54 Capitolul 2 ATMOSFERA Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public, naţional şi internaţional. Poluarea aerului este cea mai gravă problemă, întrucât are efecte pe termen scurt, mediu şi lung. Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice. Monitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse în cele patru categorii de probleme: - sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici; - transferul poluanţilor în atmosferă; - nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a acestora; - efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abiotic. Pentru protecţia atmosferei şi îmbunătăţirea calităţii aerului sunt necesare măsuri de control ale emisiilor poluanţilor. Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile se măsoară prin metode
Transcript
54
Capitolul 2
ATMOSFERA
Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public, naţional şi internaţional.
Poluarea aerului este cea mai gravă problemă, întrucât are efecte pe termen scurt, mediu şi lung.
Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice.
Monitorizarea calităţii aerului implică urmărirea elementelor incluse în cele patru categorii de probleme:
- sursele şi emisiile de poluanţi atmosferici; - transferul poluanţilor în atmosferă; - nivelul concentraţiilor de poluanţi în atmosferă şi distribuţia spaţio-temporală a acestora; - efectele poluanţilor atmosferici asupra omului şi mediului biotic şi abiotic.
Pentru protecţia atmosferei şi îmbunătăţirea calităţii aerului sunt necesare măsuri de control ale emisiilor poluanţilor. Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile se măsoară prin metode
adecvate de evaluare, specifice fiecărui poluant în parte, bazate pe factori de emisie şi pe indicatori de activitate.
Analizele emisiilor la nivel naţional, distribuţia sectorială, ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elementele cheie în stabilirea priorităţilor de mediu, în identificarea ţintelor ce trebuie atinse şi politicilor ce trebuie adoptate, atât la nivel local cât şi la nivel naţional. Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele principale privind atmosfera.
Principalele obiective ale politicii de mediu din România sunt create pentru a garanta un mediu curat, şi urmăresc să asigure o viaţă sănătoasă populaţiei, să ducă la eliminarea sărăciei şi a degradării mediului, să regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabilă şi să armonizeze legislaţia naţională privind protecţia mediului cu cea a Uniunii Europene.
Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculaţi pe baza datelor înregistrate de sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi sunt consideraţi ca fiind cei mai importanţi, în scopul evaluării situaţiilor concrete, în comparaţie cu ţintele de calitate stabilite de reglementări.
Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul înconjurator, astfel că supravegherea calităţii atmosferei este pe prim loc în activitatea de monitoring.
Din datele de calitate ale aerului, obţinute din reţeaua de monitorizare, rezultă o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare, realizate la nivelul unor unităţi industriale, precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului). 2.1. Emisii de poluanţi atmosferici
Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate supravieţuirii şi progresului – reprezintă o problema de interes major şi certă actualitate pentru evoluţia socială. În acest sens, se impune păstrarea calităţii mediului, diminuarea efectelor negative ale activităţii umane cu implicaţii asupra acestuia.
În scopul evaluării calităţii aerului s-a realizat anual inventarierea şi evaluarea emisiilor de poluanţi atmosferici la nivelul judeţelor.
Începând din anul 2000, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform Ordinului MAPM 524/2000 cu ajutorul metodologilor CORINAIR şi AP42, acesta fiind tot mai complet pe măsură ce au fost obţinute datele necesare evaluării emisiilor de la o serie de autorităţi/instituţii locale implicate.
Tabel nr. 2.1.1 Grupele de activităţi (după codurile SNAP) care au fost inventariate la nivelul judeţelor din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia
GRUPA SNAP
Denumire activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici ( clasificare CORINAIR)
01 Arderi în energetică şi industrii de transformare 02 Instalaţii de ardere neindustriale 03 Arderi în industria de prelucrare 04 Procese de producţie 05 Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili 06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse 07 Transportul rutier 09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor 10 Agricultura 11 Alte surse
56
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezenţei unor compuşi care determină o serie de reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului precipitaţiilor şi chiar al solului.
Emisiile atmosferice ale substanţelor acidifiante ca SO2, NOX rezultate în principal din arderea combustibililor fosili, pot persista în atmosferă timp de câteva zile şi pot fi transportate la mii de km, până când are loc procesul de conversie în acizi (sulfuric, respectiv azotic).
Poluanţii primari SO2, NOX şi NH3 împreună cu produşii lor de reacţie, după depunere conduc la schimbări chimice în compoziţia solului şi apelor de suprafaţă.
Acest proces afectează ecosistemele, conducând la procesul de acidifiere. Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a făcut pe baza inventarului anual al
emisiilor atmosferice, realizat prin aplicaţia CORINVENT. 2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici
Sursele de poluare cu acest tip de compusi sunt in principal: arderi in energetica si industrii de transformare, procese de productie.
Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici au fost estimate pentru mai multe grupe de activităţi, conform metodologiei Corinair: arderi in energetica si industrii de transformare, instalatii de ardere neindustriale, arderi in industria de prelucrare, procese de productie, extractia si distributia combustibililor fosili, utilizarea solventilor si a altor produse, transport rutier, alte surse mobile si utilaje, tratarea si depozitarea deseurilor, agricultura, alte surse.
Tabel nr.2.1.2.1. Emisii anuale de NMVOC la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia
Total Regiunea 4 S-V Oltenia 35309 46029 48933 50657 45541 52264 59961 58397 34816 47607 23538
Notă: ,,*” – lipsă date
Grafic nr.2.1.2.1 Emisii anuale de NMVOC la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia
0
10000
20000
30000
40000
50000
2007 2008 2009
Regiunea 4Sud-VestOltenia
2.1.3. Emisii de metale grele
Metalele grele – cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc – sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţul trafic.
57
Metalele grele pot proveni de la surse staţionare şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi traficul rutier.
Metalele grele pot provoca afecţiuni musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfăşurarea normală a fotosintezei, respiraţiei sau transpiraţiei.
Tabel nr.2.1.3.1 Emisii de metale grele (mercur şi cadmiu)
Grafic nr.2.1.3.1 - Emisii de metale grele (mercur şi cadmiu) la nivelul Regiunii 4 S-V Oltenia
0
0,5
1
1,5
2
2007 2008 2009
Hg
Cd
2.1.4. Emisii de plumb
În natura, plumbul se gaseste raspândit sub forma de compusi: galena, sulfura de plumb, din care se prepara plumbul; ceruzita, carbonatul de plumb; crocoita, cromatul de plumb si anglezitul, sulfatul de plumb.
Plumbul este un metal care în taietura proaspata are luciul cenusiu-albastrui, care dispare în aer curat când metalul se acopera cu un strat subtire cenusiu de oxid de plumb si în aer umed când se acopera cu un strat alb de carbonat bazic de plumb.
Plumbul este un metal moale; poate fi zgâriat cu unghia, taiat cu cutitul si pe hârtie lasa o urma. O proprietate chimica foarte importanta a plumbului este rezistenta sa la actiunea acidului sulfuric. În contact cu acidul sulfuric, la suprafata plumbului se formeaza un strat insolubil si compact de sulfat de plumb, care împiedica continuarea coroziunii. Datorita acestei proprietati, plumbul e întrebuintat în industria acidului sulfuric si, în general, în constructia instalatiilor în care se lucreaza cu acid sulfuric.
Plumbul intrat în organism se elimina foarte greu.
58
Din plumb se confectioneaza, de asemenea, conducte de apa, placi si îmbracaminte de protectie fata de radiatiile gama, atunci când se lucreaza cu substante radioactive etc.. Prin încalzirea plumbului topit într-un curent de aer se obtine oxidul de plumb. Tabel nr.2.1.4.1 Emisii de plumb la nivelul Regiunii 4 S-V Oltenia
Grafic nr.2.1.4.1 - Emisii de plumb la nivelul Regiunii 4 S-V Oltenia
00,5
11,5
22,5
33,5
4
2007 2008 2009
2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi
Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător. POP sunt compuşi organici de origine naturală sau antropică cu următoarele caracteristici:
• sunt rezistenţi la degradarea în mediu; • au solubilitate scăzută în apă dar ridicată în mediile grase; • pot fi transportaţi pe distanţe mari – transfrontieră, depozitându-se departe de locul de
origine; • se acumulează în sistemele terestre şi acvatice; • prezintă efecte acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi speciilor animale.
Principala sursă care contribuie la emisiile de substanţe toxice persistente este agricultura, în special prin depozitele existente cu substanţe interzise, neidentificate, şi/sau expirate. O altă sursă o constituie industria chimică producătoare de pesticide, precum şi importul de substanţe comerciale.
Tabel nr.2.1.5.1 Emisii anuale de dioxină la nivelul Regiunii 4 S-V Oltenia Judeţul Emisii anuale 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Notă: ,,*” – lipsă date Grafic nr.2.1.6.1 - Emisii de de hidrocarburi aromatice policiclice la nivelul Regiunii 4 S-V Oltenia
2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi
Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice. Evaporarea de solventi toxici din vopsele si din agentii de curãtare este o problemã comunã.
Deseurile toxice sunt generate de aproape fiecare industrie, iar industriile care nu produc deseuri toxice ele însele, folosesc însã produse ale industriilor care produc deseuri. Tabel 2.1.7.1. Emisii anuale PCB (g/an)
Hexaclorbenzen (HCB) este o toxină foarte persistentă în mediul înconjurător care se degradează lent în prezenţa aerului şi implicit se poate răspândi prin atmosferă pe distanţe mari.
În cursul anului 2009, la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia, supravegherea calităţii aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calităţii aerului, format din 12 staţii automate amplasate în cele 5 judeţe conform criteriilor prevăzute în Ord.592/2002 şi de asemenea cu ajutorul staţiilor manuale de prelevare pulberi sedimentabile. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului in cele 5 judeţe sunt: Judeţul Dolj - 5 staţii
staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Calea Bucureşti DJ1 - staţie de trafic;
staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Primarie DJ2 - staţe de fond urban;
staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Billa DJ3 - staţie mixtă- industrială şi de trafic;
staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Işalniţa DJ4 - staţie industrială; staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Breasta DJ5 - staţie de fond
regional. Judeţul Olt - 1 staţie
staţia automată de monitorizare a calităţii aerului amplasată în municipiul Slatina (OT1) - staţie de tip industrial
Judeţul Gorj - 3 staţii staţia automată de monitorizare a calităţii aerului GJ-1, staţie de tip industrial – Str.
V. Alecsandri nr.2, staţia automată de monitorizare a calităţii aerului GJ-2, staţie de tip industrial – Str.
Constructorilor nr.7 Rovinari staţia automată de monitorizare a calităţii aerului GJ-3, staţie de tip industrial – Str.
Muncii nr. 452 B, Turceni Judeţul Mehedinţi - 1 staţie
staţia automată de monitorizare a calităţii aerului MH -1, staţie de tip industrial -amplasata in vecinătatea sediului A.P.M. si a fluviului Dunarea pe str.Baile Romane nr.3, Dr. Tr. Severin
Judeţul Vâlcea - 2 staţii staţia automată de monitorizare a calităţii aerului VL1 – staţie de fond urban - grădin
zoologică a municipiulu Râmnicu Vâlcea staţia automată de monitorizare a calităţii aerului Vl2 – staţie de tip industrial -
platforma chimică a municipiului Râmnicu Vâlcea
61
2.2.1. Dioxidul de azot
Oxizii de azot provin în special din arderea combustibililor şi din traficul auto. Sunt toxici, în special NO2, care provoacă, asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, căderea frunzelor la copaci, reducerea vizibilităţii pe şosele ca urmare a formǎrii smogului, formarea ploilor acide etc. Până la anumite concentraţii (praguri toxice), oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la creşterea acestora. Totuşi, s-a constatat că în aceste cazuri creşte sensibilitatea la atacul insectelor şi la condiţiile de mediu (geruri). La suprafaţa de contact aer-apă are loc transformarea gazelor acide în acizi tari care conduc la creşterea acidităţii apei şi la încărcarea acesteia cu compuşi ai azotului.
În anul 2009 cantităţile emisiilor de oxizi de azot în atmosferă, comparativ cu anii precedenţi se prezintă astfel:
Tabel nr.2.2.1.1 Emisii anuale de NOX la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia
Total Regiunea 4 S-V Oltenia 21322 37719 46059 49133 56320 51783 51453 60539 64468 70801 60248
Notă: ,,*” – lipsă date Grafic nr.2.2.1.1 - Emisii anuale de NOX la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia
50000
55000
60000
65000
70000
75000
2007 2008 2009
2.2.2. Dioxidul de sulf
Dioxidul de sulf este deosebit de toxic, determinând efecte directe asupra florei şi faunei (produce acidifierea solului şi degradarea construcţiilor). Prezintă un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc., este foarte solubil în apă şi contribuie în mare măsură la producerea ploilor acide. Tabel nr.2.2.2.1 Emisii anuale de SO2 la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia
Total Regiunea 4 S-V Oltenia 129900 199267 214452 221433 363588 350443 370439 419832 465585 443237 365593
Notă: ,,*” – lipsă date
62
Grafic nr.2.2.2.1 Emisii anuale de SO2 la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia
0
100000
200000
300000
400000
500000
2007 2008 2009
2.2.3. Pulberi în suspensie
Pulberile din atmosferă se clasifică după dimensiuni în două mari grupe: • pulberi în suspensie cu diametre mai mici de 20 μm (component în atmosferă asemănător
gazelor) • pulberi sedimentabile cu diametre mai mari de 20 μm (după ce sunt emise în atmosferă se
depun) Natura pulberilor este foarte diversificată. Ele conţin oxizi de fier, în cazul pulberilor din jurul
combinatelor siderurgice, metale grele în cazul intreprinderilor de metale neferoase. Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe cauze: industria metalugică şi
industria siderurgică eliberează în atmosferă cantităţi însemnate de astfel de pulberi, centralele termice care utilizează combustibili solizi şi traficul rutier.
În urma monitorizării în judeţul Dolj - PM10 în anul 2009 se constată scăderea valorii
mediilor anuale (limita admisă 40 µg/mc ) şi scăderea numărului de depăşiri ale valorii limită admise pentru mediile zilnice (50µg/mc) faţă de anii precedenţi. Problemele tehnice şi cele legate de finanţarea pentru consumabilele necesare nu au permis obţinerea unor capturi de date valide suficiente pentru toate statiile. La staţia amplasată în centrul oraşului - Primăria, actual codificată DJ2, in anul 2009 a inceput monitorizarea PM2,5, pentru acest indicator al calităţii aerului înregistrându-se o medie anuală de 25µg/mc.
Valorile cele mai ridicate pentru pulberile în suspensie monitorizate s-au înregistrat în cursul
lunilor de iarnă, în timpul cărora sursele de emisie se amplifică mai ales datorită necesităţii încălzirii locuinţelor.
La nivelul judeţului Mehedinţi Media zilnicã a concentraţiilor pulberilor în suspensie (PM 10) pe staţia automatã fixã pe
luna ianuarie 2009 au avut valori care au depãşit CMA = 50 µg /mc/zi (7 depãşiri) datorate traficului şi încãlzirii domestice.
63
Din luna ianuarie s-a trecut pe masurarea PM 2.5
Tabelul nr. 2.2.3.2 Concentraţii ale pulberilor în suspensie (PM 2.5)
Concentraţiile pulberilor în suspensie (PM 2.5) pe staţia automatã fixã au avut valori mari în
lunile ianuarie, noiembrie şi decembrie 2009 datorate traficului şi a încãlzirii domestice. În judeţul Gorj s-a efectuat monitorizarea continuă a fracţiunii PM10 prin metoda automată
(nefelometrică) şi prin metoda gravimetrică (metoda de referinţă) la staţiile GJ-1 şi GJ-2. S-au înregistrat depăşiri frecvente ale valorii limită zilnice pentru sănătate (50 µg/mc) la ambele staţii (tabel 2.18).
De asemenea a fost depăşită valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (40 µg/mc) la staţia GJ-2 Rovinari. Depăşirile sunt cauzate de aportul combinat al mai multor surse, respectiv: încălzirea rezidenţială în sezonul rece, exploatările miniere de carieră din zona Rovinari aparţinând Complexului Energetic Rovinari şi Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) precum şi activităţii de ardere a combustibililor fosili (în principal lignit) pentru producerea energiei electrice în cele 2 IMA aparţinând CE Rovinari.
De asemenea, în anul 2009, APM Gorj a efectuat determinări de pulberi în suspensie
fracţiunea PM 10 pe perioadă de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, în zona Tg. Jiu la sediul APM.
S-a constatat că 37.3% din concentraţiile medii zilnice înregistrate depăşesc valoarea limită (50 µg/mc) iar 77% depăşesc pragul superior de evaluare (30 µg/mc). Valoarea maximă înregistrată este 145.89 µg/mc în punctul sediu APM.
Valoarea concentraţiei medii anuale a pulberilor sub 10 µm( PM10) în judeţul Olt este în anul 2009 de 23,97µg/mc.
În anul 2009 la nivelul judeţului Vâlcea monitorizările au fost efectuate pentru pulberi cu diametrul de până la 10 μm (PM10) la Vl1 şi particulele cu diametrul mai mic de 2,5 μm (PM2,5) la Vl2. În judeţul Vâlcea sursele majore responsabile de concentraţiile cele mai mari de pulberi în suspensie sunt procesele de ardere de la centrala termoelectrică a S.C. CET Govora S.A., S.C. Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group S.A, cele provenite din activităţile domestice (încălzire), de la halda de cenuşă şi zgură a CET Govora şi de pe şantierele de construcţii.Traficul rutier contribuie cu pulberile produse de pneurile maşinilor şi arderea incompletă a carburanţilor.
La nivelul judeţului Vâlcea pulberile în suspensie PM10 au fost monitorizate continuu la staţia industrială VL2 (nefelometric) şi la staţia de la sediul APM Vâlcea (gravimetric) cu ajutorul pompei de prelevare Tecora Bravo PM.
Punct recoltare Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
SFA 2009 40 22 18 21 10 8 8 14 19 21 32 56
64
La staţia VL2 Din cele 343 concentraţii medii zilnice (captura de date de 93.9 %) 69 au depăşit VL zilnică
pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ordinului 592/2002, de 50 μg/mc. Frecvenţa depăşirii valorii limită la 24h este de 9.91%, dar întrucât nu s-a demonstrat echivalenţa cu metoda de referinţa gravimetrică, aceste valori au doar un caracter orientativ.
Tabel 2.2.3.4 Valori maxime lunare ale mediilor zilnice pentru PM10 - μg/mc – metoda
nefelometrică Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, de 40 μg/mc, nu a fost depăşită,
maxima înregistrată având valoarea de 38.21 μg/mc. La staţia - sediul APM Concentraţiile medii zilnice au fost cuprinse între o valoare minimă de 12.38 μg/mc şi una
maximă de 101,11 μg/mc. Din 184 concentraţii medii zilnice măsurate (captură de date de 50,41%) 42 au depăşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane, frecvenţa de depăşire fiind de 22,83%.
Media anuală nu s-a putut calcula datorită capturii de date insuficiente de 50,41%. La staţia VL1 Concentraţiile medii zilnice de pulberi în suspensie PM2.5 determinate prin metoda
gravimetrică (metoda de referinţă) în 2009 au fost cuprinse între o valoare minimă de 0.7 μg/mc şi o maximă de 68.3 μg/mc.
Media anuală nu s-a putut calcula datorită capturii de date insuficiente de 79.45%. 2.2.4. Metale grele
Metalele grele sunt cunoscute sub denumirea de poluanţi sistemici, datorită faptului că nu au o funcţie biologică, dar după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foarte mici.
În funcţie de tipul de metal greu emis în atmosferă sursele de poluare pot fi: - cadmiu surse staţionare care cuprind procese de combustie pe bază de cărbuni, petrol,
gaze naturale; - plumb surse staţionare - procese industriale; surse mobile - trafic; - mercur surse staţionare - centrale termice, turnătorii fontă, incinerare deşeuri spitaliceşti;
surse mobile - trafic pe bază de benzină. În perioada mai-august 2009, judeţul Gorj, s-au efectuat determinări de plumb, prin metoda
spectroscopiei cu absorbţie atomică, din pulberi în suspensie fracţiunea PM10 colectate pe filtre în staţiile de monitorizare automată a calităţii aerului. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită anuală prevăzută în OM 592/2002 (0,5 µg/mc).
Staţia VL2 Industrială
Luna
Ianuarie 194.31 Februarie 82.26
Martie 63.84 Aprilie 58.88
Mai 33.22 Iunie 29.61 Iulie 38.13
August 37.54 Septembrie 52.91 Octombrie 62.33 Noiembrie 123.93 Decembrie 172.26
65
În judeţul Vâlcea datorită efectuării unui număr mic de analize de metale grele (Pb şi Cd)
din probele de pulberi în suspensie ( fracţia PM2.5 si PM10 ), colectate pe filtrele de la staţia de fond urban VL1 şi sediul APM, nu s-a putut face o analiză statistică privind poluarea cu metale grele în municipiul Rm. Vălcea. 2.2.5. Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon are drept surse procesele de ardere industriale şi traficul.
În judeţul Dolj mediile anuale înregistrate pentru monoxidul de carbon s-au situat între 0,34 şi 0,41 mg/m3. Nu s-a înregistrat depăşirea mediei mobile pe 8 ore, de 10 mg/m3, maxima orară fiind de 8 mg/m3 la staţia de trafic DJ1.
În judeţul Mehedinţi:
Tabel nr.2.2.5.1 Medii lunare ale monoxidului de carbon
Monoxidul de carbon are drept surse procesele de ardere industriale si traficul. Valorile medii ale monoxidului de carbon pe anul 2009 au valori mai mici decât cele
corespunzãtoare ale anului anterior şi se încadreaza în CMA =10 µg /mc/ 8 ore.
În judeţul Gorj monoxidul de carbon rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi a fost monitorizat la staţiile GJ-1, GJ-2 şi GJ-3. În O.M. 592/2002 este prevăzută valoarea limită pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile), 10 mg/mc. Nu s-au înregistrat depăşiri ale acestei limite.
Tabel 2.2.5.2 Monoxid de carbon - date statistice 2009
Concentraţia medie anuală măsurată în anul 2009 la nivelul judeţului Olt a fost de 0,17 mg/mc, valoare obţinută la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului.
La nivelul judeţului Vâlcea sursele majore ale monoxidului de carbon sunt procesele de ardere de pe Platforma Chimică Râmnicu Vâlcea, procesele neindustriale şi traficul rutier.
Monitorizarea concentraţiei de monoxid de carbon s-a efectuat la ambele staţii automate VL1 si VL2. Se constată că valorile maxime zilnice ale mediilor de 8 ore s-au situat sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de 10 mg/mc. Acestea au fost înregistrate în luna decembrie la ambele staţii VL1 şi VL2 având valori de 4.01 mg/mc şi respectiv 5.01 mg/mc.
2.2.6. Benzenul
Benzenul este cel mai simplu si totodata cel mai important reprezentant al hidrocarburilor aromatice, o grupa de substante care se deosebesc in multe privinte de cele studiate pana acum.
Punct recoltare Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec SFA 2008 3.42 2.75 0,44 0,2 0,14 0,18 0,21 0,31 0,42 0,79 1,35 1,34 SFA 2009 2.22 0.88 0.63 0.29 0.17 0.17 0.15 0.19 0.2 0.37 0.95 1.76
66
În cursul anului 2009, la nivelul judeţului Dolj în cazul benzenului s-au înregistrat medii
anuale comparabile, de 2,15 µg/m3 si 2,11µg/m3 la staţiile urbane situate în zona centrală a Craiovei.
La nivelul judeţului Mehedinţi:
Tabel nr.2.2.6.1 Mediile lunare ale benzenului
În cursul anului 2009, benzenul, a carui sursa principala în cazul zonei unde au fost
amplasate echipamente de masurare continua a acestui poluant –este traficul, a atins medii anuale de 3.77 μg/mc, nedepasind limita anuala impusa prin Ord. nr.592/2002. Cresterile concentratiilor de benzen se asociaza de obicei cu cele prezentate de alti poluanti specifici traficului (oxizi de azot si monoxid de carbon).
Indicatorul benzen a fost monitorizat în judeţul Vâlcea la ambele staţii VL1 şi VL2. Captura
de date orare valide a fost de 78.5% şi respectiv 74.8%. Valorile medii anuale au fost de 1.57 μg/mc la VL1 şi respectiv 0.95 μg/mc la VL2, conform Ordinului M.A.P.M. nr.592/2002 valorile medii anuale estimate la cele două staţii nu au depăşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de 6.25 μg/mc. 2.2.7. Amoniac Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale. Aportul surselor naturale în poluarea cu amoniac este relativ mic, de aproximativ 15 – 20 %. Dintre sursele artificiale cea mai importantă este agricultura, iar din cadrul acesteia zootehnia de tip intensiv. Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, înţepător, care se percepe la o concentraţie de 20 ppm, fiind mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organoleptică este valabilă numai pentru o perioadă scurtă de la intrarea în contact cu el.
Tabel nr.2.2.7.1 Emisii anuale de NH3 la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia
Total Regiunea 4 S-V Oltenia 4633 8955 8424 35298 20685 18018 10647 11203 8218 6469 3347
Grafic nr.2.2.7.1 - Emisii anuale de NH3 la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia
Punct recoltare Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec SFA 2009 2.87 3.88 4.53
67
0
2000
4000
6000
8000
10000
2007 2008 2009
2.2.8. Ozonul
Ozonul se poate forma în atmosfera terestră joasă ca rezultat al reacţiilor chimice, în
prezenţa radiaţiilor solare, dintre diferiţi poluanţi proveniţi în special din procesele de ardere şi nu numai - oxizii de azot şi compuşii organici volatili- cu oxigenul şi cu radicalii hidroxil. Acest proces este mult mai intens în timpul verii, când se ating temperaturi ridicate, mai ales în oraşele mari, cu construcţii ceva mai înalte care nu permit o bună circulaţie a aerului şi pe strazile unde se acumulează substanţe provenite mai ales din trafic.
Formarea ozonului Distributia ozonului în atmosferă
Mediile anuale înregistrate pentru ozon se situează între 39 şi 46 µg/mc. La nivelul judeţului Dolj nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă, iar valoarea tintă a fost depăşită o dată la staţia Billa, de 2 ori la Işalniţa şi de 4 ori la Breasta, situaţia fiind comparabilă cu cea din anii anteriori.
În judeţul Mehedinţi:
Tabel nr.2.2.8.1 Medii lunare ale ozonului
În 2009 media anualã a avut valoarea de 67.96 μg/mc, cea mai mare valoare orarã înregistratã fiind 266.34 μg/mc. Cele mai mari valori ale ozonului au fost înregistrate în lunile iulie, august în conditii de temperaturi ridicate si radiatie solara crescuta si nefavorabile dispersiei poluantilor, precum şi a traficului intens.
Punct recoltare Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Ĩn anul 2009 am avut: 3 depãşiri ale pragului de informare, 54 de depãşiri ale valorii ţintã şi o depãşire a pragului de alertã
În judeţul Gorj este măsurat în staţiile automate GJ-1 Tg. Jiu şi GJ-2 Rovinari. Variaţia
anuală indică valori mai crescute în perioada de vară, ca urmare a creşterii radiaţiei solare şi intensificării reacţiilor fotochimice care implică prezenţa oxizilor de azot şi a compuşilor organici volatili. S-au înregistrat 26 de depăşiri ale valorii ţintă la staţia GJ-2 Rovinari, faţă de 25 de depăşiri / an calendaristic permise conform normelor în vigoare.
Valorile medii orare măsurate la cele două stații nu au înregistrat depăşiri ale pragului de informare (180 µg/mc), respectiv ale pragului de alertă (240 µg/mc).
Tabel 2.2.8.2 Ozon troposferic – date statistice 2009
Statia Nr. medii
orare masurate
Date validate %
Nr probe ce depasesc Pragul de informare
(180 µg/mc)
Nr probe ce depasesc Pragul de alerta
(240 µg/mc)
Media anuală µg/mc
GJ-1 8184 93.4 0 0 38.49 GJ-2 8145 92.9 0 0 40.68
Reţeaua locală de monitorizare a calităţii aerului (exclusiv staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului şi analizoarele automate de monitorizare) în judeţul Gorj, în anul 2009, se prezintă astfel: Tabel 2.2.8.3
Timişeni 5 puncte de prelevare PSED 48 19.82 / 36.75
g/mp luna 25%– 100% lună
Fărcăşeşti 2 puncte de prelevare PSED 23 15.83 / 46.98
g/mp luna 0% - 66.7% lună
Gureni 1 punct de prelevare PSED 4 9.44 / 13.17
g/mp luna 0% lună
Dragoteşti 1 punct de prelevare PSED 12 7.74 / 14.55
g/mp luna 0% lună
Bumbesti-Jiu 3 puncte de prelevare PSED 8 14.86 / 28.43
g/mp luna 25% - 50% lună
Bilteni 1 punct de prelevare PSED 7 9.79 / 14.00
g/mp luna 0% lună
Iezureni 1 punct de prelevare PSED 3 6.12 / 11.46
g/mp luna 0% lună
În judeţul Olt concentraţia medie anuală în 2009 a fost de 46,57 µg/mc, conform
analizorului automat din dotarea staţiei automate de monitorizare a calităţii aerului. În graficul nr.2.2.8.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii lunare pentru
Channel: O3 (ug/m3), period: 01 Jan 2009-31 Dec 2009 - Validate data
În grafic nu apar valori pentru indicatorul O3 în lunile aprilie - noiembrie din cauza unor probleme tehnice la analizorul de ozon.
În judeţul Vâlcea ozonul troposferic a fost monitorizat la ambele staţii automate VL1 (fond urban) şi VL2 (industrială). Din analiza statistică a rezultatelor obţinute se desprind următoarele aspecte:
• nici o concentraţie orară nu a atins pragurile de informare sau alertă, de 180 μg/mc şi respectiv de 240 μg/mc, stabilite prin OM 592/2002. Concentraţia maximă orară a fost de 101.17μg/mc la VL1(luna septembrie) şi de 178.4 μg/mc la VL2 (luna august).
• cele mai ridicate valori de ozon troposferic s-au înregistrat în perioada aprilieaugust, perioadă cu temperaturi mari şi durata mai mare de iluminare diurnă, factori care favorizează reacţiile fotochimice de formare a ozonului
70
• zece valori maxime zilnice ale mediilor mobile de 8 ore au depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 μg/mc) la staţia automată industrială VL2, valorile cele mai mari înregistrate au fost de: 121.4 ; 142.6; 120.1; 141.9 μg/mc.
2.2.9. Evoluţia calităţii aerului
Calitatea aerului este unul din domeniile în care Uniunea Europeană a fost foarte activă în ultimii ani. Scopul principal a fost să dezvolte o strategie completă prin stabilirea obiectivelor privind calitatea aerului pe termen lung. De asemenea au fost elaborate o serie de Directive pentru a controla nivelul anumitor poluanţi şi de a monitoriza concentraţia lor în aer.
Directiva Cadru privind Calitatea Aerului a fost urmată de aşa numitele ‘directive fiică’, care stabilesc valorile limita numerice si valorile ţintă pentru fiecare din poluanţii identificaţi. În ciuda stabilirii limitelor de calitate a aerului si a pragurilor de alertă, obiectivele directivelor fiică sunt de a armoniza strategiile de monitorizare, metodele de măsurare, calibrare si metodele de estimare a calităţii aerului pentru a ajunge la masuri comparabile cu cele din UE si sa asigure informarea definitiva a publicului. Dezvoltarea legislaţiei fiică este susţinută de grupuri de lucru formate din experti prin pregătirea documentului lor de poziţie pe care Comisia îl utilizează ca baza pentru proiectarea legislaţiei. Directive europene din domeniul calităţii aerului:
• Directiva Consiliului nr.96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurator (Directiva-cadru);
• Directiva Consiliului nr.1999/30/EC privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător (Directiva fiică 1);
• Directiva 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din aerul înconjurător (Directiva fiică 2);
• Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul înconjurător (Directiva fiică 3); • Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile
aromatice policiclice în aerul înconjurător (Directiva fiică 4); DOLJ
În anul 2008 a fost demarat Programul de Gestionare a Calităţii Aerului, datorită depăşirilor valorilor limită prevăzute în Ord. 592/2002 pentru media zilnică în cazul PM10 (valori din 2007) şi SO2 (valori din 2006), care cuprinde o serie de măsuri a căror aplicare conduce la scăderea concentraţiilor vizate la valorile admise, domeniile vizate fiind o mai bună gestionare a traficului şi a emisiilor provenite din industrie şi de la instalaţiile mari de ardere.
În urma monitorizarii PM10 în perioada ulterioară demarării Programului, adică în anul 2009, se constata scaderea valorii mediilor anuale (limita admisa 40 µg/mc ) si scaderea numarului de depasiri ale valorii limita admise pentru mediile zilnice (50µg/mc). La statia amplasata in centrul orasului- Primaria, actual codificata DJ2, in anul 2009 a inceput monitorizarea PM2,5, conform cerintelor directivelor CE.
Comparativ, datele obţinute pentru PM10 la staţiile unde au fost monitorizate în anii 2007-2008-2009 sunt prezentate în tabelele de mai jos:
Tabel nr.2.2.9.1 Locaţie An Medie anuală Captură date (%) Nr. depăţiri zilnice
Un factor demn de semnalat este cel legat de condiţiile climatice, mai favorabile dispersiei
poluanţilor în anul 2009 faţă de 2007 şi respectiv 2008 (ani cu ierni mai blânde, secetoşi şi cu temperaturi ridicate înregistrate pe perioade îndelungate pe timpul verii, condiţii nefavorabile dispersiei).
În cazul monitorizării SO2 în cursul anului 2007 s-au inregistrat valori foarte mari la staţia Breasta (peste 1000µg/mc) pe data de 17 octombrie, fără depăşirea pragului de alertă, iar in 2008 a fost o depăşire a pragului de alertă la 2 staţii din oraş, şi anume la Calea Bucuresti şi la Billa, pe data de 13 noiembrie. În cursul anului 2009 nu au mai fost depăşiri ale acestui prag.
În cursul aceloraşi ani, valorile mediilor anuale ale oxizilor de azot-dependente în cea mai mare măsură de trafic au fost apropape constante, spre exemplu, la DJ1 (staţia de trafic) media anuală a Nox pentru anul 2007 este de 58µg/mc, iar pentru 2009 de 57 µg/mc. Valorile inregistrate pentru monoxidul de carbon, de asemenea dependent de trafic, se încadrează în limitele admise pentru mediile mobile pe 8 ore, iar în cursul ultimilor 3 ani mediile anuale sunt sensibil apropiate, de la 0,34 la 0,37 mg/mc pentru staţiile urbane.
Variaţia ozonului în 2009 a inregistrat maxime ale valorilor mobile pe 8 ore în perioada aprilie – iulie, înscriindu-se în cursul firesc al evoluţiei acestui indicator, pe când în 2008, datorită condiţiilor climatice diferite, media lunară cea mai mare s-a obtţnut în august, lună foarte calduroasă si secetoasă. Mediile anuale cele mai mari au fost semnalate în ambii ani la staţiile Billa şi Breasta, cele din 2009 fiind ceva mai scăzute:
Ĩn perioada 2004-2009 starea atmosferei a depins de interacţiunea factorilor naturali (mişcarea maselor de aer, precipitaţii, etc.) dar şi de emisiile de noxe ca urmare a activitãţilor antropice.
Având în vedere nivelul de dezvoltare industrialã a zonei, putem afirma cã rolul hotãrîtor în evoluţia stãrii aerului la nivelul judeţului Mehedinţi este deţinut încã de factorii meteorologici .
Astfel, în ceea ce priveşte gradul de încãrcare a atmosferei cu particule, mai ales cu pulberi sedimentabile, se poate observa cã valorile cele mai ridicate au fost înregistrate în anul 2007 cu o tendinţã substanţialã de diminuare în 2009.
Tabel nr.2.2.9.3 Medii spaţiale ale ale pulberilor sedimentabile
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Media spaţialã 2004 4,33 5,40 6,11 7,55 8,08 7,57 6,40 5,79 7,78 4,59 1,92 3,06 Media spaţialã 2005 1,93 3,15 5,82 5,06 5,12 7,27 5,92 5,79 4,91 3,83 3,59 2,6 Media spaţialã 2006 7,26 5,30 4,76 6,37 8,05 8,80 9,64 6,47 5,86 8,29 8,14 14,65 Media spaţialã 2007 7,52 9,51 5,85 5,27 8,45 9,21 20,9 22,38 16,52 11,66 7,98 7,97 Media spaţialã 2008 7,82 10,13 8,79 6,90 4,97 4,25 14,15 6,65 6,87 8,13 6,46 6,65 Media spaţialã 2009 4.27 6.53 7.7 9.36 8.5 9.65 7 6.53 9.16 9.24 8.3 6.05
72
Concentraţii ale hidrogenului sulfurat Tabel nr.2.2.9.4 Medii spaţiale ale hidrogenului sulfurat
Valorile medii spaţiale sunt comparabile pe anii 2006 – 2009 şi se încadreazã în CMA=0,008
mg/mc Tabel nr.2.2.9.5 Medii spaţiale ale dioxidului de sulf
Valorile medii spaţiale sunt comparabile pe anii 2006 – 2009 ,cu o uşoarã tendinţã de scãdere pe anul 2009 faţa de 2008 şi se încadreazã în CMA=125 µg/mc
Calitatea precipitaţiilor
Calitatea precipitaţilor cãzute ĩn judeţul Mehedinţi este urmãrită prin intermediul a 9 indicatori, dar dintre aceştia în continuare se vor prezenta evoluţiile pH-ului , şi a conţinutului de oxizi de azot pe o perioadã de 4 ani.
Tabel nr.2.2.9.6 Medii spaţiale ale pH-ului (unitati pH) precipitatiilor
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Media spaţialã 2006 6,35 6,11 5,57 6,83 - 6,94 6,80 6,63 6,99 - 6,59 6,80 Media spaţialã 2007 6,9 6,78 6,73 - 6,48 6,75 6,03 5,51 6,95 6,87 6,94 6,95 Media spaţialã 2008 6,99 6,98 6,97 6,97 - 6,94 6,05 - 6,13 6,94 - 6,93 Media spaţialã 2009 6,93 6,93 6,97 6,98 6,94 6,95 6,98 6,62 6,82 6,86 6,95
Valorile pH-ului precipitaţiilor în anul 2009 a scãzut comparativ cu cel din anii anteriori
,precipitaţiile având caracter neutru Tabel nr.2.2.9.7 Medii spaţiale ale sulfaţilor din precipitaţii
Punct recoltare / Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Media spaţialã 2006 1,18 0,92 3,73 - - - 1,74 3,48 - - - 5,75 Media spaţialã 2007 2,13 2,02 1,96 - 2,68 2,87 1,8 2,55 0,69 1,22 0,46 - Media spaţialã 2008 - - - 0,17 - 0,94 3,1 - 3,06 - - 0,1 Media spaţialã 2009 0,47 1,69 1,94 0,98 1,48 1,08 1,3 0,48
Se observã o scãdere uşoarã a valorii sulfaţilor din precipitaţii în anul 2009 faţã de anii anteriori Tabel nr.2.2.9.8 Medii spaţiale ale oxizilor de azot (mg/l) din precipitaţii
Punct recoltare/ ani Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Se observã o scãdere a valorii oxizilor de azot (mg/l) din precipitaţii în anul 2009 faţã de
anii anteriori GORJ
În graficele nr.2.2.9.1 şi nr.2.2.9.2 se observă, în general, o tendinţă descrescătoare pentru toţi poluanţii, exceptând poluanţii NO2 şi CO la staţia GJ-2.
Pentru zona Rovinari, mediile anuale pe anii 2001 - 2007 pentru poluanţii gazoşi sunt
calculate din valori medii zilnice pe 24 h, spre deosebire de anii precedenţi şi anii 2008-2009, când valorile medii anuale au fost calculate din valori medii de scurtă durată (30 min).
Pentru zona Turceni, mediile anuale sunt calculate din valori medii de scurtă durată (30 min).
Puncte de reacoltare/ Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Grafic nr.2.2.9.2 Evolutia mediilor anuale ale CO in statiile automate
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6
GJ-1 GJ-2 GJ-3 CO
mg/mc 2008 2009
74
Din graficele nr.2.2.9.3, nr.2.2.9.4 şi nr.2.2.9.5 se observă că tendinţa este descrescătoare pentru poluantul SO2 pentru toate zonele, uşor crescătoare pentru NO2 în toate zonele, respectiv crescătoare pentru NH3, în zona Tg.Jiu comparativ cu anii precedenţi.
Grafic nr.2.2.9.3 Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul SO2
0
0,005
0,01
0,015
0,02
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009 ANUL
mg/
mc
Tg. JiuRovinariTurceni
Grafic nr.2.2.9.4 Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NO2
0
0,01
0,02
0,03
0,04
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009 ANUL
mg/
mc
Tg. JiuRovinariTurceni
Grafic nr.2.2.9.5 Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NH3
00,020,040,060,08
0,1
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009 ANUL
mg/
mc
Tg. JiuRovinariTurceni
Pulberile care impurifică atmosfera în judeţul Gorj au o natură diversă în funcţie de sursele
ce le generează, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatări de cariere, depozite de zgură şi cenuşă, halde de steril, trafic rutier, producători de materiale de construcţii, precum si încălzirea rezidenţială pentru perioada rece. Compoziţia pulberilor este funcţie de tipul sursei.
În judeţul Gorj, sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sunt: • pentru zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatările miniere de carieră, traficul
rutier; • pentru zona Turceni: Complexul Energetic Turceni; • pentru zonele Motru, Mătăsari, Seciuri, Pinoasa, Jilţ, Timişeni: exploatările miniere de carieră,
traficul rutier; • pentru zona Bârseşti: SC SIMCOR VAR SA Oradea – punct de lucru Tg. Jiu, SC Macofil SA,
SC LAFARGE CIMENT ROMÂNIA SA – Uzina Tg. Jiu, traficul rutier; • pentru zona Meri: Cariera Meri.
Situaţia pulberilor sedimentabile (Grafic nr.2.2.9.6) se prezintă astfel:
75
• pentru zonele: Rovinari, Motru (Roșiuța), Jilț, Bârseşti, Turceni tendinţa este descrescătoare. • tendinţă uşor crescătoare se înregistrează pentru zona Tg. Jiu.
Prin amplasarea geografică în zona de câmpie a Dunării, cât şi datorită unor factori geoclimatici şi hidrometeorelogici specifici, judeţul Olt prezintă o serie de particularităţi privind poluarea cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile. Solul friabil nisipos din zona de sud şi cea centrală a judeţului permite antrenarea de către curenţii de aer predominanţi din direcţia E-V şi SV-NE a particulelor materiale. Ca urmare a acestui fapt datorat şi distrugerilor perdelelor forestiere de protecţie, în perioadele de primăvară secetoasă martie-mai vânturile sezoniere antrenează mari cantităţi de pulberi în suspensie care adeseori produc disconfort pentru locuitorii din zonă. Cu astfel de situaţii în care determinările efectuate au evidenţiat valori de până la 29,32 g/mp/lună pentru pulberile sedimentabile, ne-am confruntat în lunile secetoase din anul 2009. Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea poluării de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbărilor climatice. Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa surselor de poluare. Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. În scopul monitorizării calităţii aerului pe teritoriul judeţului Olt în anul 2009 s-au efectuat un număr de 1923determinări privind următorii poluanţi: NO2, NH3, F şi pulberi sedimentabile. Prin prelucrarea statistică a valorilor medii zilnice ale concentraţiilor poluanţilor s-au determinat la aceşti indicatori concentraţia maximă şi minimă pe 24 ore, frecvenţa de depăşire şi concentraţia medie lunară. Concentraţia medie zilnică pentru poluantul dioxid de azot nu a depăşit CMA pe 24 ore (100 µg/mc), valoarea maximă înregistrată în municipiul Slatina a fost de 24,15 µg/mc. Concentraţia medie zilnică pentru poluantul amoniac nu a depăşit CMA pe 24 ore (100µg/mc), valoarea maximă înregistrată în municipiul Slatina a fost de18,77 µg/mc. Concentraţia medie zilnică pentru poluantul fluor nu a depăşit CMA pe 24 ore (5 µg/mc), valoarea maximă înregistrată în municipiul Slatina a fost de 2,79 µg/mc. Global calitatea aerului în judeţul Olt a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire sub aspectul micşorării concentraţiei de poluanţi măsuraţi, fapt datorat fie modernizării instalaţiilor tehnologice, fie reducerii capacităţii de producţie prin închiderea unor secţii productive. În scopul ameliorării calităţii atmosferei activitatea APM Olt a urmărit aplicarea în practică a politicii naţionale de protecţie a mediului prin: - promovarea în activitatea agenţilor economici a unor tehnologii adecvate pentru reţinerea
poluanţilor la sursă;
76
- gestionarea resursei de aer în sensul reducerii emisiilor până la cele mai scăzute niveluri care să nu depăşească capacitatea de regenerare a atmosferei;
- utilizarea combustibililor cu conţinut redus de steril şi sulf. Pentru staţia automată industrială de tip industrial OT-1, amplasată în mun. Slatina – Dealul Grădişte, poluanţii reprezentativi măsuraţi de aceasta sunt : SO2, NO2, O3, CO şi PM10.
Situaţia privind numărul de determinări orare, concentraţiile anuale, frecvenţa depăşirilor VL sau CMA (%) este prezentată în tabelul 2.2.9.9.
Tabel nr.2.2.9.9
Judeţ Staţia Tipul staţiei
Tip poluant
Număr determinări
orare
Concentraţia Frecvenţa depăşirii VL sau CMA (%) anuală UM
Calitatea aerului la nivelul judeţului Vâlcea în anul 2009 a fost monitorizată prin reţeaua automată de monitorizare formată din cele două staţii: una amplasată în zona rezidenţială, pentru măsurarea nivelului de poluare în municipiul Rm. Vâlcea, cealaltă amplasată în zona industrială, pe platforma chimică Râmnicu Vâlcea. In acest punct au fost monitorizaţi poluanţii proveniţi din zona industrială.
Evoluţia concentraţiilor poluanţilor mediate pe cele două staţii arată o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului, exceptând pulberile în suspensie (fracţia PM10).
Pentru poluanţii uzuali, SO2 si NO2, nivelul de impurificare a atmosferei în perioada 2008-2009 prezintă o constanţă a concentraţiilor determinate.
Pulberile în suspensie, fracţiunea PM10, sunt principalul poluant pentru care depăşirile concentraţiei maxime admise sunt semnificative, pe intervalul de mediere de 24 h. Astfel la nivelul anului 2009 frecvenţa de depăşire a fost de 9,91% la staţia VL2 comparativ cu anul 2008, când frecvenţa a fost de 20%.
Reducerea emisiilor poluante din surse fixe şi în special cele din instalaţiile mari de ardere precum şi a celor din traficul rutier sunt obiective majore pentru agenţii economici şi administraţia locală. Astfel au fost luate o serie de măsuri precum:
- reabilitarea şi modernizarea S.C. CET Govora S.A. - înnoirea parcului auto destinat transportului în comun; -informarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la promovarea transportului durabil.
