Publicitate - Indiscret in Olteniaînchidere, care va fi marcat de un spectacol de lasere ºi...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 6. 6. 6. 6. 6444441 1 1 1 1 25 - 29 aprilie 20 25 - 29 aprilie 20 25 - 29 aprilie 20 25 - 29 aprilie 20 25 - 29 aprilie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

3Amãnunteîn pagina

Amãnunteîn pagina 5

ªtabi dinVâlceaºi Olt,trimiºi înjudecatãde DNA

















Edilii şi-auEdilii şi-auEdilii şi-auEdilii şi-auEdilii şi-au

făcut planulfăcut planulfăcut planulfăcut planulfăcut planul

pentrpentrpentrpentrpentruuuuu

sărsărsărsărsărbătbătbătbătbătoaroaroaroaroareaeaeaeaea

orororororaşului,aşului,aşului,aşului,aşului,

carcarcarcarcare se ve se ve se ve se ve se vaaaaa

întindeîntindeîntindeîntindeîntinde

pe 9 zilepe 9 zilepe 9 zilepe 9 zilepe 9 zile

şi vşi vşi vşi vşi va cosa cosa cosa cosa costttttaaaaa

aprapraprapraproooooximativximativximativximativximativ

400.000400.000400.000400.000400.000

de leide leide leide leide lei

Primãriasunã

adunareaîn centru

de ZileleCraiovei2018

Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Primãriasunã

adunareaîn centru


Publicitate

Primãriasunã

adunareaîn centru


25 - 29 aprilie 2018 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

Într-un cadru festiv, într-unadintre sãlile de conferinþeale Hotelului Ramada,

ªcoala Româno-Britanicã dinCraiova a lansat la începutulacestei sãptãmâni “Ghidul pen-tru învãþãtori care inspirã”. Ce-remonia a fost onoratã de pre-zenþa ambasadorului RegatuluiUnit al Marii Britanii ºi al Ir-landei de Nord la Bucureºti, Ex-celenþa Sa Paul Brummell, adirectorului British Council dinBucureºti, Nigel Bellingham, ºia inspectoarei generale a In-spectoratului ªcolar JudeþeanDolj, Monica Sunã. „Mã bucurcã am reuºit sã organizãm acesteveniment ºi, mai ales, mã bu-cur cã Excelenþa Sa Paul Brum-mell ºi domnul director al Bri-tish Council Bucureºti, domnulNigel Bellingham, au acceptatsã participe la aceastã festivita-te. A fost o onoare pentru noi sãîi avem drept oaspeþi ºi, totoda-tã, acest lucru ne obligã sã þi-nem ºtacheta ridicatã în aniicare urmeazã. Excelenþa Sadomnul ambasador este, de alt-fel, un prieten mai vechi al ºco-

În prÎn prÎn prÎn prÎn prezezezezezenţa Exenţa Exenţa Exenţa Exenţa Excelenţei Sale ambasado-celenţei Sale ambasado-celenţei Sale ambasado-celenţei Sale ambasado-celenţei Sale ambasado-rrrrrul Rul Rul Rul Rul Regatului Uegatului Uegatului Uegatului Uegatului Unit al Marii Britnit al Marii Britnit al Marii Britnit al Marii Britnit al Marii Britanii şianii şianii şianii şianii şial Iral Iral Iral Iral Irlandei de Nlandei de Nlandei de Nlandei de Nlandei de Nororororord la Bucurd la Bucurd la Bucurd la Bucurd la Bucureşti, Peşti, Peşti, Peşti, Peşti, PaulaulaulaulaulBrBrBrBrBrummell, şi a dirummell, şi a dirummell, şi a dirummell, şi a dirummell, şi a directectectectectorororororului Britishului Britishului Britishului Britishului BritishCouncil BucurCouncil BucurCouncil BucurCouncil BucurCouncil Bucureşti, Nigel Bellinghameşti, Nigel Bellinghameşti, Nigel Bellinghameşti, Nigel Bellinghameşti, Nigel Bellingham

lii noastre, un susþinãtor al efor-turilor noastre care ne onorea-zã cu atenþia sa încã de la în-fiinþarea acestei unitãþi de învã-þãmânt. «Ghidul pentru învãþã-tori care inspirã» a fost gânditca o unealtã care sã ajute cadreledidactice în desfãºurarea nobi-lei meserii pe care ºi-au ales-o.Este, concret, un curriculum in-

tegrat pentru clasa pregãtitoarecare atinge toate aspectele acti-vitãþii didactice: proiectare, im-plementare ºi evaluare“, a de-clarat Cristina Catanã – Bucã,preºedinta Asociaþiei Române aTinerilor cu Iniþiativã, fondatoa-rea ªcolii Româno-Britanicedin Craiova. „Este o zi foartefrumoasã pentru cã reprezintãziua în care se lanseazã acestghid metodic. Sunt foarte feri-cit sã revin la Craiova, am vizi-tat ªcoala Româno-Britanicãanul trecut când am fost aici, iarCristina ºi colegii sãi mi-au de-scris proiectul. Pentru mine esteun proiect foarte frumos, foarteambiþios, foarte important ºipentru România. Îi felicit pen-tru realizarea acestuia!“, a vor-bit auditoriului, într-o românãcursivã, Excelenþa Sa Brum-mell. Evenimentul s-a încheiatîn faþa unui ceai fierbinte, undeparticipanþii au putut sã-ºi îm-pãrtãºeascã în mod liber opiniileatât cu privire la evenimentul cetocmai se încheiase, cât ºi faþãde sistemul educaþional româ-nesc, în general. (C. Pretorian)

Aniºoara Stãncules-cu, preºedinteleALDE Craiova,spune cã „respon-sabilitatea nu maitrebuie pasatã întreinstituþii. Monumen-tul trebuie salvat ºiprotejat”.

de Valentin Zarea

Reprezentanþii ALDEsusþin cã au atrasatenþia în nenumãra-

te rânduri asupra nevoii caautoritãþile locale sã acordemai multã atenþie istoriei lo-

cale, patrimoniului de culturãºi civilizaþie al oraºului. „To-tuºi, în pofida semnalelor noas-tre, precum ºi ale consecvenþeiunor jurnaliºti ºi arhitecþi cra-ioveni care pledeazã pentruprotejarea memoriei noastrecolective nu se întâmplã marelucru în activitatea de restau-rare a unor obiective istoriceimportante pentru oraºul nos-tru. La fel stau lucrurile ºi încazul «Fântânii Purcarului»,construitã acum 198 de ani,aflatã în pragul dezintegrãrii.Aceastã fântânã în care se gã-seºte încã apã potabilã ar pu-tea fi recondiþionatã, protejatãºi pusã în valoare turistic cu

ªcoala Româno-Britanicã a lansat

“Ghidul pentruînvãþãtori care inspirã”

































25 - 29 aprilie 2018www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Programul manifestãrilor or-ganizate în acest an este supusvotului consilierilor locali laºedinþa ordinarã de luna aceas-ta a CLM. Spectacolele ºi con-cursurile organizate în perioa-da 1-9 iunie vor fi plasate cuprecãdere în centrul oraºului,edilii renunþând la idea organi-zãrii de manifestãri de sine stã-tãtoare în fiecare cartier.

Craioviþa Nouã, Rovine ºiBrazda lui Novac vor fi înlocui-te însã de „cartierele” Water-park, Nicolae Romanescu, Mul-tifuncþional ºi Polivalentã – lo-caþii care vor avea parte de eve-nimente în timpul serbãrii ora-ºului, dupã cum explicã din ca-pul locului funcþionarii Primã-riei Craiova în raportul înaintatconsilierilor locali. „În perioa-da 01 iunie – 09 iunie 2018, cra-iovenii vor sãrbãtori cea de-aXXII-a ediþie a Zilei Municipiu-lui Craiova, în cel de-al ºaseleaan consecutiv în care acest eve-niment se organizeazã în ediþiede varã. Particularitatea acesteiediþii este aceea cã cele maimulte manifestãri se vor desfã-ºura în zona centralã a oraºului.Parcul Nicolae Romanescu,Centrul Multifuncþional Craio-va, Sala Polivalentã Craiova sauCraiova Water Park vor deveniîn acelaºi timp locaþii interesan-te pentru public, în care se vorderula o serie de activitãþi spe-cifice destinate acestei sãrbã-tori”, se aratã în raport.

Spectacol de operãîn Parc

Astfel, la Centrul Multifunc-þional va avea loc, printre alte-le, un concurs de karting, la

Edilii şi-au făcut planul pentrEdilii şi-au făcut planul pentrEdilii şi-au făcut planul pentrEdilii şi-au făcut planul pentrEdilii şi-au făcut planul pentruuuuusărsărsărsărsărbătbătbătbătbătoaroaroaroaroarea orea orea orea orea oraşului, caraşului, caraşului, caraşului, caraşului, care se ve se ve se ve se ve se vaaaaaîntinde pe 9 zile şi vîntinde pe 9 zile şi vîntinde pe 9 zile şi vîntinde pe 9 zile şi vîntinde pe 9 zile şi va cosa cosa cosa cosa costtttta apra apra apra apra apro-o-o-o-o-ximativ 400.000 de leiximativ 400.000 de leiximativ 400.000 de leiximativ 400.000 de leiximativ 400.000 de lei

Waterpark sunt programate tur-nee de polo, volei ºi fotbal peplajã, în timp ce, în Parcul Ni-colae Romanescu sunt aºteptaþiartiºtii Operei Române Craiovaºi nu numai. «Un moment spe-cial în cadrul programului dinacest an al ”Zilei MunicipiuluiCraiova” va fi organizarea, într-un decor inedit, a unui proiectmuzical de anvergurã, iniþiat deOpera Românã Craiova ºi careva fi prezentat publicului pedata de 03 iunie 2018, în ParculNicolae Romanescu. Este vor-ba despre opera ”Tosca”, pusãîn scenã de artiºtii Operei, subbagheta dirijorului Walter Atta-nasi, cãrora li se alãturã numemari din scena liricã mondialã:Ramon Vargas (tenor) ºi Joan-na Parisi (sopranã)”, se aratã înraport.

Centenar popularîn centru

Dacã fanii operei sunt dirijaþispre parc, iubitorii muzicii po-pulare sunt aºteptaþi în PiaþaMihai Viteazul de artiºtii an-samblului ”Maria Tãnase”, aju-taþi în anul centenarului de co-legi din toate regiunile istorice.«Pentru ediþia din acest an, unalt aspect important este marca-rea, în cadrul ”Zilei Municipiu-lui Craiova”, a sãrbãtorii Cen-tenarului prin includerea proiec-tului propus de Ansamblul Folc-loric ”Maria Tãnase” – ”Se în-tâlneºte român cu român”, princare se creeazã o punte de legã-turã între zonele folclorice ro-mâneºti – regiunile istorice aleRomâniei, cu ce au ele mai fru-mos, ca o carte de vizitã atrãgã-toare nu doar pentru craioveni,ci ºi pentru românii de pretutin-deni. Astfel, la ediþia din acest

an a “Zilei Municipiului Craio-va”, în fiecare zi, de luni pânãvineri, fiecare regiune istoricãva fi reprezentatã de renumiteansambluri de profesioniºti dinþarã, care vor concerta pentrucraioveni. Amintim aici: An-samblul Folcloric “Timiºul”,Ansamblul Artistic Profesionist“Criºana” Oradea, AnsamblulFolcloric “Busuiocul” Bacãu,Ansamblul Folcloric “Junii Si-biului” ºi Ansamblul Folcloric“Maria Tãnase” Craiova», pre-cizeazã documentaþia înaintatãconsilierilor locali.

Reprezentanþii primãriei selaudã cu o ofertã variatã de eve-nimente în acest an: spectacolepentru copii, spectacole lirice,spectacole folclorice, manifes-tãri sportive, spectacole de tea-tru, concerte, expoziþii, concur-suri, salon auto, expoziþii deflori, proiecte de educaþie non-formalã, evenimente de artã al-ternativã etc., «toate conturândtabloul a 9 zile pline de eveni-mente special concepute pentrucraiovenii de toate vârstele ºipreferinþele. Programul “ZileiMunicipiului Craiova” include,de asemenea, concursuri ºi jo-curi pentru copii care vor fi or-ganizate în diferite spaþii aleMunicipiului Craiova». Punctulculminant va fi spectacolul dinseara de 9 iunie. Funcþionariiprimãriei nu divulgã numeleartiºtilor care vor concerta încentru, dar promit un show „im-presionant”, dublat de un spec-tacol de lasere ºi imagini 3D:„Pe lângã spectacolele organi-zate în colaborare cu partenerilocali, evenimentul va culminacu seara de sâmbãtã, 09 iunie2018 – searã în care mari artiºtiai momentului vor face un spec-tacol impresionant. Surprizaserii va fi datã de momentul deînchidere, care va fi marcat deun spectacol de lasere ºi ima-gini 3D, conceput special pen-tru acest eveniment”.

„„„„„IsIsIsIsIstttttorie înseamnă viitorie înseamnă viitorie înseamnă viitorie înseamnă viitorie înseamnă viitororororor“““““

Liberal-democraþiicraiovenisolicitãsalvarea„FântâniiPurcarului“eforturi bugetare deloc mari.Mai mult decât atât, bugetul lo-cal ar putea fi protejat existândbani europeni pentru recondi-þionarea monumentelor istori-ce, bani care ar putea fi acce-saþi depunându-se proiecte înacest sens. ªi nu doar pentru«Fântâna Purcarului». Din pã-cate, se pare cã pentru autori-tãþi istoria localã reprezintã omizã mult prea micã“, susþineAniºoara Stãnculescu. Preºe-dintele ALDE Craiova lansea-zã ºi un apel de conºtiinþã laautoritãþile locale - PrimãriaCraiova, Direcþia de CulturãDolj, Regia Autonomã de Ad-ministrare a Domeniului Public

ºi Fondului Locativ din Cra-iova - sã renunþe la a mai pasaresponsabilitãþile între ele ºisã gãseascã soluþii pentru res-pectarea memoriei oraºuluinostru. „Nu putem vorbi demândrie localã lãsând sã seprãbuºeascã sub ochii noºtriconstrucþii istorice de o valoa-re inestimabilã. Sunt clãdiricare, recondiþionate, ar puteafi extrem de atractive pentruturismul craiovean. Înainte detoate, este însã vorba de res-pectul nostru faþã de noi înºi-ne ca oameni ºi comunitate.- Sã nu uitãm cã istoria în-seamnã viitor”, mai spuneStãnculescu.

Primãria sunãadunarea în centrude Zilele Craiovei 2018


















Publ

icita

te

4ADMINISTRAÞIE

Douã firme privatesunt interesate sãconstruiascã un spitalºi un cãmin de bãtrâniîn comuna PãuºeºtiMãglaºi, potrivit pri-marului AlexandruDediu. „Existã solici-tãri sã concesionãmterenuri pentru douãfirme care vor sãconstruiascã un cãminde bãtrâni ºi un spital.Unul dintre investitorieste vâlcean, iar celã-lalt, din Constanþa.Aceste douã terenurisunt ultimele pe carele mai deþine localita-tea în scopul concesi-unii”, a declarat prima-rul.

de Marielena Popa

Acesta a subliniat cã înanul 2018 vor fi conti-nuate trei proiecte prin

finanþãri PNDL, precum ºi alteproiecte din diverse surse finan-

Pãuºeºti Mãglaºi: Doiinvestitori privaþi vor

sã construiascã un spitalºi un cãmin de bãtrâni

ciare: „Reabilitarea ªcolii ValeaCheii, un proiect de 700.000 lei,reabilitarea interioarã a Dispen-sarului medical (10.000.000 lei)ºi patru kilometri extindere re-þeaua de apã, investiþie ce însu-meazã 15.000.000 lei. Acestetrei proiecte sunt finanþate prinPNDL. Pe de altã parte, începlucrãrile la podul peste Olãneºti,în satul Pietrari, continuãm cuextinderea ºi modernizarea tro-

tuarelor ºi vom monta 500 delãmpi cu led. Din acestea, aufost deja instalate 149 ºi urmea-zã ca în luna mai sã funcþione-ze toate cele 500. Nu în ultimulrând, se lucreazã la CãminulCultural ºi sperãm ca în iuniesã încheiem. Mai dorim sã fa-cem o proiectare pentru extin-derea reþelei de gaze cu aproxi-mativ cinci kilometri”, a spusprimarul Dediu (foto).

Publ

icita

te


5DEZVÃLUIRI

ÎnÎnÎnÎnÎnvârvârvârvârvârttttteli cu Teli cu Teli cu Teli cu Teli cu TVVVVVA deductibilA deductibilA deductibilA deductibilA deductibil

getul de stat”, se aratã în comu-nicatul DNA.

O angajatã a DGFPOlt, acuzatãcã a coordonatºi girat infracþiunea

Activitatea evazionistã a fir-mei a fost coordonatã efectiv ºigiratã de cãtre inculpata Pruni-ºoarã Gheorghiþa, deºi exista oincompatibilitate evidentã cufuncþia publicã pe care o deþi-nea - consilier superior cu atri-buþii de control în cadrul DGFPOlt – Activitatea de InspecþieFiscalã, se mai menþioneazã îndocumentul citat.

„Pentru «serviciile» sale, înperioada 25 octombrie 2012 –25 iunie 2013, inculpata Pruni-ºoarã Gheorghiþa a pretins ºiprimit de la inculpatul Pop Con-stantin sume de bani lunare,necuvenite, în cuantum total de213.735,6 lei”, susþine DNA.

Banii primiþi drept mitã decãtre Pruniºoarã Gheorghiþa aufost justificaþi în evidenþa con-tabilã de Pop Constantin prinachiziþii lunare fictive de servi-cii neindividualizate, „prestate”de douã societãþi comerciale, ceaparþineau unor persoane apro-piate inculpatei. Banii remiºi înrealitate inculpatei PruniºoarãGheorghiþa cu titlul de mitã/cumpãrare de influenþã au fostutilizaþi din dispoziþia acesteiapentru achiziþionarea unui apar-tament în municipiul Bucureºti(în valoare de 153.000 deeuro)”, conform procurorilorAnticorupþie.

În 2013, ConstantinPop a fostcondamnat la 4 anide închisoarecu suspendare

Pop nu se aflã la primele pro-bleme cu legea. În 2013, în ca-litate de ºef al Corpului Gardie-nilor Publici Vâlcea, a fost con-damnat la 4 ani de închisoare cususpendare sub supraveghere aexecutãrii pedepsei pe durataunui termen de încercare de 7ani. Motivul: sãvârºirea infrac-þiunilor de abuz în serviciu con-tra intereselor publice în vede-rea obþinerii unui avantaj patri-monial pentru sine sau pentrualtul. Atunci, el a fost acuzat cãa fraudat bugetul ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, prin operaþi-uni de compensare nelegale, cupeste 19,4 miliarde de lei vechi.Pu

blic

itate

Colonelul Constantin Pop (foto), fost ºef alJandarmeriei Vâlcea ºi al Corpului Gardie-nilor Publici Vâlcea, în prezent proprietaral firmei SC Gardienii SRL, a fost trimis înjudecatã de procurorii anticorupþie pentruevaziune fiscalã ºi spãlare de bani. Alãturide Pop au mai fost deferiþi justiþiei ºefulAdministraþiei Judeþene a FinanþelorPublice (AJFP) Olt, Florin Diaconescuîmpreunã cu mai mulþi subordonaþi, subacuza creãrii unui prejudiciu de aproape 9milioane de lei. SC Gardienii SRL, firmã depazã, a fost creatã în 2005 ºi de-a lungultimpului a desfãºurat activitãþi specifice înmai multe judeþe.

de Marilena Popa

Potrivit DNA, Florin Dia-conescu a fost trimis înjudecatã pentru sãvârºi-

rea infracþiunii de instigare la fa-vorizarea fãptuitorului. Alãturide el au mai fost deferiþi justiþieiGheorghiþa Pruniºoarã, la datafaptelor consilier superior cuatribuþii de control în cadrulAJFP Olt, Cristian Chirilã Þugu-lan, adjunct al ºefului AJFP Olt,ºi Adrian Claudiu Bodescu, ºefServiciu Inspecþie Fiscalã. Aumai fost trimiºi în judecatã ma-nagerul, reprezentantul ºi conta-bilul SC Gardienii SRL, precumºi societatea ca persoanã juridi-cã, sub acuza de evaziune fisca-lã ºi spãlare de bani.

Cum s-a sustrasGardienii SRLde la plata sumeide 8.783.367 lei,potrivit DNA

„În perioada ianuarie 2009 –august 2014, SC Gardienii SRL,a cãrei activitate a fost coordo-natã de inculpatul Pop Constan-tin, nu ºi-a îndeplinit obligaþii-le fiscale, sustrãgându-se de laplata sumei de 8.783.367 leicãtre bugetul de stat, reprezen-tând TVA datoratã în raport deactivitatea efectivã a agentuluieconomic. La comiterea infrac-þiunii de evaziune fiscalã auparticipat efectiv ºi inculpateleMiroiu Elena (contabil) ºi Sef-ter Luminiþa (manager financiarpânã în luna iunie 2012). Con-cret, în toatã perioada menþio-natã, în deconturile de TVA alepersoanei juridice depuse lunarla organul fiscal, au fost eviden-þiate la rubrica TVA deductibilsume mai mari decât cele susþi-nute de documentele de eviden-þã primarã (facturi de achiziþiede bunuri ºi servicii de pe teri-toriul naþional) înregistrate înevidenþa contabilã. În acestmod, prin crearea artificialã,scripticã, a acestui TVA deduc-tibil, a fost diminuatã voit TVAde platã rezultatã din activita-tea realã a societãþii comercia-le, cu consecinþa micºorãrii su-melor de platã datorate la bu-

ªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNAªtabi din Vâlcea ºi Olt,trimiºi în judecatã de DNA

de Virgil Dumitrescu

pe internet ºi nu poþi decât sãrâzi ºi sã plângi la gândul cã”ãºtia” o vor înlocui pe Viori-ca Dãncilã, aºa cum VioricaDãncilã a înlocuit-o, peste ani,pe Suzana Gâdea sau pe AnetaSpornic, simpli miniºtri ai cul-turii ºi ai învãþãmântului, nimicmai mult. Cu ce fapte de vite-jie în ale ºtiinþei de carte se în-nobileazã generaþia post-Dãn-cilã, dintre cele în stare sã nepunã pe fugã, aºadar: ”Creie-rul este un organ oarecum in-dispensabil capului”; ”Niluleste un fluviu rãmas de pe vre-mea faraonilor”; ”Descoperi-rea Americii s-a produs într-unmoment de neatenþie a pazei decoastã”; ”Capitala SUA esteCasa Albã”; ”Zaharia Stancu ascris un roman desculþ, a fostºi ºef de birou la scriitori” etc.Parcã prin anii ”ãºtia” un mi-nistru oricum mai destupat laminte decât Viorica Dãncilãdisipea iluminaþia despre Ham-let cã a fost ”unul dintre cei maimari scriitori pe care i-a datumanitatea”, iar un altul s-arecules ”în faþa trupului neîn-sufleþit al Majestãþii Sale de-functe”. Nu ºtiu dacã chiar seimpune sã plecãm toþi de-aca-sã spre alte zãri de farmec pli-ne. Sigur este cã trebuie sã nedelimitãm prin educaþie deimpostorii, demagogii ºi carie-riºtii de toate culorile politice.Poporul român, înjurat de di-mineaþa pânã seara, o fi avândpãcatele sale, dar însemnat nu-mai cu pãcate, nu putea rãzbiprin istorie. Doar faptul cã arãzbit ºi respirã, aºa cãlcat pegrumaz, este un miracol.

Nu cred în spusele luiCTP cum cã VioricaDãncilã, care pronun-

þã ”privelegiat”, ”imunoglobi-nã” etc., gândeºte aºa: ”Uite cãpot sã calc în picioare limbaromânã ºi nu mi se întâmplãnimic”. Întâia blondisimã de laPalatul Victoria stâlceºte lim-ba românã dintr-un reflex multmai puþin trufaº, nu stãpâneº-te lexicul. ”Pe de altã parte,mai gândiþi-vã la ceva – întrea-bã CTP : cât din populaþiaacestei þãri înþelege ºi se indig-neazã la greºelile de limba ro-mânã ale doamnei Dãncilã?Cât?” Rãspuns: atât cât a înþe-les ºi s-a indignat ºi pe vremeacând marinarul piroman ne po-vestea despre navele care ”sescufundaseu”, prea puþin însãfaþã de modul inconºtient încare ne batem joc de un bunde preþ dat nouã de la naºtere.În volumul ”Convorbiri cuMihai I al României”, de Mir-cea Ciobanu, fostul suveran sedestãinuie: ”Mã supãrã mult sãaud vorbindu-se româneºteamestecat. Chiar ºi în jurnale-le româneºti dau mereu pesteun anumit fel de a vorbi, greude înþeles, oamenii au începutsã întrebuinþeze niºte cuvinteciudate, niºte neologisme nupot sã le numesc”. Importul deneologisme nu e posibil fãrãcunoaºterea cât de cât a uneilimbi sau a mai multor limbistrãine. Mai grav este cã însãºilimba românã devine o limbã”strãinã”, confuzã ºi ridicolã,în gura contemporanilor. ”Fu-giþi, când vor veni ãºtia la pu-tere va fi ºi mai ºi…” circulã

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Cei ”privelegiaþi”dupã Dãncilã

Executivul PrimãrieiRâmnicu Vâlceapropune ConsiliuluiLocal, în cadrul ºedin-þei ordinare din 26aprilie a.c., aprobareaunei asocieri pentruorganizarea Festivalu-lui Berii – SerbãrileTimiºoreana. Eveni-mentul urmeazã sã sedesfãºoare în perioa-da 29 iunie – 1 iulie2018, pe Splaiul Inde-pendenþei.

de Marielena Popa

Valoarea aproximativã aproiectului la care Pri-mãria Râmnicu Vâlcea

este partener se ridicã la 26.000de euro, cheltuieli ce vor fi su-portate de firma bucureºteanãSC Viobeti Comimpex SRL. Pri-mãria Râmnicu Vâlcea va punela dispoziþie cu titlu gratuit Spla-iul Independenþei ºi va promo-va evenimentul cu mijloaceleproprii, se aratã în proiectul de

hotãrâre. Vor fi organizate spec-tacole de muzicã popularã ºiuºoarã, spaþii destinate meºteri-lor populari ºi comercianþilor,zone destinate alimentaþiei pu-blice, precum ºi un parc de dis-tracþii. Pe parcursul celor trei zilevor cânta Alessia, Reli Sanda,Lorenna, Ansamblul ”Mioriþa”de la Vaideeni, Jull, Alb Negru& Ralfo ºi Rareº, Nina Predes-cu, Bambi ºi Connect-r.

Publ

icita

te

Festivalul Berii –Serbãrile Timiºoreana,

la Râmnicu Vâlcea


7CULTURÃ

Premiera comedieimuzicale „Uite tata,nu e tata”, celebrareaZilelor Europene aleOperei ºi spectacolul-eveniment „Tosca”sunt principalelerepere muzicale alefinalului de stagiune.

Premiera primãverii laOpera Românã Craiovaeste comedia muzicalã

„Uite tata, nu e tata”, pe un textde Mihail Joldea, muzica de Ale-xandru Iosub, cuplete muzicalede George Mihalache. Spectaco-lul regizat de Laurenþiu Nicu, cuscenografia semnatã de RãsvanDrãgãnescu ºi coregrafia reali-zatã de Laurenþiu Nicu, este pro-gramat pentru sâmbãtã, 28 ºiduminicã, 29 aprilie 2018, înce-pând cu ora 19.00, la CerculMilitar Craiova.

Cele douã reprezentaþii pline

de culoare ºi umor, care îl voravea la conducerea muzicalã pemaestrul Alexandru Iosub, îivor reuni, alãturi de OrchestraOperei Române Craiova, pe ar-tiºtii Daniel Cornescu, CosminVasilescu, Gabriel Marciu,Edith Mag, Anca Þecu, Lauren-þiu Nicu, Noemi Modra, AlinaPãun, figuraþia fiind asiguratãde Amina Almahadin, CostinNanu ºi Raul Bãlºeanu.

Zilele Europeneale Operei

Sãrbãtorite pe întregul conti-nent în anul 2018 în perioada4-12 mai, Zilele Europene aleOperei vor fi celebrate ºi deOpera Românã Craiova, aceas-ta alãturându-se zecilor de in-stituþii ºi companii prestigioasedin 20 de þãri din Europa.

Opera Românã Craiova(www.operacraiova.ro) a pro-gramat douã spectacole specia-

le în cadrul acestui eveniment:„Aida” de Giuseppe Verdi (6 mai2018, ora 19.00, Cercul MilitarCraiova) ºi o nouã reprezentaþie„Uite tata, nu e tata” (12 mai, ora19.00, Cercul Militar Craiova).

Dorindu-ºi o apropiere decomunitate, Opera îi aºteaptã pecraioveni la o repetiþie de baletcu public, pe 7 mai, de la ora17.00, la sediul din strada Mi-hai Viteazul nr. 7, în sala IoanKelemen. Accesul este liber înlimita celor 30 de locuri dispo-nibile, rezervãrile putând fi fã-cute la adresa de e-mail [email protected] sau la nu-mãrul de telefon 0351.405.495.

Evenimente în ParculNicolae Romanescu

Dacã anul trecut Teatrul deVarã din Parcul Nicolae Roma-nescu s-a dovedit neîncãpãtor lareprezentaþiile „Carmina Bura-na”, anul acesta Opera Românã

Craiova revine pe scena Teatru-lui de Varã cu îndrãgitul spec-tacol de dans „El Amor” (19mai, ora 21.00).

Soliºti de prim rang,la Craiova

Dupã spectacolele grandioa-se în aer liber rãmase în memo-ria craiovenilor, „Carmina Bu-rana” (2014) ºi „Carmen – RockVersion” (2016), Opera Româ-nã Craiova oferã publicului ºiîn acest an, în cadrul ZilelorMunicipiului Craiova, un spec-tacol eveniment: „Tosca” deGiacomo Puccini, miercuri, 6iunie 2018, de la ora 21.00, înParcul Nicolae Romanescu.Evenimentul muzical va aduceîn Bãnie soliºti de prim rang înarta liricã la nivel mondial, pro-tagoniºtii fiind celebrul tenorRamon Vargas (Mario Cavara-dossi), soprana Joanna Parisi(Floria Tosca) ºi baritonul Al-

berto Gazale (Baronul Scarpia).Spectacolele Operei Române

Craiova sunt realizate cu spri-jinul Primãriei MunicipiuluiCraiova ºi al Consiliului LocalCraiova.

Rezervãrile pot fi fãcute pepagina web www.operacraio-va.ro, la adresa de e-mail: [email protected] la numãrul de telefon0351.442.471.

Parteneri:Agerpres, Uniunea Ziariºtilor

Profesioniºti din România, Cu-vântul Libertãþii, Oltenia 3TV,Lupa, TVR Craiova, Gazeta deSud, Radio Sud, Craiova.ro,Jurnalul Olteniei, Micapi, Ra-dio Horion, Tele U, GTV, Indis-cret în Oltenia, Republica TV,Oltenaºul, Oltenia24.ro, Rama-da Plaza, Universitatea dinCraiova, Mercur Center, Elec-troputere Parc Mall, AkademosAlpinism Acrobatic, RAT Cra-iova, Monumente Oltenia, Fes-tivaluri Româneºti.

Evenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din CraiovaEvenimente în lanþla Opera din Craiova


Conform prestigioaseipublicaþii FinancialTimes, Comisia Euro-

peanã ia în calcul sã redirecþi-oneze fonduri de coeziune dezeci de miliarde de euro, decare beneficiazã state central ºiest-europene, spre þãri afecta-te de crize financiare, precumGrecia ºi Spania. Culmea, toc-mai spre state (vezi Spania -3,1%) care depãºesc þinta dedeficit bugetar de 3% (stabili-tã prin Tratatul de la Maas-tricht), atât de invocatã în ca-zul României în ultimul an ºinu numai.

Se pare cã nu mai departe deluna mai, aceastã mãsurã ur-meazã sã fie prezentatã ca par-te a Proiectului de Buget alUniunii Europene pentru pe-rioada 2021-2027, marcând re-configurarea semnificativã apoliticilor de coeziune în valoa-re de 350 de miliarde de euro.

Comisia Europeanã vrea ast-fel sã punã capãt practicii acor-dãrii fondurilor de coeziunedoar pe baza cuantumului Pro-dusului Intern Brut, introdu-când criterii noi precum: rataºomajului în rândul tinerilor,starea educaþiei, situaþia me-diului, numãrul de imigranþiextracomunitari ºi dezvoltareainovaþiilor, dar ºi gradul de res-pectare a principiilor statuluide drept (?!).

Cred cã acest demers într-un

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

moment ºi aºa dificil pentruProiectul European riscã sacreeze tensiuni suplimentaremari între statele membre ºi onouã falie între þãrile mai vechiºi mai noi din Uniune.

România respectã regulilejocului la nivel european. Neîndeplinim toate angajamente-le pe care ni le-am luat în faþapartenerilor europeni. Suntemnu doar beneficiar, ci ºi con-tributor la bugetul Uniunii.

Legarea fondurilor de alteelemente ar constitui o încãl-care grosolanã nu numai a pre-vederilor, dar ºi a principiilorfundamentale ale Uniunii Eu-ropene.

Ce mai rãmâne din funda-mentul solidaritãþii ºi asigura-rea convergenþei între econo-miile statelor membre?! Con-vergenþa nu este o operã de ca-ritate a þãrilor dezvoltate pen-tru cele din Est, ci o necesitateobiectivã pentru a asigura co-eziunea ºi reuºita astfel a Pro-iectului European.

Ce mai rãmâne din visulpãrinþilor fondatori ai EuropeiUnite, dacã în numele accele-rãrii procesului de integrare secreeazã premise pentru maipuþinã integrare?!

Se anunþã vremuri intere-sante pentru UE, dar vorbaunui înþelept chinez: ”sã nefereascã cel de sus de vremuriinteresante”.

Cine aruncã cu piatraîn geam?

La începutul sãptã-mânii a debutat, laCraiova, cea de-a XI-a ediþie a Festivalu-lui InternaþionalShakespeare cuspectacolul „Poveº-tile africane ale luiShakespeare”,prezentat de TeatrulNou din Varºovia(Polonia), în regia luiKrzysztof Warlikow-ski.

Astfel, timp de douãsãptãmâni, Craiovava gãzdui unul dintre

cele mai importante festiva-luri Shakespeare ale lumii.Trupe din Polonia, MareaBritanie, Coreea de Sud, Afri-ca de Sud, România, Belgia,Franþa, Japonia, Australia,Canada ºi SUA vor urca pescena Teatrului Naþional”Marin Sorescu”. Ediþia dinacest an, cea de-a XI-a, sedesfãºoarã sub genericul”Planeta Shakespeare”.

https://youtu.be/rROa-3iSx0Nc

Din Asia, Mokwha Reper-tory Company din Seoul (Co-reea de Sud) aduce un Romeoºi Julieta în regia lui Oh Tae-suk, creatorul unei lumi tea-trale unice, ”O explozie vi-zualã a esteticii teatrale tra-diþionale coreene”. JijoshaYamanote Company din To-kyo (Japonia) prezintã la Cra-iova ”Furtuna”, în regia luiMasahiro Yasuda. ”Furtuna”este deseori descrisã ca o pie-sã despre iertare. Aceastãproducþie, totuºi, se concen-treazã nu pe iertare, ci pe lip-sa ei, piesa povestind cumProspero îºi dã seama, trep-

tat, cã nu va fi iertat.Din America de Sud, una din-

tre cele mai importante compa-nii de teatru din Brazilia, Tea-trul ”Clownii lui Shakespeare”din Natal, trimite la Craiova oprezentare multimedia a spec-tacolului ”Excelenþa sa, Richardal III-lea”. Spectacolul, care sedesfãºoarã în spaþiul public, esteo combinaþie poeticã menitã sãpunã incertitudinile permanen-te din piesa lui William Shake-speare faþã în faþã cu realitãþileculturale populare din spaþiulbrazilian, în special din culturi-le Minas Gerais ºi Rio Grandedo Norte, ca rezultat al parte-neriatului de succes dintre re-gizorul Gabriel Villela ºi Com-pania Clowns de Shakespeare.

Din Africa de Sud, Abraham-se & Meyer Productions, singu-ra companie independentã deteatru clasic, aduce la Craiova”Macbeth”, în regia lui FredAbrahamse. Fred Abrahamse aabsolvit Universitatea din CapeTown, fiind considerat unul din-tre regizorii de marcã din Afri-ca de Sud. De-a lungul celor 36de ani de carierã, Abrahamse aregizat peste 150 de producþiide toate genurile, printre care senumãrã spectacole de teatru cla-sic, operã ºi teatru muzical.

Din America de Nord, dinSUA, Q Brothers ºi ChicagoShakespeare Theater prezintãOthello – Remix, o interpretareexuberantã, de 80 minute, a po-vestirii tragice a lui Shakespea-re. Comandatã de Teatrul Glo-be al lui Shakespeare din Lon-dra ºi Teatrul Shakespeare dinChicago, câºtigãtoare a premiu-lui pentru cele mai bune versuriºi cel mai bun nou muzical (Pre-miile MTM:UK) la FestivalulFringe din Edinburgh, ad-RAP-tarea Fraþilor Q a lui Othelloeste „un triumf de la început ºi

pânã la sfârºit”. În prezent, auspectacole pe Broadway, la Te-atrul Westside din New York.

Din Quebec, ConArt / Cacha-ça Prod, o companie de produc-þie discograficã, aduce “Regelelirei” un spectacol direct, în carepersonajul activ este sonetulshakespeareian recitit, într-omanierã proprie, expus liber deorice convenþii teatrale unuipartener inteligent, care nu arereplicã scrisã, nu este vocal, dar,provocat de actor, poate reacþi-ona. Acest partener ideal estepublicul.

Canada vine cu un spectacolîn afara programului shakespea-rian prezentat de Compania ”ExMachina” din Quebec. RobertLepage, despre care legendarulPeter Brook afirma cã este ”ge-niul regiei mondiale contempo-rane”, revine, la 20 de ani de laprima punere în scenã, cu piesaAce ºi Opiu. Versatil în toateformele de teatru, Robert Lepa-ge este nu numai un maestru alregiei, ci ºi un talentat drama-turg, actor ºi regizor de film.Abordarea sa teatralã, extrem decreativã ºi originalã, i-a adusrecunoaºterea internaþionalã,care a zdruncinat din temeliidogma orientãrii clasice, în spe-cial prin utilizarea tehnologiilormoderne.

Din Australia vine actorulBrett Brown, care prezintã unone-man show ce exploreazãmultiplele laturi ale lui ”Henrical V-lea” (regia: Philip Parr) allui Shakespeare: monarh ºi bãr-bat. Descris de The SydneyMorning Herald ca o „stea îndevenire” care „poate sã cânte,sã danseze ºi sã joace astfel în-cât sã punã aproape pe oricinela colþ”, actorul ºi baritonul aus-tralian Brett Brown este absol-vent al Academiei Regale deArtã Dramaticã (RADA) din

pag. 8

Publ

icita

te


9SPECIAL

CrCrCrCrCraioaioaioaioaiovvvvva, capita, capita, capita, capita, capitala tala tala tala tala teatreatreatreatreatruluiuluiuluiuluiului

Africane ale lui Shakespeare”,prezentat de Teatrul Nou dinVarºovia (Polonia), un specta-col de 310 minute ce ”încalcãtoate codurile teatrale, încura-jeazã viaþa ºi propune tuturor oexperienþã umanã incredibilã”(Le Soir). Din Marea Britanie,Flute Theatre aduce o ”A douãs-

prezecea noapte”, în regia luiKelly Hunter, cu “muzicã non-stop, halucinant de rafinatã,magie artizanalã ºi miracole dezi cu zi” (Robert Shaughnessy),Teatrul de Repertoriu Worces-ter vine cu ”Al doilea pat”, unone-woman show care o aduceîn centrul atenþiei pe Anne Hat-

haway ºi prilejuieºte momentede reflectare asupra vieþii ei cumarele scriitor. Compania Che-ek by Jowl din Londra revinela Festivalul InternaþionalShakespeare, Craiova, de dataaceasta alãturi de Teatrul Puº-kin din Moscova. Declan Don-nellan prezintã ”Mãsurã pentrumãsurã”, ”Un memento vehe-ment al faptului cã puterea co-rupe” (The Guardian). CarollVanwelden (Belgia) va susþineun concert de Jazz – ”Shake-speare - Sonete”. Teatrul Naþi-onal din Nice (Franþa) prezintã”Furtuna” Irinei Brook. Actriþãºi regizoare, fiica actriþei Natas-ha Parry ºi a regizorului PeterBrook, Irina Brook a studiat artadramaticã la New York, în jurulanilor 1980, cu Stella Adler,conform tehnicilor Actor’s Stu-dio. Tot din Franþa vine ºi acto-rul Laurent Schuh, iniþiatorulCompaniei ,,Les Arts et Mou-vants” din Paris, cu spectacolul”Ziua de mâine nu mai poateaºtepta”, un manifest pentru untimp prezent, chintesenþa capo-doperei numite “WilliamShakespeare” de Victor Hugo.

România este reprezentatã laCraiova de Teatrul Nottara dinBucureºti, Teatrul de Stat ”Re-gina Maria” Oradea, Teatrul”Toni Bulandra” din Târgoviº-te, Teatrul de Animaþie ”Þãndã-ricã” din Bucureºti, Teatrul deComedie Bucureºti, UNTEA-TRU, Centrul Cultural ,,Redu-ta” din Braºov, Compania Tea-tralã Okaua de la Liceul A.I.Cuza din Bucureºti ºi Compa-nia Teatrulescu din Craiova.

Teatrul Naþional ”Marin So-rescu” din Craiova, de dataaceasta în calitate de gazdã aFestivalului InternaþionalShakespeare, prezintã ”NopþiAteniene”, în regia lui CharlesChemin - un spectacol compusdin cele douã piese ale luiShakespeare care se pretrec înAtena Greciei Antice – Timondin Atena ºi Visul unei nopþi devarã. Atena este în mod parti-cular un decor ambivalent, po-tenþial secret ºi extravagant, în-tre palate ºi pãdure, piatra ve-che ºi natura, realitatea ºi vise-le, viaþa ºi teatrul. Cu toate cã

Londra. El a avut reprezentaþiicu Opera Australia, RoyalShakespeare Company, Shake-speare’s Globe, BBC, în spec-tacole ºi musicaluri pe West Enddin Londra ºi în festivaluri deteatru din întreaga Europa.

Din Europa, lista spectacole-lor se deschide cu ”Poveºtile

sunt destul de diferite, celedouã piese vorbesc despreevadarea dintr-o lume codi-ficatã. Charles Chemin esteun tânãr regizor francez. Înmunca sa, teatrul se combi-nã cu dansul ºi cu artele per-formative, unde realitatea ºificþiunea se ciocnesc, iar spa-þiul ºi timpul sunt parametriinstabili. Charles lucreazãalãturi de Robert Wilson încalitate de coregizor, la spec-tacole precum ”The Blacks”la Teatrul Naþional Odéondin Paris, ”Rinocerii” la Te-atrul Naþional “Marin Sores-cu” din Craiova, ”Krapp’sLast Tape”, unde îl îndrumãpe Wilson pe scenã, ºi la pre-miera din 2019, ”Cartea Jun-glei” cu trupa CocoRosie orMary said, cu Isabelle Hup-pert în rol principal la Théâ-tre de la Ville in Paris.

Festivalul InternaþionalShakespeare a debutat laCraiova în 1994 ºi a fost ini-þiat de Fundaþia Shakespea-re, avându-l ca director fon-dator pe Emil Boroghinã,dupã modelul marilor festi-valuri internaþionale, precumcele din Edinburgh, Tokyo,Ierusalim sau Montreal. Fes-tivalul Shakespeare s-a ex-tins treptat, în timp ºi în spa-þiu, adresându-se unor cate-gorii din ce în ce mai largide public, acoperind din ceîn ce mai multe zone undeprezintã spectacolele invita-te ºi proiectând opera mare-lui Bard în eternitate. Aºadar,titlul ediþiei curente, „Plane-ta Shakespeare”, se înscrieîntr-o ordine fireascã, spec-tacolele aduse în cadrul edi-þiei din 2018 reprezentândtoate continentele pãmântu-lui.

Festivalului InternaþionalShakespeare este organizatde Teatrul Naþional ”MarinSorescu” ºi Fundaþia Shake-speare, susþinut de Munici-piul Craiova prin ConsiliulLocal Municipal, cofinanþatde Consiliul Judeþean Dolj,Ministerul Culturii ºi Identi-tãþii Naþionale ºi InstitutulCultural Român.

A început cea de-a XI-aediþie a FestivaluluiInternaþional Shakespeare


















SSSSSC APAVIL SA - Cen-trul Exploatare Vest adesfãºurat în perioada

16-20 aprilie 2018 o serie deactivitãþi în întreaga arie de ope-rare.

AVARII REZOLVATE. Înaceastã perioadã au avut locmai multe intervenþii pentrueliminarea pierderilor de apã întimp util. Astfel, s-a intervenitla reþeaua de apã stradalã dincom. Pãuºeºti, unde s-au efec-tuat urmãtoarele operaþii: sãpã-turã, montare robinet trecere,niplu ºi racord compresie ºiumpluturã cu pãmânt, iar însatul Romanii de Sus, oraºulHorezu, au fost remediate pier-deri de apã din reþeaua strada-lã, efectuându-se operaþiile:sãpãturã manualã, sudurã elec-tricã, montat coliere de repara-þii, urmate de refacerea zoneila starea iniþialã.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- au fost identificate ºi înlo-cuite apometre ºi piese defecteale branºamentelor de apã po-tabilã în Bãile Govora, sateleVulpuieºti ºi Scãriºoara ºi co-muna Mihãeºti;

- s-a continuat preluarea decontracte branºamente apã ºiracorduri canalizare pe str. Prin-cipalã, sat Pietrarii de Sus, co-muna Pietrari;

- a demarat revizia instalaþieide pompare din incinta staþiei deapã Barcane, efectuându-seoperaþii de sudurã colector ºiintervenþii vanã clapet de reþi-nere, la pompa nr. 2;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti -Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti), lastaþiile de epurare de la Pietrari,Mihãeºti ºi Buneºti ºi la staþiilede repompare din Pãuºeºti –Otãsãu, Pietrari ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametriiapei potabile furnizate în siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti - Otãsãu, Pietrariºi Frânceºti, cât ºi ai apei me-najere descãrcate în pârâul Go-vora de la cele douã staþii deepurare, Buneºti ºi Mihãeºti,respectiv în râul Otãsãu de lastaþia de epurare Pietrari;

- în satul Foleºtii de Sus, com.Tomºani, s-a intervenit pentrudesfundarea ºi curãþarea reþeleide apã ºi a branºamentelor exis-tente;

- în oraºul Horezu, strãzileMircea cel Bãtrân – Bl. O4 ºiNicolae Iorga – Bl. O2, au fostrealizate lucrãri de desfundare,curãþire ºi spãlare a reþelelor decanalizare ºi cãminelor existen-te, cu hidrojet ºi manual;

- au fost executate lucrãri de

Activitateintensã

la Apavil -Centrul

Vestcurãþire a barajului la captareaRâmeºti;

- s-au executat lucrãri debranºare la reþeaua de apã pota-bilã în oraºul Horezu, sat Ro-manii de Sus ºi de racordare lareþeaua de canalizare în com.Tomºani, sat Foleºtii de Sus,conform avizelor tehnice;

- s-a intervenit pentru înlocui-rea pieselor defecte la branºa-mentele de apã în satul Foleºtiide Sus - com. Tomºani ºi pestrada Olari din oraºul Horezu;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi nr. 17 din localitateaN. Bãlcescu;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a staþiilor de repompare apãpotabilã SP1-Romani, SP2 - Pã-dureþu din oraºul Bãbeni;

- au fost închise purjãrile înloc. ªirineasa;

- s-au efectuat operaþii de în-locuire vanã pe str. Mãrculeºtidin oraºul Bãbeni;

- s-au efectuat lucrãri de mon-tare tablou comandã ºi instala-þie de iluminat la puþul nr.5 dincadrul staþiei de captare, trata-re, pompare ºi distribuþie a apeiFrânceºti;

- s-au efectuat lucrãri de ame-najare terasament în satul Ple-ºoiu din loc. N. Bãlcescu ºi pestr. Ariei ºi str. Mãrculeºti dinoraºul Bãbeni, în urma unor in-tervenþii pentru remediereapierderilor de apã survenite;

- s-a asigurat buna funcþiona-re a staþiei de epurare ape uzateValea Bãlceasca din loc. N. Bãl-cescu;

- s-a verificat rezervorul deacumulare apã 300 mc din lo-calitatea ªirineasa;

- s-au vidanjat cãminele sta-þiilor de repompare apã uzatã ºicãminele de canalizare, care ne-cesitã vidanjare periodicã, dinlocalitãþile N. Bãlcescu ºi ªiri-neasa;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a staþiilor decaptare, tratare ºi distribuþie aapei din ªirineasa ºi localitateaN. Bãlcescu - Predeºti ºi Corbi,precum ºi buna funcþionare areþelei de canalizare Corbi-Ro-tãrãºti, loc. N. Bãlcescu.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost verifi-cate ºi înlocuite apometre în toa-ta aria de operare, acolo undeacestora urma sã le expire veri-ficarea metrologicã sau eraudeteriorate. Pu

blic

itate

10ACTUALITATE

Consiliul JudeþeanDolj a obþinut, prinProgramul InterregV-A România –Bulgaria, o finanþarede peste 9 milioanede euro, în cadrulcãruia va fi moderni-zat drumul judeþean652A Cârcea, careface legãtura întredrumurile naþionaleDN 6 ºi DN 65. Aces-ta este cel de-aldoisprezeceleaproiect cu fondurinerambursabile înexerciþiul curentobþinut de CJ Doljpentru care s-asemnat contractulde finanþare.

de Dan Olteanu

„Proiectul CJ Dolj pentrumodernizarea drumului jude-þean care face legãtura între dru-murile naþionale DN 6 ºi DN 65a primit finanþare din fondurinerambursabile. Demersul, carevizeazã o ºosea ce traverseazãîntreaga comunã, a fost depusîn cadrul Programului InterregV-A România – Bulgaria, valoa-rea totalã eligibilã care revineConsiliului Judeþean ridicându-se la aproape 4 milioane deeuro. Vreau sã evidenþiez impli-carea domnului primar Valeri-cã Pupãzã, dar ºi importanþadeosebitã a acestei zone dinpunct de vedere economic, aiciregãsindu-se sediile multorcompanii, care au nevoie de oinfrastructurã rutierã bunã. Câr-cea a cunoscut o frumoasã dez-voltare încã de la formarea ei,în anul 2004, atunci când s-a

desprins din comuna Coºoveni,localitatea fiind astãzi un exem-plu de urmat pentru alte comu-nitãþi.

Interreg V-A, prin care cola-borãm cu parteneri din Bulga-ria, constituie o bunã sursã deatragere a fondurilor europene,doar prin acest program Consi-liul Judeþean Dolj având depu-se proiecte în valoare totalã depeste 25 de milioane de euro.Au apãrut ºi niºte condiþii spe-ciale în legãturã cu acest pro-gram, în sensul cã nicio entitatepublicã înscrisã pentru obþine-rea finanþãrii nu poate sã aibãmai mult de patru proiecte înderulare în acelaºi timp. Dinaceastã perspectivã, noi am alessã propunem ºase demersuri ºiam avut plãcuta surprizã sã con-statãm cã toate au fost declara-te câºtigãtoare, numai cã douãdintre ele vor fi trecute într-olistã de rezervã, urmând a primi


11ADMINISTRAÞIE

efectiv finanþare în momentul încare se finalizeazã implementa-rea unora dintre primele patru.

CCCCCJ DolJ DolJ DolJ DolJ Dolj continuă inj continuă inj continuă inj continuă inj continuă invvvvvesesesesestiţiile în infrtiţiile în infrtiţiile în infrtiţiile în infrtiţiile în infrasasasasastrtrtrtrtructuructuructuructuructura ra ra ra ra rutieră a judeţuluiutieră a judeţuluiutieră a judeţuluiutieră a judeţuluiutieră a judeţului

rã vor fi semnificative, poateprintre cele mai importante in-vestiþii realizate în ultima vre-me de CJ Dolj. Vor fi abordate,în aceastã perioadã, lucrãri dereabilitare ºi modernizare pen-tru aproximativ 200 de kilo-metri de drumuri.

Sunt incluse aici atât proiec-te aprobate în cadrul Programu-lui Operaþional Regional ºi afla-te acum în faza licitaþiilor, câtºi investiþii finanþate prin Pro-gramul Naþional de DezvoltareLocalã. Acestora li se adaugãdemersurile promovate prin in-termediul Programului InterregV-A România – Bulgaria, cumeste ºi cazul modernizãrii dru-mului judeþean 652A ºi, de ase-menea, ne aºteptãm la veºtibune ºi în ceea ce priveºte pro-iectele depuse prin StrategiaUniunii Europene pentru Re-giunea Dunãrii.

Noutãþile pe care le aduceproiectul despre care vorbimastãzi – ºi pe care le vom regãsi,de altfel, la toate celelalte de-mersuri ale noastre cu finanþa-re europeanã – sunt elementelemoderne, inovatoare de sigu-ranþã rutierã, de la indicatoaresemnalizate prin leduri ºi ali-mentate cu ajutorul panourilorsolare pânã la marcaje rezona-toare, foarte utile în condiþii de

ceaþã, de vizibilitate redusã, îngeneral. Toate acestea sunt me-nite sã reducã numãrul acciden-telor pe drumurile judeþene ºi,în definitiv, sã aducã arterelerutiere pe care le gestionãm lastandardele drumurilor naþiona-le. Doresc sã adresez ºi eu feli-citãri echipei de elaborare a pro-iectului, dar ºi mult succes înimplementarea acestui demers“,a menþionat vicepreºedintele CJDolj, Cosmin Vasile.

Cel de-al 12-leacontract semnat

Contractul de finanþare pen-tru proiectul care prevede mo-dernizarea drumului judeþean

DJ 652A a fost semnat marþi -24 aprilie, la Palatul Adminis-trativ, fiind cel de-al 12-lea con-tract care implicã fonduri ne-rambursabile semnat de CJ Doljîn exerciþiul curent. „Din acestmoment, intrãm în linie dreap-tã cu implementarea demersu-lui pentru care am reuºit, în par-teneriat cu Agenþia de Infras-tructurã Rutierã din Sofia, sãobþinem fonduri în cadrul Pro-gramului Interreg V-A România– Bulgaria.

În perioada imediat urmãtoa-re, Consiliul Judeþean Dolj valansa licitaþia pentru atribuireacontractului de lucrãri. Avanta-jul în cazul drumului judeþeanDJ 652A este cã deja dispunemde proiectul tehnic, astfel cã,odatã desemnat executantul, seva putea trece direct la etapamodernizãrii acestei artere ru-tiere importante, care conectea-zã douã drumuri naþionale, tra-verseazã una dintre cele maidezvoltate comune din judeþulnostru ºi asigurã un acces maifacil cãtre zona AeroportuluiInternaþional Craiova.

Ajungem astfel la cel de-aldoisprezecelea proiect cu fon-duri nerambursabile pentru caream semnat contractul de finan-þare în exerciþiul curent. Valoa-rea cumulatã a acestor demer-suri – care includ mai multe in-

vestiþii în infrastructura rutie-rã, dar ºi restaurarea unormonumente istorice, creareaunei unitãþi de intervenþie însituaþii de urgenþã la aeroportsau dotãri cu aparaturã me-dicalã – se apropie de 120 demilioane de euro, din careaproximativ 90 de milioane

Le mulþumim colegilornoºtri, cei care au avut multenopþi nedormite ca sã elabo-reze în timp util proiectul pri-vind DJ 652A, alãturi de ce-lelalte demersuri declaratecâºtigãtoare. Avem un colec-tiv foarte frumos la ConsiliulJudeþean ºi îi felicit pe toþi ceicare, indiferent de structura încadrul cãreia activeazã, îºiaduc contribuþia la realizareaacestor investiþii“, a precizatpreºedintele CJ Dolj, IonPrioteasa.

Peste 200 dekilometri dedrumuri, reabilitaþiîn urmãtorii doi ani

Vicepreºedintele CJ Dolj,Cosmin Vasile, a subliniatfaptul cã demersurile pentruîmbunãtãþirea reþelei de dru-muri reprezintã o prioritate aadministraþiei judeþene în pe-rioada 2018 – 2019. „Spu-neam încã de la ºedinþa CJ încadrul cãreia a fost aprobatbugetul pentru 2018 cã ur-meazã doi ani în care inves-tiþiile în infrastructura rutie-

au fost obþinute prin progra-me ale Uniunii Europene, iarrestul prin Programul Naþio-nal de Dezvoltare Localã.

Este un semnal bun pentruConsiliul Judeþean Dolj, esteºi o dovadã a implicãrii ºi aeforturilor fãcute de profesi-oniºtii din direcþiile de spe-cialitate ale instituþiei, în-dreptãþindu-ne sã credem cãportofoliul proiectelor pentrucare am obþinut finanþare vacreºte în viitorul apropiat“, adeclarat Ion Prioteasa, preºe-dintele CJ Dolj.

Proiectul „Eforturi comu-ne pentru îmbunãtãþirea in-frastructurii rutiere în zonatransfrontalierã“, cu o va-loare totalã de 9.249.200,85euro, a fost depus de Consi-liul Judeþean Dolj, în parte-neriat cu Agenþia de Infras-tructurã Rutierã din Sofia, ºiacceptat pentru finanþare încadrul Programului InterregV-A România – Bulgaria. Va-loarea eligibilã a proiectu-lui este de 7.997.947,62euro, din care 3.998.653,54euro reprezintã suma aferen-tã activitãþilor implementa-te de CJ Dolj, respectiv mo-dernizarea drumului jude-þean DJ 652A Cârcea (DN 6)– DN 65.

Patru milioane de europentru modernizareadrumului judeþean652A – Cârcea


















Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Muzeul Olteniei Craiova,cu sprijinul Consiliului Jude-þean Dolj, ºi în parteneriat cuServiciul Judeþean Dolj alArhivelor Naþionale, a verni-sat marþi - 24 aprilie, în pre-zenþa Excelenþei Sale DomnulPaul Brummell, Ambasado-rul Marii Britanii în Româ-nia, expoziþia „Interferenþeistorice româno-britanice înOltenia“, la sediul Secþiei is-torie-arheologie din str. Ma-dona Dudu nr.14.

Organizarea expoziþiei”Interferenþe istoriceromâno-britanice în

Oltenia” ºi vizita ExcelenþeiSale Domnul Paul Brummell sedesfãºoarã în contextul campa-niei de diplomaþie culturalã#BritainInRomania, aflatã lacea de-a doua ediþie, prin carese urmãreºte promovarea legã-turilor bilaterale, de-a lungulistoriei, dintre Marea Britanie ºiRomânia.

Publicul vizitator va aveaocazia sã admire documente,corespondenþã, ilustrate, carteveche ºi fotografii. Figura cen-tralã a expoziþiei este reprezen-tatã de Nicolae Titulescu, per-sonalitate remarcabilã a Olte-niei, fost ministru plenipotenþiarºi trimis extraordinar al Româ-niei la Londra, în anul 1921.

„Este o onoare pentru noi sãfim gazda Excelenþei Sale Dom-nul Paul Brummel, Ambasado-rul Marii Britanii în România.Cu ocazia vizitei domniei saleam pregãtit o expoziþie specia-lã în cadrul cãreia vom observadocumente, corespondenþã,ilustrate, carte veche ºi fotogra-fii. Colegii mei au lucrat foartemult pentru a organiza aceastãexpoziþie ºi vã mãrturisesc cãam fost surprins sã gãsim atâtîn patrimoniul Muzeului Olte-niei cât ºi în arhiva ServiciuluiJudeþean Dolj al Arhivelor Na-þionale importante documentedespre relaþiile româno-britani-ce”, a precizat Florin Ridiche,directorul Muzeului Olteniei.

Vernisajul expoziþiei a inclusºi discursul ambasadorului PaulBrummell, care a trecut în re-vistã punctele importante ale re-laþiilor româno-britanice. Acestdiscurs a evidenþiat legãturileistorice dintre cele douã state,relevând existenþa unei AgenþiiConsulare a Marii Britanii înMica Valahie, cu sediul la Cra-iova. Dupã ce a vizitat expozi-þia „Interferenþe istorice româ-no-britanice în Oltenia”, Amba-sadorul Marii Britanii în Româ-nia a mers ºi la expoziþiile Sec-þiei istorie-arheologie: OlteniaPreistoricã, Redescoperã Istoriaºi Oltenia Rediviva.

Expoziþia „Interferenþeistorice româno-britanice

în Oltenia“, gãzduitãde Muzeul Olteniei


































13ACTUALITATE

de Marielena Popa

A doua ieºire dinlocalitate, o arterãde 3,5 kilometri

„A fost depusã la AFIR Cra-iova documentaþia pentru undrum care trece prin satul Bar-za, prin zona industrialã, ºi ieseaproape de bulevardul DemRãdulescu din Râmnicu Vâlcea.Lungimea drumului este de 3,5kilometri. Proiectul a fost eva-luat, este eligibil ºi aºteaptã fi-nanþare. Va fi o arterã extrem debeneficã pentru cetãþenii loca-litãþii noastre, dar ºi pentru ceicare lucreazã în parcul indus-trial din Budeºti. Se va crea încã

Proiectecare aºteaptãfinanþare laBudeºti-Vâlcea

















o ieºire din localitate, faþã de ceape care o avem în prezent”.

Trei proiecteprin MinisterulDezvoltãrii

„De asemenea, avem în eva-luare, prin Ministerul Dezvol-tãrii, un proiect pentru o grãdi-niþã nouã, în satul Budeºti, înincinta ºcolii generale, un podpeste pârâul Sâimnic, în punc-tul Androneºti, precum ºi con-tinuarea lucrãrilor la reþeaua decanalizare în satele Linia ºi Ra-coviþa. Acestea sunt trei inves-tiþii care sunt aprobate de Mi-nisterul Dezvoltãrii. Se aºteap-tã încheierea evaluãrii, sperãmsã fie semnate contractele ºi sãprimim ºi pentru acestea finan-þare”, a mai spus primarul Vlã-dulescu (foto).

Prioritatea administraþiei dinBudeºti rãmâne alimentarea cugaze a localitãþii, tergiversatãde incapacitatea MinisteruluiEnergiei de a organiza o licita-þie.

Ion Vlãdulescu, primarul comunei Budeºti,a declarat cã administraþia localã aºteaptãevaluarea ºi finanþarea mai multor proiecte ceurmeazã sã fie dezvoltate atât din fonduri aleAgenþiei pentru Finanþarea Investiþiilor Rurale(AFIR), cât ºi din cele ale MinisteruluiDezvoltãrii.

Primãria Vaideeni din ju-deþul Vâlcea a demaratproiectul ”HOPE Vaide-

eni”, pentru combaterea sãrãcieiºi excluziunii sociale. Proiectul,în valoare de 5 milioane deeuro, este cofinanþat din FondulSocial European, prin Progra-mul Operaþional Capital Uman2014-2020, ºi se va desfãºurape o perioadã de trei ani. Bene-ficiarii proiectului vor fi circa300 de persoane grav afectatede inundaþiile din vara anului2014.

La conferinþa de lansare a

Proiectului „HOPE Vaideeni” aparticipat ºi preºedintele Con-siliului Judeþean Vâlcea, Con-stantin Rãdulescu. Acesta l-afelicitat pe primarul Bãluþã pen-tru implicarea în sprijinirea ce-tãþenilor aflaþi în dificultate:„Felicitãri, Daniel Achim Bãlu-þã, prieten drag ºi primar des-toinic, pentru atragerea de fon-duri în scopul spijinirii oame-nilor defavorizaþi din comunaVaideeni ºi mult succes tuturorcelor implicaþi în implementa-rea acestui proiect”.

(M.P.)

Publ

icita

te

Vaideeni-Vâlcea: Proiectde 5 milioane de euro

pentru combatereasãrãciei


Pag. 14


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

zã cã o va ºi câºtiga, dar nicicã o va pierde. Oltenia hand-balisticã vine puternic pe tur-nantã, incluzând-o aici ºi peurmaºa legendarei Oltchim. Esãrbãtoare ºi în Polivalenta dinBãnie, ºi la Arenele ”Traian”atunci când mingile aruncatespre þinte de vis scuturã plasa.Elevii italianului Devis Man-gia sunt mai puþin onirici. Ti-tlul e ratat, rãmâne trofeulnumber two, iar rima se potri-veºte ca mãnuºa: ”Toatã lumeaºtie, Cupa e-n Bãnie”. În rest,regele înoatã prin smârcuri,mai pierde un dinte, se înþescarbitrajele controversate ºi du-plicitãþile, se poartã ochelariide cal pânã ca el sã devinã mâr-þoagã, proces ireversibil de alt-fel. Simona ºi Irina le-au spul-berat pe Golubic, Bacsinszkyºi Patty Schnyder, asistate deMartina Hingis (o, tempora!).Cunoscãtorii tenisului spun cãRomânia are o echipã frumoa-sã. Ca orice reginã cu ºtaif înstupul mondenitãþii. Obiectivulelevelor lui Florin Segãrceanu?Câºtigarea Fed Cup 2019!Când se întâmplã sã treci dinhandbal ºi tenis, pentru cã e oralor astralã, în fotbalul nostrucel de toate zilele, e ca ºi cumai trece dintr-un TGV într-unIR care pleacã din Cluj la 7 ºiajunge în Craiova la 17, în con-diþii de transport demne de eracarului cu boi. Stau ºi mã în-treb de ce, când a fost rugatinsistent sã revinã în Româniaºi sã punã umãrul la redresa-rea fotbalului, Mircea Lucescus-a codit.

În timp ce fetele antrenatede Bogdan Burcea se cali-ficã în finala Cupei EHF,

iar Craiova e în al nouãlea cer,la curtea regelui fotbal IonuþLupescu se pregãteºte sã muºtedin Burleanu. ªi-a pilit dinþii cuimporturi meseriaºe din Turciaºi Anglia. CSM Bucureºti de-stupã ”Cuartz”-urile dupã cali-ficarea în Final 4 ºi lumea sevede roz. Deasupra domeniuluiregal se strâng nori de furtunã,tunã ºi fulgerã la înfrângere caºi la izbândã: fotbalul românesca murit, ”i-am ciuruit!”. Poliva-lenta clujeanã, în care zece miide inimi bat pentru succesul Ro-mâniei la Fed Cup, pare ruptãdintr-o altã realitate decât cea încare zilnic ne spãlãm rufele.Dincolo, în monarhismul abso-lutist al ”celor ºase” care se batpentru a ne demonstra încã odatã cã regele e gol, FCSB e sto-patã de Viitorul (ce joc de cu-vinte!), iar CFR Cluj se împie-dicã în dulcele târg al Ieºilor,dulce pentru Dicã, amar pentruDan. Dacã nu e o regie care sã-ºi dea-n petic la FCSB-CFR,trãim vremuri istorice: arbitriide casã ai lui Mureºan s-au în-tors împotriva lui. Efectul Bur-leanu, un fel de efect Coandã înaltã dimensiune, îl determinã peGigi Becali sã recurgã la loo-pinguri pe mãsura limbajuluisãu rarefiat. Sã nu pãrãsim încãteritoriul performanþei autenti-ce din handbalul feminin ºi te-nis, discipline atât de îndrãgitepublicului. Fireºte, SCM Craio-va n-a disputat încã finala Cu-pei EHF ºi nimeni nu garantea-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Rege ºtirb, regine cu ºtaif

Echipa de handbal femi-nin HCM RâmnicuVâlcea întâlneºte

CSM Bucureºti, joi, 26 apri-lie, începând cu ora 18,00, laSala Sporturilor ”Traian” dinRâmnicu Vâlcea. Partida faceparte dintr-un joc restant încadrul etapei 21 din Liga Flo-rilor.

Un mecial orgoliilor

Va fi un meci al orgolii-lor, în care HCM va dori sãevolueze cât mai bine în faþapropriilor suporteri, dupã în-

frângerea suferitã la Galaþi cuDanubius (22-25), iar bucureº-tencele vor lupta pentru a acu-mula necesarul de 63 de punctecare sã le asigure un parcurs fãrãprobleme în câºtigarea Ligii.

HCM, în plinãofensivã pe piaþatransferurilor

Calificatã în viitoarea ediþiea Cupei EHF, HCM RâmnicuVâlcea se aflã în plinã ofensi-vã pe piaþa transferurilor. Re-cent, a fost achiziþionat pivo-tul sârb Marija Petrovic, în vâr-stã de 24 ani. Ea provine de laVardar Skopje, echipã califica-

tã ºi în acest an la turneulFinal Four al Ligii Campio-nilor. ”Clubul nostru anunþãtransferul pivotului MARI-JA PETROVIC (24 ani),care a semnat ieri un contractvalabil începând din varaacestui an. Noua jucãtoare aHCM-ului evolueazã înacest sezon în Liga Campio-nilor cu Vardar Skopje, cucare s-a calificat în FinalFour-ul Ligii Campionilor!Componentã a naþionaleiSerbiei, Petrovic a mai evo-luat în carierã la Naisa Nisºi ZRK Banja”, a anunþatHCM pe pagina de sociali-zare a clubului.

Handbal de tHandbal de tHandbal de tHandbal de tHandbal de top!op!op!op!op!

















Joi, HCMRâmnicu VâlceaîntâlneºteCSM Bucureºti

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

ªi a trecut timpul...Prin 2014, BNR anunþa

cã va renova un conacachiziþionat în comunaPãuºeºti-Mãglaºi, care aaparþinut lui Mihail Oro-molu, guvernator al Bãn-cii Naþionale în perioadainterbelicã, estimând cã vaplãti pentru acest proiectcirca 2,3 milioane de euro.ªi a trecut timpul ºi nu s-aîntâmplat nimic. Pardon,ceva tot s-a întâmplat:douã beizadele, unse deBNR la rangul de ”admi-nistratori” ai acestui co-nac, au primit un purcoi debani.

Begonia deRâmnic?

Se aude cã PrimãriaRâmnicu Vâlcea ar vrea sãorganizeze Festivalul bego-niilor. Probabil, în replicãla Simfonia lalelelor de laPiteºti. Cum vor fi ales sti-mabilii de la primãrie be-gonia ca floare reprezenta-tivã a oraºului? Nu-i rãu,

dar pare din altã lume. Defapt, ºi este, având în ve-dere cã provine din Ameri-ca Centralã ºi de Sud, In-dia, Indonezia. Domnule, lao garoafã nu se mai gândeº-te nimeni? Cã e mai de-anoastrã! Pe vremea roma-nilor era consideratã ”floa-rea zeilor”, iar acum stã lacapul mortului. Ce ”trans-fer” nemeritat!

Doamne fereºte!Din 2014, la Vaideeni,

zac stive de materiale tri-mise de Guvern pentru re-construirea caselor celorafectaþi de inundaþiile din2013. Au fost trimise ma-terialele, nu ºi banii desti-naþi plãþii constructorilor.Motivul? Pentru locuinþesociale nu existã cadrul le-gal care sã furnizeze ºiaceºti bani. Doamne fereº-te, ce þarã! Primarul DanielBãluþã, care nu vrea sãajungã la DNA dacã facevreo inovaþie în acest sens,spune cã va returna mate-rialele.

Publ

icita

te

de Marielena Popa

”În data de 03.04.2018, lasediul ADR Sud-Vest Oltenia,primarul oraºului Bãile Olã-neºti, Vasilache Vasile Sorin,alãturi de Marilena Bogheanu,directorul general al acestei in-stituþii, au semnat contractul definanþare nr.1756 pentru pro-iectul Îmbunãtãþirea infrastruc-turii de turism în staþiunea BãileOlãneºti - modernizare ParcUnirii, cod SMIS 119090, fi-nanþat în cadrul Programului

Vâlcea: Parcul Unirii din Bãile Olãneºtiva fi modernizat cu bani europeni

Operaþional Regional 2014 -2020, Axa prioritarã 7, Priori-tatea de investiþii 7.1.”, a anun-þat Primãria Bãile Olãneºti peportalul de socializare.

Fântânã artezianãmuzicalã, aparaturãfitness, ceas floral,punct de informareturisticã

Primarul Sorin Vasilache adeclarat cã proiectul, al cãrui

buget este de 6.817.412,55 lei,va cuprinde importante lucrãride investiþii: ”modernizare in-trare parc, modernizare alei pie-tonale, modernizare loc de joa-cã, reabilitarea iazului existent,construirea unei fântâni artezie-ne muzicale, instalare aparatu-rã fitness, instalare internet wi-reless, instalarea unui ceas flo-ral, iluminat ambiental, punctde informare turisticã, amena-jare spaþiu verde, instalaþii deirigaþii ºi amenajare peisagisti-cã”.

Parcul Unirii din staþiunea vâlceanã Bãile Olãneºti va fi modernizat cufonduri europene. Potrivit primarului Sorin Vasilache, proiectul în valoa-re de 6.817.412,55 lei va cuprinde importante lucrãri de investiþii.

Publ

icita

te

Date post:	30-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Publicitate - Indiscret in Olteniaînchidere, care va fi marcat de un spectacol de lasere ºi...

Documents