MunŃilor Vâlcan şi Parâng, la contactul cu depresiunea subcarpatică, prezenŃa calcarelor determină apariŃia abrupturilor, proceselor de dezagregare şi manifestările carstice.

Degradarea terenurilor în etajul montan este, în general, slabă, atât versanŃii cât şi albiile râurilor prezentând o stabilitate accentuată. Pe culmile montane şi pe versanŃii despăduriŃi se constată o eroziune a solurilor slabă până la moderată, iar pe versanŃii circurilor glaciare dezagregările urmate de curgerile de pietre şi ravenările afectează păşunile alpine.

Etajul colinar, care cuprinde dealuri, depresiuni subcarpatice şi platouri piemontane, are un potenŃial morfodinamic mare, procesele modelatoare accentuate având o mare capacitate de degradare a terenurilor.

Dintre factorii naturali care concură la existenŃa unui potenŃial ridicat al activităŃii proceselor de modelare se detaşează, ca importanŃă, predominarea rocilor sedimentare neomogene sub raport litologic şi cu rezistenŃă mică la eroziune, relief cu fragmentare moderată până la mare şi cu predominarea versanŃilor cu declivitate mare, precipitaŃii bogate, frecvent torenŃiale şi lipsa unei vegetaŃii forestiere pe suprafeŃele înclinate. Folosirea neadecvată a unor terenuri în pantă şi defrişările au aceentuat acŃiunea proceselor de modelare.

Pluvio–denudarea şi eroziunea în suprafaŃă, procese declanşate de ploile torenŃiale, afectează, aproape în totalitate, versanŃii lipsiŃi de vegetaŃie forestieră din dealurile subcarpatice şi Piemontul Getic. Astfel, au fost supuşi proceselor de eroziune în suprafaŃă, cu intensitate moderată până la puternică, versanŃii din bazinele Câlnicului, Gilortului, BlahniŃei şi Amaradiei în dealurile subcarpatice, cei din bazinele JilŃului, Amaradiei şi versantul stâng al Gilortului, versanŃii Jiului şi Motrului în Piemontul Getic.

Eroziunea torenŃială şi ravenarea, prezente pe versanŃii văilor Jiu, Gilort şi Motru, sunt procese sezoniere declanşate de concentrarea scurgerii pe versanŃi în timpul ploilor de lungă durată, a ploilor torenŃiale sau în timpul topirii zăpezilor.

Procesele fluviatile de albie, determinate în timpul viiturilor prin acumulări neomogene dispersate în lungul canalului de scurgere şi prin erodarea puternică a malurilor şi a bazei versanŃilor, apar, în special, pe râurile Motru, Tismana, BistriŃa, Runcu, Suseni, Jiu, Gilort, precum şi în zona cursurilor mijlocii şi inferioare ale JilŃului şi Amaradiei.

Alunecările de teren, asociate proceselor de eroziune în suprafaŃă şi ravenare, afectează, în majoritatea cazurilor, dealurile subcarpatice şi versanŃii văilor ce fragmentează podurile piemontane. Aceste procese geodinamice, superficiale sau profunde, ce afectează versanŃii, menŃin, prin dinamica lor, o starea de instabilitate a acestora, care se accentuează în anii ploioşi.

78

Degradarea terenurilor este frecventă în delurile subcarpatice şi piemontane. Cu excepŃia şesurilor aluviale din depresiunile subcaraptice, din lungul Motrului, Jiului şi Gilortului şi a podurilor interfluviale piemontane, majoritatea versanŃilor văilor şi bazinelor hidrografice se află într-un stadiu avansat de degradare cu intensitate moderată la puternică şi chiar excesivă.

În situaŃia dată diminuarea acestor procese de degradare şi restabilirea echilibrului dinamic al versanŃilor şi bazinelor hidrografice prin lucrări antierozionale şi folosirea adecvată a fondului funciar a devenit o problemă de stringentă actualitate.

În judeŃului Gorj o serie de factori de natură litologică, geomorfologică, climatică şi antropică au favorizat declanşarea alunecărilor de teren care au afectat aşezări omeneşti (case, obiective social – administrative), terenuri agricole şi forestiere şi căi de comunicaŃii (şosele, poduri şi drumuri comunale).

În judeŃul Gorj au fost separate, de la est spre vest, mai multe zone afectate de alunecările de teren.

Zona Alimpeşti – Roşia de Amaradia, situată în partea de est a judeŃului, în bazinul superior al văii Amaradia, a fost afectată în mai multe puncte de alunecări de teren cu caracter primar sau reactivate. Astfel, în împrejurimile localităŃii Alimpeşti s-a conturat o arie de alunecări reactivate care ocupă o suprafaŃă de 273 ha fiind afectate locuinŃe, terenuri arabile şi fâneŃe. Producerea fenomenului a fost favorizat de o eroziune intensă, ploi abundente, excavaŃii pe pantă şi lipsa vegetaŃiei.

În împrejurimile localităŃii Roşia de Amaradia s-au conturat suprafeŃe afectate de alunecări de teren primare şi reactivate (Cambrea, Pădurea Dealul Viei, La łuŃur, Colonia Seciuri). Aceste alunecări sunt de tip prăbuşire (cu desprindere pe panta înclinată) sau translaŃie spre baza pantei fiind favorizate de unghiul de pantă accentuat, eroziune, ploi intense şi abundente, topirea zăpezilor, existenŃa unui izvor la baza pantei şi factorul antropic.

În zona Capreni, situată în sudul judeŃului, pa valea Amaradia, apare o zonă cu alunecări primare de tip prăbuşire, care afectează o suprafaŃă de cca. 3 ha de teren arabil, vie şi locuinŃe.

Zona Bumbeşti – Jiu – Stăneşti, situată în nordul judeŃului, cuprinde alunecările identificate pe râul Jiu şi în bazinzl văii Tismana. La Bumbeşti – Jiu aria afectată este situată la sud de ieşirea Jiului din defile. În sectorul Stăneşti, pe valea Tismana, au fost conturate alunecări reactivate de tip prăbuşire în punctele Dealul Rupturii (Stăneşti), Coasta Dealului şi Dealul Scoaba (Alexeni) şi Dealul Copacul (Vălari). Aceste alunecări, produse în perioada 1980 – 1998, au afectat o suprafaŃăde 22,5 ha, fiind datorate existenŃei unui material fisurat şi forfecat, ploilor abundente şi de lungă durată şi lipsei vegetaŃiei.

Zona Dăneşti – Bărbăteşti, situată la vest de Târgu Cărbuneşti, pe interfluviul dintre valea Gilort şi valea Tismana, este afectată de alunecări de teren primare şi reactivate, de tip prăbuşire, pe o suprafaŃă de cca. 2 ha.

În zona Mătăsari – Slivileşti, situată între valea BistriŃei şi valea Motru, s-au pus în evidenŃă alunecări de teren noi şi reactivate, pe o suprafaŃă de 140 ha, cauzate de factorii litologici, geomorfologici, climatici şi antropici.

Unitatile administrativ – teritoriale afectate de alunecarile de teren inventariate in studiu sunt: orasul Bumbesti Jiu (cu potential de producere mediu – ridicat si de tip activata), orasul Novaci (mediu, activata), comuna Alimpesti (ridicat, activata), comuna Baia de Fier (mediu, activata), comuna Matasari ( ridicat, activata), comuna Bustuchin (ridicat, primara), comuna Capreni (ridicat, primara), comuna Cruset (ridicat, primara), comuna Danciulesti (ridicat, primara), comuna Danesti (ridicat, primara), comuna Licurici (ridicat, activata), comuna Matasari (ridicat, primara si activata), comuna Rosia de Amaradia (ridicat, primara si activata), comuna Slivilesti ( ridicat, activata ), comuna Stanesti (mediu, activata), comuna Stoina (ridicat, primara si activata).

Din prevederile Legii nr. 575/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari este afectat de alunecari de teren.

79

Pe teritoriu comunei Matasari fenomenul alunecarilor de teren este frecvent si de amploare destul de mare avand i n vedere suprafata de peste 55 ha afectate de alunecarile primare din perioada 1970 – 1980 si cele reactivate din anul 1997 cauzate de conditiile de teren, procesele geomorfologice si procese climatice, cu efect asupra terenurilor agricole ( arabile, pasuni si fanete), a numeroase curti – constructii. Pentru remedierea fenomenului de alunecari de terenuri s-au luat numeroase masuri printre care amintim modificari geometrice a terenului, drenaje, lucrari de sustinere, etc.

C. Hazard natural –inundaŃii. Elemente generale privind conditiile de manifestare a inundaŃiilor în România. PrecipitaŃiile atmosferice constituie componenta principală a ciclului hidrologic natural,

producându-se în cantităŃi diferite şi în mod discontinuu în timp. Regimul lor decurge din interacŃiunea factorilor genetici generali ai continentului european cu factorii locali de pe teritoriul României care au un efect moderator sau intensificator. Dovadă, marea variaŃie în repartiŃia cantităŃilor maxime de precipitaŃii căzute în 24 ore în ultima sută de ani.

Scurgerea, o altă componentă a ciclului hidrologic, caracterizată de exemplu prin debitele cursurilor de apă, este rezultatul unui complex de factori şi fenomene, al unei confruntări între climă, morfologie, geologie, vegetaŃie, sol şi activităŃile antropice. Rezultatul cel mai evident al acestei confruntări, cu impact deosebit asupra activităŃii şi vieŃii comunităŃilor umane îl constituie inundaŃiile şi care reprezintă peste 17% din dezastrele de se produc la nivel mondial.

Pe teritoriul României, inundaŃiile au devenit o prezenŃă permanentă. Doar frecvenŃa, intensitatea şi amploarea lor diferă, viiturile repetate şi intense fiind un fenomen hidrologic caracteristic râurilor României.

Cele mai puternice viituri se formează ca urmare a unei compuneri speciale a factorilor scurgerii, un rol deosebit avându-l intensitatea şi durata ploilor, mărimea teritoriului, combinarea precipitaŃiilor (ploaie cu topirea zăpezilor), gradului de umiditate al solului în perioada premergătoare precipitaŃiilor generatoare de viituri.

Toate aceste condiŃii nu se creează simultan pe teritoriul Ńării, din care cauză regiunile afectate concomitent de viituri intense sunt mai mult sau mai puŃin limitate.

O analiză a frecvenŃei viiturilor pe râurile României are loc primăvara (30-46%), cel mai mic, toamna (8-20%) sau iarna (5-29%), iar restul vara.

O altă caracteristică a râurilor României este aceea că la bazine de recepŃie egale ca suprafaŃă, debitele de viitură sunt mai mari în Moldova, în Banat şi în partea de nord a versantului vestic al CarpaŃilor Orientali (Someşul şi Mureşul). Mai trebuie semnalat că în perioada de vară, în nordul şi nord-estul Ńării, în Maramureş, Transilvania de est şi nordul Moldovei se înregistrează cca 40% din totalul precipitaŃiilor anuale.

Cauzele producerii inundaŃiilor trebuie căutate atât în regimul climatic al teritoriului, relief, soluri şi vegetaŃie, cât şi în activităŃile desfăşurate de om (despăduriri masive, poduri şi podeŃe cu capacităŃi de scurgere insuficiente, neîntreŃinerea albiilor cursurilor de apă, amenajarea şi utilizarea incorectă a terenurilor, lipsa disciplinei în construcŃii, etc.). Nu trebuie neglijat însă nici aspectul ce devine tot mai evident, acela al unor modificări în manifestarea fenomenelor meteorologice pe teritoriul României, ca efect al unor schimbări globale în evoluŃia climei.

Problemele pe care le creează inundaŃiilor se cunosc. Ele perturbă grav viaŃa normală, provoacă panică, afectează producŃia şi implică deturnarea resurselor de la destinaŃia lor normală, pentru a fi utilizate la înlăturarea efectelor.

Caracteristici generale ale viiturilor. łara noastră are o reŃea hidrografică relativ bine dezvoltată, ce însumează cca. 70.000

km cursuri de apă (cu lungimi mai mari de 5 km). O caracteristică importantă a acestor cursuri de apă este apariŃia periodică a unor viituri produse ca urmare a topirii zăpezilor, căderii unor ploi cu intensitate mare, sau suprapunerii acestor fenomene.

Durata, mărimea şi caracteristicele generale ale fenomenului se află sub influenŃa directă a condiŃiilor fizico-geografice existente în bazinele hidrografice de producere a viiturilor.

80

Dintre acestea, factorul climatic şi hidrologic reprezentat prin precipitaŃiile căzute este cel mai important. AlŃi factori care influenŃează fenomenul într-o mai mică măsură sunt:

• caracteristicele morfometrice ale bazinelor hidrografice reprezentat de relief şi mărimea suprafeŃei de recepŃie;

• structura solului; • gradul de saturaŃie cu apă a terenului; • vegetaŃia; • gradul de eroziune al solului, etc. Analiza frecvenŃei şi perioadelor de apariŃie a apelor a viiturilor a dus la concluzia că în

timpul anului viiturile se produc mai frecvent primăvara ( 30-50% din total ) şi în mai mică măsură toamna ( 10-20%) sau iarna ( 5-10%). La viiturile produse pe râurile interioare din Ńara noastră se remarcă caracterul torenŃial al acestora, astfel raportul Qmax / Qmed. anual are valori de cca. 20 pentru râul Siret, 18 pentru râul Olt, 25 pentru râul IalomiŃa, 30 pentru râul Someş, 42 pentru râul Argeş.

În primul trimestru al viiturilor produse în perioada de analiză (1992-2000, dar în special în anii 1995,1997,1998, 1999, 2001,2003,2005) ploile deosebit de abundente pentru această perioadă, totalizând în medie între 20-50 l/m2 în 24 de ore, combinate cu topirea zăpezii (stratul de zăpadă în zonele de munte ajungând în medie la cca.150 cm.) au generat depăşirea cotelor de inundaŃii în medie cu cca.50-180 cm. în bazinele hidrografice situate în special în vestul Ńării, înregistrându-se în unele zone pagube succesive datorate viiturilor anterioare din lunile februarie şi martie.

În general trimestrul doi a debutează tot prin creşteri de debite datorate ploilor şi topirii stratului de zăpadă. În continuare ploi cu intensităŃi deosebite s-au înregistrat în toate lunile trimestrului, când au fost afectate şi alte bazine hidrografice (b.h. Siret. Olt, Jiu).Ploile abundente din lunile iulie şi august în special din anii 1995,1998,1999, 2000 au avut valori însemnate: 136 l /mp/2 ore în bazinul Râul Mare, 50 l/mp/1oră, 65 l/mp/2ore b.h. Crişuri, 130 l/mp/24ore în b.h. Banat, 250 l/mp/24ore în b.h. Jiu, 70 l/mp./2ore în zona subcarpatică din Muntenia, vestul Olteniei şi Valea Cerbului, acestea au generat depăşirea cotelor de inundaŃii cu 30-220 cm.

Cauzele producerii inundaŃiilor şi a pagubelor. Producerea fenomenului de inundaŃie în zonele vulnerabile ale bazinelor hidrografice

are mai multe cauze, cele mai importante sunt: 1) Caracterul torenŃial al precipitaŃiilor (raportul Qmax/Qmed având valori cuprinse

între 20 şi 42) şi al scurgerilor de pe versanŃi la care se adaugă intensificarea proceselor morfologice din albiile cursurilor de apă;

2) Capacitatea redusă de tranzitare a debitelor maxime prin albia minoră şi depăşirea acestora cu o frecvenŃă anuală de cca. 30-50 %, caracteristic râurilor din România. Lipsa prognozei fenomenelor hidro-meteorologice locale;

3) Depăşirea capacităŃii de transport a secŃiunii podurilor şi podeŃelor atât datorită subdimensionării cât şi datorită obturării secŃiunilor de scurgere cu materiale lemnoase, deşeuri sau reziduuri depozitate în albia râurilor sau antrenate de pe versanŃi;

4) Despăduriri masive pentru exploatarea masei lemnoase şi implicit mărirea coeficientului de scurgere;

5) Dezatenuarea produsă prin lucrări de îndiguire pe lungimi mari fără măsuri suplimentare privind preluarea acestor efecte (Siret, Dunăre, IalomiŃa).

6) Mărirea valorilor debitelor maxime de calcul cu cca.10%-30% datorită frecvenŃei producerii viiturilor în ultima perioadă, în special pe râurile cu bazin mic şi mijlociu de recepŃie;

7) ÎntreŃinerea necorespunzătoare a albiilor cursurilor de apă în special în zona podurilor şi a localităŃilor (neefectuarea lucrărilor de decolmatare şi defrişare a vegetaŃiei din albia minoră precum şi depozitarea gunoaielor în albiile minoră şi majoră).

8) Lucrări de îndiguire deversate datorită depăşirii debitelor maxime de calcul şi a capacităŃii de transport sau subdimensionării acestora prin degradări şi tasări succesive după prioadele mari de expunere la viituri (îndiguire r. Siret ,r.IalomiŃa, r. Trotuş, r.Buzău, Dunărea);

81

9) Amplasarea necorespunzătoare (conform clasei de importanŃă specifică) a unor construcŃii în zone inundabile, din lipsa unor studii de inundabilitate;

10) Amplasarea unor construcŃii neautorizate în zona torenŃilor şi în albiile majore a cursurilor de apă;

11) ReŃele de canalizare ce preiau scurgerea pluvială din aceste zone sunt în general colmatate, subdimensionate, neântreŃinute, neadecvate regimurilor torenŃiale de curgere;

12) ÎntreŃinerea necorespunzătoare sau inexistenŃa rigolelor şi a şanŃurilor de descărcare a apelor pluviale în majoritatea localităŃilor rurale.

Principalele cauze a producerii pagubelor în urma producerii fenomenului de inundaŃie sunt:

1) Dotarea necorespunzătoare a sistemului de avertizare (lipsa unor radare performante care să detalieze fenomenele locale), precum şi lipsa unor posturi pluviometrice, staŃii hidrometrice şi a sistemelor de dispecerizare a datelor;

2) Ocuparea albiei majore cu diverse obiective social-economice şi amplasarea acestora la diverse cote necorespunzătoare nivelului maxim specific clasei de importanŃă a acestora;

3) Promovarea limitată a lucrărilor hidrotehnice propuse (conform schemelor cadru de amenajare complexă a bazinelor hidrografice din România şi a studiilor de specialitate) în zonele critice şi conservarea sau execuŃia lentă a unor lucrări hidrotehnice de apărare contra inundaŃiilor, corectarea torenŃilor, a împăduririlor, precum şi a strategiilor de apărare a obiectivelor social-economice existente sau propuse a se construi în aceste zone;

4) Promovarea limitată a lucrărilor noi de corectare a formaŃiunilor torenŃiale şi a lucrărilor de împădurire;

5) ÎntreŃinerea necorespunzătoare şi reabilitarea lucrărilor de apărare deteriorate în timpul viiturilor din ultimii ani, conform parametrilor proiectaŃi;

6) Construirea unor locuinŃe în zone inundabile, pe fundaŃii necorespunzătoare şi folosirea unor materiale de proastă calitate;

7) Amplasarea unor construcŃii neautorizate în zona torenŃilor şi în albiile majore a cursurilor de apă;

8) Necunoaşterea zonelor inundabile ( evaluarea zonelor de risc pe categorii de folosinŃe şi clase de importanŃă) ce fac obiectul amplasării obiectivelor social-economice, din lipsa studiilor de specialitate.

Ca urmare a producerii fenomenelor hidro-meteorologice prezentate cât şi a condiŃiilor create prin neîndeplinirea unora din condiŃiile analizate, a favorizat, în această perioadă, înregistrarea unor pagube importante din perimetrele inundabile ale bazinelor hidrografice, în special în partea de vest a Ńării

Analizând datele prezentate privind caracteristicele generale şi frecvenŃa de apariŃie ale principalelor viituri înregistrate se poate observa că:

•••• pe un interval de timp de cca. 30 de ani au fost înregistrate ca medie pe Ńară 10 viituri care au generat pagube importante, cu frecvenŃa de 30-40%;

•••• dintre care 5 viituri cu efecte generale pe toată Ńara (1969, 1970, 1975, 1991, 1995,1997), 2 viituri importante cu efecte (în special) în zona de est şi sud–est a Ńării (1979, 1985) şi 3 viituri înregistrate în perioada de ani consecutivi1998-2000 cu efecte în zona de nord, vest şi sud-vest a Ńării.

Din punct de vedere a apariŃiei viiturilor generatoare de pagube majore repartizate pe intervale de timp cu predilecŃie pe anumite zone geografice, se observă că în perioada 1969- 1985 au fost semnalate în special în zona nord-est şi sud-est iar în perioada 1990-2005 în zona nord-vest şi sud-vest a Ńării.

Amenajarea hidrotehnică a Bazinelor (SpaŃiilor ) Hidrografice amplasate pe teritoriul regiunilor studiate. Regiunea 4. – (Sud-Vest, Oltenia ): judeŃele Vâlcea, Olt, Dolj,Gorj, MehedinŃi.

Realizarea Schemelor Cadru de Amenajare ale bazinelor hidrografice este prevăzută în cadrul Legii Apelor nr. 107/1996, şi are ca obiectiv stabilirea orientărilor fundamentale privind

82

gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă, precum şi apărarea obiectivelor social-economice împotriva inundaŃiilor.

Toate activităŃile social - economice ce se desfăşoară în bazinele (spaŃiile) hidrografice, inclusiv lucrările de amenajare a teritoriului şi de protecŃie a mediului vor trebui corelate cu prevederile schemelor cadru de amenajare în conformitate cu legislaŃia României.

Bazinele sau spaŃiile hidrografice din punct de vedere teritorial pot fi integrate pe mai multe judeŃe. Lucrările hidrotehnice situate în zonele amonte ale bazinului( de obicei lacurile de acumulare, derivaŃiile) pot avea efecte în judeŃele din aval , de aceea studierea schemelor de amenajare poate da o imagine privind modul de abordare şi necesitatea analizei în totalitate a spaŃiilor de desfăşurare a fenomenelor naturale privind inundaŃiile.

Prezentarea generală a Schemei de amenajare cu lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaŃiilor pe bazinele hidrografice

Judetele din Regiunea 4, Vâlcea, Olt, Dolj,Gorj, MehedinŃi sunt situate în SpaŃiul Hidrografic Jiu – Cerna (fig.2), SpaŃiul Hidrografic Olt Inferior -Vedea şi SpaŃiul Hidrografic Dunărea (bazin propriu).

Dispunerea teritoriile judeŃene în funcŃie de amplasarea acestora în cadrul suprafeŃelor ocupate de bazinele hidrografice este următoarea:

• JudeŃul Dolj este situat în Bazinul Hidrografic Jiu şi Dunărea (b.h.DesnăŃui) • JudeŃul Gorj este situat în SpaŃiul Hidrografic Jiu- Cerna • JudeŃul MehedinŃi este situat în Bazinul Hidrografic Jiu (b.h.Motru) şi Dunărea

(b.h. Bahna , TopolniŃa, BlahniŃa). • JudeŃul Vâlcea este situat în Bazinul Hidrografic Olt Inferior, • JudeŃul Olt este situat în SpaŃiul Hidrografic Olt Inf. – Vedea şi Dunărea Descriere SpaŃiului Hidrografic Jiu- Cerna , judeŃele Dolj, Gorj, MehedinŃi . SpaŃiul hidrografic Cerna-Jiu este situat în partea de sud - vest a Ńării fiind cuprins între

coordonatele 22°30' şi 24°12' longitudine estică şi 43°45' şi 45°35' latitudine nordică. SpaŃiul hidrografic Jiu-Cerna are o suprafaŃă de 16.210 km2, din care b.h. Jiu - 10.080

km2, b.h. Cerna - 1360 km2, iar afluenŃii mici ai Dunării (Bahna, JidoştiŃa, TopolniŃa, BlahniŃa, Drincea, Sărăceaua, DesnăŃui şi JieŃ) - 4770 km2.

Aspectul general al reliefului pune în evidenŃă prezenŃa a trei zone geomorfologice: munte, podiş, câmpie ce sunt eşalonate de la nord la sud.

ConfiguraŃia puternic fragmentată a reliefului face ca cca. 32% din suprafaŃa sa să fie împădurită, restul suprafeŃei fiind ocupată de terenuri agricole, terenuri neproductive, localităŃi şi căi de comunicaŃie.

Principalele cursuri de apă dezvoltate pe teritoriul spaŃiului hidrografic Jiu-Cerna sunt râurile: Jiu, Cerna şi afluenŃii Dunării cuprinşi în interfluviul Jiu - Cerna: Bahna, JidoştiŃa, TopolniŃa, BlahniŃa, Drincea, Sărăceaua, DesnăŃui, JieŃ.

Densitatea reŃelei hidrografice în spaŃiul Cerna- Jiu variază între 0,8 km/km2 în zona de munte, 0,3 km/km2 în zona de deal şi 0,1 km/km2 în zona de câmpie.

Densitatea medie a reŃelei pe întreg spaŃiul hidrografic este de 0,38 km/km2 fiind superioară mediei pe Ńară 0,33 km/km2.

În spaŃiul hidrografic Jiu - Cerna cel mai important curs de apă este Jiul (S = 10.080 km2; L = 339 km) al cărui bazin hidrografic ocupă cca. 4.2 % din suprafaŃa Ńării, în ordine urmând principalii afluenŃi ai acestuia, precum Motru (S = 1900 km2; L = 120 km), Gilort (S = 1360 km2; L = 109 km) şi Amaradia (S = 870 km2; L = 99 km). Râul Cerna are o lungime de 82 km şi o suprafaŃă bazinală de 1380 km2.

Apele interioare din cadrul interfluviului sunt colectate de către râurile Bahna (S = 179 km2; L = 29 km), JidoştiŃa (S = 45 km2; L = 18 km), TopolniŃa (S = 360 km2; L = 40 km) care au caracteristicile râurilor montane, colectând apele din partea sudică a Podişului MehedinŃi şi BlahniŃa (S = 543 km2; L = 55 km), Drincea (S = 632 km2; L = 70 km), Sărăceaua (S = 656

83

km2; L = 42 km), DesnăŃui (S = 1764 km2; L = 95 km), care îşi au obârşia în Piemontul Getic şi cuprind în bazinele lor întinsul con de dejecŃie al Dunării.

Principalul curs de apă din spaŃiu hidrografic este râul Jiu, al cărui bazin de recepŃie captează afluenŃi atât pe stânga: Sadu, Gilort, Amaradia, cât şi pe dreapta sa: SuşiŃa, Tismana cu BistriŃa şi Jaleş, JilŃ, Motru, Rasnic, Argetoaia.

Cursul de apă superior este format din Jiul de Vest (considerat izvor) şi Jiul de Est, are pante mari (20 - 40)%, iar datorită caracterului de torenŃialitate, profilul văii este în formă de "V".

Lunca Jiului aval Filiaşi se lărgeşte foarte mult fiind deseori inundată rezultând lacuri şi bălŃi de suprafeŃe reduse şi adâncimi mici (0,5 - 3,5) m, ce se alimentează din Jiu prin gârle naturale.

Pe cursul inferior al Jiului, între Craiova şi vărsarea sa în Dunăre, în luncă se întâlnesc terenuri mlăştinoase, ca şi în luncile afluenŃilor săi principali: Motru, Gilort, Amaradia.

Viiturile survenite în cadrul bazinului Jiu au fost concentrate în cursul mijlociu şi atenuate în cursul inferior, majoritatea fiind de natură pluvială.

Pe afluenŃi, pe zone locale, s-a impus realizarea de lucrări de apărare ca urmare a unor albii minore foarte sinuoase, cu secŃiuni sub capacitatea de scurgere a undelor de viitură, care în majoritatea zonelor depăşeau malurile minore şi afectau obiectivele economice din zonă, situate în albiile majore, pe alocuri foarte largi.

Relieful spaŃiului Jiu - Cerna se desfăşoară în mai multe trepte, munŃii ocupând 29% din suprafaŃa totală, dealurile 47% şi câmpia cca. 24%.

Zona munŃilor face parte din unitatea CarpaŃilor Meridionali şi se întinde de la est la vest pe o lungime de cca. 90 km, ocupând o suprafaŃă de cca. 3000 km2. ÎnălŃimea medie a zonei muntoase, aflată în partea nordică a bazinului, este de 1500 m, dar înălŃimea crestelor principale depăşeşte 2000 m.

Zona dealurilor şi podişuri cunoscută sub numele de Platforma Getică, ocupă o suprafaŃă de cca. 5000 km2 având o înclinare de la N la S şi altitudini cuprinse între 200 şi 500 m.

Zona de câmpie ocupă o suprafaŃă de cca. 2600 km2 fiind dezvoltată inegal de o parte şi de alta a Jiului , cu o extindere mai mare pe malul stâng al acestuia.

Din punct de vedere geomorfologic se constată o gradare de la nord la sud în sectorul trecerii de la rocile dure ale zonei muntoase (şisturi cristaline, granite, calcare dure la depozite loesseide şi la nisipurile şi aluviunile recente ale câmpiei.

În cadrul spaŃiului hidrografic Jiu - Cerna altitudinea variază între 2500 m (vf. Mândra 2529 m) şi 26 m., la confluenŃa Jiului cu Dunărea. Altitudinea medie a bazinului este de 443 m.

InundaŃiile care s-au produs în perioada 1969 - 1975 şi în 1991-2005 au determinat promovarea şi executarea unor lucrări de combaterea efectelor distructive ale apelor, constând în lucrări complexe de îndiguire şi regularizare, lacuri de acumulare permanente cu tranşe de atenuare şi apărări de maluri.

Scurgerea debitelor maxime pe suprafaŃa bazinului de recepŃie poate avea efecte distructive şi produce pagube, dacă nu sunt luate toate măsurile necesare de stăpânire şi combatere.

Pentru apărarea împotriva inundaŃiilor în s.h. Cerna-Jiu s-a impus realizarea a numeroase lucrări specifice, de regularizări de cursuri de apă, îndiguiri şi consolidări de maluri. Până în prezent, în bazinul Jiu s-au realizat şi sunt în funcŃiune cca. 410 km îndiguiri (mal stâng şi mal drept), apărând 24 mii ha şi sunt inventariate peste 60 lucrări de regularizare de albii în lungime de cca. 315 km. Repartizarea acestor lucrări arată o concentrare pe râurile Jiul Superior, Jiu la Târgu Jiu şi Jiu la Craiova, precum şi pe afluenŃii Tismana, JieŃ, Gilort, Motru, Argetoaia şi Rasnic.

În bazinul hidrografic Cerna sunt inventariate 10 lucrări de regularizări de albii, în lungime de 40 km.

Lucrările realizate în bazinele hidrografice ale afluenŃilor fluviului Dunărea, cuprinşi în interfluviul Cerna-Jiu, însumează cca. 240 km îndiguiri (mal stâng şi mal drept) prin care se

84

apără 26,2 mii ha şi sunt inventariate 15 lucrări de regularizare de albii în lungime totală de cca. 191,3 km.

De asemenea, au fost executate o serie de acumulări, care captează unda de viitură şi o eliberează temporizat în avalul scurgerii.

Gradul de vulnerabilitate la inundaŃii raportat la pagubele înregistrate în judeŃele

României , regiunea 4, pe perioada 1992- 2000. În urma cercetărilor efectuate la Legea 575/2001 s-a determinat gradul de

vulnerabilitate general în funcŃie de valorile indicilor de analiză şi de criteriile de selecŃie expuse pentru fiecare judeŃ, Ńinând cont de valorile totale şi medii înregistrate pe Ńară. Astfel, pe judeŃe se grupează în funcŃie de gradul de vulnerabilitate general realizat de toŃi indicatorii, care este prezentat mai jos.

Pagubele valorice înregistrate se cifrează pe medie judeŃ pe Ńară (evaluări dec.2001) la cca.454 mld. lei pe perioada 1992 – 2001. Paguba specifică se cifrează la cca. 8.5 mld. lei/an/km2 , cca. 106 mld.lei/an/1000 locuitori, paguba medie anuală înregistrată în acest interval este de cca. 50.8 mld. Lei. JudeŃele din regiunea 4 , se situează în zona de vulnerabilitate medie a Ńării, exepŃie face judeŃul MehedinŃi unde vulneralilitatea este foarte mare. Această vulnerabilitate se datoreşte în general gradului de utilare a Schemelor de Amenajare a Bazinelor Hidrografice (distribuit pe judeŃe) a lucrărilor de apărare existente cât şi a pagubelor înregistrate în zonele neapărate.

Pagubele nu includ efectele viiturilor pe Dunăre înregistrate în aprilie2006 şi în bazinul jiu în perioada 2001- 2005.

Criteriile de selecŃie au stabilit gradele de vulnerabilitate în funcŃie de valorile medii pe Ńară pentru care s-a atribuit valoarea medie (la limita maximă), pentru restul de valori s-a ales un pas constant.

85

Grad de vulnerabilitate

Paguba totală

Paguba medie specifică

indici de vulnerabilitate

Nr.

criteriu de selecŃie

mld.lei mld.lei/an mil.lei/

an/km2

mil.lei/

an/1000loc.

Observ.

A. fără pagube 0 0 0 0 P<0.5

B. mică P≤250 P≤30 P≤5 P≤60

C. mediu 250-455 30-50 5-9 60-110

D. mare 455-750 50-70 9-13 110-150

E. foarte mare P>750 P>70 P>13 P>150

F. maxim Pmax. Pmax. Pmax. Pmax.

Gradul de vulnerabilitate general în funcŃie de valorile indicilor de analiză şi de criteriile de selecŃie expuse pentru fiecare judeŃ pentru perioada de înregistrare a pagubelor la inundaŃiileproduse 1992-2001

NR JUDEł

Paguba totală

Paguba specifică 1992-2000

Grad general de vulnerabil.

rezultat

Grad general de vulnerabil pe hartă

Nr nume mld.lei 92-2000

mld.lei /an

mld.lei /an/km2

mld.lei /an/1000



18 Dolj 26(B) 3(B) 0(A) 4(B) mică mică

21 Gorj 55(B) 6(B) 1(B) 15(B) mică mică

28 MehedinŃi 829(E) 92(E) 19(E) 280(E) foarte mare foarte mare

31 Olt 49(B) 5(B) 1(B) 10(B) mică mică

41 Vâlcea 378(C) 42(C) 7(C) 96(C) medie medie

1.TOTAL łARĂ 2.MEDIU JUDEł

19080 454

2133 50,8

356 8,5

4452 106

GRAD MEDIU (C)

GRAD MEDIU (C)

Din prevederile Legii nr. 575/2000 prinind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national – zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari nu este afectat de inundatii produse pe cursurile de apa.

86

Măsurile şi lucrările specifice propuse privind limitarea pagubele produse în

zonele inundabile. Măsurile şi lucrările specifice propuse privind limitarea pagubelor produse în zonele

inundabile se pot grupa în două categorii: I. Măsuri structurale a amenajării bazinelor hidrografice Lucrările hidrotehnice sunt promovate în conformitate cu schemele cadru de amenajare

complexă a bazinelor hidrografice şi completarea schemei de amenajare existente cu lucrări hidrotehnice noi specifice combaterii inundaŃiilor.

Pentru fiecare bazin (sau spaŃiu) hidrografic menŃionat s-au elaborat între anii 1991-1993 şi reactualizate în anul 1998 şi 2002 “Schemele cadru de amenajare complexă a bazinelor hidrografice din România” (fig.2), care prevăd realizarea pe etape a unui set de măsuri şi lucrări hidrotehnice specifice combaterii efectelor inundaŃiilor ale zonelor analizate (regularizări albii de râuri, îndiguiri de maluri, lacuri de acumulare , sisteme informaŃionale şi altele).

Aceste scheme de amenajare pot fi completate prin propuneri de lucrări noi pe plan bazinal sau local în funcŃie de complexitatea lucrărilor şi a obiectivelor ce trebuie apărate.

Măsurile structurale importante şi urgente propuse în acest program privind lucrările propuse a se executa ( lucrări în continuare, lucrări de reabilitare a celor existente sau lucrări noi) vor fost incluse într-o ordine generală de priorităŃi în funcŃie de importanŃa obiectivele social-economice, şi de justificările tehnico economice impuse în următoarele zone de risc major de inundare.

În vederea limitării efectelor inundaŃiilor se impun reabilitarea lucrărilor existente şi promovarea de noi lucrări de apărare sau extinderea celor existente în zonele de risc major de inundare.

În ultimii ani s-au produs pagube importante materiale şi umane datorate efectelor distructive ale viiturilor înregistrate. Această tendinŃă scoate în evidenŃă faptul că pagubele datorate inundaŃiilor nu constituie o consecinŃă exclusiv a regimului hidraulic a râurilor ci şi a ocupării albiei majore. În aceleaşi condiŃii hidraulice pagubele cresc pe diverse perioade de timp ca urmare a amplasării necorespunzătoare de noi obiective în zonele inundabile.

II. Măsurile nonstructurale

87

Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social - economice din perimetrele inundabile, precum şi aplicarea de măsuri adecvate nonstructurale ca şi evidenŃierea promovării unor lucrări hidrotehnice specifice pe unele sectoare (cum ar fi apărarea unor localităŃi pentru care nu s-au propus măsuri structurale în acest program) va conduce la limitarea pagubelor produse şi la protejarea unor viitoare investiŃii.

Măsurile nonstructurale pentru prevenirea şi diminuarea pagubelor ce s-ar produce în cazul apariŃiei fenomenelor de inundaŃii, pot fi adoptate în zonele specifice cu pagube restrânse şi care necesită un efort investiŃional minim cu efecte rapide în cazul producerii viiturilor.

III. Măsuri nonstructurale tehnice •••• Determinarea riguroasă a capacităŃii albiei minore şi a debitelor maxime limită de

începere a producerii pagubelor pe malul stâng şi pe malul drept al sectorului de râu. •••• Calcularea cotelor curbei suprafeŃei libere şi trasarea curbelor de inundaŃii (benzi

inundabile) pe planuri de situaŃie pentru debite maxime cu diverse probabilităŃi de depăşire. •••• Cartarea obiectivelor social-economice aflate în perimetrele inundabile şi

atribuirea unui grad de risc în funcŃie de amplasament şi de importanŃa acestora. •••• Sisteme informaŃionale pentru alarmă şi avertizare pe bazine şi subbazine

hidrografice. IV. Măsuri nonstructurale administrative •••• Organizarea interioară a diferitelor obiective social-economice spre a se adapta

la situaŃia de inundabilitate; impermeabilizarea construcŃiilor. •••• Folosirea terenurilor agricole în conformitate cu frecvenŃa apariŃiei fenomenelor

de inundaŃie. •••• Determinarea zonelor aflate în luncile inundabile care constituie incinte naturale

cu efect de atenuare a viiturilor şi amenajarea acestora. •••• Strămutarea unor locuinŃe şi avertizarea asupra zonelor de risc pentru

amplasarea de construcŃii. •••• Măsuri de educare a populaŃiei şi de acŃiune în cazul producerii unor viituri. •••• Măsuri locale agrosilvice şi C.E.S. •••• Realizarea şi urmărirea respectării unui plan de apărare ce urmează a se

desfăşura în zona afectată de inundaŃii. •••• Măsurile vor fi implementate şi coordonate de comisiile judeŃene de apărare

contra inundaŃiilor în cadrul primăriilor localităŃilor din perimetrele inundabile.

2.8.2. Zone cu riscuri tehnologice Desi normativul continut cadru nu impune detalierea problemelor privind riscurile

tehnologice, mentionarea lor in Regulamenrul general de urbanism pentru incadrarea in regulile de baza privind modul de ocupare a terenurilor ( cap. II din RGU ) impune prezentarea reglementarilor legale in domeniu ca si obligativitatile autoritatilor publice si a agentilor economice interesati. De asemenea, in Regulamentul local de urbanism, se vor prezenta regulile de autorizare a executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice.

Potrivit reglementarilor legale si a literaturii de specialitate, hazardele tehnologice sunt produse de erorile de proiectare ale instalatiilor industriale, de gradul ridicat de uzura al acestora si/sau managementul defectuos al societatilor comerciale de profil.

Unele accidente insotite de victime omenesti si de poluarea mediului sunt legate de transportul substantelor periculoase.

Sunt si situatii in care accidentele tehnologice cum ar fi ruperile de baraje sau exploziile unor instalatii sunt initiate de cauze naturale (inundaatii, cutremure) avand loc o succesiune de evenimente extrem de complexe sub forma unor reactii in lant.

Unele dezastre tehnologice pot sa aiba efecte transfrontaliere, astfel incat si Romania sa fie efectata de accidentele de pe teritoriul tarilor vecine sau de conflictele armate, sau sa afecteze, la randul ei tarile vecine.

88

Romania a aderat la legislatia internationala in domeniu hazardelor tehnologice, elaborandu-se un inventar al unitatilor industriale care se incadreaza in Directiva 96/82/CE –SEVESO II – privind controlul accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, prin Hotararea Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

Directiva Seveso II stabileste doua clase de risc (major si minor) pentru unitatile industriale care folosesc sau depoziteaza substante periculoase ( in Romania inregistandu-se 245 obiective cu risc major si 88 cu risc minor), iar judetul Gorj include obiectve din ambele categorii.

O clasificare a acestor riscuri tehnologice este destul de dificila avand in vedere conditiile in care se pot produce, insa se poate face o prezentare generala a principalelor tipuri de hazarde:

•••• hazardele legate de substantele radioactive sunt considerate ca fiind cele mai periculoase pentru om, iar pentru delimitarea clara a arealelor cu diferite grade de risc,

in tara noastra s-au initiat numeroase aplicatii internationale cu participarea populatiei locale; •••• periculoase cum ar fi: subsatantele foarte toxice, substantele cu proprietati toxice

specifice ( alergice, cancerigene, mutagene), substante inflamabile, explozive, si oxidante si substante cu impact daunator mediului;

•••• poluari accidentale cu hidrocarburi si alte substante periculoase, intalnite mai ales la instalatiile cu grad ridicat de uzura din industria energetica si din reteua de distributie si transport a hidrocarburilor;

•••• hazardele legate de avarierea constructiilor hidrotehnice, prin cedarea partiala sau distrugerea digurilor si barajelor produse de viituri puternice si urmate de inundatii cu efecte catastrofale.

Cu privire la prevederile HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, care transpune Directiva

96/82/CE sunt de precizat urmatoarele: Prevederile se aplica activitatilor in care sunt prezente substante periculoae ( toxice,

foarte tehnice, oxidante, explozive, inflamabile, extrem de inflamabile, periculoae pentru mediu, in cantitati egale sau mai mari decat normele legale.

Prevederile nu se aplica activitatilor desfasurate in cadrul obiectivelor, instalatiilor sau depozitelor militare; pericolelor induse de radiatii ionizante; transportului de subsatante periculoase si stocarii temporare intermediare a acestora; operatiilor de incarcare, descarcare si transport la sau de la alte mijloace de transport, pe docuri, punti sau in statii de triaj; transportului de substante periculoase prin conducte, inclusiv pentru statii de pompare, situate in afara obiectivelor; activitatilor din industria extractiva privind explorarea si exploatarea minereurilor din cariere, foraje sau mine;depozitarii deseurilor.

Autoritatile locale cu competente in domeniul protectiei mediului si a protectiei civile au o serie de obligatii care in pricipal se refera la elaborarea procedurilor specifice in domeniul managementului risculuii si controlului activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase pentru ca in final sa se elimite total pericolul pentru sanatatea populatiei si protectia mediului.

In acelasi timp autoritatle pentru mediu, protectia civila si de interes consulta si informeaza periodic celalalte autoritati cu atributii in domeniu: sanatate, industrie, munca si amenajarea teritoriului.

Autoritatile publice locale responsabile cu activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului trebuie, in primul rand, sa ia in considerare, in cazul politicilor de dezvoltarea economico-sociala a teritoriului si localitatilor, existenta obiectivelor cu pericol tehnologic, si prin studii de impact, sa stabilesca masurile de prevanire a accidentelor majore si de limitare a consecintelor acestora. Procedurile de punere in aplicare a acestor politici vio tine cont, pe de o parte de necesitatea mentinerii unor distante adecvate intre obiectivele carora le sunt aplicabile prevederile HG nr. 804/2007 si zonele rezidentiale, zonele de utilitate publica, zonele sensibile sau zonele protejate si, pe de alta parte, in cazul unor obiective existente, de

89

necesitatea unor masuri tehnice suplimentare incat riscurile pentru sanatatea populatiei si protectia mediului sa nu creasca.

In al doilea rand, autoritatile publice locale trebuie sa efectueze controale, in limitele competentelor legale, cu privire la : amplasarea unor noi obiective dupa ce acestea au fost autorizate, modificarile aduse obiectivelor existente, noile dezvoltari de tipul legaturii de transport, locatii frecventate de public si zonele rezidentiale aflate in vecinatatea obiectvelor rxistente, care maresc riscul sau agraveaza consecintele unui accident major.

Potrivit informatiilor preluate din „Studiul de identificare și delimitare hazardurilor naturale” (cutremure, alunecări de teren și inundații ) la nivelul teritoriilor județelor din Regiunea IV – Sud Vest Oltenia inclusiv Județul Gorj ( proiectant IPTANA – s.a. București, proiect nr. 244/3708/2007) si a Fiselor intocmite de Inspectoratul pentru situatii de urgenta in urma controalelor in comuna Matasari, pe teritoriul comunei Matasari nu exista zone care se supun prevederilor HG nr. 804/2007 ( initial HG nr. 95/2003).

Totusi aceste fenomene trebuie urmarite cu mare atentie deoarece profilul actvitatii miniere si conditiile geologige pot conduce la riscuri tehnologicecare pot surveni din:

•••• alunecari ale terenului natural si ale depozitelor de steril care pot bloca cursuri de apa,drumuri, cai ferate sau chiar locuinte; haldarea trebuie facuta dupa prevederile din proiectele de exploatare a carbunelui

•••• excavatiile in zona zacamantului de gaze naturale care in prezent fiind situate la mare adancime nu sunt intersectate de lucrarile de excavatii; extinderea excavatiilor in zona in care exista foraje pentru exploatarea gazelor trebuie insotita de masuri speciale pentru protejarea forajelor si prevenirea eruptiilor necontrolate.

2.8.3. Zone degradate sau supuse degradarii de exploatarea miniera Influenta activitatii de exploatare a carbunelui prin lucrari miniere la suprafata in

perimetrele Jilt Nord si Jilt Sud asupra reliefului se manifesta prin: •••• modificarea morfologica a reliefului, prin aparitia altor forma de relief, amplasate

diferit fata de pozitia actuala a celor similare; •••• modificarea structurii litologice naturale a terenului pe o adancime de pana la 215

m. •••• Incetarea activitatii de exploatare in momentul actual ar avea urmatoarele

consecinte asupra reliefului: •••• nerespectarea etapei de evolutie a exploatarii lucrarilor miniere, conform studiilor

de fezabilitate si a planurilor de dezvoltare aprobate care au prevazut o esalonare a lucrarilor tehnologice de excavare si haldare corelate optim cu lucrarile de redare in circuitul productiv a terenurilor ar conduce la concentrarea lucrarilor de ecologizare intr-o perioada scrta de timp, pe o arie foarte mare, cu cheltuieli foarte mari;

•••• nepunerea in aplicare a planurilor initiale de incetare a activitatii, cu efecte negative asupra refacerii morfologice a terenurilor;

•••• nefinalizarea lucrarilor de haldare va conduce la mentinerea golurilor remanente in care se acumuleaza importanta cantitati de apa, cu consecinte negative privind stabilitatea terenului.

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ a. Gospodarirea apelor Resursele de apa de pe teritoriul comunei Matasari utilizate in prezent si potentiale

pentru etapele de perspectiva sunt atat apele de suprafata cat si cele subterane. Reteaua hidrografica a apelor de suprafata este tributara in totalitate raului Jiu iar

principalul sau afluent care preiau multitudinea cursurilor de apa de pe teritoriul comunei Matsari este paraul Jit la care se adauga si alte numeroase cursuri de apă cu debite variabile.

Debitele cursurilor de apa sunt dependente in mare masura de nivelul de precipitatii, înregistrându-se viiturile de primavara si cele de toamna.

90

Ca resurse de apa subterana este de precizat ca teritoriul administrativ al comunei Matasari se afla asezat pe o hidrostructura complexa de mari dimensiuni in care se dezvolta pe verticala o succesiune de orizonturi acvifere.

Acviferele freatice au un chimism corespunzator normelor de potabilitate ceea ce face ca aceste ape sa constituie principala sursa de alimentare cu apa a populatiei.

Stratele freatice care se dezvoltă in zona de campie piemontana au o capacitate redusa, debite mai importante obtinandu-se din acviferele situate in depozitele aluvionare ale paraului Jit.

Interfluviile sunt caracterizate prin strate freatice cu debite specifice prezumate pe foraj de circa 4-5 l/sec. Unele ape de adancime (este si cazul comunei Matasari) cantonate in complexe situate la 100-200 m au deasemeni un potential productiv care sa constituie sursa de alimentare cu apa avand debite de exploatare de 1-8 l/sec pe foraj.

Cursurile de apa de suprafata sunt frecvant poluate datorita evacuarii apelor uzate industriale si menaajere, neepurate sau insuficient epurate.

In zona carierelor Jilt Nord si Jilt Sud se face simtita scaderea nivelului panzei freatice, ca o consecinta a exploatarii lignitului.

Paraul Jilt este regularizat pr teritoriul comunei Matasari iar paraul Runcurel, afluent al Jiltului este regularizat in zona cuprinsa intre perimetrele de exploatare ale celor 2 cariere.

Apele acumulate in interiorul carierelor sunt dirijate prin canale construitepe treptele de lucru si pe vatra carierelor pana in punctele de cota minima, unde sunt colectate in jompuri special amenajate. Din aceste jompuri, prin intermediul statiilor de pompare si a conductelor de deversare, apele sunt evacuate in canalele de garda de pe cconturul perimetrelor miniere sau in vaile addiacente.

Pentru lucrarile de exploatare si de haldare au fost elaborate documentatii tehnice care prezinta solutii de asecare si gospodarire a apelor.

Alimentarea cu apa a localitatilor comunei Echiparea edilitara a localitatilor rurale din zona in care se afla situat si teritoriul

comunei Matasari este in general scazuta si nu acopera decat necesitatile unui numar redus de locuinte.

In general au fost realizate retele de alimentare cu apa in zonele cu locuinte colective construite in Matasari pentru forta de munca detasata pentru industria extractiva si care s-au extins si pentru gospodariile individuale din localitatea Matasari, pentru satul Bradet si circa jumatate din satul Bradetel

In restul localitatilor, retelele de alimentare cu apa ori nu acopera necesarul de apa si astfel ca apa potabila se asigura din fantanile traditionale.

Alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat este format din sursa ( captare din acumularea Tismana aval 2, inmagazinare intr-un rezervor cu capacitatea de 5.000 mc si o retea de distributie in lungime de 28 km. distribuita in localitatea Matasari satul Bradet.si circa jumatate a satului Bradetel. Cantitatea de apa livrata consumatorilor este de circa 124 mii mc anual, din care 103 mii mc pentru consumul casnic

Initial alimentarea cu apa s-a asigurat dintr-un sistem format din 9 puturi forate si 2 rezervoare de cate 750 mc fiecare, sistem care a fost scos din functiune din motive tehnice. Astfel zona in care se afle rezervoarele a suferit alunecari de teren si acestea au suferit avarii grave ( fisuri ) iar la puturi a scazut considerabil debetele de apa.

In prezent mai functioneaza un singur put, cel din curtea Colegiulei industrial, pentru care asigura si apa necesara.

Alimentarea cu apa este deficitara, retelele de distributie sunt, in mare masura subdimensionate, cu un mare grad de uzura.

Una din consecintele negative ale exploatarii in cariera este coborarea nivelului panzelor freatice, cu urmari aspra posibilitatilor de folosire a apei din fantani.

Canalizarea apelor uzate Sistemul de canaliza consstituit de reteau de canalizare in lungime de 9 km si statia de

epurare ( amplasata pe teritoriul comunei Dragotesti) este in aceiasi stare ca si sistemul de

91

alimentare cu apa potabila. A fost realizat numai in zonele de blocuri de locinte din localitatea Matasari si este intr-o stare avansata de degradare.

In general statiile de epurare lipsesc iar acolo unde acestea exista nu sunt corespuzatoare, fiind dotate numai cu treata mecanica de epurare.

b. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrica a zonei si a comunei Matasari a fost facilitata in mare masura de posibilitatile create prin dezvoltarea industriei extractive si energetice. De-a

lungul paraului Jilt, pe o directie aproximativ paralela cu acesta a fost amplasata o linie electrica aeriana de 110 kV care strabate teritoriul comunei Matasari.

In prezent toate localitatile sunt racordate la retelele electrice existente, dar se impune reabilitatea celor care sunt subdimensionate sau cu vechime mare, precum si extinderea lor in zonele in care mai exista gospodarii neracordate la sistemul energetic.

Este necesara modernizarea si extinderea retelelor de iluminat stradal in toate localitatile.

Alimentarea cu energie electrica a carierelor Jilt Nord si Jilt Sud se face din statia 110/20

kV Jilt, echipata cu trei transformatoare de 110/20 kV si dimn aceasta statie sunt racordate, prin linii electrice aeriene, celalalte statii trafo de 20/6 kV.

Avansarea carierelor va afecta o parte din retelele electrice rurale de distributie a energiei electrice.

Prin sistemul de reŃele electrice aferente satelor comunei Matasari, în lungime totală de 155,80 km din care 93,0 km linii electrice aeriene de medie tensiune , 4,90 km linii electrice subterane de medie tensiune, 26,70 km linii electrice aeriene de inalta tensiune, ca şi a celor 14 posturi de transformare de la medie la joasă tensiune si a unei statii de transformare inalta tensiune/medie tensiune se asigură în mod corespunzător alimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor.

O medie a consumului pe ultimii ani arată că, in perioada 2002 - 2008, consumul anual de energie electrică a fost de circa 180467 MWh, din care pentru activitatea productivă cca. 178396 MWh (98,85 %), pentru abonaŃii casnici 1742 MWh (0,97 %), pentru activităŃi privatizate 231 MWh (0,13 %) şi pentru iluminat public cca. 89 MWh (0,05 %).

Pentru îmbunătăŃirea alimentării cu energie electrică se impun următoarele: •••• reabilitarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune în localităŃile în care nu s-a

realizat această acŃiune; •••• extinderea reŃelelor de joasă tensiune pentru zonele propuse a fi incluse în

intravilan în localitatile comunei Matasari. c. Telefonie Telefonia fixă aparŃinând ROMTELECOM este prezentă pe teritoriul comunei şi este

asigurată printr-o centrală automată analogica Alcatel echipată cu 1000 linii ocupată într-un procent de peste 91,7 %, iar reŃelele telefonice exista in 4 din cele 5 sate ale comunei

Telefonia mobila nu are acoperire pe intraga suprafata a teritoriului analizat. In zone depresionare, in care sunt amplasate majoritatea localitatilor, exista tronsoane insemnate in care niciuna din retelele existente nu asigura posibilitatea utilizarii telefoanelor mobile..

d. Alimentarea cu căldură În exclusivitate, căldura se asigură individual, atât la gospodăriile populaŃiei cât şi la

instituŃiile publice şi la societăŃile comerciale; în marea majoritate a cazurilor, sistemul de încălzire este cu sobe ce funcŃionează cu combustibil gazos și solid. Într-o măsură importantă (circa 10 %), căldura se asigură cu centrale termice individuale care funcŃionează cu energie electrică sau cu combustibil gazos şi solid.

În acelaşi mod se asigură şi apa caldă menajeră în gospodăriile populaŃiei Blocurile de locuinte au fost prevazute cu centrale termice de cartier, dar acestea au

fost scoase din functiune din motive de degradare sau ca urmare a neachitarii contravalorii serviciilor de livrare a apei calde si caldurii.

e. Alimentarea cu gaze naturale

92

In prezent există înfiinŃată distribuŃie de gaze naturale precum si retele in satele Matasari, Bradet si Bradetel (in lungime de peste 30 km) si 2 statii de reglare masurare la Matasari si Bradetel. O medie anuala a consumului de gaze naturale este de circa 360 mii mc./ an.

f. Gospodărie comunală În prezent există organizată o activitate de gospodărie comunală. Este coordonata de

catre un serviciu de specialitate in cadrul primariei. Principala preocupare a salubritatii comunei, colectarea deseurilor menajere se face in

mod organizat prin colectarea periodica a acestora ( in containere in zona blocurilor de locuinte si prin pubele individuale din gospodariile individuale ) si transportul acestora la Depozitul ecologic de la Tg. Jiu.

2.10. PROBLEME DE MEDIU (capitol special pentru obtinerea avizului de MEDIU ) A. Scopul elaborarii documentatiei: •••• dezvoltarea comunei corelata cu potentialul judetului si al zonei; •••• necesitatile si optiunile populatiei si autoritatilor publice locale; •••• stabilirea prioritatilor de interventie; •••• reglementarea si servitutiile de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor

si constructiilor din comuna: •••• extinderea suprafetelor cuprinse in intravilanele localitatilor, •••• zonificarea functionala a terenurilor din intravilene in general si in mod deosebit a

celor nou introduse in intravilane. B. Incadrarea in teritoriu Teritoriul administrativ al comunei Matasari este situat în partea central-vestica a

judeŃului Gorj şi are ca vecinătăŃi: •••• la nord, comunele Ciuperceni si Calnic; •••• la est, comuna Farcasesti si Negomir; •••• la vest, municipiul Motru si comuna Samarinesti; •••• la sud, comunele Dragotesti si Slivulesti. Ca relief, teritoriul comunei Matasari este cuprins în zona Subcarpatică Olteană,

respectiv în sectorul dintre Motru si Gilort formată dintr-o succesiune de dealuri şi depresiuni. Teritoriul este puternic fragmentat fiind caracterizat prin văi domoale şi prelungi şi pante de dificultăŃi diferite, corespunzator cursului de apa Jit ce strabate comuna de la nord - vest la sud-est si care se varsa in raul Jiu. Geomorfologic, comuna Matasari se încadrează în Piemontul Getic, cu cote cuprinse între 200 m şi 390 m.

Din punct de vedere geologic, depresiunea Getică în care este inclus teritoriul comunei Matasari se caracterizează prin formaŃiuni miocene şi pliocene levantine cuaternare (care se dezvoltă până la 200 m adâncime). Aceste formaŃiuni sunt în general alcătuite din depozite cu granulaŃie medie spre mare, fiind reprezentate prin argile, nisipuri şi pietrişuri. În zona de luncă şi terase ale cursului de apa formaŃiunile de vârstă cuaternară sunt de constituŃie slabă, rocile componente fiind nisipurile, pietrişurile, argilele şi marnele uşor erodabile.

Teritoriul comunei Matasari se suprapune peste mai multe unitati de relief unitati de relief, respectiv, zona deluroasa, colinara, formata din depozite antecuaternare deasupra carora aflueaza argilele, zona subcolinara si o zona joasa de depresiune plata, cu relief greafat pe depozite fluviatile (pietrisuri, nisipuri)

Relieful comunei Matasari imbina caracteristicile dealurilor putin inalte( 200 – 450m) cu acelea ale depresiunilor largi la altitudini coborate (100 – 200 m),

Zona face trecerea intre culoarele depresionare Ciuperceni – Calnic si Targu Jiu. Actuala configuratie a solului este rezultatul unor procese marcate de eroziune care au

influientat formatiiunile sedimentare catre cuaternar. Depozitele de roci ale zonei sunt constituite mai ales din argile si nisipuri argiloase, nisipuri curatr si marne, unde se gasesc puternice stratuficari de lignit, iar catre suprafata carbunele apare in aflorimente ( asa numita „siga”).

93

Variatia de altitudine a zonei colinare e cuprinsa intre 200 m si 390 m, cotele cele mai inalte fiind pe culmile catorva coline ccum sunt Dealul Jgheabului (330,2 m), Dealul Malului (360 m), Dealul Arsitei (374,3 m) si Cioaca Inalta (381,2 m). Zona colinara, cu interfluvii si „conuri”, drenate de apa Jiltului care are in amonte niste mici afluienti, delimiteaza la nord lunca Jiltului, lunca specific dezvoltata, lata de circa 3 km si care se inalta apoi in terase pe care se afla o parte din satele comunei Matasari.

De la est catre vest se constata o scadere de altitudine, urmare a unui lent si indelungat proces de scufundare a sinclinalului vestic. Este „ulucul depresionar” care merge catre depresiunea Ciuprceni si unde intalnim o serie de coline care marcheaza hotarul de nord al Podisului Getic, dealul cel mai semnificativ fiin cel al „Bujorascului”.

Avand in vecinatatea sa vestica si nord-vestica depresiunile Bujorascu, Ciuperceni, Tismana, strabatuta de paraul Jilt, comuna Matasari este asezata intracolinar, intre dealurile Bohorel, Miculesti, Bujorascu siStramba-Vulcan. Tot aici intalnim si dealurile Malul ( de la jilt pana la hotarul cu Miculestii), dealul Harca ( de jilt pana la Runcurel), dealul Varcanului ( hotar la Miculesti ca Valea Jgheabului), dealul Bohorel (hotar la Negomir cu Pinoasa), dealul Rocilor, dealul Mic – Culmea Casii (culmea Cojmanestilor), dealul Briciu si dealul Croicilor ( intre Matasari si Croici).

Reteaua hidrogafica din teritoriul administrativ al comunei Matasari este tributara raului Jiu prin cele doua mari cursuri de apa respectim raul Motru si paraul ilt ce strabat vecinatatile de vest si est ale comunei Matasari. Paraul Jilt ce strabate comuna pe directia nord – vest la sud –est , pe un traseu regularizat care are un numar redus de afluent cu debite variabile, in general reduse si care isi are obarsia in sudul depresiunii Tismana, la intalnirea acestei cu depresiunile Ciuprceni si Bujorascu. La nord de Matasari paraul Jilt se caracterizeaza printr-un regim torential, adunand si apele unor mici afluienti sezonieri. Debitul lui este inffluientat si de climatul submediteranian, cu maxim pluviometric toamna. Vara are debitul, in generel scazut, si subumiditate variabila.

Corespunzător formelor de relief satele comunei Matasari sunt de tip linear fie că s-au constituit în zona de luncă fie în zona de contact cu zona colinară, cu exceptia Localitatii Matasari care a cunoscut o dezvoltar de tip urban, fiind principalul centru de cazare a celor ce lucreaza in bazinul minier Jilt

Hidrologia de suprafaŃă a zonei aferente teritoriului administrativ al comunei Matasari tributara raului Jiu.,are o densitate relativ scazuta raportata la suprafata teritoriului comunei iar adâncimea pânzei de apă freatică este variabilă de lpana la 3,0 m. în zona de luncă a paraului Jilt, de 7-8 m. pe terasele ce domina lunca si ajunge la 20 m. in interconuri. Dupa anul 2000, factorul antropic s-a manifestat, intre altele, prin sistemul hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana. la 5-7 m .

O parte din satele ce compun comuna folosesc sistemul tradiŃional de alimentare cu apă din fântâni deşi nu todeauna chimismul apei folosite este corespunzător.

Debitele de apă înregistrate au valori diferite în funcŃie de regimul de precipitaŃii, anual înregistrându-se viiturile de primăvară (februarie-mai) când la apa din ploi se adaugă şi apele rezultate din topirea zăpezilor, ca şi viiturile de toamnă cu frecvenŃă mai mică şi cu debite mai mici decât primăvara.

Vara debitul de apă scade, iar în timpul secetelor acestea rămân fără debit. Clima, în general, este temperat continentală cu o varietate de nuanŃe ca urmare a

poziŃiei geografice, a circulaŃiei atmosferice şi a componentelor de relief prezentate. Ea se caracterizează prin următoarele particularităŃi: •••• radiaŃia solară se cifrează la cca. 1250 kcal/cmc/an; •••• temperatura medie anuală este de 10,2 C (care dă în general confort termic) cu

medii de -2,5°C în luna ianuarie şi de +21,0°C în luna iulie; •••• precipitaŃiile au o distribuŃie neuniformă având o valoare de 585 mm/an cu

maxime în perioadele mai - iunie şi noiembrie şi cu minime în luna februarie, •••• stratul de zăpadă are o durată de 40 - 50 zile/an, grosimea acestuia variind între

60–90 cm.

94

•••• Vanturile locale ( formate in general ca urmare a existentei culoarului vaii Jiltului) au directia nord.est – sud.vest.

Conform hărŃii zonelor afectate de secetă, comuna Matasarise încadrează într–o zonă cu indice de ariditate cuprins între 0,65 – 1 P/ETP – un indice scăzut al aridităŃii.

Ca rezultat al interacŃiunii îndelungate a factorilor climatici asupra unui relief deluros de o consistenŃă geologică slabă, a factorilor hidrologici şi hidrogeologici, a unui înveliş vegetal constituit din păduri de foioase, au luat naştere pe teritoriul comunei două tipuri de sol: soluri brune de pădure şi soluri brune de pădure podzolice.





Acest tip de sol este slab productiv şi este acoperit de păduri de foioase. Fauna teritoriului comunei este foarte diversificata si este specifica unei zone mult mai

mari decat teritoriul comunei, extinzandu-se spre sud pana la limita judetului ( com. Tantareni).

Din categoria mamiferelor intilnim: •••• mamifere mici ca : popandaul, harciogul, soarecii mari de miriste, sobolanii

acvatici, dihorul de stepe si cel domestic, nevastuica; sporadic si migrator se intalnesc mistretul, vulpea, lupul, caprioara si unele pisici salbatice corcite.(in vremuri trecute se mai gaseau viezurele, jderul chiar si ursi);

•••• pasari de diverse specii; •••• specii cantatoare : privighetoarea mica, pupaza, specii de mierle, sticleti, scatii,

sfranciocul, bot-grosul cristeiul; •••• pasari insectivore: ciocanitoarea, ghionoaia, pitigoii verzi cu guler alb, ciufii,

joimarita (disparuta), caprimurgul (in zona de sud a fagetului), porumbeii domestici si salbateci, graurii, porumbelul de scorbura, turturelele;

•••• pasari de talie mare de interes gospodaresti: sitarul si fazanul; •••• pasarirapitoare: specii de ghindari, vanturelul de seara, soimi diversi, ciorile,

stancutele, corbii ; •••• pasari disparute sau in curs de disparitie: randunelele, vrabiutele, ciocarlanii,

ciocarlia; •••• reptile: serpi veninosi, sarpele comun, neveninos, soparle, gusterul,batraciene. •••• insecte: paianjeni, gandaci, albine si viespi domestice sau de paduri, coleoptere

mari, (radasca), lepidoptere,fluturi de diverse specii, scolopendrele (miriapozi).; •••• pesti: in preze nu se mai gasesc pesti in apele din teritorie insa in general se

intalneau specii de ape limpezi precum cleanul, scobarul, lipanul. Bibinul.platica guvizii mici de apa dulce, rosioara.

Flora zonei in care ste inclus si teritoriul administrativ al comunei Matasari are aceiasi mare diversitate de specii comune si rare ca si fauna prezentata mai sus., iar explicatia acestui fapt este data de microclimatul creat de inffluientele ‚submediteraniene”, de prezenta nu pre indepartata a Dunarii si a Peninsulei Balcanice dar si de climatul continental – excesiv al teritoriului romanesc in genere.

O clasificarea florei zonei arata astfel: a) vegetatia acvatica si de lunca este compusa din plante submerse si de suprafata: •••• plantele submerse ( din care o parte au disparut odata cu prosesul de

95

deteriorare generala a apelor) sut reperezentate de nuferii albi de nisip, lianele de apa; •••• plantele acvatice de suprafata sunt: lintita, „castanele de apa” ( ciulinele plutitor),

ghimpul, „otratelul”, plutnita, sovarul pitic, pipirigul, papura si trestia, rachitisul, salcisul ( salcie alba, cenusie, etc.); in salcisuri se intalnesc arini de smarc, inalti ca si ierburi pe jumatate iubitoare de uscaciune; deasemeni se intalnescplante iubitoare de locuri pe jumatate umede cum sunt rogozurile, izma baltii, stuful.

b) vegetatia pe pajisti si campie – stepe. Desi stepa este slab reprezentata pe teritoriul comunei Matasari, pajistile si campia obisnuita sunt deseori intalnite si sunt oresarate cu covoare florale care in general s-au pastrat in zonele in care nu s-a facu destelenirea pajistilor.

c) vegetatia de subarborete si arborete formeaza de obicei centuri ce inconjoara padurile sau se gasesste si interiorul acestora si sunt formate din maces, floarea de rasura, paducelul, drobul, drobusorul, sangerul,, lemnul cainesc,porumbarul, hameiul, murul, socul, gherghinarul, liliacul, scumpia, salba moale, spinul, calinul, ghimpele.

d) zona padurilor are flora influientata de patrunderile submediteraniene reprezentata de arbori termofili ( stejarul pufos si cel brumariu) ca si de alte foioase (teiul comun, teiul argintiu, artarul, jugastrul, gorunul, cerul, frasinul, ulmul, carpenul, fagul, garnita); padurile au ca insotitori un intreg complex de plante agatatoare, liane, iedere, curpenii, varietati de vita salbatica, sau de plante ce se strecoara in luminisuri cu mai multa umiditate ca paiusurile, iarba moale, costreiul, mohorul si care continua spre zonele mai inalte cu pajistile de stancarii ce cresc printre bolovani si stanci si care sunt si ele de influienta submediteraniana.

Suprafata teritoriului administrativ al comunei, prezentat comparativ cu bilantul teritorial al judetului, este de 4644 ha conform bilantului teritorial pe categorii de folosinta, astfel:

BilanŃul teritorial pe categorii de folosintă la 1 ian 1990

BilanŃ judeŃ BilanŃ comună Ha % Ha %

- Arabil 103.234 18,43 724 15,59

- Păşuni 84.787 15,14 1238 26,66 - FâneŃe 40.518 7,23 142 3,06 - Vii 8.399 1,50 33 0,71 - Livezi 13.226 2,37 177 3,81

TOTAL AGRICOL 250.204 44,64 2314 49,83 - Păduri 273.868 48,89 1328 28,60 - Ape 4.681 0,84 24 0,52 - CirculaŃie – drumuri 9.079 1,62 123 2,65 - ConstrucŃii 11.949 2,13 134 2,88 - Neproductiv 10.393 1,85 721 15,52

TOTAL NEAGRICOL 309.970 55,33 2330 50,17 TOTAL GENERAL 560.174 100,00 4644 100,00

În general terenul agricol este cultivat în cea mai mare parte (forma de proprietate este

privată) înregistrându-se culturi de cereale, leguminoase, fructe, rădăcinoase pentru nutreŃ, fân. şi masă verde.

Fondul forestier, care ocupă peste 28 % din teritoriul comunei, este una din bogăŃiile ce se valorifică prin masa lemnoasă şi produse accesorii având însă şi funcŃia extrem de importantă de protecŃie a mediului.

Resursele de apă sunt, în general, corespunzătoare cantitativ şi calitativ atât cele de suprafaŃă cat şi cele subterane.

Structura geologica a zonei in care este inclus si teritoriul comunei a facut ca subsolul acesteia sa contina bogatii de o deosebita importanata pentru economia nationala: depozite de argile si nisipuri argiloase, nisipuri curate si marnein care se intalnesc puternice stratificari

96

de lignit care apar uneori, la suprafata, ca aflorimente, carbunele fiind numit aici „siga”. Colinele de pe teritoriului comunei Matasari, in afara carbunelui adapostesc si alte importante bogatii ale subsolului ca gazele si titeiul, dar renumele localitatii si al zonei a fost dat de ezploatare lignitului, dupa anul 1974, cand comuna Matasari devine un centru industrial de importanta nationala.

În determinarea zonificării funcŃionale s-a menŃinut configuraŃia generală a părŃilor ce compun intravilanul, cu un trup principal şi cu trupuri izolate ce nu pot fi unite cu trupul principal.

Pentru a putea fi comparabile, la suprafata existenta a zonelor de productie de 21,30 ha mentionata in planul urbanistic general anterior elaborat in anul 1999 s-a adaugat suprafata aferenta lucrarilor miniere deja ocupate de 1338,95 ha, iar la aceiasi zona functionala propusa s-au mai adaugat 211,68 ha ce urmeaza a fi ocupate de unitatile miniere astfel ca suprafata totala necesara pentru minerit este de 1550,63 ha la care se adauga 4,31 ha ce reprezinta incintele unitatilor de productie marcate pentru fiecare localitate in parte.

Centralizând pe întreaga comună suprafetele ce constituie intravilanele tuturor localitatilor, in care suprafata zonei unitatilor de productie miniera de 1550,63 ha este prezentata numai in bilantul pe comuna deoarece prezentarea pe sate este imposibila pentru ca nu au fost deleimitate niciodata limitele administrative ale satelor, bilanŃul suprafeŃelor din intravilanul localităŃilor pe zone functionale este următorul:

Intravilan Existent Propus Nr.

crt. Zone funcŃionale ha % ha %

0 1 2 3 4 5

1. Zona de locuinŃe şi funcŃiuni complementare 342,36 19,87 316,42 16,50

2. Zona de instituŃii şi servicii publice 7,09 0,41 5,03 0,26

3. Zona de căi de comunicaŃii şi transport rutier 1,10 0,06 34,26 1,79

4. Zona unităŃi de producŃie, total, din care suprafata aferenta lucrarilor miniere

1.360,25 1.338,95

78,91

1.554,94 1.550,63

81,06

5. Zona construcŃii tehnico-edilitare 0,00 0,00 1,99 0,10 6. Zona gospodărie comunală - cimitire 2,86 0,17 1,92 0,10

7. Zona spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie, monumente istorice 10,05 0,58 2,04 0,11

8 Zona terenuri neconstruite 0,00 0,00 0,00 0,00 9. Zona ape 0,00 0,00 1,54 0,08 Total intravilan, din care suprafata aferenta lucrarilor miniere

1.723,71 1.338,95

100,00

1.918,14

100,00

C. Obiectivele principale ale Planului urbanistic general actualizat in 2010: 1. Organizarea architectural urbanistica a teritoriului •••• stabilirea si delimitarea grafica a teritoriului aflat in administrare comunei si

stabilirea bilantului territorial pe categorii de folosinta; •••• stabilirea di delimitarea intravilanelor propuse si defalcarea acetora pe zone

functionale din care cea mai mare este zona de locuit si functiuni complementare; o importanta deosebita se acorda stabilirii si delimitarii zonei centrale in satul Matasari o zona functionala mixta in care se regasesc cele mai multe din institutiile publice dar si locuinte si alte functiuni complementare si pentru care, Regulamentul local de urbanism stabileste reguli specifice de construire ;

•••• stimulare dezvoltarii activitatilor economice pornind de la valorificare superioara a tuturor resrselor naturale si a fortei de munca disponibile in spiritul dezvoltarii durebile ; in mod deosebit se vor prezenta solutii pentru valorificarea potentialului turistic si a potentialului forestier;

•••• stabilirea si delimitare obiectivelor de patrimoniu inventariate pe teritoriul

97

•••• comunei prin Ordinul nr. 2314/2004 de aprobare a Listei Monumentelor Istorice 2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico – edilitare a) Cai de comunicatii si transport: •••• modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii si transport ( drum judetean

DJ 673 A, drumurile comunale DC 73, DC 73 A, DC 86, DC 107 si alte dumuri locale din intravilanele existente si propuse.) ; in acelasi timp se va analiza reteaua de drumuri de exploatare in vederea mentinerii si reabilitarii celor necesare si a desfiintarii celor fara folosinta;

Ca principale probleme de organizare a circulaŃiei ce au fost analizate şi tratate în planul urbanistic general se propun:

•••• alcatuirea retelei majore de circulatie in etapa de perspectiva corespunzator intensificarii traficului si pentru reducerea (eliminarea) disfunctionalitatilor circulatiei si in conformitate cu dezvoltarea urbanistica propusa;

•••• dimensionarea arterelor şi profilurile caracteristice; •••• determinarea mijloacelor de transport în comun şi a traseelor de transport în

comun; •••• stabilirea necesităŃilor de parcare pe localităŃi; •••• organizarea desfăşurării traficului de perspectivă. Pentru etapa de scurta durata se propun urmatoarele: •••• modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii si transport a retelei rutiere a

comunei Matasari ( formată din drumul județean DJ 673 A, drumurile comunale DC 73, DC 73 A, DC 86, DC 107, drumurile săteşti şi străzile rurale si alte dumuri locale din intravilanele existente si propuse.) ;

•••• in acelasi timp se va analiza reteaua de drumuri de exploatare in vederea mentinerii si reabilitarii celor necesare si a desfiintarii celor fara folosinta ;

Pentru drumul judetean DJ 673 A se propune reabilitarea acestuia ( lucrare cu un sistem rutier de doua benzi pe sens si amenajarea corespunzatoare a intersectiilor ; se va analiza si posibilitatea de realizare a unor sensuri giratorii

Se impune respectarea zonelor de siguranta pentru caile de comunicatii publice – judetene si comunale -, ca si a respectarii distantei intre gardurile proprietatilor de o parte si de alta a acestor drumuri, de 24 m pentru drumuri judetene si de 20 m pentru drumuri comunale

b) Lucrari de echipare tehnico – edilitara Alimentare cu apa: * pentru gospodărirea apelor •••• reanalizarea, cu sprijinul unităŃilor judeŃene de specialitate de îmbunătăŃiri

funciare, a lucrărilor care să împiedice agravarea fenomenelor de degradare a terenurilor agricole dar şi de degradare a apelor de suprafaŃă;

•••• în concordanŃă cu măsurile specifice pentru eliminarea riscurilor naturale, să se elaboreze proiectele de specialitate pentru evitarea inundaŃiilor, a alunecării versanŃilor, etc.;

•••• adoptarea măsurilor necesare pentru protecŃia surselor de apă potabilă a sistemelor centralizate, dar şi a fântânilor.

* pentru alimentarea cu apă a satelor •••• extinderea sistemului centralizat existent de alimentare cu apă potabilă a satelor ce compun comuna Matasari in toate zonele lipsite de retele de distributie apa

potabila; pentru satul Runcurel se va analiza posibilitatea realizarii unor solutii simple de re cu apa potabila posibile de realizat pentru perioade limitata de timp corelate cu programele de stramutare a gospodariilor afectate de lucrarile miniere

>Canalizarea apelor uzate menajere •••• elaborarea de studii de fezabilitate pentru realizare sistemulor de colectare, epurare si evacuare a apelor uzate menajere pentru toate arterele de

circulatie din intravilamele celor cinci sate, cu prioritate pentru zonele care au deja asigurata alimentarea cu apa potabila; pentru satul Runcurel se va analiza posibilitatea realizarii unor solutii simple de canalizare posibile de realizat pentru perioade limitata de timp corelate cu programele de stramutare a gospodariilor afectate de lucrarile miniere

98

>Canalizarea pluviala •••• pentru etapa de valabilitate a Planului Urbanistic General – actualizat colectarea apelor pluviale in localitati se va face prin preluarea acestora la rigolele si

santurile strazilor si drumurilor si evacuarea acestora lin emisari locali ; in zonele lucrarilor miniere canalizarea apelor se va face prin sisteme speciale stabilite prin documentatiile tehnice pentru deschiderea lucrarilor respective.

>Alimentarea cu energie electrica •••• să se intervină pentru reabilitarea reŃelelor electrice de joasă şi medie tensiune

care au un grad avansat de uzură; •••• să se includă, într-un program de urgenŃă, bransarea gospodăriilor existente şi

care nu sunt încă racordate la reŃeaua electrică de distribuŃie; •••• să se realizeze extinderea reŃelelor electrice de joasă tensiune în zonele de

extindere a intravilanelor şi, în mod corespunzător, să se realizeze noi posturi de transformare pentru aceste zone.

>Alimentarea cu caldura •••• pentru instituŃiile publice să se continue acŃiunea de dotare cu centrale termice pentru încălzirea acestora şi asigurarea apei calde menajere; •••• gospodăriile populaŃiei se vor încălzi în continuare prin surse proprii (sobe sau centrale termice individuale). >Alimentarea cu gaze naturale •••• să se continue extinderea retelelor existente de distributie a gazelor naturale pentru toate gospodariile din comuna. >Televiziunea •••• in comuna se receptioneaza corespunzator televiziunea nationala si exista si televiziunea pe cablu pentru cea mai mare parte a gospodariilor si este posibil

ca aceasta sa se extinda in functie de solicitarile populatiei >Telefonie •••• să se reanalizeze situaŃia telefoniei fixe unde capacitatea centralei telefonice dar mai ales reŃeaua telefonică, sunt sub solicitările cetăŃenilor >Gestionarea deseurilor •••• aplicarea in totalitate a proiectului de specialitate pentru realizarea sistemului

integrat de gestionare a deseurilor pentru intreaga zona si care sa asigure colectarea primara a

deseurilor manajere din toate satele comunei si sa asigure transportul acestora in statia de transfer Tg, JIiu.

•••• până la realizarea integrala a sistemului preconizat, pentru zonele inca nu sunt cuprinse in sistem, să se stabilească măsuri depreîntâmpinare a situaŃiei actuale când

deşeurile se aruncă la întâmplare, mai ales pe cursurile de apă, la podurile de pe drumurile publice sau la liziera pădurilor; o primă măsură este aceea de amenajare a unor amplasamente provizorii, în fiecare sat, de depozitare a deşeurilor care să poată fi controlate şi de unde să se poată prelua aceste deşeuri.

3. Extinderea intravilanelor Intravilanele celor cinci sate sate ce compun comuna au fost reanalizate pentru a raspunde solicitarilor populatiei si autoritatilor publice locale ca si a investitorilor

lucrarilor miniere pentru asigurarea spatiului necesar dezvoltarii constructiilor si amenajerilor specifice comunei Matasari ( zone industriale pentru minerit, locuinte si anexe gospodaresti, institutii publice, cladiri cu functiuni mixte indeosebi pentru valorificarea potentialului turistic, lucrari de echipare tehnico – edilitare, spatii verzi de odihna si agrement, amenajeri sportive, etc.).


Pentru a putea fi comparabile, la suprafata existenta a zonelor de productie de 21,30 ha

99

mentionata in planul urbanistic general anterior elaborat in anul 1999 s-a adaugat suprafata aferenta lucrarilor miniere deja ocupate de 1338,95 ha, iar la aceiasi zona functionala propusa s-au mai adaugat 211,68 ha ce urmeaza a fi ocupate de unitatile miniere astfel ca suprafata totala necesara pentru minerit este de 1550,63 ha la care se adauga 4,31 ha ce reprezinta incintele unitatilor de productie marcate pentru fiecare localitate in parte.


Intravilan Existent Propus Nr.

crt. Zone funcŃionale ha % ha %

0 1 2 3 4 5





1.360,25 1.338,95

78,91

1.554,94 1.550,63

81,06

5. Zona construcŃii tehnico-edilitare 0,00 0,00 1,99 0,10 6. Zona gospodărie comunală - cimitire 2,86 0,17 1,92 0,10


8 Zona terenuri neconstruite 0,00 0,00 0,00 0,00 9. Zona ape 0,00 0,00 1,54 0,08 Total intravilan, din care suprafata aferenta lucrarilor miniere

1.723,71 1.338,95

100,00

1.918,14

100,00

Sinteza extinderii intravilanelor este urmatoarea: •••• pe intreaga comuna suprafata intravilanelor creste cu 194,43 ha, de la 1723,71

ha in proiectul initial realizat in anul 1999 si aprobat prin Hotararea nr. 8 /2000 a Consiulului local, la 1723,71 ha propusa prin actualul proiect, din care, cresteri pentru satele Croici si Runcurel si diminuari pentru satele Matasari, Bradet si Bradetel cu suprafete afectate de lucrarille miniere

•••• aceasta suprafata suplimentara se regaseste in principal, in zona de dezvoltare industriala, de locuit si functiuni complementare dar si din corectiile celorlalte zone functionale;

4. Delimitarea zonelor afectate de riscuri naturale si tehnologice Din prevederile Legii nr. 575/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national – zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari nu este afectat de seisme.

Cu privire la alunecarile de teren, din prevederile Legii nr. 575/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari este afectat de alunecari de teren existand un potential ridicat de producere a alunecarilor de teren, cu tip de alunecari noi si reactivate.

In urma informatiilor primite de la autoritatile locale si de la polpulatie s-au identificat in teren mai multe zone de alunecari ce afecteaza intravilanele existente, in mod deosebit in satul Matasari, in zona colinara si care au afectat locuinte, cai de comunicatie rutiera, terenuri agricole, lucrari tehnico – edlitare (rezervoarele sde apa potabila ale sistemului initial de alimentare cu apa potabila, care in prezent sunt fisurate si scoase din functiune ).

100

Cu privire la inundatii, din prevederile Legii nr. 575/2000 prinind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – zone de risc natural, din informatiile studiului precum si din realitatile din teren rezulta ca teritoriul comunei Matasari nu este afectat de inundatii produse pe cursurile de apa.

Din informatiile autoritatilor locale, ale populatie si din evidenta fenomenelor de inundatii se retine faptul ca in ultimii ani pe teritoriul comunei Matasari nu s-au iregistrat inundatii ale cursului paraului Jilt ( in prezent regularizat pe teritoriul comunei

Desi normativul continut cadru nu impune detalierea problemelor privind riscurile (hazardurile) tehnologice, mentionarea lor in Regulamenrul general de urbanism pentru incadrarea in regulile de baza privind modul de ocupare a terenurilor ( cap. II din RGU ) impune prezentarea reglementarilor legale in domeniu ca si obligativitatile autoritatilor publice si a agentilor economici interesati. De asemenea, in Regulamentul local de urbanism, se vor prezenta regulile de autorizare a executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice.

Potrivit informatiilor preluate din „Studiul de identificare și delimitare hazardurilor naturale” (cutremure, alunecări de teren și inundații ) la nivelul teritoriilor județelor din Regiunea IV – Sud Vest Oltenia inclusiv Județul Gorj ( proiectant IPTANA – s.a. București, proiect nr. 244/3708/2007), in Anexa 1 privind obiectivele din judetul Gorj care se supun prevederilor HG nr. 804/2007 ( initial HG nr. 95/2003) nu se se afla unitati cu riscuri tehnologice.

In vederea cunoasterii modalitatilor de actiune in caz de dezastre, prin actualul Plan Urbanistic General, s-a propus un Plan de masuri privind prevenirea si atenuarea efectelor hazardurilor naturale care vizează instituirea de masuri specifice in vederea prevenirii şi atenuarii efectelor hazardurilor naturale, cutremure, alunecări de teren şi inundaŃii, identificate şi delimitate la nivelul teritoriului judeŃean prin obiective şi măsuri formulate pe termen scurt şi mediu, care trebuie să răspundă problemelor identificate pe fiecare tip de hazard. Acest capitol va cuprinde o descriere a nivelului de aparare necesar prevenirii, atenuarii şi inlaturării efectelor hazardurilor naturale, stabilit pe baza concluziilor preliminare a evaluarii acestora. De asemenea vor fi formulate distinct pentru fiecare tip de hazard natural, recomandarii privind modul de utilizare a terenurilor, amplasarii construcŃiilor, care urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului.

5. Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice si obiectivelor protejate prin lege Daca conform Legii nr.5/2000 de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului

National - sectiunea Zone protejate – comuna Matasari nu este inclusa cu nici un obiectiv protejat, in schimb sunt incluse un numar de 3 obiective in Lista monumentelor istorice, aprobata prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor si anume:

• 299- GJ-II-m-B 09327 Biserica de lemn, sat Matasari (catun Valea Boului), 1897 • 344 .GJ-II-m-B 09364 Biserica de lemn , sat Runcurel, 1836 • 345-GJ-II-m-B- 09365 Casa – cula Eftimie Nicolaescu, sat Runcurel, sec XIX Din verificarile facute la fata locului s-au constatat urmatoarele: •••• obiectivele de la pozitia 299, respectiv biserica de lemn din satul Matasari (

catunul Valea Boului) si obiectivul de la pozita 344 respectiv biserica din satul Runcurel, din informatiile primite de le Directia Judeteana de Cultura si Patrimoniu exista in teren dar au suferit interventii la toate elementele componente ale cladirilor ceea ce face ca monumenele de arhitectura respective sa-si fi pierdut aproape toate caracteristile care au determinat inscrierea lor in Lista monumentele istorice

•••• obiectivul de la pozitia 345 respectiv Casa-Cula Eftimie Nicolaescu, din satul Runcurel, din informatiile primite de la Directia judeteana de Cultura si Patrimoniu exista in teren insa este intr-o stare foarte avansata de degradare ( tot materialul lemnos din care este realizata constructia este intr-un grad final de putrzire) asa incat este practic imposibila refacerea constructiei.

De la primele constatari, fara a intra in profunzimea unor verificari de specialitate rezulta ca obiective mentionate mai sus trebuie excluse din Lista de monumente istorice, parere

101

impartasita si de catre autoritatile publice locale. Obiectivele de la pozitiile 344 si 345 respectiv Biserica de lemn ( GJ-II-m-B 09364) si

Casa-Cula Eftimie Nicolaescu ( GJ-II-m-B 09365) din satul Runcurel, se afla in campul minier al carierei Jilt Nord si prin avansarea fronturilor de lucru dincolo de limita perimetrului de licenta actual, vor fi afectate total.

In aceaste conditii se impune reanalizarea fiecarei pozitii in parte de catre comisia judeteana de specialitate in vederea clarificarii situatiei acestora astfel incat sa se poata stabili masurile de punere in valoare a celor ce au cu adevarat importanta istorica si de arhitectura, sau de stramutare a lor inainte de inceperea lucrarilor miniere.

Este de mentionat faptul ca teritoriul comunei Matasari nu este cuprins in ariile protajate a siturilor de importanta comunitara din reteaua ecologica europeana Natura 2000 in Romania ( conform Ordinului nr. 1964 din 13 decembrie 2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Pentru fiecare monument istoric in parte, identificat prin incinta sa, s-au stabilit limitele zonelor protejate, in conformitate cu prevederile Legii nr 4222001 privind

protejarea monumentelor istorice.( delimitarea fiind facuta in plansele de Reglementari urbanistice sc. 1:5000) iar regulile de construire sun precizate in Regulamentl local de urbanism pentru unitatile teritoriale de referinta care includ acele monumente istorice

6. Zonele de recreere, odihna si agrement Din modul în care a fost gândită dezvoltarea locallităŃilor rezultă că astfel de zone

speciale au fost gandite numai in localitatea Matasari, dar nu au fost rezolvate în vetrele satelor componente.. Vecinătatea zonei de păduri preia însă funcŃiunile de mare importanŃă pentru odihnă şi agrement.

7. Zone comerciale târguri şi piete special amenajate Comuna găzduieşte un targ de importanta locala. 8. Obiective industriale şi zone de depozitare aferente Pe teritoriul comunei există zone intinse in care se realizeaza exploatarea carbunelui

atat la suprafata cat si in subteran. In acelasi timp mai exista incinte în care s-au desfăşurat activităŃi economice în agricultură şi îndeosebi din zootehnie, însă în prezent aceste activităŃi s-au redus până la desfiinŃare astfel încât zonele rămân disponibile pentru o serie de activităŃi diverse care ar urma să se desfăşoare în viitor.

9. Calitatea factorilor de mediu Avand in vedere puternica industrializa a zonei in care este situata comuna Matasari,

poluarea acesteia este generata, in cea mai mare parte, de activitatea economica dar si sociala.

Sursele pe poluare principale sunt: •••• industria: extractiva, chimica, lemnului, materialelor de constructii, alimentara,

etc.; •••• termocentrale si hidrocentrale; •••• complexe agro–industriale; •••• transportul rutier si pe cale ferata; •••• locuirea: incalzire, alimentare cu energie electrica, alimentarea cu apa,

canalizarea, colectarea deseurilor. a. Factor de mediu SOL Ca rezultat al interacŃiunii îndelungate a factorilor climatici asupra unui relief deluros de

o consistenŃă geologică slabă, a factorilor hidrologici şi hidrogeologici, a unui înveliş vegetal constituit din păduri de foioase, au luat naştere pe teritoriul comunei două tipuri de sol: soluri brune de pădure şi soluri brune de pădure podzolice.



102



Acest tip de sol este slab productiv şi este acoperit de păduri de foioase. Nivelul calitativ al solului Poluarea solului înseamna orice acțiune care produce dereglarea funcționării normale a

acestuia ca suport și mediu de viață în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică ( in mode deosebit degradarea solului si susolului prin aexploatare carbunelui) , chimică sau biologică.

Din datele pedologice existente la Primaria comunei a rezultat că unele terenuri au un deficit de elemente nutritive și materie organică, pe raza tuturor localităților ce alcătuiesc comuna.

•••• deficit de elemente nutritive și materie organică fosfor. •••• deficit de sodiu și potasiu Surse de poluare Printre cauzele potențiale de poluare a solului din arealul studiat menționam: •••• impactul produs de activitatea de exploatarea la zi a carbunelui, asupra solului si

subsolului, cu efect de lunga durata si care se refera la: •••• degradarea solurilor si scaderea clasei de fertlitate a acestuia pe suprafete

intinse, prin schimbarea destinatiei initiale a terenurilor agricole sau silvice si organizarea de activitati conexe exploatarii;

•••• deranjarea echilibrului fizico-chimic al mediului geologic, produsa de prospectiunile geologice, hidrogeologice, si geotehnice prin foraje;

•••• afectarea prin activitatea de constructii de cladiri, drumuri, infrastructuri si de transport masa miniera;

•••• stratul de sol fertil este recuperat de pe terenurile agricole, dar este imposibil de recuperat de pe terenurile forestiere defrisate si prin urmare acesta este distrus;

•••• stratele de roci sunt dislocate, excavate, transportate si depozitate pe alte amplasamente;

•••• masele miniere rezultate, steril si util, dobandesc caracteristici geotehnice diterite de roca de baza;

•••• sterilul depozitatcreeaza efecte noi de tasare si stabilitate pe noile amplasamente •••• dezechilibrul fizico - chimic in subsol, produsde excavari si haldari, se extinde si

in zonele limitrofe perimetrelor miniere. •••• fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi

azotici –NH4+, NO2, NO3; fosfați; pesticide;

•••• combaterea dăunătorilor cu produse chimice aplicate în toate etapele vegetative; •••• manipularea și depozitarea defectuoasă a substanțelor chimice; •••• manipularea și depozitarea defectuoasă a combustibililor lichizi, lubrifianți, folosiți

la alimentarea utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.); •••• depozitarea defectuoasă a deșeurilor menajere rezultate b. Factor de mediu APA Apa de suprafață Rețeaua hidrografică a județului Gorj este afluentă aproape în totalitate bazinului

hidrografic al râului Jiu. In nord – estul județului se manifestă și bazinul hidrografic al râului Olt prin cursul de apă Olteț.

Poluarea apelor din bazinul hidrografic Jiu, este consecinta proastei functionari a retelelor urbane de alimentarea cu apa si canalizare si a statiilor de epurare, a proastei functionari sau a inexistentiei retelolor rurale de alimentare cu apa si canalizare, a industriei si zootehniei.

103

Principalele activitati din zona in care se afla situata comuna Matasari, care duc la poluarea apelor sunt industria extractiva si de prelucrare energetica a carbunelui si gospodaria comunala.

Depozitele de deseuri industriale si menajere neamenajate sau necorespunzator amenajate duc la poluarea apelor si solului, atat prin apele meteorice cat si prin apele subterane, prin infiltratii.

Hidrologia de suprafaŃă a zonei aferente teritoriului administrativ al comunei Matasari este reprezentată de paraul Jilt, cu o serie de afluenți locali de mai mică importanță.

În același timp amintim că de pe catenele dealurilor se scurg deasemeni numeroase cursuri de apă de mică importanță ce se varsă in afluientii Jiltului.

Apele de suprafata sunt afectate prin: •••• lucrari hidrotehnice efectuate pentru regularizarea cursurilor de apa permanente

sau torentiale din perimetrul minier sau din afara; •••• modificari ale calitatii apelor de suprafata prin evacuarea in paraul Jilt ( emisar

final ) de ape incarcate cupoluanti proveniti din activitati miniere miniere de exploatare si a apelor pluviale de pe suprafetele unitatilor industriale si administrative ( depozit carbune, deseuri, utilaje, etc.);

•••• cresterea gradului de dilutie a apelor de suprafata in urma evacuarilor de ape din cariere si ape menajere

Din informațiile preluate de organismele județene de monitorizare a calității apei de suprafață rezultă că indicatorii de calitate a apelor în anul 2008 nu au depășit limitele maxime admise.

Apa subterană Apele subterane de pe teritoriul comunei Matasari se află cantonate în depozitele

cuaternare ale zonei colinare iar în urma investigaŃiilor efectuate în teren s-a constatat un nivel al apei subterane cuprins între 25 m şi peste 200 m.

Caracteristicile forajelor de exploatare executate în zona sunt adincimi de 80 - 100 – 150 m și debite de 5 – 10 l/s. Aceste caracteristici au fost preluate din fișele tehnice ale forajelor executate pentru alimentarea cu apă a obiectivelor de pe tritoriul comunei.

Din punct de vedere chimic apele sunt în general clorurate bicarbonatate, având mineralizația totală și reziduu fix scăzute

Asecarea orizonturilor acvifere existente in stratele de carbune si detensionarea acviferelor situate in culcusirile acestor strate conduce la :

•••• coborarea nivelului piezometric general; •••• Izolarea retelei hidrografice datorita lucrarilor de regularizare; •••• Intreruperea acviferelor, in special a celui freatic, ca urmare a cotelor de lucru

coborate din cariera; •••• scaderea pH-ului apelor de asecare. c. Factor de mediu AER În zona comunei Matasari, poluanții specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de

carbon (CO2), pulberi în suspensie, praf, substanțe organice volatile, pulberi organice și anorganice.

Surse de poluare zonală: •••• Circulația rutieră •••• Surse difuze de combustie •••• Activități agrozootehnice •••• Activități cu profil variat si in mod deosebit de extractie a lignitului •••• Emisii rezultate de pe platforme de deșeuri (mirosuri, autoaprinderi) Procese de combustie Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem încălzire) sau mobile (trafic

rutier). Surse fixe:

104

•••• sisteme de încălzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, cărbune) și lichid (motorină);

•••• poluanți de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie.

Sursele de poluare sunt dispersate în lungul arterelor de circulație și se caracterizează prin funcționare zilnică intermitentă, îndeosebi în sezonul rece. Evacuarea poluanților în atmosferă se face dirijat prin coșuri de înălțime variabilă.

O sursă de poluare intermitentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o reprezintă combustia neautorizată, în aer liber a unor deșeuri din perimetrul localității, neîntreținerea salubrității domeniului public, depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere.

Surse mobile: - circulatia pe reŃeaua de căi de comunicatie rutieră constituită din drumul judetean DJ 673 A, drumurile comunale DC 73 ,DC 73 A, DC 86, si DC 107 precum si o retea de strazi rurale, drumuri satesti si drumuri vicinale. (autovehicule de diferite tipuri și tonaje, utilaje agricole, transport în comun)

Din procesele de ardere a carburanților (benzine, motorine) și a combustibililor rezultă emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substanțe organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi.

Activități agrozootehnice Activitățile agrozootehnice desfășurate pe tertoriul comunei Matasari în ferme sau în

gospodariile individuale reprezintă surse locale de poluare cu metan și amoniac. Aceste activități nu prezintă riscuri de poluare a zonelor de locuințe, riscul de poluare

olfactivă fiind minim datorită distanțelor existente între amplasamentele fermelor și zonele cu funcțiunea de locuire.

Activități cu profil variat În zona comunei Matasari își desfăsoară ativitatea de extractie a lignitului, balastiere,

cariere, statii de sortare, stații de reglare gaze,moară, brutării magazine sătești, depozite de materiale de construcții.

În urma activităților tehnologice specifice societăților amintite există posibilitatea evacuării în atmosferă a pulberilor, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, iar din activitățile de creștere animale – amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi în suspensie, etc.

Datorită aplicării unor tehnologii adecvate și măsurilor de protecție a mediului, nivelul emisiilor nu afectează zona propusă pt functiunea de locuire.

În afara acestor activități zona este dominată de terenuri agricole. Poluanții de interes reprezentați prin pulberi în suspensie, oxizi de azot ( exprimat in

NO2 ), oxizi de sulf (exprimați prin SO2)sunt caracteristici atât arealelor cu densitate mare a locuințelor cât și celor din lungul principalelor artere de circulație, in mod deosebit DJ 673 A.

Poluanții de interes reprezentați prin hidrocarburi nearse și produsi de oxidare sunt specifici arealelor din lungul arterelor de circulație publice, dintre care cel mai circulat este drumul judetean DJ 673 A., precum si a drumurilor tehnoloogice din incintele miniere.

Distribuția spațială a concentrațiilor de poluanți este variabilă fiind în stransă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor și condițiile topoclimatice.

Ca urmare a activitatilor miniere, in judetul Gorj si implcit in zona in care se aafla teritoriul comunei Matasari sunt semnalate probleme privind emisiile de noxe in atmosfera. Ponderea cea mai ridicata o detine industria chimica, extractiva si de prelucrare a substantelor minerale, producerea energiei electrice.

Efectele poluarii asupra calitatii aerului constau in principal in cresterea in anumite puncte ale perimetruluii minier a concentratiei de pulberi in suspensie, gaze si fum rezultate de la autovehicolele din cariere.

Cea mai poluanta activitate din zona este cea de extractie a carbunelui din cariera. Exploatarile miniere Jilt Nord si Jilt Sud polueaza aerul cu pulberi de minereu si cu CO2,

produse si eliberate in atmosfera in fazele de extractie, concasare si transport. Traficul rutier polueaza cu emisii de noxe de NOx, CO2, Pb, zgomot, azbest,

hidrocarburi, fum, etc.

105

Emisiile acustice de origini diferite, fixe sau mobile, produse de utilajele tehnologice sau mijloacele de transport au efecte locale, limitate la distante de ordinul catorva sute de metri fata de surse, iar in timp sunt limitate la perioada de functionare a acestora.

Zgomotele sunt determinate de vibratiile provocate dee diverse utilaje si se produc intr-o gama foarte larga de frecvente aflate de multe ori in afara domeniului acustic pentruu om ( 16-20000 Hz) atat in domeniul infrastructurilor inferioare unei frecvente de 20 Hz, cat si in domeniul ultrasunetelor ce depasesc frecvente de 20000 Hz.

Pana in prezent au fost inregistrate depasiri ale ivelului de zgomot admis in zona locuintelor din vecinatatea benzilor de steril care traverseaza localitatea Matasari si in zona adiacenta depozitelor de carbune.

Conform buletinelor de analiza si rapoartelor organismelor de control, emisia de praf de carbune, emisia de zgomot, poluarea apelor in zona depozitelor de carbune, produse prin procesul de concasare a carbunelui si in timpul procedurilor de incarcare – descarcare au depasit limitele admise, pe o latime de cca. 50 m de-a lungul depozitelor de carbune.

Monitorizarea poluarii aerului se realizeaza pe parcele de evaluare cu dimensiuni de 500x500 m in cazul prafului sau de 1000x1000 m in cazul altor surse de poluare.

Se apreciază că starea factorului de mediu aer în zona comunei Matasari este in general congorma cu limitele legale admise..

Din analiza critică a situaŃiei existente se desprind următoarele disfuncŃionalităŃi şi priorităti:

a) bilanŃul teritorial al intravilanelor existente cuprind zonele functionale specifice localităŃilor ce compun comuna Matasari cu următoarele precizări: •••• zone speciale de sport, agrement şi odihnă sunt prevazute in satul Matasari iar in

celalalte sate sunt mentionate numai in zonele şcolilor, unele din aceste funcŃiuni fiind preluate de zonele împădurite din imediata apropiere a localităŃilor;

•••• pentru lucrările viitoare de echipare tehnico-edilitară nu s-a creat o zonă funcŃională specială acolo unde aceste amplasamente nu se află în alte zone funcŃionale.

b) identificarea surselor de poluare; deşi sunt prezentate o serie de surse de poluare inventariate de către AgenŃia JudeŃeană pentru ProtecŃia Mediului, populaŃia a

fost în pericol major cauzat de alunecarile de teren. c) starea factorilor de mediu este în general corespunzătoare deoarece sursele de poluare menŃionate mai sus sunt într-o continuă diminuare prin reducerea activităŃilor

care au mai fost propuse. d) priorităŃile de intervenŃie ale administraŃiei locale sunt îndreptate în mod deosebit spre urmărirea permanentă a modului în care se comportă sursele de producere a unor

factori poluanŃi, de conlucrare cu organismele judeŃene specializate precum şi de intervenŃie în caz de pericol.

În competenŃa directă a Primăriei comunei Matasari stă adoptarea de măsuri pentru reabilitarea reŃelei rutiere de căi de comunicaŃii şi mai ales realizarea lucrărilor de echipare tehnico-edilitară.

Propunerile şi reglementările privesc o serie de măsuri deja amintite cu ocazia prezentării anumitor probleme legate şi de protecŃia mediului dar şi propuneri strict specifice analizei de evaluare a impactului asupra mediului şi anume:

•••• zonarea funcŃională a teritoriului pe activităŃi şi pe folosinŃe optime prin care de fapt se propune evitarea ocupării de terenuri pentru activităŃi cu impact negativ asupra mediului;

•••• diminuarea până la eliminare a surselor de poluare; •••• prevenirea şi stoparea fenomenelor naturale de degradare (eroziuni şi

alunecări de terenuri) prin lucrări de îmbunătăŃiri funciare, de regularizare a apelor şi lucrări agro-pedo-ameliorative;

•••• epurarea apelor, conform propunerilor ce se găsesc prezentate anterior şi care, pentru etapa de valabilitate a planului urbanistic general, constau din epurarea apelor uzate menajere în toate satele şi preluarea la rigola drumurilor a apelor pluviale şi dirijarea acestora la emisari;

106

•••• eliminarea deşeurilor, reciclarea şi valorificarea acestora se face prin colectarea acestora in incinte specciale cu containere in zona blocurilor de locuinte si prin pubele individuale la gospodariile individuale ale populatiei, iar transportul se face auto la Depozitul ecologic de le Tg.Jiu.

•••• recuperarea terenurilor degradate ca şi consolidarea terenurilor instabile este gânditâ intr-un amplu program al unitatilor miniere avand in vedere suprafetele de teren foarte mari afectate de lucrarile miniere.

•••• organizarea de spaŃii verzi şi agrement s-a propus in mod deosebit in localitatea Matasari, dar si in celelalte sate este gandita realizare de zone verzi si agrement in masura asigurarii terenurilor necesare si a interesului manifestat de locuitorii acestora.satele . Pana la amenajarea acestora se considera că această funcŃiune este preluată, in celalalte sate, de suprafeŃele împădurite din imediata apropiere a localităŃilor dar a căror folosire trebuie făcută după reguli ce se vor stabili de comun acord între administraŃia locală şi organele silvice.

Deşi nu au fost propuse zone speciale de refacere peisagistică există zone împădurite de interes pentru agrement .

Avand in vedere specificul activitatilor economice din comuna Matasari, din care locul principal este ocupat de exploatarea carbunelui, pentru imbunatatirea factorilor de mediu ca urmarea a acestei activitati, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, se propun urmatoarele masuri de protectie pentru beneficiarii care foloosesc terenurile naturale (atat anticipat cat si dupa incatarea activitatii, pentru refacerea ecologica a zonelor afectate)

Ca masuri de protectie anticipata a solului a) lucrari de salvare a solului fertil. Aceste lucrari s-au executat inca de la deschiderea carierelor si se continua pentru

suprafata ce urmeaza a fi ocupata. Avand in vedere ca aceasta suprafata se gasesste pe o morfologie in majoritate de tip

colinar ( folosinte : pasune, vii, pomi, silvic) unde posibilitatile de executie mecanizata a lucrarilor sunt reduse, lucrarile de recuperare a solului fertil se reduce le suprafete mici.

Conform studiilor pedologice, solul fertil de calitate ( grosime circa 30 cm.) textura mijlocie, humus > 2% cat si panta terenului mica < 10%, cu posibilitati de executie mecanizata, se gaseste pe terenurile arabile, in zona de lunca, unde se vor face si dezafectari de locuinte.

Grosimea medie a solului fertil de pe suprafete propuse pentru recuperare este de 40 cm.

Pentru a nu-si pierde calitatile fertile (structura humus ) solul decopertat trebuie valorificat imediat prin depunerea acestuia ca strat fertlizant pe suprafete de teren amenajate pe halde sau altte suprafete chiar naturale pentru marirea fertilitatii acestora.

b) redarea in circuitul productiv a terenurilor degradate libere de sarcini tehnologice Pe perioada de exploatare si dupa incetarea activitatii in cariera raman libere de sarcini

tehnologice suprafete ocupate de haldele de steril ( interioare si exterioare) dar si taluze de excavatii din cariera si conform reglementarilor legale, acestea trebuie amenajate si ameliorate prin grijă beneficiarului care le-a folosit si redate circuitului productiv.

Experienta acumulata pana in prezent pentru recuperarea acestor terenuri presupune o tenologie complexa ce se realizeaza prin parcurgerea a doua etape esentiale:

•••• etapa - I de amenajare a unui cadru geomorfologic functional si asigurarea conditiilor pedologice pentru dezvoltarea biodiversitatii ce se poate realiza prin asternere sol fertil, si fertilizare ameliorativa de baza

•••• etapa II – recultivarea prin ameliorarea mediului nou creat si testarea culturii practicate in zona c) Colectarea si depozitarea deseurilor Deseurile menajere sunt colectate in containere speciale in zona blocurilor de locuinte si

in pubele individuale din gospodariile populatiei si sunt transportate auto la Depozitul ecologic de la Tg. Jiu.

Deseurile industriale sunt produse, in cea mai mare cantitate de exploatarea in cariera a lignitului, prin dislocarea, transportul si depozitarea steriliului rezultat de la extragerea

107

carbunelui. Pentru realizarea haldelor de steril si depozitarea sterilului rezultat de extragerea carbunelui.

Deseurile rezultate din activitatea miniera sunt materialele sterile, deseuri metalice si nemetalice.

• Materialele sterile rezultate din descoperta straturilor de carbune sunt reprezentate de amestecuri de materiale de varste geologice diferite, de o mare diversitate fizico – chimica, materiale ce sunt distribuite intr-un mod eterogen, atat pe orizontala cat si pe varticala si care va constitui viitorul „sol tehnogen” pentru redarea in circuitul productiv al haldelor.

Sub aspect fizic se poate evidentia un grad mare de afanare, tasarea maxima (naturala) a pamantului, necesara stabilitatii si recltivarea terenurilor realizandu-se treptat in timp.

Materialele haldate sunt permeabile, friabile, nelegate fizic si chimic ( nestructurate ), fapt ce conduce la accentuarea proceselor de eroziune si de neretinere a elementelor minerale necesare cultivarii plantelor.

Prin lucrarile de ameliorare a terenurilor (modelari, gospodarire ape, fertlizari, recultivari) cat si datorita factorilor naturali ( inghet, dezghet, precipitatii, vant, etc.) aceste amestecuri de materiale litologice din halda se transforma in soluri tehnogene, pretabile pentru cultivarea cu plante superioare.

• Deseurile matalice sunt reprezentate de piese si materiale din fier, span, cablu, motoare, acumulatori, etc. Acestea sunt adunate in depozite speciale unde pot fi refolosite sau valorificare prin depozite de specialitate.

Depozitele nemetalice reprezinta diferite materiale ca: hartie, anvelope, cauciuc, deseuri menajere, etc. si sunt gospodarite in depozite speciale din cariere sau incinte.

d. .Reabilitarea Mediului Zonele de exploatare a carbunelui sunt zone care produc grave deteriorari ale mediului. Prin decopertari, excavari, haldari exterioare de steril, terenurile sunt scoase din circuitul

economic pe suprafete de sute de hectare, pentru perioade de multi ani. Rezervele vor dura peste 20 ani, perioada in care va fi necesara scoaterea din circuitul economic a unor noi suprafete. Influenta activitatii de exploatare a cerbunelui prin lucrari miniere la zi in perimetrele Jilt

Nord si Jilt Sud asupra relioefului se manifesta prin: •••• modificarea morfologica a reliefului, pri aparitia altor forme de relief, amplasate

diferit fata de pozitia actuala a celor similare; •••• modificarea structurii litologice naturale a terenului pe o adancime de pana la 215

m. Incetarea activitatii de exploatare in momentul actual ( neimplementarea planului ) ar

avea urmatoarele consecinte asupra reliefului: • intrucat studiile de fezabilitate si planurile de dezvoltare aprobate au prevazut o esalonare a lucrarilor tehnologice de excavare si haldare care se coreleaza optim cu

lucrarile de redare in circuitul productiv a terenurilor, nerespectarea etapelor de evolutie a exploatarilor miniere ar conduce la concentrarea lucrarilor de eclogizare intr-o perioada scurta de timp, pe o arie foarte mare, cu mari cheltuieli.

•••• nepunerea in aplicare a planurilor initiale de incetare a activitatii, cu efecte negative asupra refacerii morfologice a terenurilor;

•••• nefinalizarea lucrarilor de haldare va avea ca urmare mentinerea golurilor remanente in care se acumuleaza importanta cantitati de apa, cu consecinte negative privind sstabilitatea terenului.

2.11. DISFUNCTIONALITĂȚI În general, prin prezentarea tuturor elementelor ce caracterizează comuna, au fost

inventariate şi disfuncŃionalităŃile constatate care pot fi prezentate, însă şi ca o concluzie a studiului teritoriului administrativ, respectiv:

Activitatea economică: Lipsa unor importante activităŃi economice de tip productiv, deşi comuna se află în plină

108

zonă de influenŃă a unităŃilor economice din municipiul Motru si orașul Rovinari, situaŃie care necesită o politică specială pentru promovarea unor politici economice şi sociale care să conducă la apariŃia unor activităŃi productive;

Fondul construit și utilizarea terenurilor: • existența unor zone destinate dezvoltării de locuințe, care nu au acces direct la

drumuri publice (enclave neconstruite) și nu sunt echipate edilitar • slaba dezvoltare a instituțiilor și serviciilor publice, serviciilor generale și

comerțului în cadrul unor localități componente • slaba deservire cu servicii medicale (policlinica, dispensar) • starea precară a dotărilor culturale de pe teritoriul comunei, acestea necesitând reabilitare • slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacități de cazare, unități de alimentație publică și structuri de agrement) • un procent important de circa 25% din fondul construit existent este realizat din materiale perisabile şi au depăşit durata de serviciu normată astfel încât nu mai asigură

condiŃii normale de locuire; • instalarea unor fenomene negative legate de utilizarea raŃională a terenului şi procesul de dezvoltare a unor structuri rurale cu sate apte să susŃină interesele

locuitorilor; Spații plantate, agrement și sport •••• lipsa unor spașii pentru sport și agrement •••• starea precară a spațiilor verzi existente Căi de comunicație și transport •••• gradul redus de modernitate al infrastructurii de comunicaŃii, structura şi

parametrii de funcŃionare a acestora necesitând adaptări imediate la cerinŃele traficului naŃional şi în viitor, la cel european.

•••• rețea stradală nemodernizată și subdimensionată •••• lipsa parcajelor publice •••• privind circulaŃia rutieră se constată că deşi reŃeaua de drumuri are o acoperire şi

o distribuŃie corectă și uniformă, starea de viabilitate a acesteia este corespunzătoare pentru drumurile județene dar este sub nivelul cerinŃelor pentru mai mult de 90% din lungimea reŃelei de drumuri locale atât ca sistem rutier cât şi ca gabarit, datorită stării de viabilitate a drumurilor şi transportul în comun suferă fiind organizat conjunctural;

Echipare edilitară Cu privire la echiparea tehnico-edilitară se constată că există un grad redus de echipare (alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă potabilă, canalizare apae uzate,

gaze naturale), sistem local de colectare, selectare si depozitare a deseurilor) care necesită urgente lucrări de reabilitare, modernizare şi extindere si dezvoltare a acestora;

•••• izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor de locuit •••• rețea electrică partial modernizată •••• iluminat public deficitar •••• nu sunt delimitate în teren zonele de protecŃie a instalaŃiilor tehnico-edilitare

existente; •••• nu sunt delimitate în teren culoarele de siguranŃă a reŃelelor aeriene şi subterane

pentru magistralele de transport energie electrică și magistralele telefonice subterane; Probleme de mediu •••• -existența a numeroase terenuri în intravilan nevalorificate, ce necesită

dezvoltare prioritară. •••• insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potențial turistic •••• inexistența perdelelor de protecție necesare între zonele de locuințe și cimitire. •••• depozitare necontrolată a deșeurilor menajere Pentru viitor se propune conservarea și imbunătățirea calității mediului, ținându-se

seama de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă, existente sau viitoare.

109

Cele prezentate mai sus au permis într-o primă fază, desprinderea următoarelor direcŃii prioritare în strategia de dezvoltare a localităŃilor comunei Matasari:

•••• relansarea unor programe care să asigure dezvoltarea activităŃilor economice şi un grad sporit de atractivitate pentru potenŃialii investitori privaŃi şi publici;

•••• ierarhizarea localităŃilor în raport cu rolul şi funcŃiunea lor în teritoriu în reŃeaua de localităŃi; • dimensionarea intravilanelor pentru preluarea tuturor solicitărilor de construire; •••• reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnice a teritoriului îndeosebi a reŃelei

de căi de comunicaŃie rutiere – drumuri județene, comunale, locale – realizarea lucrărilor adiacente drumurilor (poduri, podeŃe, şanŃuri etc);

•••• realizarea lucrărilor necesare de echipare tehnico-edilitara prin reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor existente (alimentare cu energie electrică, alimentarea cu apa

potabilă, canalizarea apelor uzate colectarea, selectarea si deepozitarea desurilor ) asigurarea fondurilor nrcesare pentru obiectvele pentru care exista documentatiile tehnice necesare 9 in mod deosebit pentru modernizarea drumurilor locale ) si asigurarea proiectelor pentru celalate obiective necesare.

•••• protejarea resurselor naturale şi a patrimoniului construit cu valoare istorică, culturală şi arhitecturală, precum şi a echipamentelor şi instalaŃiilor tehnico-edilitare;

•••• protejarea calităŃii mediului prin eliminarea tuturor surselor de poluare precum şi eliminarea riscurilor naturale (alunecări de teren şi inundaŃii). 2.12. NECESITĂłI ŞI OPłIUNI ALE POPULAłIEI Din analiza propunerilor administratiei publice locale şi ale populaŃiei se desprind

următoarele cerinŃe şi opŃiuni: •••• îmbunătăŃirea substanŃială a reŃelei de comunicaŃii de pe teritoriul comunei atât ca

trasee cât şi ca stare de întreŃinere a drumurilor •••• reanalizarea necesarului de dotări publice, în mod deosebit a celor din învăŃământ,

sănătate şi administraŃie publică; •••• echiparea tehnico – edilitară a localitatilor prin realizarea într-o primă etapă a

proiectelor existente pentru dezvoltarea canalizarii apelor uzate, precum si dezvoltarii sistemului de colectare, selectare si depozitare a deseurilo in toate satele comunei.

Aceste cerinŃe ale populaŃiei constituie de fapt şi opŃiuni ale administraŃiei locale ca fiind elemente fundamentale ale programului de dezvoltare al comunei şi ele au fost confirmate ca necesităŃi reale de către proiectant.

O analiza detaliată a necesităților comunei, grupate pe sectoare și domenii de activitate pot fi grupate astfel:

A. În infrastructura locală: •••• Infrastructura de transport, în mod deosebit cea rutieră, este in cea mai mare parte necorespunzatoare mai ales pe drumurile comunale si locale atat ca repartitie cât

și ca stare de viabilitate. Aceasta stare proastă a rețelei de drumuri locale se datorește lipsei fondurilor necesare reabilitării și modernizării drumurilor cât și lipsei e personal de specialitate și lipsei de utije și echipamente pentru întreținere (care în fond se datorește tot lipsei de fonduri)

•••• Infrastructura socială este total deficitară prin lipsa de zone verzi special amenajate, lipsei parcurilor și a locurilor de joacș pentru copii, chiar și în centrul civic

care este amenajat destul de neconvingător. În acelasi timp se constată foarte multe construcții degradate din care chiar o parte din instituțiile publice.Aceasta importanta disfunctionalitate se va elimina in viitor avand in vedere faptul ca Primaria Musetesti a elaorat documentatia tehnica pentru sistematizarea pe verucala a zonei de locuinte colective care include si zona Centrala a localitatii si care cuprinde amenajarea de spatii de joaca pentru copii (764 mp), spatii pentru practicarea sportului (805 mp), zone verzi si de agrement ( 8580 mp ), amenajarea de trotuare ( 3833 mp ) si alei pietonale ( 890 mp ), parcaje ( 4241 mp ) si amenajare de carosabil ( 9054 mp ).

110

Tot în categoria nevoilor sociale se amintește starea iluminatului public deficitară în ceea ce privește acoperirea întregului intravilan din cele patru sate cât și calitatea materialelor și echipamentelor folosite, starea stațiilor de autobuze, acolo unde există – și nu există peste tot acolo unde este necesar, reabilitarea termică a tuturor clădirilor, dar mai ales a instituțiilor publice, lipsa unor terenuri sportive simplu amenajate, acoperirea necorespunzătoare cu telefonie mobilă, lipsa unor activități care sa atragă tineretul că să rămână în comună.

•••• Infrastructura de mediu este aproape inexistentă deoarece încă nu este organizat managementul deșeurilor astfel încât colectarea deșeurilor este haotică,

alimentarea cu apă corespunde normelor de sănătate publică, functionând un sistem cu aviz sanitar, canalizarea și epurarea apelor uzate lipsește în prezent dar este pregătit studiul de fezabilitate pentru aceasta lucrare, lipsesc programe pentru plantați de pomi fructiferi pe plantațiile defrișate în ultimii ani ca și plantații în paduri în zonele defrișate fară nici un control.

•••• Infrastructura energetică este în general corespunzătoare, dar se poate interveni în rețelele de iluminat stradal unde încă se mai folosesc corpuri de iluminat învechite. •••• În cadrul programelor de reabilitare urbană trebuie amintită lipsa trotuarelor și a pistelor pentru bicicliști ca și lipsa unei alternative de circulație a vehicolelor cu tracțiune

animală în afara drumului județean, probleme ce conduc la posibilitatea producerii de accidente pe drumurile publice.

B. Sprijinirea afacerilor •••• nu exită organizate acțiuni de pregătire și calificare a forței de muncă, îndeosebi a tinerilor, în meserii specifice locale, nu există modalități de informare a

cetățenilor cu privire la accesul la fonduri comunitare, nu există programe de integrare socială a romilor;

•••• sprijinirea afacerilor este insuficientă lipsind acțiuni mai ferme pentru promovarea IMM-urilor, nu există o piața pentru desfacerea produselor populației, nu

există un centru pentru preluarea și eventual prelucrarea laptelui, nu există organizată preluarea și eventual prelucrarea fructelor de pădure și în mod similar pentru cereale, legume și fructe;

C. În domeniul turismului, desi există suficiente elemente ce ar putea fi valorificate ( monumente istorice, tradiții, obiceiuri, etc.), nu au fost întreprinse acțiuni de

cunoaștere a acestora de către turiștii în tranzit prin comuna. În același timp nu a fost valorificat cadrul natural extraordinar de care beneficiază teritoriul comunei pentru realizarea unui sat de vacanța precum și a unor pensiuni turistice ca și un minim sistem de publicitate.

D. Infrastructura de afaceri este destul de slab dezvoltată, lipsind inițiative pentru inființarea unor grupuri de producători sau asociații agricole, pentru practicarea ocupațiilor tradiționale, a meștesugurilor, pentru concesionarea de terenuri la întreprinzători interesați

111

III. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. DEZVOLTAREA URBANISTICA IN CONTEXTUL DEZVOLTARII DURABILE

REGIONALE SI LOCALE A. NoŃiunea de dezvoltare locală Dezvoltarea a fost dintotdeauna dorința fiecărei societăți sau comunități și a provenit

dintr-o concepŃie pur economică ce viza creşterea producŃiei prin industrializare, termenul care este definit azi ca un proces ce conduce la creşterea bunăstării. Activitatea economică şi bunăstarea materială sunt importante, dar dezvoltarea nu se rezumă la creşterea produsului naŃional brut. EducaŃia, sănătatea, cultura, mediul sunt la fel de importante.

Dezvoltarea corespunde unui proces de mobilitate, de schimbare cu caracter deliberativ pentru atingerea obiectivelor economico-sociale. Dezvoltarea are două faze – cea virtuală (DV) şi cea reală (DR).

Dezvoltarea virtuală presupune parcurgerea ciclului creativitate – idee de proiect, confruntarea cu unele teste de realitate şi definirea suprastructurii şi infrastructurii proiectului, integrarea în alte proiecte şi în mediu şi instituŃionalizarea proiectului.

Dezvoltarea reală are, este sau ar trebui să fie însoŃită de creştere economică şi se obŃine din transformarea lui DV în dezvoltare reală, proces mijlocit de management.

Dezvoltare locală reprezintă procesul de dezvoltare, în principal economică, într-o anumită regiune sau unitate administrativ-teritorială, care determină o creştere a calităŃii vieŃii la nivel local. Dezvoltare locală are ca obiectiv prosperitatea economică şi bunăstarea socială prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate a grupurilor vulnerabile, folosirea resurselor endogene, dezvoltarea sectorului privat.

Dezvoltarea economică locală (DEL) este „procesul prin care administraŃia locală şi/sau comunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente şi intră într-un nou angajament de parteneriat fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a stimula activităŃile economice într-o zonă economică bine definită”.

Dezvoltarea economică presupune dezvoltarea capacităŃii economice regionale sau locale şi formularea răspunsului la schimbările economice, tehnologice, sociale etc.

Dezvoltarea socio-economică locală (DSEL) reprezintă un proces de dezvoltare într-o anumită regiune sau arie geografică, care are ca efect o îmbunătăŃire a calităŃii vieŃii la nivel local. Dezvoltarea socio – economica locala se referă la dezvoltarea capacităŃii unei economii locale sau regionale de a stimula o creştere economică stabilă şi prin aceasta de a crea locuri de muncă şi condiŃii pentru valorificarea oportunităŃilor proprii schimbărilor rapide în plan economic, tehnologic şi social.

Obiectivele majore ale dezvoltarii socio – economice locale sunt de a contribui la prosperitatea economică şi bunăstarea socială prin crearea unui mediu favorabil pentru afaceri, concomitent cu integrarea în comunitate a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei atitudini dinamice şi pozitive a populaŃiei faŃă de problemele dezvoltării propriei regiuni. Dezvoltarea socio – sconomica locala ia în considerare aspectele sociale şi culturale ale dezvoltării.

Actorii dezvoltarii socio – economice locale includ autorităŃile şi organismele administraŃiei publice (de la nivel local, judeŃean şi central) responsabile de politicile sectoriale (industrie, mediu, muncă, lucrări publice, transporturi etc) reprezentanŃii activităŃilor economice şi ai serviciilor publice (întreprinderi, bănci, sindicate etc.) instituŃiile de învăŃământ, organizaŃiile neguvernamentale, mass-media etc.

Dezvoltarea regională, ca formă a dezvoltării locale, este un proces desfăşurat pe termen lung, susŃinut şi de activităŃi concepute pe termen scurt, mediu şi lung. Dezvoltarea regională reprezintă ansamblul politicilor autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi locale, elaborate în scopul îmbunătăŃirii performanŃelor economice ale unor arii geografice constituite în „regiuni de dezvoltare”.

112

Dezvoltarea care, îndeplinind cerinŃele generaŃiei actuale, facilitează generaŃiilor viitoare îndeplinirea propriilor opŃiuni, este dezvoltare durabilă. Dezvoltarea durabilă urmăreşte reconcilierea între două aspiraŃii fundamentale, şi anume necesitatea dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecŃia şi îmbunătăŃirea stării mediului. Potrivit prevederilor stabilite în cadrul ConferinŃei de la Rio, fiecare autoritate locală are obligaŃia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.

Agenda 21 Locală este procesul prin care autorităŃile locale lucrează în parteneriat cu toate sectoarele comunităŃii locale, punând accent pe participarea comunităŃii şi pe democraŃia locală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice şi de mediu. Ea trebui să conducă la definirea de obiective, politici şi acŃiuni la nivel local.

Aşadar, conceptul de dezvoltare durabilă se referă la o formă de creştere economică ce satisface nevoile societăŃii în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu şi mai ales lung. Ea se fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fară să pună în pericol pe cele ale generaŃiilor viitoare. In termeni practici, acest lucru înseamnă crearea condiŃiilor pentru dezvoltarea economică pe termen lung, în acelaşi timp protejând mediul înconjurător Dezvoltarea durabilă reprezintă o direcŃie de urmat, ce încearcă să echilibreze factorii de mediu, sociali şi economici.

Dezvoltarea locală diversifică şi îmbogăŃeşte activităŃile pe un teritoriu dat prin mobilizarea resurselor şi energiilor existente în zonă. Rezultat al eforturilor unei populaŃii, dezvoltarea locală înseamnă punerea în aplicare a unui proiect de dezvoltare economicã, socială şi culturală. Acestea transformă un spaŃiu de vecinătate într-un spaŃiu de într-ajutorare activă.

Definirea conceptului de „local” se face nu numai în legătură cu unităŃile administrativ teritoriale, ci şi la nivel intercomunal, interregional şi chiar transfrontalier. Este necesar a se înŃelege, în contextul dezvoltării regionale, locul şi rolul dezvoltării locale, parteneriatul dezvoltării şi tipologia relaŃiilor la diverse niveluri administrative.

Dezvoltarea locală presupune existenŃa unui cadru normativ-procedural, a unui parteneriat local, a unei strategii de dezvoltare locală şi a unor resurse.

Actori ai dezvoltării regionale şi locale şi nivelurile de intervenŃie.

Nivel de intervenŃie

Denumirea organizaŃiei

Nivel naŃional şi

internaŃional

Ministere Economice Ministere Sociale

Ministerul de Externe Institute

OrganizaŃie naŃională pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi/sau regionalã

Fonduri de capital de risc InstituŃii pentru atragere de investiŃii

OrganizaŃii patronale Nivel

regional Departamentul autorităŃilor regionale

Camera de ComerŃ şi Industrie Centrul regional de finanŃare şi/sau investiŃii

AsociaŃia regională a antreprenorilor AsociaŃia regionalã de dezvoltare Capital de investiŃii/ capital de risc

Nivel local Departamentul autorităŃilor locale Camera de comerŃ Parcuri tehnologice

Centru de afaceri şi inovaŃii AsociaŃia localã a antreprenorilor

Societate de reconversie ConsultanŃi particulari Incubator de afaceri

Fond local pentru capital de risc

113

AgenŃie locală antreprenorială AgenŃie locală a forŃei de muncă

În materie de amenajare a teritoriului – dezvoltare urbanistică, nu se poate separa utilizarea acestuia (spaŃiul natural, spaŃiul agricol, urban) de repartizarea activităŃilor (locuinŃe, comerŃ, producŃie etc.). Mobilitatea actuală în materie de utilizare a teritoriului şi trecerea dintr-o categorie de utilizare în alta, se dovedeşte ca fiind neviabilă pe termen lung.

În contextul mondializării, dezvoltarea locală devine din ce în ce mai importantă. Aplicarea procedurilor Agendei 21 locale are în vedere mobilizarea actorilor interesaŃi (economici, sociali) către atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare, implicit în materie de gestiune a teritoriului. Aceste obiective strategice trebuie să aibă în vedere valorificarea durabilă a patrimoniului şi resurselor unui teritoriu.

Utilizarea indicatorilor de dezvoltare locală, adaptaŃi fiecărei situaŃii, ar trebui să permită evoluŃia colectivităŃilor către o dezvoltare durabilă. Din perspectiva amenajării teritoriului ca şi componentă a dezvoltării locale, trebuie avute în vedere următoarele elemente:

•••• aşezările umane; •••• Agenda locală 21; •••• proiectele de dezvoltare teritorială; •••• amenajarea şi dezvoltarea durabilă a teritoriului; •••• agricultura şi spaŃiul rural; •••• turismul şi transporturile. Aşadar, amenajarea teritoriului este o componentă a dezvoltării locale. ActivităŃile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu naŃional a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă în profil spaŃial, precum şi urmărirea aplicării acestora în conformitate cu documentaŃiile de specialitate legal aprobate.

ActivităŃile conexe de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect: • cercetarea în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea

studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaŃiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;

• constituirea, întreŃinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date şi documente; • elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniu; • avizarea şi aprobarea documentaŃiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; • elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu; • monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor,

programelor şi operaŃiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. B. Politicile de dezvoltare urbanistică a. Elemente generale IniŃial, politicile urbane erau realizate de către ingineri şi arhitecŃi, accentuându-se latura

urbanistică a dezvoltării. Începând cu deceniul 6 al secolului XX, politicile de revitalizare urbană au condus la părăsirea completă a principiilor tehnice de abordare în dauna principiilor managementului urban,

Abordarea problematicii oraşelor numai din perspectiva amenajării teirtoriului şi urbanismului nu mai este de actualitate. Oraşul reprezintă un complex în care componenta socială, schimburile economice, serviciile, protecŃia mediului, educaŃia, cultura, ştiinŃa şi cercetarea sunt elemente de luat în calcul.

În prezent însa noțiunea generală cu care se lucrează în domeniul amenajării teritoriului și a urbanismului este dezvoltarea urbanistică, cu referire la întreaga rețea de localități urbane și rurale și a teritoriilor administrativ – teritoriale aferente și urmăreşte crearea bunăstării colectivităŃilor urbane și rurale, prin înglobarea tuturor domeniilor şi componentelor dezvoltării locale.

Din punct de vedere administrativ, oraşul și comuna devin un actori importanți pe scena economică naŃională, având propriile drepturi, importanŃă politică, poziŃie în domeniile profesionale şi capacitate de a se alia cu alŃi actori în vederea promovării creşterii economice.

114

În contextul actual, abordarea conceptului de „politici urbanistice”, trebuie făcută din cel puŃin trei puncte de vedere:

*.din punctul de vedere al ariilor de interes, politicile urbanistice evidenŃiază aspectele sectoriale ale locuirii, ale terenurilor urbane, dezvoltării economice, îmbunătăŃirii serviciilor publice, protecŃia mediului etc. În acest sens Legea administraŃiei publice locale consacră prin articolul 2, modul de responsabilizare a AdministraŃiei Publice în circumscripŃiile administrativ-teritoriale:” ea se organizează şi funcŃionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării şi desconcentrării serviciilor publice, eligibilităŃii şi responsabilităŃii autorităŃilor administrative locale, legalităŃii, cooperării şi solidarităŃii între autorităŃile administraŃiei publice precum şi al consultării cetăŃenilor, inclusiv prin referendum în soluŃionarea problemelor locale de interes deosebit.”

*din punctul de vedere al conŃinutului, politicile urbanistice reprezintă orice principiu sau plan de guvernare privind problematica urbanistică. EnunŃul lor trebuie să se formuleze pe domenii specifice de analiză pe baza identificării şi prioritizării problemelor urbane ce rezultă din analiza datelor, informaŃiilor şi indicatorilor ce reflectă situaŃia existentă.

*din punctul de vedere al procesului, politicile urbanistice reprezintă un demers ciclic, care cuprinde formularea scopurilor dezvoltării urbanistice şi evaluarea rezultatelor dezvoltării, planificarea acestei dezvoltări, proiectarea şi implementarea, încorporând investiŃiile publice şi consumul .

b. Principii ale dezvoltarii urbanistice Dezvoltarea urbanistică trebuie să Ńină seamă de o serie de principii, cum ar fi: •••• Principiul legalităŃii Legalitatea reprezintă un principiu fundamental care stă la baza fenomenului

administrativ şi căruia i se subordonează acŃiunea administraŃiei publice. Aceasta trebuie să se întemeieze pe lege, care reprezintă o bază de referinŃă în aprecierea acesteia. Legalitatea este sinonimă cu regularitatea juridică şi presupune că acŃiunea administraŃiei să Ńină seama de două elemente: obligaŃia de conformare faŃă de lege şi obligaŃia de iniŃiativă pentru a asigura aplicarea legii. În materie de planificare urbană legalitatea presupune respectarea cadrului normativ cu privire la amenajarea teritoriului, protecŃia mediului etc., în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase.

•••• Principiul descentralizării Descentralizare teritorială se distinge de descentralizarea numită tehnică sau

descentralizarea prin servicii (diferenŃierea se fundamentează pe distincŃia colectivitate teritorială / stabiliment public). Numeroşi autori privesc descentralizarea prin servicii ca o tehnică de gestiune administrativă apropiată de deconcentrare sau ca un procedeu de gestiune a serviciilor publice deosebit de descentralizare sau deconcentrare. Această opoziŃie nu este întotdeauna determinantă în materie de descentralizare.

Descentralizarea răspunde unui spaŃiu geografic determinat, care înglobează de fapt toŃi administraŃii care se găsesc aici şi permite colectivităŃilor locale să realizeze activităŃi diferite, încredinŃate prin lege pentru a administra interesele populaŃiilor din aceste circumscripŃii.

Definim descentralizarea ca fiind acel sistem potrivit căruia administrarea intereselor locale, comunale, orăşeneşti sau judeŃene se realizează de către autorităŃi liber alese de către cetăŃenii colectivităŃii respective. Având la dispoziŃie, mijloace financiare proprii şi beneficiind de putere autonomă de decizie, acest sistem răspunde ideii de libertate.

Autonomia locală este o formă de exprimare a principiului descentralizării administrative. Aceasta este asociată cu stabilirea unui statut distinct al colectivităŃilor locale, al autorităŃilor acestora, în raport cu administraŃia de stat şi cu autorităŃile care exercită funcŃiile acestuia în unităŃile administrativ-teritoriale.

Acest principiu este legat de colectivităŃile locale care, în “Carta Europeană: ExerciŃiul autonom al puterii locale”, adoptată de Consiliul Europei la 15.10.1985, sunt definite, Ńinându-se cont de reglementările naŃionale, ca fiind colectivităŃi locale de bază (comune, districte,

115

departamente), dar şi colectivităŃi regionale, în măsura în care statele părŃi la aceasta convenŃie nu recurg la rezervele pe care Carta le permite.

Prin art. 4 din "Carta Europeană: ExerciŃiul autonom al puterii locale”, se instituie principiul subsidiarităŃii, stipulându-se că aceste colectivităŃi locale dispun, în cadrul legii, de întreaga competenŃă de a lua iniŃiativa pentru orice chestiune care nu este exclusă din domeniul competenŃelor lor sau care nu este atribuită unei alte autorităŃi, că exerciŃiul puterii publice trebuie, de o manieră generală, să revină acelor autorităŃi care sunt cele mai apropiate de cetăŃeni şi că puterile, competenŃele, încredinŃate colectivităŃilor locale trebuie să fie în mod normal depline şi întregi.

Aşadar, subsidiaritatea presupune ca accentul, greutatea, în luarea deciziilor de interes public, să coboare cât mai spre nivelul de bază, să nu mai constituie un monopol sau o regulă pentru administraŃia de stat.

De aceea, regula în materie de competenŃă pentru satisfacerea interesului public trebuie să o constituie autorităŃile locale autonome la nivelul de bază (comuna şi oraşul), care sunt cele mai apropiate de nevoile cetăŃenilor şi sunt alese de aceştia, iar excepŃiile trebuie să le reprezinte autorităŃile administraŃiei publice autonome de la nivelul intermediar şi autorităŃile administraŃiei de stat.

Potrivit art.3 din "Carta Europeană: ExerciŃiul autonom al puterii locale”, prin autonomie locală se înŃelege dreptul şi capacitatea efectivă ale autorităŃilor administraŃiei publice locale de a soluŃiona şi de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaŃiei locale, o parte importantă a treburilor publice.

Problema autonomiei locale se pune numai în statele unitare sau în statele din componenŃa unei federaŃii. În toate cazurile, autonomia locală relevă gradul de independenŃa a colectivităŃilor locale în raport cu statul din care fac parte. Ca atare, autonomia locală nu poate fi confundată cu organizarea raportului dintre statul federal şi componentele acestuia. În statele federale, relaŃiile dintre statul federal şi componentele acestuia exclud orice putere a autorităŃilor federale asupra colectivităŃilor locale din statele componente, controlul se manifesta numai la nivelul statelor, fiind excluse imixtiunile acestora în problemele colectivităŃilor locale care dispun de autorităŃi proprii ce se află sub controlul exclusiv al autorităŃilor statului din care fac parte.

•••• Principiul dezvoltării durabile Acest principiu a fost proclamat în cadrul “DeclaraŃiei de la Rio” (pct.3), semnată de

majoritatea statelor lumii, printre care şi România, în cadrul ConferinŃei ONU pentru protecŃia mediului şi dezvoltare din iunie 1992. Conform principiului 3 al DeclaraŃiei privind mediul înconjurător şi dezvoltarea, “dreptul la dezvoltare trebuie realizat astfel încât să satisfacă echitabil nevoile privind dezvoltarea şi mediul înconjurător ale generaŃiilor prezente şi viitoare”.

Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraŃii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecŃia şi îmbunătăŃirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaŃiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

Conform prevederilor stabilite în cadrul ConferinŃei de la Rio, fiecare autoritate locală are obligaŃia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.

Agenda 21 Locală este procesul prin care autorităŃile locale lucrează în parteneriat cu toate sectoarele comunităŃii locale, punând accentul pe participarea comunităŃii şi pe democraŃia locală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice şi de mediu. Ea trebui să conducă la definirea de obiective, politici şi acŃiuni la nivel local.

•••• Principiul parteneriatului Parteneriatul ar putea fi definit ca ,,un acord între două sau mai multe organisme, cu

scopul realizării unui obiectiv cu impact pozitiv asupra dezvoltării locale şi asupra pieŃei locale a forŃei de muncă”.

În cadrul parteneriatului local este importantă relaŃia de asociere care se stabileşte între diferiŃi actori ai dezvoltării locale. Fiecare dintre aceşti actori trebuie să cunoască foarte bine care le sunt atribuŃiile, contribuŃiile şi modul de participare la parteneriat.

116

Un aspect deosebit de important în ceea ce priveşte succesul parteneriatului public/privat, îl constituie reprezentativitatea celor două componente. Astfel, cele două părŃi care dialoghează şi pun în comun experienŃă, inovaŃie, resurse materiale, umane şi financiare, trebuie să aibă girul organizaŃiilor din care provin, pentru a putea să soluŃioneze problemele colectivităŃilor locale. Aşadar, vorbim despre caracterul deschis al parteneriatului dintre cele două sectoare (public/privat).

Aşa cum am arătat anterior, ceea ce cu siguranŃă putem afirma în legătură cu actorii acestor parteneriate este coeziunea şi colaborarea dintre ei. Chiar dacă este vorba despre entităŃi extrem de diferite, elementul comun tuturor participanŃilor este realizarea cu succes a proiectului în lucru.

C. Abordări privind planificarea urbanistică Planificarea urbană s-a axat timp îndelungat pe un singur instrument şi anume planul

urbanistic, dar în contextul accentuării tendinŃelor de a face aplicabil principiul dezvoltării durabile, s-a considerat că folosirea planului strategic de dezvoltare locală şi părăsirea planurilor de tip master-plan ar conduce la o mai bună integrare a planificării şi gestiunii teritoriului în general cu dezvoltarea economică, socială etc..

Un astfel de plan strategic, trebuie să pregătească baza geografică, economică şi socială a oraşului în principal pe următoarele direcŃii

•••• Stabilirea parametrilor pentru dezvoltarea viitoare Ńinând cont de constrângerile topografice şi considerentele de mediu – pentru o dezvoltare durabilă;

•••• Maximizarea eficienŃei în realizarea infrastructurii urbane, cum ar fi drumurile, canalizarea, energia electrică, apa, gazele etc.

•••• Facilitarea coordonării activităŃilor comerciale/ business şi a serviciilor publice, crearea de locuri de muncă, transportul, locuinŃele, educaŃia, protecŃia socială, etc.

•••• Înlăturarea obstacolelor care blochează dezvoltarea economică, spaŃiale, sociale, etc.

Dezvoltarea urbană durabilă trebuie să fie o constantă în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, avându-se în vedere principiile de la Rio de Janeiro-1992- Agenda 21 şi Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă în România – care susŃin dezvoltarea durabilă şi abordează în conŃinutul lor direcŃii esenŃiale pe care edilii locali trebuie să le prevadă, susŃină si evalueze:

•••• protecŃia şi promovarea sănătăŃii umane; •••• creşterea populaŃiei şi sănătatea ecosistemului; •••• asezări umane viabile; •••• dezvoltare economică responsabilă; •••• conservarea şi gospodărirea resurselor (protecŃia atmosferei, gospodărirea

viabilă a terenurilor, combaterea despăduririlor); •••• dezvoltarea montană durabilă; •••• dezvoltarea durabilă a agriculturii; •••• conservarea diversităŃii biologice; •••• protecŃia şi gospodărirea apelor dulci; •••• siguranŃă în utilizarea produselor toxice; •••• gospodărirea deşeurilor periculoase , radioactive şi a deşeurilor solide şi apelor

uzate orăşeneşti, etc. Este de menŃionat că aderarea României în Uniunea Europeană, nu se poate face fără

implementarea conŃinutului Agendei 21 şi transpunerea ei în practică prin Strategia NaŃională şi Strategiile Locale pentru Dezvoltare Durabilă în România.

D. Serviciile urbane - instrumente de transpunere practică a politicilor de dezvoltare urbanistică

Putem defini serviciul public ca fiind activitatea realizată de către o colectivitate (locală, regională, naŃională sau europeană, prin puterea de care aceasta dispune) sau încredinŃată de aceasta unui terŃ, prin care contribuie la realizarea sau la punerea în valoare a unui bun public sau furnizarea unui serviciu necesar tuturor (existent sau nou), care nu poate fi realizat sau

117

prestat doar prin regulile pieŃei. Această necesitate poate decurge dintr-un interes strategic comun sau din necesitatea de solidaritate şi echitate. ActivităŃile specifice serviciului public contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităŃii şi presupun înglobarea noilor tehnologii şi a proceselor manageriale pentru creşterea performanŃelor. FinanŃarea serviciilor publice se realizează din surse bugetare, extrabugetare, combinaŃii ale acestora sau se autofinanŃează.

Serviciile urbane vizează domenii precum: A. Infrastructură, locuinŃe, transport, fond funciar, protecŃia mediului • autorizare a construirii, disciplina în construcŃii • cadastru şi fond funciar • protecŃia mediului • administrarea spaŃiului locativ • distribuirea energiei termice • alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate • transportul public local de călători • administrarea spaŃiilor verzi • salubrizarea localităŃilor • intreŃinerea, repararea şi exploatarea drumurilor publice • furnizarea de gaz şi electricitate • iluminatul public B. Artă, cultură, educaŃie, relaŃii cu comunitatea • susŃinera învăŃământului preuniversitar de stat • susŃinerea activităŃilor culturale, educative şi de tineret • relaŃii cu comunitatea – cetăŃeni, ONG-uri, asociaŃii de proprietari, societăŃi

comerciale C. AsistenŃă socială, sănătate, evidenŃa populaŃiei • protecŃia drepturilor copiilor • protecŃia persoanelor cu handicap • protecŃia persoanelor fără venituri • asistenŃa persoanelor vârstnice • autoritate tutelară • administrarea de instituŃii sanitare • stare civilă şi evidenŃa informatizată a personei D.Ordinea şi siguranŃa publică • protecŃia civilă • poliŃia comunitară • controlul comercial E.ActivităŃi comerciale, colectarea impozitelor şi taxelor locale, sprijinirea liberei

iniŃiative • organizarea şi funcŃionarea pieŃelor agroalimentare • exploatarea parcajelor publice • licenŃierea transportului privat de călători • colectarea impozitelor şi taxelor locale • autorizare liberă iniŃiativă, privatizare 3.2. STUDII DE FUNDAMENTARE Deși nu există studii de fundamentare special elaborate pentru comuna Bălești care sa

facă analiza și să formuleze reglementarea unor probleme sectoriale, pentru stabilirea direcŃiilor de dezvoltare economică şi edilitar-gospodărească a comunei, s-au preluat prevederi din strategiile, planurile și programele naționale, județene și locale.

Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013. În vederea atingerii obiectivului global și a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile și acțiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a șase priorități naționale de dezvoltare:

118

•••• Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; •••• Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; •••• Protejarea și îmbunătățirea calității mediului; •••• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; •••• Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; •••• Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvoltă prioritatea 3 a

Planului Național de Dezvoltare 2007-2013” Protejarea și îmbunătățirea calității mediului”. Obiectivele POS sunt:

• imbunătățirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015;

• ameliorarea calității solului, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimim 30 de județe până în 2015;

• reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluante localități până în 2015;

• protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării rețelei Natura 2000;

• reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Planurile de Amenajarea Teritoriului National secțiunile I „Căi de comunicație”,II « Apa, III « Zone protejate », IV « Rețeaua de localități », V « Zone de risc natural ».

Strategia natională de management al riscului la inundații Planul de actiune pentru protecția împotriva inundațiilor PRAM - Planul Regional de Acțiune pentru Mediu - al ARPM Craiova PLAM - plan local de acțiune pentru mediu – județul Gorj prin care se stabilește

responsabilizarea autorităților administrației publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurării unui mediu adecvat și al unei dezvoltări durabile.

Planul de amenajare a teritoriului județean Strategia de dezvoltare socio - economică a județului Gorj 2007 – 2013 Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Matasari Deşi nu există şi alte studii de fundamentare ale unor probleme fundamentale de

dezvoltare, au fost utilizate datele din următoarele acte cu caracter normativ: •••• rezultatele recensământului din anul 2002 privind populaŃia şi locuinŃele din

comună; •••• Hotărârea nr. 15/2001 a Consiliului JudeŃean Gorj privind zonele cu riscuri

naturale; •••• Hotărârea nr. 39/2005 a Consiliului JudeŃean Gorj privind aprobarea planului judeŃean de gestionare a deşeurilor; •••• Hotărârea nr. 82/1994 a DelegaŃiei Permanente a Consiliului JudeŃean Gorj

privind aprobarea zonelor şi monumentelor ale naturii puse sub regim de protecŃie. •••• Lista monumentelor istorice aprobate prin Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor. Având în vedere lipsa unor studii de fundamentare, faŃă de situaŃia concretă constatată,

în urma analizei efectuate pentru întocmirea planurilor urbanistice generale, se propune elaborarea, în continuare, a următoarelor studii:

•••• studii de fundamentare cu caracter analitic pentru: - evoluŃia localităŃilor sub aspect istorico-cultural, etnografic, urbanistic arhitectural; - organizarea circulaŃiei şi transporturilor; •••• studii de fundamentare cu caracter consultativ pentru consultarea populaŃiei

legată de priorităŃile acŃiunilor de dezvoltare urbanistică;

119

•••• studii de fundamentare cu caracter prospectiv privind elaborarea unor prognoze de dezvoltare economică, având în vedere potenŃialul economic şi al populaŃiei.

La următoarea actualizare a Planului Urbanistic General, se impune cu necesitate ca în perioada de valabilitate a acestui Plan Urbanistic General de 5 – 10 ani sa se elaboreze toate studiile de fundamentare (analitice, consultative si prospective ) ce sunt prezentate la capitolul 3.11 Reglementări urbanistice.

3.3. EVOLUłIA POSIBILĂ. PRIORITĂłI Într-o viziune globală, planul urbanistic general al localităŃilor comunei Matasari are ca

obiectiv analiza tuturor domeniilor socio -economice cu impact asupra ocupării, utilizării şi gestionării solului, ca suport al activităŃilor de orice fel, precum şi a tuturor factorilor potenŃiali care pot contribui la o dezvoltare echilibrată a tuturor localităŃilor comunei.

O adâncire a unor domenii din planul urbanistic general, asupra activităŃilor economice în mod deosebit, este mult îngreunată de starea de declin, procesele de tranziŃie, restructurare şi integrare.

În contextul redresării economice se consolidează relaŃia de vecinătate atât geografică dar mai ales dependenŃa economică şi socială de municipiul Motru si orasul Rovinari, dar trebuie avut în vedere şi realizarea unui parteneriat în care comuna Matasari să prezinte localitatilor urbane oferte care să deplaseze interesul centrelor puternice către zona rurală vecină.

Şi ofertele pot veni dacă analizăm disfuncŃionalităŃile majore ale localitatilor urbane şi care ar putea fi: lipsa de amplasamente disponibile pentru investitorii posibili (în condiŃii de stimulente financiare), existenŃa unui grad de poluare ridicat, disconfortul în zonele de locuit în clădiri colective şi altele.

Existența unei baze materiale valoroase pentru practicarea activităților agricole, a activităților din domeniul zootehnic precum și activitatea de valorificare a însemnatului fond forestier, a elementelor valoroase de patrimoniu natural ce pot fi valorificate în scop turistic pe plan local, nu oferă suficiente resurse de dezvoltare, fără canalizarea eforturilor locale către asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării (creștere accesibilitate, creșterea performanțelor sistemului educaționale precum și diversificarea ofertei locale privind cu precădere echipamentele publice și serviciile existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, cu referire la ecologizarea zonelor de depozitare neconforme existente pe teritoriul comunei, dar și asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasă a domeniului forestier și agricol (susținerea microfermelor și fermelor prin programe specifice adresate mediului rural, protecția solurilor și sistemelor de îmbunătățiri funciare, limitarea extinderii necontrolate a intravilanelor localităților precum și evitarea fragmentării terenurilor agricole și încurajarea asocierii proprietarilor).

Din aceasta perspectivă, accentul se opune la nivel local, pe lângă măsurile economcie și sociale ce se impun a fi luate în vederea unei dezvoltări durabile a comunei, și pe asigurarea cadrului spațial necesar unei astfel de dezvoltări (reabilitare rețea de comunicații, dotare edilitară a localităților, asigurarea unui management durabil al deșeurilor, asigurarea premizelor de dezvoltare spațiala a activităților).

Concomitent oportunităților de dezvoltare, au fost luate în considerarea asigurarea cadrului necesar (terenuri urbane, zonare functională, căi de comunicație și echipare edilitară) activităților economice.

Necesitatea de a rezolva cererea de spații pentru dezvoltarea unor activități economice, precum și crearea unor noi locuri de muncă în primar, secundar și terțiar, și cererea urbană de dezvoltare a unor noi zone rezidențiale și echipamente rezidențiale ale cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectivă a intravilanului; extinderea a fost facută la cererea si cu acordul autorităților locale.

În continuare sunt prezentate principalele măsuri corelate cu obiectivele de dezvoltare a Consiliului Local al comunei Matasari și cu principalele propuneri ce decurg din documentațiile de ordin superior:

120

Măsuri și intervenții � Fondul construit și utilizarea terenurilor Dezvoltarea prioritară (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente în intravilan

(inclusiv echiparea edilitară a acestora) Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvtivităților comerciale, serviciilor Reabilitarea și modernizarea echipamentelor publice existente � Spații plantate, agrement și sport Dezvoltarea unei bazei sportive din centrul civic al comunei Amenajarea peisageră a spațiilor verzi existente � Căi de comunicație și transport Modernizarea străzilor existente Realizarea de noi trasee de străzi în zonele de extindere a intravilanului Amenajarea intersecțiilor Realizarea de noi parcaje în cadrul zonei centrale � Echipare edilitară Dezvoltarea rețelei de alimentare cu apă Dezvoltarea rețelei de canalizare Dezvoltarea retelei de gaze naturale Dezvoltarea siatemului de colectare, selectare si depozitare a deseurilo Modernizarea sistemului de iluminat public � Probleme de mediu Asigurarea perdelelor de protecție necesare față de construcții tehnico-edilitare sau ale

gospodăriei comunale. � Dezvoltare economică Promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care să pună în valoare potențialul

comunei Încurajarea dezvoltării agroturismului Dezvoltarea bazei turistice pentru pescuit sportiv � Evoluție demografică Măsuri de încurajare a creșterii natalității (facilități privind locuirea acordate tinerelor

familii, stimularea încadrării în muncă a tinerilor, creșterea cantitativă și calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere)

Măsuri de reducere a șomajului Creșterea și dezvoltarea pieței muncii, asigurarea formării și pregătirii forței de muncă

(inclusiv conversie profesională) În contextul redresării economice se consolidează relaŃia de vecinătate atât geografică

dar mai ales dependenŃa economică şi socială de municipiul Motru si de orașul Rovinari, trebuie avut în vedere şi realizarea unui parteneriat în care comuna Matasari să prezinte localităților urbane oferte care să deplaseze interesul centrelor puternice către zona rurală vecină.

Şi ofertele pot veni dacă analizăm disfuncŃionalităŃile majore ale localităților urbane şi care ar putea fi:

•••• lipsa de amplasamente disponibile pentru investitorii posibili (în condiŃii de stimulente financiare),

•••• existenŃa unui grad de poluare ridicat, •••• disconfortul în zonele de locuit în clădiri colective şi altele. Pentru a se asigura condiŃii care să atragă populaŃia urbană din vecinătate este

necesară o dotare corespunzătoare cu instituŃii publice precum şi o echipare edilitară comparabilă cu cea din mediul urban.

O astfel de ofertă ar putea contracara tendinŃa de evoluŃie lentă a numărului de locuitori datorită reducerii natalităŃii, a îmbătrânirii populaŃiei, etc.

EvoluŃia zonei rurale care prezintă unele particularităŃi ca politici de amenajare în care fenomenele demografice negative sunt esenŃiale, pe măsura modernizării agriculturii – ramură economică ce rămâne preponderentă în mediul rural – va accentua procesul respectiv. Acest

121

proces trebuie frânat în perspectivă, în vederea menŃinerii diversităŃii populaŃiei rurale sub raportul structurilor economice şi al vârstelor precum şi transformarea zonelor rurale în arii compatibile din punct de vedere socio-economic şi ecologic.

O soluŃie trebuie căutată în afara activităŃilor agricole, în domeniul serviciilor şi al întreprinderilor mici şi mijlocii.

Prin poziŃia sa geografică, prin sistemul de legături cu vecinii, comuna Matasari poate constitui locul ideal pentru amplasamente potenŃiale de servicii, întreprinderi mici şi mijlocii, prin intermediul cărora urmează să se asigure locuri de muncă suplimentare şi pentru sectorul agricol în care atractivitatea veniturilor şi activităŃilor este mai redusă.

Pentru a asigura aceste condiŃii considerăm prioritare două categorii de intervenŃii ce vizează etapa imediată şi anume:

•••• instituŃii publice care să asigure condiŃii similare cu cele din mediul urban – cantitativ şi calitativ în domeniul învăŃământului, sănătăŃii, culturii;

•••• echiparea de infrastructură: drumuri, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze, salubritate, telefonie.

3.4. OPTIMIZAREA RELAłIILOR ÎN TERITORIU Pe baza prevederilor din Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃului Gorj și din

Strategia de dezvoltare socio-economică a județului, poziŃia comunei Matasari în cadrul reŃelei de localităŃi rămâne cu aceeaşi funcŃiune economică predominantă determinată de resursele subsolului, de potenŃialul agricol şi forestier.

Acest specific al activităŃilor economice predominante este completat de rolul de rezervă de forŃă de muncă pentru municipiilr Tg-Jiu și Motru si orasul Rovinari .

În ceea ce priveşte căile de comunicaŃie şi transport, lucrările de echipare tehnico-edilitară, relaŃiile de deplasare pentru muncă, acestea rămân aşa cum au fost analizate în PUG fără a suferi modificări majore.

În acelaşi timp trebuie remarcat că municipiile Tg-Jiu și Motru si orașul Rovinari asigură dotările şi serviciile majore din activităŃile de învăŃământ, sănătate, cultură, administraŃie publică spre care se îndreaptă locuitorii comunei Matasari.

În cadrul comunei, relaŃiile tradiŃionale între localităŃi şi mai ales ierarhizarea existentă vor rămâne nemodificate pe perioada de valabilitate a planului urbanistic general.

Poziția celor 5 localități ce compun comuna, în rețeaua județeană precum și faptul că toate sunt amplasate de-a lungul unor importante artere de circulatie rutiera, asigură o legătură facilă intre acestea precum si cu localitatile vecine.

Având în vedere ca drumul judetean este singura arteră care oferă condiții optime de trafic se impune amenajarea acesteia cu trotuare și eventual pista pentru bicicliști în vederea decongestionării traficului și limitării cauzelor de accidente.

3.5. DEZVOLTAREA ACTIVITĂłILOR Evoluția potențialului economic este influențată de o serie de factori care pot fi grupați în

următoarele categorii principale: dezvoltarea activităților din agricultură și silvicultură, dezvoltarea turismului, stimularea dezvoltării activităților comerciale și agrozootehnice din interiorul comunei Matasari.

În scopul eliminării disfunctionalităților și dezvoltării activităților economice trebuie avute în vedere aspecte precum:

� Atragerea in circuitul economic a resurselor naturale identificate pe teritoriul comunei și susținerea activităților productive.

Având în vedere că localitatea dispune de un areal natural forestier și agricol, dezvoltarea activităților de valorificare complexă a pădurii, dezvoltarea activităților agrozootehnice ca o soluție economică reprezintă o premisă pentru creșterea economică a comunei. Astfel, este necesar ca autoritățile locale să se implice activ în susținerea acestui tip de activitate printr-o strategie de marketing și să susțină pe localnici pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite investitorilor.

122

� Dezvoltarea serviciilor comerciale trebuie privită ca un factor de susținere a activității productive. Acest obiectiv trebuie atins în special prin crearea de unități economice noi și stimularea dezvoltării celor existente, prin adaptarea la noile nevoi. Este de preferat să se stimuleze inițiativa particulară a investitorilor care dispun de capital.

Pentru relansarea economică a comunei Bălești axată pe valorificarea resurselor solului şi subsolului, a capacităŃilor existente şi forŃei de muncă din teritoriu, s-au analizat sectoarele de activitate şi a rezultat că şi în viitor profilul economic predominant va fi cel industrial - agricol şi forestier

Potrivit Strategiei de dezvoltare socio- economica a judetului Gorj, comuna Matasari face parte din zona 4 – Sud-Vest Centru Nord alaturi de municipiul Motru si alte 10 comune invecinate.

Analiza situației existente ca și propunerile pentru dezvoltarea socio-economică a zonei au fost axate pe mai multe domenii principale: agricultura, infrastructura, mediu și resurse naturale, resurse umane și mediu de afaceri, social.Din pacate aceasta strategie nu a abordat si domeniul industrial care este profilul predominant al comunei insa aceastl lacuna a fost remediata de Strategie de dezvoltare economoco – sociala a comunei pe perioada 2007-2013.

Agricultura - va necesita un complex de măsuri pentru a deveni cu adevărat o activitate economică ce va permite dezvoltarea comunei în următorii 10-15 ani.

Printre principalele propuneri care vizează dezvoltarea agriculturii în perspectivă se numără:

•••• exploataŃii viabile şi asigurarea de servicii necesare acestora; •••• formarea unor structuri de producŃie corespunzătoare condiŃiilor pedoameliorative

şi nevoilor de consum ale populaŃiei; •••• măsuri de protecŃie a terenurilor agricole valoroase şi sporire a calităŃii solurilor degradate prin lucrări de îmbunătăŃiri funciare şi pedoameliorative; •••• formarea profesională a producătorilor agricoli; •••• revigorarea suprafeŃelor de pajişti naturale şi izlazuri comunale; •••• stoparea declinului efectivelor de animale. •••• Crearea unei retele re colectare si depozitare a productiei agricole si zootehnice. Pe baza favorabilităŃii naturale şi a potenŃialului fondului funciar se apreciază că

producŃia vegetală va constitui şi în perspectivă o subramură cu posibilităŃi ridicate de dezvoltare iar zootehnia se va reface calitativ şi cantitativ pe baza ofertei naturale a suprafeŃei agricole.

O atenŃie deosebită trebuie să se acorde reabilitării viticulturii, având în vedere faptul că atât solul cât şi climatul judeŃului, ca şi al comunei, sunt favorabile dezvoltării podgoriilor în vederea obŃinerii unor soiuri de vinuri de calitate superioară.

Evoluția în dinamică a producțiilor totale la ha este fluctuantă de la an la an, aceasta fiind influențată de mărimea suprafețelor cultivate și de condițiile climatice specifice fiecărui an.

Ca atare este de preferat să se sporească suprafețele cultivate în special cu soiuri și culturi care dau rezultate economice situate cel puțin în jurul mediei pe județ

Pe masuraa elibararii de sarcini tehnologice a terenurilo agricole ocupate de catre exploatarile miniere, se executa lucrari de amenajare in vederea redarii in circuitul economic.

Destinatia terenurilor redate este in functie de inclinarea suprafetelor rezultate in urma amenajerii finale.

Pentru accesul la parcelele de teren care vor fi preluate de comunitatea locala, vor fi amenajate drumuri de exploatare, Terenurile redate circuitului agricol sau silvic vor fi protejete impotriva efectelor negative ale eroziunii solului, atuncicand este cazul, prin canale executate pe conturul suprafetelor expuse acestui risc.

Pentru cresterea potentialului agricol, se executa lucrari ameliorative. Ameliorarea carentelor de N, P si K consta in administrarea de fertilizanti ce au in

componenta aceste elemente in doze care sa completeze rezervele naturale ale solurilor antropice (fertilizare de baza).

Lucrarile constau in administrarea acestora prin imprastiere pe suprafata nivelata, incorporarea prin aratura, urmata de recultivarea cu plante ameliorative in asolamente.

123

Pe suprafetele unde se vor dezafecta constructii de suprafata ( platforme, drumuri, depozite, etc. ) este necesara ca lucrare de ameliorare, asternerea unui strat de material ( cu textura lutoasa ) in grosime de cel putin 30 cm ( optim 40 cm ) dupa care se poate cultiva.

Dupa executarea lucrarilor de ameliorare, se va trece la recultivarea cu plante ameliorative anuale, prin rotatie pe o perioada de minim 3 ani.

Speciile de plante, tipul si dozele de fertilizanti sunt stabilite prin studii agrochimice elaborate anual, asigurandu-se monitorizarea si evolutia ameliorarii fertilitatii solurilor antropice.

Recultivarea cu plante anuale consta in pregatirea patului germinativ: arat si doua discuiri, administrare fertilizanti in doze necesare tipului de planta, insamantat mecanizat, intretinere cultura, recoltare si/sau incorporate sub brazda prin aratura ca ingrasamant masa verde pentru ameliorarea cantitatii de materie organica in soluri.

Monitorizarea cresterii plantelor pe suprafetele recultivate consta in: •••• pe suprafetele insamantate pe pajisti in anul II (sau toamna primului an in cazul

in care s-a insamantat in primavara ) se va executa o complementare a golurilor (refacerea covorului vegetal), daca este cazul;

•••• se vor identifica suprafetele unde au disparut speciile leguminoase care sunt mai pretentioase fata de conditiile de sol si chiar o parte din graminee. Industria - va continua să fie reprezentată şi în etapa de 10 ani ce va urma, prin

exploatarea lignitului. Pentru unitatile miniere de suprafata, licentele de exploatare a carbunelui cuprind

activitatea miniera pana in anul 2020, dar exista posibilitatea obtinerii unor noi licente in cazul in care exploatarea lignitului se va dovedi, in continuare, o actvitate rentabila si necesara. Epuizarea rezervelor de carbune din perimetrele miniere va reprezenta un moment in care atat comuna Matasari cat si celalate comune aflate in aceiasi situatie va trebui sa perfectioneze alte mecanisme de existenta si dezvoltare.

Pe teritoriul comunei industria prelucrătoare poate constitui un sector de creştere economică, opŃiunile mergând către: promovarea unor tipuri de activități agro-silvice prin valorificarea resurselor existente, promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii cu obiect de activitate prelucrarea resursele locale, relansarea mestesugurilor traditionale si de artizanat prin popularizarea pe scara mai larga a prestatorilor, organizarea de targuri si expozitii, acordarea de facilitati fiscale ( reduceri de impozite, acordarea de credite cu dobanzi mici, etc.), atragerea tineretului in practicarea mestesugurilor ssi a diferitelor ramuri ale turismului, dezvoltarea parteneriatului între sectorul privat şi cel public, valorificarea capacităŃilor de producŃie prin vânzare sau închiriere.

O componentă importantă a strategiei de realizare a unei activităŃi economice o constituie dezvoltarea unui sector de servicii puternic şi bine definit faŃă de activităŃile de producŃie propriu-zise. În acelaşi timp va trebui asigurat un echilibru între dezvoltarea producŃei şi conservarea calităŃii mediului ca suport al unei dezvoltări durabile a comunei.

Dezvoltarea industrială a comunei se apreciază că va parcurge două direcŃii principale în etapa de perspectivă:

•••• asigurarea unor alternative de ocupare a resurselor de muncă ce se vor disponibilizaprin reducerea sau încetarea activităŃilor unităŃilor industriale din zonele adiacente, reconversia industriei, influenŃa unor unităŃi pentru reconstrucŃia ecologică a ecosistemelor degradate;

•••• valorificarea resurselor naturale potenŃiale şi reabilitarea unor activităŃi tradiŃionale.

Economia forestieră - va constitui şi în viitor un element important în economia comunei având în vedere faptul că pădurea constituie un ecosistem complex, bine structurat, de mari dimensiuni şi cu caracter permanent care asigură ameliorarea situaŃiilor climatice, frânează scurgerile de apă, eroziunea solului şi alunecările de teren; diminuează poluarea, ocroteşte vânatul, protejează agricultura, înfrumuseŃează peisajul şi este un cadru favorabil pentru recreerea populaŃiei. Pentru exercitarea optimă a funcŃiunilor multiple, gospodărirea pădurilor trebuie dirijată prin tratamente adecvate care să permită realizarea compoziŃiilor şi

124

formelor structurale cele mai corespunzătoare exercitării funcțiilor de producŃie şi de protecŃie a mediului.

Conservarea fondului forestier constituie obiectivul major al dezvoltării activităŃilor forestiere şi se poate realiza prin:

•••• păstrarea integrităŃii fondului forestier, creşterea acestuia realizându-se pe seama valorificării unor terenuri improprii pentru folosinŃe agricole sau a reconstrucŃiei ecologice a suprafeŃelor afectate de anumite lucrări industriale;

•••• măsuri şi acŃiuni ecologice (conservarea bio-diversităŃii, extinderea suprafeŃelor de păduri, stingerea torenŃilor, ameliorarea funcŃiei ecoprotective prin amenajamente silvice);

•••• îmbunătăŃirea zonării funcŃionale a pădurilor prin extinderea suprafeŃelor protejate;

•••• diversificarea valorificării altor produse ale pădurii; •••• modernizarea şi dezvoltarea accesibilităŃii fondului forestier; •••• organizarea gestiunii pădurilor private. ValenŃele economice, sociale şi ecologice exprimate prin multitudinea de funcŃiuni pe

care le îndeplineşte pădurea favorizează formarea şi dezvoltarea unor relaŃii intersectoriale între silvicultură şi alte domenii de activitate şi anume:

•••• agricultură - silvicultură care poate facilita introducerea unui sistem de instalare a vegetaŃiei forestiere pe limitele cadastrale, plantarea de perdele forestiere de protecŃie

în zonele potenŃiale, stimularea agricultorilor pentru plantarea terenurilor degradate, reglementarea păşunatului în zonele cu vegetaŃie forestieră,

•••• silvicultură - ecoturism care să permită punerea în evidenŃă a potenŃialului turistic al pădurii (cooperarea unităŃilor silvice cu agenŃii de turism pentru dezvoltarea şi modernizarea reŃelei de cabane de vânătoare, întreŃinerea traseelor turistice de către personalul silvic, dezvoltarea şi modernizarea unei reŃele de cantoane silvice care să răspundă unor necesităŃi turistice minimale etc.);

•••• silvicultura - gospodărirea complexă a resurselor de apă care să pună în evidenŃă funcŃia pădurii pentru asigurarea formării unui regim hidrografic echilibrat şi de reducere a turbidităŃii apei, cu implicaŃii directe în aprovizionarea cu apă a populaŃiei;

•••• silvicultura - suport al dezvoltării rurale datorită potenŃialului ei pentru dezvoltarea anumitor activităŃi de valorificare a unor resurse (răchită, ciuperci comestibile, fructe de

pădure, plante medicinale, vânat, etc.) sau pentru antrenarea populaŃiei la unele lucrări silvice specifice (împăduriri, lucrări de îngrijire a arboretelor, etc.) şi de exploatare - prelucrare a lemnului.

Turismul - evidenŃiază faptul că teritoriul comunei are un potenŃial serios care trebuie totuşi valorificat prin forme simple, adecvate condiŃiilor locale:

•••• agroturismul este favorizat de cadrul pitoresc, nepoluat al satelor ce compun comuna Matasari ca şi de potenŃialul etnocultural - istoric;

•••• turismul itinerant este strâns legat de agroturism şi se bazează pe tradiŃii folclorice, obiceiuri şi manifestări locale (târguri, praznice sau hramuri).

Dezvoltarea turismului este sustinuta si de bogatia de obiective de patrimoniu construit, considerate global pentru intreaga comuna prin cele 3 nominalizari din Lista de monumente istorice aprobata prin Ordinul 2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor.

Avand in vedere ca 2 din cele 3 obiective cuprinse in Lista monumentelor istorice (situate in satul Runcurel) vor fi afectate in viitor de extinderea lucrarilor miniere este obligatorie elaborarea de studii specifice pentri identificarea caracteristicilor acestor monumente, a masurile de protejare specifice si elaborarea cadastrului monumentelor istorice, in conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2002

In cazul in care vor apare situatii neprevazute care sa conduca la fenomene de instabilitate a terenului in zona de siguranta a obiectivelor cu caracter de monumente istorice, pe baza unor studii de specialitate se vor lua masuri speciale, astfel incat sa nu fie puse in pericol zonele de protectie ale monumentelor stabilite in conformitate cu prevederile Legii monumentelor istorice nr. 422/2002, respectiv:

125

• 200 m ( de la limita obiectivului) in intravilan; • 500 m ( de la limita obiectivului) in extravilan. In situatii extreme se poate recurge la stramutarea obiectivelor de arhitectura sa

monumente istorice, pe baza unor documentatii speciale, cu respectarea tuturor prevederilor legale privind acest gen de lucrari.

3.6. EVOLUłIA POPULAłIEI Din analiza evoluŃiei populaŃiei dar mai ales a factorilor care influenŃează această

evoluŃie (nivel mediu anual de creştere a populaŃiei între anii 1977 şi 1998, sporul natural de creştere a populaŃiei după anul 1991) dar şi potenŃialul de dezvoltare a comunei corelat cu acŃiunile de retragere către locurile natale a populaŃiei disponibilizate din activităŃi productive din alte localităŃi, rezultă o prognoză de uşoară creştere până în anul 2020.

PopulaŃie

2002 2010 2015 2020

Total comună 5.490 5.277 5.500 5.700 PopulaŃia proiectată înregistrează pe ansamblu o creştere uşoară specifică de altfel

majorităŃii localităŃilor componente. Pentru a stopa un eventual declin de depopulare, intervenŃiile administraŃiei locale trebuie să se facă în scopul îmbunătătirii calitătii vieŃii prin ameliorarea factorilor demografici de natalitate şi mortalitate.

Oferta forŃei de muncă în perspectivă se apreciază că va fi influenŃată de evoluŃia anterioară a unor factori demografici, economici, sociali şi psihologici, inclusiv de înclinaŃia spre muncă a populaŃiei active.

Până în anul 2015 se apreciază că mărimea şi structura ofertei de muncă va mai suporta incidenŃa factorilor demografici şi socio-economici derivaŃi din starea economiei şi restructurarea în continuare a acesteia, din dezvoltarea mecanismelor economiei de piaŃă, inclusiv a celor instituŃionale şi legislative. Pentru această perioadă oferta forŃei de muncă va avea ca sursă principaIă disponibilizările rezultate din restructurarea în continuare a industriei şi a altor ramuri care se pot adăuga stocului de populaŃie neocupată şi care presează asupra cererii de locuri de muncă în lipsa unor alternative de atragere a acestora.

EvoluŃia populaŃiei active va avea deci o dinamică negativă înregistrând o descreştere de la 2848 persoane în anul 2009 la circa 3000 persoane în anul 2015 şi la 3100 persoane în anul 2020.

2009 2015 2020

PopulaŃia ocupată

Nr. persoane % Nr. persoane % Nr. persoane %

Total din care 2848 100,00 3000 100,00 3100 100,00 Sector primar 2.380 83,6 1.665 55,5 1.395 45,0 Sector secundar 326 11,4 765 25,5 930 30,0

Sector terŃiar 142 5,0 570 19,0 775 25,0 Reforma economică, cu componentele ei principale - privatizarea, restructurarea şi

modernizarea economiei - va determina schimbări importante în structurile demo-economice, a căror evoluŃie tinde spre o apropiere treptată de tipologia celor înregistrate în prezent în Ńările dezvoltate. Tipurile principale de activităŃi economico-sociale se apreciază că vor evolua semnificativ, respectiv prin reducerea populaŃiei ocupate în activităŃile primare şi creşterea numărului de persoane ocupate în activităŃi terŃiare. „Tertializarea” economiei se va realiza

126

îndeosebi pe seama unor activităŃi de servicii din procesul direct productiv şi se vor constitui ca activităŃi distincte care să deservească capacităŃile de producŃie din centrele şi zonele cu activităŃi industriale, agricole şi silvice.

Din analiza retelei de localitati a zonei cu profil minier in care se afla si teritoriului administrativ al comunei Matasari (si care a fost studiat prin Planul de amenajare a teritoriului intercomunal),rezulta ca aceasta comuna a devenit un centru polarizator al comunelor din zona, avand deja nivelul de dezvoltare urbanistica, de dotare cu institutii publice si de echipare tehnico-edilitara specifice orasulu ca si legaturi in teritoriu foarte usoare pe caile rutiere existente iar pe calea ferata re realizeaza transportul productiei rezultate din activitatea miniera si transport de materiale.

O disfunctionalitate majora in derularea programului de stramutarea a gospodariilor afectate de lucrari miniere este faptul ca nu s-a facut o ancheta sociala cu privire la destinatiile catre care opteaza aceste gospodarii, lucru ce a facut imposibila crearea de noi zone de locuit in localitatile comunei pentru care sa se stabilesc intravilane prin prezentul plan urbanistic general, astfel ca este posibil ca, dupa efectuarea acestei anchete sa fie necesara modificare intravilanelor propuse.

În perspectiva următorilor ani se întrevăd modificări spectaculoase în structura şi forma reŃelei de localităŃi deoarece extinderea lucrarilor miniere afecteaza total ( satul Runcurel dupa anul 2012) sau partial ( satele Bradetel dupa anul 2025 si Croici dupa anul 2013 ) un numar mare de gospodarii din cele trei sate. Singurele sate neafectate de programul extinderii mineritului sunt Matasari si Bradet, insa aici vor apare restrictionari ale unor zone afectate de alunecarile de teren.

Avand in vedere starea necorespunzatoare a nivelului de locuire caracterizat in cea mai mare parte de locuinte de tip rural ( cu gospodarii individuale, fara dotari minime de confort – apa curenta, canalizare ) si dintr-un numar de apartamente in blocuri, pentru familiile stramutate ca urmare a demolarii gospodariilor lor si pentru cazarea fortei de munca detasate pentru exploatarea carbunelui. Pentru eliminarea acestei disfunctionalitati se propun:

• orice constructie noua cu rol de locuinta trebuie sa se execte pe baza unui proiect si a unei autorizatii de construire;

• pentru realizarea locuintelor se vor folosi materiale de constructii cuprinse in standardele actuale;

• gospodariile pentru familiile stramutate vor asigura coditii moderne de confort; • se vor identifica surse de creditare cu dobanda mica care sa finanteze

construirea de locuinte sau modernizarea celor existente; • se instituie interdictii de construire pentru zonele constrite protejate precum si in

zonele de avansare a carierelor de lignit sau afectate de inindatii si alunecari de teren, stabilite prin prezentul plan urbanistic general.

3.7. ORGANIZAREA CIRCULAłIEI Propunerile de amenajare şi dezvoltare a reŃelei de comunicaŃii rutiere au fost definite

ca urmare a analizei situaŃiei existente din propunerile Consiliului Judetean pentru drumul judetean DJ 673 A si din propunerile Consiliului Local – pentru drumurile comunale si pentru drumurile satesti si strazile rurale din localitatile comunei.

În lipsa unui studiu de circulaŃie elaborat special pentru căile de comunicaŃie rutieră propunerile ce se vor prezenta în continuare s-au bazat pe analiza disfunctionalităŃilor constatate, pe ultimele date de trafic înregistrate pe drumul judetean şi în mod deosebit pe propunerile din Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean (proiect elaborat de Institutui NaŃional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului - URBAN PROiECT Bucureşti).

Ca principale probleme de organizare a circulaŃiei ce au fost analizate şi tratate în planul urbanistic general se amintesc:

•••• alcătuirea reŃelei majore de circulatie în etapa de perspectivă corespunzător intensificării traficului, reducerea (eliminarea) disfuncŃionalităŃilor circulaŃiei şi dezvoltării urbanistice;

127

•••• dimensionarea arterelor şi profilurile caracteristice; •••• determinarea mijloacelor de transport în comun şi a traseelor de transport în

comun; •••• stabilirea necesităŃilor de parcare pe localităŃi; •••• organizarea desfăşurării traficului de perspectivă. Pentru a justifica propunerile ce vor urma reamintim că reŃeaua rutieră existentă a

comunei Matasari (formată din drumul judetean DJ 673 A, drumurile comunale DC 73, DC 73A, DC 86, si DC 107 , drumurile săteşti şi străzile rurale) este neregulată ca dispunere în plan, cu numeroase intersecŃii apropiate şi formând unghiuri ascuŃite, lăŃimi carosabile de reguIă 6 - 7m (două benzi), încadrarea străzilor cu locuinŃe la curte, trasee sinuoase şi lipsa unor trasee ocolitoare pentru traficul de tranzit.

Ca importanŃă reŃeaua de circulaŃie rutieră în intravilanele satelor ce comuna comuna Matasari, este următoarea:

•••• drumul judetean DJ 673 A, cu doua benzi de circulatie, modernizat; •••• drumurile comunale modernizate sau in curs de modernizare :drumurile săteşti şi

străzile rurale din intravilanele celor 5 sate ce compun comuna Matasari sunt nemodernizate (în mare parte pietruite) au de regulă două benzi de circulaŃie însă lăŃimea părŃii carosabile variază între 4 şi 6 ml.

Cu excepŃia drumului judeŃean a cărui traseu a fost analizat în cadrul contextului general al judeŃului, drumurile comunale şi reŃeaua de drumuri săteşti şi străzi rurale nu au la bază o analiză funcŃională de tramă stradaIă şi s-au înregistrat aşa cum au rezultat în timp ca urmare a cerinŃelor populaŃiei comunei.

Starea îmbrăcăminŃilor este bună pe drumul judetean si o parte a drumurilor comunale dar necorespunzatoare pentru celelalte drumuri comounale si cele locale, astfel incat, pentru administratorul drumurilor respective (Consiliul Local), trebuie să existe preocupări de îmbunătătire a acestei situaŃii.

CirculaŃia de tranzit foloseşte drumul judeŃean prin localităŃile comunei (lipsind artere ocolitoare) şi acestea constituie una din cauzele degradării părŃii carosabile având în vedere greutăŃile agabaritice ale unor mijloace de transport care folosesc aceste drumuri.

Principalele probleme de organizare a circulatiei care trbuie solutionate in viitor sunt urmatoarele:

•••• alcatuirea retelei majore de circulatie, corespunzatoare intensificarii traficului, astfel incat sa fie eliminate sau reduse disfunctionalitatile existente;

•••• dimensionarea corecta a arterelor si profilurilor caracteristice; •••• determinarea mijloacelor de transport in comun si a traseelor acestora; •••• respectarea sarcinii admisibile pe osie ( axa simpla, dubla, tripla, etc.), conform normelor legale; •••• stabilirea necesitatilor de parcare in localitati; •••• organizarea desfasurarii traficului in localitatile intens circulate (amenajeri in intersectii si semnalizari pentru dirijarea circulatiei); •••• aplicarea reglementarilor privind circulatia mijloacelor de transport cu tractiune animala; •••• realizarea de trotuare de-a lungul arterelor rutiere, pentru circulatia pietonilor; •••• cresterea fluentei si sigurantei traficului; •••• reabilitarea sistemelor rutiere a intrgii retele de drumuri. Acolo unde activitatea miniera a dus la degradarea drumurilor, reabilitarea acestora se va realiza prim contributia unitatilor miniere. In zonele afectate de fenomene de

instabilitate a terenului, vor fi executate in continuare, lucrari de consolidare astfel incat reteaua de drumuri sa fie protejata; se va interzice, pe drumul judetean, circulatia autovehicolelor cu greutatea totala mai mare de 40 tone.

Transportul în comun - în general de tranzit - foloseşte reŃeaua de drumuri existentă şi îndeosebi drumurile judetean si locale iar adăposturile pentru călători sunt in general corespunzatoare.

128

Ca disfuncŃionalităŃi majore şi implicit măsuri care trebuie să stea în atenŃia autorităŃilor locale se amintesc:

•••• o reŃea majoră de căi rutiere inadaptată la cerinŃele traficului judeŃean; •••• o stare de viabilitate relativ corespunzătoare a drumurilor, prezenŃa a numeroase puncte critice pe traseele drumurilor naŃional şi judeŃene cu trafic mare (traversarea

localităŃilor, treceri la nivel, reducerea capacităŃii portante din lipsa lucrărilor de întretinere şi a depăşirii duratei de exploatare, etc.);

•••• configuraŃie de tip tentacular a reŃelei de străzi rurale cu numeroase sinuozităŃi, legături deficitare şi discontinuităŃi;

•••• străzi rurale cu profiluri înguste fără spaŃii laterale pentru lărgiri; •••• lipsa legăturilor directe interzonale şi a traseelor ocolitoare pentru traficul greu

care afectează în prezent toate localităŃile ce compun comuna; •••• numărul mare de intersecŃii care necesită amenajări şi semnalizări de dirijare a circulaŃiei; •••• lipsa parcajelor amenajate, în special în zona centrală şi în vecinătatea

instituŃiilor publice; •••• lipsa reglementărilor privind circulaŃia mijloacelor de transport cu tracŃiune

animală pe drumurile judetene si comunale; •••• lipsa spaŃiilor necesare pentru circulaŃia pietonilor şi bicicliştilor îndeosebi pe

drumul judetean. Din analiza situaŃiei existente şi a datelor de trafic înregistrate oficial şi care încadrează

drumul judetean în categoria drumurilor cu trafic mediu rezultă că în viitor elementele de trafic se menŃin în aceleaşi limite (cu o uşoară tendinŃă de crestere) ca şi condiŃiile de circulaŃie în interiorul comunei.

Pentru organizarea mai corectă a reŃelei de circulaŃie s-au avut în vedere: •••• configuraŃia actuală a căilor de comunicaŃii, încadrarea lor cu construcŃii, functia

arterei şi caracterul traficului; •••• rolul arterei în cadrul reŃelei (artere de transport greu, artere interzonale, artere tehnologice, artere pietonale etc.); •••• creşterea fluenŃei şi siguranŃei traficului; •••• asigurarea condiŃiilor de amenajare a intersecŃiilor; •••• reabilitarea sistemelor rutiere a drumurilor de orice fel. SoluŃia de reŃea majoră proiectată se caracterizează prin păstrarea actualei trame a

căilor de comunicaŃii ca şi a funcŃiunilor acestora, deoarece în această etapă nu se poate pune în discuŃie realizarea de artere de circulaŃie noi chiar dacă ar fi absolut necesare.

Crearea unor artere ocolitoare este obligatorie chiar daca asigurarea de fonduri este greu de realizat in acest moment dar se impune în această etapă reabilitarea tuturor arterelor de circulaŃie pentru asigurarea unei circulaŃii coerente.

Profilurile transversale ale drumurilor publice din localităŃile comunei sunt cele corespunzătoare categoriei a III-a, cu două benzi carosabile (5,50-7,00 ml lăŃime a carosabilului) şi trotuare de minim 1,50 m şi de categoria a IV-a (cu o bandă carosabilă).

Transportul de tranzit - se va desfăşura în continuare pe drumul judeteanm pe care se impune modernizarea actualelor adăposturi şi crearea unora noi în toate staŃiile de aşteptare.

Pentru circulaŃia pietonilor este necesară execuŃia de trotuare, pe toate arterele de circulaŃie, din care o primă etapă să fie completarea acestora în lungul drumului national.

Deoarece nu există posibilităŃi ca în următorii 5 - 10 ani să se separe funcŃional traseele pe categorii speciale de trafic, pe această perioadă se vor folosi traseele existente pentru toate categoriile de trafic.

Parcaje amenajate se propun numai în zona de interes general a instituŃiilor publice. Pentru această etapă nu se propun pasaje denivelate, sensuri unice, semaforizări etc Rețeaua de căi ferate va continua sa ramana cu actuala folosinta ca linie industriala iar

pentru protectia acesteia, in proiecte si la eliberarea autorizatiilor de construire se va tine seama de respectarea zonelor de siguranta si protectie a caii ferate conform prevederilor

129

legale conform carora, in zona de siguranta a infrastructurii feroviare se pot face exproprieri pentru cauza de utilitate publica si in zona de protectie a infrastructurii feroviare, orice constructie se amplaseaza numai cu avizuk Ministerului Transporturilor.

3.8. INTRAVILANE PROPUSE. ZONIFICAREA FUNCłIONALĂ. BILANłURI

TERITORIALE. Ca urmare a necesităŃilor de dezvoltare precum şi pe baza solicitării administraŃiei

locale şi a populaŃiei, intravilanele tuturor localităŃilor au fost reanalizate şi îmbunătăŃite încercând astfel să se răspundă tuturor solicitărilor legale

În principiu, intravilanul fiecărei localităŃi a fost stabilit ca o limită convenŃională în interiorul căreia a fost inclusă totalitatea suprafeŃelor construite şi amenajate precum şi rezerva de teren liber pentru viitoarele construcŃii.

Din analiza situatiei existente se remarcă faptul ca in suprafaŃa intravilanului ponderea o deŃine zona de locuit şi funcŃiuni complementare ceea ce este normal ca pondere, acceptându-se ca regulă generală ca limita intravilanului să fie considerată la o adâncime de 100 m de la alinierea gardurilor pentru intravilanele desfășurate pe drumul județean, la o adâncime de 75 m pentru drumuri comunale și la adâncimi de 75 – 50 m pentru celelalte drumuri locale. Aceste adâncimi ale intravilanelor au rezultat din analiza modului cum sunt organizate gospodăriile și din condițiile pe care le oferă terenul (în cea mai mare parte denivelat) pentru construcția locuințelor și anexelor gospodărești; solicitarea autoritatilor locale este de a se pastra regulile stabilite anterior si mentionate mai sus,

În acelasi timp, din analiza intravilanelor existente aprobate anterior, a rezultat că o mare parte din intravilan are funcŃiune exclusiv agricolă şi pentru nevoile de construcŃii sunt suficiente adâncimile propuse.

BilanŃul intravilanului a fost stabilit ca o însumare a zonelor funcŃionale considerate ca părŃi ale intravilanului care sunt caracterizate printr-o funcŃiune dominantă existentă şi viitoare.

Zonificarea funcŃională a intravilanului reprezintă operaŃiunea de împărŃire a acestuia în zone funcŃionale care, de regulă, sunt: zona pentru instituŃii şi servicii (denumită zona centrală în satul de reşedinŃă), zonă de locuinŃe şi funcŃiuni complementare, zona unităŃilor industriale şi de depozitare, zona unităŃilor agricole, zona de căi de comunicaŃie şi transport (circulaŃie rutieră cu amenajările aferente), zona pentru spaŃii verzi (amenajate sau neamenajate, sport, agrement, recreere), zona construcŃiilor tehnico-edilitare, zona de gospodărie comunală şi cimitire, zona cu alte destinaŃii (ape, păduri, terenuri neproductive, cu riscuri naturale, cu destinaŃii speciale).

Este de menŃionat faptul că terenurile neocupate încă de construcŃii dar care au destinaŃie de terenuri pentru construcŃia de locuinŃe în viitor au fost incluse în zona funcŃională de locuinŃe şi funcŃiuni complementare.

În vederea înŃelegerii cu uşurinŃă a condiŃiilor de realizare a construcŃiilor de orice fel pe teritoriul comunei (condiŃii prezentate de regulamentul local de urbanism) teritoriile intravilanelor satelor ce compun comuna au fost împărŃite în unităŃi teritoriale de referinŃă concepute ca suprafeŃe convenŃionale de teren, omogene din punct de vedere funcŃional, structural şi al morfologiei urbane pentru care s-au stabilit aceleaşi condiŃii de construibilitate iar suprafețele intravilanelor s-a facut și prin calcularea unităților teritoriale de referință.

O altă menŃiune foarte importantă priveşte suprafaŃa intravilanelor existente pentru care se propune valoarea determinată prin calculul din coordonatele limitelor intravilanelor în locul celei măsurate grafic prin proiectul iniŃial elaborat în anul 1999. În aceste condiŃii suprafeŃele pe zone funcŃionale ale intravilanelor existente nu mai au relevanŃă şi nu au mai fost menŃionate în bilanŃuri.

O sumară analiză a intravilanelor propuse, pe zone funcționale conduce la următoarele constatări:

Zona de locuințe și funcțiuni complementare în suprafață de 316,42 ha reprezintă 16,50 % din teritoriul intravilan. Zona destinată locuințelor și funcțiunilor complementare este extinsă în conformitate cu cerințele de dezvoltare a autoritatilor locale..

130

Pentru conformarea urbanistică a acestor zone se propune detalierea ulterioară prin planuri urbanistice zonale- parcelare/ reparcelare, urmărind asigurarea accesului carosabil direct dintr-o circulație publică și asigurarea condițiilor de echipare edilitară.

Construcțiile vor avea un regim de înălțime maxim de P+1, respectiv P+2 - 3 în cadrul zonelor mixte de dezvoltare.

În cadrul zonei funcționale de locuințe și funcțiuni complementare a satului de centru Matasari a fost delimitată zona centrală ca zonă specială în care să se concentreze cele mai importante instituții publice (existente și propuse) obligatorii pentru viitorul comunei.

La delimitarea zonei centrale, s-au luat în considerare următoarele criterii: • Funcțional (gradul de concentrare în teritoriu a instituțiilor publice și serviciilor,

existența spații comunitare, servicii comerciale și financiar bancare, dotări de interes public, etc.)

• Conformare spațială și volumetrică În situația actuală în zona centrală se află principalele institutii publice ale comunei,

respectiv Primăria ( și consiliul local), Casa dev cultura, Colegiul industrial, gradinita , biserica, politia, posta, parcul, baza sportiva ) restul instituțiilor publice fiind dispersate în intravilanul satului de centru Matasari

Zona centrală delimitată pe planșa de reglementări urbanistice a satului Matasari nu are o suprafață distinctă deoarece este compusă din instituŃii publice, locuinŃe şi alte funcŃiuni complementare ale căror suprafeŃe sunt incluse în zonele funcŃionale respective.

Zona instituțiilor publice și serviciilor, cuprinde atât instituțiile și serviciile publice existente, cât și activități comerciale, locuire, mică producție manufacturieră nepoluantă. Zona reprezintă 5,09 ha respectiv 0,26 % din teritoriul intravilan propus, aceasta fiind extinsă, prin propunerile de dezvoltare a zonelor mixte și a zonelor de turism și recreere.

Propunerile spațiale de dezvoltare a zonelor mixte (locuințe și servicii) urmăresc conturarea unor nuclee de servicii relaționat unor obiective importante existente pe teritoriul localităților componente a comunei Matasari.

În cadrul organizării viitoare a localităților sunt menținute toate dotările existente și au fost create condițiile extinderii acestora, în funcție de condițiile de marketing urban promovate de comună.

Zona de activități productive și de depozitare însumeaza 1554,94 ha și reprezintă 81,06 % din totalul intravilanului, aceasta fiind extinsă în conformitate cu cererile de dezvoltare a unor activități productive și serviciilor conexe.

In cadrul acestei zone o situatie speciala o are zona lucrarilor miniere pe suprafata careia se executa lucrari extrem de complexe de constructii, instalatii, excavatii, haldari, depozitari, redari in circuitul economic.

In aceasta situatie, in intelesul Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, terenurile pe care se executa lucrari de orice si care se cunosc din documentatii tehnice aprobate, s-a inclus in intravilanela faza de actualizare a Planului urbanistic general; in coditiile in care aceste lucrari nu ar fi cunoscute in aceasta etapa, includerea in intravilane s-ar putea face prin documentatii de urbanism de alt gen, dupa aprobarea Planului urbanistic general.

Avand in vedere ca ne aflam in etapa de actualizare a Planului urbanistic general, la solicitarea autoritatilor locale si la propunerea proiectantului in intravilanele propuse, zona de actvitati industriale a inclus si incintele unitatilor miniere subterane sau de suprafata.Si, deoarece suprafetele acestor incinte sunt foarte mari si depasesc teritoriile satelor (luate individual) iar aceste teritorii nici nu sunt delimitate in nici un fel pentru corecta intelegere a acestei zone functionale speciale, reprezentarea grafica s-a facut pe plansa de incadrare in zona ( sc. 1:25.000) iat suprafata acestei zone functionale s-a inregistrat in bilantul general pe comuna deoarece nu exista limite administrative pentru fiecare sat in parte.

Zona de spații verzi, sport, agrement și protecție va fi imbogațită cu noi spații verzi, rezultate din realizarea unor terenuri de sport și agrement, ajungându-se la o suprafață de 2,04 ha, respectiv 0,11 % din teritoriul intravilan.

131

Căile de comunicație rutieră (drumul județean, drumuri comunale și drumuri - străzi sătești ) însumează 34,26 ha și reprezintă 1,79 % din teritoriul intravilan; se mentioneaza faptul ca suprafata ocupata de caile ferate este inclusa in zona de activitati productive (miniere) deoarece calea ferata deserveste in exclusivitate activitatea de exploatare a lignitului.

Zona de gospodărie comunală, care în principal privește cimitirele, însumează 1,92 ha și reprezintă 0,10 % din teritoriul intravilan.

Zona construcțiilor tehnico–edilitare existente (legate de alimentarea cu apă, canalizare, energie electrică,alimentare cu gaze, etc. ) și propuse, însumeaza 1,99 ha și reprezintă 0,10 % din teritoriul intravilan propus.

Zona terenului ocupat de ape și păstrat în intravilan în vederea eventualelor lucrări de valorificare a acestora însumeaza 1,54 ha și reprezintă 0,08 % din teritoriul intravilan propus.

Intravilanul total propus este de 1918,14 ha, ceea ce reprezintă 41,30 % din suprafața teritoriului administrativ, suprafețe ce conduc la indici de locuire de 2,77 loc/ha în total intravilan respectiv la 16,82 loc/ha în zona de locuit.

Se face mentiunea ca , in conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, odata cu aprobarea Planului urbanistic general toate terenurile cuprinse in intravilanele aprobate sunt scoase din circuitul agricol si devin terenuri curti – constructii astfel incit in bilanturile noilor intravilane nu mai apar terenuri agricole.

Comparativ bilanŃul existent şi propus pentru fiecare sat este prezentat în continuare.

Satul MATASARI (46 unităŃi teritoriale de referinŃă) Intravilan

Existent Propus Nr. crt. Zone funcŃionale

ha % ha % 0 1 2 3 4 5 1. Zona centrală




5. Zona unităŃi de producŃie 10,10 9,69 4,31 4,60 6. Zona construcŃii tehnico-edilitare 0,51 0,54 7. Zona gospodărie comunală - cimitire 1,52 1,46 0,57 0,61

8. Zona spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie, monumentr istorice 9,50 9,10 1,98 2,12

9. Zona terenuri neconstruite 10. Zona ape 0,16 0,17 Total intravilan 104,25 100,00 000,00 100,00

Satul BRADET ( 13 unităŃi teritoriale de referinŃă) Intravilan


ha % ha % 0 1 2 3 4 5




4. Zona unităŃi de producŃie 4,00 6,36 5. Zona construcŃii tehnico-edilitare 1,44 2,49

6. Zona gospodărie comunală - cimitire 1,16 1,84 0,35 0,60

7. Zona spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie, monumente istorice 0,35 0,56

132

8 Zona terenuri neconstruite 9. Zona ape 1,38 2,39 Total intravilan 62,83 100,00 57,81 100,00

Satul BRADETEL (6 unităŃi teritoriale de referinŃă)

Intravilan Existent Propus

Nr. crt.

Zone funcŃionale ha % ha %

0 1 2 3 4 5



3. Zona de căi de comunicaŃii şi transport rutier 2,37 4,85

4. Zona unităŃi de producŃie 4,50 9,18 5. Zona construcŃii tehnico-edilitare 0,04 0,08 6. Zona gospodărie comunală - cimitire 0,38 0,78

7. Zona spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie, monumente istorice 020 0,41

8 Zona terenuri neconstruite 9. Zona ape Total intravilan 49,00 100,00 48,86 100,00

Satul CROICI (7 unităŃi teritoriale de referinŃă) Intravilan


ha % ha % 0 1 2 3 4 5



3. Zona de căi de comunicaŃii şi transport rutier 8,23 10,32

4. Zona unităŃi de producŃie 2,70 3,76 5. Zona construcŃii tehnico-edilitare 6. Zona gospodărie comunală - cimitire 0,18 0,25 0,13 0,16

7. Zona spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie, monumente istorice


Satul RUNCUREL (7 unităŃi teritoriale de referinŃă) Intravilan


ha % ha % 0 1 2 3 4 5


2. Zona de instituŃii şi servicii publice 0,38 0,43 3. Zona de căi de comunicaŃii şi transport 8,10 9,26

133

rutier 4. Zona unităŃi de producŃie 5. Zona construcŃii tehnico-edilitare 6. Zona gospodărie comunală - cimitire 0,49 0,56

7. Zona spaŃii verzi, sport, agrement, protecŃie, monumente istorice 0,06 0,07


Ca urmare a necesităŃilor de dezvoltare urbanistica si ecoomica a comunei, precum şi pe baza solicitărilor autoritatilor publice si a comunităŃilor locale, a investitorilor, intravilanele satelor au suferit modificări în structura şi mărimea lor, îndeosebi zona de locuit şi funcŃiuni complementare dar mai ales zona unitatilor de productie miniere care include totalitaea terenurilor pe care se executa lucrari de deschdere, exploatare, inchidere si redare in circuitul economic necesare pentru exploatarea lignitului, MODIFICĂRI CE ASIGURĂ O CORECTA FOLOSIRE A SUPRAFEłELOR INTRAVILANELOR.

În aceste condiŃii , noile limite ale intravilanelor au inclus toate suprafeŃele de teren ocupate de construcŃii şi amenajări civile si industriale precum şi suprafeŃele necesare dezvoltării pe o perioadă estimată de 10 ani.

Zonele funcŃionale au fost determinate în funcŃie de activităŃile dominante aferente suprafeŃelor respective de teren.

Pentru fiecare zonă funcŃională, pe lângă limita acesteia stabilită în piesele desenate, s-a determinat suprafaŃa precum şi ( prin regulamentul local de urbanism ) categoriile de intervenŃie propuse în spiritul valorificării potenŃialului existent şi pentru înlăturarea disfuncŃionalităŃilor.


Pentru a putea fi comparabile, la suprafata existenta a zonelor de productie de 21,30 ha mentionata in planul urbanistic general anterior elaborat in anul 1999 s-a adaugat suprafata aferenta lucrarilor miniere deja ocupate de 1338,95 ha, iar la aceiasi zona functionala propusa s-au mai adaugat 211,68 ha ce urmeaza a fi ocupate de unitatile miniere astfel ca suprafata totala necesara pentru minerit este de 1550,63 ha la care se adauga 4,31 ha ce reprezinta incintele unitatilor de productie marcate pentru fiecare localitate in parte.


Intravilan


ha % ha % 0 1 2 3 4 5





1360,25 1338,95

78,91

1554,94 1550,63

81,06

5. Zona construcŃii tehnico-edilitare 1,99 0,10 6. Zona gospodărie comunală - cimitire 2,86 0,17 1,92 0,10

134


8 Zona terenuri neconstruite 0,00 0,00 0,00 0,00 9. Zona ape 1,54 0,08 Total intravilan, din care suprafata aferenta lucrarilor miniere

1723,71 1338,95

100,00

1918,14

100,00

3.9. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE Pentru zonele cu riscuri naturale (alunecări de teren şi inundaŃii datorită revărsării

apelor) prezentate în capitolul situaŃiei existente a acestor probleme când s-au amintit situații în care, întâmplător s-au produs inundații locale de mică importanță pe terenuri libere precum și alunecări de teren extinse ( toate acestea fără să afecteze intravilanele localităților), se propun următoarele măsuri care să conducă la eliminarea sau diminuarea efectelor lor:

•••• promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc (consolidări de versanŃi, amenajări, plantări în cazul alunecărilor de teren, diguri de apărare sau diverse amenajări în cazul inundaŃiilor);

•••• includerea în priorităŃile de intervenŃie imediată a proiectelor respective şi solicitarea de fonduri pentru realizarea lor.

Ca problema de ordin general diagnosticul privind condiŃiile de producere şi a efectelor hazardurilor naturale, cutremure, alunecări de teren şi inundaŃii la nivelul teritoriului judeŃean şi al unităŃilor administrativ teritoriale componente, se realizează pe baza problemelor identificate în partea I cât şi din tendinŃele majore care s-au manifestat în ultimii 50 de ani pe tipuri de hazarduri.

Prin diagnostic se urmăreşte totodată investigarea şi estimarea evoluŃiilor viitoare a acestora.

Pentru cutremure. •••• analize de hazard seismic, bazate pe corelarea datelor geologice şi seismice,

Ńinând seama de caracteristicile de sursă şi de amplasament: studii de microzonare seismică, legi de atenuare, intervale medii de recurenŃă, repartiŃia valorilor maxime, funcŃii de transfer etc. (în măsura disponibilităŃii datelor).

•••• scenarii pentru evenimente sau lanŃuri de evenimente care pot fi produse de seisme cu diferite caracteristici de recurenŃă în localităŃile importante judeŃului şi în teritoriul acestuia:

•••• definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu semnificative, din diferite surse, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiŃiilor locale etc.;

•••• stabilirea ipotezelor de bază şi conjuncturale privind cauzele, topologia şi conexiunile evenimentelor în producerea efectelor negative; definirea lanŃurilor de evenimente cu potenŃial distructiv, specifice judeŃului sau localităŃii urbane analizate;

•••• analiza de scenariu pentru unitatea teritorial-administrativă respectivă, în ipoteze specifice, cu analiza pierderilor estimate în caz de seism, cu referire la localizarea

efectelor asupra elementele expuse, dotărilor critice şi surselor de mare risc; •••• concluzii privind nivelul necesar şi locul intervenŃiilor preventive. În funcŃie de datele disponibile, se pot elabora scenarii condensate, în care anumite elemente sunt

apreciate calitativ. •••• scenarii pentru evenimente sau lanŃuri de evenimente care pot fi produse de

seisme cu diferite caracteristici de recurenŃă la nivel de reŃele de infrastructură tehnică în teritoriul judeŃului: definirea reŃelei sau sistemului prin componente şi rolul acestora în funcŃionarea normală; inventarierea componentelor, pe vulnerabilităŃi specifice, a componentelor critice, etc.;

•••• analiza problemelor de topologie, a ipotezelor de bază şi conjuncturale; definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor

principale şi secundare, condiŃiilor locale, etc., în diferitele puncte critice; •••• analiza de scenariu, evaluări de avarii-pierderi; relaŃia dintre avariile directe şi

indirecte şi posibile reacŃii în lanŃ, consecinŃele social-economice ale acestora, puncte critice;

135

•••• analiza capacităŃii de reacŃie şi compensare a pierderilor (caracteristica de redundanŃă) în interiorul sectorului sau reŃelei şi în exterior, în perioada de urgenŃă şi de

revenire la normal; •••• concluzii privind nivelul necesar şi locul intervenŃiilor preventive. În funcŃie de datele disponibile, se pot elabora scenarii condensate, în care anumite

elemente sunt apreciate calitativ. Pentru inundaŃii. •••• evaluarea potenŃialului hazardului de producere a inundaŃiilor datorita:

revărsărilor din cursurile de apa amenajate/neamenajate sau neîntreŃinute, existenta lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor subdimensionate, avariate, întreŃinute necorespunzător, existenta riscului de apariŃie a scurgerilor torenŃiale de pe versanŃi, a apelor interne, a fenomenelor de iarna, vânturi puternice, etc.

•••• se va analiza situaŃia localităŃilor supuse hazardului la inundaŃii datorită: revărsărilor din cursurile de apă şi pe torenŃi cuprinse în legea nr. 575 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional secŃiunea a V-a Zone de risc precum şi a celorlalte care au fost afectate în ultima perioadă, existenŃa lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, existenŃa riscului de apariŃie a scurgerilor torenŃiale pe versanŃi, precum şi a zonelor unde fenomenele meteorologice naturale pot genera apariŃia fenomenului de inundaŃii. De asemenea se vor evidenŃia pagubele produse în timpul inundaŃiilor pe tipuri caracteristice ale acestora (torenŃi sau emisar), influenŃa asupra curgerii a amenajărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, precum şi producerea fenomenelor naturale distructive istorice înregistrate în cadrul reŃelei teritoriale.

În funcŃie de datele existente în arhivele instituŃiilor specializate în monitorizarea reŃelei hidrografice naŃionale, se vor prezenta pentru secŃiunile staŃiunilor hidrometrice existente în bazinul hidrografic situat pe teritoriul fiecărui judeŃ, datele caracteristice privind probabilitatea de producere a hazardului natural de inundaŃie pentru diverse asigurări.

În acelaşi timp în funcŃie de evaluarea potenŃialului hazardului de producere a inundaŃiilor trebuie să acopere zonele geografice care au fost şi ar putea fi inundate conform următoarelor scenarii:

•••• probabilitatea de aparitie ridicata ( o data la 10 ani); •••• probabilitatea de aparitie medie ( o data la 100 ani); •••• probabilitatea de aparitie redusa ( evenimente extreme) Fiecare scenariu trebuie sa fie evaluat pe baza urmatorilor factori; •••• numarul locuitorilor potential afectaŃi; •••• pagubele economice potenŃiale din zona; •••• pagubele potenŃiale produse asupra mediului; Prezentarea rezultatelor se va face pe hărŃi la scara 1:5000 Pentru alunecări de teren •••• scenarii pentru evenimente sau lanŃuri de evenimente cauzate de condiŃii

meteorologice şi hidrologice extreme, sau de seisme, cu diferite caracteristici de recurenŃă, în diferite combinaŃii probabilistice. Evaluarea potenŃialului hazardului de producere a alunecărilor de teren datorat acestora.

•••• evaluarea potenŃialului hazardului de producere a alunecarilor de teren se va face pe baza scenariilor similare indicate la capitolul inundaŃii;

•••• concluzii privind existenta potenŃialului de producere a inundaŃiilor şi alunecărilor de teren care afectează localităŃile de pe teritoriul judeŃului.

Programul de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor hazardurilor naturale.

Programul de măsuri vizează instituirea de masuri specifice in vederea prevenirii şi atenuarii efectelor hazardurilor naturale, cutremure, alunecări de teren şi inundaŃii, identificate şi delimitate la nivelul teritoriului judeŃean prin obiective şi măsuri formulate pe termen scurt şi mediu, care trebuie să răspundă problemelor identificate pe fiecare tip de hazard. Acest capitol va cuprinde o descriere a nivelului de aparare necesar prevenirii, atenuarii şi inlaturării

136

efectelor hazardurilor naturale, stabilit pe baza concluziilor preliminare a evaluarii acestora. De asemenea vor fi formulate distinct pentru fiecare tip de hazard natural, recomandarii privind modul de utilizare a terenurilor, amplasarii construcŃiilor, care urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Cutremure •••• stabilirea unui plan de studii geologice-geotehnice şi seismice anuale, privind

caracteristicile amplasamentelor actuale dens populate şi cele pe care se dezvoltă localităŃile importante, în format Eurocode şi Cod P100-1/2004; completarea informaŃiilor privind parametrii terenului, inclusiv parametrii dinamici ai la solicitări seismice, pentru tipurile de pământuri caracteristice teritoriului judeŃului respectiv;

•••• colaborarea la planul de extindere a reŃelei seismice naŃionale; crearea de reŃele dense de instrumente la nivel local, acolo unde parametrii hazardului seismic o justifică;

•••• coordonarea şi avizarea instalării şi operării în condiŃii sigure a unor sisteme de urmărire avertizare şi alarmare privind efectele seismelor şi/sau alunecărilor de teren (accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformaŃii, deplasări etc.) pe amplasamente libere, în foraje, în construcŃii publice, şi/sau private, dotări ale reŃelelor de infrastructuri etc.;

•••• completarea şi întreŃinerea bazelor de date seismice şi actualizarea hărŃilor în format GIS aferente, la nivel local, utilizând datele furnizate de instituŃiile specializate;

•••• stabilirea unui plan de inventariere a construcŃiilor şi altor elemente la risc; •••• elaborarea unor scenarii detaliate de cutremur şi evaluări de avarii şi pierderi; •••• introducerea în planurile de urbanism (generale, zonale şi de detaliu), stabilirea şi

aplicarea restricŃiilor de autorizare şi amplasare a unor construcŃii sau dotări din punct de vedere al riscului seismic, corelate cu celelalte hazarduri, datorită condiŃiilor locale de amplasament, restricŃii care vor fi impuse prin documentaŃiile de urbanism şi autorizaŃiile de construire, cu prilejul elaborării şi avizării acestora;

•••• adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc tehnologic (chimic, biologic, inundaŃii, explozii, incendii), astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate; considerarea acestor măsuri în activităŃile de elaborare şi avizare a documentaŃiilor prevăzute în Regulamentul de urbanism (PUD, PUZ, PUG) cu respectarea Legii nr.575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional – SecŃiunea a V-a - Zone de risc natural; studierea, stabilirea şi aplicarea măsurilor de protecŃie împotriva efectelor seismelor şi alunecărilor de teren în cazul elementelor la risc care constituie sisteme vitale pentru viaŃa social-economică urbană şi intervenŃii în vederea diminuării vulnerabilităŃii seismice;

•••• protecŃia instituŃiilor şi capacităŃilor de reacŃie în situaŃia de urgenŃă şi protecŃia consumatorilor cu diferite destinaŃii ;

•••• planificarea şi urmărirea de către serviciile specializate a finanŃării acŃiunilor de intervenŃie (consolidări) la clădiri de locuit, clădiri din domeniul sănătăŃii, educaŃiei şi cercetării, culturii şi administraŃiei, etc., conform OrdonanŃei Guvernului nr.20/1994, cu modificările şi completările ulterioare;

•••• monitorizarea de către serviciile specializate a acŃiunilor de apărare care revin altor instituŃii şi agenŃi economici (inventariere, expertizare, intervenŃie) privind protecŃia lucrărilor şi instalaŃiilor care includ surse de mare risc pentru colectivităŃile urbane;

•••• asigurarea logistică a serviciilor publice descentralizate prezente în planul de gestionare a situaŃiilor de urgenŃă propriu;

•••• protecŃia bunurilor de patrimoniu din administrarea instituŃiilor publice şi private; •••• instruirea autorităŃilor şi populaŃiei din zonele de risc, asupra regulilor de

comportare şi comunicare în cazul producerii unui dezastru; InundaŃii •••• lucrări de atenuare şi prevenire a efectelor inundaŃiilor prin: îndiguiri,

regularizări, apărări de maluri, amenajări pentru stingerea torenŃilor, amenajări antierozionale, sisteme de desecare, etc.

137

•••• propuneri in ceea ce privezte dezvoltarea urbana a localitatilor ( eventuale retrângeri a intravilanelor, şi reamplasarii obiectivelor social culturale şi industriale etc)

•••• monitorizarea de către serviciile specializate a acŃiunilor de apărare care revin altor instituŃii şi agenŃi economici (inventariere, expertizare, intervenŃie) privind protecŃia lucrărilor şi instalaŃiilor care includ surse de mare risc pentru colectivităŃile urbane;

asigurarea logistică a serviciilor publice descentralizate prezente în planul de gestionare a situaŃiilor de urgenŃă propriu etc;

Alunecări de teren •••• lucrări de menŃinere consolidare sau refacere a stabilităŃii versanŃilor prin lucrări

regularizare a scurgerilor de pe versanŃi, eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de desecare drenaj, nivelare – modelare a terenului, lucrări de susŃinere şi ranforsare internă, împăduriri, alte lucrări specifice.

•••• monitorizarea de către serviciile specializate a acŃiunilor de apărare care revin altor instituŃii şi agenŃi economici (inventariere, expertizare, intervenŃie) privind protecŃia

lucrărilor şi instalaŃiilor care includ surse de mare risc pentru colectivităŃile urbane; 3.10. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE A. Căi de comunicaŃie şi transport rutiere Reteaua de drumuri Principalele probleme de organizare a circulatiei, care trebuie solutionate in viitor sunt urmatoarele: • alcatuirea retelei majore de circulatie, corespunzatoare intensificarii traficului,

astfel incat sa fie eliminate sau reduse disfunctionalitatile existente; •••• dimensionarea corecta a arterelor si profilurilo caracteristice; •••• determinarea mijloacelor de transport in comun si a traseelor acestora; •••• respectarea sarcinii admisibile pe osie, conform reglementarilor in vigoare; • stabilirea necesitatilor de parcare in loocalitati; • organizarea desfasurarii traficului in localitatile intens circulate ( amenajeri in

intersectii si semnalizari pentru dirijarea circulatiei ); • aplicarea reglemantarilor privind circulatia mijloacelor de transport cu tractiune

animala; • realizarea de trotuare de-a lungul arterelor rutiere,pentru circulatia pietonilor; • cresterea fluientei si sigurantei traficului; • reabilitarea sistemelor rutiere a intregii retelei de drumuri. • acolo unde activitatea miniera a dus la degradarea drumurilor, reabilitarea

acestora se va realiza prin contributia unitatilor miniere. In zonele afectate de fenomenele de instabilitate a terenului, vor fi executate, in continuare, lucrari de consolidare, astfel incat reteaua de drumuri sa fie protejata.

• se interzice circulatia pe drumul judetean a autovehicolelor cu greutate totala mai mare de 40 tone.

• realizarea unui studiu al circulaŃiei care să identifice soluŃii pentru diminuarea tuturor disfuncŃionalităŃilor constatate şi prezentate anterior şi care să stabilească o soluŃie de reŃea de căi de comunicaŃie care să îndeplinească condiŃiile impuse de normele europene;

•••• intervenŃii la Consiliul Judetean pentru includerea in programul de reabilitare a drumului judetean DJ 673 A ce traverseaza teritoriul comunei, pentru refacerea

sistemului rutier modernizat care a depasit cu mult perioada de functionare ; •••• intervenŃie pentru clasificarea ca drumuri comunale a unor drumuri săteşti care îndeplinesc condiŃiile tehnice impuse de lege; •••• continuarea procesului de întocmire a proiectelor pentru modernizarea drumurilor publice de pe teritoriul comunei; •••• reanalizarea reŃelei de drumuri de exploatare (agricolă, forestieră, etc.) pentru

stabilirea reŃelei optime care să asigure condiŃii pentru reabilitarea celor necesare şi eliminarea celor fără folosinŃă.

138

Reteua de cai ferate Principalele probleme in organizarea circulatiei pe calea ferata sunt: • in prioecte si la eliberarea autorrizatiilor de construire se va tine seama de

respectarea zonelor de siguranta si protectie a caii ferate conform reglementarilor in vigoare; • in zonele de siguranta a infrastructurii feroviare se pot face exproprieri pentru

cauza de utilitate publica; • in zona de protectie a infrastructurii feroviare, orice constructie se amplaseaza

numai cu avizul Ministerului Transporturilor. B. Gospodărirea apelor •••• reanalizarea, cu sprijinul unităŃilor judeŃene de specialitate de îmbunătăŃiri

funciare, a lucrarilor care să împiedice agravarea fenomenelor de degradare a terenurilor agricole dar şi de degradare a apelor de suprafaŃă;

•••• în concordanŃă cu măsurile specifice pentru eliminarea riscurilor naturale, să se elaboreze proiectele de specialitate pentru evitarea inundaŃiilor, a alunecării versanŃilor,

etc.; •••• adoptarea măsurilor necesare pentru protecŃia surselor de apă potabilă a

sistemelor centralizate, dar şi a fântânilor; •••• realizarea lucrarilor de regularizare si canalizare a cursurilor mici de apa,

prelevarea de debite si acumulari cu rol de evacuare, lucrari de drenare a apelor meteorice care se scurg pe versanti

Programul de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor riscurilor cauzate de lucrarile miniere

•••• analiza de detaliu a eventualelor masuri de aparare impotriva inundatiilor si tehnologice.

•••• zonarea corespunzatoare a teritoriului; •••• corelarea cotelor de amplasare a gurilor de evacuare cu cota corespunzatoare

debtului maxim de calcul la clasa normata de aparare; •••• acoperirea versantilor de halda cu vegetatie, pentru reducerea cantitatii de apa

scursa in timpul precipitatiilor; •••• construirea de lucrari hidrotehnice pentru devierea vailor naturale, acolo unde va

fi necesar; •••• decolmatarea periodica a canalelor si curatirea vailor naturale; •••• lucrari de consolidare a zonelor instabile din halde si de pe traseele magistralelor

de transport, in zonele cu exces de umiditate care genereaza sau intretin aceasta instabilitate; •••• interzicerea amplasarii de lucrari sau constructii, inclusiv cele de locuit in albiile

majore inundabile ale cursurilor de apa, sau numai pe baza avizului de amplasament eliberat de A.N. Apele Romane, conform competentelor acordate;

•••• lucrarile de traversare a albiei cursurilor de apa (poduri, podete, conducte, etc.) se vor realiza numai cu asigurarea coditiilor normale de scurgere a apelor mari;

•••• se vor institui zone de protectie conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996; •••• responsabilitatea blocarii cursurilor de apa prin alunecarea accidentala a

depozitelor de steril va apartine in totalitate C. E. Turceni – carierele Jilt Nord si Jilt Sud. Reabilitarea zonei trebuie sa inceapa cu echiparea tehnico – edilitara a localitatilo, in

sistem local sau zonal, pana la realizarea retelelor de apa, canalizare, gaze. C. Alimentarea cu apă La faza de proiectare – studiu de fezabilitate – documentatia pentru fundamentarea avizului de gospodarire a apelor aferent fiecarui obiectiv de investitii minier se vor avea

in vedere urmatoarele: •••• definitivarea necesarului de apa si respectiv a cerintei de apa potabila si

industriala corespunzator capacitatilor efective ale dotarilor activitatilor desfasurate; •••• corelarea stricta a capacitatilor de alimentare cu apa cu cele de canalizare si de epurare a apelor uzate; • extinderea retelelor de alimentare cu apa in toate satela comunei.

139

D. Canalizarea apelor uzate Conform prevederilor legale, toate retelele de canalizare si statiile de epurare vor fi realizate in paralel cu retelele de alimentare cu apa astfel incat este obligatorie, pentru

protejarea mediului si pentru asigurarea unui trai decent, elaborarea proiectelor de reabilitare si de extindere a retelelor de alimentare cu apa si canalizare acolo unde acestea exista si de construire a retelelor in mediul rural.

Este necesara identificarea surselor de finantare pentru racordarea gospodariilor la retelele de canalizare si alimentare cu apa, avand in vedere imposibilitatea populatiei de a acoperi aceste cheltuieli.

E. Alimentarea cu energie electrică •••• să se intervină pentru reabilitarea reŃelelor electrice de joasă şi medie tensiune care

au un grad avansat de uzură; •••• să se includă, într-un program de urgenŃă, bransarea gospodăriilor existente şi care

nu sunt încă racordate la reŃeaua electrică de distribuŃie; •••• să se realizeze extinderea reŃelelor electrice de joasă tensiune în zonele de

extindere a intravilanelor şi, în mod corespunzător, să se realizeze noi posturi de transformare pentru aceste zone.

F. Telefonie Pentru buna functionare a siatemului de telecomunicatii in zona este necesara dotarea

cu centrale telefonice moderne care sa acopere integral solicitarile de posturi telefonice, modernizarea retelei existente si extinderea retelei de telefonie fixa si mobila.

G. Alimentarea cu căldură •••• pentru instituŃiile publice să se continue acŃiunea de dotare cu centrale termice

pentru încălzirea acestora şi asigurarea apei calde menajere; •••• gospodăriile populaŃiei se vor încălzi în continuare prin surse proprii (sobe sau

centrale termice individuale). H. Alimentarea cu gaze naturale •••• să se continue realizarea proiectului pentru alimentarea cu gaze naturale a satelor

ce compun comuna; I. Gospodăria comunală • mentinerea in stare de buna functionare a sistemului de colectare a deseurilor

menajere si cuprinderea tuturor gospodariior individuale din satele componenete ale comunei Pentru toate situaŃiile în care se impune realizarea de lucrări noi precum şi

reabilitarea şi dezvoltarea celor existente, propunerile de mai sus se vor defini şi evalua prin studiile de fezabilitate.

3.11. PROTECłIA MEDIULUI Din analiza situaŃiei existente a rezultat că pe teritoriul comunei Matasari nu există surse

majore de poluare a mediului în afara riscurilor naturale menționate de alunecări de teren şi inundaŃii pentru care s-au prezentat, anterior, măsurile specifice.

Astfel că, în afara măsurilor propuse la zonele de risc natural sau la lucrările de echipare edilitară (alimentare cu apă potabilă, canalizare, colectare a deşeurilor) pentru protecŃia şi conservarea mediului se propun următoarele măsuri:

• protejarea pădurilor de lângă satele comunei care, prin speciile de arbori existente, pot constitui un punct de interes turistic şi ştiinŃific;

• organizarea de spaŃii verzi de interes local la nivelul de cel puŃin 2 mp/locuitor; • recuperarea terenurilor degradate; • monitorizarea permanentă a întregului teritoriu pentru identificarea în fază

primară a oricărei surse de poluare a mediului în toate componentele sale.

3.11.1. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea Planului Urbanistic General

140

Pentru amplasamentul luat în studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu teoretic bine dezvoltat urbanistic si economic, cu o infrastructură corespunzatoare si relativ bine echipata edilitar.

Prezenta documentație prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri urbane, stabilirea-detalierea mai explicită a utilizărilor funcționale posibile împreună cu regulamentul aferent acestor funcțiuni, stabilirea circulațiilor optime în zonă și a unor posibile parcelări care să excludă în viitor rezolvarea acceselor la loturi prin intermediul servituților de trecere, echiparea edilitară a zonei.

Funcțiunile principale propuse: • spații de locuit ; • utilități aferente. Impactul asupra factorilor de mediu se împarte in : • impact care are loc în timpul construcției; • impact care are loc în timpul exploatării acestuia. Prima fază este limitată la perioada de execuție și va exercita impact negativ asupra

aerului în special prin emisii de pulberi cu conținut variat și prin emisii de vibrații și zgomot. Efectele au caracter temporar și acționeaza în special asupra personalului muncitor

datorită expunerii mai indelungate. Populația existentă din zona locuită este expusă perioade limitate de timp, efectele

având caracter de disconfort. A doua fază, pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu și lung

vor fi estimate și încadrate în limitele impuse conform normativelor în vigoare, pentru fiecare factor de mediu.

Factor de mediu aer • Faza de construcție a clădirilor și a obiectivelor industriale si tehnico-edilitare În această fază sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitățile specifice

organizării de șantier, iar impactul se manifestă în special asupra factorilor de mediu aer, sol, populație.

Prin aplicarea pe toată durata execuției obiectivelor din program a unor măsuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, încadrate în tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre măsurile de protejare a factorului de mediu aer menționam: •••• măsuri de reducere a nivelului încărcării atmosferice cu pulberi în suspensie sedimentabile; •••• materialele de construcții pulverulente se vor manipula în așa fel încât să se reducă la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenții atmosferici; •••• măsuri pentru evitarea disipării de pământ și materiale de construcții pe

carosabilul drumurilor de acces; •••• se interzice depozitarea de pământ excavat sau materiale de construcții în afară amplasamentului obiectivelor și în locuri neautorizate; •••• pământul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului. • Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUG Sursele principale de impurificare/poluare a aerului: • emisiile de praf rezultate die exploatarea la suprafata a carbunelui in cariere si a

altor actvitati legate de exploatarea lignitului • sistemele de încălzire – centrale termice – combustibil solid sau lichid; cazane cu

randament de peste 90% dotate cu arzătoare automate, cu grad redus de poluare; • mică producție; • servicii publice; • trafic rutier. Pentru limitarea emisiilor de poluanți în aerul atmosferic se propun următoarele măsuri

generale:

141

• obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autorizația de mediu, eventual reautorizarea pentru cele

care dispun deja de acest document; • orientarea, în viitor, pentru implementarea de tehnologii cu potențial redus de

poluare sau nepoluante; • utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; • reducerea emisiilor de aerosoli cu conținut de carbon , oxizi de carbon, aldehide

și cetone, prin introducerea gazului metan; • reabilitări de drumuri și modernizarea rețelei rutiere prin asfaltare sau pietruire; • realizarea unui program de întreținere periodică a carosabilului și a căilor

pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens;

• se vor extinde zonele verzi și în acest scop la eliberarea autorizațiilor de construire pentru obiective noi se vor impune și respecta suprafețele minime de spații verzi și plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general și local de urbanism.

Masurile de combatere a poluarii aerului, produse de activitatea miniera, stabilite prin documentatiile elaborate pentru cele doua cariere se refera la:

• pe perioadaa de vara in care creste concentratia de praf din atmosfera datorita secetei sunt prevazute surse mobile care sa stropeasca zonele de acces si manevre;

• dispozitive pentu retineri pulberi in punctele de deversare a carbunelui (carcasari si stropiri n locale cu apa);

• in jurul depozitelor de carbune ale carierelor se executa stropiri, afanare periodica a carbunelui si o miscare a stocurilor pentru a preveni autoapriderea carbunelui in perioade foarte calduroase;

• in depozitele de carbune este prevazuta carcasaarea si desprafuirea instalatiilor care produc praf;

• plantarea de copaci (plopi) pentru formarea unei perdele de protectie la depozitele de carbune si la punctele de incarcare, pe o distanta de 150 m in jurul acestora;

Pe masura ce lucrarilor de ecologizare a zonei sunt executate, conditiile de microclimat se refac.In coditiile in care sunt depasite limitele admise pentru agentii de poluare a aerului, se vor adopta solutii tehnice care sa conduca la diminuarea zgomotului si a prafului de carbune. In situatii extreme, se va analiza eventualitatea stramutarii gospodariilor afectate.

Factor de mediu apa Asigurarea necesarului de apă potabilă se va face din puțuri forate și colectarea apei în

rezervoare cu o capacitate corespunzătoare. Efortul deosebit de satisfacere a confortului hidroedilitar va avea finalitate însă, odată cu organizarea, modernizarea și optimizarea rețelei de distribuție a apei în concordanță cu normele europene în vigoare și în Romania.

Canalizarea apelor uzate Pentru realizarea sistemului de canalizare se propune, într-o primă etapă, executarea

rețelei de canalizare, fiind propusă o stație de epurare ecologică. Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a funcțiunilor propuse în PUG intră în

categoriile: • ape uzate menajere care prezinta incarcari: � din gospodării individuale: materii în suspensie, detergenți, substanțe extractibile

în eter de petrol, substanțe organice; � din activitățile desfășurate la dispensarul uman rezultă poluanți specifici: cloruri,

azot total, fosfor total, potasiu, substanțe organice, suspensii, metale, microorganisme, detergenți, virusuri;

� din activitățile specifice unităților de deservire publică: restaurant, cofetărie, bufet, rezultă încărcări cu substanțe organice, suspensii, substanțe extractibile cu solvenți organici;

• ape uzate de tip industrial: materii în suspensie, detergenți, substanțe extractibile cu solvenți organici, azot amoniacal, hidrogen sulfurat, sulfuri, substanțe organice, amoniac;

• ape meteorice:

142

• apele meteorice directe prezintă încărcare cu azot, fosfor, suspensii și substanțe organice (CBO, CCO); • apele de scurgere colectate din zona locuită în special de pe zona carosabilă și

de pe acoperișuri, încărcate cu substanțe organice, COT, suspensii, extractibile cu solvenți organici, cloruri, azot total, nitriți, nitrați, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere;

• ape de ploaie și de șiroire din zona forestieră prezintă încărcări cu azot și fosfor; • apă de șiroire specifice suprafețelor agricole și de pășuni prezintă încărcări cu

azot și fosfor. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apa : • ca urmare a explooatarii lignitului, apele de suprafata trebuie protejate prin

*alimentarea centralizata • se va urmări respectarea condițiilor impuse prin avizul de gospodărire a apelor

emis pentru funcționarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă a satelor ce compun comuna Matasari;

• pentru canalizarea și epurarea apelor uzate menajere se va urmări elaborarea studiului de fezabilitate întocmit în acest scop pentru intravilanele in care gospodariile beneficiaza de alimentare cu apa; in continuare pentru localitatile sau zonele in care se proiecteza alimentarea cu apa, obligatoriu se va proiecta si canalizarea apelor menajere;

• indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în emisari se vor încadra în limitele impuse de prevederile legale;

• pentru zonele propuse pentru intravilane noi, dimensionarea rețelelor de apă și canalizare se va face pentru numărul final de gospodării din aceste zone;

• racordarea consumatorilor individuali la rețelele de alimentare cu apă se va realiza numai dupa execuția și punerea in funcțiune a sistemelor de canalizare și epurare a apelor uzate;

• pentru documentații de urbanism ce se elaborează ulterior adoptării Planului Urbanistic General și care privesc zone de studiu din apropierea cursurilor de ape, se va ține cont de limitele de inundabilitate a acestora;

• amplasarea de lucrări șsi construcții în albiile majore inundabile ale cursurilor de ape, în zonele de protecție ale cursurilor de ape, lucrărilor de gospodărire a apelor și a altor lucrări hidrotehnice, se va realiza numai după delimitarea zonelor de protecție și cu acceptul autorității de gospodărire a apelor, respectându-se normele legale în vigoare;

• pentru toate lucrările de investiții la nivel local al comunei, ce vor avea legătura cu apele ( foraje pentru alimentarea cu apă, rețele de aducțiune, rețele de distribuție a apei potabile, rețele de canalizare, stații de epurare, lucrări de apărări de maluri, etc.) se vor solicita în mod obligatoriu avize de gospodărire a apelor pe baza unor documentații tehnice întocmite conform normativelor în vigoare;

• orice lucrări de traversare a albiei cursurilor de apă se vor realiza numai cu asigurarea condițiilor normale de scurgere a apelor în situația unor debite mari;

• pe perioada execuției lucrărilor se interzice depozitarea materialelor de construcții, a deșeurilor, în albie și pe malurile cursurilor de apă, precum și extragerea balastului din albie.

Pentru zonele de exploatare a carbunelui, masurile pentreu protectia apei sunt: • alimentarea centralizata au apa a locuintelor din zonele afectate de dezvoltarea

perimetrelor miniere, pentru reducerea influientelor calitative asupra apelor freatice; • construirea unor statii de clorinare oentru dezinfectarea apei potabile apei

potabile, imbunatatirea calitatii acesteia si nicadrarea in limitele standardelor de potabilitate; • construirea unor statii de epurare tip decantor longitudinal pentru micsorarea

continutului in suspensii solide al apelor din cariera; • interzicerea aruncarii de produse petroliere sau de orice alta natura care

afecteaza orizonturile acviferei din perimetrul carierei; • apele de asecare sunt evacuate in paraiele regularizate limitrofe, dupa o

prealabila decantare in bazinele de aspiratie care au si rol de compensare;

143

• decolmatarea si curatirea periodica a bazinelor de aspiratie si a lucrarilor hidrotehnice executate pentru apararea carierei.

Eliminarea deșeurilor Noțiunea de “deșeuri urbane” sau “de tip urban” desemnează totalitatea deșeurilor atât

în mediul urban cât și în cel rural: • gospodării; • instituții; • unitati industriale • unități comerciale; • unități prestatatoare servicii; • deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi; • nămoluri deshidratate rezultate din stațiile de epurare a apelor uzate orășenești. La nivel national cantitatea de deșeuri urbane a înregistrat în ultimii 6 ani o creșere de

19 %, iar indicele de generare a deșeurilor urbane a avut o valoare medie de 293 kg/loc,an, respectiv 0,80 kg/loc,zi.

Dacă raportarea se face la populația care beneficiază de servicii de salubritate, valoarea medie a nivelului de generare devine 351 kg/loc,an sau 0,96 kg/loc,zi.

Județul Gorj este inclus în Planul Regional de Gestiune a Deșeurilor pentru Regiunea Sud – Vest Oltenia și Planul județean de profil.

Compoziția medie a deșeurilor din Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, în mediul rural, în kg/locuitor pe an este cu aproximație de 6 kg deșeuri de ambalaje din hârtie și carton, 4 kg deșeuri de ambalaje din sticlă, 2 kg deșeuri de ambalaje din metal , 6,5 kg deșeuri de ambalaje din plastic, 2,5 kg deșeuri de ambalaje din lemn, 74 kg deșeuri biodegradabile, 10 kg deșeuri reciclabile altele decât ambalaje, altele 7 kg.

În ceea ce privește compoziția chimică a deșeurilor menajere aceasta variază în limite largi însă, în principiu, substanțele componente sunt reprezentate de substanțe celulozice,substanțe albuminoide și proteinice, substanțe grase, materiale plastice.

În ceea ce privește compoziția deșeurilor stradale șsi a celor din construcții, compoziția estimată este de:

• praf, pământ – 60 – 80 % din greutate; • frunze, lemne – 5 – 4 %; • hârtie, cartoane – 2 – 4 %; • resturi de la șantierele de construcții (moloz, piatră, cărămizi, var,etc)–3–5 % • resturi vegetale și minerale aruncate întâmplător pe străzi și alei – 0,1 - 0,2 % • alte materiale 3 – 6 %. Greutatea specifică estimată este cuprinsă între 700 - 800 kg/mc. În cadrul deșeurilor urbane la nivel național ponderea deșeurilor de ambalaje este în

continuă creștere; astfel valoarea totală medie este de 22,83 %. Deșeurile de ambalaje rezultate din consumul populației nu sunt colectate separat la

surse. Deșeurile de ambalaje rezultate din comerț sunt în mare parte colectate separat și

vândute agenților colectori de materiale reciclabile. În prezent, rețeaua de unități specializate în colectarea și reciclarea deșeurilor de

ambalaje este insuficient dezvoltată. Indicatorii privind cantitatea de deșeuri generate reprezintă raportul dintre cantitatea de

deșeuri generată și numărul total de locuitori din regiune. Colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor În comuna Matasari gestionarea deșeurilor (colectare, transport) se realizeaza in

conformitate cu reglementarile în vigoare prin: Serviciul de colectare și transport deșeuri consta în colectarea deșeurilor (prin

containere amplasate pe platforme speciale in zona blocurilor de locuinte si in pubele individuale pentru gospodariile individuale ) si transportul și depozitarea lor la depozitul Tg. Jiu.

144

Actualmente precolectarea deșeurilor la locul generării nu se realizează selectiv indiferent de producător, excepție făcând ambalajele dar numai în cazul magazinelor.

Majoritatea locuitorilor nu sunt pregătiți să participe activ la colectarea separată a deșeurilor și să plătească serviciile de salubritate mai complexe.

De asemenea gradul de înțelegere a problemelor reale din domeniul gestiunii deșeurilor este scăzut mai ales din cauza lipsei unei educații ecologice.

Pe viitor se impune ca odată cu mărirea suprafeței intravilane să se aplice un sistem modern și eficient în gestionarea deșeurilor.

Astfel va trebui să se asigure pe plan local pentru fiecare categorie de generator de deșeuri, cele mai bune opțiuni pentru colectarea și transportul deșeurilor prin introducerea obligatorie și extinderea colectării selective a a deșeurilor;

• gospodării individuale – fiecare gospodărie va colecta și preda deșeurile separat, în pubele de plastic pentru reciclabile

- hârtie + carton - plastic + PET - refuzuri menajere • agenții economici – autodotarea cu câte trei recipienți: - hârtie + carton - plastic + PET - refuzuri menajere • instituții publice – dotarea cu cate o platforma de precolectare selectivă cu câte

trei recipienți: - hârtie + carton - plastic + PET - refuzuri menajere La toți generatorii capacitatea și tipul recipienților, precum și frecvența de colectare se

vor stabili conform unui optim între cantitatea de deșeuri generate zilnic și costurile recipienților.

Ca măsuri generale pentru deseurile menajere, în principiu, se stabilesc următoarele : • separarea deșeurilor nepericuloase de cele periculoase; în special în unitățile

sanitare care vor funcționa pe plan local dar și pentru gospodăriile individuale unde se folosesc adezivi, vopsele, pesticide, insecticide, baterii, acumulatori uzați etc.;

• asigurarea preluării și transportului deșeurilor de către un operator autorizat prin contracte ferme insoțite de o programare strictă;

• asigurarea deservirii unui număr cât mai mare de generatori de deșeuri de către sistemele de colectare și transport și prin optimizarea schemelor de transport;

• asigurarea recuperării ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje în proporție cât mai ridicată.

Introducerea noilor sisteme de sortare la sursă și colectare selectivă a materialelor reciclabile (inclusiv a celor biodegradabile) va constitui momentul optim pentru modificarea și optimizarea frecvențelor de colectare. Raționalizarea frecvențelor de colectare va conduce la creșterea eficientei și reducerea costurilor pe care le implică serviciul de colectare.

Ca masuri speciale pentru gestionarea deseurilor industiale se amintesc: • prin studiile de fezabilitate pentru carierele de carbune precun si cele pentru construirea de depozite de carbune si steril se vor stabili concret, pentru fiecare caz in

parte, masuri de reabilitare a zonei nu numai din punct de vedere ecologic ci si economic si social; pentru aceasta este importanta sa se cunoasca proprietaile fizico – chimice ale materialelor litilogice in baza unor studii pedochimice speciale;

• pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului este necesar ca legislatia sa incurajeze reducerea cantitativa a deseurilor la sursa, reutilizarea si reciclarea acestora; de asemenea este necesar ca reglementarile sa asigure stocarea, tratarea si depozitarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu, ca si activarea initiativelor de refecere a terenurilor contaminate de deseuri;

145

• pentru stabilirea strategiei de gestionare a deseurilor se va tine cont de principiile de baza si anume: - principiul prevenirii la sursa; - principiul „polatorul plateste (costurile legate de tratarea si eliminarea deseurilor

sunt suportate de generatorii de deseuri; - principiul precautiei ( masurile luate trebuie sa anticipeze efectele negative ale

acestora asupra mediului); - principiul proximitatii ( deseurile trebuie gestionate cat mai aproape de sursa de

generare); • toate masurile posibil a fi luate pentru o gestionare corespunzatoare a deseurilor

trebuie sa tina cont de principalele optiuni pentru gestionarea deseurilor, cu urmatoarea prioritate:

• minimizarea/reducerea deseurilor; • refolosirea, recuperarea, reciclarea deseurilor; • tratarea dseurilor: • depozitarea desurilor. 3.11.2. Impactul și efectele rezultate prin implementarea Planului Urbanistic

General Evaluarea strategica de mediu – SEA – reprezintă o tehnică de evaluare a impactului

asupra mediului în stadiul de propunere aplicată politicilor planuri și programe. Aceasta tehnică asigură mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecințele asupra sănătatii și mediului, punând accent deosebit pe aspectele legate de sănătatea umană.

Evaluarea impactului asupra sănătății Sănătatea, definită de OMS ca ”starea de bine fizic, psihic și social și nu numai absența

bolii sau infirmității”, este, fără îndoială, rezultatul interacțiunii unei multitudini de factori biologici, de mediu, sociali, și ai sectorului de sănătate, în continuă interacțiune, greu de cuantificat ca pondere în determinismul concret al stării de sănătate.

Mediul in contextul sănătății Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici și biologici, naturali sau

rezultați ai acțiunii antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul înconjurător în care indivizii trăiesc si care, de cele mai multe ori, este greu influențabil sau inaccesibil acțiunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonoră, nivelul radiațiilor, calitatea locuirii, transporturilor, care, împreună contribuie și influențează starea de sănătate.

Sănătatea în relație cu mediul Definiția OMS a sănătății în relație cu mediul, cea care înglobează “atât efectele directe

ale agenților fizici, chimici și biologici din mediu asupra sănătății și stării de bine fizic, psihic și social, cât și efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social și estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbană și transporturi)”, ne oferă o imagine a complexității domeniului, și, implicit a necesității colaborării coerente, coordonate și unitare la nivelul politicilor și programelor internaționate și comunitare în vederea intervenției eficiente.

Domeniul sănătății în relație cu mediul Sănătatea în relatie cu mediul este acea componentă a sănătății publice al cărei scop îl

constituie prevenirea îmbolnăvirilor și promovarea sănătății populației în relație cu factorii din mediu. Domeniul sănătătii în relație cu mediul include toate aspectele teoretice și practice, de la politici și până la metode și instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea și combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sănătății populației. Astfel, domeniul de intervenție al sănătăți în relație cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectorială și interinstituțională a echipelor de specialiști și a managerilor acestora, pentru înțelegerea, descrierea, cuantificarea și controlul acțiunii factorilor de mediu asupra sănătății.

a. Impact și efecte asociate poluării aerului

146

Efectele poluării aerului asupra sănătății depind de o serie de procese fizice, chimice, fiziologice și comportamentale, care se determină și se influentează reciproc. Astfel emisiile evacuate în atmosferă sunt dispersate și diluate, generând distribuții spațiale și temporale variabile ale poluanților. În acest timp reacții fotochimice modifică agresivitatea și reactivitatea unora dintre poluanți. Expunerea la aerul poluat înconjurător este asociată unui număr de efecte asupra sănătății, începand cu simptome trecătoare la nivelul tractului respirator și până la reducerea funcțiilor pulmonare, limitarea functionalității și a performanțelor generale ale organismului.

De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influențează nu numai sistemul respirator dar și pe cel cardiovascular, traduse în creșteri ale morbidității și mortalității pentru aceste grupe de boli și reducerea speranței de viață sănătoase a populației zonelor poluate. Calitatea aerului este considerată în literatura de specialitate ca un indicator al expunerii populaționale.

Principalele efecte asociate expunerii la poluanții ubicuitari atmosferici, rezultați ai proceselor de combustie fie industrială, de trafic sau considerați ca relevanți pentru impactul în conformitate cu studiile OMS sunt prezentate in continuare:

b. Poluarea sonoră, impact și efecte asociate Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar și

cel nociv, dependent de o multitudine de factori (fizici ai zgomotului, personal ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit.

Surse de zgomot Principalele surse de poluare fonică din comuna Matasari sunt reprezentate de: •••• traficul auto care se desfasoarăpe arterele principale și secundare cu

autovehicule de tonaj variat; •••• miscarea utilajelor in procesul de productie pentru exploatarea lignitului; •••• parcări în spatii amenajate și neamenajate. Pentru perioada in care se vor executa construcțiile, nivelul de zgomot va prezenta

valori variabile în funcție de specificul echipamentelor și distanța șantierelor față de zona locuită.

Pentru perioada de execuție atat a locuințelor cât și a obiectivelor prevăzute pentru echiparea tehnico – edilitară, amplasarea șantierelor în imediata vecinătate a arealelor locuite, pentru care nivelul normat, prevăzut pentru zonele rezidențiale, cel care asigură protecția împotriva apariției efectelor asupra sanătății, este de 50 dB(A) face ca pentru aceștia să se profileze riscul apariției efectelor de disconfort pe toata perioada de execuție.

În scopul limitării posibilului impact al poluării sonore asupra sanătății populației se recomandă aplicarea unor măsuri de protecție.

c. Impact și efecte asociate poluării solului, subsolului, apelor subterane Poluarea industrială care reprezintă o puternică sursă de răspândire pe sol a unor

produși chimici toxici nu va fi caracteristică comunei Matasari. Din activitățile economice prevăzute a se desfăsura în interiorul perimetrului Planului

Urbanistic General vor rezulta emisii și imisii care se vor încadra în normele legale și care nu vor exercita efecte negative asupra calității solului care sa conducă la degradarea acestuia.

Pentru etapa de execuție și amenajare cât și pentru cea de exploatare sunt prevăzute o serie de măsuri speciale de protecție a solului și prin aplicarea acestora se apreciază că impactul asupra sănătății va fi nesemnificativ.

Pentru protejarea solului, subsolului și apelor subterane, se propun următoarele măsuri cu caracter general:

• pe toate străzile rurale se vor realiza rețele de canalizare pentru evitarea infiltrării apelor în subsol și a poluării freaticului cu ape reziduale menajere și ape uzate din

gospodăriile individuale; • se va face dimensionarea rețelelor de apă și canalizare în conformitate cu etapa

finală de extindere a zonelor de intravilan;

147

• se vor realiza stații de epurare care să asigure efluentului epurat condițiile de calitate prevăzute de legislație în vederea protecției calitative a apelor de suprafață;

• se va realiza delimitarea exactă a zonelor de protecție sanitară pentru surse de apă, stații de tratare a apelor, stații de epurare, cimitire și urmărirea respectării acestora privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;

• se va interzice realizarea construcțiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de ape și în zonele inundabile;

• se va interzice depozitarea deșeurilor în locuri neautorizate; • se va interzice crearea unor depozite necontrolate de deșeuri pe teritoriul

administrativ; • se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categorilor de deșeuri

de la populație, în vederea atingerii obiectivelor naționale privind gestiunea deșeurilor, respectiv:

- reducerea cantităților de deșeuri biodegradabile; - colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje; - reducerea cantităților de deșeuri de echipamentee electrice, electronice prin

reciclare și valorificare; - gestionarea corespunzătoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor și anvelopelor

uzate; - gestionarea altor tipuri de deșeuri conform prevederilor legale specifice. • se va asigura managementul deșeurilor prin colectarea selectivă la sursă sau la

rampă și educarea cetățenilor pentru reducerea cantităților de deșeuri; • se va realiza colectarea deșeurilor printr-un operator de salubrizare autorizat,

potrivit legii; • consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale

provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animaale sau a celor găsite moarte pe teritoriul unității administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul;

• consiliile locale au obligatia de a-și asigura contractual serviciile unei unități de ecarisare conform legislației în vigoare; • se va asigura implementarea la nivel local a obligațiilor privind gestionarea

deșeurilor, d. Impact și efecte asociate cu eliminarea deșeurilor Prin aplicarea măsurilor propuse privind eliminarea deșeurilor, impactul va avea efect

pozitiv în rezolvarea priorității sectoriale identificate, astfel: Protecția mediului și a sănătății oamenilor

• colectarea deșeurilor din zonele locuite cu gospodării individuale și colective din toate satele componente ale comunei Bălești, inclusiv agenții economici;

• colectarea selectivă de la populație, din zonele cu locuințe colective și case individuale, cât și servicii publice;

• sortarea fracțiunii de “hârtie + carton” și “plastic, PET-uri”, sticlă, lemn și textile in zonele de producere;

• asigurarea dotărilor pentru precolectare și colectare selectivă din comuna Matasari

Impact social și relevanța pentru dezvoltarea locală și regională • crearea de noi locuri de muncă direct, datorită dezvoltării și diversificării

serviciului de salubrizare (prin colectare selectivă duală și sortarea “reciclabilelor” în vederea valorificării) și indirect datorită dezvoltării serviciilor turistice în special la sfârsit de săptămână;

• modul de abordare a problemelor privind colectarea selectivă, sortarea și valorificarea deșeurilor reciclabile poate fi un model pentru alte localități urbane mici sau

rurale din Romania; • îmbunătățirea calității serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la îmbunătățirea confortului și a calității vieții cetățenilor;

148

• promovarea unui sistem de protecție socială prin introducerea taxei de habitat; • diminuarea cantităților de deșeuri depozitabile (ultime) prin recuperarea

deșeurilor valorificabile (hârtie + carton, plastic, PET-uri, sticlă, lemn, textile) cu impact asupra tarifului de salubrizare;

• realizarea monitorizării cantității de deșeuri produsă, va asigura taxarea în funcție de cantitatea produsă de generatorii de deșeuri și constrângerea acestora de a diminua cantitățile produse prin mărirea gradului de reciclare directă sau încurajându-se consumul produselor ce utilizează ambalaje minimizate.

Impact asupra politicilor locale de dezvoltare durabilă • va duce la imbunătățirea legislației locale, prin elaborarea unui Regulament de

exploatare a sistemului integrat de gestionare a deșeurilor; • regulamentul de exploatare a sistemului integrat de gestionare a deșeurilor va fi

insușit de către autoritatea publică, și aceasta va lua măsuri de aplicare a lui prin elaborarea de Norme de aplicare;

• prin acțiunile de conștientizare publică se vizează îmbunătățirea normelor de conduită a tuturor factorilor implicați.

e. Impact și efecte asociate cu biodiversitatea Ca urmare a poziției sale geografice comuna Matasari se situează într-o zonă de relief

variat de zonă colinară și luncă. Teritoriul se încadrează în marea unitate Subcarpații Olteniei, iar ca subunitate in

Piemontul Getic. Din punct de vedere hidrografic regiunea studiată se află în bazinul râului Jiu, pe cursul

pârâului Jilt. Adâncimea de îngheț este de 0,7-0,8 m conform STAS 6054/77. Amenajarea cu caracter peisagistic din cadrul PUG-ului reprezintă zona ocupată de

suprafața de protecție a circulațiilor majore care va avea caracter de spațiu verde . Plantațiile vor avea caracter ornamental și vor ține seama de compoziția și proporția speciilor în regim natural în areale de tip zăvoi. Alte plante ornamentale pot fi acceptate numai pentru aliniamentul străzilor și pentru accente în compoziția parcurilor și scuarurilor. Intercalat printre plantațiile de aliniament ale străzilor se pot introduce specii exotice decorative (gen Magnoliacee, Vanilium etc.). O importantă suprafață plantată va fi constituită de zonele de protecție pentru LEA, gaze, circulații și ape de suprafață.

În cadrul spațiilor ocupate cu vegetație de tip pădure cât și areale organizate prin amenajare peisagistică trebuie să se acorde o atenție specială asupra sănătății plantelor deoarece acestea reprezintă un element deosebit de important în menținerea echilibrului fizic și psihic.

Menținerea și chiar dezvoltarea spațiului ocupat de vegetație constituie unul din elementele esențiale pentru care este solicitată funcțiunea de locuire în satele componente ale comunei.

Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor și emisiilor rezultate în urma implementării obiectivelor PUG, rezultă menținerea calității aerului în limite acceptabile, indicând o linie strategică și un program de management al mediului, program al cărui scop constă în reconstrucția ecologică a zonei și asigurarea dezvoltării sale durabile.

f. Impact asupra factorului „Vegetație și așezări umane” Pentru factorul de mediu „Vegetație și asezări umane” principalele măsuri de protejare

sunt următoarele: • se va respecta zona de protecție a monumentelor istorice delimitate prin Planul urbanistic general, ca urmare a recomandărilor Direcției de patrimoniu: se interzice

realizarea de construcții care prin funcțiune, configurație arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerența specificului rural existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia;

• primăria comunei, prin personalul de specialitate, va răspunde pentru adoptarea

149

elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densității de locuire, concomitent cu menținerea și dezvoltarea spațiilor verzi, a amenajerilor peisagistice cu funcție ecologică, estetică și recreativă;

• se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile funcțtional și cimitire; • se vor amenaja corespunzător spatiile verzi propuse prin Planul urbanistic

general; • se va impune amenajarea de spații verzi în interiorul zonelor construite; • se va menține în extravilan, suprafața de pădure și se va impune respectarea

zonelor de protecție; • se recomandă ca pe suprafețele libere de construcții și care nu sunt cultivate

agricol, să se planteze cu arbori asigurind o densitate de circa 100 mp la fiecare arbore; • parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare și vor fi

înconjurate cu gard viu de 1,2 m inaltime; • se vor asgura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în limitele

legale, pentru evitarea disconfortului și a efectelor negative asupra sănătății populației; • se vor respecta distanțele de protecție de 50 m fata de împrejmuirile cimitirelor; • în cimitire se vor asigura plantații înalte pe aleile principale și la limitele exterioare

ale incintelor,

3.12. REGLEMENTĂRI URBANISTICE În general, reglementările urbanistice sunt detaliate în piesele desenate (planşe de

reglementări) precum şi în regulamentele locale de urbanism, însă se poate prezenta o sinteză a acestora:

• suprafața teritoriului administrativ al comunei ar putea suferi anumite corecții, în general de mărire, in urma aplicarii cadastrului general bazat pe măsurători exacte ale terenurilor.

• reŃeaua generală de localităŃi rămâne neschimbată, în lipsa unui studiu de circulaŃie, reŃeaua de drumuri publice va rămâne neschimbată pentru perioada de valabilitate a planurilor urbanistice generale;

• intravilanele localităŃilor, cu corecŃiile de suprafaŃă menŃionate, îşi păstrează structura existentă a zonelor funcŃionale;

• pentru zonele protejate pentru monumentele istorice cuprinse în lista aprobată și care au fost identificate în teren s-au stabilit zone de protecŃie a acestora detaliate prin extrase din plansele de reglementari urbanistice ale satelor in care se afla aceste monumente si prin reglementarile privind autorizarea constructiilor si amenajarilor din Regulamentul local de urbanism;

• se propune protejarea pădurilor din zona localităților pentru speciile de arbori pe care le conŃine şi, eventual, amenajarea unei zone de interes turistic;

• urmează să se delimiteze în teren zonele de protecŃie sanitară a echipamentelor şi instalaŃiilor tehnico-edilitare pentru utilităŃile existente (alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă potabilă, rețele de distribuție gaze naturale) şi a celor ce se vor realiza în continuare precum şi culoarele de protecŃie pentru magistralele de transport energie electrică, gaze naturale, magistrale subterane de telefonie.

• există interdicŃii de construire (temporare sau definitive) determinate de riscuri naturale sau de nevoia unor cercetări suplimentare (planuri urbanistice zonale privind parcelări, reparcelări, operaŃiuni de renovare, etc.).

3.13. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Patrimoniul public al comunei a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 16/1999

şi a fost atestat prin Hotărârea Guvernului nr. 973/2002, anexa 44 (patrimoniu prezentat ca anexă la PUG).

Din datele posibil de studiat în momentul actualizării planurilor urbanistice generale a

150

rezultat următoarea structură a proprietăŃii publice: •••• terenuri proprietate publică de interesl judetean (pentru traseele drumurilor

judetene) •••• terenuri proprietea publica de interes local( pentru bunurile ce constituie

patrimoniul public comunal ( din lista anexa) Proprietatea privată a proprietarilor este reprezentată de: •••• terenuri proprietate privată a comunei de interes local – care, deşi există, încă nu

au fost stabilite decât parŃial prin hotărâri ale consiliului local; •••• terenuri proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice – acŃiune aflată încă în

curs de definitivare. Ca urmare a analizei nevoilor de obiective de utilitate publică a rezultat că acestea se

pot realiza, pe proprietatea publică a comunei existenta în prezent, astfel încât, pentru următorii 10 ani, nu se impun acŃiuni de circulaŃie juridică a terenurilor.

Ca urmare a analizei nevoilor de obiective de utilitate publică a rezultat că acestea se pot realiza, pe proprietatea publică a comunei existentă în prezent, astfel încât, pentru următorii 10 ani, nu se impun acŃiuni de circulaŃie juridică a terenurilor.

Principalele lucrări de interes public, rezultate în urma disfunctionalităților constatate, a cerințelor populației și autorităților locale, se referă la:

A. Infrastructura • infrastructura de transport - reabilitarea drumurilor de acces, şi a tuturor drumurilor comunale; - asfaltarea străzilor din interiorul localităŃilor componente; - refacerea trotuarelor şi construirea de trotuare noi acolo unde nu există; - achiziŃionarea de utilaje pentru întreŃinerea drumurilor :pentru zăpadă - utilaj cu

plug şi pentru împrăştierea de soluŃii antiderapante; pentru drumurile pietruite şi nepietruite care fac legătura între satele componente ale comunei - autogreder;

• Infrastructura socială - construirea de parcuri şi locuri de joacă pentru copii; - extinderea reŃelei de informare a cetăŃeanului prin staŃie proprie de emisie prin

cablu; - amenajarea centrului civic; - reabilitarea construcŃiilor cu grad avansat de degradare; - refacerea iluninatului public, folosind corpuri de iluminat moderne, economice; - construirea de staŃii de autobuz noi peste tot unde sunt necesare; - amenajarea bazei sportive din localitate; - reabilitarea termică a tuturor clădirilor in care functionează instituții publice; - reabilitarea şi modernizarea aşezămintelor culturale; - contactarea operatorilor de telefonie mobilă în vederea îmbunătăŃirii calităŃii

serviciilor necorespunzătoare la nivel de comună • Infrastructura de mediu - dezvoltarea, la niveleul tuturor satelor si a zonelor locuite a actualuilui sistem de

colectare si transsport a deseurilor menajere ; imbunatatirea sistemului de colectare a deseurilor industriale.

- modernizarea serviciului de salubritate, - extinderea reŃelelor de apă şi realizarea sistemului de canalizare si epurare a

apelor uzate menajere în toate satele comunei. - refacerea plantaŃiilor de pomi fructiferi care în urmă nu cu mult timp erau foarte

profitabile şi mai ales utile comunei; - replantarea de arbori în vederea refacerii pădurilor care au fost defrişate. • Infrastructura energetică - modernizarea iluminatului public şi înlocuirea lămpilor stradale, mari

consumatoare de energie cu lămpi economice; - retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea reŃelei de energie electrică, B. Reabilitarea urbană

151

• amenajarea de spaŃii pietonale prin construirea de trotuare în toate satele componente ale comunei; C. Resurse umane • organizarea la nivel de comună de cursuri atât în vederea pregătirii şi calificării elevilor în meserii specifice locale cât şi în vederea reconversiei profesionale; • organizarea de expoziŃii şi simpozioane în vederea informării cetăŃeanului cu

privire la accesul la fonduri nerambursabile, subvenŃii, cursuri de calificare; • programe de reconversie profesională şi integrare socială a rromilor din localitate care creează probleme; D. Sprijinirea afacerilor • acŃiuni de promovare a IMM-urilor în domenii specifice ca : agro-turism,

zootehnie, apicultură, pomicultură, flora spontană, meşteşuguri etc, • infiinŃarea unei pieŃe pentru desfacerea produselor populaŃiei; • incurajarea de către autorităŃile locale a înfiinŃării unui centru de colectare şi

prelucrare a laptelui; • infiinŃarea unui centru de colectare şi depozitare a cerealelor; • infiinŃarea unui centru de prelucrare a legumelor şi fructelor; • consultarea de specialişti pentru practicarea unei agriculturi moderne,

performante; • realizarea de parteneriate cu alte localităŃi atât din judeŃul Gorj cât şi din alte părŃi

(recomandăm în special cu localităŃile vecine) în vederea realizării de proiecte comune în special în domeniul apelor uzate, managementul deşeurişor, drumuri între comune etc;

• sprijinirea creării de noi IMM-uri prin acordarea de facilităŃi; • infiinŃarea unui incubator de afaceri ; • organizarea de simpozioane pentru informarea cetăŃeanului;e xpoziŃi • facilitarea organizării cursurilor de reconversie profesională la nivel de primărie; E.Turism Cadrul natural de excepție ca și bogația de elemente tradiționale în • obiceiuri și port alături de alte monumente istorice aflate în stare bună sau

degradate vor permite dezvoltarea acestui segment respectiv atragerea de turişti, din două puncte de vedere:

• incurajarea iniŃiativei locale în sensul amenajării unui sat de vacanță precum și a unor pensiuni agroturistice, cu sprijinul fondurilor comunitare, care, combinate cu nişte structuri de agrement ingenios realizate ar putea constitui o atracție puternică pentru turiștii în tranzit sau pentru locuitorii dornici de distracŃie ai localităŃilor învecinate. Aceste iniŃiative nu pot fi realizate fără reabilitarea infrastructurii locale care constituie un impediment în dezvoltarea tuturor domeniilor (şi aşa destul de reduse numeric) din comuna Matasari.

• Infrastructura de turism - crearea de spaŃii de cazare şi încurajarea dezvoltării agroturismului; - modernizarea drumurilor de acces către obiectivele turistice; - construirea de pensiuni, cabane turistice; - realizarea unui sat de vacanta ; - amenajarea de locuri de campare în vederea evitării turismului haotic; - realizarea de parteneriate între proprietarii de terenuri din zonele turistice şi

autorităŃile locale; • Marketing turistic - realizarea unei pagini web complexe de prezentare a comunei Matasari; - publicarea unor pliante în imagini; F. Dezvoltarea rurală • Dezvoltarea infrastructurii rurale - reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale; - dezvoltarea reŃelei de comunicaŃii; - modernizarea reŃelelor de energie electrică

152

• Diversificarea activităților economice – alternative în mediul rural - dezvoltarea economiei rurale prin înfiinŃarea grupurilor de producători şi a

asociaŃiilor agricole; - dezvoltarea bazelor de colectare a produselor agricole; - încurajarea activităŃilor agro-turistice în comuna Băleşti; - sprijinirea concesionării unor terenuri în vederea încurajării întreprinzătorilor; - incurajarea practicării ocupaŃiilor tradiŃionale şi a practicării meşteşugurilor; G. Dezvoltarea societății informaționale • crearea unui suport informatic de amenajare a teritoriului; • realizarea unei reŃele de comunicare pe calculator între toate instituŃiile din

comună: primărie, şcoli, post de poliŃie, casele culturale, biserici, ocol silvic, etc. În concluzie, considerăm că dezvoltarea şi modernizarea comunităŃii locale depind

numai de factorii locali, de legislativul şi executivul comunei, acestea neputându-se realiza decât din interior prin stabilirea cu prioritate a strategiilor de dezvoltare şi identificarea surselor de finanŃare a proiectelor de dezvoltare locală, conform standardelor europene

153

IV. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE

A. Cu privire la avizarea, aprobarea și utilizarea proiectelor de urbanism Planul urbanistic general al comunei Matasarireprezintă un demers conceptual care

pune în evidenŃă principalele direcŃii prin care să se stopeze disfuncŃionalităŃile din domeniul economic, demografic, de echipare edilitară şi calitate a mediului pe de o parte, iar pe de altă parte de instalare a unor tendinŃe de reabilitare şi creştere a activităŃilor din domeniile menŃionate.

Pentru fiecare parametru determinant în dezvoltarea comunei au fost prezentate orientările prioritare care se încadrează în prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului JudeŃului Gorj. si a Strategiei de dezvoltare socio-economica a judetului Gorj pe perioada 2007-2013.

Astfel, în cadrul structurilor economice, ca domenii prioritare, au fost considerate, în raport cu potenŃialul lor de dezvoltare, agricultura, industria, economia forestieră şi turismul.

În acelaşi timp, pentru infrastructura tehnică, cu prioritate au fost considerate reŃeaua de căi de comunicaŃii, telecomunicaŃii, gospodărirea complexă a apelor, alimentarea cu energie electrică, gaze, etc.

Având în vedere complexitatea problemelor cu care se confruntă comuna din punct de vedere urbanistic și edilitar-gospodăresc, planurile urbanistice generale actualizate, în conformitate cu prevederile legale, vor fi înaintate organismelor centrale și județene interesate pentru avizare, vor fi supuse informării și consultării populației și în final vor fi supuse aprobării Consiliului local după care, acestea devin obligatorii pentru instituțiile publice, persoane juridice și populație.

Se atrage atenția că dupa aprobare timp de 12 luni nu este permisă nici o intervenție de modificare a prevederilor planurilor urbanistice generale și a regulamentelor locale de urbanism ( art. 32. al 2 din Legea nr. 350/2001) După o perioadă de 12 luni de la aprobarea planurilor urbanistice generale, în condițiile în care se solicită derogări de la prevederile acestora acestea se pot obține numai după elaborarea unei alte documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice solicitate. Numai după aprobarea noii documentații de urbanism – plan urbanistic zonal sau plan urbanistic de detaliu – se poate acceptă intervenția urbanistică propusă și poate fi intocmită documentația necesară în vederea obținerii autorizației de construire.

În situația în care se solicită elaborarea unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu, se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic general:

• prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la :regimul de construire, funcționarea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei :

• prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări noi numai cu privire la distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei.

B. Cu privire la continuarea proiectarii documentatiilor de urbanism Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG,

dupa aprobarea acestuia, în perioada următoare se recomandă: Pentru etapa de scurtă perspectivă ( 12 luni ), așa cum am mai precizat, se

impune:elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru zona Centrală din satul Matasari, zona în care certficatele de urbanism și autorizațiile de construire se pot emite, cu caracter de excepție, după Regulamentul local de Urbanism pe o perioada de maxim 12 luni.

Pentru etapa de medie și largă perspectivă, până la o nouă actualizare a Planului Urbanistic General ( 5 – 10 an, trebuiesc elaborate studiile de fundamentare ca proiecte de analiză și reglementare a unor importante probleme sectoriale și care pot fi:

a) studii cu caracter analitic, care privesc evoluția unității teritorial administrative de bază și caracteristicile sale, pot fi, după caz:

154

• actualizarea suportului topografic/cadastral, în sistem GIS proiecție stereo 70 • condițiile hidrogeotehnice; • -evoluția localității sub aspect istorico-cultural, etnografic și urbanistic – arhitectural; • identificarea zonelor și ansamblurilor cu valoare deosebită din punct de vedere

cultural, istoric, arhitectural urbanistic, și delimitarea zonelor construite protejate; • identificarea unităților de peisaj; • stabilirea zonelor cu risc natural și tehnologic; • studii privind dezvoltarea potențialului natural și economic al localităților

componente; • studii privind valorificarea resurselor umane; • studii pe categorii de servicii publice și de piață; • valorificarea potențialului turistic al teritoriului administrativ; • reabilitarea, protecția și conservarea mediului; • organizarea circulației și transporturilor în localitățile componenete și în teritoriul

de influență al acestora; • echiparea majoră edilitară; • studiu privind regimul juridic al terenurilor; • studii pentru zonele naturale din teritoriul administrativ cu privire la pedologie,

agricultură, teritoriul forestier, etc.; • alte studii. b) studii cu caracter consultativ privesc evidențierea unor cerințe și opțiuni ale

populației, ale societății civile și actorilor implicați în dezvoltarea urbanistică. Ele se pot elabora în baza sondajelor și anchetelor socio – urbanistice sau altor mijloace specifice.

c) studii cu caracter prospectiv pe domenii sectoriale sau pe subdomenii reprezentând tendințele actuale ale dezvoltării precum și cele favorizate de integrarea în Uniunea Europeană:

• stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare în funcție de politicile și strategiile de dezvoltare ale unității administrative de bază; • studii privind marketingul urban; • studii privind evoluția pieței funciare; • alte studii. Pentru toate categoriile de studii de fundamentare, demersul elaborării va fi structurat

astfel: a) delimitarea obiectului studiat; b) analiza critică a situației existente cu evidențierea aspectelor cauzale și areale ale disfunctionalităților; c) evidențierea disfunctionalităților; d) propuneri de eliminare/diminuare a disfunctionalităților cu specificarea efectelor scontate și a măsurilor necesare a fi luate; e) prioritățile de intervenție. Proiectantul Planului urbanistic general ce urmează a fi actualizat în etapa următoare va

avea obligația de a corela toate propunerile studiilor de fundamentare cu obiectivele strategice de dezvoltare și de a genera o concepție unitară de dezvoltare a localității.

Se reamintește că toate documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului se elaborează și se semnează de persoane cu drept de semnatură înscriși în Registrul Urbaniștilor din România (art. 38 nin Legea nr. 350/2001).

C. Aplicarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism Aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se asigură

prin eliberarea certificatului de urbanism. Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care

autoritatea administrației publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic

155

și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii.

Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitație a lucrărilor de proiectare și de execuție a lucrărilor publice, precum și pentru întocmirea documentațiilor cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile în cel putin 3 parcele. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informații privind consecințele urbanistice ale operațiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind în acest caz, facultativă.

Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în cunoașterea datelor și a reglementărilor cărora ii este supus respectivul bun imobil.

Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.

În Certficatul de urbanism se va menționa în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia. Certificatul de urbanism pentru destinații speciale se eliberează în temeiul și cu

respectarea documentațiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate și aprobate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, și Serviciul de Protecție și Pază, după caz, pe baza avizului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuintelor.

Pentru aceeași parcelă se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conținutul acestora, bazat pe documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, și celalalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleași pentru toți solicitanții. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.

Certficatul de urbanism cuprinde elemente privind: • regimul juridic al imobilului – dreptul de proprietate asupra imobilului și servituțiile

de utilitate publică care grevează asupra acestuia ; situația imobilului – teren și/sau construcțiile aferente – în intravilan sau în extravilan ; prevederi ale documentațiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului – zone protejate, interdicții definitive sau temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din Romania și asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempțiune a Statului potrivit legii, precum și altele prevăzute de lege. Informațiile privind dreptul de proprietate și dezmembrămintele acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare ;

• regimul economic al imobilului – folosința actuală, destinații admise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zonă, reglementări fiscale speciale specifice localității sau zonei

• regimul tehnic al imobilului – procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime și maxime ale parcelelor, echiparea cu utilități, edificabil admis pe parcelă, circulații și accese pietonale și auto, parcaje necesare, alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului, înălțimea minimă și maximă admisă.

Dreptul de construire se acordă portivit prevederilor legale, cu respectarea documentațiilor de urbanism și regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit legii.

La emiterea autorizației de construire de către autoritatea publică competentă, pe lânga prevederilor documentațiilor de urbanism și ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte :

• existenta unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condițiilor de salubritate minimă.

• prezența unor vestigii arheologice, situație în care autoritățile abilitate eliberează certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricții prin avizul eliberat, în

156

termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanțator a Raportului de cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor,

• existenta riscului de încălcare a normelor de protecție a mediului • existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau

peisaje valoroase – recunoscute și protejate potrivit legii, • existența riscurilor naturale de inundații sa alunecări de teren, • evidențierea unor riscuri naturale și/sau antropice care nu au fost luate in

considerare cu prilejul elaborării documentațiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.

În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizațiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor, cuprinse in Regulementul local de urbanism – RLU, aferent acestuia.

Zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protecție sau interdicție, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenția/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.

D. Cu privire la introducerea sistemului informațional în activitatea de urbanism O problemă deosebit de importantă cu aplicaŃie generală în administraŃia publică locală,

dar mai ales în amenajarea teritoriului şi urbanismului, o constituie introducerea sistemului general de evidenŃă şi analiză urbană (SGEAU), sistem informaŃional compus din două sisteme distincte:

a) Sistemul datelor urbane (SDU) bazat pe tehnologii ale sistemelor informatice geografice ca instrument de asistare a deciziei în cadrul administraŃiei publice locale.

Utilizarea SDU ca sistem structurat pe tehnologii informatice, se bazează pe sisteme informatice geografice (GIS) considerate drept aplicaŃii ale sistemelor informatice.

Pot beneficia, prin sistemul datelor urbane bazat pe tehnologii GIS, următoarele tipuri de activităŃi:

• educaŃia – informaŃii privind nivelul de educare al unei comunităŃi locale precum şi distribuŃia spaŃială a acestui tip de informaŃii;

• evidenŃierea zonelor cu potenŃial de risc precum şi evaluarea corectă a riscurilor; • servicii publice – ca exemplu fiind alegerea secŃiilor de votare Ńinând cont de

anumiŃi factori cum ar fi distanŃa de parcurs de la domiciliu; • protecŃia mediului prin evidenŃierea zonelor expuse la poluare cu anumite

substanŃe,delimitarea zonelor afectate şi amploarea acestora ca şi determinarea unui optim de zone de protecŃie sau zone verzi pentru o localitate, sau alte domenii;

• servicii de asistenŃă socială (de exemplu determinarea gradului de confort şi civilizaŃie al populaŃiei în funcŃie de vechimea clădirilor de locuit, zonele de proprietate şi a încadrării pe anumite domenii;

• cadastru şi urbanism (evidenŃa proprietăŃilor, evidenŃa edilitară, a certificatelor de urbanism şi autorizaŃiilor, a zonelor protejate de patrimoniu, etc.);

• taxe şi impozite – stabilite pe o bază de date cadastrală corectă şi actuală; • GIS Metropolitan – prin folosirea internetului se furnizează locuitorilor şi turiştilor

informaŃii cu caracter de utilitate publică. b) Sistemul indicatorilor urbani conŃine elemente fundamentale pentru analiza şi

identificarea soluŃiilor în managementul urban. Contextul general de dezvoltare urbană a multiplicat numărul de variabile caracteristice

şi a extins aria parametrilor de decizie. Conexiunile care leagă între ele componentele economice, demografice, sociale,

decizionale, tehnologice, formează o reŃea densă şi complexă de relaŃii la nivel general. Pentru definirea acestor relaŃii în cadrul unui sistem informaŃional teritorial se stabilesc indici şi indicatori grupaŃi pe funcŃiuni, care reprezintă expresia unor caracteristici ale funcŃiunilor economico-sociale.

Indicatorii urbani sunt grupaŃi în şapte module stabilite la nivel mondial, fiecare din acestea constituindu-se într-o bază de date proprie (modul 1 – sărăcie, şomaj, productivitate;

157

modul 2–dezvoltare socială; modul 3 – infrastructură; modul 4 – transport; modul 5 – management; modul 6 – autoritate locală; modul 7 – indicatori de locuire).

Având în vedere faptul că dezvoltarea spre o societate tot mai complexă este din ce în ce mai dificil de condus şi administrat, se impune utilizarea unor metode de conducere şi administrare adecvate în cadrul unui sistem prestabilit.

Pentru ca acest proces să nu se reducă numai la emiterea şi transmiterea deciziei ci să urmărească şi efectul deciziei asupra sistemului condus, se impune cu necesitate adaptarea sistemului general de evidenŃă şi analiză urbană (ale cărui principale caracteristici sunt prezentate în anexă) ce va permite furnizarea tuturor informaŃiilor pentru adoptarea unor decizii şi hotărâri complete şi eficiente.

Se atrage atenția că dupa aprobare timp de 12 luni nu este permisă nici o intervenție de modificare a prevederilor planurilor urbanistice generale și a regulamentelor locale de urbanism ( art. 32. al 2 din Legea nr. 350/2001)

După o perioadă de 12 luni de la aprobarea planurilor urbanistice generale, în condițiile în care se solicită derogări de la prevederile acestora acestea se pot obține numai după elaborarea unei alte documentații de urbanism prin care să se justifice și să se demonstreze posibilitatea intervenției urbanistice solicitate. Numai după aprobarea noii documentații de urbanism – plan urbanistic zonal sau plan urbanistic de detaliu – se poate acceptă intervenția urbanistică propusă și poate fi intocmită documentația necesară în vederea obținerii autorizației de construire.

In aceste conditii trebuie amintita si acentuata prevederile din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul (art.46) conform careia Planul urbanistic general are caracter director si de reglementare operationala fiind obligatorie intocmorea lui pentru fiecare localitate, aprobarea lui precum si actualizarea lui la 5 – 10 ani, avand in vedere faptul ca planul urbanistic general constituie baza legala pentru realizarea tuturor programelor si actiunile de dezvoltare.

Sef proiect, Proiectant de specialitate, Arh. Pavel Popescu Ing. Nicolae Bădescu

Date post:	14-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	63 times
Download:	0 times

P.U.G. - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/upload/37593_PUG Matasari Gorj.pdf · 36 ii. stadiul...

Documents