Publication (6)

RECITALUL JDERILORLA GRAFENWOEHR

RECITALUL JDERILORLA GRAFENWOEHR

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 24 (1261) 25 IUNIE – 1 IULIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

CETATEA2014

Pagina 9 Pagina 5

GENERAL-LOCOTENENT MARIAN H~P~U, DIRECTORUL GENERAL AL DIREC}IEIGENERALE DE INFORMA}II A AP~R~RII:

AVEM SPECIALI{TI CAPABILI S~ ÎN}ELEAG~, S~ EXPLOREZE{I S~ EXPLOATEZE TOATE MEDIILE INFORMATIVE

FINAL DE AN {COLAR LACOLEGIILE MILITARE LICEALE

Sfâr[itul liceului este de fiecare dat` unic pentru genera]ia de absolven]i.Sentimentele tinerilor absolven]i sunt reale, sunt vii [i mi[c`toare, readucându-te,prin puterea lor, cu dou`zeci sau treizeci de ani în urm`, atunci când, la rândultù, le-ai spus colegilor, adio, ne mai vedem prin via]`...

INTERVIU

FOTO: CAPORAL NICU{OR COM~NESCU

AM UN MARERESPECT PENTRU

ARMAT~Pagina 24

PERSONALIT~}I

Pagina 4

1 IULIE – ZIUA MUZICILOR MILITARE

ACTORUL ION BESOIU:INSTRUC}IE

LINIA |NT@I

SF@R{IT DE MISIUNEÎN PROVINCIA ZABULS`pt`mâna trecut`, în baza de opera]ii înaintat` Apache,militarii Batalionului 20 Infanterie Scorpionii Negri audesf`[urat mai multe activit`]i ce au marcat finalul demisiune în provincia Zabul, din Afganistan.

Paginile 12-13

FOTOREPORTAJ

MENTENAN}~

F-16 VA ATERIZA LA FETE{TIBaza 86 Aerian` Fete[ti va fi prima unitate din ]ar` înzestrat` cuavioane F-16. Programul a intrat în linie dreapt`, lucrurile s-auaccelerat [i a fost finalizat un studiu de fezabilitate care prevedeobiective de investi]ii viabile [i concrete pentru realizarea facilit`]ilornecesare oper`rii [i mentenan]ei acestor aeronave.

Pagina 17

Paginile 6-7

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

EURASIAN PARTNERSHIP DIVE 2014

Cre[terea bugetului de ap`rare cu-prinde [i aloc`ri de fonduri supli-mentare pentru institu]iile militare deînv`]`mânt, astfel încât educa]iamilitar` s` devin` din ce în ce maiperformant` [i s` produc` noi genera]iide elit`.

STAGIU DE PREG~TIRE LA RÂMNICU VÂLCEA

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

MAIOR FLORENTIN DUMAN

CAPU MIDIA. S`pt`mâna trecut`, în poligonul de laCapu Midia, Batalionul 3 Ap`rare Antiaerian` Potaissa adesf`[urat un exerci]iu tactic cu trageri de lupt`. {i de aceast`dat`, performan]a sistemului de ap`rare antiaerian` Gepard afost confirmat`, men]ionând c` au fost incluse [i tragerile petimp de noapte. De altfel, acest complex antiaerian autopropulsateste caracterizat de mobilitate, o mare precizie, reac]ie rapid` [ipoate executa foc atât asupra avioanelor sau elicopterelor cezboar` la joas` în`l]ime, cât [i asupra blindatelor.

Conferin]` la UNAp. Joi, 26 iunie, în Aula Universit`]iiNa]ionale de Ap`rare Carol I va avea loc Conferin]a de lansare aProiectului Re]ea transna]ional` de management integrat al cercet`riidoctorale [i postdoctorale inteligente în domeniile {tiin]e militare,Securitate [i informa]ii [i Ordine public` [i siguran]` na]ional` –Program de formare continu` a cercet`torilor de elit` –SmartSPODAS.

Acest proiect este dezvoltat de Universitatea Na]ional` deAp`rare Carol I, în parteneriat cu Centrul de Prevenire a Conflictelor[i Early Warning – CEW, Colegiul Na]ional de Ap`rare al Suediei– CRISMART [i Academia de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza. Ideeade baz` a proiectului SmartSPODAS este aceea de a promovadezvoltarea resurselor umane pentru cercetare, prin atragerea [iîndrumarea doctoranzilor [i a doctorilor în activit`]i de cercetare[tiin]ific specifice. (LOCOTENENT CRISTINA BARNA)MAPEX 2014. În perioada 16-20 iunie, Divizia 2 Infanterie

Getica a desf`[urat, la sediul comandamentului [i în PoligonulBabadag, exerci]iul tactic de comandament pe hart` MAPEX 2014.Potrivit comandantului Diviziei 2 Infanterie, planificatorulexerci]iului, general de brigad` Lucian Foca, MAPEX 2014 a fostbazat pe un scenariu fictiv, constituind o oportunitate foarte bun` deantrenare a comandamentului diviziei în aplicarea procedurilorspecifice NATO de planificare [i conducere a exerci]iilor, precum [iperfec]ionarea capacit`]ii statului major de planificare [i conducere aac]iunilor, test`rii elementelor sistemului de comand` [i control (C2),în cadrul unei opera]ii de ap`rare în zona de responsabilitate [icoordonarea ac]iunilor structurilor diviziei pentru înl`turarea efectelorunor dezastre naturale. (MAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU) Cade]i americani la Curtea de Arge[. În perioada 2-20

iunie, Batalionul 33 Vân`tori de Munte Posada a primit vizita a 10cade]i americani, care au avut ca misiune cre[terea nivelului decuno[tin]e de limba englez` a militarilor din Curtea de Arge[.Cade]ii americani fac parte din programul CULP (CulturalUnderstanding and Language Proficiency), în cadrul c`ruia viitoriofi]eri ai armatei americane c`l`toresc în diferite state ale lumii,având drept scop realizarea schimburilor interculturale [i predarealimbii engleze.

Cu aceast` ocazie, militarii arge[eni au prezentat oaspe]iloramericani tehnici [i proceduri de alpinism, armamentul din dotare,tehnici de supravie]uire, precum [i un exerci]iu de alpinismdesf`[urat în poligonul Cheile Arge[ului. (C~PITAN CRISTIAN TELIMAN)Salveaz` planeta pentru familia ta! Recent, [eful Cercului

Militar Mangalia, Liana Naum, a participat la cea de-a [asea edi]iea Clubului Biodiversit`]ii, organizat de Veolia-Apanova, sub înaltulpatronaj al Comisiei Na]ionale a României pentru UNESCO, care aavut loc la Tulcea [i Murighiol. Evenimentul a reunit peste 200 departicipan]i din 22 de ]`ri [i a fost dedicat Anului Interna]ional alFamiliei, sub generosul slogan Salveaz` planeta pentru familia ta!

Prezent` la eveniment, în calitate de pre[edinte al CorpuluiVoluntarilor G`rzii Na]ionale de Mediu, Liana Naum a propus,ini]iat [i realizat unul din cele trei ateliere interactive, respectiv denoduri marin`re[ti [i lucr`ri de matelotaj. Atelierul s-a bucurat deun deosebit interes din partea participan]ilor, organizatorii lansândinvita]ia de a prezenta acest atelier [i la edi]ia din 2015.

FO

TO

: M

AR

IUS

C~

LIN

A

MIRCEA DU{AMINISTRUL AP~R~RII NA}IONALE

Cea de-a patra edi]ie a exerci]iuluimultina]ional EURASIAN PARTNER-

SHIP DIVE 14 se desf`[oar` la Constan]a,în perioada 23 iunie-3 iulie. Exerci]iul areca obiectiv cre[terea interoperabilit`]iiscafandrilor din Azerbaidjan, Bulgaria,Georgia, România, SUA [i Ucraina.

Peste 80 de scafandri din ]`rile men]ionate execut`scufund`ri reale, în raioanele maritime Constan]a, având casuport nave rapide de interven]ie cu scafandri, pentrusec]iunea EOD (Explosive Ordnance Disposal), [i nava deinterven]ie cu scafandri de mare adâncime Grigore Antipa,pentru sec]iunea scufund`ri la mare adâncime.

Obiectivele secundare, stabilite pentru sec]iunea EOD,sunt exersarea procedurilor de cùtare [i identificare adispozitivelor explozive sub ap`, de scanare lateral` cusonarul, de ridicare la suprafa]` [i tractare în zona dedistrugere, precum [i stabilirea unor procedee comune deneutralizare [i distrugere a dispozitivelor exploziveimprovizate (DEI) sub ap`. În cadrul sec]iunii de mareadâncime, scafandrii execut` scufund`ri reale, cualimentare de la suprafa]`, la adâncimi de peste 40 m,precum [i lucr`ri subacvatice de tìere [i sudur` oxi-arc cuscule hidraulice.

Exerci]iul este condus de scafandrii militari români. Deasemenea, la dispozi]ia scafandrilor participan]i este pus [iLaboratorul Hiperbar al Centrului de Scafandri, unicastructur` din regiune dotat` cu o barocamer`.

L a Centrul de Instruire pentru Geniu,EOD [i Ap`rare CBRN Panait Donici s-a

desf [urat, în perioada 16-20 iunie 2014, stagiulde preg`tire pentru opera]ii [i planificare degeniu (Military Engineering OperationsPlanning Course – MEOPC), organizat de oechip` mobil` de instruire (MTT) din cadrulCentrului NATO de Excelen]` pentru Geniu(Military Engineering Centre of Excellence –MILENG COE), din Ingolstadt, Germania.

La curs au participat [apte instructori din cadrulMILENG COE [i 24 ofi]eri români din unit`]i de nivelcompanie [i batalion de geniu din For]ele Terestre.Activitatea a fost condus` de locotenent-colonelul DanCebuc din cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu,EOD [i Ap`rare CBRN Panait Donici – [eful delega]ieimilitare române.

Pe toat` perioada cursului, cât [i la evalu`rile ini]ial` [ifinal`, nu s-au acordat note sau calificative, ci s-a analizat modulde îndeplinire a obiectivelor stabilite, evaluarea fiind un proces

continuu, având în vedere caracterul practic-aplicativ [iinteractiv al cursului bazat pe feed-back-ul permanent dinpartea cursan]ilor, care a fost valorificat imediat. Cursuldezvolt` cursan]ilor abilit`]ile necesare lucrului de stat majorîn domeniul sprijinului de geniu în opera]ii NATO, cu accentpe procesul de planificare a opera]iilor de geniu la nivelopera]ional [i tactic. Problematica abordat` a acoperit aspecteprivind: analiza [i consilierea pe probleme de geniu, planificareaopera]ional`, protec]ia for]ei, sprijinul de geniu al procesuluide management al ]intelor, eliberarea de obstacole adrumurilor (Route Clearance - RC), asigurarea mobilit`]ii petimpul opera]iilor NATO C-IED, prezentarea formatuluiSTANAG 2014 [i Doctrina NATO MILENG.

Prin obiectivele stabilite [i con]inuturile proiectate, cursula fost centrat pe r`spunsul la provoc`rile actuale specificeteatrelor de opera]ii, în mod deosebit cel din Afganistan.Experien]a profesional` a instructorilor a permis abordareasubiectelor într-o manier` pragmatic`. Lec]iile înv`]ate auocupat un loc foarte important în transmiterea cuno[tin]elor[i evaluarea modului de îndeplinire a sarcinilor cursan]ilor,toate ipotezele [i condi]iile de lucru fiind raportate la experien]aactivit`]ilor din teatrele de opera]ii [i misiunile interna]ionalela care au luat parte instructorii sau cursan]ii.

To]i absolven]ii cursului au primit un Certificat departicipare semnat de directorul MILENG COE.

MASTERANZI AI UNAp ÎN VIZIT~ DE INFORMARE

Miercuri, 18 iunie, Batalionul 21 Vân`toride Munte General Leonard Mociulschi

a fost gazda ofi]erilor masteranzi din anul Iai Facult`]ii de Comand` [i Stat Majordin Universitatea Na]ional` de Ap`rareCarol I, în cadrul unei vizite de informare[i documentare.

Programul vizitei a inclus prezent`ri ale Brig`zii 2 Vân`toride Munte, sus]inut` de locotenent-colonelul Nicolae Uszkaidin comandamentul marii unit`]i de la poalele Tâmpei, [i ale

LOCOTENENT SORIN TOADER

Batalionului 21 Vân`tori deMunte, evocat` de colonelulOvidiu Conduru]`, comandan-tul unit`]ii, urmate de oexpozi]ie de tehnic` de lupt`,armament [i materiale dealpinism din dotarea vân`-torilor de munte predeleni.

În continuare, oaspe]iis-au deplasat în Cheile Râ[-noavei, poligonul de alpinismCol]ii Cheii fiind locul idealde desf`[urare a ViperelorNegre, a[a cum suntem mân-dri s` ne numim. În ciudaunei ploi care a îngreunatexecu]ia exerci]iului demon-strativ preg`tit de subuni-tatea condus` de c`pitanulAdrian Dumitru, vân`torii de

munte predeleni au demonstrat ce [tiu ei cel mai bine s`fac`: cucerirea celor mai seme]e stânci [i ducerea lupteiîntr-un mediu cu totul potrivnic. Funicularele, rapelele,transportul r`ni]ilor sau a arunc`torului calibru 82 mm pestânc`, escaladarea simpl` sau la coard` dubl` auimpresionat audien]a. Dar, momentul culminant l-areprezentat rapelul din funicular cu fa]a în jos, care permite[i deschiderea focului (bineîn]eles, cu muni]ie de manevr`)în acela[i timp cu coborârea pe coard`, procedeu perfectexecutat de caporalul Doru Gog`. Printre aplauze, am avutparte [i de o m`rturisire a unui ofi]er masterand din For]eleAeriene: {i eu care credeam c` avia]ia d` senza]ia!, fapt care n-af`cut decât s` confirme valoarea [i aprecierea de care sebucur` vân`torii de munte specializa]i în lupta montan`.

3Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

DECORA}IE FRANCEZ~PENTRU RECTORUL ACADEMIEI

TEHNICE MILITAREC~PITAN CORNELIA MIH~IL~

FOTO: EUGEN MIHAIA mbasadorul Fran]ei la Bucure[ti, François

Saint-Paul, i-a oferit rectoruluiAcademiei Tehnice Militare,colonel Cristian Barbu, OrdinulNa]ional de Merit, în grad deCavaler, pentru implicarea pe careo are în promovarea rela]iilordintre unitatea de înv`]`mânt pecare o conduce [i cele peste 20 de

ÎNTÂLNIRE BILATERAL~ A MINI{TRILORAP~R~RII DIN ROMÂNIA {I STATUL ISRAEL

Întâlnirea bilate-ral` a ministru-

lui ap`r`rii na]io-nale, Mircea Du[a,

cu omologul sù,Moshe Ya'alon,

ministrul ap`r`riidin statul Israel, aavut loc mar]i, 24

iunie, în marjacelei de-a doua

reuniuni româno-israeliene la nivel

interguvernamental,care s-a desf`[uratîn zilele de 23 [i 24iunie, la Ierusalim.

Mini[trii român [i israelianai ap`r`rii au demarat discu]iilebilaterale cu analiza situa]iei desecuritate din Ucraina, MirceaDu[a afirmând c desf`[urareaalegerilor preziden]iale din

discut`rii implica]iilor crizeiucrainene, ministrul român l-ainformat pe omologul sù asu-pra m`surilor de reasigurareadoptate de NATO privindînt`rirea prezen]ei aliate în

statele membre din flanculestic. Evolu]iile situa]iei desecuritate din Siria [i Irak auconstituit o alt tem de dezba-tere la nivelul celor doi mini[tri.Ministrul Mircea Du[a a apre-ciat situa]ia de securitate dinSiria ca fiind volatil` [i impre-dictibil , cu poten]ial de înrù-t`]ire, conflictul din Siria putândavea efecte [i asupra statelor dinzon`, în special asupra Libanu-lui [i Irakului, potrivit ministrulromân.

În timpul discu]iilor, cei doimini[tri au abordat [i stadiulrela]iilor bilaterale, MirceaDu[a apreciind c vizita este unbun prilej pentru aprofundareacooper`rii într-un context inter-na]ional care oblig` statele cuinterese comune s î[i consolidezedialogul [i s` îi adauge o not`suplimentar` de pragmatism. Oalt` tem` de discu]ie a fostcooperarea în domeniul infor-ma]iilor militare. Astfel, încheie-rea unui nou acord privind

CULTUL EROILOR LA ROMÂNIPLUTONIER ALINA CRI{AN

Sâmb`t`, 21 iunie, Oficiul Na]ional pentru Cultul Eroilor a organizatZiua Por]ilor Deschise la Castelul }epe[ [i la Memorialul Eroilor

Neamului - Mormântul Osta[ului Necunoscut - din Parcul Carol I.

Oficiul Na]ional pentru Cultul Eroilor(ONCE) a preg`tit, pentru Ziua Por]ilorDeschise, un program atractiv de concerte [iexerci]ii de reconstituire istorico-militar`.

Deschiderea evenimentului a avut loc la ora 10,la Castelul }epe[, unde î[i are sediul ONCE, dinParcul Carol I [i s-a încheiat pe platoul din fa]aMormântului Osta[ului Necunoscut, la ora 14.

În cadrul evenimentului, Asocia]ia Tradi]iaMilitar` a prezentat vizitatorilor uniforme [iaccesorii militare din Primul R`zboi Mondial,Vlad Miri]` (tenor la Opera Român`) a sus]inutun microrecital de cântece patriotice, iar MuzicaReprezentativ` a Armatei a oferit publicului unconcert de mar[uri.

De asemenea, ONCE a organizat o expozi]iede fotografii, carte [i obiecte ce au apar]inutmilitarilor români c`zu]i în Primul R`zboiMondial; proiec]ii video cu Mormântul Osta[uluiNecunoscut din alte state [i o tombol` cu premiisurpriz` pentru to]i cei prezen]i la eveniment.

BIAS 2014M ilitari din For]ele Aeriene [i For]ele Terestre ale

Armatei României au participat duminic`, 22 iunie,la Bucharest International Airshow (BIAS) 2014, organizatde Compania Na]ional` Aeroporturi Bucure[ti pe Aeropor-tul Interna]ional Aurel Vlaicu, din Capital`.

MANAGEMENTUL STRESULUIPENTRU LOCURI DE MUNC~

S~N~TOASEConform unui sondaj de opinie

paneuropean, s-a demonstrat c`51% din angaja]i consider` c` stresul esteceva obi[nuit la locul de munc`, iar patrudin zece lucr`tori sunt de p`rere c stresulnu este bine gestionat în organiza]ia din carefac parte. Din acest motiv, Agen]iaEuropean pentru S`n`tate [i Securitate înMunc` (EU-OSHA) a început campaniaeuropean` Managementul stresului pentrulocuri de munc` s`n`toase, care a fost lansat`[i în ]ara noastr , recent, în cadrul ReuniuniiNa]ionale a Partenerilor sociali. Au participatreprezentan]ii Ministerului Muncii, Familiei,Protec]iei Sociale [i Persoanelor Vârstnice,Inspec]iei Muncii, Ministerului Educa]ieiNa]ionale, Institutului Na]ional de CercetareDezvoltare pentru Protec]ia Muncii,Asocia]iei Române a Agen]ilor de Munc`Temporar` [i, desigur, managerul PunctFocal pentru România al Agen]iei Europenepentru S`n`tate [i Securitate în Munc . Esteo campanie care va dura doi ani, scopul fiindrealizarea unui suport legislativ pentrugestionarea stresului la locul de munc .

Reprezentan]ii institu]iilor române[tipartenere în aceast campanie au fost [i ei

Deta[amente din cele dou categoriide for]e au prezentat în comun un

exerci]iu tactic demonstrativ de ac]iunepentru sprijinul desantului aerian, pe timpulac]iunilor de lupt desf`[urate în adâncimeateritoriului inamic. În cadrul unui altexerci]iu tactic, deta[amentul For]elor Aeri-

FO

TO

: A

DR

IAN

SU

LT

AN

OIU

de acord cu existen]a stresului la locul demunc [i implica]iile pe care acesta le are, oferindsolu]ii de moment. Astfel, în timp ce pre[edinteleAsocia]iei Române a Agen]ilor de Munc`Temporar (înfiin]at în 2010), Sorina Donisa,spune c exist firme de business în Româniacare deja asigur` angaja]ilor abonamentegratuite la companii de wellness, adic masajede relaxare sau saun , directorul de la Inspec]iaMuncii, Nicolae Voinoiu, consider c ar trebuis ne obi[nuim cu stresul la munc [i a propuss facem din stres un partener de birou, dac`tot nu avem o reglementare legislativ în acestsens. Directorul general al Institutului Na]ionalde Cercetare Dezvoltare pentru Protec]iaMuncii, Doru Darabon], a amintit c` unelecercet ri arheologice au demonstrat existen]astresului înc de acum o mie de ani.

Este sigur c stresul afecteaz performan-]ele profesionale [i, în egal m`sur , pe angajat[i angajator. Solu]iile cele mai eficiente depreven]ie indicate au fost: programe de lucruflexibile, asigurarea sprijinului în problemelecurente, cum ar fi accesul la servicii de îngrijirea copiilor, participarea la cursuri de formareprofesional , consilierea psihologic gratuit ,sportul.

executat zboruri demonstrative, individualsau în forma]ie. În cadrul BIAS 2014 au pututfi vizionate, într-o expozi]ie static , aeronavemilitare de tipul MiG-21 LanceR, IAR-330Puma, C-27 J Spartan, sistemele de rachetesol-aer Hawk [i KUB, sistemul de ap`rareaerian Gepard [i radarul TPS-79 (R).

ene, în cooperare cu un deta[a-ment al Serviciului Român deInforma]ii, a demonstrat modulde ac]iune pentru misiunile depoli]ie aerian`, evacuare aero-medical` [i interven]ie contra-terorist`. De asemenea, aero-nave MiG-21 LanceR, IAK-52,IAR-316B, IAR-330, C-27 JSpartan [i C-130 Hercules au

universit`]i franceze, civile [imilitare cu care colaboreaz`,desf`[urând mai ales studii delicen] , master [i doctorat. Eveni-mentul a avut loc vineri, 20 iunie,la Ambasada Fran]ei, în prezen]a[efului Statului Major General,general-locotenent {tefan D`nil ,a loc]iitorului [efului Departamen-tului pentru Armamente, general-

maior C`t lin Moraru, a ata[atuluiap`r`rii al Ambasadei Fran]ei înRomânia, colonel Jean MarcLavallée, [i a câtorva elevi românicare au studiat în Fran]a, dar [i astuden]ilor francezi care urmeazàcum cursurile Academiei Teh-nice Militare. Ordinul Na]ionalde Merit, în grad de Cavaler esteconferit chiar de pre[edinteleFran]ei [i este unul dintre celetrei ordine na]ionale franceze, îm-preun` cu Legiunea de Onoare [icu Medalia Militar`. Acest ordina fost instituit în 1963 de gene-ralul de Gaulle pentru a recom-pensa cet`]enii francezi [i de altena]ionalit`]i, civili [i militari, careau adus servicii remarcabileFran]ei.

La rândul sù, colonelulCristian Barbu i-a oferit ambasa-dorului François Saint-PaulPlacheta de Onoare a AcademieiTehnice Militare.

Ucraina, din 25 mai, [i numirealui Petro Poro[enko în func]iade [ef al statului contribuie laconsolidarea administra]ieicentrale [i la înt`rirea legitimi-t`]ii statului. În contextul

protec]ia reciproc a informa-]iilor clasificate între cele douìnstitu]ii va completa cadrul legalal cooper`rii bilaterale româno-israeliene, a precizat ministrulromân al ap`r`rii na]ionale,oferind o mai bun abordarea provoc`rilor la adresa secu-rit`]ii regionale [i din spa]iuleuro-atlantic.

Agenda întâlnirii bilateralea mai inclus identificarea deoportunit`]i de cooperare lanivelul categoriilor de for]e alearmatei [i al înv`]`mântuluimilitar în domeniul naval. Larândul sù, omologul israelian,Moshe Ya'alon, a precizatfaptul c împlinirea a 10 ani dela ini]ierea Dialogului Medite-ranean al Alian]ei, de anulacesta, este o oportunitate pen-tru Israel s reitereze angaja-mentul pentru combatereaterorismului [i a prolifer`riiarmelor de distrugere înmas`.

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

4 LINIA |NT@I Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


SF@R{IT DE MISIUNEÎN PROVINCIA ZABUL

LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

OL

IVE

R A

NG

HE

L

S`pt`mâna trecut`,în baza de opera]iiînaintat` Apache,

militarii Batalionului 20Infanterie Scorpionii

Negri au desf`[urat maimulte activit`]i ce au

marcat finalul demisiune în provincia

Zabul, din Afganistan.

Luni, 16 iunie 2014, în cadrulunei ceremonii militare, au fostacordate mai multe distinc]iimilitare române[ti parteneriloramericani din cadrul CombinedTask Force Lethal Warrior,structur` ce a ac]ionat înparteneriat cu unitatea craiovean`în aria de opera]ii din aceast`regiune. Cu acest prilej,comandantul Batalionului 20Infanterie Scorpionii Negri,locotenent-colonel C`t`lin Jianu, aînmânat Emblema de MeritPartener pentru Ap`rare, clasa aIII-a celor cinci militari americani,astfel: locotenent-coloneluluiRichard Garey, comandantul CTFLethal Warrior, maiorului AdamMacAllister, c`pitanilor JohnLetherman [i Justin Rhodes,precum [i consilieruluicomandantului CTF LethalWarrior, command sergeantmajor Douglas Scott. Acestedistinc]ii au fost acordate de [efulStatului Major al For]elorTerestre, general-maior NicolaeCiuc`, pentru efortul depus demilitarii americani în sprijinulrealiz`rii unei excelente cooper`riîntre For]ele Terestre Române [iFor]ele Armate ale Statelor Uniteale Americii.

Locotenent-colonelul RichardGarey a mul]umit militarilorcraioveni pentru efortul depus îndecursul celor aproximativ cinciluni de misiune în aceast` regiunea Afganistanului, men]ionând:Al`turi de Scorpionii Negri amrealizat un parteneriat

extraordinar. MilitariiBatalionului 20 Infanterie, condu[ide locotenent-colonelul C`t`linJianu, au fost partenerii no[tri deîncredere în lupta împotrivainsurgen]ilor. O unitateexperimentat` [i disciplinat`, ce adepus eforturi extraordinare înatingerea obiectivelor noastre; [i-auîndeplinit misiunile cu dedica]ie [iprofesionalism f`r` a cere nimic înschimb. De[i sunt fericit pentru eic` în curând î[i vor revedeafamiliile [i prietenii, din p`cate noivom pierde aici ni[te partenerideosebi]i. Zi [i noapte ei au f`cut totce le-a stat în puteri s` î[iîndeplineasc` misiunile, în specialpe autostrada A1 din provinciaZabul. De asemenea, ScorpioniiNegri au dezvoltat rela]ii excelentecu membrii For]elor de SecuritateNa]ionale Afgane, precum [i cureprezentan]ii GuvernuluiRepublicii Islamice aAfganistanului. Ei i-au antrenat,consiliat [i, când a fost necesar, i-auasistat pe militarii afgani pentru caace[tia s` reu[easc` s` continuemisiunile noastre de men]inere a

situa]iei de securitate în aceast`regiune a Afganistanului. Suntmândru s` îi numesc pe ScorpioniiNegri fra]ii [i surorile mele de arme[i, mai mult decât atât, ve]i fipentru totdeauna parte din CTFLethal Warrior.

La finalul evenimentului,comandantul Batalionului 20Infanterie Scorpionii Negri,locotenent-colonel C`t`lin Jianu, aoferit în numele întreguluibatalion certificate de aprecierepentru mai mul]i militariamericani din cadrul CTF LethalWarrior, în semn de recuno[tin]`pentru excelentul parteneriatrealizat între cele dou` structuri încadrul opera]iei ISAF dinprovincia Zabul, Afganistan,

declarând la rândul sù: Aceast`ceremonie marcheaz` finalulmisiunii Scorpionilor Negri înprovincia Zabul, Afganistan. Pelâng` asigurarea libert`]ii demi[care pe autostrada A1 [imen]inerea unui climat desecuritate stabil în regiune,obiectivul nostru comun a fost acelade a ac]iona împreun` cupartenerii no[tri sau mai bine spuscu fra]ii no[tri de arme din cadrulCTF Lethal Warrior pentruîndeplinirea misiunilor [i atingereaobiectivelor propuse. În final, dorescs` mul]umesc locotenent-colonelului Richard Garey pentrusprijinul sù permanent [i, deasemenea, pentru extraordinararela]ie de prietenie pe care amdezvoltat-o aici cu Domnia Sa [i cuto]i militarii din CTF LethalWarrior. Domnilor, a fost o onoares` lupt`m al`turi de voi!

Al doilea eveniment petrecuts`pt`mâna trecut` în baza deopera]ii înaintat` Apache s-adesf`[urat în ziua de 17 iunie,când militarii Batalionului 20Infanterie au organizat o întâlnirecu reprezentan]ii autorit`]ilorGuvernului Republicii Islamice aAfganistanului din zona deresponsabilitate, luându-[i astfelr`mas bun de la ace[tia, dup` oprezen]` de opt ani a ArmateiRomâne în aceast` regiune aAfganistanului, provincia Zabul.

La eveniment au participat, dinpartea autorit`]ilor afgane,guvernatorul districtului TarnakWa Jaldak, Khaliq Ayubi,

loc]iitorul sù, KhalilullahMohammed, loc]iitorulcomandantului Brig`zii 2 dinArmata Na]ional` Afgan`, colonelMohammad Wali, precum [icomandan]ii posturilor afgane depoli]ie din zona româneasc` deopera]ii.

Comandantul Batalionului 20Infanterie Scorpionii Negri,locotenent-colonel C`t`lin Jianu, aoferit invita]ilor afgani certificatede apreciere [i însemneleheraldice ale batalionului, în semnde recuno[tin]` pentru excelentarela]ionare a acestora cu for]elemilitare române[ti pe timpulexecut`rii misiunilor în aria deopera]ii din aceast` regiune.

La finalul evenimentului,guvernatorul districtului TarnakWa Jaldak, Khaliq Ayubi, s-aadresat audien]ei, accentuând încuvântul sù: Mul]umesc în numelepoporului afgan Scorpionilor Negripentru tot ceea ce au f`cut în ]aranoastr`! Via]a poporului afgan estemai bun` acum, iar acest lucru sedatoreaz` [i lor. Am participatal`turi de militarii români la multeac]iuni întreprinse de ace[tia îndistrictul pe care îl conduc, iarpopula]ia afgan` beneficiaz` de unclimat mai bun [i mai sigur. Acum,la finalul misiunii voastre aici, v`doresc drum bun spre cas`, sprefamilii [i v` asigur`m c`, atuncicând ve]i avea oportunitatea s`vizita]i ]ara noastr` din nou,ve]i g`si un popor la fel derecunosc`tor pentru tot ceea ce a]irealizat pentru el.

LOCOTENENT IULIAN D~M~CU{

{OIMII CARPA}ILOR,ÎN FEBRA MISIUNILOR

{oimii, în patrul` pe una din numeroasele rute din aria de responsabilitate.

Începând cu 30mai, compania

KAF GDA, rota]ia a IV-a,din cadrul Batalionului812 Infanterie Bistri]a,

a fost dislocat` înteatrul de opera]ii din

Afganistan, avândmisiunea de ap`rare

apropiat` a BazeiAeriene Kandahar.

Deta[amentul românesc s-aintegrat cu succes în ceea ceprive[te rigorile zonei de opera]ii,dând dovad` de t`rie de caracter[i devotament în îndeplinirea cusucces a opera]iilor în sprijinulp`cii, sub comanda NATO [i încooperare cu for]e apar]inândISAF [i ANFS.

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T M

~D

~L

IN S

TA

NC

IU

Realizarea ap`r`rii terestreeste una dintre principalelesarcini încredin]ate militarilorromâni. Prin patrule zilnice [i sutede kilometri parcur[i pe drumuride p`mânt, fiecare pluton î[i arepropria contribu]ie la somnullini[tit al miilor de reziden]i aibazei. Securizarea zborurilor esteo alt` responsabilitate pe careardelenii o primesc [i oîndeplinesc cu profesionalismuldovedit în precedentele disloc`ri.{i, nu de pu]ine ori, au fostzboruri cu pasageri de cel maiînalt rang, generali saudemnitari, a c`ror aterizare sau

decolare a fost vegheat` de jos,din nisip, de {oimii din Bistri]a.În spatele succesului misiunilorsunt întotdeauna oamenii.Un nucleu coagulat în timp [ic`lit de multiplele încerc`ri pecare le-au dep`[it împreun`, oadev`rat` familie.

Locotenent-colonelul C`t`lin Jianu ofer`locotenent-colonelului Richard Garey, comandantul CTFLethal Warrior, atestatul Emblemei de Merit.

5INTERVIU

GENERAL-LOCOTENENT MARIAN H~P~U, DIRECTORUL GENERAL AL DIREC}IEI GENERALE DE INFORMA}II A AP~R~RII:

Care este, domnule general-locotenent, rolul DGIA în actualaarhitectur` a Armatei României?

Înc` de la înfiin]are, Direc]ia General`de Informa]ii a Ap`r`rii a fost proiectat`

s` asigure conducerea, coordonarea,planificarea, organizarea [i desf`[urareaactivit`]ii de informa]ii pentru ap`rare într-unmod unitar, coerent [i eficient. Întreagaarhitectur` este destinat` s` furnizezefactorilor de decizie politico-militar` [icomandan]ilor militari evalu`ri atât asuprainten]iilor, ac]iunilor [i capabilit`]ilor for]elormilitare strìne, cât [i asupra evolu]iilorinterne din cadrul sistemului militar na]ional.Prioritar, Direc]ia General` de Informa]ii aAp`r`rii urm`re[te aspectele informative [icontra-informative conexe fenomenuluimilitar, dar [i pe cele aferente celorlalteinstrumente statale angajate prin intermediulstrategiilor de securitate [i ap`rare. Astfel,datorit` complexit`]ii [i interdependen]eifenomenelor economice, sociale, politice [imilitare, care modeleaz` mediul desecuritate, activitatea de informa]ii pentruap`rare se extinde dincolo de domeniulmilitar, oferind produse analiticeinterdisciplinare [i multidisciplinare.

A]i vorbit de domeniul complex încare personalul structuriidumneavoastr` î[i desf`[oaràctivitatea, de provoc`rile acestuimediu. Care este modalitatea deadaptare a DGIA la aceste provoc`ri,cum î[i propune conducerea DGIAîndeplinirea misiunilor încredin]ate?

Principiile care stau la baza arhitecturiiDGIA sunt, preponderent, unele

proactive. Rolul nostru este de a anticipaevenimentele, de a analiza direc]iile posibilede evolu]ie [i, pe aceste considerente, s`punem la dispozi]ia liderilor politico-militariacel set de instrumente menit a sprijinideciziile institu]ionale.

AVEM SPECIALI{TI CAPABILI S~ ÎN}ELEAG~, S~ EXPLOREZE{I S~ EXPLOATEZE TOATE MEDIILE INFORMATIVE

Direc]ia Contrainforma]ii [i SecuritateMilitar` – a ac]ionat în ultimii ani pentrureducerea duratei ciclului informa]ional, prinsporirea vitezei de culegere, analiz` [idiseminare a datelor [i informa]iilor,cre[terea calit`]ii [i a vitezei de elaborare aproduselor informative [i prin introducereasistemelor moderne de gestiune [i prelucrarea informa]iilor.

Totodat`, s-a urm`rit realizarea unorstructuri proprii de for]e moderne, dislocabile[i sustenabile, având capacitatea de a ac]ionaîntrunit (joint) într-un spectru larg demisiuni atât pe teritoriul na]ional, cât [i înteatrele de opera]ii. Dezvoltarea acestor

ori de câte ori sarcinile [i provoc`rile demoment o cer, noi microstructuri.

Nu putem vorbi, îns`, de o finalitate aprocesului de transformare. DGIA va fipermanent într-un proces continuu deadaptare la mediul informa]ional. Aceastàdaptare nu se poate face decât printransformare, prin crearea de structuri,facilit`]i [i competen]e menite a rezolvadezideratul securit`]ii na]ionale, dar [i s`vin` în întâmpinarea necesit`]ilor deconlucrare, de cooperare, cu parteneriino[tri din cadrul Alian]ei Nord-Atlantice, [inu numai. Un astfel de exemplu este [iopera]ionalizarea Centrului de Excelen]`NATO HUMINT. Acest centru, unic lanivel NATO, asigur` dezvoltareadoctrinar`, validarea de noi tehnici, tactici[i proceduri specifice, standardizarea [iinteroperabilitatea în domeniul HUMINT,instruirea speciali[tilor NATO [i sprijinulactiv al opera]iilor militare curente.

A]i amintit de cooperarea cupartenerii din cadrul NATO, dar [icu cei din structurile de informa]iiale altor state. Care a fost rolulDGIA în procesul de aderare lastructurile euroatlantice [ieuropene de securitate?

dezvoltarea unei culturi a cooper`rii, la nivelna]ional, între serviciile de informa]ii, prinîncurajarea schimbului de expertiz cuspeciali[tii [i exper]ii din cadrul celorlalteservicii na]ionale de informa]ii, în scopultransferului de cuno[tin]e [i capabilit`]i, prinimplicarea în fundamentarea unor puncte devedere [i pozi]ii comune în rela]iile cu parteneriidin cadrul NATO [i Uniunii Europene.

Cooperarea cu aceste structuri serealizeaz` atât bilateral, pe problemepunctuale, cât [i în cadrul formal al Oficiuluipentru Informa]ii Integrate. Direc]iafurnizeaz` zilnic Oficiului date, informa]ii [iavertiz`ri, din domeniul informa]iilor pentruap`rare, privind evolu]iile din zonele deinteres strategic pentru România, din teatrelede opera]ii în care ]ara noastr` are dislocatetrupe [i din zone de criz` [i conflict. Deasemenea, periodic transmitem evalu`riprivind riscuri [i amenin]`ri externe [i interne,de natur politico-militar [i militar , la adresasecurit`]ii na]ionale, analize [i prognoze privindevolu]ii din zone de interes strategic pentruRomânia, materiale informative desprefenomenele militare [i politico-militareinterna]ionale [i despre poten]ialul militar alaltor state, evalu`ri privind vulnerabilit`]i [ifactori de risc la adresa siguran]ei na]ionale îndomeniul militar, puncte de vedere/r`spunsurila cerin]e specifice. Nu în ultimul rând, trebuies amintesc de sprijinul informativ pe care îloferim, al turi de SRI, SIE [i DGIPI, membrilorConsiliului Suprem de Ap`rare a ]`rii, înfundamentarea deciziilor luate în cadrul[edin]elor ordinare [i extraordinare.

A]i vorbit de trecutul DGIA, depreocup`rile prezente. Ce ne pute]ispune despre viitor, cum îlpreg`ti]i?

Atât conducerea Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, cât [i noi suntem con[tien]i

c`, în actualul context geostrategic,globalizarea multiplic` num`rul, frecven]a[i intensitatea riscurilor de securitatemilitar` [i non-militar` în cadrul sistemuluiinterna]ional. Termeni precum risc,amenin]are, vulnerabilitate, neconven]ional[i asimetric au trecut dintr-un limbaj despecialitate în cotidian, la ei f`cându-sereferire din ce în ce mai des, atunci cânddefinim societatea. Vrând-nevrând,informa]iile constituie un ingredientabsolut necesar pentru preg`tireaac]iunilor de prevenire [i contracarare atuturor factorilor de risc ce ar putea, la unmoment dat, s` afecteze securitatea unuistat sau a unei alian]e de state. Nu putemspune c` ne preg`tim pentru un mediu maisigur, dar cùt`m s` îl facem mai sigur.

Zi dup` zi, natura, num`rul [i sursafactorilor cu poten]ial destabilizator laadresa securit`]ii României s-audiversificat, iar originea acestor factori numai este doar regional`, ci a devenitplanetar`. Fie c` vorbim de factori dintr-unmediu virtual (cyber-space) sau real (denatur` militar`, economic`, social` etc.)trebuie s` fim preg`ti]i s` oferim mijloacelede contracarare a lor. De aceea, în atingereascopurilor pentru care a fost creat` Direc]iaGeneral` de Informa]ii a Ap`r`rii, avemspeciali[ti capabili s` în]eleag`, s` exploreze [is` exploateze toate mediile informative.Coroborând informa]iile culese din mediulinterna]ional cu cele din spa]iul na]ional,beneficiind [i de sprijinul informativ alpartenerilor din serviciile ]`rilor aliate [ipartenere, trebuie s` fim permanent înm`sur` s` oferim r`spunsuri vitale care s`conduc` la înt`rirea [i stabilitateasecurit`]ii na]ionale.

La nivel NATO, [i nu numai, suntem printre cei mai importan]icontributori la zestrea comun` de informa]ii, iar în unele specialit`]i –HUMINT, de pild` – suntem considera]i printre cei mai buni.

GENERAL-LOCOTENENT MARIAN H~P~U

”

INTERVIU REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL GEORGE COSMIN LUMÎN~ROIU

Înfiin]at în iulie 1999, în contextul complex generat de necesitateareform`rii Armatei României, Direc]ia General` de Informa]ii a

Ap`r`rii (DGIA) a reprezentat r`spunsul institu]ional la apari]ia, în planregional [i global, a unor noi categorii de riscuri, amenin]`ri [ivulnerabilit`]i care necesitau un r`spuns integrat în domeniulinforma]iilor pentru ap`rare.

Organizat` pe principiul fuziunii datelor [i informa]iilor, Direc]iaGeneral de Informa]ii a Ap`r`rii, condus de general-locotenent MarianH`pù, constituie una dintre principalele structuri din cadrul MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, care a impulsionat procesul de transformare a ArmateiRomâniei. La 1 iulie, DGIA împline[te 15 ani de existen] .

În scopul atingerii acestor obiective,procesul de transformare a Direc]iei Generalede Informa]ii a Ap`r`rii a luat în considerareevolu]ia riscurilor [i amenin]`rilor atât dinmediul interna]ional de securitate, cât [i dincel intern [i s-a axat pe îmbun`t`]ireaflexibilit`]ii opera]ionale [i a capacit`]ilorinforma]ionale [i analitice cu rol anticipativ,pentru a oferi evalu`ri pertinente [i adecvate.Pe lâng` ac]iunile anticipative, trebuie sàvem în vedere [i viteza de procesare ainforma]iilor. Trebuie ca drumul de lainforma]ie la suport decizional s` fie cât maiscurt. În acest sens, Direc]ia General` deInforma]ii a Ap`r`rii, prin intermediulprincipalelor structuri informativecomponente – Direc]ia Informa]ii Militare [i

Cele dou` brig`zi, de care a]iamintit, fac parte dintr-un programde transformare [i adaptare pe careDGIA îl parcurge în aceast`perioad`. Care este finalitateaacestui proces?

Prin natura specific` a activit`]ii sale,DGIA este prima dintre structurile

Armatei României care percepe ritmul [idirec]ia schimb`rilor din domeniilesecurit`]ii na]ionale [i interna]ionale.Procesul de transformare vizeaz` obiectivepe termen scurt, dar [i pe termen mediu [ilung. Pornind de la obiectivele pe termenlung, cre`m un „schelet”, o structur`flexibil` [i viabil`, pe care s` putem grefa,

DGIA furnizeaz` zilnic Oficiului pentru Informa]ii Integrate date,informa]ii [i avertiz`ri privind evolu]iile din zonele de interes strategicpentru România [i din teatrele de opera]ii în care ]ara noastr` aredislocate trupe.

structuri permite îndeplinirea misiunilorclasice, dar [i a celor de tip expedi]ionar(contracararea amenin]`rilor prin ac]iunicomune, în special în cadrul NATO, înzone de interes strategic). Din perspectivacre[terii capabilit`]ilor de ac]iune, seimpun a fi men]ionate aici [i demersurilecare au condus la înfiin]area Brig`zii deInforma]ii Militare [i a Brig`zii de For]epentru Opera]ii Speciale.

Cooperarea DGIA cu structurile deinforma]ii este anterioar` integr`rii

României în NATO [i UE. La solicitareapartenerilor no[tri, personal [i tehnicàpar]inând Direc]iei Generale de Informa]iia Ap`r`rii au reprezentat primele structurimilitare române[ti participante la opera]iilemultina]ionale din Afganistan [i Irak [i, a[acum este normal, ele sunt [i ultimele carevor fi retrase, dup` îndeplinirea misiunilorprincipale în plan militar [i civil-militar. Dinp`cate, aceste particip`ri au reprezentat [iun tribut de sânge, de vie]i ale colegilorno[tri. Dar acest tribut, al`turat modului deac]iune [i rezultatelor pe care le-au ob]inutmilitarii no[tri au f`cut ca, la nivel NATO, [inu numai, s` fim aprecia]i [i recunoscu]i caspeciali[ti în intelligence, s` fim printre ceimai importan]i contributori la zestreacomun` de informa]ii, iar în unelespecialit`]i s` fim considera]i printre cei maibuni. Un exemplu este humint-ul.

Cum coopera]i cu celelalte structuriromâne[ti de informa]ii?

Direc]ia General` de Informa]ii aAp`r`rii este un membru activ al

Comunit`]ii Na]ionale de Informa]ii dinRomânia, înfiin]at` în anul 2005, prin sprijinuldecizional pe care îl ofer` cu date, informa]ii [iexpertiz` în domeniul politico-militar [i militar,contribuind la fundamentarea deciziilorstrategice din domeniul securit`]ii na]ionale.În acest sens, DGIA ac]ioneaz` pentru

Observatorul militarwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.presamil.ro

6 Observatorul militar INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)

RECITALUL JDERILOR

În cadrul preg`tirii exerci]iului CALFEX din Centrul de instruiredin Grafenwoehr, Germania, deta[amentul de instruc]ie din

For]ele Terestre române, format din 300 de militari din Batalioanele300 Infanterie Mecanizat` Sfântul Andrei [i 284 Tancuri Cuza Vod`, acontinuat seria ac]iunilor tactice combinate cu trageri cu muni]ie der`zboi.

CAPORAL NICU{OR COM~NESCU

În laboratorulde infanterie

Recitalul de foc a debutat, la începutuls`pt`mânii trecute, cu exerci]iul de tip LFX alplutonului de arunc`toare cal. 82 mm,comandat de locotenentul LucianCiuhureanu. Apoi, miercuri, 18 iunie, a fostrândul infanteriei s` dezmor]easc` Jderii.Se poate spune c` misiunea a început cu osear` înainte, odat` cu primirea ordinuluide misiune, când comandantul subunit`]iide infanterie, c`pitan Florentin Cîrstea, aprezentat filmul ac]iunii comandan]ilor deplutoane, ace[tia aducând la cuno[tin]`fiec`rui militar din pluton posibilelesitua]ii cu care se vor confrunta înpoligon.

Cu detaliile însu[ite la preg`tirea misiunii,militarii îmbarca]i pe tehnica de lupt` s-aupus în mi[care spre laboratorul de infanterie –poligonul de trageri –, locul în care fiecareindivid, grup`, pluton, companie î[i pun învaloare cuno[tin]ele asimilate în procesul deinstruire.

FOTO: MAIOR ION ADRIAN CURIMANCAPORAL NICU{OR COM~NESCU

Odat` ajun[i în poligon, activit`]ile s-audesf`[urat în ritm alert, fiind multe detalii de pus lapunct. Coordonarea eficient` [i experien]atragerilor de lupt` executate anterior au f`cut catotul s` decurg` rapid [i f`r` risip` de timp.

Triumful colo[ilor

Sunt ultimele momente de lini[te… Se a[teaptàprobarea de la turnul de control al poligonului.Sunt 200 Alfa, pentru toate indicativele: Îmbarca]i!Zarurile au fost aruncate, de aici nimic nu maipoate opri for]a unei companii de infanterieîmbarcat` pe MLI-84 Jderul. Conform preciz`rilorf`cute la preg`tirea misiunii, ma[inile de lupt` intr`în poligon [i, sub norii de praf, acestea î[i ocup`locul în dispozitiv.

La scurt timp dup` ocuparea pozi]iilor îndispozitiv, mitraliere cal. 7,62 mm deschid un showce se anun]a plin de adrenalin`. }inte cemarcheaz` infanteria debarcat`, ap`rute timid înfa]a ma[inilor de lupt`, au sfâr[it culcate la p`mântde seriile scurte de foc prin secerare.

La auzul mitralierei de pe ma[in`, membriiechipajului tresar, simt mirosul prafului de pu[c`

Lovitura de la AG-7 pleac` precis spre ]int`.

O grup` de lupt`tori debarc` [i intr` în dispozitiv de lupt`. Tr`g`torii [i cooperarea subunit`]ilor se formeaz` în laboratorul infanteriei.

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)

LA GRAFENWOEHRars, tensiunea cre[te, adrenalina atinge cote înalte,tot ce î[i doresc e s` debarce [i s` guste din plinac]iunea. Bag`-m` în lupt`!, se aude în sta]ia radioa ma[inii, semn c` ner`bdarea macin` tot maimult. Brusc MLI-ul frâneaz` [i comandantul degrup` comand` operatorului de la turela ma[inii:

– Ora 12, 1.000 de metri, transportor inamicblindat, angajeaz`-l!

– V`zut! Angajez cu foc!Timpul se opre[te în loc pentru câteva

secunde, iar într-o lini[te ciudat` î]i po]i num`rab`tìle inimii. Cu maxilarul încle[tat, a[tep]i cama[ina s` se zguduie din temelii. Pre] de dou`, treisecunde operatorul face ochirea [i deschide focul.Dezl`n]uirea tunului de 25 mm e fantastic`, suflulresim]it în ma[in` face ca pl`mânii s` vibreze, nuvrei decât s` cobori [i s` asi[ti la un spectacolsuprem. Reculul rafalelor lungi ale acestuia parc`mi[c` ma[ina din loc, iar sunetul e inconfundabil.Obiectiv neutralizat!

Preg`ti]i pentru examenul final

Ma[ina se pune în mi[care spre ultimulaliniament, unde recitalul apar]ine întregii grupe,pluton, companie. Comanda mult a[teptat se faceauzit într-un târziu: Debarca]i!! Grup , pentru lupt`!.

În dispozitivul de lupt` adoptat, militarii caut`s` ocupe pozi]ii cât mai bune, s` aib` un câmpvizual cât mai larg, se preg`tesc sistematic capentru examenul final. Câmpul de ]inte se ridic` înfa]a acestora la distan]e variate. E momentul lor.Pre] de câteva minute, o companie de infanterieofer` un spectacol pe cinste, comenzile auzite subropotul de pu[ti automate, pu[ti-mitraliere,mitraliere de companie sunt în perfect` armonie.

Colaborarea militarilor pentru a duce la bunsfâr[it o astfel de [edin]` de tragere, ajutorulacordat între ei la schimbarea ]evii derezerv` la mitraliera de companie,împrosp`tarea cu muni]ie, preluareasectorului de tragere al celui de lâng` tine,remedierea incidentelor, toate sunt dovadaunei bune instruiri [i a coeziunii puternicelegat` în timp. E momentul în care tot efortuldepus în cadrul orelor de instruc]ie, înprocesul de preg`tire pentru un astfel deexerci]iu se vede prin efectul la ]inte.

Dar lupta înc nu s-a terminat. Este rândultr`g`torilor la arunc`toarele de grenade AG-7s -[i arate m iestria. Muni]ia este preg`tit . Ocomand scurt [i carcasele metalice alemachetelor tanc r`sun la lovire, loviturilepenetreaz blindajul [i câmpul se umple defum. }intele au fost lovite [i se poate raporta cumândrie: Misiunea a fost îndeplinit`!

Aceast` activitate a încheiat perioada depreg`tire a militarilor din Batalionul 300Infanterie Sfântul Andrei pentru exerci]iulmultina]ional de tip CALFEX (ac]iuni tacticecombinate cu efectuarea tragerilor cu muni]iede r`zboi), din Grafenwoehr – ne-a precizat[eful Opera]iilor [i instruc]iei, locotenent-colonel Valentin Sfrejea. Exerci]iul de tip LFXde nivel companie a fost cea mai complexàctivitate de instruire pe care am desf`[urat-oîn acest poligon. S-au sincronizat ac]iunileplutoanelor [i s-au f`cut ultimele retu[uri, iaraici a[ vrea s` eviden]iez efortul depus decomandantul companiei [i comandan]ii deplutoane. La acest moment, compania estepreg`tit` s` participe la exerci]iul CALFEX.

Aproviziona]i cu muni]ie pân` în din]ipentru o nou` etap` de lupt`.

Desf`[urarea MLI-urilor, la un atacrapid [i în for]`.

Dup` ap`rarea circular`, militarii ini]iaz` lupta cu inamicul.

Acoperirea cu foc pentru o îmbarcare în siguran]`.

ARMATA ROMÂN~ ÎN AFGANISTAN, ÎN 2011

ROM@NIA – NATO, 10 ANI8 Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

L a începutul lunii ianuarie, militarii afla]i în teatrul de opera]ii din

Afganistan au fost vizita]i de cel mai înaltoficial militar aflat în acea ]ar - comandantulgeneral al For]ei Interna]ionale de Asisten] [iSecuritate, general David Howell Petraeus. Lafinalul vizitei, generalul a consemnat în carteade onoare a contingentului românesc:Mul]umesc pentru efortul extraordinar al for]elorromâne[ti din Afganistan [i, în mod special, alcelor din provincia Zabul. Este o onoare s` luptal`turi de voi. To]i românii ar trebui s` fiemândri de trupele lor, care lupt aici.

Tot în acea lun a anului 2011, ScorpioniiRo[ii din Batalionul 26 Infanterie NeagoeBasarab au întregit efectivele Brig`zii 2Infanterie Rovine, care, împreun cu militariiBatalionului 20 Infanterie Scorpionii Negri [ielementul de comand [i control – CombinedTeam Zabul –, ce ac]ionau deja în zona deresponsabilitate, au continuat misiunile deasigurare a securit`]ii zonei, de instruire amilitarilor afgani [i de ajutorare a popula]iei dinaceast ]ar . Militarii Batalionului 26 Infanteriese aflau la cea de-a 12-a misiune extern în cei16 ani de existen] a unit`]ii craiovene.

Misiunile executate în afara teritoriuluina]ional, nenum`ratele exerci]ii în ]ar` [ipeste hotare, valoarea experien]ei militarilorsì au recomandat acest batalion pentru rolulde precursor, fiind prima unitate din ArmataRomâniei introdus` în teatrul de opera]ii dinAfganistan, la Kandahar, în 2002. De atunci,infanteri[tii de la Craiova au participat la cincimisiuni în aceast` ]ar`.

Pe de alt` parte, în februarie, {oimiiCarpa]ilor din Batalionul 812 InfanterieBistri]a, dup` scurgerea celor [ase luni încare [i-au desf`[urat ac]iunile în teatrul deopera]ii Afganistan, ajungeau acas`. Cu acestprilej, drapelul de lupt` al unit`]ii a fostdecorat cu Ordinul Na]ional Pentru Merit îngrad de Ofi]er, cu însemn de r`zboi,pentru militari.

Începutul lui martie prilejuia ceremoniaplec`rii în Afganistan a deta[amentului

de militari apar]inând For]elor AerieneRomâne, destinat s` preia comandaAeroportului Interna]ional Kabul (KAIA). 75de militari vor lua în primire rolul de na]iuneconduc`toare a aeroportului afgan,încadrând func]ii din structuraadministrativ` [i din cea de comand`. Printremisiunile principale pe care militarii românile-au îndeplinit se num`r` coordonareaopera]iilor aeriene zilnice, procesareaeroportuar` [i prelucrarea informa]iilormeteo. Deta[amentul românesc [i-adesf`[urat activitatea în cadrul For]ei deAsisten]` [i Securitate din Afganistan (ISAF),aflat` sub comanda opera]ional` a NATO.Preluarea oficial` a aeroportului s-a efectuatla 1 aprilie, ocazie cu care loc]iitorulcomandantului Componentei Aeriene,general-maior Joachim Wundrak, a declaratc` echipa româneasc este entuziast [iprofesionist , fiind unul dintre cele mai binepreg tite deta[amente na]ionale care î[i asum`coordonarea KAIA de la debutul opera]iei ISAF.

Militarii Batalionului 151 InfanterieLupii Negri, dup` nenum`rate misiuniexecutate într-un teatru de opera]ii ostil,

M`cinat de r`zboaie, Afganistanul, cu sprijinul coali]ieiinterna]ionale, încearc` s` revin` la o stare de normalitate.

Chiar dac` sosirea batalioanelor române[ti în acest stat a fost, cu nouàni în urm`, întâmpinat` cu reticen]`, teama localnicilor fa]` deapari]ia militarilor români a l`sat loc, încet, încet, încrederii în buneleinten]ii, dovedite în miile de ac]iuni purtate de contingentele noastreaici. Îns` opozi]ia insurgen]ilor, care au încercat s` z`d`rniceasc` prinorice mijloace instaurarea normelor democra]iei în aceast` ]ar`, acreat, din nefericire, [i victime.

înc`rcat de risc [i pericole, dup` finalizareaconsilierii în domeniile stat major [iadministra]ie a militarilor Armatei Na]ionaleAfgane (ANA) din provincia Zabul, laînceputul lunii aprilie, se întorceau acas`.Echipa OMLT a acestui batalion, avându-l lacomand` pe maiorul Iulian Ple[escu, a reu[its` creeze un nivel de opera]ionalizare care s`permit` subunit`]ilor afgane executareamisiunilor independent, f`r` prezen]amilitarilor din For]a de Asisten]` deSecuritate. Despre rela]ia noastr` cu militariiafgani stau m`rturie ultimele imagini cuace[tia. Faptul c` doi prieteni adev`ra]i î[i zicla revedere cu lacrimi în ochi spune mai multdecât orice cuvânt rostit. Rezultatele deosebiteob]inute în aceast` misiune au fost rodul uneimunci de echip`, declara maiorul Ple[escu.

L una aprilie avea s fie îndoliat de pierderea a dou` vl`stare tinere ale

armatei noastre, care au c`zut la datorie înteatrul de opera]ii, pe timpul execut`rii unormisiuni de patrulare [i al cercet`rii terestre aunor obiective pe autostrada strategic` cestr`bate Afganistanul.

Joi, 5 mai, caporalul Constantin Lauren]iuLixandru avea s` cad` la datorie în provinciaZabul. Cinci zile mai târziu, în diminea]a zileide 10 mai, tot într-o misiune de patrulare peautostrad`, deflagra]ia unui dispozitivexploziv improvizat avea s` curme [i via]acaporalului C`t`lin Ionel Marinescu.Conducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,întreaga armat` român`, militariiBatalionului 26 Manevr`, al`turi de care s-aupreg`tit [i au lucrat cei doi militari, au fostal`turi de familiile îndoliate, cu întreagacompasiune [i durere pentru aceast` greapierdere a bravilor lupt`tori. Ambii eroi aufost avansa]i la gradul de sublocotenent (pm)

[i decora]i cu Ordinul Na]ional SteauaRomâniei în grad de Cavaler.

Luna iunie aducea în teatrul de opera]iidin Afganistan un nou contingent format dinmilitari ai Batalionului 2 Infanterie C`lug`reni[i din comandamentul Brig`zii 1 MecanizatÀrgedava, care încadra Elementul de

comand` [i control Zabul. Timp de [ase luni,militarii bucure[teni au asigurat securitateaacestei provincii sub comanda ISAF.Principalele misiuni, care au fost preluate dela batalioanele de manevr` din subordineaBrig`zii 2 Infanterie Rovine, au constat însecurizarea cìlor de comunica]ii [i a unorobiective importante, precum [i dezvoltareaunor proiecte de reconstruc]ie provincial` [icâ[tigarea încrederii popula]iei afgane dinzona de responsabilitate.

La aproape o lun` de la plecarea colegilordin Batalionul 2 C`lug`reni, a venit [i rândulmilitarilor din Batalionul 495 InfanterieC`pitan {tefan {overth s` fie disloca]i înteatrul de opera]ii din Afganistan. Ace[tia auîntregit efectivele Brig`zii 1 MecanizatÀrgedava. Dup` ceremonia de plecaredesf`[urat` pe 16 iunie, la sediul StatuluiMajor al For]elor Terestre, ministrul ap`r`riina]ionale, Gabriel Oprea, spunea: Cei maimul]i dintre dumneavoastr`, fiind veterani ai

FO

TO

: M

AIO

R S

OR

IN C

ON

ST

AN

TIN

ES

CU

Batalionul 495 Infanterie, septembrie 2011. Un plus de siguran]`\n zonele aglomerate.

Batalionul 20 Infanterie, iunie 2011. Preciz`ri la preg`tirea misiunii.

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

CR

IST

IAN

SU

RU

GIU

misiunilor interna]ionale, ave]i calit`]ideosebite, pe care le-a]i demonstrat în opera]iilede stabilizare [i reconstruc]ie din teatrele deopera]ii din Irak [i Afganistan. Presta]iadumneavoastr` a fost, întotdeauna, foarteapreciat` pe plan interna]ional de partenerii [ialia]ii no[tri al`turi de care a]i luptat, dar [i înplan na]ional, unde v-a]i îndeplinit cu succesmisiunile. Ast`zi, primi]i mandatul misiuniide a servi cu cinste, pe meleaguri îndep`rtate,culorile drapelului românesc. Îndeplini]i cucredin]` [i onoare aceast` nou` misiuneîncredin]at`! Merge]i cu bine [i s` v`întoarce]i cu bine acas`!

La 5 iunie, în urma ceremoniei prilejuitede transferul de autoritate, comandantulBatalionului 2 Infanterie C`lug`reni,locotenent-colonel Iulian Berdil`, a preluatzona de responsabilitate [i misiunea de lacomandantul Batalionului 20 InfanterieScorpionii Negri, locotenent-colonel ClaudiuSava. Dup` [ase luni de misiune în teatrul deopera]ii Afganistan, militarii trìescsentimentul datoriei împlinite. Lucru firesc,dac` lu`m în considerare modul în care [i-auîndeplinit misiunile, cu d`ruire, încredere [itenacitate. Cele mai importante misiuniexecutate de ace[tia au constat în asigurarealibert`]ii de mi[care pentru popula]ia local` [iFor]ele Coali]iei, de-a lungul cìlor decomunica]ii, de sprijinire a dezvolt`riicapabilit`]ilor opera]ionale ale noilor structuride securitate afgane, misiuni CIMIC (deangajare a liderilor locali, de distribu]ie aajutoarelor umanitare c`tre popula]ie, deacordare a asisten]ei medicale) [idezvoltarea de proiecte de infrastructur`pentru comunit`]ile locale.

Construim împreun` un episod unic dinistoria batalionului [i suntem mândri deceea ce am realizat, de ceea ce l`s`m în urmanoastr`, afirma comandantul ScorpionilorNegrii, cu câteva zile înainte de terminareamisiunii.

S fâr[itul anului avea s` aduc` din nou Batalionul 300 Infanterie

Mecanizat` Sfântul Andrei în teatrul deopera]ii din Afganistan. Misiunea celor 663de militari români se va desf`[ura subcomanda opera]ional` a ISAF. Timp de[ase luni, ace[tia au asigurat securitateaprovinciei Zabul. De asemenea, s-audesf`[urat ac]iuni de sprijin în beneficiulpopula]iei locale. Batalionul 300 Infanterie amai fost dislocat în teatrul de opera]ii dinAfganistan în anii 2005 [i 2008.

De[i ac]iunile din teatrul de opera]ii dinAfganistan, în 2011, au fost foarte solicitantedin punct de vedere fizic [i psihic,participan]ii la acestea au fost con[tien]i cèforturile lor au fost orientate c`treîndeplinirea cu succes a misiunilor.

|n anul 2011, urm`toarele unit`]i au avut efective în Afganistan:

Batalionul 26 Infanterie (ianuarie - iulie 2011) Batalionul 812 Infanterie (august 2010 - februarie 2011) Batalionul 20 Infanterie (decembrie 2010 - mai 2011) Batalionul 2 Infanterie (iunie - decembrie 2011) Batalionul 495 Infanterie Mecanizat` (iulie 2011- ianuarie 2012) Batalionul 300 Infanterie (decembrie 2011- mai 2012)

9INSTRUC}IE Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


INSTRUIRE PRIN SIMULAREMAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

Cursan]ii, constitui]i într-uncomandament de batalion logistic al uneibrig`zi mecanizate [i, respectiv, în modulelogistice ale unit`]ilor de manevr`sprijinite, au fost pu[i în situa]ia de aplanifica [i conduce ac]iuni militarespecifice, potrivit unui scenariu creat de{coala de Aplica]ie pentru Logistic` (SAL).Acest exerci]iu a urm`rit: dezvoltarea [iperfec]ionarea deprinderilor de comand` [istat major ale cursan]ilor, necesarepreg`tirii [i ducerii ac]iunilor militare lanivel mare unitate [i unitate tactic`;antrenarea ofi]erilor cursan]i înplanificarea, organizarea, conducerea [icoordonarea sprijinului logistic la nivelulunit`]ilor [i marilor unit`]i tactice;perfec]ionarea deprinderilor în ceea ceprive[te elaborarea documentelor cerezult` în urma parcurgerii fiec`rei faze aprocesului de planificare a ac]iunilormilitare [i perfec]ionarea deprinderilor înutilizarea procedurilor de lucru în cadrulNATO.

Exerci]iul de instruire prin simulare Sprijin Oportun 2014,care s-a desf`[urat la {coala de Aplica]ie pentru Logistic`,

în perioada 12-20 iunie, a cuprins cele mai noi metode,fundamentate pe elemente de pedagogie, pentru crearea unuimediu propice aplic`rii creative a cuno[tin]elor teoretice dobânditeîn cadrul activit`]ilor didactice la clas`.

Simultan cu activitatea de conducere aac]iunilor planificate, cursan]ii au fost pu[iîn fa]a unor incidente neprev`zute [isitua]ii tactice, planificate de cadreledidactice de aici. În acest fel, au avut

posibilitatea s` aplice practic cuno[tin]eledobândite pe timpul cursurilor. Au primatlucrul în echip`, ierarhizarea creat` ad-hocpe timpul activit`]ii, sistemul de raportare[i conducere al ac]iunilor militare înmediul simulat (realizat de cursan]i),potrivit e[alonului fiec`ruia.

Comandamentul e[alonului superior afost reprezentat de profesorii-instructori aiSAL, care au urm`rit rezolv`ri corecte,regulamentare, dar [i creative alesitua]iilor expuse. E[aloanele subordonate,simulate la sta]iile de lucru, auimplementat în mediul virtual deciziilecursan]ilor, aducând realism ac]iunilormilitare.

În acest an, Centrul de Instruire prinSimulare (CISM) a sprijinit, pentru al

treilea an consecutiv, exerci]iul deinstruire cu ofi]erii [i subofi]erii-cursan]i aiSAL. Sprijinul acordat de CISM s-aconcretizat în deplasarea unei echipe despeciali[ti în domeniile opera]ii,managementul exerci]iilor asistate decalculator, simulare, analiz` [i lec]iiînv`]ate, care a instalat re]elele desimulare [i de management al exerci]iului,a instruit [i asistat celulele de sprijin [ioperatorii la sta]iile de lucru. CISM amonitorizat întregul proces al exerci]iului,asigurând premisele atingerii obiectivelorde instruire.

Planificarea exerci]iului de instruireprin simulare s-a desf`[urat pe parcursul a[ase luni, având la baz` regulamentena]ionale [i NATO. În aceast` perioad`,printr-un efort comun al SAL [i CISM, s-auelaborat scenariul exerci]iului [idocumentele de conducere, precum [ibazele de date ale modelului folosit însimulare, adaptat specificului activit`]ilorlogistice. Cele dou` institu]ii s-au str`duits` întocmeasc` respectivele scenarii astfelîncât acestea s` ofere o imagine cât maiapropiat` de ceea ce ar oferi câmpul delupt`. Este demn de re]inut faptul c`{coala de Aplica]ie pentru Logistic` esteprima institu]ie de formare continu` non-universitar` care a planificat [i desf`[uratacest tip de exerci]ii.

Acesta poate fi considerat ca un corolaral punerii în practic` a tuturorcuno[tin]elor dobândite de cursan]i de-alungul celor dou` module, cel al preg`tiriimilitare generale [i tactice, respectiv alpreg`tirii de specialitate.

CETATEA 2014SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Direc]ia comunica]ii [i informatic` din Statul Major Generaldesf`[oar`, în perioada 17-26 iunie, Exerci]iul Tehnic de

Specialitate CETATEA 2014. Scopul acestuia este de a evaluacomponentele sistemului de comunica]ii [i informatic` ce asigurèxercitarea comenzii [i controlului la nivelurile strategic, operativ [itactic în Armata României, la el participând structurile de specialitateapar]inând tuturor categoriilor de for]e ale armatei [icomandamentelor de sprijin, de pe întreg teritoriul na]ional.

Obiectivul general al exerci]iuluiCETATEA 2014 îl constituie antrenareastructurilor de specialitate participante înplanificarea, proiectarea, implementarea,administrarea, operarea, mentenan]a [iasigurarea serviciilor de comunica]ii [iinformatic`, precum [i a securit`]iiinforma]ionale a sistemelor. În acela[i timp,exerci]iul reprezint` [i o bun` oportunitatede a testa noile echipamente de comunica]ii[i informatic`, intrate de curând în dotareatrupelor noastre, îndeosebi a celor folosite înexerci]ii [i opera]ii multina]ionale.

CETATEA 2014 are la baz` un scenariuce presupune gestionarea unei situa]ii deurgen]` civil`, generat` de calamit`]inaturale, care impune participarea militarilorîn sprijinul ac]iunilor desf`[urate deMinisterul Afacerilor Interne. Efortulprincipal este concentrat pe realizareaserviciilor de comunica]ii [i informatic`,pentru comandamentele de la diferiteniveluri, prin utilizarea unor aplica]iicomplexe, care înglobeaz` cele mai noicuno[tin]e din domeniul informaticii militare.Se urm`re[te ca toate solu]iile tehniceidentificate [i produsele rezultate în urmadesf`[ur`rii acestui exerci]iu s` vin` înbeneficiul for]elor lupt`toare, indiferent demediul în care acestea ac]ioneaz`.

Elementele de noutate din acest an serefer`, în principal, la integrarea senzorilordin medii multiple în cadrul re]elelor decomunica]ii existente, transmiterea în timpreal a datelor [i informa]iilor necesareactivit`]ii din comandamente, cu utilizareaaplica]iilor informatice care genereaz`

imaginile recunoscute în mediile terestru,aerian, naval. Sunt utilizate re]elele mobilede calculatoare ale structurilor angajate înexerci]iu pentru testarea conceptului re]eleicentrate pe misiune a NATO, valorificândexperien]a acumulat` din participarea înopera]iile conduse de Alian]`, precum [i dinparticiparea anterioar` la exerci]iilemultina]ionale de comunica]ii [i informatic`.Se mai desf`[oar` teste pentru realizarea decomunica]ii satelitare în benzi militare, încolaborare [i cu sprijinul partenerului italian.Mai trebuie men]ionat` [i participarea, înpremier` la acest tip de exerci]iu, aModulului de Comunica]ii Dislocabil alNATO, care este o structur` specializat` aAlian]ei amplasat` pe teritoriul na]ional,dotat` cu echipamente specifice extrem deperformante [i care este încadrat` exclusivcu personal din România. Testele cu acestmodul sunt canalizate pentru ob]inereaacelui nivel de interoperabilitate tehnic`,procedural` [i de securitate care s` permitìnterconectarea re]elelor na]ionale cu celeale Alian]ei.

Un alt element de noutate al exerci]iuluiCETATEA 2014 const` în elaborarea în timpreal a unor produse specifice de informare apopula]iei, adaptate scenariului exerci]iului.Aceast` activitate se realizeaz` în colaborarecu speciali[ti ai Centrului de opera]iipsihologice, dar [i ai Trustului de Pres` alMinisterului Ap`r`rii Na]ionale. Este o bunòportunitate pentru antrenarea speciali[tiloracestor dou` structuri pentru îndeplinireamisiunilor, în utilizarea serviciilor decomunica]ii [i informatic` realizate pe timpul

exerci]iului, [i, nu în ultim` instan]`, a celorcare deservesc postul de radio militar Gloria, ceemite cu un program centrat pe obiective, peîntreaga desf`[urare a exerci]iului,m`rturise[te directorul exerci]iului, colonelulAurel Bucur.

{eful elementului de sprijin pentruopera]ii psihologice, locotenent-colonelulMitic` Mihai precizeaz` c` dou` echipetactice de opera]ii psihologice se afl` dislocatepe teritoriu [i desf`[oar` activit`]i însprijinul autorit`]ilor locale [iguvernamentale. Prima se afl` la Cire[oaiaîn sprijinul unui punct de comand` carecoordoneaz` activitatea de interven]ie astructurilor MApN la o calamitate natural`,iar a doua la Târgu Mure[, unde ac]ioneaz`în sprijinul For]elor pentru Opera]iiSpeciale pe timpul desf`[ur`rii unuiexerci]iu specific.

Odat` cu edi]ia din acest an se realizeaz`[i schimbul de genera]ii între participan]ii laprocesul de planificare al exerci]iului,

reducându-se considerabil num`rul celorcare au participat la edi]iile din aniipreceden]i. Aceast` idee urm`re[te creareaunui nucleu de speciali[ti tineri, proveni]idin unit`]i de comunica]ii [i informatic` dela toate categoriile de for]e, care s` fie înm`sur` s` contribuie ulterior la cre[tereanivelului profesional al militarilor dinunit`]ile proprii.

Noi, echipa de conducere a exerci]iului,suntem foarte impresiona]i de faptul c`tân`ra genera]ie de ofi]eri, mai[tri militari [isubofi]eri d` dovad`, pe lâng` un nivel înaltde preg`tire profesional`, [i de o maturitatedeosebit` în în]elegerea complexit`]iirealiz`rii [i exploat`rii Sistemului deComunica]ii [i Informatic al ArmateiRomâniei. Spiritul Cet`]ii le ofer`posibilitatea unic` de a-[i afirmapersonalitatea, de a-[i exprima ideile noi îndomeniile de competen]` [i de a g`si cele maibune variante pentru punerea lor în practic`,a mai declarat Colonelul Aurel Bucur.

UN EXAMEN AL DEPRINDERILOR TACTICEPLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

FOTO: CAPORAL DANIEL P~LTINU{

P este 1.000 de militari [i 200 de mijloace tehnice ale Brig`zii 282

Infanterie Mecanizat` UnireaPrincipatelor din Foc[ani auparticipat la exerci]iul multina]ionalinterarme cu trageri de lupt`M`lina 14.

Bazându-se pe un scenariufictiv ce a antrenat lupta de ap`rare,militarii unei companii de infanteriedin cadrul Batalionului 280Infanterie Mecanizat` ValterM`r`cineanu, al`turi de o companiede tancuri a Batalionului 284Tancuri Cuza Vod`, o baterie de

În perioada 16-21iunie, în poligo-

nul M`lina, a avut locexerci]iul cu trageri de

lupt` M`lina 14, la care aparticipat Brigada 282Infanterie MecanizatÙnirea Principatelor,

având în sprijin oescadril` de elicoptere [iavioane IAR-99 {oim de

la Baza 95 Aerian`.Un pluton de studen]i dinRepublica Moldova a luat

parte la aplica]ie caelement al unei brig`zi

multina]ionale. La exer-ci]iu a fost prezent

ministrul ap`r`rii na]io-nale, Mircea Du[a, al`turi

de [efii de categorii dinsubordinea Statului

Major General.

obuziere a Batalionului 285 ArtilerieVlaicu Vod [i un pluton deinfanterie apar]inând armateiRepublicii Moldova [i-au demonstrataptitudinile într-unul dintre cele maigrele examene, cel al poligonului de

instruc]ie. Tragerile cu muni]iereal , exploatarea tehnicii la cald [icorelarea interarme sunt cele caredau adev`ratele calificativemilitarilor. Complexitatea exerci]iuluia constat în tragerile cu toatecategoriile de armament [itehnic` aflate în înzestrareaunit`]ilor participante – MLI-84 MJderul, tancul TR-85 M 1, sistemulantiaerian Ghepard, dar [i prinparticiparea, ca element desprijin, a unei escadrile deelicoptere IAR-330 Puma SOCAT[i avioane IAR-99 {oim din cadrulBazei 95 Aerian` Bacù.

A fost un exerci]iu complex încare am verificat capacitatea decomand` [i control a structurilor detip grup de lupt`. Foarte importanteste c` M`lina 14 a fost un exerci]iuintercategorii de for]e, am avutsprijinul avia]iei care a executatmisiuni de lupt` în folosul trupelorterestre. Am reu[it s` punem toateaceste aspecte într-un pachet de for]ece a trebuit s` îndeplineasc` aceea[imisiune, iar acest fapt ne d` încredereîn poten]ialul [i în preg`tireamilitarilor no[tri, a spus [efulStatului Major al For]elor Terestre,general-maior Nicolae-Ionel Ciuc`.

Experien]a teatrelorde opera]ii

Lec]iile înv`]ate în teatrelede opera]ii externe au stat labaza scenariului exerci]iului.Astfel, simulând situa]ii reale,cei cu mai pu]in` experien]` au

putut înv`]a lucruri noi.De asemenea, tinerii comandan]ide subunit`]i [i-au putut testaaptitudinile de lider princoordonarea cu ceilal]i

participan]i, dar [i modul dereac]ie la comenzile primite.

Participând la acest exerci]iucu trageri reale, [i studen]ilordin anul II ai Academiei Militare

a For]elor Armate Alexandru celBun din Republica Moldova le-aufost verificate aptitudinilepractice dobândite în s`lile decurs. Misiunea lor a fost de aac]iona ca for]` de acoperire înruperea luptei. Ei au avut ladispozi]ie tehnic` [i armamentdin înzestrarea Brig`zii 282Infanterie Mecanizat`.

A fost o misiune deosebit deimportant` [i interesant`, carene-a ajutat s` acumul`mexperien]` al`turi de militariiromâni. Prin participarea laM`lina 14 am putut s` neantren`m abilit`]ile de comand`[i control simulând o situa]iereal`, ceea ce este foarte importantîn instruc]ie, a spus maiorulTudor Harabadji, comandantulcontingentului de militari dinRepublica Moldova.

10 INSTRUC}IE Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Colonelul Marius Popen]a,[eful catedrei de tactic` din AFT,este ini]iatorul acestui proiect pilot,prin care se dore[te aliniereacompeten]elor dobândite deabsolven]i în cei trei ani de studiula nivelul cerin]elor centrelor deinstruire specifice armelor [ispecializ`rilor militare.

Demersurile pentruimplementarea acestei noimodalit`]i de preg`tire [i evaluareau început înc` din 2011, când,dup` o analiz` riguroas` aprogramei analitice, s-a constatatc` era absolut necesar` o cur`]are

EVALUARE INEDIT~ LA PREG~TIRE MILITAR~ nou` metod` de

evaluare a promo]iei deabsolven]i ai Academiei

For]elor Terestre NicolaeB`lcescu din Sibiu, la

preg`tire militar`, a fostexperimentat`, în

perioada 9-12 iunie, înpoligoanele Perii Dìi [i

Poplaca.Spre deosebire de anii

preceden]i, studen]ii autrecut de la rolul deexecutant la cel decomandant al unei

microstructuri militare.

a acesteia. Erau foarte multe temerepetitive sau înc`rcate [i, în acestfel, nu se putea ajunge la niveluldorit. Schimbarea a avut locefectiv la sfâr[itul acestui anuniversitar, absolven]ii fiind ceicare au experimentat nouamodalitate de evaluare, dup` operioad` relativ scurt` depreg`tire în condi]iile actuale.Ace[tia au trecut pe rând prinzece exerci]ii de rezolvare a unorsitua]ii tactice, astfel încât fiecaredintre ei s` joace, m`car o dat`,rolul de comandant. Activitateanu s-ar fi putut desf`[ura f`r`

sprijinul cursan]ilor de la Cursulde Stat Major al Centrului deInstruire pentru Infanterie [iVân`tori de Munte ConstantinBrâncoveanu din F`g`ra[, care nuau fost doar simpli evaluatori, ci [iinstructori în s`pt`mânapremerg`toare evalu`rii. Totul s-adesf`[urat exact a[a cum nea[teptam, iar rezultatele suntvizibile, a declarat colonelulPopen]a, care a ]inut s` maiprecizeze c` studen]ii înva]` [isunt foarte bine preg`ti]i calupt`tori, dar ca s` devin`comandan]i trebuie s` se expun` o

perioad` mai mare în fa]asubunit`]ii.

{eful comisiei de evaluare dincadrul SMFT, colonel Ioan Balici,s-a declarat mul]umit de nivelulde preg`tire al absolven]ilor [i aapreciat în mod deosebitimplicarea instructorilor pentrudesf`[urarea în condi]ii cât maibune a activit`]ii. Totodat`,acesta ne-a prezentat [i direc]iilede urmat: Se urm`re[te ca, peviitor, evaluarea promo]iei lapreg`tire militar` s` se desf`[oareîn poligonul Cincu sau înpoligoanele specializate, în func]ie

de fiecare arm` [i specializaremilitar`.

În rândul studen]ilor p`rerileau fost împ`r]ite, majoritateaconsiderând c` au avut un timpdestul de scurt de adaptare lanoile cerin]e de evaluare.Studentul plutonier-major VasileTarcan consider` c` nouamodalitate de instruire este foarteutil` [i aduce beneficii atâtabsolven]ilor, cât [i institu]iei deînv`]`mânt. Cu to]ii vom ficomandan]i de plutoane, iaraceast` schimbare vine în sprijinulnostru.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SUBLOCOTENENTUL MARIUS MOCANU

EXPERIMENT-PILOT

În primul rând, în exerci]iu au fostangrena]i to]i cursan]ii de artilerie terestr`care î[i desf`[urau activitatea la momentulrespectiv în cadrul centrului de instruire.Cursul de Stat Major pentru ofi]eri aîncadrat structuri superioare de luare adeciziei la nivelul batalionului de artilerie,Cursul Avansat la nivelul centrelor deconducere a focului bateriei de tragere, iarcursurile de subofi]eri la nivelul sec]iei sauplutonului de tragere [i al piesei deartilerie.

Elevii {colii Militare de Mai[tri Militari[i Subofi]eri a For]elor Terestre Basarab I

La jum`tatea lunii iunie, Centrul de Instruire pentru ArtilerieTerestr` [i Artilerie Antiaerian` Ioan Vod` din Sibiu a

organizat un exerci]iu tactic cu trageri de lupt` în care au fostimplicate toate categoriile de cursan]i.

din Pite[ti, care î[i desf`[oar` cel de-aldoilea an de studiu în cadrul institu]ieisibiene, au participat în premier` la acestgen de exerci]iu. A fost un experimentpilot, cu rezultate deosebite, în sensul încare viitorii mai[tri militari au executatopera]iile specifice în pozi]ia de tragere,precum preg`tirea muni]iei [i a pieselorsau rezolvarea unor incidente pe timpuldesf`[ur`rii exerci]iului.

Ca urmare a experimentului,conducerea institu]iei a hot`râtparticiparea acestei categorii de cursan]i,în fiecare an, la exerci]iile cu trageri de

lupt`. A fost o lec]ie foarte bine înv`]at` atâtpentru elevi, cât [i pentru instructori, adeclarat conduc`torul exerci]iului,locotenent-colonel Sandu Petre.

Cursan]ii cu gradul de c`pitan aicursului de stat major au ob]inut cele maibune rezultate la acest exerci]iu,experien]a acumulat` în unit`]ile din careprovin spunându-[i cuvântul. Ace[tia suntbeneficiarii unui proiect care [i-a dovediteficien]a pe parcursul ultimilor trei ani deinstruc]ie [i anume Înv`]`mântul centrat pecursant. În cadrul acestuia, instructorul numai este un simplu depozitar de informa]ii,ci practic dirijeaz` înv`]area, fapt ceasigur` o mai bun` preg`tire a celorinstrui]i.

Suntem pu]ini, dar nu facem niciodat`rabat de la calitate, ne-a asiguratlocotenent-colonelul Daniel Gheondea,care a mai men]ionat c` efortulinstructorilor este remarcabil, ]inând cont defaptul c` ace[tia trebuie s`-[i adaptezecuno[tin]ele de la o or` de curs la alta, fiindnevoi]i s` instruiasc` diferite categorii depersonal.

O

11ALMA MATERNr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


12 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.ro

FINAL DE AN {COLAR LA COC@MPULUNG MOLDOVENESC

BREAZA

ALBA IULIA

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

Orice final are partealui de bucurie [i de

triste]e. Sfâr[itul liceuluieste de fiecare dat` unic

pentru genera]ia deabsolven]i. Privirea blazatà reporterului, care a v`zut

deja de nenum`rate oriceremonia de sfâr[it de an

[colar, nu are cum s`r`mân` mult` vreme a[a,

pentru c` sentimenteletinerilor absolven]i sunt

reale, sunt vii [imi[c`toare, readucându-te,

prin puterea lor, cudou`zeci sau treizeci de ani

în urm`, atunci când, larândul tù, le-ai spus

colegilor, adio, ne maivedem prin via]`...

Câmpulung Moldovenesc

Finalul celor patru ani de liceu a fost s`rb`torit la Câmpulung Moldovenesc într-o atmosfer`festiv`, înc`rcat` de emo]ii contradictorii. Bucuria absolvirii s-a sc`ldat în lacrimile triste]ii cu gândulc`, din toamn`, marea familie de la poalele Rarùlui se va reuni în Cetatea adolescen]ei f`r` Promo]iaConstantin Brâncoveanu – 300.

Având parte de un auditoriu de seam`, format din p`rin]i, prieteni, profesori [i de invita]i de rangînalt, în frunte cu ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [i [efii statelor majore ale categoriilor defor]e, absolven]ii din acest an s-au adunat pe platoul central al colegiului câmpulungean pentru a-[ilua r`mas bun de la colegii lor din clasa a XII-a.

S` nu uita]i c` aici a]i f`cut primii pa[i spre cariera militar` [i s` fi]i mândri de acest lucru, i-aîndemnat ministrul Mircea Du[a pe absolven]i, urându-le totodat` succes la examenul maturit`]ii [idrum bun în via]`!

Pe parcursul ceremoniei de încheiere a anului [colar au fost premia]i elevii colegiului cu rezultatedeosebite la concursurile [i olimpiadele [colare na]ionale [i interna]ionale, iar la finalul acesteia,ministrul ap`r`rii na]ionale a dat mâna în semn de respect cu fiecare absolvent în parte.

Anii au trecut, cu bucurii, cu greut`]i, dar în sufletul fiec`rui absolvent va exista întotdeauna unloc special, unde se vor întoarce cu drag pentru a se reîntâlni cu fra]ii, al`turi de care s-au maturizat,[i cu p`rin]ii, fie ei profesori sau cadre militare, care i-au preg`tit pentru viitor.

Breaza

Ploua infernal la Breaza… [i cu sentimente.Ploaia care a început s` cad` de la primele ore ale dimine]ii n-a ajutat cu nimic la înc`lzirea

sufletelor celor 109 absolven]i care s-au adunat în careu pe platoul Colegiului Militar Liceal DimitrieCantemir, al`turi de colegii lor din anii mai mici, [i, împreun` cu p`rin]i, profesori [i cadre militare,au marcat sfâr[itul anului [colar 2013-2014. Intonarea Imnului na]ional, un cuvânt adresat decomandantul liceului, colonel Horia St`nescu, [i ploaia [i-a crescut debitul, pentru a da, parc`, maimult` importan]` cuvintelor spuse de [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`,invitatul special al ceremoniei. Ve]i p`stra în memorie clipele pe care le-a]i petrecut în acest colegiu [ioriunde ve]i merge mai departe sunt convins c` ve]i reu[i s` dovedi]i c` a]i preluat o parte din taineleacestei institu]ii, le-a mai transmis acesta.

Elevi, p`rin]i, invita]i, profesori s-au mutat, apoi, în sala de festivit`]i a colegiului, spa]iul micraportat la num`rul de persoane prezente reu[ind, îns`, s` creeze o atmosfer` de apropiere [i maimare în ora care a urmat. Au fost premia]i elevii liceului care s-au distins la olimpiade, concursurina]ionale [i interna]ionale sau din rândul propriilor colegi, premiile oferite fiind înso]ite de contribu]iigeneroase ale sponsorilor - de la fo[ti elevi ai colegiului, la fo[ti sau actuali profesori, reu[ind, în acela[itimp, s` lase în urma Domniilor lor o dovad` concret` a pre]uirii acordate cuno[tin]elor pe care le-auob]inut aici.

Ceremonia s-a încheiat cu dezvelirea tabloului promo]iei Constantin Brâncoveanu – 300 [iinterpretarea mai multor cântece de absolven]i, care au p`r`sit apoi sala cu obrajii br`zda]i de lacrimi[i au defilat pentru ultima dat`, în aplauzele colegilor mai mici [i ale tuturor celor prezen]i.

Alba Iulia

În cadrul ceremoniei de absolvire de la Colegiul Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia au fostincluse mai multe momente specifice: acordarea premiilor oferite de [eful Statului Major al For]elorTerestre, de Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – Purt`torul de Biruin]`, premii de onoarepentru cei mai merituo[i elevi, citirea ordinului de numire a noului elev plutonier-adjutant al colegiului,predarea-primirea cheii genera]iilor, imnul absolvirii, serbarea de sfâr[it a celei de a 63-a promo]ie acolegiului.

Au r`spuns invita]iei la eveniment [eful Direc]iei Instruc]ie [i Doctrin` din Statul Major General,general de brigad` Marius Harabagiu, loc]iitorul comandantului Diviziei 4 Infanterie Gemina,general de brigad` Ioan Manci, comandor Daniel C`p`]ân`, din partea Statului Major al For]elorNavale, colonel Gic` Gheban, ofi]er în Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii, colonel {tefanSîrbu, [ef sec]ie la Direc]ia Audit Intern, Înaltpreasfin]ia Sa Irineu, arhiepiscopul din Alba Iulia,reprezentan]i ai autorit`]ilor publice [i locale, cadre militare în rezerv` [i retragere din jude]ele Alba[i Hunedoara.

Datorit` rezultatelor excelente ob]inute în ultimii ani atât în ceea ce prive[te latura academic`,cât [i extracurricular`, cele trei colegii militare liceale vor deveni, începând cu anul [colar 2014-2015,colegii na]ionale militare.

Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

OLEGIILE MILITARE LICEALE

C@MPULUNG MOLDOVENESC

C@MPULUNG MOLDOVENESC

BREAZA

ALBA IULIA

ALBA IULIA

C~PITAN BOGDAN OPROIUSUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

DANIELA FILIMON

Observatorul militarFOTOREPORTAJwww.presamil.ro


14 Observatorul militar Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)ANIVERS~RI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

ZIUA LEC}IILOR ÎNV~}ATESUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Colonelul D`nu] Vacariu, [efulbiroului Lec]ii înv`]ate din

Direc]ia Instruc]ie [i Doctrin` a StatuluiMajor General, este convins deimportan]a educa]iei ca factordeterminant al securit`]ii na]ionale:Educa]ia pentru dezvoltare este unprocess de înv`]are activ`, bazat pevalorile solidarit`]ii, egalit`]ii, includerii[i cooper`rii. Aceasta permite oamenilors` treac` de la o con[tientizare apriorit`]ilor de dezvoltare interna]ional`[i uman` durabil`, printr-o în]elegere acauzelor [i efectelor problematicii globale,c`tre o implicare personal` activ` [iinformal`.

Direc]iile de urmat pentrudezvoltarea acestei ramuri f`r` de carenu ar fi posibil progresul suntasigurarea educa]iei de baz`, cre[terea

Ziua lec]iilor înv`]ate este s`rb`torit` înfiecare an, la 15 iunie, fiind considerat` o

dat`-reper a cunoa[terii prin înv`]are, a acu-mul`rii [i înaint`rii individuale [i colective spre otreapt` superioar`. Lec]iile înv`]ate au existat îndomeniul militar înc` din evul mediu, fiindconsemnate de istoricul Nicolae Iorga în lucrareasa Istoria armatei române[ti. De asemenea,Grigore Ureche pune bazele unei noi istoriografii,bazat` pe înv`]`mintele conduc`torilor de o[ti dela acea vreme, iar Dimitrie Cantemir face referireîn lucr`rile sale la necesitatea de a nu mai repetagre[elile din trecut.

calit`]ii înv`]`mântului preuniversitar,continuarea reformei în înv`]`mânt,promovarea cerin]elor societ`]iieduca]ionale [i informa]ionale încooperare cu societatea civil`,promovarea culturii ca fundament aldezvolt`rii durabile a na]iunii [i canucleu al identit`]ii na]ionale,sprijinirea consolid`rii [i dezvolt`riiinteretnice [i protejarea diversit`]iiculturale.

Cu prilejul s`rb`toririi Zilei lec]iilorînv`]ate, [eful Direc]iei Instruc]ie [iDoctrin`, general de brigad` MariusHarabagiu, i-a felicitat pe cei carelucreaz` în acest domeniu pentruprofesionalismul, competen]a [id`ruirea de care dau dovad` înactivitatea desf`[urat` [i în promovareavalorilor prin cunoa[tere.

CUM AM |NFIIN}ATREGIMENTUL 53 RACHETE

ANTIAERIENE TROPAEUM TRAIANIÎmi amintesc cu mult` bucurie [i mândrie de întregul colectiv de cadre [i

militari în termen care, printr-o munc` asidu`, a contribuit la organizareaRegimentului 53 Rachete A.A. Tropaeum Traiani, în garnizoana Medgidia, înanul 1984. Activit`]ile preg`titoare pentru înfiin]are s-au desf`[urat între anii1982 [i 1984. S-a stabilit locul de dislocare [i s-a luat în primire o parte dincazarma Regimentului 40 Mecanizat din Medgidia. În 1984, s-a emis ordinulministrului ap`r`rii na]ionale privind înfiin]area Regimentului 53 Rachete A.A.,începând cu data de 30 iunie.

Numit comandant de regiment,cu gradul de maior, m-am prezentatla comandantul Armatei a 2-a cuocazia numirii în func]ie [i primireaordinului de înfiin]are. Tehnica delupt` a regimentului a fost deplasat`pe calea ferat` în trei e[aloane, peruta Buzù-Medgidia. Regimentul adesf`[urat apoi activit`]i deîntocmire [i executare a m`surilorprivind înfiin]area [i închegareapentru lupt`, în vedereadesf`[ur`rii tragerilor de instruc]iede apreciere [i a tragerilor de lupt`.Obiectivul final era intrarearegimentului în serviciul permanentde lupt`, ceea ce însemnaexecutarea unei misiuni de lupt` întimp de pace, sarcina principal` fiinddescoperirea [i combatereaeventualelor ]inte inamice.

GENERAL-MAIOR (R) MARIN STAFIEPRIMUL COMANDANT AL REGIMENTULUI 53 RACHETE A.A. TROPAEUM TRAIANI (1984-1988)

M`surile din acel timp auînsemnat [i importante investi]ii, cares-au ridicat la 34 de milioane de lei(în anii 1985-1986). Investi]ia aconstat în construireacomandamentului regimentului, ablocului alimentar, a s lii de mese, adepozitului de rachete, a remizelorparcului auto, a centralei termice, aatelierului de reparat tehnic [iarmament [i a împrejurimilorspecifice unui regiment de rachete.Pe lâng noile construc]ii, s-auexecutat repara]ii capitale la toatecelelalte [apte pavilioane, 15 depozite,infirmerie, corp de gard , baie,platou de adunare [i aleile dedeplasare.

A fost primit`, recep]ionat` [idepozitat` tehnica de lupt`,conform normelor de înzestrare [i

s-au primit ofi]erii, mai[trii militari[i subofi]erii din promo]ia 1984repartiza]i în noua unitate.Preg`tirea personalului s-arealizat printr-un curs intensiv decunoa[tere a tehnicii de lupt`, cudurata de [ase luni. Au venitatunci 100 de ofi]eri, mai[trimilitari [i subofi]eri (68 din armaRachete A.A. [i 32 din alte arme),iar din promo]ia 1985, 89 deofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri(42 arma rachete A.A. [i 47 altearme). Nu exista îns` un c`minde garnizoan` [i ace[ti tineri,timp de dou` luni, au fost nevoi]is` locuiasc` în cazarm`, îndormitoare cu 50 de paturisuprapuse. În octombrie 1984, unajutor nesperat a venit din parteadirectorului Combinatului de

Ciment Medgidia, care ne-a pusla dispozi]ie un pavilion-c`minpentru muncitori.

Am executat activit`]i pe liniapreg`tirii de lupt` [i încheg`riiregimentului, întocmirea planuluide alarm`, de mobilizare [iexerci]ii pentru punerea înaplicare a acestuia. În anii 1985,1986 [i 1987, timp de dou` luni, [i,pentru o lun`, în 1988, s-a mers înTab`ra de Instruc]ie [i Poligonulde Tragere Capul Midia. Deasemenea, s-au organizatactivit`]i de preg`tire pentrudeplasarea în Poligonul de trageriexterior, pe ro]i [i pe calea ferat`(aproximativ 2.000 de kilometri)în vederea execut`rii tragerilorde instruc]ie, de apreciere [i atragerilor de lupt` pe rachete-]int`, în anii 1986 [i 1987.

Din cele dou` promo]ii decadre, numero[i ofi]eri au urmat[i absolvit facult`]i, la seral, cuscutire total` de frecven]`, oparte din ei fiind ast`zi doctori în[tiin]e (filologie, istorie, limbistrìne, [tiin]e tehnice), iarmajoritatea mai[trilor militari [i asubofi]erilor [i-a încheiat studiileliceale, la seral, unii urmând apoicursuri universitare. Este o

satisfac]ie a muncii acestor cadre,care [i-au împlinit aspira]iile încarier`, unii fiind [i ast`zi înactivitate, pe func]ii de înalt`responsabilitate în structurileArmatei României. Întâlnirea cuunele din aceste cadre îmiconfirm` faptul c` Regimentul 53Rachete A.A. a constituit oadev`rat` [coal` ost`[easc`. Înacela[i timp, un gând pios seîndreapt` c`tre cei care nu maisunt printre noi.

{i, cu acest prilej aniversar,adresez o rug`minte [efilore[aloanelor superioareregimentului: s` acorde sprijinpersonalului regimentului în aformula cerin]ele opera]ionalepentru un nou sistem de arm`modern, compatibil NATO.

Îi doresc celui de al [aseleacomandant, colonel GheorgheRotariu, s` mearg` pe urmelecelor trei generali pe care i-a datregimentul pân` în prezent.

Îi felicit [i le urez mult`s`n`tate [i putere de munc`tuturor camarazilor care [i-audesf`[urat [i î[i desf`[oaràctivitatea în Regimentul 53Rachete A.A. Tropaeum Traiani!

La mul]i ani, dragi camarazi!

15LOGISTIC~Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


ANGAJAMENT TOTAL 2014IRINA-MIHAELA NEDELCU

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT PRINCIPALROMEO LIVADARU

În perioada 17-19 iuniea.c., pe terenul de in-

struc]ie Ghencea, a avutloc Exerci]iul de antre-nament în teren (FTX)ANGAJAMENT TOTAL

2014, cu tema Ac]iunileModulului de execu]ie a

sprijinului logistic(MESL) pentru dislo-

carea într-un raion învederea asigur`riisprijinului logistic

Grup`rii de for]eîntrunite pe timpul

opera]iei de ap`rare.Activitatea a fost

organizat` de BazaSprijin Logistic

Muntenia, sub coordo-narea Comandamen-

tului Logistic Întrunit.La finalul exerci]iului, afost organizat` DVDay,

prilej cu care raionul dedispunere a MESL a fost

vizitat de loc]iitorul[efului Statului Major

General, general-maiorDumitru Scarlat,

comandantul Comanda-mentul logistic întrunit,

general-locotenentC`t`lin Zisu, [eful

Direc]iei comunica]ii [iinformatic` din SMG,

general de brigadÒvidiu Ionel T`rpescu,

[eful Direc]iei audit,general de brigad`

Teodor Incica[, repre-zentan]i ai altor struc-

turi din SMG [i din CLÎ.

S ub comanda opera]ional a Bazei Sprijin Logistic Muntenia, la exerci]iu au

participat structuri din cadrul Bazei 2Logistice Teritoriale {elimb`r, aleBazei 1 Logistice Teritoriale Carpatica[i din compunerea Centrului 485Comunica]ii [i Informatic .

Scopul exerci]iuluiANGAJAMENT TOTAL 2014 aconstat în verificarea capacit`]iiopera]ionale a Modulului deexecu]ie a sprijinului logistic pentrudislocarea combinat`, pe cìle decomunica]ii feroviare [i rutiere, dingarnizoanele de dispunere la pace înraionul destinat constituirii [i

opera]ionaliz`rii, evaluareacapacit`]ii opera]ionale a modulului[i asigurarea sprijinului logisticgrup`rii de for]e întrunite.Dislocarea materialelor [i tehnicii aînceput înainte de perioadadesf`[ur`rii propriu-zise aexerci]iului. Astfel, au fosttransportate [i instalate pe terenuldin Ghencea o sec]ie mobil` dementenan]`, o companie detransport [i una de comunica]ii [i

informatic`, un deta[ament deconducte magistrale pentrucarburan]i-lubrifian]i, în sprijinulgrup`rii de for]e întrunite, un blocalimentar mobil [i o sta]ie depurificare a apei. Pe lâng` tehnicapentru executarea lucr`rilor dementenan]` (autoateliere repara]iiautovehicule [i tancuri, autoateliere

pentru reparat armament [iaparatur` artileristic`), a fostdislocat` tehnic` de diverse tipuri:blindate (tancuri – TR 85,transportoare amfibii blindate –TABC-79, autoturisme de teren –ATBTU PANHARD), de evacuare(tractor pentru evacuat tancuri –TER-85, autotractor TATRA cutrailer), de transport (autoturisme,autocamioane, autotractoare cu [a,autocisterne), de comunica]ii

(autosta]ii VAMTAC, echipamentede comunica]ii moderne), precum [itehnic` pentru interven]ie în situa]iide urgen]` (autofreze) [i auto-speciale de geniu, decontaminare,asigurare medical` etc. Un num`rsemnificativ de mijloace tehnice aufost preluate din centrele dedepozitare subordonate CLÎ,

reparate, modernizate [i dotatecorespunz`tor, cu cheltuieli minime[i eforturi umane maxime, exclusivprin implicarea speciali[tilor dincadrul comandamentului [i astructurilor subordonate.

La 17 iunie, a începutopera]ionalizarea, apoi s-au executatmisiuni constând în evacuareatehnicii deteriorate, reparareaechipamentelor, transport materiale [iservicii de campanie. Dup constituire[i opera]ionalizare, MESL s-a dovedita fi capabil s execute repara]ii/lucr`ride complexitate redus (RC), medie(RM) [i, în situa]ii speciale, ridicat(RR). De asemenea, a demonstrat c ,sub comanda opera]ional` a uneigrup`ri de for]e întrunite, poateexecuta transportul bunurilormateriale specifice, necesarepentru completarea stocurilor, dincadrul liniei a III-a de sprijinlogistic, în cadrul liniei a II-a sau,când aceasta din urm` nu exist`,în cadrul liniei I de sprijin logistic.

Comandantul Bazei SprijinLogistic Muntenia,colonel Alexandru

Nedelcu, ne-a precizat c anul acestaexerci]iul a avut o amploaredeosebit : Au participat 10 structuricare s-au instruit [i au asiguratsprijinul real, care au dislocat în raionpeste 350 militari [i personal civilcontractual [i 200 mijloace tehniceaflate în dotarea structurilorparticipante. Este pentru prima oar`când o structur logistic de acest tipeste dislocat`, constituit` [i evaluat`

printr-un exerci]iu de antrenament înteren, având în compunere subunit`]idislocabile care acoper principaleledomenii func]ionale ale logisticii, cumar fi mentenan]`, transport, depozi-tare, servicii de campanie [i asiguraremedical .

ANGAJAMENT TOTAL 2014 afost conceput avându-se în vederelec]iile identificate în urmadesf`[ur`rii exerci]iului de anultrecut, dar [i noile necesit`]i desprijin logistic pe teritoriul na]ional,în toate domeniile func]ionale alelogisticii opera]ionale din cadrulliniei a III-a de sprijin logistic. Fa]`de exerci]iul de anul trecut, când înteren a fost dislocat` doar o sec]iemobil` de mentenan]` a echipamen-telor militare, în acest an, dispozi-tivul MESL a fost realizat înintegralitatea sa [i a cuprinselemente de noutate absolut` atâtpentru sprijinul logistic al grup`riide for]e întrunite (deta[amentul deconducte magistrale CL), cât [ipentru autosus]inere – bloculalimentar mobil, instala]ia depurificare a apei, forma]iunemedical` ROL1 pe transcontainer,precum [i un punct de comand`dislocabil, organizat pe containereISO 20. În urma desf`[ur`riiexerci]iului, s-a constatat c` MESLpoate fi dislocat în orice raion peteritoriul na]ional, în proximitateazonei de responsabilitate a grup`riide for]e întrunite, sau poate intra încompunerea unei unit`]i logisticemultina]ionale.

În punctul de comand`, comandantul MESL, colonel ing.Mircea Roati[, supravegheaz` desf`[urarea activit`]ilor.

Cu prilejul vizitei din 19 iunie,speciali[tii participan]i la Exerci]iulde antrenament în terenANGAJAMENT TOTAL 2014 aufost felicita]i pentru efortul de aadapta structurile subordonate lafizionomia noilor ac]iuni militare [ide a cre[te nivelul de operativitateal tehnicii [i echipamentelor avutela dispozi]ie.

Generalul-locotenent C`t linZisu a recomandat ca raionul dedislocare a MESL s fie vizitat decursan]ii [i masteranzii careurmeaz studii de specialitate încadrul Universit ]ii Na]ionale deAp`rare Carol I, pentru c , astfel,ace[tia vor avea ocazia s constatecum se pune în practic ceea ce seînva] la cursuri.

16 Observatorul militar Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

FOR}ELE FRANCEZEPENTRU OPERA}II SPECIALE

Potrivit unui raport al senatului din Fran]a,administra]ia ar trebui s sporeasc efectiveleFor]elor pentru Opera]ii Speciale [i s` leînlocuiasc echipamentul uzat. De[i, conformunei C`r]i Albe a securit`]ii din anul 2013,efectivele For]elor pentru Opera]ii Specialetrebuiau sporite cu 1.000 la 3.000 de oameni,guvernul se pare c nu va putea onora acestangajament. În schimb, exist` posibilitateaca efectivele s` creasc` numai cu 700 demilitari redistribui]i din toate categoriile defor]e ale armatei [i o îmbun`t`]ire aechipamentelor, în special în domeniul asigur`rii mobilit`]ii aeriene. Speciali[tii din domeniulap`r`rii spun c structurile acestor for]e au fost suprautilizate, în condi]iile unei lipse de personal înultimii cinci sau [ase ani. Printre altele, raportul senatului francez solicit o strângere a cooper`riicu for]ele similare din SUA [i alia]ii europeni, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Italia sau Olanda.

Exist , de asemenea, o îngrijorare la nivelul For]elor pentru Opera]ii Speciale în leg`tur cuinten]iile administra]iei franceze de a repartiza acestei categorii misiuni destinate trupelorconven]ionale. În acest sens, opera]ia Serval din Mali este un studiu de caz. Acolo, For]ele pentruOpera]ii Speciale au primit ordinul s opreasc ofensiva insurgen]ilor în zona Bamako. Dup ce aureu[it acest lucru, au primit apoi ordin s îi împing pe insurgen]i înapoi, în loc ca aceast sarcin`s revin For]elor Terestre ale armatei franceze.

Totodat , aceea[i opera]ie a subliniat [i nevoia de mijloace de transport aerian mai înc`p toaresau mai bine protejate. Toate acestea, în contextul în care Fran]a î[i va men]ine pe termen lungprezen]a în Africa Subsaharian , iar for]ele pentru opera]ii speciale vor primi tot mai multe misiuni.

EXTINDEREA OPERA}IEI OCEAN SHIELDLa începutul lunii iunie, mini[trii

ap`r`rii din statele membre ale NATOau decis prelungirea opera]iei împotrivapirateriei Ocean Shield pân în anul 2016,potrivit unui comunicat al Alian]ei.

Începând cu anul 2009, navele delupt` ale NATO patruleaz` apeleCornului Africii în cadrul acestei opera]ii,cu misiunea de a contribui la eforturileinterna]ionale de lupt` împotrivapirateriei maritime [i de a sprijini sporirea

capacit`]ii marinelor statelor din regiune. Navele NATO participante la opera]ie coopereaz cu altefor]e navale care patruleaz Oceanul Indian, inclusiv cu cele americane [i ale Uniunii Europene.

Opera]ia a ajutat la reducerea semnificativ a activit`]ilor pira]ilor în regiune. În anul 2011,pira]ii au reu[it s captureze 24 de nave [i au efectuat 129 de atacuri asupra altor vase în largulcoastelor Somaliei. Un an mai târziu, num`rul atacurilor s-a redus la numai 20. Din mai 2012 [i pân`în prezent, nici un vas comercial nu a mai fost capturat de pira]i în zon .

În ciuda acestor succese, pirateria r`mâne o amenin]are. NATO apreciaz c pira]ii înc aucapacitatea de a ataca vase comerciale, ceea ce demonstreaz c r`d`cinile pirateriei din interiorulSomaliei au r`mas active. În anul 2013, Banca Mondial a estimat c pirateria cost economiamondial 18 miliarde de dolari pe an.

RACHETE ANTI-BUNC~RChina a dezvoltat o rachet`

balistic` cu raz` scurt` de ac]iune,DF-15C, capabil s distrug centrede comand subterane folosind unfocos special care detoneaz` laadâncimi foarte mari. Rachetautilizeaz un sistem de ghidare prinradar sau cu imagini în infraro[u, areo raz de ac]iune de 700 de kilometri[i o precizie circular` de 15-20 demetri. Posibilele ]inte vizate de o asemenea arm includ centrul de comand militar Heng Shan dinTaipei, Taiwan sau baza aerian din Hualien.

Aceste rachete balistice permit Chinei s` distrug` capacitatea de comand` a inamicului,anihilându-i abilitatea de a-[i coordona ac]iunile militare.

SABER STRIKE 2014For]ele Terestre americane din Europa [i partenerii s i regionali din zona baltic au desf`[urat,

timp de zece zile, la mijlocul lunii iunie, exerci]iul întrunit multina]ional Saber Strike 2014, potrivitserviciului de pres al For]elor Terestre americane. }ara-gazd a exerci]iului de anul acesta a fostLetonia. Saber Strike este la cea de a patra edi]ie [i face parte din programul de instruire în comuna trupelor terestre americane cu alia]ii din statele baltice.

Exerci]iul, care este unul de nivelbrigad asistat de calculator, s-a desf`[uratîn mai multe loca]ii din Lituania, Letonia [iEstonia [i a implicat aproximativ 4.500 demilitari din zece ] ri. Au fost implica]i militaridin For]ele Aeriene americane din Europa[i din Garda Na]ional american , precum[i for]e din Canada, Danemarca, Estonia,Finlanda, Letonia, Lituania, Norvegia,Polonia [i Marea Britanie. Militarii cana-dieni [i cei din Danemarca au luat partepentru prima dat la acest exerci]iu.

ELEMENTELE-CHEIEALE PUTERII MILITARE RUSE

Potrivit unei analize dat` publicit`]ii luna trecut` deLexington Institute, evenimentele recente din Crimeea [i

estul Ucrainei au dat posibilitatea întregii lumi s` vad` nouastrategie a Rusiei, precum [i modul de ac]iune a for]elor sale.

Autorii analizei apreciaz c eforturile Rusiei dea imita procesele de transformare a armatelor vestice,cu accentul mutat de pe cantitate pe calitate, au fostdoar par]ial încununate de succes. În ciuda unorcre[teri semnificative a cheltuielilor pentru ap rare,armata rus` nu are la dispozi]ie suficienteechipamente moderne [i nici mijloace de sprijinpentru sus]inerea opera]iilor de mare intensitate.

Unul dintre programele de modernizare alearmatei ruse care a produs rezultate a fost celaplicat la nivelul For]elor pentruOpera]ii Speciale. Dup conflictuldin Georgia, în anul 2008,guvernul rus a decis reorganizareaacestor for]e, cu accent pe cre[-terea capacit`]ilor unit`]ilor com-batante. O aten]ie deosebit a fostacordat dezvolt`rii abilit`]ii de adesf`[ura opera]ii subversive [i deantiterorism, inclusiv în condi]iileunor atacuri cibernetice masive.

Un alt domeniu în care investi-]iile ruse [i-au atins scopul a fost celal armelor nucleare. Rusia este omare putere nuclear` având,al turi de SUA, cele mai importantearsenale de astfel de mijloace la dispozi]ie. În ceeace prive[te armele nucleare tactice, arsenalulRusiei este estimat a fi de zece ori mai mare decâtcel al SUA.

Armele nucleare reprezint nucleul strategieigeopolitice a pre[edintelui Putin de reasigurare ainfluen]ei ruse nu numai în regiunile apropiate degrani]ele sale, ci [i asupra Europei, în ansamblu.Kremlinul continu` s` cread` c`, dac` Europa

NOUA DOCTRIN~DE SECURITATE A RUSIEI

La începutul lunii iunie, Defense News a publicat un materialcentrat pe declara]iile f`cute de oficiali ru[i la cea de a treia

Conferin]` Interna]ional` pe probleme de securitate de la Moscova,g`zduit` de Ministerul rus al Ap`r`rii, la care au fost invita]i s` participereprezentan]i din peste 40 de state [i organiza]ii interna]ionale.

Cu acest prilej, a fost f cut [i o informare înleg tur cu un proiect în lucru al unei noi doctrinena]ionale de securitate a Rusiei, care se fundamen-teaz pe ipoteza c SUA [i alia]ii s i alimenteaz`discret conflicte în zone-cheie ale lumii pentru adestabiliza guverne [i a înlocui regimurile existenteîn scopul de a prelua controlul [i de a exploataresursele naturale din aceste regiuni.

r`mâne vulnerabil la amenin]area nuclear rus ,aceasta poate fi influen]at în discu]ii pe teme cumar fi Ucraina.

Unul dintre principalele motive pentru careRusia s-a opus cu atâta vehemen]` la creareascutului antirachet european a fost temerea càceast capacitate va diminua valoarea amenin-]`rii sale nucleare asupra Europei. Astfel, inten]iileadministra]iei americane de a accelera dislocarearachetelor nucleare tactice în Abordarea Adaptiv`

Etapizat (Phased Adaptive Approach, PAA) c`treEuropa de Est constituie o amenin]are semnifi-cativ pentru Kremlin. Armata rus este, în opiniaautorilor analizei, un instrument fragil [i va mair`mâne a[a, neavând deocamdat capacitatea dea reprezenta o amenin]are conven]ional pentrufor]ele NATO. Între timp, Occidentul trebuie s`sprijine statele din vecin`tatea Rusiei s fac fa]`la tactici de genul celor utilizate în Crimeea.

mai multor fac]iuni rebele în regiune care, în prezent,se împr [tie c tre vestul continentului african.

Theodore Karasik, director de cercetare [ianaliz` la Institutul de analize pentru OrientulApropiat [i Golful Persic, din Dubai, Emiratele ArabeUnite, subliniaz c termenul de color revolutionseste unul larg utilizat pentru a descrie mi[c`rile derevolt ap`rute în fostele state sovietice [i în Balcaniîn timpul anilor 2000. Ulterior, termenul a fost utilizat[i pentru un num`r de revolu]ii din alte zone,inclusiv din Orientul Mijlociu. El a remarcat c`noua doctrin` este bazat` pe inten]ia de a alertalumea asupra presupuselor inten]ii ale SUA [iale Occidentului de expansionism geopolitic.Rusia interpreteaz` implicarea SUA în state cumar fi Ucraina, în zona Orientului Mijlociu, nordulAfricii [i chiar Venezuela, ca fiind opera]ii depreluare a controlului resurselor naturale dinaceste ]`ri [i de convertire a popula]iei la punctulde vedere occidental.

Participan]ii la conferin] au mai fost informa]ic Rusia inten]ioneaz` s` contracareze acestetendin]e prin utilizarea propriilor opera]iiinforma]ionale pentru stabilizarea guvernelorexpuse riscurilor. De asemenea, se are învedere utilizarea unor metode care includvânz`rile de armamente c`tre statele aflate înconflict, constituirea de alian]e cu puterieconomice [i militare [i crearea de sistemeeconomice alternative care s` decupleze Rusia[i alia]ii sì de sistemele financiare vestice.

Ministrul rus al Ap`r`rii, Serghei {oigu (foto)a sus]inut c revoltele izbucnite în diverse locuridin lume, denumite color revolutions, suntstimulate de SUA [i alia]ii sì prin intermediulFor]elor pentru Opera]ii Speciale, al serviciilor deinforma]ii [i al companiilor private de securitate.{oigu a afirmat c atunci când vestul e[ueaz încontrolarea acestor mi[c`ri, haosul se instaureaz`în respectivele regiuni, generând mi[c`ri precumPrim`vara arab`, ceea ce a determinat apari]ia

F-16 VA ATERIZA LA FETE{TIMAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

În 2006, NATO a decis s`-[i înt`reasc`resursele de ap`rare în sud-estul

Europei, alocând României câteva pachete decapabilit`]i (Capability Package – CP). Unuldintre acestea, aprobate [i destinate realiz`riide facilit`]i opera]ionale pentru domeniulaeroportuar, este CP 5A0062 (Furnizarea defacilit`]i opera]ionale în cele [apte noi statemembre), care au fost acceptate în NATO, în2004. Despre acesta, am discutat cu [efullogisticii din Baza 86 Aerian`, comandoringiner Bogdan Zvonaru, care ne-a precizat c`pachetul cuprinde [apte proiecte majore:refacerea [i modificarea pistei de decolareaterizare (PDA); instalarea unui sistem defrânare aeronave; repararea [i extindereaplatformei de parcare pentru aeronave;construirea unui hangar de mentenan]` laaeronave; ridicarea unei platforme pentrumentenan]`; asigurarea unor facilit`]i dedepozitare muni]ii; amenajarea unor facilit`]ide depozitare carburan]i pentru aeronave.

În plus, sunt prev`zute [i trei lucr`ri cepresupun construirea unei facilit`]i pentru

Baza 86 Aerian` Fete[tiva fi prima unitate din

]ar` înzestrat` cu avioaneF-16. Programul a intrat înlinie dreapt`, lucrurile s-au

accelerat [i a fost finalizat unstudiu de fezabilitate care

prevede obiective de investi]iiviabile [i concrete pentru

realizarea facilit`]ilornecesare oper`rii [i

mentenan]ei acestoraeronave. În baz` se

deruleaz`, la aceast` dat`,dou` programe importante în

domeniul infrastructurii:Programul NATO de investi]ii

în securitate (NSIP – NATOSecurity Investment

Programme), destinatrealiz`rii unor facilit`]i

militare minime, necesarepentru sprijinirea misiunilorcomandamentelor strategice

NATO [i Programul deinvesti]ii Infrastructur` BazÀerian`, finan]at cu fonduri

na]ionale prin Programulavion multirol, având ca

obiectiv realizarea, în zonaopera]ional`, a aerodromului

[i a facilit`]ilor necesareoper`rii avionului F-16.

operarea unei escadrile, îmbun`t`]irea uneiplatforme pentru testarea motoarelor [iamenajarea unui depozit de materiale, pentruBaza 86 Aerian`. Proiectele [i lucr`rile minoresunt finan]ate prin mecanismul cost share,astfel c` NATO va asigura aproximativ 2/3 dinfonduri, iar România 1/3 din valoarea total` aacestora. În prezent, în Baza 86 Aerian` se afl`în desf`[urare primul proiect major, careconst` în refacerea [i modificarea pistei dedecolare [i aterizare (PDA). Lucr`rile la PDA,a spus comandorul Zvonaru, au început anul

trecut când, dup` ce în aprilie 2013 Escadrila861 Avia]ie Lupt` s-a dislocat pe aerodromulMihail Kog`lniceanu, firma SC Vega 93 SRL,din Gala]i, [i-a organizat [antierul [i a demaratactivit`]ile prev`zute în graficul de execu]ie.Principalele lucr`ri la pist` presupun înlocuireadalelor defecte cu altele noi, extinderea pistei cucâte 150 m la fiecare cap`t, precum [i asistemului de canalizare pentru preluareaapelor pluviale, refacerea colmat`rilorlongitudinale [i transversale, mutareabalizajului marginal, ranforsarea pistei [imarcarea ei. Execu]ia lucr`rilor estemonitorizat`, permanent, de factorii der`spundere [i speciali[tii din Baza 86Aerian`, SMFA, Departamentul pentruDezvoltare [i Infrastructur` (DDI) [i Centrulde Studii [i Proiectare Construc]ii Militare(CSPCM). Chiar dac` la început au existatcâteva întârzieri în execu]ia proiectului,lucr`rile la PDA se deruleaz`, în prezent, înconformitate cu graficul prev`zut. Termenulde finalizare a proiectului este trimestrul IV alanului 2015.

Celelalte proiecte NSIP se afl` în diversestadii de analiz` [i recep]ie, iar execu]iaacestora este planificat` s` înceap` întrimestrele III-IV ale anului 2014. Din cele 28de obiective de investi]ii care fac parte dinprogramul na]ional pentru infrastructuraavionului multirol, [eful logisticii a men]ionatca fiind mai importante realizareaurm`toarelor lucr`ri: balizaj axial al pistei dedecolare aterizare [i balizaj de touch down;

punct conducere zbor; hangar pentrumentenan]a avioanelor F-16; facilitatementenan]` de nivel intermediar pentrumotoare; ad`posturi individuale pentruavioane; facilitate pentru stocarea oxigenuluilichid [i azotului; depozit pentru piese deschimb, scule, dispozitive, [i echipamentenecesare mentenan]ei avioanelor; hangarpentru mentenan]a sistemului de combustibilal avionului [i a rezervoarelor suplimentare aleacestuia; îmbun`t`]irea re]elelor de utilit`]i(inclusiv re]eaua de comunica]ii [i sistemul desecuritate al zonei opera]ionale).

În definirea cerin]elor pentru fiecareobiectiv de investi]ii, speciali[tii bazei,

împreun` cu speciali[tii de la SMFA [i DDI, aubeneficiat de expertiza [i suportul primit întimpul a dou` vizite efectuate în Portugalia, laBaza 5 Aerian` Monte Real [i în Germania, laBaza Aerian` Spangdahlem. Totodat`, în lunafebruarie a acestui an, o echip` din SUA,format` din reprezentan]i ai Air Force SecurityAssistance and Cooperation Directorate [i de la

patru contractori (Lockheed Martin,Pratt&Whitney, Tribalco [i CH2M HILL) aefectuat o vizit` în Baza 86 Aerian`. Cu acestprilej, s-au f`cut câteva recomand`ri foarteutile referitoare la facilit`]ile de infrastructur`necesare pentru avioanele F-16. Dar cumorice proiect care consum` resurse se afl` subconstrângerea elementelor timp, cost [icalitate a fost necesar` identificarea tuturorsolu]iilor, astfel încât acest program na]ionalde infrastructur` pentru avionul multirol s`beneficieze de finan]area corespunz`toare, s`se finalizeze la termenele stabilite [i s` serealizeze la standardele de calitate prev`zute.

Vorbind despre sursele de finan]are, aprecizat ofi]erul, consider c` o parte dinobiectivele de investi]ii din programul na]ional,care reprezint` de fapt proiecte na]ionale cerealizeaz` [i dezvolt` capabilit`]i [i facilit`]iopera]ionale militare, pot fi eligibile pentrufinan]are comun` NATO din fonduri NSIP. Sepot face demersuri de structurile competente,pentru includerea unor obiective de investi]iidin programul na]ional de infrastructur`pentru avionul multirol [i trimiterea laComitetul NATO pentru Investi]ii a uneiDeclara]ii na]ionale pentru a beneficia derambursarea cheltuielilor efectuate, par]ial sautotal, din fonduri NSIP.

De asemenea, s-a reu[it corelareaprogramului na]ional cu cel NSIP,optimizându-se resursele care vor fi folositepentru modernizarea infrastructurii bazei(zona opera]ional`), astfel încât toateproiectele NSIP [i câteva na]ionale s` fiefinalizate pân` în septembrie 2016, când esteplanificat ca primele avioane F-16 dinRepublica Portughez` s` ajung` la Baza 86Aerian`. Celelalte proiecte din programulna]ional urmeaz` s` fie finalizate pân` înseptembrie 2017. Complexitatea lor implic`resurse financiare [i materiale semnificative,precum [i resurse umane din mai multestructuri militare [i civile. Este posibil s` aparèlemente neprev`zute sau diverse sincope,dar, printr-un management eficient, toateaceste abateri sau deficien]e pot fi corectate [iînl`turate, astfel încât toate obiectivelepropuse s` se realizeze la termenele stabilite.Elaborarea documenta]iilor tehnico-economice pentru proiectele de investi]ii dinambele programe a însemnat un efortîndelungat [i sus]inut din partea personaluluidin diverse structuri ale MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale. La final, doresc s`mul]umesc colegilor din Baza 86 Aerian`,care s-au implicat [i se implic` permanent înderularea acestor programe, precum [ispeciali[tilor din SMFA, DDI, SCPCM, DL [iDepartamentul pentru Armamente, care ne-au sprijinit [i ne sprijin` în continuare învederea realiz`rii în aceast` baz` a uneiinfrastructuri moderne [i durabile necesareoper`rii avioanelor F-16.

17MENTENAN}~ Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militar

www.presamil.ro

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCUL MILITARNA}IONAL

Sinonimiile, fie [i par]iale, ale verbului francez „appartenir” cu „ressortir”, „revenir”, „relever de”, „être à”, „faire partie de” (crisco.unicaen.fr; cnrtl.fr/

lexicographie) con]in în]elesurile cu care acest verb a fostpreluat în limba român`, unde „a apar]ine” înseamn`, dac`sunt luate în considerare explica]iile academice, „a ]ine, adepinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva, a faceparte dintr-o anumit` clas`, dintr-o anumit` organiza]ie etc.”(v. „Dic]ionarul explicativ al limbii române”, edi]ia a II-arev`zut` [i adùgit`, Editura Univers Enciclopedic, 2009).

Dintr-o privire mai larg` asupra utiliz`rii actuale a acestuiverb, rezult` c` el se refer` la situa]ii precum: «a fi proprietateacuiva» - „caii apar]in unor c`rù[i” (observatorulph.ro); „cablu-rile electrice montate în solul ce apar]ine societ`]ii comerciale”(ziarulunirea.ro); «a fi în serviciul cuiva» - „angaja]ii apar]inunei organiza]ii” (ubv.ro); «a reveni cuiva» – „deciziile principaleapar]in patronului” (mesagerul.ro); «a fi parte a unui an-samblu» – „caii apar]in unor rase specifice” (romanialibera.ro);«a fi ata[at la ceva sau cuiva» - „populeaz` mahalaua, c`reia îiapar]ine trup [i suflet” (adevarul.ro); „apar]ine unei genera]iicare a experimentat în chip tragic convulsiile ideologice aleunui veac” (contributors.ro); «a rezulta/reie[i din» - „intui]ia

A APAR}INE...CU SUPLE}E

apar]ine gândirii creatoare” (romlit.ro); «a reveni (ca datorie/obliga]ie)», «a incumba»” - „r`spunderea îi apar]ine în totali-tate antrenorului” (gsp.ro).

În conformitate cu regula academic`, de a c`rei aplicaredepinde fluen]a fireasc` a enun]urilor [i claritatea lor, formacuvenit` a substantivelor cu func]ie de complement al verbului

intranzitiv „a apar]ine” este aceea de dativ („unor c`rù[i”,„societ`]ii", „unei organiza]ii”, „patronului”, „unor rase”,„c`reia”, „unei genera]ii”, „gândirii”, „îi”, „antrenorului”).

În ciuda acestei reguli [i a necesit`]ii de exprimarelimpede pe care o reflect`, firului simplu al enun]ului i se facnoduri f`r` rost în jurul unor prepozi]ii inutile, precum „la”:„o companie de transport […] care apar]ine la o re]eaeuropean`” (eurolines.it). S-ar fi putut scrie „compania careapar]ine unei re]ele europene”.

Complica]ia ca efect al incorectitudinii gramaticale aparechiar [i în lucr`ri academice: „aceea[i marc` gramatical` poateapar]ine la diferite categorii pragmatice” (v. „Dinamica limbiiromâne actuale – aspecte gramaticale [i discursive”, EdituraAcademiei, Bucure[ti, 2009, p. 477). Ar fi fost de a[teptat s` sescrie c` „se poate ca aceea[i marc` gramatical` s` apar]inùnor categorii pragmatice diferite”.

Invariabilitatea unor cuvinte exclude posibilitatea capropozi]iile în care apar s` beneficieze de suple]ea logic` oferit`de folosirea formei de dativ. În consecin]`, se admite ca verbelecare se combin` doar cu forme de dativ, ca în exempleleanterioare, printre care [i „a apar]ine”, s` se lege cu prepozi]ia„la” de cuvintele sau de grupurile de cuvinte cu func]ie decomplement a c`ror form` nu se modific`, precum „ceva”,„ceea ce” sau un num`r referitor la o cantitate (v. „Gramaticalimbii române, I, Cuvântul”, Editura Academiei Române,Bucure[ti, 2005, p. 614): „Dac` frumuse]ea apar]ine la cevaalb, este adev`rat a zice c` frumuse]ea apar]ine la ceea ce estealb” (Aristotel, „Organon I […]”, traducere […] MirceaFlorian, Editura IRI, Bucure[ti, 1997, apud Editura {tiin]ific`,1957-1963); „aceast` ini]iativ` apar]ine la doi deputa]i”(cdep.ro).

EXPOZI}II

Galeria Artelor. Expozi]iacomun româno-ceh intitulat Artaîn tran[eele Primului R`zboi Mondial,

organizat cu ocazia împlinirii a 100de ani de la izbucnirea PrimuluiR`zboi Mondial, de Ambasada Re-publicii Cehe în România, CerculMilitar Na]ional, Institutul de IstorieMilitar din Praga, Institutul pentruStudii Politice de Ap`rare [i IstorieMilitar , Centrul Ceh din Bucure[ti,Studioul de Arte Plastice al Armatei[i Muzeul Militar Na]ional RegeleFerdinand I.

Vernisajul va avea loc luni, 30 iu-nie, ora 17.00. Expozi]ia este deschis`în perioada 23 iunie-10 iulie.

Sala Foaier. Expozi]ia de pictura artistei Elena Georgescu, deschis`în perioada 23 iunie-6 iulie.

Sala Rond . Expozi]ia de pictura artistei Diana Dr`ghici, deschis înperioada 23 iunie-6 iulie a.c.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, întreorele 11.00-19.00.

C~PITAN CONSTANTIN PI{[email protected]

O PIC~TUR~AMAR~ DINROMÂNIA

Malgorzata Rejmer, o polonez tân`r foarte talentat , scrie despre tot ce nemarcheaz negativ în Bucure[ti: cl dirile vechi, ca ni[te cutii de carton, câiniivagabonzi, Casa Poporului – pentru care s-a demolat un cartier extraordinar,

biserici [i case extrem de valoroase –, ruralul implantat în urban, cutremurele [iresemnarea în fa]a lor, cu r`d`cin` în „Miori]a”, precum [i despre firmele de pompefunebre de pe strada Lizeanu. G`si]i aici România urât`, fenomenul Pite[ti, îl reîntâlni]ipe Ceau[escu, providen]ialul, salvatorul, regretatul, conduc`torul dup` care jinduiescunii, dar [i rela]ionarea inconfundabil` cu taximetri[tii din Bucure[ti.

„În 1999, într-un sondaj de opinie public`, românii au fost întreba]i cine anumedin secolul XX a f`cut cel mai mare rù ]`rii lor. Pe primul loc s-a aflat NicolaeCeau[escu. În cadrul aceluia[i sondaj au mai fost întreba]i [i cine a f`cut cel mai multbine României. Primul loc l-a ocupat Nicolae Ceau[escu. În octombrie 2012, cotidianulAdev`rul a vrut s` afle de la cititori cine a fost omul politic cel mai remarcabil din ultimiioptzeci [i cinci de ani. A câ[tigat Nicolae Ceau[escu.”

MALGORZATAREJMER,

Bucure[ti.Praf [i sânge,

Editura Polirom,2014

Cartea asta este ca pastila pe care nu ne place s-o înghi]im pentru c` are gust rù.Este România paradoxal` pân` la m`duv`, a[a cum a fost cunoscut` de o polonez` carea locuit în mai multe etape în Bucure[ti. Este caracterizarea frust` a felului nostru de-afi: „To]i românii sunt fatali[ti. Istoria ne-a obi[nuit cu suferin]a. Ne-a preg`tit pentrufaptul c` putem oricând s` pierdem totul. În plus, ne împ`r]im în ideali[ti [i pesimi[ti.Ideali[tii [tiu cum ar trebui s` arate România, dar confrunt` aceast` viziune cu realitatea[i sunt plini de am`r`ciune. Iar pesimi[tii nici m`car nu sunt plini de am`r`ciune, ei numai au nicio speran]`.” Sigur, nu mi-a pl`cut generalizarea. Poate c` nu to]i româniisunt fatali[ti. De fapt, sigur nu sunt to]i a[a. Dar, prin exager`ri, Malgorzata punepunctul pe „i”. Din talent de scriitor [i ochi fin de reporter, ne construie[te o oglind` decare ne cam ferim.

Citind cartea, am zis de foarte multe ori: „Doamne, dar cât` dreptate are!”. {i, pem`sur` ce înaintam, aveam un singur repro[ la adresa ei, extras din faptul c` ne arat`numai lucrurile rele din România [i din Bucure[ti. M` gândeam dac` este drept s`procedeze a[a, când, exact la ultimul capitol, Malgorzata s-a hot`rât s` scrie despre„frumuse]ea Bucure[tiului”. {i n-a f`cut-o extaziat`, ci tot într-o not` sepia, cu o melancoliecum altfel decât amar`: „Serile pe malul lacului din cartierul Colentina, unde pe insuladin apropiere câteva zeci de chinezi fac exerci]ii de tai chi în haine colorate, iar corpurilelor se îndoaie f`r` grab`”. Tot în capitolul „de bine”, ea î[i aminte[te de strig`tele]iganilor care adun` fier vechi [i compar` Bucure[tiul cu pisica dintr-o povestire a unuipolonez, „o pisicu]` cu pielea acoperit` cu o crust`, în care se reflect` toate p`catelest`pânului. Bucure[tiul adun` p`catele întregii Românii, pentru ca restul ]`rii s` r`mân`frumos”. Pic`tura dulce din România nu exist` în cartea Malgorzatei Rejmer. Poate eachiar nu exist`. Poate a[a suntem. Paradoxali [i amari.

În septembrie [1877], vremea se schimbase,ploi reci, vânturi de iarn [i în sfâr[it z`pad .

Frig al dracului. Ne strângeam cât puteam, dardegeaba: corturile erau mici, ne ghemuiam în p turi:dar unde? Vântul sufla din toate p`r]ile, z`pada de unlat de mân pe cort, ce puteai s faci? Greu, greu detot – mâncarea proast [i mai deloc; din când în când,ne mai pofteau camarazii pe la popotele lor, atuncimai mâncam [i noi în spa]iul pântecelui.

Încailea pâinea, nu mai vorbesc, pe lâng c eraveche [i tare, mai era [i muced`; la început, ammâncat-o în ne[tire, fiindc îmi era foame, dar peurm , când am v`zut c mi se învine]ise [i c -micrap buzele, am l sat-o [i n-am mai pus gura pe ea.

Bie]ii c l ra[i, gr`m`di]i câte trei patru cu arme[i harna[amentul în corturile individuale, suportaucu b`rb`]ie [i abnega]iune toate neajunsuriler`zboiului. Îi auzeam noaptea din cort, cum glumeau[i râdeau între ei, f r s le pese de nimic. Caii laconov ], zburdau cu z`pada pe spinare.

Pe când noi, `[tia din cavalerie, ne dam toatesilin]ele s g`sim mijloace s ne înc lzim ni]el cortul

Locotenent-colonelC.V. C~PLESCU,

Amintiri din r`zboiu

(1877 -1878),Bucure[ti, 1908

Pag. 23-25

m`car, în vremea nop]ii, dracii de infanteri[titransformaser` corturile lor conice într-un fel desaloane de primire. Ce f cuser`? Înùntrul cortuluis`paser o adâncime de un metru de jur împrejur,l sând natural într-o parte, p`mântul, c`ruia îi dase oform rotund [i-l gùrise ca un cuptor, apoi îl lipise [ifumul îl dusese prin olane afar pe sub cort [i f ceaufocul tocmai ca la o sob . Am încercat [i eu în cortulmeu în form de capel – las c pu]ina c ldur seducea în p`mânt, dar [i ni[te afurisite de scântei s`rinddin malul unde f`cusem focul, în paiele pe caredormeam, cât pe aci era s ard cu totul. P`r`sisemgândul de a mai face foc; dormeam îmbr`cat, înc l]at.Cizmele nu le mai scoteam din picioare, astfel c ni seputea zice [i cu drept cuvânt, c aveam picioare, nude c l tor de 15 zile, ci de ale jidovului r t citor.

CORTURI


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

PE LOC, REPAUS!

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

Atunci când nu vorbescdecât banii, pe nimeni numai intereseaz` dac` totuleste [i corect gramatical.

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {[email protected] {i nisipul din clepsidr` poate fi considerat un material de construc]ie: al unei

durate care nu se supune determin`rii temporale. • Sunt unii care simuleaz`c` ridic` pun]i, care mimeaz` construirea lor. Dar care, în acela[i timp, d`râm` sausl`besc malurile care ar trebui s` le sus]in`... • Florile din toamna vie]ii sunt maisensibile, mai fragile [i mai triste decât cele din prim`vara ei. Dar sunt un semnde vitalitate [i de perenitate, totu[i. • Ce a existat mai întâi? Genele false saulacrimile false? Unele r`spunsuri sunt dureros de simple [i de elocvente.• Modificare, schimbare, transformare, metamorfoz`, reproiectare,reconceptualizare... Rezultatul acestora poate fi, de multe ori, doar ni[te praf înochi. Totul depinde de seriozitatea [i onorabilitatea sistemului. • Oamenii careajung cel mai greu la fericire sunt cei care, în a[tept`rile pe care le au, privesc laea ca la un obiect de lux. • Pe pia]a pe care a generat-o, în timp, nici m`rul ispitein-a r`mas pe loc. Azi, poate fi g`sit sub mai multe forme: par`, gutuie, rodie,banan`, smochin`... • Adev`rul este cel mai interesant continent de pe aceast`planet`. Nu este un t`râm de vis, dar este unul de pace [i armonie, de lini[te [ifrumuse]e. Este un continent locuit doar de cei care au duhul adev`rului. Iar acestlucru nu poate fi falsificat, nu poate fi trucat. • Toat` via]a alerg`m dup` normalitate.{i nu to]i au [ansa de a ajunge, totu[i, pân` la ea. • Ce vremuri, ce evolu]ie! Separe c` butoiul lui Dionysos a f`cut mai mul]i prozeli]i decât butoiul lui Diogene!• Fiec`rui om îi face pl`cere ca s` se priveasc` dintr-un anumit unghi. Feri]i-v` canu cumva, în anumite împrejur`ri, acel unghi s` devin` unul obtuz!... • Via]a aretotdeauna un sens: la p`mânt, în aer, la limita supravie]uirii, stagnare, echilibru,regres, înflorire, prosperitate... • Sunt unii care, în mod paradoxal, cu cât î[i daumai multe aere, cu atât mai mult las` impresia c` au ajuns foarte sus, în ni[te sferecu aer tare rarefiat!... • Iat` un lucru la care trebuie meditat: la b`trâne]e,în]elepciunea vine la pachet cu neputin]a. Dar acest lucru nu este obligatoriu,pentru c`, de multe ori, poate veni doar neputin]a. • Niciodat` nu mi-am ascunsrezerva pe care o am fa]` de cei care ar dori s` ridice statuie calului troian. Pentruc`, într-o astfel de situa]ie, atât statuia, cât [i soclul sù nu pot fi f`cute decât dinviclenie. • Cu umorul nu este de glumit. Cine o face devine ridicol. • Atunci cândte întâlne[ti cu oameni care [tiu mai mult [i mai multe decât tine, nu trebuie s`-]ifie team`, s` te sim]i inconfortabil sau, ceea ce ar fi [i mai rù, s`-i ur`[ti. Nutrebuie decât s`-i apreciezi cum se cuvine [i s`-i respec]i. • Dac` fericirea ar fi orecompens` a faptelor bune, sunt unii oameni care ar putea deveni ferici]i doarîntr-o alt` eternitate, într-o alt` existen]`... • {tiind c` in vino veritas, unii consider`c` paharul, cinzeaca, ]oiul, sticla, damigeana, butoiul... sunt ni[te unit`]i de m`suràle adev`rului. • Lumea asta arat` a[a cum este [i datorit` faptului c`, dup` aceaciudat` prim` mu[care a Evei, au urmat multe alte... mu[c`ri, dar pu]ine, foartepu]ine... remu[c`ri. • Orice via]` poate fi asem`nat` cu un tren, care are încompunerea sa locomotiv`, vagoane obi[nuite, vagon de dormit, vagon restaurant,vagon de bagaje... Unele astfel de trenuri se opresc în diferite g`ri, mai mari oriîn halte, sau în câte un tunel, de unde pornesc mai greu, poticnit, ori nu se maiurnesc niciodat`... • O pas`re î[i face cuib acolo unde crede cu toat` convingereac` locul respectiv poate s` devin` acasa ei. • Din p`cate pentru condi]ia uman`,oamenii f`r` existen]` nu se g`sesc numai în cimitire... • Nu filele rupte dincalendar sunt cele care între]in timpul. Ci gândurile [i faptele noastre. • Pentruflorile câmpului, o pic`tur` de rou` poate însemna mai mult decât toat` apaizvoarelor lumii. • Aproape de fiecare dat`, puterea, func]ia de]inut` este asimilat`scaunelor, fotoliilor, jil]urilor, locurilor ocupate. Dar un lucru nu trebuie uitat: c`nici în timpul ocup`rii lor, nici dup` aceea, chiar dac` locurile respective aucentur` de siguran]`, ea nu este eficient`, nu asigur` protec]ie [i în caz deincorectitudine. • A b`ga capul în nisip nu reprezint` [i o modalitate infailibil` dea r`mâne cu obrazul curat. • Sunt unii oameni care au un trecut formidabil, genial.În acest sens, îi recomand` viitorul lor. • Atunci când nu vorbesc decât banii, penimeni nu mai intereseaz` dac` totul este [i corect gramatical. • Lumina fulgeruluieste foarte puternic`. Dar ea nu poate înlocui lumina Soarelui.

Armata român` a intrat învâltoarea Primului R`zboi

Mondial, în 1916, dup` ceparticipase la dou` conflicte, cel din1877-78, în urma c`ruia statulromân ob]ine Independen]a,domnitorul Carol I devenind rege,[i cel din 1913, în sudul Dun`rii,încununate, ambele, de victorii maidegrab` nea[teptate pentruobservatorii aten]i ai fenomenuluimilitar european. Convingerea meaeste c` atât R`zboiul ruso-româno-turc din 1877-78, cât [i implicareaRomâniei în Al Doilea R`zboiBalcanic nu au reu[it s` atragàten]ia factorilor de decizie politico-militar` de la Bucure[ti asupranoului chip al conflictuluigeneralizat al epocii industrialecare se prefigura.

La Plevna, armata român` scrieo pagin` de glorie militar`, în pofidabunei dot`ri a armatei otomane.Dup` o adev`rat` revolu]ie careviza modernizarea armateiotomane, inaugurat` de sultanulSelim al III-lea – un proces amplu,continuat, mai apoi, de AbdulmecidI – armata otoman` era bineînzestrat`, dispunând de armamentmodern. Este suficient s` amintescaici c` artileria turceasc` dispuneade tunurile de o]el ghintuitefabricate de Krupp, cu închiz`tor înpartea dinapoi a ]evii, cele maibune guri de foc ale vremii, iarinfanteria [i cavaleria aveau pu[tiperfomante Henry-Martini (cuînc`rcare pe la culat`) [iWinchester (cu magazie pentrumuni]ie), ambele cu o b`taie depeste 1.000 de metri.

Armata român` era una tân`r`,reînfiin]at` [i organizat` în vremealui Alexandru Ioan Cuza, f`r` odotare corespunz`toare, darcompus` în majoritate din solda]iproveni]i din mediul rural careaveau calit`]i excelente pentru uncâmp de lupt` al c`rui chip seschimbase într-atât în a douajum`tate a secolului al XIX-lea.C`l`torii strìni în }`rile Româneremarcau rezisten]a lor la„osteneal`”, la „munci [i lipsuri”,r`bdarea cu care înfrunt` frigul [iar[i]a, foamea [i setea [i asta, spuneun c`l`tor, „înc` din leag`n”.Dimitrie Dr`ghicescu, în lucrareasa „Din psihologia poporuluiromân”, are o formulareconving`toare: „Au fost atâteasuferin]e în trecutul neamului celorde la sate, încât lumea, care seînchin` [i se prosterneaz` lasuferin]ele lui Hristos, te miri cumde nu b`nuie[te, când trece pelâng` o [ub` sau un suman sfios [iumilit, c` sub acel suman trìe[teun om care num`r` desigur maimul]i Hristo[i printre str`mo[ii lui”.

Memoriali[tii epocii observaugrija special` a lui Carol I pentruarmat`, fiind foarte mândru s`prezinte reprezentan]ilor armatelorstrìne „tân`ra sa armat` instruit`de el”. În pofida convingeriitacticienilor vremii c` un atacreu[it este rezultatul direct al

PRIMUL R~ZBOIMONDIAL {I ROMÂNIA

intensit`]ii de foc mai mare decâtputerea de ap`rare, militariiromâni, al`turi de cei ru[i, audemonstrat c` o b`t`lie poate ficâ[tigat`, atât timp cât una dinp`r]i nu se consider` pe sineînvins`. Credin]a c` au posibilitateade a scrie o pagin` de istorie decare ar fi fost mândri p`rin]ii [istr`mo[ii lor, capacitatea derezisten]` în condi]iile dificile aleasaltului prelungit asupratran[eelor înt`rite [i bine ap`ratedin sudul Dun`rii au f`cut ca]`ranii mobiliza]i s` reu[easc` operforman]` notabil`, f`r` catân`ra armat` român` s` fiepreg`tit` [i dotat` corespunz`torpentru încle[tarea în care fusesearuncat` de necesitatea confirm`riiDeclara]iei de Independen]` dinAdunarea Deputa]ilor, la 9 mai1877. Chiar [i în acestecircumstan]e, se impunea îns` oanaliz` serioas` [i atent` pentrustabilirea unor solu]ii maiavantajoase din punct de vederetehnic [i material în cazul unui nouconflict.

Schimb`rile în organizarea [idotarea armatei române au fostimportante în perioada care aurmat, este adev`rat, îns` delocadaptate tehnic [i tactic felului încare avea s` se desf`[oare PrimulR`zboi Mondial. Implicarea în cel

de Al Doilea R`zboi Balcanic, înpofida victoriei, ob]inut` mult preau[or, în timp scurt, a întunecatdreapta judecat` a unei clasepolitice oricum pu]in preocupat` deînzestrarea armatei române [i aadormit în mod nepermis sim]urileacelor militari a c`rorresponsabilitate major` erapreg`tirea armatei pentruutilizarea ei într-un conflict viitor,pe baza lec]iilor desprinse dinr`zboaiele anterioare proprii sau alealtora.

Cum clasa politic` româneascà c`p`tat convingerea c` marilemomente care au condus lacrearea [i consolidarea statuluiromân modern nu au fost cunecesitate rezultatul efortuluimilitar, ci consecin]a uneidiploma]ii abile, persuasive, inclusivla masa verde a p`cii (dup`R`zboiul de Independen]`) sau aunor politici de alian]e care s`descurajeze eventualele ac]iunimilitare ale unor actori regionaliimportan]i, consolidarea puteriiarmate a statului român nu a fost oprioritate. Starea [i dotarea armateiromâne au revenit în discursurilepoliticienilor cel mult ca pretext înlupta împotriva adversarilor politici.Dup` încheierea Tratatului secretde alian]` cu Germania [i Austro-Ungaria (1883), pentru regeleCarol I, armata român` în timp der`zboi urma s` fie doar o anex` atrupelor austro-germane. Înmemoriile sale, liderul liberal I. G.Duca încerca s`-[i explicedezinteresul manifest al regeluiCarol fa]` de armata român`, dup`1883. Acesta, spune Duca, „nuprivea armata noastr` decât subprisma leg`turilor ei cu armatele

aliate. În caz de r`zboi, menirea eiera s` fie pe frontul oriental aripade la extrema dreapt` a armatelorgermano-austriece. Întrucât puteaîndeplini aceast` func]iune, armatanoastr` r`spundea dorin]elor lui.De ce s` ne muncim [i s` cheltuimprea mult? În ziua hot`râtoare,salvarea va veni tot de la ofi]eriigermani care vor sosi s` nesf`tuiasc`, în armamentul [imuni]iile pe care germanii ni le vortrimite”. Gheorghe T`t`rescu, înstudiul intitulat „Relele organiceale armatei noastre”, era convins,întocmai ca I.G. Duca, c` semnareala Viena a Tratatului de alian]`româno-austro-ungar, la care aaderat [i Germania (octombrie1883), a oferit o „impresie desiguran]`” care a f`cut capreocup`rile guvernelor ce s-ausuccedat la conducerea statului „s`se îndrepte spre alte orizonturidecât spre acelea ale câmpurilor deinstruc]ie”.

Peste toate acestea s-asuprapus, în mod nefast, victoriarapid` din Al Doilea R`zboiBalcanic (1913). „Plimbarea”armatei române la sud de Dun`re,a[a cum a fost considerat` ac]iuneamilitar` a României în epoc`,întâlnind un singur inamicredutabil – holera – care a f`cutpeste 1.000 de victime în rândurile

celor mobiliza]i, pentru c` singuramare unitate bulgar` capturat` eradeja pe fug` spre Sofia, îndebandad`, a adormit multecon[tiin]e [i a îng`duit factorilor dedecizie politic` [i militar`, printr-ovictorie nea[teptat`, s` considerec` armata român` este preg`tit`pentru un conflict militar deanvergur`. Ca întotdeauna, înastfel de împrejur`ri, laurii victorieiascund e[ecurile, neajunsurile,neputin]ele, corup]ia [iincompeten]ele, f`r` s` îng`duieeforturi temeinice [i tenace de a leelimina. Ele aveau s` ias` la lumin`,cu uimire pentru cei mai mul]i,dup` numai trei ani, atunci cândRomânia decidea s` intre, dup` doiani de neutralitate, în PrimulR`zboi Mondial.

Sintetizând, în câteva cuvinte,starea de spirit care a cuprinssocietatea româneasc` [i oameniipolitici sub impactul euforic alvictoriei din Al Doilea R`zboiBalcanic, Nicolae Iorga remarcarevenirea condamnabil` la vechileobi[nuin]e „v`zând cât de u[or,aproape f`r` jertfe, «se merge laastre». (...) Nicio reform a uneiarmate, mai numeroase, maiascult`toare [i mai entuziaste decâtr`spunzând cerin]elor tehniciimoderne nu va ocupa cei abia doi anide lini[te în care, sub apropiatacârmuire a lui Ion I. C. Br tianutrebuiau s se z`misleasc reformele.”

Era terenul periculos alinac]iunii [i al ignor`rii tuturorschimb`rilor majore pe careevolu]iile tehnologice [i conflicteleanterioare, altele, desigur, decât AlDoilea R`zboi Balcanic privitexclusiv dintr-o perspectiv`româneasc`, le anun]au.

Nicolae Iorga remarca revenirea condamnabil`la vechile obi[nuin]e „v`zând cât de u[or,aproape f`r` jertfe, «se merge la astre»”.

20 Observatorul militar Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PROMO}II

ANIVERS~RI

DECESE

Promo]ia 1974 a Liceului Militar{tefan cel Mare Câmpulung Moldo-venesc s rb tore[te, la sediul insti-tu]iei, în perioada 29-31 august, 40de ani de la absolvire. Cei caredoresc s` participe vor depune,pân la data de 1 august, suma de300 de lei de persoan` în Contaniversare deschis la RaiffeisenBank, filiala Câmpulung Moldo-venesc, num rul R014RZBR 0000060016629045, pe numele Bo]an

începând cu ora 9.00, la sediul {colii deAplica]ie pentru Unit ]i de Lupt MihaiViteazul Pite[ti, s ne întâlnim, s`dep n m amintirile frumoase al turi deprofesori, comandan]i, colegi [i s nebucur m împreun de clipele minunateale revederii. Pentru detalii suplimen-tare privind organizarea [i desf [urareaevenimentului v rug m s contacta]icolectivul de organizare format din:colonel Marius Dumitrescu, tel. 0721242 068, e-mail [email protected]; colonel Sorin {tefan, tel.0722 583 084, star 1002/155, [email protected]; colonelTraian Ciupitu, tel: 0722.565.468, star1002. 103 e-mail [email protected]; colonel C t lin Antofie, tel. 0720035 507, star 1011/614, e-mail [email protected]; locotenent-colonelPetre Nea] , tel. 0721 205 380, star1070/220, e-mail [email protected]; colonel Cornel Cucu.

Promo]ia 1994 a Institutului Militarde Intenden] [i Finan]e Gheorghe Laz reste invitat s participe, la Sibiu, înperioada 19-21.09.2014, la întâlnireaprilejuit de revederea dup 20 de anide la absolvire. Pentru mai multe detalii,absolven]ii promo]iei sunt ruga]i s`contacteze urm`toarele persoane:Adrian Cicoveanu, telefon 0769754533,[i Sorin S ftoiu, telefon 0722524156.

Promo]ia 2004 {tefan cel Mare [iSfânt – 500 a {colii de Subofi]eri SanitariFoc[ani organizeaz revederea de 10ani de la absolvire. Strigarea cataloguluise va face în ziua de 13 septembrie, ora10.00, la {coala de Subofi]eri Sanitari (UM 02122 A Foc[ani). Cei care dorescs participe sunt ruga]i s confirmeprezen]a la numerele de telefon 0762678 091 - Florentina Fieraru; 0732 035712 - Corina Dinu; 0756 079 243 -Cristi Lucanu [i s depun suma de100 lei, pentru luarea în eviden] , încontul deschis la Banca Transilvania cunum`rul RO80BTRL01001201313985XX, Fieraru {tefania Florentina.

For]elor Terestre Nicolae B lcescudin Sibiu. Cazarea [i masa suntasigurate la pensiunea DumbravaSibiului. Colegii de clas care dorescs participe la întâlnire vor depuneanticipat suma de 100 de lei, pentruconfirmarea particip`rii, în contulRO62BTRLRONCRT0045114502,deschis la Banca Transilvania, filialaSfântu Gheorghe, pe numele Negoi]Adrian. Diferen]a cheltuielilor se vaachita de fiecare participant în parte lasfâr[itul evenimentului. Persoane decontact pentru detalii suplimentare:locotenent-colonel Adrian Negoi] ,tel. 0745 569 120, 0720 047 755,STAR 2003/147; c`pitan (r) SorinFrangeti, tel. 0730 254 499, 0756868 901. V a[tept m cu drag!

Promo]ia 1989 subofi]eri de trans-misiuni a {colii Militare de Ofi]eriActivi de Transmisiuni s`rb tore[teîmplinirea a 25 de ani de la absol-vire. Comitetul de ini]iativ constituittransmite invita]ia de a ne revedeala Centrul de Instruire pentru Co-munica]ii [i Informatic Decebal dinSibiu, în perioada 8-10 august 2014.Programul anivers`rii [i detaliilereferitoare la aceast` activitate sepot ob]ine de la plutonierul-adjutantprincipal Cristinel Dobre la telefoa-nele: RMNC 2103/160 sau 0745045 695. Cei care doresc s partici-pe vor depune suma de 50 lei/persoan pentru luarea în eviden] ,în contul Dobre Cristinel RO49BRDE 330SV18088833300.

Absolven]ii [colii Militare de Ofi]eriActivi Tancuri [i Auto Mihai ViteazulPite[ti, promo]ia 1989, ofi]eri - armatancuri, anun] organizarea, în zilelede 27 [i 28 septembrie 2014, aîntâlnirii festive, ocazionate de împlinireaa 25 de ani de la absolvirea institu]iei.Colegii care vor s` onoreze acesteveniment sunt ruga]i s contactezecolectivul de organizare pentru a stabiliaspectele personale ale particip`rii(cazare, masa festiv , acordare plachetaniversar etc.). În scopul colect riisumelor aferente organiz`rii [idesf`[ur`rii evenimentului, a fostdeschis la banca BRD - Groupe SocieteGenerale, contul 410SV83491064100, pe numele Nea] Petre. A[adar,v invit m pe data de 27 septembrie,

Promo]ia 1984 de ofi]eri de artilerie,rachete antiaeriene [i de radio-loca]ie organizeaz , în perioada 26-28 septembrie 2014, întâlnirea de30 de ani de la absolvire. Festivit -]ile prilejuite de eveniment vor avealoc sâmb`t`, 27 septembrie, cuîncepere de la ora 10.00, la sediulAcademiei For]elor Aeriene din Bra[ov.Detalii pot fi ob]inute de la membriicomitetului de organizare: colonelDumitru Dinu, tel. 0721 747 028,colonel Viorel Stoica, tel. 0745 510 206,general de brigad R`du] Bîlbîie, tel.0722 223 767. Cheltuielile de partici-pare, în cuantum de 200 de lei depersoan , vor fi achitate pân la 20septembrie, în contul RO32RNCB031800855 8370001 deschis la BCR.

Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescuSibiu (arma infanterie) organizeaz ,pe 12.09.2014, întâlnirea cu ocaziaîmplinirii a 30 de ani de la absolvirea[colii [i dobândirea gradului delocotenent. Absolven]ii sunt invita]is participe împreun cu cei dragila acest eveniment, care va avea locla Academia For]elor TerestreNicolae B`lcescu, Sibiu. Pentruinforma]ii suplimentare \l pute]icontacta pe colegul dumneavoastr`Gigi Fulga, tel. 0727 378 355.

Promo]ia 1989 a Liceului Militar{tefan cel Mare din Câmpulung-Moldovenesc organizeaz`, pe 20septembrie 2014, Revederea de 25ani de la terminarea liceului. Sunta[tepta]i to]i absolven]ii împreun`cu familiile lor, al turi de profesori[i fo[ti comandan]i. To]i doritoriisunt invita]i s` ob]in` mai multedetalii despre organizarea eveni-mentului de la Constantin Tonegari(tel. 0722 453 354 , e-mail: [email protected]).

Promo]ia 1989 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Infanterie NicolaeB`lcescu din Sibiu, plutonul co-mandat de locotenentul-major PetreFlori[teanu, organizeaz revedereaocazionat de împlinirea a 25 de anide la absolvire, în zilele de 6 [i 7septembrie. Strigarea cataloguluiclasei se va face în ziua de 6 septem-brie, ora 11.00, la sediul Academiei

COMEMOR~RI

Între 16 [i 19 iunie s-a desf`[urat la Predeal,în incinta complexului hotelier Eden, agapa

colegial a absolven]ilor Liceului Militar DimitrieCantemir, promo]ia 1954, intrat` în cronicascris` [i nescris` a liceului ca Promo]ia de aur.

Consiliul de conducere al ADMRRAl. I. Cuza ureaz urm torilor mem-bri ai Asocia]iei care, în luna iulie2014, î[i serbeaz ziua de na[tere:generalii (r) Nicu Apostu, MirceaChelaru, Mihai Chiriac, OctavianDumitrescu, Nicolae-Aurel Ene,Alexandru Grecu, Vasile Huic`,Costic Ivan, Constantin Olteanu,Vasile Palcù, Niculae Spiroiu, StanVl`descu, Aurelian-ConstantinVoicu; coloneii/comandorii (r) IonelC lina, Octavian, Che]an, Liviu Codo-rean, Marin Cojocaru, DumitruCru[oveanu, Gheorghe Gane,Dumitru Ionescu, Constantin Iorga,Mircea-Lucian Lep`dat, Ion Marta-logu, Marius M`dan, Ovidiu Ostafe,Alexandru Pu[ca[u, Dumitru Rusu,Marin Rusu, Constantin Scè]eanu,Gheorghe Secu, C`lin Sinescu,Aurel Suciu, Ion Ulescu, TacheVintil , Emil Vl doiu, Petre Voicu,Dumitru-Florinel Zai]; locotenen]i-coloneii (r) Alexandru Duminic ,Cristian-Lucian Ghi] maiorul (r)Tudor Florea Petric , locotenentulLaura-Anca Parepa mult s n tate,via] lung , bucurii [i împliniri, al turide familie [i de to]i cei dragi. S`n tate[i bucurii pentru cei care aniverseazziua onomastic de Sfântul ProorocIlie Tesviteanul. La mul]i ani!

Asocia]ia Na]ional` Tradi]iaIntenden]ei, Administra]iei [i LogisticiiMilitare Române are ocazia deose-bit de a transmite prof. colonel (r)NICOLAE FUNIERU sincere ur ride s n tate, gânduri bune [i de folossufletului [i La mul]i ani! cu ocaziazilei sale de na[tere, pe 26 iunie.

Asocia]ia Diploma]ilor Militari înRezerv [i în Retragere Al. I. Cuzaanun] cu regret trecerea la celeve[nice a comandorului (r) BRO-BONEA IRIMIA, la data de 18 iunie2014. Ofi]er de o aleas noble]e sufle-

S-a scurs un an de când personalulArmatei Române a tr it un momentde adânc triste]e [i durere, momentpricinuit de trecerea la cele ve[nice acelui care a fost dragul nostru generalPOPESCU MIHAIL (Mi[u), [ef alStatului Major General în perioada2000-2004. Generalul PopescuMihail a fost unul din artizanii ArmateiRomâne de dup Evenimentele dinDecembrie 1989, generalul cel maiimplicat în activitatea de restructurare,transformare [i preg tire a structurilorarmatei în vederea integr rii Românieiîn Alian]a Nord-Atlantic (NATO). Estemeritul Domniei Sale pentru în l]area,în anul 2000, a MonumentuluiInfanteriei ce va d inui peste timp înParcul Kiseleff. Acela[i merit îl are [ica ctitor al bisericii din cazarma StatuluiMajor al Fortelor Terestre.Amrug`mintea c tre dumneavoastr , to]icamarazii, de a-i p stra o vie [i ve[nicamintire [i de a-i aduce un omagiu,ori de cate ori avem prilejul OMULUIPOPESCU MIHAI. Dumnezeu sa-laib în paz [i s -l odihneasc în pace!

GENERAL MAIOR (R)MARIN STAFIE

Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor „ReginaMaria” instituie, începând cu anul 2014, Premiul„Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pentrucea mai bun lucrare despre soarta militarilor româniîn lag rele de prizonieri din Al Doilea R zboi Mondial.Premiul din acest an, în valoare de 1.000 de dolariSUA, va fi acordat prin sus]inerea financiar a doamneiOpritsa Dragalina Popa, din Elk Grove (SUA),nepoata generalului Ioan Dragalina, eroul de laJiu în Primul R`zboi Mondial, [i familia Cornel [iNina Dumitriu, din New York (SUA).

Condi]iile de acor-dare a premiului. Vor filuate în discu]ie toate lucr -rile de memorialistic saude cercetare istoric , ap -rute în anii 2013 [i 2014,precum [i lucr`rile aflate înpreg`tire pentru tipar.Autorii care doresc s par-ticipe la concurs sunt ruga]is` trimit` lucr`rile peadresa: Asocia]ia Na]ionalCultul Eroilor „Regina Maria”, Bd. Ion Mihalachenr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti. Cod Po[tal: 70764.Termenul-limit` de depunere a lucr`rilor(c`r]ilor): 30 octombrie 2014.

Lucrarea câ[tig toare a premiului va fi stabilitde un juriu a c rui componen] a fost aprobat prindecizia Biroului Executiv Central al Asocia]ieiNa]ionale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Premiulva fi înmânat în preajma Zilei Na]ionale a României.

PREMIULCOMANDOR VIRGIL

ALEXANDRU DRAGALINA

BIROUL EXECUTIV CENTRALAL ASOCIA}IEI NA}IONALE CULTUL EROILOR

„REGINA MARIA”

În contextul anivers`rii a 141 de ani de laînfiin]area armei comunica]ii [i informatic –

Ziua Transmisioni[tilor Militari, în zilele de 12 [i 13 iulie2014, între orele 10-14, la sediul Muzeului Comunica]iilor[i Informaticii din cazarma Centrului 48 comunica]ii [iinformatic strategice, {os. Bucure[ti – Ploie[ti km.12,5, se desf [oar , în colaborare cu Asocia]ia ProMuseum, Zilele Muzeului Comunica]iilor [i Informaticii– filial a Muzeului Militar Na]ional, edi]ia a VII-a,concomitent cu Ziua Por]ilor Deschise la Centrul 48comunica]ii [i informatic strategice.

INVITA}IE LA ANIVERSAREA TRANSMISIONI{TILORInvit m publicul s participe la urm toarele

activit`]i: vizitarea Muzeului comunica]iilor [iinformaticii; expozi]ia fotodocumentar` Istoriaarmei comunica]ii [i informatic , în imagini [idocumente; expozi]ia de tehnic de comunica]ii [iinformatic din dotarea Centrului 48 comunica]ii[i informatic` strategice; leg`turi multimedia(voce, date, imagine) realizate cu cele maimoderne mijloace de comunica]ii [i informaticìntrate în dotarea armatei noastre; reconstituiriistorice realizate cu participarea membrilor

Asocia]iei 6 Doroban]i, Tradi]ia militar , Cerceta[iiRomâniei [i ai Centrului 48 comunica]iiinformatic strategice (leg turi CLP – În timpulPrimului R`zboi Mondial; leg turi telefonice – întimpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial; leg turiradio în fonie – cu sta]ii radio R-105, R-1070 (anii1970-1980); instruc]ie de front dup regulamentelede la 1890).

Intrarea la Muzeul Comunica]iilor [i Infor-maticii pe parcursul zilelor de 12 [i 13 iulie 2014este liber .

DUP~ 60 DE ANIA fost, de fapt, o s`rb`toare a înv`]`mân-

tului militar liceal românesc, o rememorare alungului drum pe care tinerii cade]i, acum [asedecenii, l-au parcurs cu fruntea sus servindpatria sub drapel.

A fost ca întotdeauna, când ne-am întâlnitnoi, fo[tii colegi, un admirabil prilej s`rememor`m momente din via]a noastr`,n`zbâtiile copil`riei, elanurile adolescen]ei,neastâmp`rul ambi]iilor care ne împingeauînainte înzecindu-ne puterile. A[a am crescut[i am înv`]at s` lupt`m cu greut`]ile, cupropriile sl`biciuni [i s` învingem.

Acum ne-am privit unii pe al]ii, cercet`tor,cu îng`duin]`, dar [i cu ochi critic. Nu vreaus` intru în am`nunte, a[tept o decantare, oa[ezare a impresiilor pe care doar timpul [ireflec]ia le pot aduce. Vorba eminentuluinostru coleg, Gabriel Iord`chescu, [efulpromo]iei noastre de absolven]i cu 11 clase:

Vis`m [i-acum ca alt` dat`,Dar visu-i mai pu]in seninPovestea e mai încurcat`[i mai aproape de ...Amin!

COLONEL (RET) CRISTIAN LEON

teasc , comandorul (r) BroboneaIrimia va r mâne în memoria celorcare l-au cunoscut ca un exemplu depasiune [i devotament pentru mese-ria c reia i s-a d ruit [i care l-a f cutpre]uit de cei cu care a lucrat [i carel-au cunoscut. Suntem al turi de fami-lia îndurerata [i ne exprim`m regretul[i compasiunea, în aceste momentede suferin] , pricinuite de greauapierdere! Sincere condolean]e! Dum-nezeu s -l odihneasc în pace!Fo[tii colegi de la Muzeul Na]ionalFerdinand I, generalul de brigad (r)D`nil Ion [i prof. Neculai Moghior,deplâng trecerea la cele ve[nice, acelui care a fost colonelul de geniuDONOVICI ALEXANDRU (Sandu),admirabil camarad [i prieten, [iadreseaz` sincere condolean]efamiliei îndoliate. Dumnezeu s -lodihneasc !Camarazii din Brigada 81 Meca-nizat General Grigore B`lan î[iexprim compasiunea [i sunt al turide familia locotenent-coloneluluiMihai M r ndel la pierderea suferitprin trecerea în nefiin] a tat lui s u,DUMITRU M~R~NDEL. Dumne-zeu s -l odihneasc în pace!

Dumitru. Prezentarea la liceu va fipe 29 august, pân` la ora 18.00.Detalii se pot ob]ine de la CârnuF`nic , tel. 0735 806 210, ConstantinTucan, tel. 0745 121 821, IoanGrecu, tel. 0722 380 092, CostelT taru, tel. 0722 669 362, ConstantinSighinaz, tel. 0745 120 643, NicolaeT rban, tel. 0724 323 252, ConstantinAb`lìesei, tel. 0721 284 267 [iDumitru Bo]an, tel. 0744 555 535.

Promo]ia 1974 de mai[tri militari(rachete terestre) a {colii MilitareGheorghe Laz`r Sibiu organizeaz ,în perioada 29-31 iulie 2014,întâlnirea cu ocazia împlinirii a 40 deani de la absolvirea [colii [idobândirea gradului de maistrumilitar. Întâlnirea va avea loc însta]iunea Moeciu de Sus, jude]ulDâmbovi]a. Pentru aceast întâlnirea fost adunat` suma de 200 lei(cazare), iar masa se va pl`ti laterminarea festivit ]ilor.

Promo]ia 1974 Erou c`pitan ing.Vidrean Ion a Facult ]ii de mecanic ,specialitatea subingineri artilerie, dinAcademia Tehnic` Militar`, ser-beaz` 40 de ani de la absolvire.Întrucât anterior nu s-a mai organizatnici o revedere a promo]iei, to]imembrii grupei sunt ruga]i s` ialeg tura cu locotenent-colonelul (r)ing. Adrian Brahnea, tel. 0729 042736 sau e-mail: [email protected], pentru a se stabili detaliilerevederii promo]iei.

Promo]ia 1979 a Liceului Militar{tefan cel Mare organizeaz revedereadup 35 de ani de la absolvirea liceului,în perioada 18-20 iulie 2014. Întâlnireafestiv se va desf [ura la data de 19iulie a.c., începând cu ora 10.00, în salade festivit ]i a Colegiului Militar Liceal{tefan cel Mare. Cazarea [i masa suntasigurate în incinta colegiului militarliceal. Cei care doresc s participe vordepune suma de 350 de lei de per-soan , în contul curent deschis laBanca Transilvania, filiala CâmpulungMoldovenesc, num rul RO13BTRLRONCR025413 6901, pe numeleConstantin Costan. Prezentarea la liceuse va face în data de 18 iulie 2014,pân la ora 18.00. Detalii referitoare laorganizarea revederii se pot ob]ine dela Constantin Costan, tel. 0723502854.

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIEPE

|N AP~RARE (3,7,6,2,7,2,3,2,6,4,7)

FO

TO

: M

AR

ILE

NA

GE

OR

GE

SC

U

{TIA}I C~...

ILARION BARBU

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

...Pe[tele na]ional hawaian este (foto)humuhumunukunukuapua'a, adic pe[tele lupt torcu bot de porc?

...Bulgaria ocup` locul trei în Europa dup`num`rul [i diversitatea monumentelor culturale [iistorice, dovezi ale prezen]ei a [apte civiliza]ii?

...În anul 1415 apare prima men]iune a func]ieide sp`tar în }ara Româneasc`? Atribu]iile sp`tarului erau: comanda armatei [iprezentarea însemnelor autorit ]ii domne[ti la ceremonii.

...Celebrul mic românesc, în afar de România, se consum , cu poft , [i în Germania,Spania, Italia [i Marea Britanie?

...Gustoasele cire[e sunt apreciate [i ca medicament natural? Pe lâng multe altesubstan]e, în cire[e se reg`se[te [i melatonina, o substan] care ajut la îmbun t ]irearitmului circadian [i care induce somnul.

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` place s` v` petrece]itimpul liber f`când tot felul de activit`]i relaxante ce ]in de

lucrul cu mâinile. Pune]i la punct anumite probleme administrativepe care le-a]i neglijat în ultimele luni. Preocuparea de baz` esteorganizarea unui eveniment familial.

Taur (21 aprilie-20 mai): Traversa]i o perioad` propiceînceperii de afaceri. Ave]i idei, banii vi se înmul]esc cu

u[urin]`, iar oamenii cu care lucra]i v` sprijin` ac]iunile. Tot ce v`lipse[te este s` ave]i mai mult` încredere în for]ele proprii.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Momentele tensionate de lalocul de munc` v` afecteaz` [i în rela]ia de cuplu. Nu reu[i]i

s` v` concentra]i la ceea ce ave]i de lucru, face]i gre[eli minore, darcare duc la erori mai grave. Pierde]i bani [i cel mai rù este càceste pierderi nu se mai pot recupera.

Rac (22 iunie-22 iulie): Starea dumneavoastr` des`n`tate este sensibil` [i trebuie s` acorda]i mai mult` aten]ie

odihnei [i relax`rii. Ave]i nevoie s` g`si]i o modalitate de a mai pasadin sarcini colegilor de munc`.

Leu (23 iulie-22 august): Sim]i]i nevoia s` lua]i o pauz`de la grijile cotidiene [i s` pleca]i cu familia în vacan]`. Cùta]i

un loc relaxant [i v` gândi]i la ceea ce dori]i s` realiza]i pe viitor înplan profesional.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Avântuldumneavoastr de a face acuza]ii nefondate la adresa cuiva v`

poate costa scump. Ar trebui s demara]i anumite cercet`ri asupraunui coleg de serviciu c`ruia îi l sa]i pe mân acte cu caracter important.

Alb`streaua (floarea asociat` celorn`scu]i în datele de 4, 13, 22, 31):

este o floare care iube[te stabilitateadin toate punctele de vedere.

Întotdeauna va cânt`ri cu mareprecizie orice schimbare pe care o va

face. Nativii ce au ca simbol aceast`floare sunt riguro[i, ordona]i,

preten]io[i [i se ata[eaz` greu deceilal]i. Odat` prin[i într-o rela]ie,

dac` trecerea timpului le va confirmac` au g`sit persoana potrivit`,vor fi loiali [i se vor d`rui f`r`

rezerve. Se în]eleg bine cu cei dinaceea[i specie, cu margareta,

bujorul [i macul.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Da]i cursunor invita]ii ale unor prieteni vechi. Bucuria revederii

declan[eaz` anumite st`ri de melancolie. Sim]i]i nevoia s` trage]ilinie [i s` face]i o balan]` a ultimilor ani.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Rela]ia decuplu v` ofer` satisfac]ii majore. Socializa]i foarte mult [i

crea]i cu u[urin]` leg`turi profesionale care v` pot aduce beneficiipe termen lung.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Reu[i]is` ave]i o continuitate la locul de munc` [i s` pune]i pe

picioare un proiect ambi]ios. Spre finalul s`pt`mânii, ve]i recuperao sum` de bani pe care o a[tepta]i de ceva timp.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Feluldumneavoastr` relaxat de a reac]iona îi încurajeaz` pe colegii

de serviciu s` v` împ`rt`[easc` anumite neajunsuri. V` place s`fi]i confidentul unui om care v` solicit` sprijinul emo]ional.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Schimbareaeste cuvântul de ordine din via]a dumneavoastr` [i asta v`

place. Întoarce]i cu u[urin]` orice situa]ie nepl`cut` în favoareadumneavoastr`. Ave]i mai mult` grij` la momentele în care vènerva]i.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Dori]i s` trece]i la unalt nivel al rela]iei sentimentale [i ar`ta]i persoanei iubite

inten]iile dumneavoastr` serioase. Accepta]i provocarea unuicolaborator de a investi într-un proiect complex care v` va aducebeneficii în timp.

ALIA}II S~N~T~}IIPentru mul]i dintre noi, principalul obiectiv este s` ne men]inem s`n`to[i.

Speciali[tii ne recomand` o list` cu produse care s` ne asigure o alimenta]ieechilibrat` în orice sezon. Vitamina C este aliatul nostru principal.Clementinele con]in 60% din doza de vitamina C, recomandat` zilnic.Se consum` în salate sau pe lâng` gulii [i spanac, pentru a absorbifierul din aceste legume mai repede. Grapefruitul este o surs`bogat` de vitamina C, con]ine foarte mult fier [i ne ajut` s` nemen]inem în limitele normale colesterolul. Acest fruct este foartebun în diete, pentru c` are în compozi]ia sa 90% ap`. Morcovuleste foarte bun pentru vedere. O singur` cea[c` de morcov rascon]ine mai mult de 400% din aportul zilnic necesar recomandat de vitamina A. Gustul natural dulcene scap` de pofta de dulciuri. P`stârnacul se adaug` destul de des la supe [i toc`ni]e. Aceast` legumèste bogat` în fibre, vitamina C [i potasiu. Poate fi consumat [i ras, sub form` de piure, în care seadaug` ni[te cartofi. Varza de Bruxelles ofer` o anumit` protec]ie împotriva mai multor tipuri decancer. Este bogat` în fibre, vitaminele A [i C, fier [i con]ine pu]ine calorii. Suntem cu to]ii diferi]i, dinfericire. Fiecare cu gustul sù. E bine s` ]inem seama de recomand`rile speciali[tilor: câte pu]in dintoate.

ORIZONTAL: 1) Pe care se joac`fotbal – Se pune pe ran . 2) Pe el se punhainele – Îl faci pe picioare. 3) Împiedicareabunului mers pe ascuns. 4) Publica]ie ceapare o dat pe an – Se pune pe cl diri. 5) Aaduce pe lâng` – Dup` nea, pe scurt!6) Uniunea European , pe scurt! – Pe acestaîl confunzi cu un câine. 7) E pe lâng noi. –Pe ea se deplaseaz autovehiculele. 8) Unfel de cu]it la purt`tor. – Ebrietate pe la-nceput. 9) Bio... explicat pe via] – A repunepe un loc. 10) Sport pe care-l practici cuarma – E pe baz de reprezentare personal .

’’COGITO

Faima se

rugine[te,

dac` nu

o cure]i

prin

munc`

în fiecare

zi.NICOLAE IORGA

A reu[it din prima \ncercare.

VERTICAL: 1) E pe limita terenuluide fotbal – Apas` pe roat` pentru frânare.2) A elimina pe calea aerului – Îi g`simmai mult pe front. 3) Produse pe care nule putem folosi. 4) Îndreptat` pe erat` –Parc pe careu! 5) Urzeala de pe r`zboi –Pe ea! 6) Se pune pe cal – Garantare penume propriu. 7) Pe el se produc raze X.8)Se verific` prezen]a pe viu – Osie... pela capete! – Unt pe dinafar`! 9) Cuta...pec`ma[`! – A se preg`ti pe teren. 10) Aînl`tura apa de pe ogor – Se descurc` petoate planurile.

N N F N A

Dezlegare la careul PRE}URI din Observatorul militar nr. 23/2014

DISC, LOCAS, E, ANTICARI, SIV, EN, SAL, AVARI, BETI,G, NU, GU, IN,ARTIZANI, G, OINA, CUCI, AB, AURARI, RONT, ARENA, STRIVI, SAT.

Dezlegare la criptografia REALIZARE (1,6,3,5,9)din Observatorul militar nr. 23/2014:

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 24 (25 iunie – 1iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economic

ANGAJATORII VOR PL~TI CONTRIBU}IIDE ASIGUR~RI SOCIALE REDUSE CU 5%

Guvernul a aprobat, s`pt`mâna trecut`, proiectulde lege privind reducerea cu 5% a contribu]iilor

de asigur`ri sociale pl`tite de angajatori, m`sur` carese va aplica începând cu 1 octombrie 2014.

Astfel, potrivit proiectului delege, se diminueaz` cotele pl`tite deangajatori în func]ie de condi]iile demunc` pentru contribu]ia deasigur`ri sociale datorat` sistemuluipublic de pensii, dup` cumurmeaz`: de la 20,8% la 15,8% pentrucondi]ii normale de munc`; de la25,8% la 20,8% pentru condi]iideosebite de munc`; de la 30,8% la25,8% pentru condi]ii speciale demunc` [i pentru alte condi]ii demunc`. Este cea mai consistent`diminuare a contribu]iilor deasigur`ri sociale aplicat` pentruangajator, într-o singur` etap`, înultimii 14 ani. Aplicarea acesteim`suri va contribui la atragereainvesti]iilor [i la stimularea munciiîn România. Reducerea poveriifiscale asupra for]ei de munc` vasus]ine crearea de noi locuri demunc`, generând efecte economicepozitive atât pentru companii, cât [ipentru salaria]i, a afirmat ministrulfinan]elor publice, Ioana-MariaPetrescu. Prin utilizarea sumelorrelativ disponibilizate se vor asigurasurse suplimentare pentru investi]iicu impact asupra cre[teriieconomice. Totodat , sectorul privatpoate performa, în condi]iile în care

România devine mai competitiv princosturi comparativ cu ]`rile din jur.

Pentru ultimul trimestru alacestui an, reducerea CAS va aveaun impact bugetar estimat de 850de milioane de lei, iar pentru 2015de 4,8 miliarde de lei, informeaz`Ministerului Finan]elor Publice.Acest impact va fi compensat,pentru 2014, din veniturile încasatesuplimentar din impozitul peconstruc]ii, fa]` de sumele estimate.Astfel, sumele declarate deoperatorii economici pentru taxa peconstruc]ii speciale este de 1,449miliarde de lei, iar la primul termende plat` s-au încasat 710,4 milioanede lei, în condi]iile în care s-aestimat c`, în 2014, se vor încasa 488de milioane de lei din impozitul peconstruc]ii. Anul viitor, impactulaplic`rii acestei m`suri va ficompensat, în principal, princre[terea veniturilor bugetareîncasate de ANAF, ca urmare aaplic`rii m`surilor de eficientizare asistemului de colectare, [iîmbun`t`]irea sistemului decolectare a impozitelor [i taxelor cevizeaz` recuperarea arieratelorfiscale înregistrate de contribuabiliimijlocii. De asemenea, modific`rile

survenite asupra Legii insolven]einr. 85/2006 vor permiterecuperarea debitelor curente [idiminuarea volumului arieratelor.

Conform MinisteruluiFinan]elor Publice, alte m`suri decompensare a aplic`rii reduceriiCAS, în 2015, vizeaz`:opera]ionalizarea complet` aDirec]iei Generale Antifraud`Fiscal`; dezvoltarea analizei de riscgeneralizat` la nivelul întregiiactivit`]i de administrare fiscal`;intensificarea verific`rilor lapersoanele fizice cu averi mari;înt`rirea controlului vamal;continuarea simplific`rii accesuluicontribuabilului la propriul dosarfiscal; continuarea simplific`riideclara]iilor fiscale, precum [idezvoltarea declar`rii electronice;implementarea procedurilor [idezvoltarea unui sistem informaticpentru realizarea schimbuluiautomat de informa]ii cu statelemembre UE începând cu anul2015, în conformitate cuprevederile Directivei 2011/16/UE;cre[terea pe termen mediu aobliga]iilor la bugetul generalconsolidat ca urmare a efectelor demultiplicare economic`determinate de aceast` m`sur`, cedecurg din cre[terea investi]iilor [icrearea de noi locuri de munc`.

Proiectul de lege a fosttransmis spre dezbatere [iaprobare Parlamentului.

TARIFE DE ROAMINGMAI IEFTINE

Începând cu 1 iulie, în Uniunea European` vor intraîn vigoare tarife mai mici de roaming. Cea mai pro-

nun]at` reducere a pre]ului vizeaz` comunica]iile dedate, de la 0,45 euro la 0,20 euro/MB (f`r` TVA).

Utilizatorii vor pl`ti, de luna viitoare, maximum 0,19 euro/minut pentru unapel efectuat, 0,05 euro/minut pentru primirea unui apel [i cel mult 0,06 euro(toate tarifele sunt f`r` TVA) pentru trimiterea unui mesaj text (SMS). Înprezent, aceste servicii sunt taxate, în ordine, cu 0,24 euro, 0,07 euro [i 0,08euro. În cazul serviciilor de date (inclusiv accesul la internet), reducerea estede 55,5%, de la 0,45 euro la 0,20 euro/MB (f`r` TVA).

Aceste tarife sunt maximale, ele constituind plafonul pe care furnizorii suntobliga]i s` îl respecte în cadrul planului tarifar de baz` (Eurotarif), dar ei pot s`pun` la dispozi]ia clien]ilor taxe mai mici sau alte planuri de pre]uri, precumcele din ofertele speciale pentru perioadele de vacan]`.

Autoritatea Na]ional` pentru Administrare [i Reglementare în Comunica]ii(ANCOM) le recomand` utilizatorilor s` analizeze oferta furnizorului propriuînainte de a pleca în c`l`torie, pentru a alege planul tarifar care se potrive[te celmai bine nevoilor proprii de comunicare. Pentru a compara toate tarifele detelefonie [i internet disponibile pe pia]` în acest moment, utilizatorii pot accesawww.veritel.ro, comparatorul de oferte telecom creat de ANCOM. De asemenea,ANCOM atrage aten]ia utilizatorilor care au serviciul de roaming activat [i seafl` în ]ar`, dar în apropiere de grani]`, c` este posibil ca telefonul s` se conectezeautomat la re]eaua ]`rii vecine (roaming involuntar) [i s` vorbeasc` la tarife deroaming, pl`tind [i pentru apelurile pe care le primesc. Utilizatorii pot evitaaceste situa]ii de roaming involuntar dac`: selecteaz` manual re]eaua, solicitòperatorilor activarea serviciului de roaming numai la cerere sau dac` verific`re]eaua în care se afl` telefonul, înainte de a utiliza aparatul.

România împrumut` un milliard deeuro de la BIRD. Dou împrumuturi, în valoaretotal de un miliard de euro, vor fi acordate ]`riinoastre, pe o perioad de 18 ani, de Banca Inter-na]ional` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare(BIRD), informeaz` Ministerul Finan]elorPublice. 750 milioane de euro reprezint primulîmprumut pentru politici de dezvoltare (DPL),iar 250 milioane euro sunt destina]i sus]ineriiproiectului privind reforma sectorului sanitar –îmbun`t`]irea calit`]ii [i eficien]ei acestuia.Ambele împrumuturi sunt acordate la o dobândègal cu rata dobânzii Euribor la [ase luni plus omarj variabil (marja indicativ actual este de0,47%, aceasta fiind modificat de banc la fiecare[ase luni). Costul for]ei de munc` locale, în cre[-

tere. În primul trimestru din 2014, comparativcu perioada similar a anului trecut, costul totalal for]ei de munc în România a înregistrat a treiamare cre[tere în rândul statelor membre aleUniunii Europene (UE), de 5,3%, conform datelorpublicate recent de Oficiul European pentruStatistic (Eurostat). Cele mai mari cre[teri alecostului for]ei de munc le-au avut Letonia (7%)[i Estonia (6,8%), la polul opus situându-se Cipru(-6,9%) [i Croa]ia (-1,7%). În UE, acest indicator aconsemnat, în primele trei luni ale anului, ocre[tere de 1,2%, iar în zona euro de 0,9%. }ara noastr , lider în UE la cre[terea

num rului înmatricul rilor de autoturisme noi.

În mai, în ritm anual, pia]a autolocal a înregistrat o cre[terede 46,1%, fiind înmatri-culate 6.001 autoturisme,acesta fiind cel mai semni-ficativ avans din UniuneaEuropean , a anun]at Asocia-]ia Constructorilor Europeni de Automobile(ACEA). Vânz`rile auto în Germania, cea maimare pia]` auto european`, au avansat lunatrecut` cu 5,2%. Cererea a urcat cu 7,7% înMarea Britanie [i cu 16,9% în Spania, Italia fiindsingura ]ar` unde s-a înregistrat un declin alvânz`rilor, de 3,8%. Num`rul tranzac]iilor online, avans

substan]ial. În primele cinci luni din acestan, fa]` de perioada similar` din 2013,num`rul de tranzac]ii achitate prin intermediulinternetului de clien]ii magazinelor onlineromâne[ti a înregistrat o cre[tere cu peste30%, conform estim`rilor PayU, integratorulde pl`]i online din România. Totodat`, valoareaco[ului mediu achitat online s-a majorat cu20%, cele mai semnificative evolu]ii în acestsens având loc pe segmentele turism [i juc`rii,unde comanda medie a sporit cu 52%, respectivcu 25%.Luxemburg, cea mai prosper` ]ar`

a UE. În 2013, Luxemburg a avut cel mai mareProdus Intern Brut (PIB) pe cap de locuitorexprimat în paritatea puterii de cump`rarestandard (PPS) din blocul comunitar, cu 264%mai mare fa]` de media din UE, pe locurileurm`toare aflându-se Germania, Austria,Suedia [i Danemarca, potrivit datelorpreliminare publicate de Oficiului European deStatistic` (Eurostat). În România, acestindicator s-a situat la 54% din media UE, încre[tere cu 4% comparativ cu 2012. }aranoastr` ocup` în continuare penultimul loc înUE, înaintea Bulgariei, unde valoarea PIB/locuitor exprimat în PPS a fost la 47% din mediaUE, similar cu nivelul înregistrat în 2012.

PRE}UL GRAMULUI DE AUR,APRECIERE MAJOR~

În acord cu evolu]iile de pe pie]ele interna]ionale, pre]ulgramului de aur pe plan local a înregistrat o scumpire

accentuat` în ultimele dou` s`pt`mâni, de peste 4,7%.

Vineri, 20 iunie,Banca Na]ionalà României aafi[at o referin]`de 136,0422 leipentru un gramde aur, valoare înurcare cu 4,72%comparativ cu 6iunie [i cu 8,13%mai mare decâtla finalul anuluitrecut. Tot lacursul BNR, leulconsemna oînt`rires`pt`mânalù[oar` în raportcu euro, dolarulamerican [ifrancul elve]ian,în timp ce lirasterlin` a fostcotat` în cre[terecu 1,35 bani, la5,5106 lei.Pe pie]elevalutare externe,paritatea euro/dolar setranzac]iona înurcare fa]` definalul s`pt`mâniitrecute, în jurulnivelului de1,3580.

23RELIGIENr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PREOT MILITAR VALENTIN LAZ~R

URMÂND CHEM~RII LUI HRISTOSOrice praznic al Bisericii,

orice s`rb`toare, na[te

bucuria, pentru c` orice

praznic este un timp

duhovnicesc, care trece dincolo

de timpul lumii acesteia, al

veacului de acum. Se vede

dincolo de istorie, prin veacuri.

Sfin]ii se pr`znuiesc nu în

ziua na[terii lor dup` trup,

când au intrat în aceast` lume,

ci în ziua în care au trecut

pragul ve[niciei. Dintre sfin]i

doar Maica Domnului [i

Sfântul Ioan Botez`torul au

pr`znuite na[terea, ca cei care

au avut de la Dumnezeu o via]`

în Dumnezeu cu totul aleas`.

Ziua aceasta – 29 iunie – este

închinat` celor doi corifei ai

apostolilor, Sfântul Petru [i

Sfântul Pavel. De ce, îns`, sunt

serba]i numai ei doi în ziua de

29 iunie? Am putea fi ispiti]i s`

credem c` se face o nedreptate,

de vreme ce praznicul acesta se

opre[te doar în dreptul celor

doi. Trebuie în]eles îns` c`

Sfin]ii Apostoli au l`sat totul [i

L-au urmat pe Hristos. {i-au

închinat întreaga via]` Lui. Au

adus via]a lor [i au a[ezat-o la

picioarele lui Hristos, pentru c`

au v`zut via]a Lui, au v`zut

faptele Lui. Hristos a ar`tat

lumii cum se împline[te voia

Tat`lui, Cel din ceruri, jertfind

voia ta, via]a ta din iubire fa]`

de om, fa]` de Tat`l.

Sfântul Ioan Botez`torul nearat` aceast` cale spunând: Avenit vremea ca eu s` scad, iar

El s` creasc`. De[i Apostolul Pavel spunedespre Hristos: De[ertându-se pe Sine aluat chip smerit asemenea nou` întrutoate afar` de p`cat. Deci primul carerenun]` la sine pentru cel`lalt esteHristos, care se leap`d` pe Sine dinsmerenie, pentru om. Fiul renun]` la totce era El în numele lui Dumnezeu Tat`l,pentru om. Asemeni au f`cut [i Sfin]iiApostoli, dar mai ales Petru [i Pavel,f`cându-se tuturor toate, ca s` câ[tigem`car pe unii.

Petru [i Pavel au jertfit imens. Tot ceaveau, tot ce [tiau despre via]`, despreDumnezeu. Au trecut prin focul iubiriilui Dumnezeu, dar au renun]at la sinepentru ca al]ii s` dobândeasc` Via]a, peHristos. Oare câ]i suntem dispu[i s` nemai sacrific`m m`car pentru unprincipiu sau pentru cineva dintrecasnici?

Sfântul Apostol Pavel spune c` numai trìe[te el, ci Hristos trìe[te întruel. Via]a noastr` s-a ascuns cu Hristos înDumnezeu. {i-a f`cut din propria via]` ocruce, prin care lumea lui de dinainte,universul în care crezuse eraur`stignite.

Iar Sfântul Apostol Petru, de[irenun]ase greu la el, având opersonalitate mai puternic`, Îlm`rturise[te cu întreaga fiin]` peHristos, într-un moment crucial(momentele de cump`n`, cruciale, suntcele în care te jertfe[ti, te r`stigne[ti, încare urmezi un drum [i î]i duci pa[iiîntregii vie]i pân` la cap`t, uneori înve[nicie).

El este primul care î[i asum`definirea lui Dumnezeu ca Treime, de[iHristos îi întreab` pe to]i apostolii, cinecred oamenii c` ar fi El? R`spunsurile auvariat, c` ar fi Ilie, c` ar fi Prooroculvestit de Moise... [i urmeaz` întrebareadefinitorie: Dar voi cine zice]i c` sunt?Pân` atunci era o viziune omeneasc`,limitat`. Lipit` de p`mânt, de zvon, desurs` nesigur`... Acum intervine Petru,care probabil c` p`strase t`cerea pânàtunci: Tu e[ti Hristos, Fiul luiDumnezeu celui viu.

Putea p`rea a fi orice! Erezie,necunoa[tere prin ignoran]` a Legii luiDumnezeu, chiar un afront adusmonoteismului. Dar nu era. Era doar om`rturisire a duhului prin caremonoteismul este cunoscut treimic.Dumnezeu este singurul Dumnezeu, darnu singur: Tat`l, Fiul [i Duhul Sfânt.

De aceea cei doi sunt nominaliza]i înnumele tuturor celorlal]i. Dar maitrebuie în]eles un lucru [i anume c` totomul m`rturisitor de Dumnezeu înTreime, prin cuvânt, dar mai ales prinvia]` se face apostol, la fel cu ceidoisprezece, [tiind bine c` via]aînchinat` lui Dumnezeu [i omului,jertfit`, smerit`, împ`rt`[it` nu poate fidecât una în iubire [i în Evanghelie.

De la Sfin]ii Apostoli înv`]`m c` dacòmul Îl va l`sa pe Dumnezeu s` îiconduc` via]a El îl va înv`]a, clip` declip`, ce este cel mai bine s` fac`. Ovia]` lucrat` în sfin]enie nu aduce nici oru[ine, ci un motiv deosebit deimportant pentru care trebuie s` fiin]ezi.

Dumnezeiescul Ioan Gur` deAur ne spune: Prea fericit`pereche, Petru [i Pavel, cei

împreun` înjuga]i la jugul Bisericii, cuce bun câ[tig a]i dobândit lumea? Cei ceCrucea lui Hristos a]i purtat-o în loc dejug, iar în loc de c`lùz`, pe Mântuitorull-a]i avut [i în loc de pror`, cele dou`testamente ale Scripturii, iar în loc deîmboldire, darul Sfântului Duh l-a]iavut, Pavel [i Petru, cei ce în fiecare zilumina]i Biserica, c`m`rile St`pânului,casele de oaspe]i a toat` lumea, corturileDuhului, [colile de tâlcuire ale SfinteiTreimi, dasc`lii întrup`rii Cuvântuluilui Dumnezeu, ruga]i-v` pentru noip`c`to[ii. Iar mijlocirea lor nu întârzieniciodat` înaintea TronuluiDumnezeirii. Duhul veacului de acumera [i atunci. Cuvântul lor umbrit deCuvântul cel de Sus ne înt`re[te [iast`zi. Duhul veacului sufl` peste lume,rupând din iubirea omului,înstrìnându-ne unii de ceilal]i,str`duindu-se din r`sputeri a neîndep`rta de om, de Dumnezeu. ZiceSfântul Pavel în Epistola c`tre Filipeni:S` fi]i f`r` de prihan` [i cura]i, fii ai luiDumnezeu neîntina]i în mijlocul unuineam rù [i stricat [i întru carestr`luci]i ca ni[te lumin`tori în lume.(Filipeni 2, 15)

Sfântul Petru îl urmeaz` [i ne înva]`[i el în cea de a doua epistol`: Noia[tept`m, potrivit f`g`duin]elor Lui,ceruri noi [i p`mânt nou, în care

locuie[te dreptatea. Pentru aceea, iubi]ilor,a[teptând acestea, sârgui]i-v` s` fi]i afla]i de Elîn pace, f`r` prihan` [i f`r` vin`. {i îndelunga- r`bdare a Domnului nostru socoti]i-o dreptmântuire, precum v-a scris [i iubitul nostrufrate Pavel, dup` în]elepciunea dat` lui,cum vorbe[te despre acestea în toateepistolele sale, în care sunt unele lucruri cuanevoie de în]eles, pe care cei ne[tiutori [ineînt`ri]i le r`st`lm`cesc, ca [i pe celelalteScripturi, spre a lor pierzare. Deci,cunoscând aceste de mai înainte, p`zi]i-v`,ca nu cumva, l`sându-v` în r`t`cirea celorf`r` de lege, s` c`de]i din înt`rirea voastr`,ci cre[te]i în har [i în cunoa[tereaDomnului [i Mântuitorului IisusHristos.(2 Petru 3, 3-18)

Se întâmpl` tot mai des s`vorbim despre tot felul delucruri, situa]ii, f`r` s` avem

experien]a trìrii lor. Vorbim [i desprevia]a în Dumnezeu. Sfântul SimeonNoul Teolog ne avertizeaz` c` cel carenu a avut în via]a de aici o experien]`direct` cu Dumnezeu, nu o va avea nicidincolo. Vorbim despre Dumnezeu f`r`s` Îl cunoa[tem, f`r` s` fi avut oexperien]` real` cu El [i f`r` s` fi trìtun cuvânt nici din Evanghelie nici dinal P`rin]ilor.

{i cu Sfin]ii Petru [i Pavel s-auîntâmplat multe r`t`ciri pân` cândL-au v`zut pe Dumnezeu, adic` în tot,pân` [i în cel care te prigone[te.

Petru s-a lep`dat, nu o dat`, detrei ori. Pavel L-a tot cùtat, dar nucu iubire, [i L-a descoperit a[a cum Îlcùtase, aproape violent, dar îniubirea ce îi lipsea. …Dar via]adescoperit`, cea întru [i cu Hristos,i-a determinat s` lupte în mijloculunei lumi pline de r`ceal`, deindividualism, acaparat` doar depl`cerea imediat`. Au p`zit credin]acea adev`rat` [i pentru aceasta auprimit cununa chem`rii de sus.

Au avut de suferit enorm, dar [ibucuria lor nu a avut margini. Câ]idintre noi vom putea spune acela[ilucru?

Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel aufost chema]i de c`tre Hristos, încondi]iile pe care le [tim. Dar [i pe noiHristos ne cheam`. Tot cre[tinul estechemat de Hristos înc` de la na[terepentru c` El ne aduce la via]`. Apoi laBotez. Botezul este chemarea înve[nicie. R`mâne s` descoperim,fiecare dintre noi, care ne estechemarea [i, mai ales, dac` îi urm`m.Dac` exist` o chemare c`reia trebuies` îi r`spundem este urm`toarea:Pocì]i-v`, c` s-a apropiat Împ`r`]iacerurilor [i cea concret`, care îiurmeaz`: Veni]i binecuvânta]ii Tat`luiMeu de mo[teni]i Împ`r`]ia cerurilor,iar de aici urmeaz` partea grea, darminunat de urmat: Împ`r`]ia mea nu edin lumea aceasta.

24 Observatorul militar Nr. 24 (25 iunie – 1 iulie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.799/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: sublocotenent Marius Mocanu

PERSONALIT~}I

Actorul Ion Besoiu:

AM UN MARE RESPECT PENTRU ARMAT~,O INSTITU}IE FUNDAMENTAL~,

CARE NICIODAT~ NU TREBUIE ATINS~ {I COMPROMIS~

N`scut la 11 martie 1931, la Sibiu, actorul IonBesoiu s-a distins în cariera teatral [i a jucatîn peste 80 de filme. Consacrarea i-a adus-orolul din Toate pânzele sus, c`pitanul AntonLupan. Dup ce a fost actor al Teatrului RaduStanca din Sibiu, timp de 16 ani, a urcat pescena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra dinCapital`, ulterior devenind directorul insti-tu]iei pentru 12 ani. La împlinirea vârstei de

70 de ani (2001), Ion Besoiu a fost declarat cet`]ean de onoare al ora[ului sù natal[i a fost decorat cu Ordinul Na]ional „Steaua României", în grad de cavaler.

A]i f`cut armata, domnule Besoiu?

Nu. Am fost scutit din cauza vederii slabe [ia hipoacuziei. Dar tat`l meu, care era militar

de carier`, m-a lini[tit, zicându-mi: Las`, c` amf`cut eu destul [i pentru tine! Tata a fost încorporatîn armata austro-ungar` în 1914, fiind din Sebe[,Alba, care apar]inea Imperiului Austro-Ungar, [i aluptat în Primul R`zboi Mondial, cu Regimentul101 Debre]in, pe fronturile din Italia, apoi în Gali]ia[i apoi a fost r`nit [i dus în spital la Praga [i, în1918, a fost convins s` intre în Garda Na]ional`[i s` se întoarc` în satul lui. S-a reangajat înarmata român` cu gradul de sergent instructor,deci subofi]er. Cu Corpul 7 Armat`, care erasta]ionat la Sibiu, a plecat pe front din nou [i, în1919, au intrat în Ungaria [i au eliberatBudapesta de Republica comunist` a lui BelaKun. A luptat [i pe frontul din Est, cu Divizia 19Infanterie, a fost în Crimeea, a fost în Caucaz…

Cum v-a r`mas în amintire imagineatat`lui dumneavoastr`? Poate purtânduniforma militar`…

Era un b`rbat foarte puternic, înalt, voinic, cupieptul plin de decora]ii – mi le-au furat ni[te

zugravi pe când eram înc` la Teatrul din Sibiu.Credeau c` sunt de aur, dar erau suflate, probabil,cu bronz. Avea multe, multe decora]ii: MedaliaB`rb`]ie [i Credin]` clasa I cu spade, OrdinulVirtutea Militar`... foarte multe, chiar [i odecora]ie austriac`. Le purta pe toate, cu mândrie.L-am v`zut purtând [i sabie, pe timpul lui Carol alII-lea... Visul tat`lui meu era s` ne fac`, pe mine[i pe fratele meu, ofi]eri de artilerie.

{i cum a]i ajuns la actorie?

Imediat dup r`zboi, urmam cursurile liceale[i, pentru c` scriam poezii [i îmi doream s`

le recit frumos fetelor, m-am înscris laConservatorul Timotei Popovici (nu exista Institutulde Teatru, erau Conservatoare de Muzic` [i Art`Dramatic`). Am urmat cei doi ani de Conservator,în paralel cu liceul. Personal, voiam s` fac încontinuare Litere sau Istorie, eram pasionat deistorie. Întâmplarea a f`cut s` se înfiin]eze, în 1948,Teatrul de Stat din Sibiu, cu trup` venit` de laBucure[ti, din care f`cea parte [i un tân`r – MirceaMure[an. În 1949, se punea în scen` o pies` deteatru cu Mircea Mure[an f`când parte dindistribu]ie, dar tot atunci l-au luat militar. În locullui, am fost recomandat eu de un actor care [tia c`f`cusem Conservatorul, împreun` cu fratele meu,Avram Besoiu, care era deja în trupa Teatrului deStat din Sibiu. Mi-a zis atunci N.N. Matei, un actorsf`tos, moldovean b`trân: Dac` ai mirosit tufardurile, nu mai pleci din teatru! Ceea ce s-a [iîntâmplat. În 1965, am fost chemat de Liviu Ciuleila Teatrul Bulandra. Cu Mircea Mure[an amr`mas prieten o via]` [i am f`cut multe filme cu el.În timpul c`t`niei, a lucrat la revista Via]a militar`[i, apoi, a urmat Institutul de Cinematografie,ajutat de colegii de la revist`.

{i primul dumneavoastr` film?...

În 1956, filmul Vulturul 101. Era un film dinvia]a aviatorilor no[tri militari. Jucam un ofi]er

de avia]ie, locotenentul-major Luca, pilot de mare

performan]`. Am filmat, câteva luni de zile, laBacù [i în Bucure[ti. Am purtat uniforma militar`pe noi [i în via]a de toate zilele, ca s` ne obi[nuims` fim militari. A fost ideea n`stru[nic`, dar foartebun a regizorului. Am cunoscut atunci ni[teoameni de excep]ie [i am zburat cu MiG-15. Maitârziu, o sl`biciune a avut pentru mine SergiuNicolaescu [i m-a distribuit în filme în care amjucat roluri de generali, colonei [i eroi de front.Mi-aduc aminte c armata ne-a sprijinit enorm latoate film`rile. De pild`, în Mihai Viteazul, aveamla dispozi]ie dou` divizii. Am avut figura]ie deregimente de militari la Neamul {oim`re[tilor,militari care erau ferici]i c` f`ceau figura]ie, maiales c` sc`pau de instruc]ie. Sau la Ultima noaptede dragoste, întâia noapte de r`zboi, când am filmatpe lâng` Târgovi[te. Mai ]in minte c` mâncam,mai ales când filmam Mihai Viteazul, pecâmpurile unde ne duceau, vorba lui AmzaPellea: Are Nicolaescu un talent s` ne ia de lacasele noastre, de la rosturile noastre, s` ne duc` îns`lb`ticii, mâncam, zic, acea minunat` fasole cuciolan, cu afum`tur`, cum numai la cazanul militarse poate prepara. Mâncam cu pl`cere [i cândmergeam la cazarm`, la tata, la Sibiu.

Ce amintire drag` v` leag`de Amza Pellea?

Ei, am amintiri foarte frumoase! A fost unuldintre prietenii mei cei dragi. Un oltean de

balad . Am botezat-o, împreun cu Emanoil Petru],pe fiica lui, pe Oana. Ne-a legat o strâns` prietenie,ne-au legat foarte multe filme pe care le-am f`cutîmpreun` [i dragostea de poezie [i de baladòlteneasc .

Aminti]i des [i cu mare dragoste deSibiu…

Sunt foarte mândru [i foarte legat suflete[tede acest ora[. De câte ori m` întreab` cineva

de unde sunt, zic mereu c` sunt de lâng` Elve]ia,adic` Sibiul este mai spre Elve]ia. Nu o zic cudispre] pentru restul ]`rii. Am v`zut România întoate provinciile ei [i am umblat prin întreaga ]ar`,f`când filme, mergând în turnee, am cunoscut

mul]i oameni [i este un popor minunat. Iubesc înegal` m`sur` oltenii [i moldovenii…

Îmi destìnuia]i, la un moment dat, càve]i prieteni în armat`.

Da, foarte mul]i prieteni. A[a s-a întâmplat!M-au pl`cut în filmele de r`zboi, i-am

cunoscut [i am r`mas prieteni. Am [i un marerespect pentru aceast institu]ie, dup p`rerea meao institu]ie fundamental , care niciodat nu trebuieatins` [i compromis` [i despre care trebuie s`vorbim [i s` ne amintim cu tot respectul. Vede]idumneavoastr , dasc lii mei sunt vinova]i c m-auînv`]at s pre]uiesc eroismul acestui popor. A[acum era, am`rât, s`rac, nu a f`cut niciodat`r`zboaie de cotropire; este exact ca în poezia luiEminescu, Scrisoarea III: Eu îmi ap`r s`r`cia [inevoile [i neamul. Nu s-a dus niciodat` s`cucereasc . Întâmplarea a f`cut c , în Al DoileaR`zboi Mondial, dup eliberarea Basarabiei, amtrecut Nistrul. Noi trebuie s inculc`m în tân`ragenera]ie acest spirit [i respect pentru armat . Euv` spun acum o întâmplare: Pe când tata era militar,în 1941, în garnizoana Sibiu, era na[ de logodn` afetei unui camarad de-al lui cu un sublocotenent,G`man îl chema. Atunci aparatele de radio eraufoarte rare, începuse r`zboiul. Eram copil, aveam11 ani. {i în gr`dina casei în care st`team noi cuchirie organizase tata o petrecere pentru serbareaacestei logodne. Cei mai mul]i dintre participan]ierau militari. }in minte, tata f`cea gr`tare [iaparatul de radio, adus de un camarad de-al lor, erapus pe pervazul ferestrei, ca s` asculte muzic` în

pauza pe care o f`cea orchestra. Spre diminea]` eracând s-a auzit la aparatul de radio, de câteva orispus: Nu p`r`si]i aparatele de radio, urmeaz` uncomunicat important pentru ]ar`! S-a auzit, apoi,glasul generalului Antonescu. }in minte cum arostit, r`spicat: Osta[i, v ordon, trece]i Prutul! Parc`v`d [i acum toate vestoanele acelea militare, cus`biile care atârnau de sp`tarele scaunelor, audisp`rut în trei minute din gr`din . Nu au maia[teptat, c` stai s` mai bem un [pri], s` mai vorbimceva, nu! S-au prezentat to]i la regimentele lor.Sublocotenentul G`man a [i c`zut la Dalnic, n-a maiapucat s se c`s`toreasc . Asta era armata! Asta eradisciplina! Vezi cum se transmite tradi]ia astaextraordinar` a disciplinei militare, a eroismului [ia drapelului militar, garda la drapel…

Cum po]i tu, Regimentul 32 Mircea, înfiin]at în1888, la Brìla, cu garnizoan` stabil` acolo, mutat,dup` 1900, în garnizoana Ploie[ti, s` pleci pefrontul din Moldova, din 1916-1917, [i s` lup]i înc`ma[` [i izmene albe de ziceau prizonierii

germani c` s-au b`tut cu fantome, c` i-au b`tut dei-au rupt la baionet`!... E vorba de celebrul atac debaionet` al Regimentului 32 Mircea despre caretot din cartea de citire am înv`]at, în [coalaprimar`. {i iat` c`, acum, când avem pu]inàrmat`, c` a[a este la NATO, exist` un Batalion32 Mircea la Timi[oara. Probabil c` a preluat [idrapelul acestui regiment eroic. Tradi]ia dus` maideparte nu-i pu]in lucru. S` ne fereasc`Dumnezeu s` avem nevoie de eroism!

Spune]i-mi în ce piese de teatru sau înce filme v` putem vedea jucând încontinuare?

Chiar în timpul interviului m-a întreruptultimul regizor cu care am lucrat [i cu care am

f cut filmul Bucure[ti non-stop, Dan Chi[u, pe care îlapreciez foarte mult [i care mi-a scris un rol foartefrumos în acest film pe care îl ve]i vedea la toamn .Joc într-un spectacol invitat la Teatrul Nottara, opies scris de Theodor Mazilu acum 38 de ani, darcare are un traseu, s -i zic caragialesc, pentru c`subiectul nu dispare niciodat , o satir extraordinar`care se nume[te Mobil [i durere, al turi de AdaNavrot, Gelu Ni]u, Dan Ionescu, Ioana Calot – odistribu]ie minunat . M preg tesc [i pentru o pies ,în care voi avea un rol anume scris pentru mine, alui Mimi Br`nescu, care este un actor minunat [i unscenarist extraordinar [i care este [i scenaristulacestui serial poate cel mai vizionat – vorbesc derating, pentru c ratingul acesta troneaz acum, nu[tiu dac neap`rat bunul gust sau alte condi]ii estetice,dar este un serial foarte v`zut – Las Fierbin]i.

Care dintre roluri v-au marcatmai mult sau v-au f`cut mai mult`pl`cere s` le juca]i?

Foarte mult mi-a pl`cut rolul din Actorul [is`lbaticii, asta [i pentru c` Titus Popovici l-a

scris gândindu-se la mine. Mi-a pl`cut cel dinMihai Viteazul, Sigismund Bathory, sau preotuldin Atunci i-am condamnat pe to]i la moarte sausenatorul din Lumini [i Umbre, care este o aluzieclar` la Iuliu Maniu. Mi-a mai pl`cut [i popaBelciug din Ion…

Mie mi-a pl`cut foarte mult c`pitanuldin Toate pânzele sus!…

Da! F`cut tot cu Mircea Mure[an. Este ocarte frumoas` [i un film care se

transmite, parc`, din genera]ie în genera]ie.Cresc al]i tineri [i to]i trebuie s`-l vad`, pentruc` nu s-a mai scris nicio carte de c`l`torii atâtde frumoas` [i nu s-a mai f`cut un film atât defrumos. Atunci se d`deau mul]i bani pentrufilme [i ar trebui s` recunoa[tem asta f`r` niciojen`. Am avut ocazia s` cunosc via]a de marinar,am fost îmbarcat, am primit [i carnet demarinar… A fost o experien]` extraordinar`!

INTERVIUL INTEGRAL POATE FI CITITPE SITE-UL TRUSTULUI DE PRES~ AL MApN,

www.presamil.ro

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CORNELIA MIH~IL~

Date post:	27-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	karakoglu
View:	55 times
Download:	0 times

Publication (6)

Documents