CMYK - Indiscret in Oltenia · calã nu au fost pe deplin subliniate. Ca parlamentar de Vâlcea,...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 635 . 635 . 635 . 635 . 635 7 - 1 7 - 1 7 - 1 7 - 1 7 - 13 mar3 mar3 mar3 mar3 martie 20tie 20tie 20tie 20tie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

Publicitate

2Amãnunteîn pagina

Colegiul ”Carol I”ºi Opera RomânãCraiova, date pemâna CompanieiNaþionale de Investiþii

















3Amãnunte

în pagina

9Amãnunte

în pagina

InstituţiaInstituţiaInstituţiaInstituţiaInstituţiade contrde contrde contrde contrde control dăol dăol dăol dăol dăo loo loo loo loo lovitură devitură devitură devitură devitură demarmarmarmarmarkkkkkeeeeetingtingtingtingting

Ilie Gheorghe CosteluºPrimarul oraºului Filiaºi

Vâlcea: Cums-au pãpat750.000 delei pe unincendiunestins

















Curtea deConturi -transparenþãla plic

















7 - 13 martie 2018 www.indiscret.ro

2ADMINISTRAÞIE

Aleºii locali craiovenivoteazã în ºedinþaordinarã de joi proiec-tul privind trecereaclãdirii în administra-rea CNI, reabilitareaacesteia fiind asumatãde Guvern prin ultimavariantã de programde guvernare.

de Nicuºor Fota

Transferul imobilului caregãzduieºte Colegiul”Carol I” ºi sala de spec-

tacole a Operei Române Craio-va cãtre autoritãþile centralevine la capãtul a câþiva ani încare edilii craioveni au încercatsã rezolve proiectul la nivel lo-cal, fie cu fonduri bugetare, fieprin atragerea de fonduri euro-pene. Toate iniþiativele demara-te în acest sens au eºuat însã,Primãria Craiova având la ac-tiv deja douã proceduri de achi-ziþie publicã ratate ce vizau rea-bilitarea clãdirii monument is-toric. Aºa cã autoritãþile localese îndreaptã spre soluþia trans-ferului cãtre Compania Naþio-nalã de Investiþii, soluþie care afuncþionat de minune în cazulstadionului ”Ion Oblemenco”,recent inaugurat printr-un pro-iect derulat de CNI. «Se aprobãpredarea, cãtre Ministerul Dez-voltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice, prin CompaniaNaþionalã de Investiþii “C.N.I.”-S.A., pe baza de protocol, a am-plasamentului, construcþie ºiteren aferent, situat în judeþulDolj, municipiul Craiova, str.Ion Maiorescu, nr.2 (fost 6) ºiaflat în administrarea Consiliu-lui Local al Municipiului Cra-iova, în suprafaþã construitã de

ComComComComCompania Npania Npania Npania Npania Naţională de Inaţională de Inaţională de Inaţională de Inaţională de Invvvvvesesesesestiţiitiţiitiţiitiţiitiţiiprimeştprimeştprimeştprimeştprimeşte se se se se sprprprprpre re re re re reabiliteabiliteabiliteabiliteabilitararararareeeeeimobilul monument isimobilul monument isimobilul monument isimobilul monument isimobilul monument istttttoricoricoricoricoricdin centrdin centrdin centrdin centrdin centrul Crul Crul Crul Crul Craioaioaioaioaiovvvvveieieieiei

4203 mp. ºi teren aferent în su-prafaþã de 4.973 mp., din tota-lul de 26.490 mp., înscriºi încartea funciarã, identificat po-trivit Cãrþii funciare nr.208792,nr. topo 208792 ºi nr. topo208792-C4, liber de orice sar-cini, în vederea ºi pe perioadarealizãrii de cãtre „C.N.I.”-S.A.,a obiectivului de investiþii “Rea-

bilitare ºi consolidare corp cen-tral Colegiul Naþional Carol I ºiOpera Românã Craiova», searatã în proiectul de hotãrâresupus aprobãrii consilierilor lo-cali craioveni la ºedinþa extra-ordinarã din 8 martie.

Primãria Craiovacotizeazã pentruutilitãþi

Municipalitatea nu scapã to-tal de cheltuieli odatã cu preda-rea imobilului cãtre CNI, auto-ritãþile locale obligându-se sãasigure banii pentru racorduri-le la utilitãþi, precum ºi terenulnecesar organizãrii de ºantierpentru demararea lucrãrilor.„Amplasamentul este viabilizat,conform documentelor urbanis-tice, cu respectarea reglementã-rilor în vigoare. (...) Se aprobãasigurarea finanþãrii de cãtremunicipiul Craiova, a cheltuie-lilor pentru racordurile la utili-tãþi (electricã, apã, canal, gazsau alt tip de combustibil utili-zat etc.). (...) Municipiul Craio-va se obligã sã asigure, în con-diþiile legii, suprafeþele de teren

necesare pentru depozitarea ºiorganizarea ºantierului. (...)Municipiul Craiova se obligãca, dupã predarea amplasamen-tului ºi a obiectivului realizat,sã menþinã destinaþia acestuia ºisã îl întreþinã pe o perioadã deminim 15 ani”, mai precizeazãproiectul de hotãrâre supusaprobãrii Consiliului LocalMunicipal.

Proiectul - rezoluþieReabilitarea Colegiului ”Ca-

rol I” a constituit în ultimii aniºi un subiect de controverse în-tre politicienii craioveni. Acu-zaþi în repetate rânduri cã lasãde izbeliºte clãdirea monumentistoric din buricul târgului, pe-sediºtii au contracarat la niveloficial, asumându-ºi reabilitareaimobilului printr-un documentadoptat de delegaþii adunaþi dintot judeþul în conferinþa extra-ordinarã premergãtoare congre-sului naþional al PSD, proiectulfiind pus pe acelaºi plan cu rea-lizarea drumului expres Craio-va-Piteºti ºi a Spitalului Regio-nal. «Situaþia actualã a ClãdiriiColegiului Naþional „Carol I” ºi

Operei Romane impune, înmod impetuos, acum, ca aceas-tã clãdire de patrimoniu sã nuse distrugã total.

Prin eforturi deosebite acestobiectiv a fost înscris în progra-mul de guvernare ºi va finanþatde Compania Naþionalã de In-vestiþii. Conferinþa Extraordina-rã a Organizaþiei Judeþene Dolja Partidului Social Democrat,întrunitã în data de 03.03.2018,adoptã urmãtoarea REZOLU-ÞIE. PSD DOLJ susþine cu toa-tã forþa, prin parlamentarii sãiºi reprezentanþii în autoritãþilelocale ºi centrale Proiectul rea-bilitãrii ºi consolidãrii clãdiriiColegiului Naþional Carol I ºiOperei Române Craiova. Înanul Centenarului Marii Uniri,noi, românii, oltenii, trebuie sãne dãm mâna ºi prin eforturiletuturor acest monument istoricde interes naþional ºi unul din-tre cele mai remarcabile pentruoraºul nostru sã dobândeascãiarãºi prestigiul ºi strãlucirea pecare le-a avut” - se aratã în re-zoluþia cititã la adunarea social-democratã din 3 martie de pri-marul Mihail Genoiu.

Colegiul ”Carol I” ºiOpera Românã Craiova,date pe mâna CNI

















Mihail Genoiu

7 - 13 martie 2018www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

Într-o Românie în carecele mai multe institu-þii publice nu se bucu-rã de o imagine preabunã printre cetãþeni,orice excepþie de laregulã trebuie aprecia-tã. Iar una dintre eleeste Curtea de Conturicare pare sã fi înþelescã transparenþa ºicomunicarea sunttrãsãturi definitoriipentru orice instituþieeuropeanã, în specialuna care urmãreºtefelul în care suntcheltuiþi banii publici.

de Dan Olteanu

Într-o miºcare extrem de in-teligentã, inspiratã de prac-tica instituþiilor din Vestul

InsInsInsInsInstituţia de contrtituţia de contrtituţia de contrtituţia de contrtituţia de control dă o lool dă o lool dă o lool dă o lool dă o lovitură de marvitură de marvitură de marvitură de marvitură de markkkkkeeeeetingtingtingtingting

Europei, Curtea de Conturi atrimis mai multor redacþii aleunor publicaþii din þarã un plicce conþinea un stick de memo-rie pe care era salvat raportulpublic aferent anului 2016, darºi raportul de activitate pe anul2017. Aºadar, în vreme ce pen-tru multe instituþii comunicareacu mass-media este privitãdrept o corvoadã, Curtea deConturi pune la dispoziþia pre-sei, din proprie iniþiativã, câ-teva sute de pagini conþinândinformaþii despre felul în careresursele financiare ale statu-lui sunt gestionate de primãrii,consilii judeþene ori societãþi-le comerciale cu capital de stat.Un contrast uriaº care meritãdin plin apreciat, în speranþa cãtot mai multe instituþii vor în-þelege cã transparenþa ºi comu-nicarea sunt esenþiale pentruorice democraþie.

Prejudicii demiliarde... de euro

Din raport aflãm cã inspecto-rii Curþii de Conturi au desco-perit 21.427 de abateri ºi erorifinanciar-contabile de 43,22miliarde lei (9,5 miliarde euro),în cazul companiilor ºi autori-tãþilor care administreazã patri-moniul statului. Raportul aratãnereguli la mai multe companiiºi agenþii ale statului, precumCFR SA, Tarom, Poºta Româ-nã sau chiar Agenþia Naþionalãde Administrare Fiscalã.

Acþiunile de control au iden-tificat cazuri de nerespectare areglementãrilor legale, consta-tându-se abateri care au condusfie la nestabilirea, neurmãrireaºi neîncasarea unor venituri bu-getare, fie la producerea unorprejudicii ori la denaturareaunor date ºi informaþii din situa-þiile financiare. „Cu ocazia ve-

rificãrilor desfãºurate, urmãrindobiectivele de audit stabilite, aufost identificate 21.427 de ca-zuri de abateri, care au generatvenituri suplimentare de 978,1milioane lei, prejudicii de 687,6milioane lei sau erori financiar-contabile de 43.225 milioanelei“, se aratã în raport.

De asemenea, s-a stabilit cã„abaterile constatate la nivelulunitãþilor administrativ-terito-riale în anul 2017 au semnalatnestabilirea ºi neîncasarea unorvenituri de 262 milioane lei,generarea unor prejudicii de431 milioane lei, în scãdere cu52% faþã de anul 2016, precumºi erori de înregistrare în evi-denþele contabile, de patrimoniusau fiscale, neînregistrarea ºineevaluarea unor active, a cã-ror valoare a fost estimatã la7.337 milioane lei. Volumulveniturilor suplimentare consta-

tate în anul 2017 a fost mai micdecât în anul 2016 când nivelulacestora a fost de 374,78 mili-oane lei. Pe de altã parte, volu-mul abaterilor financiare a avutun trend crescãtor, cu 36% maimare faþã de anul 2016“, se ara-tã în raport.

În ceea ce priveºte buna gu-vernanþã, Curtea de Conturi asubliniat cã existã încã multecarenþe în organizarea ºi maiales în implementarea acestuiala nivel instituþional. Pe aceas-tã zonã, în anul 2017 s-au efec-tuat 4.302 acþiuni de monitori-zare, comparativ cu anul 2016în care s-au realizat 4.037 deacþiuni de acest gen.

Raportul poate fi citit pe site-ul www.indiscret.ro, acolo undeveþi gãsi ºi „raportul privind fi-nanþele publice locale pe anul2016 la nivelul judeþului Dolj“.

Curtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plicCurtea de Conturi –transparenþã la plic


Publ

icita

te

4ACTUALITATE

Prin plecarea dintre noi a lui Traian Sabãu, Râmniculpierde un OM ale cãrui realizãri pentru comunitatea lo-calã nu au fost pe deplin subliniate. Ca parlamentar deVâlcea, Traian Sabãu a fost, alãturi de colegii sãi, auto-rul iniþiativei legislative care a statuat cã Imnul “Deº-teaptã-te, române!” s-a cântat, pentru prima datã într-un cadru oficial, la Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848. Caprimar al Râmnicului, a gestionat cu responsabilitateºi înþelepciune destinele comunitãþii locale, punândbazele dezvoltãrii sale viitoare. Personal, îi datorez luiTraian Sabãu debutul în administraþia localã din pozi-þia de viceprimar, învãþând de la acesta cum sã fiu aproa-pe de oameni, cum sã îi ascult ºi cum sã îi înþeleg. Dis-pariþia acestui om deosebit lasã un gol uriaº în suflete-le tuturor celor care l-au cunoscut.

Condoleanþe familiei îndurerate!Dumnezeu sã îl odihneascã în pace!

Mircia GutãuPrimarul municipiului

Faþadele blocuriloramplasate în zonaScuarului ”Mircea celBãtrân” din centrulmunicipiului RâmnicuVâlcea vor intra înacest an în renovare,a declarat primarulMircia Gutãu. Potrivitacestuia, lucrãrile vorfi suportate din buge-tul local.

de Marielena Popa

„Facem toate eforturile ºivom suporta chiar din bugetullocal refacerea faþadelor celortrei blocuri din zona centralã.Legea ne permite sã apelãm labugetul local pentru astfel delucrãri. Existã ºi alternativafondurilor europene, însã esteuna de duratã, pot trece ºi ºapteani ºi nu rezolvãm problemaTrebuie sã gãsim însã o solu-þie ºi pentru clãdirea Sârguinþa,care este o clãdire privatã ºi acãrei faþadã aratã dezastruos” aspus primarul.

Blocurile din centrul munici-piului Râmnicu Vâlcea au fostconstruite în perioada 1978-1984, când prim-secretar alComitetului Judeþean Vâlcea alPCR era Theodor Coman. În

aceeaºi perioadã au fost regu-larizate cursurile râurilor Olt ºiOlãneºti, s-au construit SalaSporturilor, Arenele ”Traian” ºia fost finalizatã modernizareastadionului Zãvoi.

Centrul oraºului în anul 1976

Râmnicu Vâlcea:Faþadele blocurilor

comunistedin centru vor intra

în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare



în renovare


5ACTUALITATE

Stimate(ã) Domnule/DoamnãPreºedinte de ºedinþã

Stimaþi colegi prezenþi,

Parlamentul României,ca organ reprezentativsuprem al poporului ro-

mân ºi unica autoritate legiui-toare a þãrii, ºi-a propus printrealtele, sã procedeze la perfecþi-onarea legislaþiei penale prinimplementarea Deciziilor Cur-þii Constituþionale ºi a Directi-velor Parlamentului European ºiale Consiliului care vizeazãaceastã materie. În acest sens,în cadrul Parlamentului, s-aconstituit o comisie formatã dinparlamentari cu pregãtire juri-dicã care au elaborat, pânã înprezent, trei proiecte de modi-ficare ºi completare a prevede-rilor Codului penal ºi Coduluide procedurã penalã.

Un prim proiect de lege estecel pentru modificarea ºi com-pletarea unor acte normative dindomeniul penal în vedereatranspunerii Directivei nr. 2014/42/UE a Parlamentului Euro-pean ºi a Consiliului din 3 apri-lie 2014 privind îngheþarea ºiconfiscarea instrumentelor ºiproduselor infracþiunilor sãvâr-ºite în Uniunea Europeanã.

Al doilea proiect de lege areîn vedere implementarea Deci-ziilor Curþii Constituþionale înlegislaþia penalã ºi procesualpenalã. În materia Codului pe-nal, pânã în prezent, au fost ela-borate aproximativ 10 Decizii

Deputatul Eugen Neaþã,declaraþie politicã privindperfecþionarea legislaþiei penale

ale Curþii Constituþionale, iar înmateria Codului de procedurãpenalã au fost date aproximativ40 de Decizii ale Curþii Consti-tuþionale.

În sfârºit, al treilea proiectcuprinde propuneri de modifi-care ºi completare a unor dis-poziþii din Codul penal ºi Co-dul de procedurã penalã pentrua le pune de acord cu prevede-rile Directivei UE/2016/343 aParlamentului European ºi aConsiliului din 9 martie 2016privind consolidarea anumitoraspecte ale prezumþiei de nevi-novãþie ºi a dreptului de a fi pre-zent la proces în cadrul proce-durilor penale.

Prin acest proiect sunt propu-se modificãri ºi completãri aleurmãtoarelor texte din Codul

penal: art. 268 - Inducerea îneroare a organelor judiciare; art.273 - Mãrturia mincinoasã; art.277 - Compromiterea interese-lor justiþiei ºi art. 283 - Repre-siunea nedreaptã. Modificãrilepreconizate a opera la Codul deprocedurã penalã ca urmare aimplementãrii acestei Directivea Parlamentului European suntmult mai numeroase, ele vizea-zã conþinutul a 60 de articole.

În legãturã cu modificãrilepropuse în aceste proiecte delege au fost depuse amenda-mente, s-au fãcut observaþii ºis-au sugerat îmbunãtãþiri privi-toare la conþinutul lor.

Þinând seama de faptul cã toa-te cele trei proiecte de lege vi-zeazã modificãri ºi completãriale Codului penal ºi ale Codului

de procedurã penalã, determina-te de nevoia implementãrii înconþinutul acestora a DeciziilorCurþii Constituþionale ºi a unorDirective ale Parlamentului Eu-ropean ºi Consiliului, considercã mai justificat ar fi ca toateaceste proiecte sã fie incluse într-un singur proiect de lege.

Se poate reflecta ºi la soluþiapotrivit cãreia sã fie elaboratedouã proiecte de lege: unul caresã cuprindã modificãrile ºi com-pletãrile dispoziþiilor din Codulpenal ºi altul care sã conþinãpropuneri de modificare ºi com-pletare a prevederilor din Co-dul de procedurã penalã.

Considerãm cã apare ca jus-tificatã corelarea dispoziþiilorart. 113 din noul Cod penal cudispoziþiile din normele de in-

criminare a unor fapte contralibertãþii ºi integritãþii sexuale.

În expunerea de motive a pro-iectului noului Cod penal se pre-ciza cã limita de 15 ani a victi-mei în cazul actului sexual cu unminor, la varianta tip, se corelea-zã cu dispoziþiile Codului fami-liei, care a admis cãsãtoria cudispensã a femeii de la 15 ani,dispoziþii care în prezent nu maisunt în vigoare, iar limita mini-mã a cãsãtoriei este de 16 ani.

Þinând seama de cele ce auprecedat, sugerez Comisiei carese ocupã cu definitivarea pro-iectelor de lege ca, pe lângãmodificarea ºi completarea unorprevederi din Codul penal ºiCodul de procedurã penalã princare se urmãreºte implementa-rea Deciziilor Curþii Constitu-þionale ºi a unor Directive aleParlamentului European ºi Con-siliului, sã aibã în vedere ºi ne-voia înlãturãrii necorelãrilor în-tre unele texte din Partea gene-ralã a Codului penal ºi Parteaspecialã a acestuia, precum ºicorectarea inconsecvenþelor înce priveºte incriminarea unorfapte.

În cazul în care Comisia apre-ciazã cã modificãrile nu suntoportune în aceastã etapã, estenecesar ca într-o perioadã rela-tiv scurtã sã fie depus un nouproiect de lege care sã corectezetextele la care am fãcut referiri.

Vã mulþumesc!

Parlamentul României,28 februarie 2018

Senatorul PNL de Vâl-cea, Romulus Bulacu, îisolicitã ministrului tu-

rismului, Bogdan Trif, clarifi-cãri privind scoaterea Româ-niei din cataloagele operatori-lor de turism din Germania. Înacest context, parlamentarulliberal îi cere ministrului Trifsã precizeze ºi care este strate-gia de dezvoltare turisticã aRomâniei.

”Conform informaþiilor apã-rute în presa de specialitate,dupã TUI ºi Neckermann, ºicompania Dertour a renunþatacum sã mai promoveze ofer-tele româneºti. România a de-venit singura þarã din regiunecare nu mai este promovatã în

Senatorul Bulacu îi cere ministrului Trifclarificãri privind izolarea turismului românesc

cataloagele marilor turoperatoridin Germania.

Eliminarea României din ca-taloage, unde Bulgaria ºi Un-garia, de exemplu, ocupã nu-meroase pagini, este motivatãprin starea proastã a infrastruc-turii, numãrul mic de hoteluride calitate ºi tarifele foarte maripracticate de acestea. Totoda-tã, autoritãþile române sunt acu-zate de neprofesionalism ºidezinteres.

Programul dumneavoastrãde guvernare stabileºte o seriede obiective de dezvoltare, in-cluzând o Strategie naþionalãde dezvoltare ºi promovare aturismului.

Date fiind cele precizate,

domnule ministru, cu autorita-tea de care dispuneþi, vã rog sã-mi comunicaþi:

1. Cum intenþionþi sã reme-diaþi decizia operatorului ger-man ºi sã reintroduceþi Româ-nia în circuitul de promovare?

2. Care este strategia de tu-rism a României pe termen me-diu ºi cum veþi valorifica poten-þialul turistic autohton?

3. În condiþiile în care Româ-nia încã este deficitarã la capi-tolul infrastructurã, care suntmãsurile pe care le veþi lua pen-tru a evita afectarea dezvoltãriiturismului, din acest punct devedere?”, aratã senatorul Bula-cu în solicitarea adresatã mi-nistrului turismului.

de Virgil Dumitrescu

douãzeci ºi patru de ore, dom-nul cu pricina, perechea, dacãmai are ºi mitologia în sânge,devine prin excelenþã îngerproteguitor, mai deloc demon.Dificil de cântãrit câtã ponde-re ca atare pune bãrbatul ge-neric sau soþul într-un buchetfestiv, iar dacã-i dã mâna, po-trivit lui „a avea” în loc de „afi”, într-un cadou exotic, sprea se îndepãrta pãgân de esen-þã; nu încape discuþie, îl poaterecupera prin rupere de con-tract. Binomul (se poartã!) fe-meie-bãrbat rãmâne, în oricepoeticã elementarã, rima sor-titã sã multiplice marile trãiri,izbânzi ºi înfrângeri, mai cuseamã izbânzi. De aceea exis-tã mame, de aceea existã fiice.Nu doar Surâsul Giocondei, dela Luvru, adunã milioanele deturiºti, ci ºi mâna invizibilã amaestrului. La fel marile bi-blioteci ºi muzee, operele deartã ºi monumentele UNESCOde pretutindeni. Iubirea? Sca-ra universal binecuvântatã pecare suim ºi coborâm, datoritãcãreia atingem nadirul, altmin-teri imposibil de atins. ZiuaInternaþionalã a Femeii este, caîntr-o gravurã acvaforte, ace-ea în care marele fluviu al sen-sibilitãþii, noi capabili (încã!)fiind, îºi adunã apele. Poateprea puþin pentru o capodope-rã a naturii, de ce nu ºi a omu-lui, fiindcã, simbolic, Femeiameritã cu prisosinþã un ano-timp continuu, aºa cum conti-nuu îºi creºte copiii, vegheazãla tihna cãminului ºi îºi con-duce bãrbatul pentru a condu-ce lumea.

Scuze femeilor din lu-mea întreagã pentru cãbravii lor bãrbaþi s-au

gândit sã le sãrbãtoreascã ofi-cial abia dupã 1908. NewYork, Organizaþia NaþiunilorUnite ºi Sankt Petersburg au ocontribuþie substanþialã înaceastã poveste. Atunci, în1908, la New York, 15.000 defemei au ieºit în stradã, cerând,în virtutea calitãþii de mamã,un program de lucru redus faþãde cel al bãrbaþilor, apoi sala-rii mai bune ºi dreptul la vot;incapabile, vezi bine, sã se pro-nunþe în afara gramajului desare în bucate ºi a trierii scute-celor. Lucrurile s-au rostogo-lit dintr-o parte în alta ºi, înaugust 1910, cu ocazia Inter-naþionalei Socialiste de la Co-penhaga, s-a propus între alteproiecte ºi Ziua Internaþionalãa Femeii, serbatã la 19 martie1911. În 1917, în Rusia, ea s-amarcat în ultima zi de dumini-cã din februarie, care, pe stil,nou, a corespuns datei de 8martie. Umblând la Genezã, nedãm seama cã primul bãrbatfãrã amantã din istoria cuplu-lui ar fi putut simplifica ecua-þia rupându-ºi o zi din ale lui,ca pe garoafã sau frezie, întruînflorirea Evei, a iubitei ºi afemeii de lângã el, una ºi ace-eaºi. Cu o inspiraþie de zilemari, ar fi comandat la final debanchet ºi un tort, în locul ori-cãrui fruct. Dupã aproape douãmii de ani de febrilã desþeleni-re a spiritului ºi de emancipa-re a femeii, 8 Martie vorbeºtede la sine prin majusculã. Unfonem revoluþionar ºi, pentru

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Femeia, anotimp continuu

Publ

icita

te


7ACTUALITATE

“În perioada 19-20 februarie2018, a avut loc Sãptãmâna Par-lamentarã Europeanã, la Bru-xelles, la sediul ParlamentuluiEuropean. Evenimentul a reu-nit parlamentari din întreagaUniune Europeanã pentru adezbate prioritãþi economice,bugetare ºi sociale ale UE pen-tru anul în curs.

În cadrul Sãptãmânii Parla-mentare Europene s-au desfãºu-rat Conferinþa privind Semestruleuropean ºi Conferinþa interpar-lamentarã privind stabilitatea,coordonarea ºi guvernanþa eco-nomicã în Uniunea Europeanã.

La aceaste reuniuni au parti-cipat din partea Camerei Depu-taþilor trei deputaþi printre careºi domnul deputat Vasile Cocoº,membru al Comisiei pentru bu-get, finanþe ºi bãnci.

În deschiderea lucrãrilor,domnul deputat Vasile Cocoº afost invitat sã participe la lucrã-rile Grupului politic S&D (So-cial Democrat) din cadrul Par-lamentului European.

Pe agenda de lucru a grupu-lui S&D a fost o gamã largã deteme de actualitate printre caredeputatul Vasile Cocoº a parti-cipat la tema Cadrul financiarmultianual post-2020 – abor-dând provocãrile ºi noile prio-ritãþi emergente ºi finanþareaacestora.

Sesiunea de deschidere a fostdedicatã unei dezbateri referi-

Deputatul PSD Vasile Cocoº, discurspragmatic la Parlamentul Europeandespre politicile de finanþare UE

toare la prioritãþile semestruluieuropean 2018 (investiþii, refor-me structurale, politici fiscal-bugetare responsabile).

În cadrul acestei Sesiuni Ple-nare au avut intervenþii printrecare preºedintele Comisiei pen-tru afaceri economice ºi mone-tare din Parlamentul European,domnul Roberto Gualtieri, vice-preºedintele Comisiei pentru fi-nanþe ºi bugetare a AdunãriiNaþionale a Republicii Bulgaria,doamna Evgeniya Angelova.

În paralel, în marja evenimen-tului au fost organizate reuniuni

interparlamentare la nivelulprincipalelor comisii parlamen-tare: afaceri economice ºi mo-netare, ocuparea forþei de mun-cã ºi afaceri sociale, buget.

”Trebuie sã li seexplice cetãþeniloracest sistem extremde complicat”

În prima zi de dezbateri în ca-drul reuniunii de lucru, domnuldeputat Vasile Cocoº a avut ointervenþie în cadrul Comisiei de

buget a Parlamentului European,în care a afirmat printre altele:

– Dezbaterea privind viitoa-rea finanþare a Uniunii Europe-ne nu poate avea loc fãrã a þinecont de lecþiile învãþate în cur-sul implementãrii actualului ca-dru financiar multianual (CFM)2014-2020.

– În cadrul actualului CFM,fondurile puse la dispoziþie deUE au fost utilizate pânã la pla-foanele aprobate, pentru a asi-gura resursele necesare pentrua aborda diferitele crize ºi noileprioritãþi politice ale UE. Cutoate acestea, fãrã îndoialã, ni-velul scãzut al resurselor dispo-nibile în actualul CFM se do-vedeºte a fi insuficient pentru arãspunde nevoilor ºi ambiþiilorpolitice ale UE.

– Este nevoie de o reformãmajorã a structurii veniturilorUE, astfel cum a propus Gru-pul de experþi la nivel înalt pre-zidat de dl Mario Monti, în de-cembrie 2016. Aceste propuneriar trebui sã ducã la un cadrubugetar al UE mai stabil, dura-bil ºi mai previzibil ºi ar trebuisã asigure transparenþã pentrucetãþenii Europei. Este necesarsã se introducã un sistem veri-tabil de resurse financiare pro-prii, care sã le ridice contribu-þia la bugetul UE la cel puþin50% faþã de contribuþiile buge-tare (naþionale) ale statelormembre. Prin urmare, trebuie

Un proiect de lege pri-vind Programul de in-vestiþii pentru înfiinþa-

rea centrelor de colectare a lap-telui în zona montanã, al cãruisemnatar este ºi deputatul PSDde Vâlcea, Daniela Oteºanu, vaintra în curând în dezbatereaCamerei Deputaþilor, care estefor decizional. Proiectul a fostdeja adoptat în unanimitate de

Deputatul Daniela Oteºanu: ”În zona montanãvor fi create centre de colectare a laptelui”

Senat ºi asigurã pentru acestecentre o finanþare de 60 de mi-lioane de euro, bani de la bu-getul Ministerului Agriculturii.

”Din cauza distanþelor mari ºia calitãþii slabe a infrastructuriide transport, dar ºi a lipsei con-centrãrii ofertei, produsele dinzona de munte nu sunt valorifi-cate la întreaga lor valoare. Lip-sesc în mare parte unitãþile de

asigurat un echilibru cantitativîntre resursele proprii ale UE ºicontribuþiile naþionale.

– Unitatea bugetarã este esen-þialã pentru transparenþa ºi con-trolul democratic al finanþelorUE. Astãzi, cetãþenii europeniau o mai micã încredere în po-liticile ºi prioritãþile economiceºi sociale ale Uniunii. Acest lu-cru se datoreazã ºi faptului cã,în ultimii ani, o serie de fonduri,facilitãþi, instrumente ºi meca-nisme de finanþare UE, pentruo gamã largã de scopuri ºi acti-vitãþi (unele dintre acestea fiindgreu de înþeles chiar ºi pentruParlamentul European), au fostacordate, cu o rãspundere foar-te limitatã faþã de cetãþenii Eu-ropei. Trebuie sã li se explicecetãþenilor, într-o manierã des-tul de transparentã ºi democra-ticã, acest sistem extrem decomplicat.

– În cadrul dezbaterilor asu-pra viitorului CFM 2021-2028,trebuie clarificatã aceastã arhi-tecturã complexã a finanþãriiUE ºi trebuie sã se ajungã la unacord privind un buget euro-pean care sã fie aproape de prio-ritãþile reale ale cetãþenilor UE.

Intervenþia domnului deputatVasile Cocoº a fost apreciatã deparlamentarii statelor membre,iar unele din ideile prezentate aufost preluate ºi de alþi vorbitoriai altor state”, potrivit unui co-municat de presã emis de Cabi-netul parlamentar Vasile Cocoº.

colectare a laptelui în interiorulzonei montane”, se aratã în ex-punerea de motive a proiectu-lui de lege.

Scopul programului„Investiþiile din program au

ca obiectiv valorificarea supe-rioarã a produselor din zonamontanã, limitarea declinuluisectorului de producþie prima-rã, în scopul asigurãrii consu-mului intern ºi stoparea depo-pulãrii zonei montane. În zonamontanã din România trãiesc3.354.041 de locuitori, repre-zentând 15,08% din populaþiaþãrii”, a declarat deputatul Da-niela Oteºanu.

Proiectul a fost iniþiat de maimulþi parlamentari PSD ºi PMP,printre care liderul social-demo-crat Liviu Dragnea.


8POLITICÃ

Viitorul nu prea lasã timpde gândire prezentu-lui. Societãþile sunt tot

mai complexe, iar statele com-petitive centrate pe dezvoltarecautã soluþii pentru ca cetãþe-nii lor sã fie adaptaþi în modcontinuu la provocãrile ”viito-rului permanent”.

Uniunea Europeanã este pre-ocupatã de o nouã Agendãpentru competenþe. Care pre-supune ca obiectiv strategiccetãþeni mai activi, încurajaþi,angrenaþi în procese de educa-þie ºi instruire continuã pe toa-te treptele vieþîi.

Suntem, din pãcate, ca þarã,mult în urmã ºi la acest capi-tol. În vreme ce media euro-peanã pentru participanþii laproiecte de formare profesio-nalã este de 31%, în Româniadoar 8% dintre români partici-pa la astfel de cursuri.

Participarea adulþilor la pro-cesul de învãþare continuã rã-mâne de asemenea foarte scã-zutã, în contradicþie cu nevoiape scarã largã de actualizare acompetenþelor acestor oameni(1,2% faþã de 10,8% mediaeuropeanã).

În pofida unor progrese în-registrate, numãrul ºomerilormotivaþi sã se angajeze în pro-cesul de învãþare este încã foar-te mic (2,1% în comparaþie cu9,5% media europeanã). Ace-eaºi situaþie ºi în cazul persoa-nelor în vârstã (0,3% faþã de6,9% media europeanã) sau aladulþilor slab calificaþi (0,3%faþã de 4,3%).

Dacã ne uitãm ºi la ”distri-buþia” pe regiuni a proceselorde învãþare continuã, vom aveaºi de aici o cheie a înþelegeriinivelului mai redus de compe-titivitate în Sud-Estul ºi înNord-Estul þãrii.

Învãþarea continuã a adulþi-lor, formarea profesionalã per-manentã nu sunt mofturi, nu

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

sunt chestiuni birocratice debifat. Sunt resurse importantepentru dezvoltare.

De aceea cred cã pentru cre-area cu adevãrat a unui sistemcoerent de învãþare continuã(nu fragmentat cum este azi),este nevoie de o nouã aborda-re mult mai responsabilã latoate nivelurile de decizie. In-vestiþiile inteligente în oameniînseamnã dezvoltare, înseam-nã viitor pentru România.

Avem o Strategie naþionalãpentru învãþarea pe tot parcur-sul vieþii adoptatã în 2015, darcare nu este pusã nici dupã treiani în aplicare!!!

Cadrul juridic care instituiecentrele comunitare pentru în-vãþare pe tot parcursul vieþii afost adoptat în august 2017,însã sprijinul pentru consoli-darea capacitãþilor ºi formareade profesioniºþi în învãþãmân-tul pentru adulþi, în sensul asi-gurãrii calitãþii în furnizarea -de educaþie diversã, nu au fostîncã dezvoltate!

Ce mai aºteptãm ca sã pu-nem cap la cap lucrurile înpracticã ºi adulþii din toatemediile sociale ºi de rezidenþãsã poatã accesa cursurile, achi-ziþiile de cunoºtinþe ºi abilitãþide care au nevoie pentru aavea un job, pentru a avea unjob mai bun, pentru a paºi peo treaptã superioarã în activi-tatea lor?

Cum deblocãm lucrurilepentru a pune în aplicare mã-surile privind învãþãmântulpentru adulþi??!

Carta drepturilor fundamen-tale ale UE (care are aceeaºivaloare juridicã precum Tra-tatele Uniunii) prevede la art.14 cã ”orice persoanã are drep-tul la educaþie, precum ºi laaccesul la formare profesiona-lã ºi formare continuã pe totparcursul vieþii”.

O respectãm sau nu?!

Publ

icita

te

Despreinvestiþiaîn oameni

Întruniþi vineri, 2 martiea.c., în cadrul ConferinþeiExtraordinare Judeþeane,

PSD-iºtii vâlceni ºi-au exprimatsusþinerea totalã pentru preºe-dintele Liviu Dragnea, precumºi pentru implementarea mãsu-rilor din programul de guverna-re. La propunerea preºedinteluiPSD Vâlcea, Constantin Rãdu-lescu, au fost adoptate ºi rezo-luþiile pentru susþinerea lui PaulStãnescu, viceprim-ministru ºiministru al dezvoltãrii regiona-le ºi administratiei publice ºi aministrului muncii ºi justiþiei so-ciale, Lia Olguþa Vasilescu.Congresul PSD va avea loc pe10 martie la Bucureºti.

”Vreau sã le mulþumesc co-legilor mei care au votat una-

PSD Vâlcea – rezoluþii desusþinere a lui Dragnea,Stãnescu ºi Vasilescu

nim REZOLUÞIA propusã demine. Ne susþinem preºedinte-le, pe domnul Liviu Dragnea,necondiþionat ºi cu fermitate, ºicred cã în aceastã perioadã tre-buie sã dãm dovadã de unitateºi prin toate demersurile noas-tre sã sprijinim ducerea la înde-plinire a angajamentelor dinprogramul de guvernare. A fost,pe lângã Conferinþã Extraordi-

narã, ºi un prilej de a ne întâlnila început de an ºi pentru cã sun-tem în luna martie, le-am trans-mis colegelor noastre, dar ºi tu-turor doamnelor ºi domniºoare-lor din judeþul Vâlcea, cele maicalde urãri de sãnãtate ºi sporîn toate ºi o primãvarã sub sem-nul bucuriei”, a declarat Con-stantin Rãdulescu.

(M.P.)


9DEZVÃLUIRI

La o lunã de larecepþia lucrãrilor deconstrucþii pentrustingerea incendiu-lui de la depozitul degunoi Mãldãreºti,lucrãri care aucostat aproape750.000 de lei, groa-pa a luat foc dinnou. Pompieriivâlceni încearcã, deduminicã , 4 martie,sã stingã focarele,iar ºansele de reuºi-tã par departe.Potrivit Inspectora-tului pentru Situaþiide Urgenþã ”GeneralMagheru” al Judeþu-lui Vâlcea, incendiulse manifestã laadâncime, cauzafiind autoaprinderea.Depozitul de laMãldãreºti, careaparþine firmeiSacomet, fuseseînchis în iulie 2017ca neconform.

de Marielena Popa

Aceasta este o recidivãla marele incendiuizbucnit în august

2017, pe circa 12 hectare, ºiraportat ca ”stins” spre fine-le anului trecut. Pe 5 februa-rie a.c., o comisie amplã, al-cãtuitã din zece reprezentanþiai constructorului-Hidrocon-strucþia SA, proiectantului-Cepromin Deva, ai Gãrzii deMediu Vâlcea, ConsiliuluiJudeþean ºi Prefecturii Vâl-cea, ai Primãriei Mãldãreºtiºi ai ISU Vâlcea semnaserãºi recepþia lucrãrilor de stin-

gere focar incendiu. Termen degaranþie, 12 luni. Valoarea fina-lã a lucrãrilor executate a fostde 738.839.76 lei, bani alocaþiîn acest scop din fondul de re-zervã al Statului.

Proprietarul gropii:„Din groapã ieºeafum, iar ei ziceaucã iese abur”

La finele lunii august 2017,un dosar de cercetare penalã afost deschis de procurorii dinVâlcea pentru distrugere ºi alteinfracþiuni la Legea apelor, în

cazul incendiului din Mãldã-reºti. Apoi, Florian Nicolaescu,directorul firmei care deþinedepozitul de gunoi, a fost pussub control judiciar, ulterior, fi-indu-i ridicatã aceastã mãsurã.Nicolaescu a declarat pentruIndiscret în Oltenia cã noile eve-nimente îl disculpã, dupã ce fu-sese gãsit þap ispãºitor pentruincendiul de anul trecut.

„M-a sunat un poliþist ºi mi-aspus cã groapa a luat din noufoc. Nu mã bucur, dar pe mine,care sunt cercetat penal din ca-uza incendiului din 2017, astamã avantajeazã. Dacã ieri (n.r.4

martie) nu ar fi fost zãpadã ºicriminaliºtii nu ar fi constatat cãnu sunt urme, s-ar fi spus iarãºicã eu am dat foc gropii”, a afir-mat Nicolaescu. Acesta consi-derã cã lucrãrile de construcþiiaferente stingerii focarului deincendiu au fost fãcute prost:„Problema este cã s-au cheltuitaproape nouã miliarde din ba-nii alocaþi stingerii incendiuluiºi nu s-a fãcut treabã. Nu s-afãcut lucrarea, ci s-au mâncatbanii. Ziceau cã aduc agregateputernice de la Lãpuºata. Nu auadus nimic! Noi, ca proprietari,am refuzat sã semnãm procesul-

verbal de recepþie a lucrãrii,adicã de stingere a focului.Fuseserãm anunþaþi cã dingroapã ieºea fum, iar ei zi-ceau cã iese abur. Nu s-a stinsfocul bine, l-au lãsat sã ardã,a luat-o pe sub gunoi ºi s-aufãcut mai multe focare. Gu-noiul trebuie mutat în altãparte”, este de pãrere Flori-an Nicolaescu.

Agregatelefolosite nu fac faþã

„În data de 04.03.2018, laora 12.22, pompierii militaridin cadrul Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã

«General Magheru» al Jude-þului Vâlcea au fost solicitaþipentru stingerea unui incen-diu produs la depozitul ne-conform din localitatea Mãl-dãreºti.

Cauza probabilã stabilitãîn urma cercetãrilor prelimi-nare este autoaprinderea. Laaceastã orã se intervine cuajutorul motopompelor ali-mentate din Lacul Cornãþel(din cauza impracticabilitã-þii terenului nu se poate in-terveni cu autospecialele).Au fost dislocate, pentru a fa-cilita stingerea incendiului,circa 15 mc de deºeuri cuajutorul utilajului PrimãrieiMãldãreºti. Se va intervenipânã la lichidare”, anunþãISU Vâlcea într-un comuni-cat.

Cãtãlin Popescu, purtãto-rul de cuvânt al ISU Vâlcea,a declarat cã actualele utila-je nu fac faþã situaþiei ºi seaºteaptã aducerea unor agre-gate pentru adâncimi maimari. Acesta a menþionat cãniciun leu din sumele aloca-te stingerii incendiului nu aajuns la ISU, banii fiind di-recþionaþi spre lucrãri ce nuþin de competenþa acestei in-stituþii.

Vâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestinsVâlcea: Cum s-au pãpat 750.000de lei pe un incendiu nestins

Evoluþia raportului euro/leu a fost una stabilã,culoarele zilnice de

tranzacþionare rezumându-sela 0,3 – 1,5 bani, cu un cursmiºcându-se în jurul praguluide 4,66 lei.

Media euro a fluctuat între4,6564 ºi 4,6625 lei. La fina-lul perioadei ea a fost stabilitãla 4,6598 lei, într-o ºedinþã încare tranzacþiile s-au realizat înculoarul 4,659 – 4,663 lei, cuînchiderea la 4,661 – 4,664 lei.

Evoluþia leului ar putea fiafectatã în urmãtoarele zile deamplificarea aversiunii faþã derisc, dupã ce autoritãþile ame-ricane au anunþat impunereaunor tarife mai mari cu 25% laimporturile de oþel ºi de 10%la cele de aluminiu. Aceastã -decizie, care nu a fost încã pro-mulgatã de preºedintele ame-rican, a provocat reacþii ime-diate din partea oficialilor eu-ropeni ºi chinezi.

Europa ar putea impune tari-fe pentru bourbon, motocicle-tele Harley-Davidson ºi blugiiLevi’s, în timp China a deschiso anchetã antidumping în pri-vinþa importurilor de sorg ºisoia provenite din SUA.

Marile burse au rãspuns prinscãderi ale indicilor, iar euro acrescut în contextul în care a-naliºtii anticipeazã intrarea e-conomiei mondiale într-o pe-rioadã de turbulenþe.

Situaþia actualã se aseamãnãcu cea petrecutã în 2002, cândpreºedintele George W. Busha dorit sã impunã taxe de 25%pe importurile de oþel, dar abãtut în retragere sub presiu-nea Organizaþiei Mondiale aComerþului ºi a mãsurilor pu-nitive europene.

Cursul dolarului american acrescut de la 3,7782 la 3,8209lei, dar a scãzut la sfârºitul in-tervalului la 3,7829 lei, urma-re a proiectului protecþionist aladministraþiei de la Casa Albã.

Moneda elveþianã a fluctuatîntre 1,148 ºi 1,157 franci/

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

euro, iar media s-a miºcat într-un culoar îngust, 4,0317 –4,0471 lei, media de la finalulperioadei fiind stabilitã la4,0399 lei.

Majorarea, la începutul lu-nii trecute, de cãtre BNR a do-bânzii sale de politicã mone-tarã la 2,25% a temperat creº-terea dobânzilor interbancare,care s-a manifestat începândcu septembrie trecut, odatã cuprimele semne de majorarerapidã a inflaþiei.

La finalul perioadei, indice-le ROBOR la trei luni, care îºiface simþitã prezenþa prin bu-zunarele românilor, acesta fi-ind utilizat la calcularea do-bânzilor la majoritatea credi-telor în lei, a scãzut, dupã optºedinþe consecutive, de la 2,09la 2,08%. Indicele la ºase lunia încheiat perioada pe scãde-re, la 2,43%.

Perechea euro/dolar a cobo-rât de la 1,2345, la începutulintervalului, la 1,2155 dolari.Decizia americanã de a de-clanºa un „rãzboi comercial”cu „restul” lumii a provocatdeprecierea bancnotei verzi,euro tranzacþionându-se lasfârºitul perioadei între 1,2270ºi 1,2365 dolari.

Investitorii nu au fost influ-enþaþi de victoria MiºcãriiCinci Stele (32% din voturi)la alegerile parlamentare dinItalia, ei fiind atraºi mai multde anunþul fãcut de cancelarulAngela Merkel referitor la re-alizarea unei înþelegeri cu so-cial-democraþii germani pen-tru formarea unui nou guvern,la mai mult de cinci luni de laalegerile generale.

Indicele compozit al bitcoin,calculat de Bloomberg, creº-tea la 11.424,73 dolari, faþã de11.029,95 dolari, la finalulsãptãmânii trecute.

Analiza cuprinde perioada27 februarie – 5 martie 2018

Publ

icita

te

ªaptesãptãmânicu eurola 4,66 lei

Pentru a preveni deterio-rarea apometrelor, caurmare a temperaturilor

scãzute, vã recomandãm urmã-toarele mãsuri:

- dacã apometrele sunt mon-tate în cãmine, asiguraþi-vã cãacestea au capacul închis, nulãsaþi capacul puþin ridicat pen-tru aerisire nici pe timpul zilei;

- dacã apometrele sunt mon-tate în subsoluri sau pivniþe, asi-guraþi-vã cã geamurile ºi uºilesunt închise;

- nu încercaþi sã protejaþi apo-metrele cu materiale textile (hai-ne, pãturi etc.), deoarece aces-tea pãstreazã umiditatea. Reco-mandãm utilizarea polistirenu-lui pentru protejare;

- nu folosiþi focul ºi apa fier-binte pentru a dezgheþa apome-trul ºi branºamentul. Încercaþi sãle dezgheþaþi cu apã cãlduþã.

Utilizatorii pot semnala pro-blemele legate de funcþionareaapometrelor la Dispeceratul so-cietãþii - nr. tel. 0250/820.010,0350/802.160.

Conform Contractului pri-vind furnizarea (distribuirea)apei potabile, canalizarea apeiuzate, menajere ºi meteorice,precum ºi epurarea acestora învederea evacuarii în emisar, uti-

SC APAVIL SA a des-fãºurat ºi în perioada26 februarie – 2 martie2018 o activitateintensã în municipiulRâmnicu Vâlcea, încolaborare cu autori-tãþile locale.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-a continuat cu racordareala reþeaua electricã a Staþiei dePompare Apã Potabilã pe stra-da Intrarea Stãncioiului;

- s-au verificat staþiile depompare/rezervoare ºi s-a curã-þat perimetrul în urmãtoarelezone: Dealul Malului, Capela,Râureni, Aranghel, Apusului,Mãceºului, Prundului, Buda,Poenari, Cojocarilor, Izlazului;

- s-a continuat verificarea ºicurãþarea gurilor de scurgere ºia cãminelor de canalizare me-najerã, manual ºi mecanizat;

- s-a adus la starea iniþialã su-prafaþa carosabilã în zonele încare s-a intervenit;

- au fost aduse la cotã cãmi-

Situaþia lucrãrilor derulate de SC APAVILSA în municipiul Rm. Vâlcea în perioada

26 februarie – 2 martie 2018nele de canalizare menajerã ta-sate/deteriorate.

POMPE CURÃÞATE. S-aucurãþat manual ºi mecanizatpompele din zonele: Arinilor,bd. Dem Rãdulescu, Goranu ºiBogdan Amaru.

CÃMINE CURÃÞATE. S-au verificat ºi curãþat manual cã-minele de canalizare ºi gurile descurgere pe strãzile: Calea luiTraian, 1 Mai, Antim Ivireanu,Alexandru Sahia, Mircea Elia-de, George Enescu, Zorilor, Pe-triºor, Dacia, Matache Temelie,Luceafãrului, Mihai Eminescu,Lucian Blaga, I.C. Brãtianu,Tineretului, Ostroveni, MarinSorescu, Nicolae Iorga, ReginaMaria, Gib Mihãescu, Libertã-þii, Remus Bellu, Republicii,Decebal, Rapsodiei, Dr. Hac-man, Matei Basarab, GrigoreProcopiu.

S-a intervenit pentru desfun-darea, curãþarea ºi spãlarea me-canizatã a reþelelor de canaliza-re menajerã la urmãtoareleadrese: Bd. Tineretului – Bl.A63, Bl. A62, sc. C, Bl. S2, sc.

A, B, Bl. A12, sc. A, Bl. B4; str.Henri Coandã – Bl. I11; str.Lucian Blaga – Bl. A38/3, Bl.A43, Bl. A50, Bl. A51; str. Re-gina Maria – Bl. L; Calea luiTraian – Bl. Filipin, Bl. 12, sc.A, B; str. Mihai Eminescu – Bl.B13, Bl. C9, sc. D; str. I.L. Ca-ragiale – Bl. A64, Bl. A28/1; str.Matei Basarab – Bl. 115; str.Republicii – Bl. R21; str. I.C.Brãtianu – Bl. C19, sc. C; str.General Magheru – Bl. D, sc.A; Aleea Teilor – Bl. B8, Bl. B9;Aleea Stejarului – Bl. C1, sc. A;str. Matache Temelie – Bl. 74.

38 DE APOMETRE VERI-FICATE ªI MONTATE. Totîn aceastã perioadã au fost în-locuite 38 de apometre, dintrecare: 15 înlocuiri la persoanefizice, 5 înlocuiri de contoare deapã rece la agenþi economici ºi18 la asociaþiile de proprietaridin zona Nord.

Au fost realizate 6 lucrãri deintervenþie la contoarele de apãrece, montate în reþea. De ase-menea, au fost întocmite 7 avi-ze de amplasament ºi 3 avizetehnice.

SC Apavil SA – recomandãri pentruprotejarea apometrelor pe frig

lizatorii au obligaþia sã ia mã-suri conform recomandãriloroperatorului, pentru protecþiacontra îngheþului a instalaþiilorde mãsurare din cãminul deapometru, dacã acesta esteamplasat pe proprietatea sa.

De asemenea, în procesul-verbal de montaj al apometru-lui este menþionat: ,,Contorulrãmâne în grija consumatoru-lui, iar acesta rãspunde de in-tegritatea lui ºi protejarea aces-tuia împotriva îngheþului.

În cazul în care contorul s-adefectat din vina consumatoru-lui, acesta va achita costul de-teriorãrii, inclusiv lucrãrile dedemontare, reparare, verificareºi remontare”.

Reparaþia apometrelor constãîn înlocuirea pieselor deteriora-te de îngheþ. Fiecare reparaþie amijlocului de mãsurã este urma-tã de verificarea metrologicã.Aceasta este o condiþie impusãde Biroul Român de Metrolo-gie.


11ACTUALITATE

În perioada 9-11 mar-tie 2018, la CentrulMultifuncþional Craio-va se va desfãºuraTârgul de Turism alOlteniei, evenimentprogramat în paralelcu Horeca Expo Olte-nia, târg dedicatfurnizorilor de echipa-mente, produse,accesorii ºi serviciicare sunt folositepentru hoteluri, resta-urante ºi baruri.

ªi-au anunþat intenþia de aparticipa un numãr depeste 80 de firme expo-

zante ºi peste 600 de firme vi-zitatoare din domeniile: turism,hoteluri ºi pensiuni, restauran-te, baruri ºi cafenele, firme decatering, companii de transportauto ºi feroviar, companii aeri-ene, asociaþii de turism, compa-nii de asigurãri.

Pe lângã expozanþii din Ro-mânia, vor fi ºi expozanþi dinBulgaria ºi Serbia.

Superofertedoar pentru aceastãediþie a târgului!

Expozanþii celei de-a III-aediþii a Târgului de Turism alOlteniei au pregãtit pentruacest week-end superofertepentru vacanþele din 2018.

Noutatea anului 2018 es-te charterul cãtre Antalya cuplecare din Craiova ce va fioperat de compania turcãAtlas Global cu o aeronavãAirbus 320. Agenþiile de tu-rism care vor fi prezente latârg au anunþat oferte specia-le pe perioada târgului pen-tru aceastã destinaþie.

Pe lângã ofertele cunoscutepentru Grecia, Turcia ºi Bul-garia, agenþiile de turism îºivor întâmpina turiºtii cu noidestinaþii: Bali, Thailanda,India, Zanzibar, Singapore,Japonia, Cuba, Mexic ºi Re-publica Dominicanã.

Nu vor lipsi tombole cu pre-mii, prezentãri de locaþii hote-liere nou-deschise, degustãrispecifice anumitor zone turisti-ce, momente artistice care sãtrezeascã interesul pentru anu-mite destinaþii.

Momente artistice vor fi pre-zentate de cãtre: FilarmonicaOltenia, Ansamblul Profesio-nist pentru Pãstrarea ºi Pro-movarea Culturii Tradiþiona-le “Doina Oltului”, Ansam-blul Artistic Profesionist“Doina Gorjului”, PalatulCopiilor Craiova, AnsamblulFolcloric “Maria Lãtãreþu “al ªcolii Populare de Artã dinTârgu Jiu.

Transport gratuitOrganizatorii vor pune la dis-

poziþia vizitatorilor gratuit înzilele de sâmbãtã ºi dumini-cã transport tur – retur, dincele mai îndepãrtate zone aleoraºului pânã la locul de des-fãºurare a evenimentului.

Traseul 1: Craioviþa Nouã

(Cinema) - Orizont - Poºtã - Se-garcea - Liceul de Chimie -Casa Tineretului - Compania deApã - Agronomie - MadonaDudu - Helin - Spitalul nr. 1 -Confecþii - Restaurant Dunãrea- Centrul Multifuncþional ºi re-tur.

Traseul 2: Helin Lãpuº - Vii-torul - Institut - Rotonda - PiaþaCentralã - Digi – Olteþ - SimionBãrnuþiu - Petre Carp - Spitalulnr. 1 - Confecþii - RestaurantDunãrea - Centrul Multifuncþi-onal ºi retur.

Intervalul orar plecãri din ca-petele de linie cãtre CentrulMultifuncþional:

Sâmbãtã (10 martie) - 9:30;11:30; 13:30; 15:30

Duminicã (11 martie) - 9:30;11:30; 13:30

Intervalul orar plecãri de laCentrul Multifuncþional cãtrecapetele de linie:

Sâmbãtã (10 martie) - 10:30;12:30; 14:30; 16:30

Duminicã (11 martie) - 10:30;12:30; 14:30

Începând din acest an, in-trarea la târg va fi liberã!

Se estimeazã un numãr depeste 7.000 de vizitatori, în creº-tere cu peste 30% faþã de ediþiaanterioarã.

Specificul târguluiHoreca Expo Oltenia ed. a

II-a, ce se desfãºoarã alãturi deTârgul de Turism, se defineºteca un eveniment dedicat furni-zorilor de echipamente, produ-

se, accesorii ºi servicii care suntfolosite pentru hoteluri, restau-rante ºi baruri.

Nu vor lipsi cooking show-uriorganizate de chefi celebri, de-monstraþii de servire ºi degus-tare a vinului, bartending ºi ba-rista.

Noutatea acestei ediþii esteincluderea unei secþiuni noi de-dicate producãtorilor din seg-mentul panificaþie, patiserie ºicofetãrie.

HoReCa Expo Oltenia,lanseazãconcursul anului!

- Tortul anului 2018- Pâinea anului 2018Se pot înscrie cofetãrii ºi bru-

tãrii din toatã regiunea Olte-niei.

Pe lângã premiile ce se acor-dã de cãtre organizatori, concu-renþii vor putea beneficia deexpunere pe toatã perioada târ-gului într-un spaþiu special ame-najat.

Concursul va fi jurizat de -Chef Cezar Munteanu, unuldintre cei mai cunoscuþi bucã-tari din România, o prezenþãconstantã la emisiunea ArenaBucãtarilor, Chef Ciprian Ni-colescu, Brand Executive Chefal Trattoriilor Buongiorno ºi -Chef Cristian Dumitru - Ho-reca School.

Detalii privind regulamentulconcursului: http://horecaexpo-oltenia.ro/concurs/

Sponsor al Horeca ExpoOltenia este PPD România,iar partenerul principal al ce-lor douã evenimente este Sel-gros România - „Club pentruprofesioniºti ºi pasionaþi. Debunãtãþuri“.

Târgul de Turism al Oltenieieste organizat de cãtre firma PSMultiservices.

Program Târg:Vineri: 10.00 – 18.00Sâmbãtã: 10.00 – 18.00Duminicã: 10.00 – 16.00.

Locaþie: Centrul Multifunc-þional Craiova, str. Târgului nr.26

Detalii privind organizareacelor douã evenimente gãsiþi pe:

www.targdeturismoltenia.roºi www.horecaexpooltenia.ro.

Pagini de facebook: Târgulde Turism al Olteniei ºi HorecaEXPO Oltenia

În acesÎn acesÎn acesÎn acesÎn acest wt wt wt wt weekeekeekeekeek-end, Centr-end, Centr-end, Centr-end, Centr-end, Centrul Multifuncţional Crul Multifuncţional Crul Multifuncţional Crul Multifuncţional Crul Multifuncţional Craioaioaioaioaiovvvvva se va se va se va se va se va tra tra tra tra transfansfansfansfansfororororormămămămămăîntrîntrîntrîntrîntr-un s-un s-un s-un s-un spaţiu al despaţiu al despaţiu al despaţiu al despaţiu al destinaţiilor de vistinaţiilor de vistinaţiilor de vistinaţiilor de vistinaţiilor de vis

TÂRGUL DE TURISM AL OLTENIEI, EDIÞIA a III-a,cel mai mare eveniment dedicat turismului

din regiunea Olteniei, se va deschide în acestweek-end la Centrul Multifuncþional Craiova


































Publ

icita

te

12ADMINISTRAÞIE

Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 de standuri deprezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic, de la legume ºi fructe lamateriale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întind pe osuprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme de sigu-ranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa în domeniu(fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), precum ºi existenþaliniilor speciale de transport urban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un important centru de aprovi-zionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Asistenþa socialã repre-zintã o direcþie majorãde acþiune prin care

Consiliul Judeþean Dolj îºi exer-citã rolul în beneficiul comuni-tãþii, în special prin intermediulDirecþiei Generale de Asisten-þã Socialã ºi Protecþie a Copilu-lui Dolj. Acest lucru se poateobserva extrem de uºor dacã neuitãm cã, în 2018, peste o trei-me din bugetul total al judeþu-lui Dolj este destinatã acestuisector, lucru evidenþiat ºi de pre-ºedintele CJ Dolj, Ion Priotea-sa, la conferinþa care a marcatalãturarea Doljului la campanianaþionalã „România se ridicã înpicioare pentru asistenþa socia-lã“, organizat la Craiova de cã-tre Colegiul Naþional al Asisten-þilor Sociali din România. „Îndomeniul asistenþei socialeavem încã multe lucruri de în-dreptat astfel cã, din bugetul peanul acesta, peste 30% din banise duc cãtre asistenþa socialã.- Înseamnã foarte mult pentruceea ce reprezintã un judeþ sã-rac ºi o regiune din cele 20 deregiuni sãrace ale UE. Cu atâtmai mult cu cât, aºa cum ºtiþi,aceastã zonã din România areun numãr foarte mare de copiiinstituþionalizaþi. Avem 1.500de copii instituþionalizaþi.Avem însã colegi extraordinarila DGASPC Dolj, care lucrea-zã responsabil, oameni cu vo-caþie“, a declarat Ion Prioteasa.Acesta a mai spus cã instituþiape care o conduce va continuasã investeascã sume consisten-te în infrastructura socialã. „Înultimii opt-nouã ani, ConsiliulJudeþean Dolj a investit con-stant în aceastã direcþie ºi o vaface în continuare pentru castrategia noastrã sã fie imple-mentatã pânã la capãt. Ne do-rim sã extindem acest serviciu,sã ajungem cât mai aproape decetãþean ºi la Dãbuleni, Calafat,Bãileºti, Bechet sau Filiaºi, înaºa fel încât cineva care are ne-voie de acest sistem sã nu maifie nevoit sã strãbatã distanþapânã la Craiova“, a adãugat pre-ºedintele CJ Dolj.

Aºa dupã cum a demonstrat din plin de-alungul anilor, Consiliul Judeþean Dolj a fost ºirãmâne un partener de nãdejde pentru institu-þiile care activeazã în domeniul protecþiei socia-le. Mãrturie stau numeroasele investiþii înºcolile speciale, în centrele de recuperare ºireabilitare a copiilor cu handicap ºi, mai ales,finanþarea ºi dezvoltarea Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului Dolj,o instituþie care, an de an, poartã pe umerisoarta a mii de copii instituþionalizaþi.

Investiþiiprogramate în 2018

La rândul sãu, Florin Stancu,directorul DGASPC Dolj, a de-clarat cã, la nivelul judeþului,existã o strategie de dezvoltarea domeniului asistenþei sociale,care sã devinã astfel mult maiaccesibil persoanelor din me-diul rural. „La nivelul judeþuluiDolj, noi avem o strategie dedezvoltare a domeniului asis-tenþei sociale, acum având învizor o dezvoltare a acestor ser-vicii în mediul rural ºi în urba-nul mic“, a precizat Stancu.

Din acest motiv, în bugetulde investiþii al CJ Dolj pentru2018 sunt cuprinse mai multeproiecte, pentru care sunt alo-cate aproape 8 milioane de lei.Vorbim, printre altele, despreamenajarea unui centru pentrucopii cu handicap la Segarcea,pentru care s-au alocat 1,5 mi-lioane de lei, sau amenajareaa douã centre pentru persoa-nele cu handicap la Cãlãraºi ºiCiupercenii Noi, pentru care s-au alocat, în total 1,7 milioa-ne de lei.

Asistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ DoljAsistenþa socialã, domeniude interes pentru CJ Dolj

Florin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin StancuFlorin Stancu


13CULTURÃ

În organizarea RadioRomânia prin EchipaGAUDEAMUS ºiRadio România Olte-nia, în Craiova s-aderulat cea de-a XVII-aediþie, intitulatã „Pro-gramul Lectura”, aTârgului de CarteGAUDEAMUS. În celecinci zile, aproape 50de participanþi, reuniþiîn 35 de standuri, auoferit celor peste10.000 de vizitatoricãrþi pentru toatevârstele, gusturile ºi,mai ales, buzunarele.

de Viorel Pîrligras

Vremea, situaþia econo-micã, socialã, o lipsã deentuziasm în perpecti-

vele vieþii cãrþii tradiþionale,probabil cã toate acestea au con-tribuit la o ediþie puþin cam aus-terã care s-a resimþit mai ales înrândul culturii craiovene. Lan-sãrile în avalanºã de anii trecuþiau fost mai subþiri, iar lipsa Scri-sului Românesc (Fundaþia-Edi-tura, cãci ea era cea care parti-cipa în mod tradiþional din celevreo patru sau cinci edituri cuacelaºi nume existente în Cra-iova), dar ºi a Editurii Sitech, asubþiat ºi mai mult programul.De celelalte edituri din Bãnie numai pomenesc, deoarece lipsalor de pe piaþa cãrþii este, dinpãcate, ºi ea tradiþionalã.

Universitarii,la înãlþime

O prezenþã parcã mai dinami-cã decât altãdatã a fost EdituraUniversitaria, care a avut multelansãri marcante în cadrul târ-gului ºi a reunit multe persona-litãþi din mediul ºtiinþific uni-versitar.

„Pregãtirea fizicã în sportulde performanþã”, autori: conf.univ. dr. Germina-Alina Cos-ma, conf. univ. dr. Nanu Mari-an Costin, lect. univ. dr. Bur-cea Bogdan, conf. univ. dr.Barbu Dumitru, lect. univ. dr.Cosma Alexandru, „Monogra-fia Universitãþii din Craiova”,coordonatori prof. univ. dr.Cezar Ionuþ Spînu – RectorUniversitatea din Craiova,prof. univ. dr. Dumitru Otoves-cu, „Economie ºi legislaþie înconstrucþii”, autori: conf. univ.

dr. Alina Duþã, lect. univ. dr.Violeta–Cristina Dumitru,„Negocierea acordului consu-lar ºi comercial hispano-românBucureºti 10-17.XII.1966”,ediþie îngrijitã ºi traducere deautorul Doru Liciu, „ObºteaPeºtiºani din Gorj – Monogra-fie”, autori: prof. univ. dr. Di-nicã Ciobotea, ec. Nicolae Lo-lescu – sunt titlurile cu care s-a prezentat editura condusã deSorin Tudor.

Aius - campionla lansãri

Probabil singura editurã caresusþine cu adevãrat beletristicacraioveanã, Editura Aius a ve-nit cu o paletã largã de lansãri.ªi încã nu a pus la bãtaie toatevolumele editate în acest înce-put de an, multe din ele fiindprogramate în diverse locaþii înperioada urmãtoare.

Fãrã îndoialã, poezia a ocu-pat vârful lansãrilor acestei edi-turi: „Colivia cu aripi” de Ma-rilena Tiugan, „Verb” de EliseiVirgil, „Amor cascador” de Flo-rina Ungureanu, „Tango ten-dresse” de Eleanor Mircea ºi„UNIVversuri” de Adrian Bod-naru au fost tot atâtea prilejuride întâlnire a cititorilor cu me-tafora ºi emoþia.

Un volum de „Fabule” dePetre Ion Florin Vasilescu, al-tul de antropologie - „Jurna-lul de cãlãtorie ca mijloc de re-flecþie antropologicã” de Da-niela Micu, „Feþele lui Ceau-ºescu” de Victor Gabriel Osã-ceanu, dar ºi superbul albumfotografic al Magdei BuceRãduþ - „Trecutul în Craiovade astãzi / The Past in Craio-va of Today”, ajuns la ediþia aII-a, au completat oferta edi-turii conduse de Nicolae Ma-rinescu.

SF-ul craioveanîncepe anulîn forþã

Un gen de niºã nu tocmai po-pular, precum altãdatã, reuºeº-te sã stimuleze creatorii olteni,astfel încât nu mai puþin de treiprozatori ºi-au lansat volumeleîn zilele târgului.

„Noaptea oraºului ilustrat” deVictor Martin, „Marginea cur-cubeului” ºi „Poveºti din tãrâ-murile interzise” de Aurel Cã-rãºel, precum ºi „Insula Pescã-ruºilor” de Mircea Livu Gogaau fost volumele proaspete careau colorat domeniul fantezieipromovat de Editura bucureº-teanã Pavcon, condusã de Con-stantin Pavel.

Femeia, prezentãîn volum de 1 martie

Aflat la a doua lansare în Cra-iova, romanul „O mie ºi una defemei. Amintirile unui hedo-nist” de cunoscutul prozatorcraiovean Ion Munteanu a fostºi el una din piesele de bazã aleediturii bucureºtene Eikon, con-dusã de Valentin Ajder.

În loc de concluziiDeºi evaluãrile spun cã rolul

cãrþii de hârtie este în continuãscãdere, fiind concuratã de va-riantele electronice ºi la strânsãcompetiþie cu alte arte ºi dome-nii tentante: filmul, televiziuneaºi mai ales internetul, carteamoare, dar nu se predã. Dova-dã numãrul mare de vizitatori,dovadã cantitatea deloc negli-jabilã de exemplare vândute lapreþuri accesibile. Ceea ce, sãrecunoaºtem, ne îndreptãþeºtesã credem cã Cetatea Bãniei vamai fi multã vreme de acum în-colo ºi Cetatea cãrþii.

Scriitorii craioveni au lansatmãrþiºoare editorialela Gaudeamus


















14SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Dramã la Secþia de psi-hiatrie a spitalului dinSlatina. Un infirmier ºi-

a mãcelãrit colega asistentã,care îi era iubitã, dupã care s-asinucis. Totul s-a întâmplat înnoaptea de sâmbãtã spre dumi-nicã, la scurt timp dupã miezulnopþii, în cabinetul de tratament.Colegii s-au alertat când dinsprelocul în care se aflau cei doi s-aauzit un þipãt ºi au constatat cãuºa era blocatã. Dupã ce anga-jaþii au deblocat uºa cabinetu-lui, imaginea care li s-a arãtat afost terifiantã.

Cadavrele celor doizãceau într-o baltãde sânge

Cei doi protagoniºti ai sce-nei infiorãtoare erau angajaþiispitalului din Slatina de peste15 ani. Infirmierul, GheorgheGhenea, lucra din 1994, iarasistenta, Ramona Cosmescu,era angajatã din 2005. Ambiierau divorþaþi ºi aveau din cã-sãtoriile anterioare câte doicopii. Deºi începuserã de maibine de doi ani o relaþie, niciu-nul nu a recunoscut-o oficial.În fatidica noapte, nimic dincomportamentul celor doi nuprevestea ceea ce urma sã seîntâmple.

Crima urmatã de sinucidere aavut loc la puþin timp dupã mie-zul nopþii, în sala de tratament.Potrivit imaginilor de pe came-rele de luat vederi, asistenta aintrat în cabinet la 1 fãrã 10minute cu o cafea în mânã. Lascurt timp, în încãpere a intratºi infirmierul.

“Pânã la momentul produce-rii tragediei, bãrbatul a ieºit demai multe ori din încãpere. Laun moment dat, unul dintre an-gajai a auzit un zgomot ce se-mãna cu un þipat de femeie ºi aîncercat sã intre în camera detratament. Pentru cã nu a reuºitsã deschidã uºa, aceasta fiindblocatã, a alertat medicul degardã, care a sunat la 112.

La faa locului au ajuns po-liiºtii ºi cei de la Inspectora-tul pentru Situaþii de Urgenã.Dupã ce au deblocat uºa, sal-vatorii au avut parte de ima-gini terifiante. Cei doi eraumorþi, iar încãperea era plinãde sânge. Au fost anunai pro-curorii care au demarat o an-cheta în acest caz”, a declaratmanagerul SJU Slatina, Cãtã-lin Rotea.

ªi-a mãcelãrit iubitaºi s-a sinucisprin înjunghiere

Prim-procurorul Parchetuluide pe lângã Tribunalul Olt,Anca Anuþa, a declarat cã bãr-batul i-a aplicat colegei sale numai puþin de 11 lovituri de cuit,dintre care trei în zona gâtului,acestea secþionându-i una din-tre venele importante, fapt ce acondus la deces.

“Conºtientizând ce s-a întâm-plat, bãrbatul, care blocase uºacu ajutorul patului de tratament,a încercat sã-ºi taie venele. Pen-tru cã tãieturile nu au fost pu-ternice, omul ºi-a înfipt cuitulîn zona gâtului, afectând vaseleimportante de sânge, ultima tã-ieturã fiindu-i fatalã”, a decla-rat prim-procurorul. Numãrulmare de lovituri aplicate iubiteide cãtre infirmier demonstrea-zã furia exacerbatã a acestuia.“Am vãzut numeroase crime,dar ca în acest caz, nu. Practic,bãrbatul ºi-a mãcelãrit colega,dupã care s-a mutilat ºi el. ªi-aaplicat mai multe lovituri pânãcând a reuºit sã se omoare. Ima-ginea gãsitã la faþa locului a fostuna traumatizantã chiar ºi pen-tru noi care ne ocupãm de ast-fel de cercetãri. Criminalul afost extrem de furios”, a decla-rat medicul legist Liviu Radu,ºeful Serviciului de medicinãlegalã Olt.

Personal asistatpsihologic

Colegii celor doi protagoniºtiai scenelor de groazã de la spi-

talul din Slatina care au fost deserviciu în acea noapte au fosttrimiºi acasã de conducere,dupã ce au fost audiaþi de pro-curor. “Am dispus ca întreg per-sonalul de pe tura în care a avutloc tragedia sã fie înlocuit pen-tru ca actul medical sã nu aibãde suferit. Am mai stabilit ca eisã beneficieze de consiliere psi-hologicã. Din fericire, pacienþiinu au avut de suferit. Pentru cãtrecuse de miezul nopþii, pa-cienþii adormiserã dupã trata-mentul de noapte. Cei care s-autrezit pentru a merge la baie aufost direcþionaþi cãtre alte etaje,pentru a nu asista la desfãºura-rea de fore care era la etajul aldoilea al imobilului, acolo undeau avut loc crima ºi sinucide-rea”, a mai afirmat managerulCãtãlin Rotea. El a precizat cãau fost luate toate mãsurile ne-cesare pentru ca impactul trage-diei sã fie cât mai mic atât lanivelul personalului ºi al pa-cienþilor, cât ºi asupra imaginiiunitãþii medicale. “Am pus ladispoziþia anchetatorilor ºi apresei toate informaþiile solici-tate ºi pe care le deþineam, pen-tru cã nu vrem ca din lipsã decomunicare sã se complice ºimai mult situaþia. Nu avemnicio vinã pentru ce s-a întâm-plat. Nu se putea anticipa aºaceva. Cei doi angajaþi nu au cre-at niciun fel de probleme pânãacum”, a mai spus Rotea.

Angajaþi modelºi nu prea

Oficial, cei doi angajaþi nu aucreat probleme nici la serviciu,

nici în societate. “Nu au creatniciun fel de probleme, lucraude mult ºi erau apreciaþi de co-legi”, au declarat oficial maimulþi colegi. “Era un bãiat ex-traordinar. Era serios, nu fuma,nu mai bea, era oricând gata sãsarã în ajutor. Nu pot sã cred ces-a întâmplat ºi nici cum s-aajuns la o astfel de situaþie. Fe-meia îl face pe om, neom. Aºaºi la el. Din cauza ei s-a întâm-plat totul. Aºa se întâmplã cândiubeºti, iar femeia întâlneºte pealtul mai tânãr, cu mustaþã ºicioc, mai chipeº”, a declaratnaºul bãrbatului. “Nu era un omviolent. Eram prieteni. Nu amfi crezut niciodatã cã poate faceaºa ceva. Nu ºtim ce s-a întâm-plat ºi nici ce l-a determinat sãcomitã acest gest”, a afirmatunul dintre amici.

Neoficial, mulþi susþineau cãbãrbatul era cunoscut ca o per-soanã violentã. Ei susþin cã eratolerat de colegi pentru cã îiajuta în munca cu “nebunii”.“Nea Gicã nu era sãnãtos. Pãi,era aºa de agresiv, cã-i luaserãfrica ºi nebunii. Unii care maitrecuserã pe aici ºi-l vedeau cãse apropie de ei þipau cât îi þi-nea gura sã nu fie lãsaþi cu el”,ne-a mãrturisit sub anonimatunul dintre angajaþi. Cuvintefrumoase nu aveau colegii nicidespre asistenta ucisã. “Dum-nezeu sã o ierte, dar, ºtiþi, eracam uºuratecã. Nu era o feme-ie serioasã. În plus, era ºi ex-trem de rãutãcioasã ºi rãzbunã-toare. Pentru ea conta doar sãfie în faþã ºi sã aibã de câºti-gat. L-a tocat cât a putut peGicã, ºi-a tras firmã, a pus-o pe

picioare ºi acum se încurcasecu un poliþist”, a susþinut o co-legã.

Biletul de adio,ofiþerul DNA ºipresiunile celor doi

Criminalul a premeditat cri-ma. El a încercat prin cele scri-se în biletul de adio sã plasezerãspunderea pentru gestul sãu însarcina unui poliþist pe care l-anumit ”Plimbatu”.

“Aceastã jigodie nenorocitãmi-a distrus viaþa. Ea, în câr-dãºie cu omul în care am avutcea mai mare încredere, ofiþersub acoperire la DNA. M-auumilit în cel mai cumplit mod.Din aceastã cauzã am trecut laacest gest. Pentru mine era uncalvar sã mai trãiesc în halulãsta. (…) Numãrul de telefonal acestui animal. Vreau sã afletoatã lumea de ce am recurs laacest gest, sã spuneþi la presãtot. (…) Ajunsesem sã fiu urâtde toatã lumea din cauza lor.Îmi pare tare rãu cã nu pot sã-lomor ºi pe el. Din mormânt,din Iad de unde dracu oi fi, nuam sã-i dau pace. Ar fi multede spus dar simt cã mã sufoc ºinu pot sã-mi duc planul la în-deplinire. Am tot amânat dincauza la mama mea care o sãsufere, dar nu mai puteam trãi”,a scris criminalul în biletul deadio. El a mai precizat cã ºi-arfi dorit sã-l omoare ºi pe poli-þist. El mai susþine cã iubita ºiamantul ei l-ar fi pus sã-i uci-dã pe medicul ºef de secþie ºipe asistenta ºefã, care-i luaselocul cu câþiva ani în urmã.

Crimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla PsihiatrieCrimã pasionalãla Psihiatrie


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

seamnã sã ne ascundem dupãcireº. Nimeni nu bagã mâna-nfoc pe supoziþia cã Viborg ºiVipers nu ar fi ridicat proble-me la Zalãu sau Craiova. ªiTadici, ºi Bogdan Burcea aumotive de satisfacþie pentru cla-sarea între primele opt echipeale competiþiei continentalenumber two. În faþa lor ºi a gru-pãrilor pe care le pregãtesc sedeschide o altã etapã, cu altãmizã, cu alte pretenþii, dupã ce,inevitabil, s-au lovit prin mun-cã de tavanul de sus al semicer-cului. Dacã în urmã cu doi aniCSM Bucureºti a dat lovitura înFinal Four, calificându-se de pelocul patru, e foarte probabil cade aceastã datã sã meargã laBudapesta de pe locul 3. Maisus cu o treaptã, dar mai jos caformã sportivã ºi spirit compe-tiþional, cel puþin aceasta esteimpresia de moment. Victoriacu Midtjylland (29-24), de du-minicã, se datoreazã în mareparte formei excepþionale aPaulei Ungureanu, ceea ce spu-ne multe. Ferencvaros ºi Metz,care ºi-au împãrþit punctele îngrupã ºi le aºteaptã pe „tigroai-ce”, au recitit cu atenþie „Car-tea junglei”. Bucureºtencele aufost în extaz când au dezmem-brat-o pe Gyor ºi în agonie cândau fost ridiculizate de aceeaºiechipã. Înscriu greu ºi primescgoluri uºor. Cu Midtjylland s-au chinuit trei sferturi de meci.De pe locul 3 merg în Franþa ºijoacã returul afarã, de pe locul2 merg în Ungaria ºi au meciuldecisiv acasã, asta numai dacãbat la Rostov.

ªi Zalãul lui Tadici, ºi Cra-iova lui Bogdan Burceaºi-au fãcut datoria în

manºa primã a sferturilor de fi-nalã ale Cupei EHF. Nordiceleau învins cu 29-28 pe Kastamo-nu din Turcia, iar sudistele aucedat acasã cu 23-25 având-o înfaþã pe Lada Togliatti din Ru-sia. Numai un miracol de am-bele pãrþi ale echipelor româ-neºti, în Turcia ºi Rusia, le-armai putea trimite în semifinale.ªi urmeazã cunoscutul ºablon„greu, dar nu imposibil”. Spu-neam cã Zalãul ºi-a fãcut dato-ria pentru cã anterior a dispuscu 25-22 de Larvik, de 19 oricampioanã a Norvegiei, cam-pioanã a Europei în 2011. Fraf-jord ºi Kurtovic de la CSM Bu-cureºti de acolo provin. La rân-dul ei, pânã sã dea piept cuteam-ul antrenat de Komutov,SCM Craiova a trecut cu 16-15de Brest Bretagne, adversar de-loc facil, reprezentant al unuihandbal feminin cu adevãrat deaur. La Kastamonu Bld evolu-eazã un trio croat care oricândpoate face legea în teren, plusdouã rusoaice. Lada Togliatti abeneficiat nu demult de servi-ciile lui Trefilov ºi, în plus, încampionatul Rusiei are contra-candidate serioase la câºtigareatitlului. Dintr-un astfel de aluatcresc ºi se afirmã jucãtoare pre-cum Dmitrieva ºi Nosikova, pecare le-am urmãrit la Polivalen-tã. La acest nivel al sferturilorde finalã ale Cupei EHF, a neîntreba, chiar ºi retoric, dacãZalãul ºi Craiova n-au avut ghi-nion când s-a tras la sorþi, în-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Tavanul de susal semicercului

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Ifose!Ales primar al comunei

Vlãdeºti în urmã cu doar treiluni, social-democratulAdrian Cosac a ºi început sãfacã pe deºteptul. Spreexemplu, îi þine pe jurnaliºtiîn uºa biroului, nu cumva sãintre, poate îi stricã fengshui-ul. Apoi, domnului pri-mar nu îi plac nici pozele pecare i le publicã presa. Cicãîl îngraºã ºi îi stricã imagi-nea costelivã. Prea multeifose ºi mult prea devreme,revenim!

Publ

icita

te

Ce-am pierdut ºice-am primit!

Senatorul PSD de Vâlcea,Bogdan Matei, a însoþit odelegaþie a Primãriei Râm-nicu Vâlcea la MinisterulEducaþiei. Sprijin plin decompetenþã, ce mai! Cum i-ar fi putut saluta domnul se-nator, cu sinceritate, pe ceide la minister? ”Bunã ziua,eu sunt ãla care a picat exa-menul pentru inspector ºco-lar adjunct la IªJ Vâlcea.Mare ghinion am avut, maiales cã la putere era chiarPSD-ul. Dar ce-am pierdutºi ce-am primit!”

S-a modificatdesfiinarea?

Se aude cã nu va mai fidesfiinþat corul Euphonia alFilarmonicii Râmnicu Vâl-cea. Dacã e aºa, bine este!Oficial, primarul Gutãu adeclarat cã Filarmonica poa-te pãstra câþi coriºti doreº-te, dar cu acelaºi buget. Aº-teptãm amãnunte!

din cele mai stringente proble-me cu care se confruntã popu-laþia României, dar despre carenimeni nu vorbeºte: criza lem-nului de foc.

Pentru a vã face o imagineclarã asupra importanþei acestuisubiect, trebuie sã ºtiþi cã 3,5milioane de locuinþe din Româ-nia, adicã aproape jumãtate dinfondul locativ, se încãlzesc însezonul rece cu lemn. Conformunei analize a Ministerului Ape-lor ºi Pãdurilor din prima jumã-tate a anului 2017, în Româniaau fost identificate 3.683 de co-munitãþi locale, situate pe razaa 2.035 unitãþi teritoriale ce suntdependente de lemn de foc pen-tru încãlzirea locuinþelor. Con-form statisticilor specialiºtilordin domeniu, în perioada 2011-2017 lemnul de foc a înregis-trat o creºtere a preþului de250%, de la o medie de 120 delei/metru cub la peste 300 de lei/metru cub, înregistrându-se va-lori ce au ajuns în sudul þãrii înanul 2017 chiar ºi la 550-600 lei/metru cub. Mai mult decât atât,în cadrul Forumului Pãdurilorºi Economiei Verzi de la fineleanului 2017, specialiºtii din do-meniul forestier ºi din industrialemnului au tras un semnal dealarmã cu privire la posibilita-tea ca preþul masei lemnoase sãcunoascã creºteri de peste 400%în anul 2018! Aceastã nouã ma-

DeputDeputDeputDeputDeputatul Buican, declaratul Buican, declaratul Buican, declaratul Buican, declaratul Buican, declaraţie politică:aţie politică:aţie politică:aţie politică:aţie politică:

Într-o declaraþie politicãsusþinutã recent în Par-lament, deputatul PNL

de Vâlcea, Cristian Buican,atrage atenþia asupra crizeilemnului de foc pentru po-pulaþie. Parlamentarul vâl-cean semnaleazã cã preco-

nizata majorare a preþului lem-nului ar reprezenta un adevãratdezastru pentru jumãtate din po-pulaþia României ºi propune osoluþie la aceastã problemã.

Stimaþi colegi,«Am venit astãzi în faþa dum-

neavoastrã pentru a detalia una

jorare a preþului lemnului ar re-prezenta un adevãrat dezastrupentru peste jumãtate din popu-laþia României ºi în special pen-tru românii cu venituri mici. ªitoate astea în timpul unei guver-nãri de stânga, care în loc sã ad-opte mãsuri în favoarea celor cuvenituri mici, face tot posibilulsã scumpeascã nivelul de trai petoate palierele.

În ciuda asigurãrilor venitedin partea reprezentanþilor Mi-nisterului Apelor ºi Pãdurilorprivind inexistenþa unei crize alemnului de foc, cifrele ne de-monstreazã contrariul. Chiardoamna Doina Panã, fostul Mi-nistru al Apelor ºi Pãdurilor,recunoºtea la finele anului2017: „Calculul sunã foarteurât. Noi avem peste 3,5 mili-oane de locuinþe care se încãl-zesc cu biomasã, preponderentlemn de foc. Dacã punem înmedie 6 metri cubi pe iarnã ºiasta înseamnã 21 de milioanede metri cubi; noi exploatãm întotal 18 milioane de metri cubi.Chiar dacã am pune tot pe focºi nu am mai face nici mobilã,nici nimic ºi nu ar ajunge”.Cum putem noi sã credem asi-gurãrile venite din partea deci-denþilor guvernamentali în con-diþiile în care chiar ei recunosccã totalul exploatãrilor de masãlemnoasã din România nu aco-perã necesarul de lemn de foc

pentru populaþie?Nu consider cã am toate solu-

þiile la aceastã problemã, însãcred cã trebuie sã dezbatem îndetaliu acest subiect ºi sã gãsimcele mai bune soluþii. Pe aceas-tã cale, doresc sã fac un apel ladumneavoastrã de a acorda unvot de adoptare a PL-x 276/2017Proiect de Lege privind interzi-cerea temporarã a exportului delemn de foc. Consider cã adop-tarea acestui Proiect de Legepoate reprezenta o soluþie rapi-dã ºi de moment la criza lemnu-lui de foc în condiþiile în carepreþul destul de mare al acestuitip de lemn exportat reprezintãun factor de presiune asupra pre-þului lemnului de foc comercia-lizat în România. Toate acesteargumente prezentate mã deter-minã sã cred cã este obligatoriuca Parlamentul României sã iaîn discuþie criza lemnului de focºi sã caute cele mai bune soluþiilegislative pentru rezolvareaacestei probleme».

„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”„Stoparea temporarã a exportului de lemn de foc,soluþie la criza lemnului pentru populaþie”

Date post:	05-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

CMYK - Indiscret in Oltenia · calã nu au fost pe deplin subliniate. Ca parlamentar de Vâlcea,...

Documents