Publicaţiile sunt grupate pe şase teme:

Comisia Europeană

Ce poate face politica socială europeană pentru dumneavoastră

Aceste prezentări uşor de tipărit evidenţiază modurile în care puteţi beneficia de pe urma politicilor actuale ale UE şi maniera în care UE acţionează pentru a face faţă provocărilor viitoare din aceste domenii.

Publicaţiile sunt grupate pe şase teme:

Locuri de muncă mai multe şi mai bune >Drepturile lucrătorilor >Incluziune şi egalitate >Mobilitatea locurilor de muncă >Programe de finanţare comunitară >Politica în practică >

Prima prezentare a fiecărei serii explică ideile şi politicile fundamentale ale fiecărei teme, iar fiecare prezentare din categoria respectivă oferă detalii asu-pra domeniilor specifice ale politicii.

Secţiunea „Ştiaţi că” oferă informaţii şi cifre referitoare la domeniul temei abordate. La sfârşitul fiecărei publicaţii, există o listă cu celelalte elemente care abordează subiecte adiacente, furnizându-se în acelaşi timp şi câteva legături unde puteţi găsi informaţii suplimentare.

A Locuri de muncă mai multe şi mai bune 3A1 UE abordează dimensiunea privind ocuparea forţei de muncă

şi dimensiunea socială a crizei economice şi financiare 5A2 Şomajul şi calitatea muncii 7A3 Flexicuritatea 9A4 Restructurarea 11A5 Noi competenţe pentru noi locuri de muncă 13A6 Locuri de muncă „verzi” 15

B Drepturile lucrătorilor 17B1 Sănătate şi siguranţă la locul de muncă 19B2 Dreptul muncii 21

D Mobilitatea locurilor de muncă 37D1 Eliminarea barierelor din calea mobilităţii locurilor de muncă 39D2 Drepturile de asigurări sociale 41

F Politica în practică 51F1 Dialogul social 53F2 Extinderea UE şi cooperarea internaţională 55

C Incluziunea şi egalitatea 23C1 Egalitatea între sexe şi echilibrul

viaţă profesională/viaţă personală 25C2 Lupta împotriva discriminării 27C3 Combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale 29C4 Evoluţia demografică şi îmbătrânirea populaţiei 31C5 Sistemul de pensii 33C6 Sistemul medical şi de îngrijire pe termen lung 35

E Programele de finanţare comunitară 43E1 Fondul social european 45E2 PROGRESS 47E3 Fondul european de ajustare la globalizare 49

3

Comisia Europeană


A Locuri de muncă mai multe şi mai bune

Ştiaţi că?Rata şomajului a scăzut simţitor de la 8,9% în 2005 la 8,2% în 2006, aproape toate statele membre contribuind la această tendinţă, deşi a crescut din nou în cursul perioadei de recesiune.

Aproximativ jumătate din statele membre au elaborat sau elaborează abordări complexe privind „flexicuritatea” – în comparaţie cu doar câteva în 2006.

Planul european de redresare economică şi resursele Fondului social european şi ale altor forme de finanţare comunitară au jucat un rol semnificativ în diminuarea impactului recesiunii şi în pregătirea pentru redresare.

Crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune reprezintă un obiectiv european crucial. S-a înregistrat un progres semnificativ: rata ocupării forţei de muncă, care a atins 66% în 2008, s-a apropiat de obiectivul de 70% stabilit la Lisabona pentru anul 2010. Totuşi, criza financiară şi recesiunea aferentă înseamnă că UE trebuie să îşi revizuiască şi să îşi reînnoiască eforturile pentru a reveni pe calea creării unui număr mai mare de locuri de muncă.

În timp ce piaţa europeană a muncii a continuat să fie în scădere în 2009, anticipările pentru 2010 sunt într-o oarecare măsură mai pozitive. Acţiu-nile rapide ale autorităţilor europene au contri-buit, fără îndoială, la limitarea impactului negativ al crizei asupra ocupării forţei de muncă. Efortu-rile guvernelor şi ale partenerilor sociali de a limi-ta disponibilizările prin măsuri precum şomajul parţial şi reducerea salariilor au avut succes în mod deosebit şi au fost rapid mobilizate fonduri europene pentru a aborda preocupări prioritare, nu în ultimul rând şomajul în rândul tinerilor.

O astfel de acţiune comună concertată arată mo-dul în care UE poate funcţiona, nu numai pentru

a susţine reforme pe termen mai lung ale pie-ţei de muncă, ci şi pentru a răspunde unei crize majore în mod rapid şi colectiv. În acelaşi timp, obiectivul pe termen lung al UE este de a conti-nua să încurajeze şi să sprijine accesul şi menţi-nerea unui număr cât mai mare de persoane pe piaţa muncii prin intermediul Strategiei europe-ne de ocupare a forţei de muncă (SEOFM), strate-gie care joacă un rol primordial în coordonarea politicilor europene privind crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. SEOFM are la bază liniile directoare privind ocuparea forţei de mun-că, agreate la nivelul UE, care stabilesc priorităţile comune privind politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre.

În ultimii ani, UE a sprijinit în mod activ o po-litică a „flexicurităţii”, care are la bază o combi-naţie de pieţe, organizaţii şi relaţii de muncă flexibile, un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi siguranţa veniturilor. Deşi este concepută pentru a contribui la gestionarea schimbărilor structurale, beneficiile politicii se văd astăzi în modul în care statele membre şi

partenerii sociali au colaborat pentru a absorbi impactul recesiunii.

Politicile UE vizează să sprijine lucrătorii, regiuni-le şi întreprinderile în vederea gestionării schim-bării. Recesiunea a creat provocări suplimentare în acest sens, pe care politica UE şi sprijinul oferit prin finanţare le-a abordat în mod activ.

Gestionarea schimbării

4

© Uniunea Europeană, 2010 – Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Comisia Europeană şi orice persoană care acţionează în numele Comisiei nu sunt răspunzătoare pentru utilizarea care poate fi dată informaţiilor conţinute în prezenta publicaţie.

În ce mod beneficiază cetăţenii?

Între 1998 şi 2006, SEOFM a contribuit la creşte-rea procentului celor cu vârste cuprinse între 16 şi 64, care au un loc de muncă în UE, de la 61% la 66%, şi la scăderea ratei şomajului de la 9,3% la 7,2%. În acest fel, oamenii au beneficiat de mai multe locuri de muncă, iar prosperitatea Europei a crescut în ansamblu.

Politicile UE au ca scop facilitarea găsirii unui loc de muncă, indiferent de stadiul vieţii pro-fesionale, într-un mediu economic aflat în continuă schimbare, chiar şi într-o perioadă de recesiune. Abordarea europeană a flexicurităţii vă ajută să faceţi faţă unor astfel de provocări prin perfecţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor dumneavoastră.

De asemenea, politicile europene urmăresc dez-voltarea abilităţilor de a anticipa şi de a reacţiona corespunzător în eventualitatea restructurării şi a altor „şocuri” economice. Prin gestionarea adec-vată a schimbării, condiţiile de trai şi calitatea vie-ţii pot fi mai uşor menţinute sau îmbunătăţite.

Un alt obiectiv al politicilor europene pe termen lung pentru crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune este combaterea inegalităţii şi susţinerea sistemelor de protecţie socială. Prin introducerea unui număr cât mai mare de per-soane pe piaţa muncii, ajutăm societăţile să facă faţă evoluţiei demografice: avem nevoie de per-soane de toate vârstele în câmpul muncii pentru a finanţa cheltuieli sociale, precum sistemul de pensii, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte

Pentru a face faţă recesiunii, este nevoie de un efort susţinut şi de o cooperare continuă, dacă dorim să restabilim obiectivele comunitare pri-vind locurile de muncă şi să cooperăm în vederea atingerii acestora. Statele membre UE au cooperat pentru a face faţă provocărilor recesiunii pe fon-dul unei economii globale din ce în ce mai com-petitive. Acest lucru arată modul în care integrarea

europeană a contribuit la abordarea problemelor comune prin politici şi acţiuni comune. Perioada actuală este dificilă pentru toată lumea, în speci-al pentru cei mai puţin bine poziţionaţi pe piaţa muncii, însă este evident că, fără solidaritate co-munitară în termeni de politici şi acţiuni economi-ce, de ocupare a forţei de muncă şi sociale, situaţia ar fi fost, fără îndoială, mult mai gravă pentru toţi.

Evoluţii şi provocări viitoare

Linkuri către alte publicaţii informativePentru informaţii suplimentare privind problemele specifice abordate în capitolul Locuri de muncă mai multe şi mai bune, consultaţi toate publicaţiile din seria A.

C4 > Declinul demografic şi îmbătrânirea populaţiei

Alte informaţiiDG Ocuparea Forţei de Muncă >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=81&langId=ro

Cuvinte cheiePROGRESS >Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială >Agenda socială >

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=81&langId=ro

5

A1

Comisia Europeană


Locuri de muncă mai multe şi mai bune

UE abordează dimensiunea privind ocuparea forţei de muncă şi dimensiunea socială a crizei economice şi financiare

Ştiaţi că?Trei sferturi dintre europeni consideră că UE are un impact pozitiv în crearea de locuri de muncă şi în combaterea şomajului.

Peste o treime din europeni ştiu de existenţa Fondului social european, instrumentul principal al UE de investiţie în forţa de muncă.

Măsurile anticriză (cofinanţate de Fondul social european), cum ar fi contractele de muncă cu timp parţial subvenţionate, au avut succes în menţinerea angajaţilor.

Criza economică şi financiară a inversat creşterea pozitivă de 6 milioane a locurilor de muncă, înregistrată în perioada 2007-2008 şi a diminuat încrederea publică. Uniunea Europeană a reacţionat pozitiv, nu numai prin soluţionarea problemelor de ordin economic şi financiar, ci şi prin remedierea efectelor adverse în materie de ocupare a forţei de muncă care au afectat viaţa cotidiană a cetăţenilor săi. Accesul la Fondul social european a fost simplificat şi urgentat, iar sfera Fondului european de ajustare la globalizare a fost extinsă pentru a sprijini lucrătorii disponibilizaţi ca rezultat direct al crizei financiare şi economice globale.

Pentru a face faţă crizei financiare şi recesiunii economice, Comisia Europeană a lansat Planul european de redresare economică la sfârşitul anului 2008. Acesta a fost conceput pentru a ofe-ri o reacţie coordonată a UE, pentru a genera o infuzie de putere de cumpărare în economie pe termen scurt şi pentru a consolida competitivita-tea pe termen lung. După creşterea pozitivă de 6 milioane a locurilor de muncă, înregistrată în UE în perioada 2007-2008, criza a întrerupt pro-gresul şi a mărit rata şomajului, conducând la o scădere a încrederii. În vara anului 2009, un son-daj Eurobarometru a indicat că mai mult de şase europeni din zece se aşteptau în continuare la efecte, iar o treime din persoanele angajate erau „foarte îngrijorate” că şi-ar putea pierde locul de muncă în perioada de criză.

În acest context, acţiunile comunitare au fost pri-vite într-un mod foarte pozitiv. În jur de trei sfer-turi din populaţie consideră că UE joacă un rol extrem de benefic în crearea de noi oportunităţi de angajare şi în combaterea şomajului. Peste o treime dintre europeni ştiu de existenţa Fondului social european.

În mai 2009, Consiliul a adoptat un regulament care facilitează accesul la subvenţii cofinanţate de

Fondul social european şi s-a ajuns la un acord pri-vind noile măsuri ale politicii de coeziune. Statele membre au primit, în plus, 6,25 miliarde de euro în avans, cu opţiunea de a folosi, de asemenea, fon-durile neutilizate ale FSE din perioada programu-lui 2000-2006 (în jur de 7 miliarde de euro).

În iunie 2009, UE a extins sfera de acoperire a Fondului european de ajustare la globalizare, instituit iniţial pentru a oferi sprijin lucrătorilor disponibilizaţi din cauza schimbărilor structura-le majore, pentru a-i include pe cei care îşi pierd locurile de muncă din cauza crizei financiare şi economice globale. Acest sprijin financiar va fi disponibil până la sfârşitul anului 2011.

Statele membre au utilizat Fondul social euro-pean pentru extinderea sistemelor de şomaj par-ţial şi combinarea acestora cu formarea profesi-onală, pentru extinderea acoperirii alocaţiilor de şomaj sau pentru consolidarea sprijinului acordat antreprenoriatului. Unele state membre şi-au mo-dificat programele FSE adoptând măsuri pe ter-men scurt de luptă împotriva crizei, axate în mod specific pe şomeri. Printre alte măsuri adoptate se numără „microcreditele” pentru persoanele care doresc să înceapă o afacere pe cont propriu, cu un buget de 100 de milioane de euro.

6



În ce mod beneficiază cetăţenii?Cooperarea dintre guvernele europene în gă-sirea unor soluţii comune la criză a contribuit la asigurarea faptului că măsurile adoptate în-tr-o ţară sprijină UE în ansamblu, fără a avea un impact negativ asupra lucrătorilor din alte ţări. Acesta este un motiv important pentru care rata şomajului a crescut mult mai puţin în UE decât prevăzuseră analiştii la începutul crizei.

Sprijinul financiar acordat de UE lucrătorilor afectaţi de criza economică i-a ajutat pe cei care se aflau în poziţia atât de a face faţă impactului imediat al crizei, cât şi de a dezvolta noi compe-tenţe şi de a căuta noi oportunităţi de angajare pentru viitor.

Reuniunea la nivel înalt privind ocuparea for-ţei de muncă din iunie 2009 a dus la adoptarea unei serii de măsuri concrete de către fiecare stat membru, de către Comisie şi de către partenerii sociali, destinate menţinerii locurilor de muncă, creării de locuri de muncă, promovării mobilită-ţii, îmbunătăţirii competenţelor, corelării cerin-ţelor de pe piaţa muncii şi creşterii accesului pe piaţa muncii.

Miniştrii ocupării forţei de muncă şi-au asumat angajamentul de a asigura cel puţin 5 milioane de stagii în întreaga UE şi de a stabili obiective pen-tru a oferi din timp tinerilor şomeri oportunităţi de formare sau de angajare.


Linkuri către alte publicaţii informativeA3 > FlexicuritateaE1 > Fondul social european

Alte informaţiiPlanul european de redresare economică > http://ec.europa.eu/archives/commission_2004-2009/president/pdf/Comm_20081126.pdf

Cuvinte cheieGlobalizare >Disponibilizare >Fondul european de ajustare la globalizare >EGF >Formare profesională >Sprijin financiar >

http://ec.europa.eu/archives/commission_2004-2009/president/pdf/Comm_20081126.pdf

http://ec.europa.eu/archives/commission_2004-2009/president/pdf/Comm_20081126.pdf

7

Comisia Europeană


A2 Locuri de muncă mai multe şi mai buneŞomajul şi calitatea muncii

Cooperarea

Ştiaţi că?Între 2000 şi 2006, şi-au găsit un loc de muncă încă aproximativ 12 milioane de persoane.

Rata şomajului a scăzut de la 9,0%, în 2004, la 7,9% în 2006.

Abordarea problemei şomajului şi stimularea calităţii muncii se numără printre cele mai importante preocupări ale cetăţenilor Uniunii Europene şi reprezintă un element crucial în menţinerea şi stimularea prosperităţii la nivel european. UE a realizat progrese însemnate în privinţa obiectivelor legate de ocuparea forţei de muncă, aceasta atingând ponderea de 70 % din persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, cu toate că, în prezent, trebuie să remedieze efectele crizei financiare şi ale profundei recesiuni. În plus, ocuparea forţei de muncă depinde în mod semnificativ de statul membru, fiecare dintre acestea având politicile sale specifice privind ocuparea forţei de muncă.

Elaborată în 1997, Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă (SEOFM) joacă un rol important în coordonarea politicilor europene privind crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Calitatea muncii este elementul esen-ţial într-o economie competitivă şi globală. Fiind un concept complex, aceasta include crearea locurilor de muncă şi elaborarea condiţiilor de calificare; profilul angajaţilor, accesul acestora şi includerea lor pe piaţa muncii, dezvoltarea abili-tăţilor şi a carierei şi satisfacţia subiectivă a aces-tora în legătură cu munca prestată; condiţiile de lucru şi egalitatea de şanse.

SEOFM are la bază orientările privind ocuparea forţei de muncă ce stabilesc priorităţile comune

în legătură cu politicile statelor membre privind ocuparea forţei de muncă, acceptate la nivelul UE. Fiecare stat membru elaborează un program care conţine metodele de implementare a orien-tărilor la nivel naţional. Comisia Europeană este cea care verifică progresul înregistrat în aplicarea programelor naţionale.

Schimbul de bune practici şi experienţe repre-zintă unul dintre obiectivele esenţiale ale SEO-FM. Programul de învăţare reciprocă (PIR) caută pe această cale să încurajeze învăţarea reciprocă la toate nivelurile şi să stimuleze transferabilita-tea celor mai eficiente politici. PIR se adresează guvernelor naţionale, partenerilor sociali şi altor părţi interesate în aplicarea SEOFM.

Economiile statelor membre sunt interdepen-dente. Toate ţările membre UE trebuie să coo-pereze pentru elaborarea reformei economice, împărtăşind politicile care s-au dovedit a fi efi-ciente. Cooperarea şi schimbul de experienţă la nivel comunitar reprezintă o abordare obişnuită şi mult mai eficientă a problemei ocupării forţei de muncă în UE.

Mai mult, SEOFM sprijină foarte mult crearea şi menţinerea locurilor de muncă la nivel local, în

condiţiile în care autorităţile locale şi partenerii sociali înţeleg cel mai bine condiţiile locale, pre-cum şi aspiraţiile şi necesităţile locuitorilor din acea zonă, fiind cele mai în măsură să transpună strategiile naţionale şi regionale în acţiuni con-crete. Iniţiativele sunt astfel luate la nivelul UE pentru a stimula dezvoltarea oportunităţilor de ocupare a forţei de muncă la nivel local, în speci-al a iniţiativelor care permit părţilor interesate să împărtăşească şi să analizeze experienţa acumu-lată şi informaţiile deţinute.

8



În ce mod beneficiază cetăţenii?SEOFM a stimulat creşterea „ratei” de ocupare a forţei de muncă de la puţin peste 61,0% la 66% în 2008 şi a scăzut rata şomajului de la 9,3% la 7,2% (UE 25), deşi în timpul crizei nu s-a mai înregistrat niciun progres. Cu cât oamenii au beneficiat de mai multe locuri de muncă, cu atât prosperitatea Europei a crescut în ansamblu. În plus, prin intro-ducerea unui număr cât mai mare de persoane pe piaţa muncii, societăţile au la îndemână o metodă eficientă de gestionare a evoluţiei demografice: avem nevoie de mai multe persoane de toate vâr-stele în câmpul muncii pentru a finanţa cheltuieli-le sociale, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte.

Calitatea muncii a crescut şi ea, ajutând la com-baterea sărăciei strâns legate de salariile mici prin perfecţionarea abilităţilor şi prin îmbunătă-

ţirea condiţiilor locurilor de muncă cu timp parţi-al. Datorită complexităţii sale, stimularea calităţii poate avea mai multe avantaje: se pot obţine o mai mare satisfacţie profesională, un mai bun echilibru între viaţa profesională şi viaţa privată şi se pot asigura condiţii sanitare şi de siguranţă mai bune la locul de muncă; la fel pot exista mai multe şanse la angajare în cazul femeilor sau al lucrătorilor în vârstă.

Reţeaua europeană a serviciilor publice de ocu-pare a forţei de muncă la nivel naţional promo-vează cooperarea şi schimbul de informaţii, efi-cientizând procesul de identificare a candidaţilor ideali pentru posturile vacante. Această reţea are ca scop stimularea implementării SEOFM şi inte-grarea pieţei de muncă europene.

UE va continua să depună toate eforturile pen-tru a-şi atinge obiectivele privind ocuparea forţei de muncă: acestea includ rata generală a forţei de muncă de 70%, la care se adaugă obiectivele paralele de 60% pentru femei şi 50% pentru lu-crătorii în vârstă.

O provocare importantă pentru viitor va fi re-ducerea şomajului în rândul tinerilor: un număr important de tineri sunt încă obligaţi să accepte

locuri de muncă temporare, prost plătite şi pe care nu le pot părăsi. Un alt grup expus riscului sunt tinerii care rămân în şomaj o perioadă mai lungă de timp şi nu beneficiază în acest timp nici de educaţie, nici de formare profesională. Provo-cări importante pentru viitor vor fi şi stimularea adaptabilităţii angajaţilor şi firmelor angajatoare în cadrul procesului de schimbare şi globalizare, precum şi investiţiile mai multe şi mai eficiente în abilităţile şi cunoştinţele cetăţenilor.


Linkuri către alte publicaţii informativeA1 > UE abordează dimensiunea privind ocuparea forţei de muncă şi dimensiunea socială a crizei economice şi financiareA3 > FlexicuritateaC2 > Lupta împotriva discriminăriiC4 > Declinul demografic şi îmbătrânirea populaţieiF > Politica în practică

Alte informaţiiStrategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă > http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro

Cuvinte cheieŞomaj >Ocuparea forţei de muncă >Locuri de muncă >Calitatea muncii >Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă >Programul de învăţare reciprocă >Serviciile publice de ocupare a forţei de muncă >Globalizare >Mobilitatea locului de muncă >


9

Comisia Europeană


A3 Locuri de muncă mai multe şi mai bune

Flexicuritatea

Ştiaţi că?76% dintre cetăţenii europeni sunt de părere că locul de muncă pe viaţă la acelaşi angajator este istorie.

De asemenea, 76% consideră că abilitatea de a trece uşor de la un loc de muncă la altul este un capital util în găsirea unui loc de muncă în prezent.

Flexicuritatea este o strategie integrată care promovează o combinaţie de pieţe, organizaţii şi relaţii de muncă flexibile şi un grad ridicat de siguranţă a locului de muncă. Fiind o parte integrantă a Strategiei europene pentru ocuparea forţei de muncă, aceasta stimulează agenda europeană privind Creşterea şi locurile de muncă, care are ca scop reducerea şomajului şi crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Flexicuritatea presupune renunţarea la mentalitatea concentrată asupra „siguranţei locului de muncă” în favoarea celei care pune pe primul plan „siguranţa ocupării locurilor de muncă”. Astfel, UE promovează condiţiile necesare adaptării la schimbare, facilitând intrarea sau rămânerea pe piaţa muncii şi înregistrarea de progrese în viaţa profesională.

În pofida faptului că globalizarea şi progresul tehnologic stimulează creşterea economică şi numărul de locuri de muncă, schimbările pe care le aduc solicită reacţii rapide atât din partea lu-crătorilor, cât şi a companiilor angajatoare. Com-paniile sunt obligate din ce în ce mai mult să se adapteze şi lucrătorii sunt nevoiţi să acumuleze noi abilităţi, în condiţiile în care restructurări-le din cadrul companiilor au devenit un lucru obişnuit. În acelaşi timp, pe pieţele de muncă din perioada actuală, se observă preocupări pri-

vind implicaţiile unei separări între lucrătorii care beneficiază de o protecţie mai mare şi lucrătorii care beneficiază de o protecţie mai mică.

Ca reacţie la aceste provocări, strategia privind fle-xicuritatea propusă de UE are în vedere promova-rea politicilor active de pe piaţa muncii, stimulând învăţarea şi formarea de-a lungul vieţii, îmbunătă-ţind sistemul de sprijinire a persoanelor în căutare de locuri de muncă şi oferind şanse egale pentru toţi cetăţenii, promovând egalitatea între sexe.

Întrucât cultura şi elementele definitorii ale pie-ţelor muncii diferă în cazul fiecărui stat membru, abordarea privind flexicuritatea trebuie adaptată la particularităţile fiecărui stat membru. Totuşi, toate ţările UE se confruntă cu provocări comu-ne. În plus, pe o piaţă internă europeană care nu-mără aproape o jumătate de miliard de oameni şi în condiţiile unei globalizări din ce în ce mai vizibile, flexicuritatea devine o problemă atât transfrontalieră, cât şi naţională.

Pe baza propunerilor făcute de Comisie, statele membre UE au convenit asupra unui set de prin-cipii comune privind flexicuritatea, care trebuie să fie puse în aplicare în funcţie de contextele naţionale respective. Aceste principii propuse de UE permit statelor membre să înţeleagă rolul fle-xicurităţii şi genul de probleme pe care această strategie urmăreşte să le soluţioneze şi permit UE să coordoneze şi să monitorizeze diversele stra-tegii utilizate, dar şi să promoveze schimbul celor mai bune practici.

Principii comune

10




Abordarea europeană a flexicurităţii ajută cetă-ţenii europeni să facă faţă provocărilor unei lumi globalizate şi într-o rapidă evoluţie. Această stra-tegie presupune elaborarea de condiţii sau pro-grame de lucru flexibile, prin care să poată fi mai bine combinate atât responsabilităţile profesio-nale, cât şi cele personale. Mai mult de atât, stra-tegia privind flexicuritatea oferă lucrătorilor şi angajatorilor un mediu mai pozitiv şi mai flexibil, care să faciliteze schimbarea locurilor de muncă.

În acelaşi timp, flexicuritatea oferă o mai mare siguranţă a ocupării locului de muncă, prin actu-alizarea abilităţilor şi dezvoltarea calităţilor – pu-tând beneficia de sprijin adecvat în cazul pierderii

locului de muncă pentru o anumită perioadă de timp. Politicile europene vă ajută să găsiţi rapid un loc de muncă în orice moment al vieţii active şi să beneficiaţi de posibilitatea de a vă dezvol-ta cariera profesională într-un mediu economic aflat într-un permanent proces de schimbare.

În general, studiile arată că punerea în aplicare a politicilor şi practicilor privind flexicuritatea poate duce la creşterea nivelului ocupării forţei de muncă şi la scăderea ratei şomajului, dimen-siunea siguranţei sociale contribuind la eradica-rea sărăciei prin încercarea de promovare a unor pieţe de muncă mai deschise şi mai integratoare, punând accentul pe egalitatea între sexe.

Date fiind necesităţile şi provocările specifice ale fiecărui stat membru, abordările privind flexicu-ritatea trebuie elaborate pentru fiecare ţară în parte. Comisia Europeană monitorizează şi eva-luează modul în care statele membre elaborează strategii politice complexe care cuprind principi-ile comune ale flexicurităţii.

Totuşi, trebuie consolidată încrederea cetăţe-nilor şi a companiilor europene în dezvoltarea oportunităţilor viitoare de ocupare a locurilor de muncă, în investirea în competenţe şi re-surse umane, în promovarea unor principii de

muncă satisfăcătoare şi în crearea unui mediu de afaceri propice care dezvoltă potenţialul de afaceri.

Implicarea activă a partenerilor sociali este ele-mentul cheie care face ca flexicuritatea să fie avantajoasă pentru toţi şi ca toate părţile intere-sate să fie pregătite să îşi asume responsabilita-tea în ceea ce priveşte schimbarea. Acesta este motivul pentru care Comisia încurajează statele membre să colaboreze cu partenerii sociali în ve-derea includerii abordărilor privind flexicuritatea în politicile lor naţionale.


Linkuri către alte publicaţii informativeA2 > Şomajul şi calitatea munciiB2 > Dreptul munciiC1 > Egalitatea între sexe şi echilibrul viaţa

profesională/viaţa personalăC3 > Excluziunea socială şi sărăciaF1 > Dialogul social

Alte informaţiiFlexicuritatea > http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=102&langId=ro

Cuvinte cheieFlexicuritate >Restructurare >Globalizare >Mobilitatea locului de muncă >


11

Comisia Europeană



Restructurarea – anticiparea şi gestionarea schimbării

Ştiaţi că?În medie, în vreme ce 10% din companii dispar în fiecare an, tot atâtea sunt înfiinţate.

Restructurarea nu reprezintă un fenomen nou, ci devine din ce în ce mai mult o trăsătură permanentă a vieţii economice, care afectează toate ţările Uniunii Europene. Unul din trei angajaţi lucrează într-o companie înfiinţată de mai puţin de zece ani, iar restructurarea afectează toate companiile, indiferent de mărimea lor. UE doreşte să anticipeze schimbarea şi să sprijine angajaţii, regiunile şi companiile să se pregătească pentru gestionarea procesului de restructurare.

Strict vorbind, restructurarea, şi anume adapta-rea structurii unei companii la condiţiile schim-bătoare ale pieţei, este o activitate obişnuită a întreprinderilor. Totuşi, atunci când termenul „re-structurare” este utilizat în dezbaterea publică,

sunt avute în vedere numai acele restructurări care implică disponibilizări colective, cum ar fi închideri de întreprinderi, falimente sau reduceri de personal, care pot cauza probleme serioase angajaţilor implicaţi.

UE a elaborat legislaţia necesară pentru a se pu-tea gestiona restructurarea şi proteja lucrătorii; în acest sens se pot aminti reglementările cu privire la elemente pentru care, în calitate de angajat, trebuie să fiţi informat şi consultat. De asemenea, realizează studii şi evaluări ale impactului noilor politici, precum şi măsuri care să permită antici-parea şi gestionarea schimbării în domenii legate indirect de ocuparea forţei de muncă.

UE furnizează sprijin pentru angajaţi prin inter-mediul Fondului social european şi al Fondului european de ajustare la globalizare şi organizea-ză cu regularitate forumuri privind ocuparea for-ţei de muncă şi restructurare care permit sindica-telor, angajaţilor şi altor părţi interesate să înveţe din experienţele de succes ale altora. A lansat, de asemenea, un set practic de măsuri care s-au dovedit eficiente în minimizarea perturbărilor cauzate de restructurare.

Sprijin din partea UE

12



În ce mod beneficiază cetăţenii?Lucrătorii se simt adesea ameninţaţi de restruc-turare şi au nevoie de asistenţă pentru a se adap-ta schimbării, însă restructurarea poate fi o forţă pozitivă în timp, în măsura în care contribuie la creşterea productivităţii, la introducerea de noi tehnologii şi la crearea de mai multe locuri de muncă noi şi durabile.

Legislaţia aplicabilă la nivelul UE urmăreşte să asigure că lucrătorii sunt pe deplin consultaţi şi capabili să anticipeze şi să reacţioneze la propu-nerea de restructurare. Angajatorii sunt obligaţi să îşi informeze angajaţii sau pe reprezentanţii aces-tora cu privire la intenţiile lor cu mult înainte de a acţiona. Astfel, normele UE prevăd ca, în cazul în care o companie este preluată de alta, angajaţii companiei preluate să îşi păstreze contractul de muncă la noul angajator în aceleaşi condiţii cu cele anterioare achiziţiei. Gestionarea schimbării în acest mod cuprinde şi îmbunătăţirea pe termen lung a condiţiilor de trai şi a calităţii vieţii.

Angajaţii pot, de asemenea, beneficia de efecte-le generate de finanţările comunitare, sprijinul vizând acţiunile anticipative şi formarea profe-sională. Fondul social european, de exemplu, finanţează proiecte care au ca scop perfecţiona-rea abilităţilor teoretice şi practice, în vreme ce Fondul european de ajustare la globalizare are ca scop sprijinirea persoanelor disponibilizate în urma schimbărilor survenite în comerţul dintre ţări în întreaga lume.

În completarea acestor politici, UE promovează dialogul dintre angajatori şi sindicate şi dintre acestea şi instituţiile UE. Partenerii sociali pot ajuta Uniunea Europeană – aşadar şi pe dum-neavoastră – prin dezvoltarea modalităţilor de anticipare a schimbării structurale. Date fiind informaţiile pe care le deţin asupra diverselor sectoare de activitate, aceştia pot alerta in-stituţiile UE în ceea ce priveşte evoluţiile din principalele sectoare.

Este esenţial ca restructurarea să fi anticipată şi gestionată în mod adecvat.

În cursul recesiunii actuale, multe companii au fost deosebit de inovatoare, preferând să colabo-reze cu angajaţii sau cu reprezentanţii sindicate-lor pentru a introduce săptămâni sau zile lucră-toare mai scurte, decât să disponibilizeze pur şi simplu angajaţii.

Pentru a sprijini schimbarea, Uniunea Europeană ia măsuri în următoarele domenii:

anticipare – îmbunătăţirea previziunii pentru a •pregăti lucrătorii, companiile şi regiunile pen-tru schimbare;

pregătire – investire în resurse umane şi fizice •în vederea pregătirii pentru provocările viitoa-re (în special, prin educaţie şi formare profesi-onală);

managementul schimbării – propunerea unor •soluţii care pot menţine costurile sociale la mi-nimum şi încuraja informarea şi consultarea lucrătorilor.

De asemenea, au fost lansate următoarele iniţiative:

o analiză a competenţelor emergente la nivel •sectorial;

o dezbatere cu privire la crearea unor consilii •europene sectoriale privind competenţele;

o analiză a politicilor şi practicilor de restructu-•rare în fiecare stat membru.


Linkuri către alte publicaţii informativeA3 > FlexicuritateaE1 > Fondul social europeanE3 > Fondul european de ajustare la globalizareF1 > Dialogul social

Alte informaţiiRestructurarea >http://ec.europa.eu/restructuringandjobsCentrul European de Monitorizare a Schimbării >http://www.eurofound.europa.eu/emcc/Comisia consultativă pentru mutaţii industriale CCMI, EESC >http://eesc.europa.eu/sections/ccmi/index_en.asp

Cuvinte cheieRestructurare >Disponibilizare >Schimbare structurală >Gestionarea schimbării >

http://ec.europa.eu/restructuringandjobs

http://www.eurofound.europa.eu/emcc/

http://eesc.europa.eu/sections/ccmi/index_en.asp

13

Comisia Europeană



Noi competenţe pentru noi locuri de muncă

Ştiaţi că?În pofida crizei economice, ar putea fi create 7 milioane de noi locuri de muncă suplimentare până în anul 2020.

Aproximativ 75% din toate locurile de muncă din UE sunt prevăzute în sectorul serviciilor.

Este prevăzută o creştere a locurilor de muncă pentru persoanele cu un nivel înalt şi intermediar de calificare.

Angajatorii nu ţin cont numai de nivelul de calificare, ci de o îmbinare de abilităţi şi de competenţe generale.

Competenţele vă dezvoltă capacitatea de inserţie profesională şi mobilitatea socială. Acestea reprezintă cea mai bună asigurare împotriva riscului de şomaj. Competenţele constituie un factor important în promovarea dezvoltării personale şi a participării depline în societate. Acestea reprezintă o condiţie prealabilă crucială pentru performanţa pe termen lung a economiilor noastre şi pentru viitorul modelului social european. Care va fi cea mai căutată combinaţie de abilităţi şi competenţe în următorii 10-15 ani?

Pe termen lung, studii realizate de diverse institu-ţii europene arată că, din cauza crizei, vor fi create mai puţine locuri de muncă. Totuşi, ar putea fi cre-ate aproximativ 80 de milioane de locuri de mun-că în UE în perioada de până în anul 2020 – până la 7 milioane de noi locuri de muncă suplimentare şi 73 de milioane de locuri de muncă care vor de-veni disponibile pe măsură ce lucrătorii actuali se pensionează sau părăsesc piaţa muncii.

Până în anul 2020, majoritatea locurilor de muncă noi vor aparţine sectoarelor cu intensitate ridicată de cunoştinţe şi de competenţe, precum profesiile care necesită un nivel înalt de competenţe mana-geriale şi de cunoştinţe ştiinţifice. Este prevăzut că aproape trei sferturi din locurile de muncă din UE vor aparţine sectorului serviciilor, cu perspec-tive de creştere în serviciile către întreprinderi, sănătate şi asistenţă socială, distribuţie, servicii că-tre persoane, servicii hoteliere şi catering şi, într-o mai mică măsură, în învăţământ.

Procentul locurilor de muncă necesitând un nivel de instruire ridicat şi calificări intermediare este prevăzut să crească. Proporţia de locuri de mun-că necesitând doar un nivel scăzut de instruire este prevăzută să scadă.

Conţinutul locurilor de muncă este, de aseme-nea, în schimbare, necesitând o gamă mai largă de competenţe. Se pune tot mai mult accentul pe competenţe transferabile sau abilităţi gene-rale, precum soluţionarea problemelor şi apti-tudinile de comunicare, precum şi pe aptitudini de autogestionare şi competenţe în informati-că. Specialiştii dintr-un domeniu vor trebui să dobândească şi alte competenţe, cum ar fi în marketing, comunicare, management. Tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon are, de asemenea, un impact asupra gamei de competenţe necesare.

14




Pe viitor, este probabil ca locurile de muncă să fie mai variate, mai provocatoare şi mai profitabile. În cele din urmă, acest lucru înseamnă oportuni-tăţi mai mari pentru toată lumea, însă pune ac-centul pe deţinerea abilităţilor şi competenţelor adecvate, precum şi pe sprijin şi consiliere din partea intermediarilor pentru a facilita tranziţiile.

Ameliorarea competenţelor şi învăţarea de-a lungul vieţii nu sunt rezervate numai lucrătorilor cu înaltă calificare din sectorul tehnologiilor de vârf: acestea reprezintă o necesitate pentru toţi. Ameliorarea echităţii şi a eficacităţii sistemelor de educaţie şi de formare din UE contribuie la o mai mare realizare a potenţialului tuturor cetăţenilor.

Iniţiativa „Noi competenţe pentru noi locuri de mun-că” stabileşte agenda privind o mai bună anticipare a competenţelor necesare pe viitor cetăţenilor şi companiilor europene şi privind reforma sistemelor de educaţie şi de formare în vederea pregătirii oame-nilor pentru locurile de muncă de mâine.

Măsurile UE vor determina, într-o anumită mă-sură, modul în care Europa va ieşi din actuala recesiune economică şi va face faţă provocărilor pe termen lung reprezentate de îmbătrânirea populaţiei, globalizare şi schimbările climatice.


Linkuri către alte publicaţii informativeA3 > FlexicuritateaC4 > Declinul demografic şi îmbătrânirea populaţieiF > Politica UE în practică

Alte informaţiiStrategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă >http://ec.europa.eu/employmentstrategy

Cuvinte cheieŞomaj >Ocuparea forţei de muncă >Locuri de muncă >Calitatea muncii >Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă >Programul de învăţare reciprocă >Serviciile publice de ocupare a forţei de muncă >

În 2008 Comisia Europeană a lansat un număr de noi acţiuni în cadrul iniţiativei „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă”. Printre acestea se numără un Observator european al pieţei mun-cii, care furnizează informaţii privind tendinţele pe termen scurt de pe piaţa muncii, instrumente mai bune pentru coordonarea între competenţe şi ofertele de locuri de muncă pe piaţa europea-nă a muncii şi proiecţii actualizate periodic cu privire la perspectivele pe termen mediu şi lung.

O armonizare şi o ameliorare considerabilă a competenţelor în Europa necesită un efort con-certat al tuturor părţilor interesate. Acest lucru este cu atât mai important în contextul strategiei EUROPE2020.

Fondul social european oferă aproximativ 76 mi-liarde de euro pentru perioada 2007-2013 în spri-jinul ameliorării competenţelor şi a perspective-lor de angajare. Fondul oferă mai multe forme de asistenţă, în special pentru lucrătorii slab califi-caţi şi mai în vârstă şi pentru cei în risc de şomaj, precum şi pentru consiliere, relocare şi mobili-tate. În total, Fondul social european instruieşte şi sprijină capacitatea de inserţie profesională a aproximativ 9 milioane de persoane anual.

În plus, finanţarea din Fondul social european poate contribui la identificarea cerinţelor viitoa-re în materie de profesie şi de competenţe şi la sprijinirea elaborării şi introducerii de reforme în sistemele de educaţie şi de formare.

Sprijin şi cooperare din partea UE

http://ec.europa.eu/employmentstrategy

15

Comisia Europeană



Locuri de muncă „verzi”

Ştiaţi că?Aproximativ 21 de milioane din locurile de muncă din UE – 10% din totalul forţei de muncă – sunt considerate a fi în sectoare ale economiei care depind de menţinerea unei bune calităţi a mediului sau care contribuie la aceasta.

Statele membre sunt obligate prin lege să obţină 20% din energia lor din surse regenerabile până în anul 2020, ceea ce implică schimbări majore în materie de locuri de muncă şi de competenţe.

Unul din zece locuri de muncă din Europa este legat, într-un fel sau altul, de calitatea mediului. Numărul locurilor de muncă legate de diverse forme de energie regenerabilă (precum energia eoliană, solară, geotermală, hidroelectrică, mareomotrică, biomasa) înregistrează o creştere accelerată. În acelaşi timp, conţinutul muncii în multe sectoare se schimbă pe măsură ce producătorii şi prestatorii de servicii se adaptează unei lumi caracterizate de un consum redus de energie.

Locurile de muncă „verzi” sunt cele care contri-buie la menţinerea sau la restabilirea calităţii mediului şi la evitarea daunelor aduse ecosiste-mului Pământului. „Industriile ecologice”, care se ocupă cu prevenirea şi tratarea poluării, numără în jur de 2,3 milioane de angajaţi. Totuşi, locurile de muncă legate de calitatea mediului sunt de 10 ori mai numeroase.

În cadrul Săptămânii verzi a UE din anul 2009, Forumul privind restructurarea al Comisiei Euro-pene a abordat impactul schimbărilor climatice asupra ocupării forţei de muncă. Peste 300 de delegaţi ai sindicatelor, ai patronatelor şi ai gu-vernului au purtat discuţii cu privire la numărul locurilor de muncă create şi desfiinţate pe viitor, la modul în care se va schimba structura compe-tenţelor şi calificărilor şi la modul în care partene-rii sociali pot colabora cel mai bine.

Uniunea Europeană este în avangarda dezvoltării surselor de energie regenerabilă. O nouă directivă privind energia regenerabilă stabileşte, pentru anul 2020, obiective obligatorii din punct de vedere juri-dic, pentru toate statele membre, de 20% din ener-gie provenind din surse regenerabile (energie eolia-nă, solară, geotermală, biomasă, hidroelectrică etc.).

Efectele directe asupra ocupării forţei de muncă vor apărea cel mai devreme în industriile direct afectate de schimbările climatice, cu efecte indi-recte pe termen mediu, pe măsură ce implicaţii-le politicii în domeniul schimbărilor climatice se propagă în economie. Efecte mai generale asu-pra ocupării forţei de muncă vor apărea mai târ-ziu, pe măsură ce se dezvoltă tehnologiile.

Cu toate acestea, un loc de muncă „verde” nu este neapărat un loc de muncă mai bun. Multe depind de modul în care este organizată munca, precum şi de mediul juridic şi de rolul partenerilor sociali. Un studiu recent, realizat în SUA, a ridicat proble-ma salariilor mici din instalaţiile de producţie ale parcurilor eoliene şi din sectorul de construcţii.

Necombaterea schimbărilor climatice ar putea avea efecte puternice asupra ocupării forţei de muncă în UE, independent de consecinţele dra-matice la nivel mondial. Seceta ar afecta serios industriile agricole dependente de irigaţii, având consecinţe semnificative în sectorul turismului – de la staţiunile de coastă la cele de schi, sectoare precum construcţiile, infrastructura, finanţe şi asigurări fiind, de asemenea, afectate.

Investiţiile în surse regenerabile de energie pot crea cele mai multe locuri de muncă noi, multe dintre acestea fiind în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit unor ipoteze favorabile, numă-rul locurilor de muncă din sectorul energiei rege-nerabile s-ar putea dubla în următorul deceniu.

Totuşi, efectul general evident asupra ocupării forţei de muncă în întreaga economie nu este prevăzut să fie unul semnificativ, multe din lo-curile de muncă fiind create în detrimentul lo-curilor de muncă desfiinţate, impactul major fi-ind asupra conţinutului muncii şi asupra locului unde se desfăşoară munca, cu mai multe locuri de muncă la distanţă, schimbări ale liniilor de navetă şi formelor de transport, precum şi cu mai multe locuri de muncă eficiente din punct de vedere energetic.

16



Evoluţia negativă a schimbărilor climatice repre-zintă o ameninţare pentru aproape toată lumea, locul de muncă – unde este consumată cea mai mare parte din energie, unde sunt utilizate cele mai multe resurse şi unde sunt produse cele mai multe deşeuri – fiind unul din sectoarele unde, în mod evident, se vor produce schimbări.

UE coordonează modernizarea economiilor sale şi, de asemenea, încurajează şi sprijină schim-barea în cadrul companiilor. Un răspuns pozitiv la locul de muncă poate avea un impact pozitiv asupra modului în care trăim şi muncim.

Schimbările climatice reprezintă o problemă globală care necesită un răspuns internaţional. Totuşi, provocările legate de ocuparea forţei de muncă sunt similare celor cauzate de alte schim-bări structurale. Prin urmare, orientările existente privind ocuparea forţei de muncă ale UE, inclusiv conceptul comunitar de „flexicuritate”, oferă un cadru pentru o reacţie coordonată.

Iniţiativa privind locurile de muncă „verzi”, care se alătură eforturilor Programului de Mediu al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor şi ale Organizaţi-ei Internaţionale a Patronatelor, reprezintă un exemplu de parteneriat eficient. Astfel, partene-rii sociali europeni colaborează în 2010 în vede-rea dezvoltării unei abordări comune cu privire la consecinţele schimbărilor climatice în plan social şi în materie de ocupare a forţei de muncă.



Linkuri către alte publicaţii informativeA3 > FlexicuritateaC4 > Evoluţia demografică şi îmbătrânirea populaţieiF > Politica în practicăA5 > Noi competenţe pentru noi locuri de muncă

Alte informaţiiStrategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă >http://ec.europa.eu/employmentstrategy

Cuvinte cheieŞomaj >Ocuparea forţei de muncă >Locuri de muncă >Calitatea muncii >Strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă >Programul de învăţare reciprocă >Serviciile publice de ocupare a forţei de muncă >

http://ec.europa.eu/employmentstrategy

17

Comisia Europeană


B Drepturi le lucrători lor

Ştiaţi că?În 2008, aproximativ 14% din lucrătorii din UE 27 aveau contracte individuale de muncă pe durată determinată, faţă de cele pe durată nedeterminată.

În timp ce numărul accidentelor la locul de muncă a scăzut constant de-a lungul timpului, peste o treime din lucrători consideră că locul de muncă deţinut le pune în pericol sănătatea.

Standardele minime legale stabilite de UE au asigurat că UE şi pieţele naţionale ale forţei de muncă sunt deschise şi competitive, că lucrătorii sunt informaţi şi consultaţi cu privire la schimbările majore care le afectează vieţile profesionale şi că aceştia au posibilitatea de a-şi alege tipul de contract şi tipul de muncă. În acelaşi timp, garantarea siguranţei şi a sănătăţii lucrătorilor a reprezentat o preocupare principală asociată cu măsuri adecvate pentru a asigura că standardele comune privind sănătatea şi siguranţa lucrătorului sunt respectate de statele membre.

Drepturile lucrătorilor reprezintă un domeniu important al politicii sociale europene, în care UE a întreprins cele mai multe acţiuni, cu cel mai mare impact. Acestea au îmbunătăţit într-o mare măsură condiţiile de muncă ale lucrători-lor şi le-au asigurat acestora drepturi fundamen-tale. Acestea au inclus limitarea programului de

lucru, asigurarea informării şi consultării lucră-torilor cu privire la schimbări majore şi concedi-eri, asigurarea unor condiţii de lucru mai sigure şi garantarea despăgubirilor în cazul acciden-telor. Graţie legislaţiei UE, lucrătorii se bucură de o mai mare siguranţă şi de un tratament mai echitabil decât în trecut.

În ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi sănă-tatea şi siguranţa, statele membre sunt obligate să respecte standardele comune stabilite de UE. Standardele privind sănătatea şi siguranţa au fost elaborate pentru a garanta siguranţa lucră-torilor şi pentru a reduce numărul de accidente şi de decese cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale. Astfel de reglementări privind siguranţa au avut ca rezultat indirect o creştere a productivităţii economiei europene, în condiţiile în care mai puţini lucrători pierd timp în concedii din cauza accidentelor.

Standardele au fost deja stabilite de UE în ceea ce priveşte, mai general, condiţiile de muncă. Piaţa

europeană a muncii a evoluat foarte mult pe mă-sură ce economiile şi societăţile noastre au suferit schimbări, de exemplu, având în vedere numărul din ce în ce mai mare de angajaţi care nu au con-tracte de muncă tradiţionale, cu normă întreagă şi tipurile mult mai variate de programe de lucru. Acest aspect poate aduce avantaje, având în ve-dere contractele cu timp parţial şi sezonier care oferă lucrătorilor flexibilitatea necesară pentru a-şi petrece timpul cu familia sau pentru a se achita de alte responsabilităţi. În acelaşi timp, este recunoscut faptul că un procent semnifica-tiv de persoane cu astfel de contracte ar prefera totuşi să lucreze cu normă întreagă sau să aibă un contract pe durată nedeterminată.

Stabilirea standardelor comune

18



În ce mod beneficiază cetăţenii?Accidentele sau decesele la locul de muncă au scăzut considerabil ca urmare a acţiunilor UE. Condiţiile generale de lucru au fost, de aseme-nea, îmbunătăţite, prin intermediul programului standard de lucru, prin drepturile minime privind concediile şi zilele libere şi alte beneficii. Condi-ţiile de lucru actuale sunt mult mai acceptabile decât erau adeseori în trecut.

În acelaşi timp, lucrătorii trebuie să accep-te mai multă flexibilitate în modul de lucru decât oricând, nu numai în ceea ce priveşte

relaţiile lor contractuale cu angajatorul, ci şi în practicile obişnuite de lucru. În multe ca-zuri, se consideră că acestea măresc calitatea muncii şi interesul în acest sens, însă aceasta nu este o regulă, astfel cum se poate observa în rapoartele privind condiţiile de muncă, în care sunt exprimate, de asemenea, preocu-pări cu privire la probleme precum stresul şi intensitatea muncii (a se vedea Sondajul pri-vind condiţiile de muncă, 2005 – Fundaţia Eu-ropeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă).

În timp ce UE a depus eforturi considerabile pentru a garanta drepturile lucrătorilor, piaţa europeană a muncii este supusă unor schimbări de proporţii, nu în ultimul rând prin faptul că po-pulaţia întregii Europe îmbătrâneşte în medie, la fel şi forţa de muncă europeană, cu un număr tot mai mare de persoane în vârstă care intră sau care rămân pe piaţa muncii.

De asemenea, lucrătorii se confruntă cu o mai mare diversitate de riscuri decât existau în tre-cut. Riscurile tradiţionale care vizează sănătatea fizică s-au diminuat odată cu declinul muncilor fizice grele, însă trebuie depuse eforturi la nivel

naţional şi european pentru a proteja lucrătorii de noile riscuri care vizează sănătatea – în spe-cial cele legate de stres, hărţuire şi violenţă la locul de muncă.

Strategia comunitară 2007-2012 privind să-nătatea şi siguranţa la locul de muncă evi-denţiază paşii de urmat pentru a garanta si-guranţa deplină a lucrătorilor în fiecare stat membru, iar UE analizează în mod sistematic funcţionarea standardelor comunitare de muncă pentru a asigura că acestea continuă atingă şi să îndeplinească în mod adecvat obiectivele lor principale.


Linkuri către alte publicaţii informativePentru informaţii suplimentare în ce priveşte temele abordate în capitolul Drepturile lucrătorilor, consultaţi toate publicaţiile din seria B.

C5 > PensiiC6 > Serviciile medicale şi de îngrijire pe termen lung

Alte informaţiiDreptul muncii >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=157&langId=roHealth and safety at work >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=148&langId=ro

Cuvinte cheieDrepturile lucrătorilor >Flexibilitate >Siguranţă >



19

Comisia Europeană


B1 Drepturi le lucrători lor

Sănătate şi siguranţă la locul de muncă

Ştiaţi că?Numărul de accidente mortale la locul de muncă a scăzut cu 23% între 2000 şi 2005 în EU-15.

Rata de incidenţă a accidentelor (x 100 000 de angajaţi) la locul de muncă necesitând mai mult de trei zile de concediu medical a scăzut cu 17% (de la 100 la 83) în aceeaşi perioadă.

Un mediu de lucru sigur şi sănătos este un element esenţial în promovarea calităţii muncii şi a performanţelor economice. Sănătatea şi siguranţa la locul de muncă reprezintă la momentul actual unul dintre cele mai importante şi dezvoltate aspecte ale politicii europene privind ocuparea forţei de muncă şi afacerile sociale conform articolului 137 din Tratatul CE. Adoptarea şi aplicarea unui set complex de directive UE şi dezvoltarea unei culturi comune a prevenirii riscurilor au contribuit atât la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, cât şi la reducerea incidenţei accidentelor şi bolilor profesionale.

Legislaţia comunitară existentă privind sănăta-tea şi siguranţa la locul de muncă a fost elabo-rată cu scopul de a acoperi maximum de riscuri cu minimum de norme legislative. O directivă-cadru stabileşte principalele principii de preveni-re a riscurilor profesionale. Alte directive privind sănătatea şi siguranţa în muncă stabilesc condi-ţiile minime, de exemplu, referitoare la locul de muncă, la echipamentele folosite, la expunerea la agenţi chimici, carcinogeni, fizici şi biologici şi la anumite categorii de angajaţi etc.

Pentru a sprijini eforturile UE în vederea unei preve-niri mai eficiente a accidentelor şi a bolilor profesi-onale, Comisia Europeană a definit, în 2007, o nouă strategie comunitară privind sănătatea şi siguran-ţa la locul de muncă pentru perioada 2007-2012. Această strategie urmăreşte să realizeze o reducere generală de 25% din rata totală de incidenţă a acci-dentelor la locul de muncă până în 2012.

Strategia identifică un număr de domenii speci-fice de acţiune:

îmbunătăţirea, simplificarea şi o mai bună pu-•nere în aplicare a cadrului UE de reglementare;

dezvoltarea unor strategii naţionale coerente, •adaptate la contextul specific al fiecărui stat membru;

dezvoltarea unor sinergii între politica pri-•vind sănătatea şi siguranţa profesională şi alte domenii ale politicii naţionale şi europene;

o mai bună identificare şi evaluare a noilor ris-•curi potenţiale privind siguranţa şi sănătatea;

o cooperare sporită la nivel internaţional.•

Statele membre joacă un rol important în asi-gurarea conformităţii cu legislaţia comunitară în vederea reducerii numărului de accidente la locul de muncă şi a bolilor profesionale.

Un aspect important al politicii EU în acest domeniu este implicarea tuturor principalilor actori şi părţi interesate în planificarea, dezvoltarea şi punerea în aplicare a măsurilor

necesare ameliorării sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor.

Comitetul consultativ privind sănătatea şi si-guranţa la locul de muncă este reprezentat de forumul tripartit oficial de consultări la nivel european. Membrii acestuia sunt reprezentanţi ai administraţiilor naţionale, ai patronatelor şi ai sindicatelor.

Rolul statelor membre

20




Măsurile UE în domeniul sănătăţii şi securităţii au contribuit în mod semnificativ la îmbunătă-ţirea condiţiilor de muncă ale cetăţenilor euro-peni. Siguranţa la locul de muncă este mai mare, sunt evaluate mai bine riscurile profesionale şi sunt luate măsuri adecvate de protecţie.

Angajatorii ştiu mai multe despre modul în care să reducă riscurile la locul de muncă şi angajaţii

cunosc mai bine riscurile la care se expun şi modul în care să le gestioneze.

De asemenea, există beneficii indirecte pen-tru toţi. Cu cât cetăţenii au nevoie de o pe-rioadă mai scurtă de recuperare în urma ac-cidentelor sau bolilor profesionale, cu atât productivitatea economiei în ansamblu va fi mai mare.

Comitetul înalţilor responsabili în inspecţia mun-cii este format din reprezentanţi ai serviciilor naţionale pentru protecţia muncii, iar rolul aces-tuia este de a asista Comisia Europeană în vede-rea îmbunătăţirii cooperării dintre organismele naţionale de aplicare.

În acelaşi timp, Agenţia Europeană pentru Secu-ritate şi Sănătate în Muncă, creată de Consiliu în anul 1994, colectează şi difuzează informaţii pri-vind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă şi privind legislaţia comunitară.

Chiar dacă UE a înregistrat progrese importante, este nevoie de eforturi semnificative pentru a face din bunăstarea la locul de muncă o realitate tangibilă pentru cetăţenii europeni. Strategia co-munitară 2007-2012 privind sănătatea şi siguran-ţa la locul de muncă stabileşte orientările, inclu-siv în vederea unei cooperări mai strânse între UE şi statele membre pentru a asigura că legislaţia UE este pusă în aplicare în mod adecvat.

Sănătatea şi siguranţa la locul de muncă trebuie, de asemenea, să ţină pasul cu natura schimbă-toare a riscurilor profesionale. Principiile cheie trebuie incluse în programele naţionale de edu-caţie şi formare, astfel încât să fie promovată o cultură la nivelul UE a prevenirii riscurilor. Ar trebui acordată o atenţie specială nevoilor şi situaţiilor întreprinderilor mici şi mijlocii.


Linkuri către alte publicaţii informativeB2 > Dreptul munciiF1 > Dialogul social

Alte informaţiiSănătate şi siguranţă la locul de muncă >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=148&langId=roAgenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate >la Locul de Muncă http://osha.europa.eu/

Cuvinte cheieSănătate >Siguranţă >Stres >OSHA >Agenţia Europeană pentru Securitate >şi Sănătate la Locul de Muncă


http://osha.europa.eu/

21

Comisia Europeană


B2 Drepturi le lucrători lor

Dreptul muncii

Ştiaţi că?În prezent, aproximativ 40% din lucrători nu deţin un contract individual de muncă tradiţional, cu normă întreagă şi pe durată nedeterminată.

Aproximativ 18% din locurile de muncă din UE sunt cu timp parţial.

Depunând eforturi considerabile pentru a garanta drepturile lucrătorilor, UE a adoptat o legislaţie care stabileşte standardele minime ce trebuie respectate în toate statele membre. Mai mult, dreptul comunitar al muncii previne deteriorarea standardelor muncii sau competiţia neloială pe care libertatea pieţei unice ar putea să o creeze.

Dreptul muncii în UE a fost convenit de toate statele membre şi furnizează standarde comune minime de protecţie a lucrătorilor în întreaga UE, permiţând, de asemenea, o anumită flexibilitate pentru nevoi sectoriale sau comerciale specifice şi urmărind să sprijine îmbinarea dintre muncă şi nevoile personale ale lucrătorilor.

UE a luat din ce în ce mai multe măsuri pentru ca toţi angajaţii să fie protejaţi şi să beneficie-ze de drepturi egale, indiferent de localizare

sau de tipul de contract de angajare. Dreptul comunitar al muncii mai garantează drepturile angajaţilor de a fi informaţi şi de a-şi exprima opinia în cazul problemelor importante legate de situaţia întreprinderii. Acest aspect este cu atât mai important atunci când locul de muncă al angajatului este în joc.

De asemenea, UE asigură transpunerea dreptu-lui comunitar al muncii în legislaţia naţională de către toate statele membre.

Având în vedere că UE se reface în urma recesiu-nii şi ţinând seama de rata crescută a şomajului, lucrătorii se pot simţi mai vulnerabili în activită-ţile şi în carierele lor profesionale, în timp ce an-gajatorii, în special IMM-urile, ar dori mai multă flexibilitate într-un mediu de afaceri din ce în ce mai competitiv. Piaţa muncii este, de asemenea, în schimbare, având în vedere progresele teh-nologice, creşterea demografică şi evoluţiile la

nivel social, inclusiv nevoia de a îmbina mai bine responsabilităţile profesionale cu cele familiale.

În aceste condiţii, contractele de muncă devin din ce în ce mai diversificate, având în vedere că diferite forme de muncă „atipică” (precum cea cu timp parţial, pe durată determinată, prin agent de muncă temporară) devin mai obişnuite în Europa.

Protecţia drepturilor lucrătorilor

22



În ce mod beneficiază cetăţenii?O nouă directivă privind munca prin agent de muncă temporară va asigura, începând din 2011, o mai bună protecţie a lucrătorilor temporari, contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea acestei forme de muncă ca opţiune flexibilă pentru an-gajatori şi lucrători. Directiva stabileşte principiul egalităţii de tratament, în ceea ce priveşte condi-ţiile de bază de muncă şi de angajare, între lucră-torii temporari şi lucrătorii care sunt recrutaţi de întreprinderea utilizatoare.

Directiva privind timpul de muncă garantează că toţi lucrătorii din UE au dreptul la protecţie îm-potriva unei durate de lucru excesive, la perioade de odihnă zilnică şi săptămânală, precum şi la o perioadă anuală de cel puţin patru săptămâni de concediu plătit.

Din 2002, o directivă UE prevede informarea şi consultarea angajaţilor la nivel de întreprinde-re privind situaţia şi perspectivele economice şi de angajare ale companiei, precum şi deciziile angajatorului care îi pot afecta în mod substan-ţial, cum ar fi în caz de schimbări în organiza-rea muncii şi în relaţiile contractuale, inclusiv restructurare, concedieri colective etc.

Dreptul muncii garantează, de asemenea, dreptu-rile lucrătorilor atunci când angajatorul se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile financi-are, de exemplu atunci când intră în faliment.

Dreptul comunitar al muncii stabileşte, de ase-menea, care norme naţionale se aplică lucrăto-rilor detaşaţi, şi anume lucrătorilor care sunt tri-mişi temporar de angajator să lucreze în alt stat membru şi în cazul cărora două seturi de norme ar putea altminteri concura pentru competenţă. În astfel de cazuri, elementele de bază ale protec-ţiei sociale, precum sănătatea şi siguranţa, timpul de lucru şi salariul minim, sunt reglementate de normele ţării gazdă, şi anume statul membru în care serviciul este în realitate prestat.

Atunci când sunteţi trimişi în străinătate de angaja-torul dumneavoastră pentru un proiect, legislaţia UE privind detaşarea lucrătorilor asigură existenţa unei clarităţi juridice în ceea ce priveşte normele de protecţie care se aplică în cazul dumneavoastră în aceste domenii de bază: fie normele locale, fie cele care se aplică în ţara dumneavoastră de origi-ne, în funcţie de normele care sunt mai favorabile lucrătorului în cauză în situaţia respectivă.

UE a făcut progrese semnificative în domeniul dreptului muncii, dar mai există multe alte as-pecte ce trebuie avute în vedere.

Întâmpinând dificultăţi în mai multe state mem-bre şi sectoare, Comisia lucrează în prezent la re-vizuirea normelor privind timpul de lucru, pentru a asigura că normele sunt protejate mai eficient

într-un mod care răspunde nevoilor în schimbare ale lucrătorilor, întreprinderilor şi serviciilor pu-blice. Munca „atipică” trebuie, de asemenea, să fie mai bine protejată.

Prin intermediul a aproximativ 900 de comitete europene de întreprindere, 15 milioane de anga-jaţi din întreprinderile transnaţionale au în pre-zent posibilitatea de a fi informaţi şi consultaţi de către conducere cu privire la progresul întreprin-derii lor şi cu privire la orice decizie semnificativă care i-ar putea afecta. În 2011, noi norme vor fi aplicate acestor organisme, vizând încurajarea creării unor noi comitete europene de întreprin-dere şi eficientizarea acestora. Comitetele euro-pene de întreprindere vor putea atunci să joace un rol mai important în dezvoltarea unui dialog social transfrontalier autentic, în anticiparea schimbărilor şi în asigurarea gestionării adecvate a restructurării întreprinderilor.


Linkuri către alte publicaţii informativeA4 > RestructurareaB1 > Sănătate şi siguranţă la locul de muncăD1 > Mobilitatea locului de muncăF1 > Dialogul social

Alte informaţii Dreptul muncii > http://ec.europa.eu/labour-law

Cuvinte cheieMobilitate >Piaţa muncii >

http://ec.europa.eu/labour-law

23

Comisia Europeană


C

UE depune eforturi pentru a soluţiona problema excluziunii sociale, pentru a asigura o protecţie socială adecvată şi pentru a promova o societate flexibilă, bazată pe egalitatea de şanse. S-au înregistrat progrese în atingerea unui grad mai ridicat al bunăstării sociale, dar mai este nevoie de eforturi în acest sens. Aici nu este vorba doar de a avea o legislaţie corespunzătoare, ci de garantarea egalităţii de şanse în practică.

Ştiaţi că?Femeile sunt plătite în medie cu 17% mai puţin decât bărbaţii.

Peste 80 de milioane de europeni, dintre care un sfert sunt copii, se află în pragul sărăciei.

Aproximativ două treimi din europeni consideră că sărăcia este o problemă răspândită în ţara lor.

Aproximativ 90% din populaţie doreşte urgentarea măsurilor de către guvern în vederea soluţionării acestei probleme.

Promovarea egalităţii şi a incluziunii sociale pre-supune depunerea de eforturi pentru ca toţi, in-clusiv grupurile vulnerabile, să poată juca un rol activ în câmpul muncii şi în societate şi să benefi-cieze de şanse egale în acest sens.

Sarcina cuprinde mai multe aspecte. Unul din-tre ele este asigurarea egalităţii între sexe, aju-tând, în acelaşi timp, populaţia să stabilească un echilibru adecvat între viaţa profesională şi cea personală. Lupta împotriva discriminării este şi ea importantă, astfel încât nicio persoană sau grup de persoane să nu fie tratat mai puţin fa-vorabil decât altele pe criterii ce ţin de sex, rasă, etnie, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

În acelaşi timp, combaterea excluziunii sociale şi a sărăciei – inclusiv a sărăciei în rândul copiilor – este o altă prioritate. Aceasta presupune, de exemplu, asigurarea unor locuinţe decente şi la un preţ convenabil, soluţionarea problemelor ce ţin de lipsa unui adăpost şi de imposibilitatea de achitare a datoriilor şi aplicarea strategiilor de incluziune activă pentru a se asigura că politici-le sociale mobilizează persoane apte de muncă, furnizând în acelaşi timp condiţii de trai decente şi pentru cei care, după toate probabilităţile, vor rămâne în afara pieţei muncii.

Un alt obiectiv este anticiparea şi remedierea con-secinţelor schimbărilor de ordin demografic – în special populaţia în proces de îmbătrânire a Euro-pei – întreţinând, în acelaşi timp, sisteme eficiente de protecţie socială cum ar fi sistemul de pensii şi sistemul medical şi de îngrijire pe termen lung.

UE acţionează în privinţa egalităţii în mai multe moduri: prin intermediul legislaţiei, al programe-lor pentru asigurarea egalităţii de şanse şi prin eforturile de integrare a problemelor legate de diferenţa dintre sexe şi discriminare în procesul de elaborare a politicilor – un proces cunoscut sub denumirea de abordare integratoare.

În ceea ce priveşte excluziunea socială şi protec-ţia socială, UE urmăreşte să stimuleze cooperarea între statele membre. De asemenea, Uniunea fi-nanţează programe de sensibilizare a opiniei pu-blice, precum 2007 – Anul european al egalităţii de şanse pentru toţi şi 2010 – Anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale.

Nimeni nu este ignorat

Incluziunea şi egalitatea

24



În ce mod beneficiază cetăţenii?În calitate de cetăţean al Europei, aveţi dreptul la un tratament egal şi la o existenţă lipsită de discriminare: acest drept este consfinţit prin le-gislaţia comunitară, iar politicile europene au ca scop punerea în practică a acesteia. De exemplu, conform legislaţiei comunitare, este ilegal să i se interzică unei persoane accesul la un loc de mun-că sau la formarea profesională pe criterii legate de sex, rasă, etnie, religie sau convingeri, handi-cap, vârstă sau orientare sexuală.

În timp ce UE depune eforturi pentru a asigura că grupurile vulnerabile din cadrul societăţii nu sunt ignorate sau lăsate să descurce singure, alte refor-me comunitare privind protecţia socială şi politici

de incluziune socială dau, de asemenea, rezultate. De exemplu, un număr tot mai mare de persoane în vârstă rămân active din punct de vedere eco-nomic – pe piaţa muncii – în momentul apropierii de vârsta a treia, o astfel de îmbătrânire activă fi-ind încurajată ca răspuns pozitiv la problemele pe care le implică evoluţia demografică.

De fapt, cetăţenii UE urmează să beneficieze de pe urma acţiunilor UE în domeniul egalităţii şi al incluziunii sociale în diverse moduri, după cum se arată şi în publicaţiile informative din seria temei incluziune şi egalitate. UE depune eforturi pentru a îmbunătăţi integrarea persoanelor cu handicap, pentru a da doar un exemplu.

Totuşi, în pofida progresului înregistrat deja, nu toate problemele au fost rezolvate, iar Europa se confruntă constant cu noi probleme de ordin social. De exemplu, femeile din UE continuă să fie cu 17% mai prost remunerate decât bărbaţii, în pofida legislaţiei care garantează remuneraţii egale. Astfel, cazurile de discriminare pe motive de origine etnică, handicap sau orientare sexuală continuă să fie foarte răspândite. De asemenea, sărăcia rămâne o problemă serioasă în Europa.

UE îşi continuă şi îşi intensifică eforturile de pro-movare a incluziunii şi egalităţii şi va continua lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor. De asemenea, Uniunea va continua să promoveze o piaţă a muncii deschisă pentru toţi, în aceeaşi măsură în care va continua să încurajeze furniza-rea de servicii medicale şi de îngrijire pe termen lung de calitate superioară.


Linkuri către alte publicaţii informativePentru informaţii suplimentare despre temele de la capitolul Incluziune şi egalitate, consultaţi toate publicaţiile din seria C.

F > Competenţele UE în materie de politică socială

Alte informaţiiDG Ocuparea Forţei de Muncă >http://ec.europa.eu/social/home.jsp?langId=ro2007 – Anul European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi >www.equality2007.europa.eu

Cuvinte cheieIncluziune >Egalitate de şanse >Egalitate >Sărăcie >Excluziune socială >Echilibrul viaţă profesională/viaţă personală >Protecţie socială >Discriminare >

http://ec.europa.eu/social/home.jsp?langId=ro

www.equality2007.europa.eu

25

C1

Comisia Europeană


Egalitatea între sexe şi echilibrul viaţă profesională/viaţă personală

Ştiaţi că?Rata ocupării forţei de muncă în rândul femeilor a fost de 59% în 2008 – cu 14 puncte procentuale mai mică decât în rândul bărbaţilor (aproximativ 73%).

Femeile sunt plătite în medie cu 17% mai puţin decât bărbaţii pentru fiecare oră muncită şi mai multe femei în vârstă de peste 65 de ani se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie decât bărbaţii – 22% faţă de 16%.

În teorie, bărbaţii şi femeile au drepturi egale, dar în practică există numeroase diferenţe, cu precădere pe piaţa muncii şi, în special, în ceea ce priveşte remuneraţia şi pensiile. Situaţia se îmbunătăţeşte continuu, dar există multe aspecte ce trebuie abordate pentru ca bărbaţii şi femeile să se situeze în sfârşit pe picior de egalitate. Pe de altă parte, stabilirea unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală poate fi dificilă pentru oricine, dar mai ales pentru femei. Egalitatea între sexe reprezintă o valoare fundamentală a UE, aceasta depunând toate eforturile pentru a o promova, împreună cu iniţiativele de facilitare a încercărilor de a realiza un echilibru între viaţa profesională şi cea personală atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

Femeile nu se bucură de egalitate cu bărbaţii în unele privinţe. Acest lucru este vizibil, de exemplu, în diferenţele dintre bărbaţi atât în privinţa ocupării forţei de muncă, cât şi a re-muneraţiei. Femeile continuă să fie slab repre-zentate în posturile de conducere şi în multe profesii sau domenii, precum ingineria sau ştiinţa. Un număr disproporţionat de mare de femei lucrează cu timp parţial – peste 30% faţă de mai puţin de 8% dintre bărbaţi în 2008. Consecinţa generală a contribuţiilor mai mici la pensie constă în drepturi de pensie mai mici, ducând la un risc mai mare de sărăcie în rândul

femeilor cu vârsta de 65 de ani şi peste 65 de ani decât în rândul bărbaţilor. Toate acestea există în pofida faptului că, în medie, femeile au un nivel de educaţie mai ridicat decât băr-baţii (în 2007, 59% din absolvenţii cu studii superioare din UE erau femei).

Unul dintre alţi factori care explică inegalităţile dintre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii este cel al împărţirii inegale a responsabilităţilor familiale: femeile sunt, în principiu, cele responsabile pen-tru treburile casnice şi pentru creşterea şi educa-rea copiilor şi a altor persoane dependente.

UE promovează dreptul la tratament egal al fe-meilor şi bărbaţilor şi sprijină activităţile care promovează egalitatea între sexe. Principiile tra-tamentului egal şi ale egalităţii între sexe sunt consfinţite de Tratatul UE şi au dus la elaborarea unei legislaţii şi a unor politici specifice pentru acest domeniu.

De asemenea, UE finanţează iniţiativele şi proiec-tele care promovează egalitatea între sexe şi de-pune eforturi pentru a integra aceste probleme în procesul de elaborare a politicilor – aborda-rea integratoare a egalităţii între sexe. Într-ade-văr, egalitatea între sexe este parte integrantă a agendei UE privind creşterea economică şi

locurile de muncă şi a strategiei privind ocuparea forţei de muncă, iar partenerii sociali joacă un rol important în promovarea egalităţii între sexe la locul de muncă.

În fiecare stat membru au fost înfiinţate orga-nisme pentru egalitatea între femei şi bărbaţi pentru a putea oferi cetăţenilor care se confrun-tă cu această problemă informaţii, răspunsuri şi consiliere juridică. Mai mult, Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Băr-baţi de la Vilnius, Lituania, a fost înfiinţat pentru a oferi expertiză, pentru a îmbunătăţi cunoştin-ţele şi pentru a mări vizibilitatea egalităţii între bărbaţi şi femei.

Promovarea egalităţii între sexe


26



În ce mod beneficiază cetăţenii?E a reprezentat un adevărat motor al schimbărilor în ceea ce priveşte egalitatea între sexe, situaţia femeii îmbunătăţindu-se, inclusiv pe piaţa locuri-lor de muncă. Femeile au fost cele responsabile, în mare parte, pentru creşterea locurilor de mun-că în ultimii ani în UE, spre exemplu.

Legislaţia complexă a UE privind egalitatea între sexe stipulează dreptul de a beneficia de trata-ment egal în toate aspectele legate de domeniul profesional, cum ar fi remuneraţia, accesul la locuri de muncă, la formarea profesională, la concediul pentru creşterea copilului şi la asistenţa socială. Mai mult, legislaţia comunitară interzice discriminarea pe criterii sexuale în furnizarea de bunuri şi servicii.

UE încurajează politicile care contribuie la un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea privată: de exemplu, furnizarea unor ser-vicii corespunzătoare pentru îngrijirea copilu-lui, cât şi acordarea de concedii pentru creşte-rea copilului şi crearea unor condiţii de muncă flexibile de care să beneficieze atât bărbaţii, cât şi femeile. Acest lucru poate avea efecte pozitive asupra împărţirii responsabilităţilor familiale, asupra accesului la locurile de mun-că, asupra participării la viaţa civică şi politică, asupra creşterii oportunităţilor de avansare în carieră, asupra satisfacţiei profesionale sau asupra întemeierii unei familii.

Importanţa atingerii unui echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor se numără printre pri-orităţile Foii de parcurs pentru egalitatea între fe-mei şi bărbaţi a Comisiei Europene, care stabileşte măsuri pentru perioada 2006-2010. Această prio-ritate este evidenţiată şi în Pactul european pen-tru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, care reflectă hotărârea statelor membre ale UE privind punerea în aplicare a politicilor privind egalita-tea între sexe. Alianţa Europeană pentru Familii a

hotărât şi ea să elaboreze politici care să pună pe primul plan familia, cu respectarea în întregime a principiilor privind egalitatea între sexe.

În 2009, Comisia Europeană a lansat cu ocazia Zi-lei internaţionale a femeii o campanie la nivelul UE pentru a combate diferenţa de remunerare dintre bărbaţi şi femei, cu scopul de a creşte gra-dul de conştientizare cu privire la diferenţa de re-munerare dintre bărbaţi şi femei şi modul în care aceasta poate fi combătută.

Uniunea Europeană este angajată în continuarea eforturilor de promovare a egalităţii între sexe şi de susţinere a echilibrului între viaţa profesională şi cea personală. Una dintre sarcini va fi asigura-rea implementării şi aplicării adecvate a legislaţi-ei privind egalitatea între sexe. În general, atinge-rea egalităţii între sexe va implica atât abordarea stereotipurilor sociale şi culturale, cât şi sensibi-lizarea bărbaţilor şi încurajarea acestora să preia unele dintre responsabilităţilor familiale. O prio-ritate specială o reprezintă crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune pentru femei: acest lucru presupune, de exemplu, combaterea dife-renţelor de remunerare dintre femei şi bărbaţi, continuarea dezvoltării unor condiţii de muncă flexibile atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, facilitarea condiţiilor în care pot fi luate diverse concedii pentru probleme familiale, precum şi furnizarea unor servicii de creştere a copiilor şi a altor tipuri de servicii de calitate superioară.


Linkuri către alte publicaţii informativeB2 > Dreptul munciiC2 > Lupta împotriva discriminăriiC4 > Evoluţia demografică şi îmbătrânirea populaţiei

Alte informaţiiEgalitatea între sexe > http://ec.europa.eu/genderequalityDiferenţele între sexe în procesul de luare a deciziilor >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=762&langId=ro Campania privind diferenţa de remunerare dintre femei şi bărbaţi >http://ec.europa.eu/equalpayFoaie de parcurs pentru egalitatea între femei şi bărbaţi >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=422&langId=enAlianţa europeană pentru familii > http://ec.europa.eu/employment_social/families/index_en.html

Cuvinte cheieAbordarea integratoare a egalităţii între sexe >Familii >Egalitatea între bărbaţi şi femei >Discriminare >Echilibrul viaţă profesională/viaţă personală >Dialog social >Ocuparea forţei de muncă >Diferenţa de remunerare dintre femei şi bărbaţi >

http://ec.europa.eu/genderequality


http://ec.europa.eu/equalpay

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=422&langId=en

http://ec.europa.eu/employment_social/families/index_en.html

27

Comisia Europeană


C2

Lupta împotriva discriminării

Ştiaţi că?Discriminarea este des întâlnită, conform opiniei multor europeni:

aproape două treimi (61%) cred că aceasta se face pe criterii etnice;

jumătate sau mai mulţi dintre aceştia cred că motivul îl reprezintă vârsta (58%) şi handicapul (53%).

Una dintre valorile fundamentale ale UE prevede ca toţi cetăţenii să se poată bucura de o viaţă fără discriminare. Şi totuşi discriminarea există sub diverse forme şi în diferite domenii de activitate. Legislaţia vă protejează împotriva acesteia, însă prevederile legii nu sunt suficiente: de aceea, UE urmăreşte să creeze condiţiile propice pentru ca orice cetăţean să se bucure şi în practică de un tratament nediscriminatoriu.

Se poate vorbi de discriminare atunci când o per-soană sau un grup de persoane sunt tratate mai puţin favorabil decât altele prin prisma sexului, a rasei sau a originii etnice, a apartenenţei religioa-se sau a convingerilor, a handicapului, a vârstei sau a orientării sexuale.

Un exemplu de discriminare directă ar fi atunci când un proprietar de magazin refuză să angaje-ze persoane calificate din simplul motiv că aceş-

tia aparţin unei anumite rase sau origini etnice ori atunci când un angajator menţionează într-un anunţ de angajare că numai tinerii ar trebui să candideze, chiar dacă munca respectivă ar putea fi făcută la fel de bine de o persoană în vârstă.

Discriminarea poate fi, de asemenea, mai sub-tilă şi indirectă. Practici aparent neutre pot, de asemenea, dezavantaja diferite categorii de persoane.

Discriminarea aduce atingere drepturilor funda-mentale în Uniunea Europeană. Aceasta costă atât societatea, cât şi economia, din cauza exclu-derii persoanelor folositoare şi talentate de pe piaţa muncii şi din societate în genere. UE acţio-nează în vederea combaterii discriminării în mai multe moduri: prin legislaţie, finanţare, încuraja-rea schimbului de idei şi de bune practici, precum şi prin creşterea gradului de conştientizare.

Potrivit legislaţiei comunitare, este ilegal să i se interzică unei persoane accesul la un loc de mun-că sau la formare profesională pe motive de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Un anunţ pentru un post vacant care conţine o formulare de genul „nu angajăm persoane în vârstă sau fe-mei” nu este admisibil. Legislaţia comunitară vă protejează şi împotriva hărţuirii sau persecutării din motivele enunţate mai sus.

Normele privind discriminarea pe criterii sexuale sau rasiale sunt şi mai specifice şi includ şi accesul la sistemul de sănătate, la bunuri şi servicii şi lo-cuinţe; astfel, unei persoane nu i se poate refuza tratamentul medical pe criterii rasiale, spre exem-plu. Comisia Europeană a propus recent extinde-rea acestei protecţii jurisdicţionale şi asupra altor motive de posibilă discriminare (vârstă, handicap, religie sau convingeri, orientare sexuală).

UE sprijină, de asemenea, autorităţile naţionale în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor lor naţionale, în special prin proiecte şi schimburi de bune practici şi finanţează o reţea de organisme naţionale pentru egalitate. UE colaborează îndea-proape cu organizaţiile neguvernamentale active în acest domeniu, precum şi cu sindicatele.

Ce este discriminarea?

Combaterea discriminării: de ce şi cum?


28




În calitate de cetăţean european, există diferi-te posibilităţi de a vă reclama drepturile în ca-zul în care credeţi că aţi fost victima unui act discriminatoriu. Victimele discriminării îşi pot pleda cazurile în instanţele judecătoreşti naţi-onale. Există şi mecanisme alternative de solu-ţionare a disputelor, precum rapoartele admi-nistrative înaintate organismelor de apărare a

egalităţii sau concilierea. În paralel, asistenţa este furnizată şi de către organismele naţiona-le înfiinţate în vederea promovării tratamentu-lui nepărtinitor, indiferent de rasă sau origine etnică. Asociaţiile sau organizaţiile care luptă împotriva discriminării trebuie să aibă dreptul de a asista victimele discriminării în instanţele de judecată.

UE încurajează, de asemenea, întreprinderile să fie „actori implicaţi în combaterea discriminării” pe piaţa muncii, deoarece o forţă de muncă diver-sificată poate aduce plusvaloare întreprinderilor, datorită diverselor competenţe, experienţe, idei şi perspective şi deschiderii de noi oportunităţi de piaţă.

Eliminarea discriminării implică schimbarea comportamentului şi atitudinii oamenilor, combaterea stereotipurilor şi creşterea gradu-lui de conştientizare cu privire la problemele

existente. Printre acestea se numără în special populaţia de etnie romă, care constituie una din cele mai mari minorităţi etnice din Europa şi care este adeseori discriminată.

Prin urmare, Comisia implementează o campa-nie de informare la scară largă, „Pentru diversi-tate. Împotriva discriminării”, în vederea creşterii gradului de conştientizare, informării cetăţenilor cu privire la drepturile şi responsabilităţile lor şi promovării beneficiilor traiului într-o societate diversificată.

Activităţile de la nivel european, care spriji-nă eforturile naţionale, au ajutat mult la de-păşirea problemei discriminării – însă sunt necesare în continuare eforturi pentru a ga-ranta punerea adecvată în aplicare a legislaţiei împotriva discriminării.


Linkuri către alte publicaţii informative B2 > Dreptul munciiC1 > Egalitatea între sexe şi echilibrul

viaţa profesională/viaţa personalăF > Politica în practică

Alte informaţiiAcţiunea împotriva discriminării >http://ec.europa.eu/antidiscriminationCampania „Pentru diversitate. Împotriva discriminării” >www.stop-discrimination.infoAcţiunea UE în favoarea romilor >http://ec.europa.eu/roma

Cuvinte cheieDiscriminare > > Dialog socialOcuparea forţei de muncă > > HandicapEgalitate de şanse > > VârstăIncluziune socială > > Rasă şi origine etnicăReligie şi convingeri > > Orientare sexuală

http://ec.europa.eu/antidiscrimination

http://www.stop-discrimination.info

http://ec.europa.eu/roma

29

Comisia Europeană


C3 Incluziunea şi egalitatea

Combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale

Ştiaţi că?Aproximativ 80 de milioane de europeni trăiesc sub pragul sărăciei (stabilit la 60% din venitul mediu din ţara respectivă) şi, cu toate că a avea un loc de muncă reprezintă un mijloc important de apărare împotriva sărăciei, pentru aproximativ unul din doisprezece europeni activi pe piaţa muncii, acesta lucru nu este de ajuns.

Peste 80% dintre europeni consideră că rata sărăciei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani şi aproximativ 90% consideră că sunt necesare măsuri urgente.

Copiii din familii sărace au din ce în ce mai puţine şanse faţă de cei care duc un trai decent să aibă rezultate bune în şcoală şi să fie sănătoşi şi, cel mai probabil, vor avea dificultăţi de integrare pe piaţa muncii şi îşi vor găsi cu greu un loc în societate.

Combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale se numără printre cele mai importante obiective ale Uniunii Europene şi ale statelor membre. Sistemele noastre de protecţie socială sunt printre cele mai dezvoltate din lume şi, cu toate acestea, multor cetăţeni europeni nu li se permite încă accesul nemijlocit la viaţa socială şi economică, nivelul de trai fiind inacceptabil de scăzut, cu zeci de milioane de persoane trăind în sărăcie. 2010 este Anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, cu o serie de acţiuni şi activităţi destinate să aducă soluţii decisive la aceste probleme.

Agenda socială 2005-2010 a Comisiei Europene a propus ca anul 2010 să fie Anul european al lup-tei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale pentru a reafirma şi consolida angajamentul Uniunii în vederea unui impact decisiv asupra eradicării să-răciei. Decalajul creat de criza financiară are con-secinţe pentru toată lumea, însă persoanele cele mai vulnerabile din societăţile noastre sunt cele care vor suferi, probabil, cel mai mult.

Strategiile de incluziune activă cuprind asigurarea unor venituri adecvate, pieţe ale forţei de muncă axate pe incluziunea socială şi accesul la servicii

de calitate, concepute pentru a garanta că persoa-nele apte de muncă pot intra şi evolua pe piaţa muncii, asigurând, în acelaşi timp un nivel de trai decent celor care rămân în afara acesteia.

În acelaşi timp, este nevoie de protecţie socială şi de servicii de asistenţă adecvate pentru a soluţi-ona probleme precum lipsa adăpostului, starea precară de sănătate şi imposibilitatea de achitare a datoriilor. Eradicarea sărăciei presupune rupe-rea cercului vicios care conduce adesea la trans-miterea sărăciei din generaţie în generaţie – o capcană din care cu greu se poate ieşi.

Anul european are patru obiective principale:

recunoaşterea dreptului fundamental al cetă-•ţenilor de a trăi în demnitate şi de a participa activ în societate;

sprijinul public pentru politicile de incluziune •socială bazate pe responsabilităţi colective şi individuale;

promovarea unei societăţi mai coezive, • inclusiv reducerea sărăciei;

un angajament reînnoit de către UE şi statele •membre faţă de aceste obiective.

Printre activităţi se numără campanii de sensi-bilizare a opiniei publice, conferinţe, concursuri jurnalistice şi alte iniţiative care evidenţiază acţiuni de succes. Sunt implicate diferite cate-gorii, inclusiv cei care apără interesele persoa-nelor care sunt victime ale sărăciei, precum şi partenerii sociali, autorităţile locale şi regionale şi alte părţi ale societăţii civile. La nivel naţio-nal, se dezvoltă programe pentru adaptarea

Anul european 2010

30



În ce mod beneficiază cetăţenii?Acţiunea de la nivelul UE a sensibilizat forurile responsabile cu privire la existenţa excluziunii sociale şi a sărăciei şi a inclus aceste probleme pe agenda elaborării politicilor. Această acţiu-ne a încurajat statele membre să îşi îmbunătă-ţească performanţa în diferite domenii şi le-a ajutat să beneficieze de pe urma experienţelor pozitive ale ţărilor lor.

Pentru cei excluşi de societate sau afectaţi de să-răcie, UE depune toate eforturile pentru a îmbu-nătăţi condiţiile sociale existente şi şansele aces-tora de a avea un trai decent. Printre aceştia se numără persoanele care ocupă un loc de muncă remunerat deficitar, persoanele cu handicap sau aparţinând unei minorităţi etnice, cei care încear-că să îşi amelioreze competenţele sau copiii ai că-ror părinţi nu îşi permit să cumpere cele necesare unui trai normal.

obiectivelor Anului european la priorităţile na-ţionale, sprijinite de o campanie de informare la nivelul UE în vederea promovării sensibilizării opiniei publice şi înţelegerii.

Aceste activităţi sprijină Procesul de protecţie socială şi incluziune socială al UE, aflat în desfă-şurare, care coordonează şi sprijină eforturile sta-telor membre în vederea reformării şi dezvoltării sistemelor lor de protecţie socială.

Anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale va atrage atenţia asupra mo-dului în care sărăcia continuă să afecteze traiul atâtor cetăţeni europeni. Din această perspecti-vă, Anul european va sublinia necesitatea unor

politici sociale în vederea anticipării şi abordării noilor provocări, cum ar fi îmbătrânirea popula-ţiei din Europa, efectele globalizării şi necesita-tea ca toţi cetăţenii să aibă acces la tehnologiile informaţionale ale lumii moderne.


Linkuri către alte publicaţii informativeC2 > Lupta împotriva discriminării

Alte informaţiiProtecţia socială şi incluziunea socială >http://europa.eu/socialinclusionAnul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale >http://2010againstpoverty.europa.eu

Cuvinte cheieExcluziune socială >Discriminare >Sărăcie >Ocuparea forţei de muncă >Protecţie socială >Incluziune socială >

http://europa.eu/socialinclusion

http://2010againstpoverty.europa.eu

31

Comisia Europeană


C4 Incluziunea şi egalitatea

Evoluţia demografică şi îmbătrânirea populaţiei

Ştiaţi că?Potrivit estimărilor, rata dependenţei pentru persoanele de vârsta a treia – populaţia de peste 65 de ani raportată la populaţia activă – se va dubla până în anul 2060: în prezent, sunt patru persoane active la o persoană de peste 65 de ani; în 2060 vor fi numai două persoane active.

Până în 2060, se estimează că populaţia celor 27 de state membre actuale ale UE va creşte uşor de la 493 milioane de locuitori, cât numără în prezent, la 507 milioane.

Dacă, totuşi, nu ar exista fenomenul imigraţiei în deceniile următoare, populaţia ar scădea la 417 milioane.

Populaţia UE îmbătrâneşte şi înregistrează o creştere mai lentă sau chiar este în scădere în multe regiuni. Această situaţie are implicaţii semnificative pentru ocuparea forţei de muncă, pentru sistemul de sănătate şi de asistenţă pe termen lung şi pentru protecţia socială, inclusiv pensii. UE colaborează cu statele membre pentru a aborda problema demografică ca parte integrantă a strategiei pentru creşterea economică, locuri de muncă şi bunăstare socială. Planificarea adecvată este acum vitală pentru prosperitatea durabilă viitoare şi menţinerea solidarităţii între generaţii.

Îmbătrânirea populaţiei este efectul scăderii ratei natalităţii, combinat cu cel al creşterii speranţei de viaţă. Această tendinţă poate fi observată la ni-vel global, însă cu precădere în Europa. Generaţia „baby boom” se apropie de vârsta pensionării, acce-lerând îmbătrânirea populaţiei. Creşterea speranţei de viaţă înseamnă că, până în 2060, procentul per-soanelor peste 80 de ani din totalul populaţiei este estimat a fi aproape de trei ori mai mare decât în prezent, cu o creştere de la 4% la 11%.

Societatea noastră va trebui să se adapteze în di-verse domenii la aceste schimbări demografice, inclusiv în cazul pieţelor muncii, a sistemelor de protecţie socială, a sistemelor de pensii, a siste-melor de sănătate şi de asistenţă, a echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală, a poli-ticii de migrare şi a educaţiei.

Încurajarea îmbătrânirii active este în mod spe-cial importantă, deoarece îi ajută pe cei ajunşi la o vârstă înaintată să îşi păstreze locul de muncă şi să rămână activi şi implicaţi în viaţa societăţii pentru mai mult timp. Într-adevăr, îmbătrânirea activă este o strategie generală care reflectă o abordare a muncii din perspectiva ciclurilor de viaţă cu implicaţii pentru ocuparea locurilor de muncă, pentru afacerile sociale, pentru un trai sănătos şi pentru învăţarea de-a lungul vieţii.

Această strategie nu se rezumă numai la ocu-parea forţei de muncă şi la piaţa muncii: anga-jamentul civic şi voluntariatul reprezintă, de asemenea, domenii în care persoanele în vârstă îşi pot aduce în continuare contribuţia faţă de so-cietate şi beneficia în termeni de calitate a vieţii şi a sănătăţii proprii.

UE ajută statele membre să elaboreze politici care să răspundă provocărilor reprezentate de evoluţia demografică. Uniunea face toate aces-tea prin încurajarea schimbului de experienţe şi de studii în domeniu şi prin monitorizarea ten-dinţelor demografice şi a politicilor aferente din statele membre. UE elaborează politici în vede-rea reconcilierii vieţii profesionale cu cea de fa-

milie şi asigurării mai multor oportunităţi pentru lucrătorii în vârstă.

Alte domenii de politică importante se referă la mărirea productivităţii forţei de muncă europe-ne aflate în scădere prin intermediul educaţiei şi cercetării, precum şi la evitarea blocajelor de pe piaţa muncii prin intermediul imigrării şi al

Adaptarea la schimbare

32



În ce mod beneficiază cetăţenii?Schimbările demografice au un impact asupra as-pectelor importante de pe parcursul întregii noas-tre vieţi. Atunci când copiii pleacă de acasă, îşi doresc o locuinţă decentă şi accesibilă. Tinerii care se gândesc să îşi întemeieze o familie vor dori să ştie dacă se pot baza pe servicii bune de îngrijire a copilului şi de sănătate şi că un program flexibil de lucru le va permite să realizeze un echilibru între viaţa de familie şi cea profesională.

Cu ajutorul unor politici adecvate, adulţii îşi pot găsi locuri de muncă bune pe parcursul întregii vieţi, inclusiv atunci când se apropie de vârsta pensionării şi pot fi siguri că activităţile lor volun-

tare vor fi valorizate de societate. Pentru menţi-nerea persoanelor vârstnice în viaţa socială, va fi necesar ca acestea să aibă un venit adecvat şi acces la transport şi la alte servicii. Dacă sănăta-tea cetăţenilor devine delicată, aceştia vor dori să se poată baza pe servicii de îngrijiri medicale şi sociale de calitate.

Unele state membre reuşesc deja să ofere ast-fel de servicii cetăţenilor lor. UE încearcă să le sprijine pe celelalte să urmeze modelul acesto-ra, astfel încât toţi cetăţenii europeni să poa-tă privi spre viitor cu încredere, indiferent de vârsta pe care o au.

integrării. UE susţine, de asemenea, membrii gu-vernelor în procesul de consolidare a finanţelor publice, astfel încât acestea să poată răspunde, în următorii ani, nevoilor populaţiilor lor aflate în proces de îmbătrânire.

Un număr de instrumente şi iniţiative vin în spri-jinul acestei activităţi: Forumul demografic euro-pean şi grupul de experţi pe chestiuni legate de demografie, Raportul bienal privind viitorul de-mografic şi Alianţa europeană pentru familii.

Recesiunea cauzată de criza financiară din 2008 le îngreunează statelor membre posibilitatea de a spori oportunităţile de angajare pentru lucrăto-rii cu vârstă înaintată, de a investi în condiţii mai bune pentru familii, precum şi într-o educaţie mai bună şi în integrarea migranţilor. Recesiunea îngreunează, de asemenea, menţinerea unui sis-tem sănătos al finanţelor publice.

În 2010, Comisia analizează impactul recesiunii asupra abilităţilor statelor membre de a soluţi-ona problema demografică. Această analiză va fi realizată în cadrul Raportului privind viitorul demografic şi Forumului demografic din luna noiembrie. O problemă esenţială, având în ve-dere creşterea rapidă a numărului persoanelor care împlinesc vârsta de 60 de ani, va fi aceea a promovării îmbătrânirii active şi sănătoase. Crearea de oportunităţi pentru ca persoanele vârstnice să îşi folosească întregul potenţial va fi crucială pentru menţinerea calităţii vieţii aces-tora, precum şi pentru consolidarea solidarităţii dintre generaţii.


Linkuri către alte publicaţii informativeC3 > Excluziunea socială şi sărăciaF > Politica în practică

Alte informaţiiSoluţionarea problemei demografice în UE >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=502&langId=roAlianţa europeană pentru familii >http://ec.europa.eu/employment_social/emplweb/families

Cuvinte cheieDemografie >Învăţarea de-a lungul vieţii >Îmbătrânire >Familii >Egalitate de şanse >Egalitate între sexe >Ocuparea forţei de muncă >Protecţie socială >


http://ec.europa.eu/employment_social/emplweb/families

33

Comisia Europeană


C5

Sistemul de pensii

Ştiaţi că?În deceniul 1998-2008, rata ocupării forţei de muncă pentru lucrătorii cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani a crescut de la 36% la peste 45%.

Fără reforme permanente, până în 2050, proporţia persoanelor peste 75 ani aflate în pragul sărăciei ar putea ajunge la 30% sau chiar mai mult.

Sistemul de pensii reprezintă o preocupare majoră pentru UE şi cetăţenii săi. Riscul sărăciei la vârsta pensionării a devenit mai frecvent şi UE depune toate eforturile pentru a asigura că pensiile oferă suficiente venituri şi siguranţă financiară cetăţenilor de vârsta a treia. Sistemele fiabile de pensii au devenit totuşi mai complicate odată cu creşterea speranţei de viaţă: pe măsură ce durata vieţii creşte, proporţia timpului petrecut ca angajat scade dacă pensionarea se face la vârsta „normală”, făcând mai dificilă acordarea de pensii satisfăcătoare pentru toată lumea. În schimb, UE a încercat stimularea interesului pentru prelungirea activării în câmpul muncii şi a depus eforturile necesare pentru ca cetăţenii să nu piardă drepturile de pensionare în cazul schimbării locului de muncă sau al mutării într-un alt stat membru. .

UE colaborează cu statele membre pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a sisteme-lor de pensii. O parte din acest demers implică încurajarea cetăţenilor să petreacă o perioadă cât mai mare de timp în câmpul muncii. Cu cât aceştia activează mai mult pe piaţa muncii, cu atât mai mult contribuie la proiectele privind siguranţa socială, bucurându-se de beneficii

mai însemnate în momentul pensionării. De asemenea, UE încurajează schimbul de infor-maţii privind sistemele de pensii ale statelor membre. Schimbul de bune practici poate aju-ta la crearea de sisteme financiare viabile şi la încurajarea mobilităţii, în condiţiile în care lu-crătorii se vor preocupa mai puţin de problema primirii unei pensii.

UE a propus o Directivă privind portabilitatea dreptului la pensie care urmăreşte să garanteze pensionarilor pensia integrală care li se cuvine şi, în special, pensia suplimentară, chiar şi în con-diţiile în care îşi schimbă locul de muncă sau se mută în altă ţară. Pensiile portabile vor asigura mobilitatea cetăţenilor, care nu mai riscă să ajun-gă în pragul sărăciei la momentul pensionării.

Portabilitatea pensiilor este un element cheie în promovarea mobilităţii lucrătorilor. Dacă anga-jaţii pot conta pe primirea aceluiaşi nivel al pen-siei în cazul schimbării locului de muncă sau al mutării în altă ţară, aceştia au toate şansele să devină mai mobili. În acelaşi timp, promovarea mobilităţii lucrătorilor este unul dintre obiecti-vele fundamentale ale UE, în condiţiile în care aceasta sprijină o mai bună integrare şi ajută la reducerea ratei şomajului.

Portabilitatea pensiilor


34



În ce mod beneficiază cetăţenii?Cetăţenii vor beneficia de ameliorarea portabili-tăţii pensiilor şi de reformele sistemelor de pensii în general. Odată cu implementarea Directivei privind portabilitatea dreptului la pensie, vă veţi putea schimba locul de muncă sau reşedinţa fără a vă mai face probleme în privinţa pensiei dum-neavoastră suplimentare. Obiectivul este garan-tarea unei pensii pentru fiecare lucrător, indife-rent dacă şi-a schimbat locul de muncă sau s-a mutat în străinătate.

Reforma schemelor de pensii ar trebui să facă re-ferire la un cuantum de pensii viabil şi adecvat, indiferent de schimbările demografice şi de mobi-litatea pensionarilor. În condiţiile modificărilor de

ordin demografic, un număr mai mic de persoane contribuie la proiectele privind asistenţa socială şi un număr mai mare de oameni se bucură de avan-tajele lor. Reformele ar trebui să asigure că cetăţe-nii rămân pe piaţa muncii cât mai mult timp şi că, la vârsta a treia, toţi pot primi beneficiile adecvate, evitând să ajungă în pragul sărăciei.

Reformele sistemelor de pensii contribuie, de ase-menea, la creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă în rândul lucrătorilor în vârstă. Reformele sistemelor de pensii fac parte din măsurile de in-cluziune activă care ajută persoanele excluse să pă-trundă pe piaţa muncii şi le oferă stimulente pentru a rămâne pe piaţa muncii cât mai mult timp.

Pentru a asigura viabilitatea sistemelor de pen-sie, mai este necesară derularea multor activităţi. Pentru a răspunde evoluţiei demografice, UE şi statele membre trebuie să depună eforturi mai mari pentru a-i încuraja pe lucrătorii în vârstă să rămână în câmpul muncii cât mai mult timp.

Din cauza schimbărilor demografice, presiunea asupra schemelor publice de pensii va continua mai degrabă să crească decât să scadă. Pentru a asigura durabilitatea şi adecvarea generală a pen-siilor, trebuie utilizate mai mult scheme de pensii private. Astfel, trebuie găsit echilibrul perfect în-tre finanţările publice şi private pentru ca niciu-nul dintre sisteme să nu devină suprasolicitat şi incapabil să ofere pensii adecvate.


Linkuri către alte publicaţii informativeD1 > Mobilitatea locului de muncăD2 > Drepturile dumneavoastră de securitate socialăC4 > Evoluţia demografică şi îmbătrânirea populaţiei

Alte informaţiiFurnizarea de pensii adecvate şi portabile >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=752&langId=ro

Cuvinte cheiePensii >Mobilitate >Evoluţie demografică >Portabilitate >


35

Comisia Europeană


C6

Sistemul medical şi de îngrijire pe termen lung

Ştiaţi că?În medie, 26% din PIB-ul Uniunii Europene se cheltuieşte pentru toate formele de protecţie socială – prestaţii de şomaj, ajutor social şi ajutor pentru venit, pensii şi sistemul medical şi de îngrijire pe termen lung.

Segmentul de populaţie peste 80 de ani din UE se estimează că va creşte cu mult peste 50% între 2010 şi 2030, determinând o creştere a cererii de servicii de îngrijire pe termen lung.

Accesul la asistenţa medicală şi socială este unul dintre drepturile dumneavoastră fundamentale. Venitul sau gradul de bunăstare nu ar trebui să aibă nicio legătură cu acordarea de asistenţă. Mai mult, costurile asistenţei medicale nu ar trebui să creeze sărăcie. UE depune toate eforturile pentru a îmbunătăţi sistemul medical şi de îngrijire pe termen lung şi pentru a elimina inegalităţile dintre asistenţa de care se bucură cetăţenii statelor membre şi aspectele legate de nivelul socio-economic. Totuşi, pe măsură ce populaţia Europei îmbătrâneşte, necesitatea îngrijirii pe termen lung creşte. Planurile de îngrijire pe termen lung trebuie să fie elaborate în continuare şi actualizate pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute.

Asigurarea serviciilor medicale şi de îngrijire pe termen lung intră în competenţa statelor mem-bre şi UE nu se intervine în structura sistemelor medicale şi de îngrijire pe termen lung ale aces-tora. Cu toate acestea, UE aduce beneficii tuturor cetăţenilor săi în domeniul sănătăţii, deoarece le permite acestora să fie trataţi într-o ţară pe care o vizitează în aceeaşi manieră cu cei care locuiesc în ţara respectivă. De asemenea, calitatea siste-melor naţionale beneficiază de contactul şi coo-perarea cu alte servicii naţionale.

Starea de sănătate are un impact major asupra tuturor aspectelor vieţii. Poate chiar fi elementul care determină şansele în viaţă – abilitatea de a avea rezultate şcolare bune, de a găsi un loc de muncă satisfăcător, de a avansa în carieră. Protecţia socială poate asigura accesul tuturor

la sistemul de sănătate – chiar a celor care sunt mai greu de contactat, cum ar fi persoanele dez-avantajate, care, de cele mai multe ori, necesită aceste servicii, dar nu le solicită. Pentru a asigura că toţi cetăţenii beneficiază de un sistem adecvat de sănătate, UE colaborează cu statele membre şi coordonează reforme care pot moderniza sis-temele medicale şi de îngrijire.

Creşterea cererii de servicii de îngrijire pe termen lung a creat presiune asupra schemelor medica-le. Planurile de asigurare privată devin din ce în ce mai folosite. UE depune toate eforturile pen-tru a realiza echilibrul adecvat între finanţarea pe termen lung publică şi privată a serviciilor medi-cale, pentru a asigura că niciun sistem nu devine suprasolicitat şi că nimănui nu îi este refuzată asistenţa atunci când o solicită.

Cardul european de asigurare de sănătate a fost introdus în urmă cu 5 ani şi uşurează solicitarea de servicii medicale atunci când călătoriţi în alte state membre (precum şi în Liechtenstein, Nor-vegia, Islanda sau Elveţia). Cardul garantează dreptul de a beneficia de tratament în străinătate şi simplifică procedurile necesare pentru a avea acces la tratament. Cu acest card, orice taxă plăti-tă va fi rambursată.

Toţi cetăţenii UE care sunt asiguraţi sau acoperiţi în cadrul unui sistem public de asigurări sociale au dreptul la cardul european de asigurare de să-nătate şi o treime din populaţia UE (180 de mili-oane de persoane) deţin deja unul. Îl puteţi obţi-ne gratuit de la instituţia la care sunteţi asigurat.

Cardul european de asigurare de sănătate


36



În ce mod beneficiază cetăţenii?Coordonarea dintre statele membre şi schimbul de bune practici vă vor facilita accesul la sistemul medical şi la îngrijirea pe termen lung.

Un obiectiv important este reducerea inegalită-ţilor în ce priveşte tratamentul medical în funcţie de factorii socio-economici şi de statul membru, astfel încât toţi cetăţenii să poată beneficia de

un sistem medical şi de îngrijire pe termen lung de calitate superioară. Experienţa cu privire la cardul de sănătate arată beneficiile coordonării dintre sistemele de asigurări sociale, care asigu-ră că cetăţenii nu îşi pierd drepturile de asigurări sociale atunci când călătoresc în Europa. Siste-mul de coordonare în Europa va fi în continuare modernizat şi actualizat în 2010.

UE trebuie să îşi continue eforturile şi să asiste statele membre în ce priveşte structura sistemu-lui de sănătate. În special, resursele sistemului de sănătate vor trebui gestionate cu mai multă aten-ţie. Pe măsură ce solicitarea de asistenţă creşte în condiţiile în care populaţia Europei îmbătrâneşte, şi cererea de personal specializat creşte. Se iau, de asemenea, măsurile pentru ca personalul me-dical să lucreze de aşa manieră încât să se poată ocupa de un număr cât mai mare de pacienţi, fără a afecta calitatea actului medical.

Chiar dacă inegalităţile privind accesul la siste-mul de sănătate au fost mult reduse, este încă nevoie de multe eforturi în acest domeniu. In-egalităţile vor putea fi şi mai mult reduse prin

abordarea factorilor fundamentali de risc prin promovarea normelor de sănătate şi reducerea incidenţei anumitor boli care afectează seg-mentele mai sărace ale populaţiei. Mai mult, activităţile de prevenire trebuie intensifica-te, astfel încât necesitatea de asistenţă să fie redusă în viitor.

În plus, vor trebui continuate eforturile de com-batere a inegalităţilor sociale inerente care sunt deseori cauza primordială a diferenţei între sis-temele de sănătate. În acest sens, trebuie conti-nuată reducerea sărăciei şi elaborarea şi dezvol-tarea politicilor de integrare socială. O scădere a inegalităţii sociale este o modalitate directă de reducere a inegalităţii din sistemele de sănătate.


Linkuri către alte publicaţii informativeD2 > Drepturile dumneavoastră de securitate socialăC4 > Declinul demografic şi îmbătrânirea populaţiei

Alte informaţiiAsistenţă medicală >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=754&langId=roÎngrijiri pe termen lung >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=792&langId=roCardul european de asigurare de sănătate >http://ehic.europa.eu

Cuvinte cheieServicii medicale >Egalitate socială >



http://ehic.europa.eu

37

Comisia Europeană


D

Ştiaţi că?1 din 14 europeni îşi schimbă domiciliul anual.

Aproximativ 1 din 5 lucrători europeni îşi schimbă locul de muncă anual.

EURES, portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă, oferă acces zilnic la 700 000 de locuri de muncă vacante în Europa.

Într-o Europă extinsă, într-o lume globalizată, mobilitatea devine o problemă din ce în ce mai importantă pe care oamenii trebuie să o abordeze atât ca cetăţeni, cât şi ca lucrători. Ca parte a procesului de dezvoltare a unei economii europene moderne şi progresive, UE ia măsuri care să faciliteze mobilitatea ocupaţională, dar şi geografică a persoanelor active, asigurând în acelaşi timp primirea pensiilor şi a prestaţiilor.

În Europa, mobilitatea locurilor de muncă a fost întotdeauna foarte redusă, atât în ceea ce pri-veşte mobilitatea ocupaţională, cât şi cea geo-grafică, pentru a ocupa un loc de muncă într-o altă regiune sau ţară. Totuşi, având în vedere integrarea economică sporită şi creşterea nu-mărului călătoriilor personale, cetăţenii devin din ce în ce mai conştienţi de oportunităţile de şedere şi de muncă în străinătate şi se simt mai confortabil cu această idee.

Majoritatea tinerilor europeni consideră foarte pla-uzibilă ideea unei deplasări în străinătate pentru a munci, chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp.

Prin urmare, UE şi statele membre trebuie să conlucreze pentru a facilita situaţia acelor cetă-ţeni care sunt deschişi la ideea de a se depla-sa în străinătate pentru a asigura punerea în practică a ideii.

În acest sens, UE a adoptat legi care coordo-nează sistemele de asigurări sociale din sta-tele membre. Atunci când lucrătorii ştiu că pensiile şi asigurările sociale nu vor fi puse în pericol dacă îşi schimbă locul de muncă sau dacă lucrează într-o ţară străină, aceştia au toată şansele de a fi mai încrezători în ideea de a deveni mai mobili.

O forţă de muncă mobilă aduce multe beneficii pentru Europa. Mobilitatea sprijină reducerea şo-majului, deoarece lucrătorii pot circula mai uşor între diferite regiuni şi ţări, pe o piaţă a muncii care cuprinde întreaga Europă. De asemenea, econo-mia înregistrează şi ea beneficii, deoarece anga-jatorii pot completa mai bine locurile de muncă libere, iar angajaţii pot dobândi abilităţi noi.

UE urmăreşte să ofere cetăţenilor cât mai mul-te informaţii despre mobilitate. EURES, portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă, oferă cetăţenilor accesul la oferte de lo-curi de muncă din toate statele membre şi per-mite afişarea online a CV-ului pentru a putea fi accesat direct de angajatori. De asemenea, re-ţeaua EURES de consilieri specializaţi în proble-me de mobilitate oferă informaţii practice despre munca în străinătate, cum ar fi despre drepturile la pensie şi sistemele de asigurări sociale.

Mobilitatea locurilor de muncă

Promovarea mobilităţii

38



În ce mod beneficiază cetăţenii?Aveţi dreptul de a lucra oriunde în Europa şi veţi avea dreptul la pensii, asigurări sociale şi servicii medicale. De asemenea, mobilitatea creşte şan-sele de a găsi un loc de muncă adecvat, deoarece cetăţenii europeni au dreptul de a munci în ori-care stat membru al UE, extinzând căutarea unui loc de muncă peste frontierele ţării natale. Mun-ca în străinătate poate fi, de asemenea, benefică pentru ocuparea viitoare a forţei de muncă, prin sprijinirea dobândirii de noi competente şi a unei experienţe mai bogate, precum limbile străine şi competenţele interculturale.

În prezent, ca rezultat al activităţilor UE, lucră-torii se pot stabili în străinătate mult mai uşor decât în trecut. Procedurile administrative au fost eficientizate, iar procesul de solicitare a pensiilor sau de acordare a serviciilor medicale a devenit mult mai simplu. În plus, schimba-rea unui loc de muncă sau a ţării de domiciliu se realizează mult mai uşor. Iniţiative precum EURES şi Zilele europene ale locurilor de mun-că oferă un acces direct la informaţii despre munca în străinătate, dar şi despre locurile de muncă libere din toată Europa.

Recent, mobilitatea lucrătorilor a înregistrat o creştere, dar UE şi statele membre trebuie să con-tinue promovarea mobilităţii. Statele membre trebuie să eficientizeze în continuare practicile administrative, astfel încât stabilirea în străinăta-te să fie mai puţin complicată. Planul european de acţiune privind mobilitatea locurilor de mun-că pentru 2007 a solicitat statelor membre să ia măsuri în toate aceste domenii, precum şi să le încurajeze să introducă mobilitatea ocupaţiona-lă şi geografică în strategiile naţionale privind ocuparea forţei de muncă.

De asemenea, statele membre trebuie să conti-nue să-şi coordoneze politicile şi să împărtăşeas-că cele mai bune practici. Schemele de învăţare reciprocă pentru măsurile de mobilitate pot fi utilizate pentru a sprijini coordonarea şi schim-bul de informaţii despre mobilitate, precum şi îmbunătăţirea strategiilor privind mobilitatea.

Cu toate acestea, o lipsă de informaţii cu privire la mobilitatea din Europa persistă încă. Pentru a înţe-lege mai bine factorii care influenţează mobilita-tea lucrătorilor europeni, sunt necesare mai multe studii şi analize. Astfel de informaţii pot fi folosite în vederea unei mai bune orientări a strategiilor privind mobilitatea şi a eficientizării acestora.


Linkuri către alte publicaţii informativePentru informaţii suplimentare despre temele de la capitolul Mobilitate, consultaţi toate publicaţiile din seria D.

A3 > Flexicuritatea

Alte informaţii Libera circulaţie a lucrătorilor >http://ec.europa.eu/free-movement-of-workersPortalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă >http://eures.europa.eu

Cuvinte cheieMobilitate >Pensii >Asigurări sociale >EURES >

http://ec.europa.eu/free-movement-of-workers

http://eures.europa.eu

39

D1

Comisia Europeană


Eliminarea barierelor din calea mobilităţii locurilor de muncă

Ştiaţi că? Peste 70% din tinerii lucrători consideră că în cariera lor vor necesita o anumită mobilitate.

2% din cetăţenii activi trăiesc şi muncesc într-un alt stat membru.

Libera circulaţie a lucrătorilor este una dintre libertăţile fundamentale ale Uniunii Europene. Acest aspect este consacrat de articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (fostul articol 39 CE), menţionat de Regulamentul 1612/68 şi de Directiva 2004/38/EC (directiva privind dreptul de şedere), însă a fost dezvoltat, de asemenea, de jurisprudenţa Curţii de Justiţie. Acest articol le oferă cetăţenilor europeni un drept individual de a circula liber în Europa pentru a lucra şi a locui într-un alt stat membru, fără a fi discriminat pe motiv de naţionalitate.

O mobilitate mai mare a lucrătorilor este con-siderată a fi extrem de benefică atât pentru UE, cât şi pentru economia europeană. Aceasta lăr-geşte sursa de talente pe care companiile o au la dispoziţie atunci când recrutează personal şi promovează integrarea europeană prin reunirea persoanelor din diverse state membre.

În mod concret, libera circulaţie a lucrătorilor în UE stipulează dreptul:

de a căuta un loc de muncă într-o ţară străină; •

de a lucra în ţara respectivă fără a avea nevoie •de un permis de muncă;

de a locui acolo în acest scop; •

de a rămâne acolo chiar şi după încheierea •contractului de muncă;

de a beneficia de un tratament egal cu resor-•tisanţii statului respectiv în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii, condiţiile de lucru şi toate celelalte avantaje sociale şi fiscale.

Cu toate acestea, mobilitatea este încă limitată de obstacole, precum costurile, procedurile ad-ministrative, lipsa informaţiilor şi, deşi s-au înre-gistrat progrese, de recunoaşterea calificărilor naţionale de către alte ţări.

În ceea ce priveşte cele mai recente valuri de ex-tindere ale UE, se aplică anumite restricţii referi-toare la ocuparea forţei de muncă în cazul resor-tisanţilor din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovenia, Slovacia şi Ungaria, până la 7 ani după aderarea ţărilor lor la UE (Bulgaria şi România la 1 ianuarie 2007, celelalte la 1 mai 2004).

Portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă (EURES) facilitează libera circu-laţie a lucrătorilor în UE. Accesibil în 25 de limbi, portalul este un ghişeu unic care oferă informaţii despre mobilitatea locurilor de muncă: de obicei,

peste 1,5 milioane de locuri de muncă sunt dis-ponibile online pentru posturi din toată Europa. O reţea de peste 800 de consilieri oferă asistenţă personalizată celor care au întrebări cu privire la mobilitatea lucrătorilor.

Mai multă mobilitate


40



În ce mod beneficiază cetăţenii?Acquis-ul comunitar în domeniul liberei circulaţii a lucrătorilor, facilitează mobilitatea ocupaţiona-lă şi transfrontalieră. În general, persoanele din afara UE trebuie să obţină un permis de muncă pentru a putea lucra într-un stat membru UE.

Uniunea Europeană coordonează sistemele na-ţionale de asigurări sociale pentru a vă proteja drepturile când vă deplasaţi şi pentru a transfor-ma libera circulaţie într-o opţiune reală pentru dumneavoastră.

Cu ajutorul unor servicii precum EURES, vă puteţi deplasa mult mai uşor pentru a găsi un loc de muncă – în interiorul sau în afara statului mem-bru al cărui resortisant sunteţi – şi puteţi vedea ce oportunităţi există în întreaga UE înainte de a vă decide să vă mutaţi.

Găsirea unui loc de muncă în străinătate a fost simplificată datorită eforturilor depuse de mul-tă vreme de UE pentru asigurarea recunoaşterii reciproce a calificărilor, astfel încât certificate-le care sunt valabile într-o ţară să fie valabile în toate ţările UE.

În cazul în care v-aţi stabilit într-un alt stat mem-bru pentru a lucra şi consideraţi că drepturile dumneavoastră nu sunt respectate de autori-tăţile naţionale, puteţi: căuta o cale de atac în faţa autorităţilor naţionale; depune o plângere la Comisia Europeană; solicita asistenţă prin in-termediul sistemului SOLVIT sau al Serviciului de orientare pentru cetăţeni.

În ciuda progresului înregistrat până în prezent, mai sunt încă multe obstacole de depăşit în ve-derea creşterii mobilităţii lucrătorilor europeni şi mulţi cetăţeni nu îşi cunosc opţiunile privind mobilitatea.

Comisia intenţionează să publice o comunicare privind acquis-ul juridic în domeniul liberei cir-culaţii a lucrătorilor în 2010. Această comunicare va prezenta ultimele evoluţii în materie de liberă circulaţie, inclusiv cauze mai recente prezentate în faţa Curţii.

Într-un context mai general, Comisia are în ve-dere o comunicare privind „o zonă europeană a drepturilor pentru toţi cetăţenii” în 2011. Acest document ar trebui să evidenţieze un număr de măsuri concrete care să faciliteze accesul cetăţe-nilor la drepturi în ceea ce priveşte nediscrimina-rea, egalitatea şi libera circulaţie.

De asemenea, UE şi statele membre conlucrează pentru a informa oamenii şi pentru a încuraja o mai mare mobilitate a lucrătorilor. EURES trebuie dezvoltă mai multe acţiuni concrete, precum Zi-lele europene ale locurilor de muncă, care să per-mită interconectarea cu alte reţele de ocupare a forţei de muncă şi schimbul de bune practici.

Programele de învăţare de-a lungul vieţii trebuie încurajate, în special cele din domeniul ştiinţe-lor şi al tehnologiilor informaţionale şi comuni-caţionale, pentru a oferi lucrătorilor abilităţile şi cunoştinţele necesare atunci când caută să îşi schimbe locul de muncă sau să lucreze în străină-tate. O parte din provocare constă în integrarea deplină a celor mai noi state membre pe o piaţă europeană a muncii tot mai vastă.


Linkuri către alte publicaţii informativeB2 > Dreptul munciiD2 > Drepturile dumneavoastră de securitate socială

Alte informaţiiLibera circulaţie a lucrătorilor >http://ec.europa.eu/free-movement-of-workersPortalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă >http://eures.europa.euSOLVIT > http://ec.europa.eu/solvit/site/index_ro.htmServiciul de orientare pentru cetăţeni >http://ec.europa.eu/citizensrights/front_end/index_ro.htm

Cuvinte cheieMobilitate >EURES >Libera circulaţie a lucrătorilor >Portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă >

http://ec.europa.eu/free-movement-of-workers

http://eures.europa.eu

http://ec.europa.eu/solvit/site/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/citizensrights/front_end/index_ro.htm

41

Comisia Europeană


D2

Drepturile de asigurări sociale

Ştiaţi că?În 2007, 10,5 milioane de europeni au locuit într-un alt stat membru UE decât cel în care s-au născut Această cifră reprezintă 2,1% din populaţie.

Peste un milion de oameni trec o frontieră naţională zilnic pentru a munci.

În fiecare an aproximativ 250 000 de persoane pot exporta un procent din drepturile lor de pensie atunci când se pensionează, deoarece au lucrat în mai mult de o ţară membră a UE.

Menţinerea drepturilor dumneavoastră de asigurări sociale reprezintă un aspect esenţial atunci când vă deplasaţi în interiorul Uniunii Europene. Dispoziţiile UE privind coordonarea asigurărilor sociale nu înlocuiesc sistemele naţionale, ci le coordonează. UE creează punţi între sisteme pentru a asigura protecţia drepturilor de asigurări sociale ale persoanelor care se deplasează. Vă puteţi baza pe dispoziţiile UE privind asigurările sociale în statele membre UE şi SEE (UE+ Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) şi în Elveţia. Au fost încheiate, de asemenea, acorduri între UE şi ţări terţe.

Sistemele de asigurări sociale din UE sunt coor-donate de peste 50 de ani. Noile regulamente, 883/2004 şi 987/2009, denumite „coordonarea modernizată a asigurărilor sociale în UE”, vor intra în vigoare la 1 mai 2010. Aceste norme abordează probleme pe care le puteţi întâmpina atunci când vă stabiliţi în alt stat membru: ce ţară este respon-sabilă de contribuţiile dumneavoastră la asigurări-le sociale, cine suportă costurile îngrijirilor medi-cale pe durata deplasării într-o altă ţară UE, cine vă va plăti pensia dacă aţi lucrat în străinătate etc.

Fiecare stat membru are libertatea de a decide cine va fi asigurat în temeiul legislaţiei sale, ce prestaţii sunt acordate şi în ce condiţii. Însă co-ordonarea stabileşte norme comune care asigură că aplicarea diverselor legislaţii naţionale nu va afecta negativ persoanele care îşi exercită drep-tul la libera circulaţie.

Aceste principii sunt:

Unitatea legislaţiei aplicabile: vi se aplică legis-•laţia unui singur stat membru odată. În gene-ral, veţi fi asigurat în ţara în care lucraţi.

Egalitate de tratament: atunci când vi se aplică •legislaţia unui stat membru, veţi avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca resortisanţii statului respectiv.

Agregare: atunci când trebuie îndeplinite anu-•mite condiţii pentru a avea dreptul la o pre-staţie, perioadele de asigurare, de domiciliere sau de muncă în temeiul legislaţiei altor state membre trebuie luate în considerare.

Caracterul exportabil al anumitor prestaţii: •atunci când aveţi dreptul la o prestaţie într-un stat membru, puteţi să o primiţi în continuare, chiar dacă vă mutaţi.

Transformarea principiilor liberei circulaţii şi egalităţii de tratament într-o realitate cotidiană pentru cetăţenii UE reprezintă o prioritate per-manentă a Comisiei. În 2009, Comisia a condus o campanie de comunicare reuşită cu privire la car-dul european de asigurare de sănătate. În 2010, eforturile sale în materie de comunicare se vor concentra pe aspectul mai cuprinzător al coor-donării tuturor drepturilor de asigurări sociale.

Coordonarea sistemelor de asigurări sociale


42



UE lucrează la modernizarea schimbului de infor-maţii între statele membre. Coordonarea moder-nizată a asigurărilor sociale stabileşte baza legală

pentru schimbul electronic de date între institu-ţiile naţionale. Aceasta ar trebui să simplifice şi să eficientizeze procedurile dintre statele membre.

În cadrul unei coordonări modernizate, statele membre au obligaţia de a oferi asistenţă activă şi informaţii şi de a îndeplini obiectivele con-crete de eficienţă, livrare rapidă şi accesibilitate. Acestea vă vor uşura revendicarea prestaţiilor de asigurări sociale.

Datorită coordonării, UE asigură caracterul ex-portabil al pensiilor legale, de exemplu. Acest aspect înseamnă că, dacă aţi lucrat în mai multe state membre, fiecare vă va plăti o pensie potrivit perioadei în care aţi fost asigurat acolo. În anumi-te condiţii, puteţi de asemenea exporta tempo-rar indemnizaţia de şomaj, în timp ce vă căutaţi un loc de muncă într-un alt stat membru.

Până în prezent, au fost emise 180 milioane de carduri europene de asigurare de sănătate (aco-perind 36% din populaţia UE). Acest card face dovada dreptului dumneavoastră la tratament medical într-un mod recunoscut de prestatorii de servicii de sănătate din întreaga Europă. Este astfel asigurat faptul că veţi obţine acelaşi acces la sistemul public de sănătate (de exemplu, un medic, o farmacie, un spital sau un centru de în-grijiri medicale) pe care îl au şi resortisanţii ţării pe care o vizitaţi.

Deşi s-a înregistrat un progres semnificativ în do-meniul coordonării, se mai pot realiza îmbună-tăţiri. De exemplu, reglementările în vigoare tre-buie evaluate pentru a determina dacă acestea trebuie adaptate la noile modele de mobilitate a forţei de muncă, bazate pe o mobilitate de scurtă durată sau cu o frecvenţă crescută.

Accesul la informaţii trebuie să devină mai uşor, pentru a promova mobilitatea şi a asigura că ce-tăţenii îşi înţeleg drepturile de asigurări sociale.

Modernizarea schimbului de informaţii



Linkuri către alte publicaţii informativeC5 > PensiiD1 > Eliminarea barierelor din calea mobilităţii locurilor de muncă

Alte informaţiiCoordonarea sistemelor de asigurări sociale >http://ec.europa.eu/social-security-coordinationAsistenţă medicală în străinătate >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=509&langId=ro

Cuvinte cheieAsigurări sociale >Pensii >Ehic >Asistenţă medicală >

http://ec.europa.eu/social-security-coordination


43

Comisia Europeană


E

Ştiaţi că?Anual, FSE sprijină aproximativ 3,5 milioane de persoane să intre pe piaţa muncii, inclusiv aproape 2 milioane de persoane şomere sau inactive, 200 000 de persoane marginalizate sau dezavantajate şi 1,2 milioane de femei şomere sau inactive. De asemenea, fondul susţine formarea profesională a 4 milioane de persoane.

De la lansarea sa în 2007, EGF a oferit sprijin unui număr de aproximativ 46 000 de lucrători disponibilizaţi în urma schimbărilor survenite în structura comerţului mondial şi a crizei economice. În cursul anului 2008, 69% din lucrătorii sprijiniţi de EGF au găsit noi locuri de muncă.

Finanţările comunitare care privesc politica socială şi de ocupare a forţei de muncă sunt obţinute, în principal, din trei fonduri: Fiecare dintre ele are propriile condiţii şi domenii de acţiune. Statele membre sunt responsabile, în principal, de politica socială şi de ocupare a forţei de muncă. Finanţările comunitare din aceste domenii vizează sprijinirea şi completarea eforturilor naţionale.

Deşi fondurile lucrează împreună, acestea totuşi diferă: FSE investeşte în punerea în aplicare a po-liticilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă în statele membre, sprijinind activităţi care altfel nu ar fi posibile. În plus, cooperarea transnaţională şi interregională a reprezentat o caracteristică de succes a activităţilor FSE.

PROGRESS vizează mai mult nivelul politic, cu activităţi care urmăresc argumentarea analizei şi a formulării politicilor. Atât FSE, cât şi PROGRESS

sunt alcătuite din programe multianuale care susţin obiective strategice pe termen lung.

EGF diferă de celelalte două fonduri, deoarece vizează activităţi în teren de care beneficiază lu-crătorii şi companiile şi reprezintă un răspuns la o criză specifică de dimensiune europeană. Fon-dul oferă un sprijin unic, limitat în timp, orientat direct către sprijinirea lucrătorilor care au suferit disponibilizări cauzate de probleme comerciale sau care au fost afectaţi de criză.

FSE a fost înfiinţat pentru a reduce diferenţele de prosperitate şi de standarde de viaţă din UE şi pentru a promova, astfel, bunăstarea economi-că şi socială. Fondul social european finanţează proiectele care promovează ocuparea forţei de muncă şi sprijină cetăţenii în dezvoltarea compe-tenţelor şi educaţiei, îmbunătăţindu-le perspec-tivele profesionale.

PROGRESS, programul european 2007-2013 pen-tru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate soci-ală urmăreşte să consolideze sprijinul european acordat statelor membre în vederea atingerii obiectivelor Agendei sociale – locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o societate mai coezivă din punct de vedere social.

EGF urmăreşte să combată potenţialele efecte negative ale globalizării şi să reconcilieze obiec-tivele de creştere economică şi coeziune socială. Acesta face, de asemenea, parte din reacţia UE la efectele asupra ocupării forţei de muncă ale crizei economice.

Pentru fiecare proiect cu finanţare comunitară, trebuie să existe o contrapartidă naţională, care poate proveni din surse publice sau private. În majoritatea cazurilor, statele membre şi UE ad-ministrează în comun aceste fonduri: în timp ce acţiunile sunt concepute la nivel european, acestea sunt puse în aplicare de autorităţile naţi-onale şi regionale. În alte cazuri, programele sunt administrate în mod direct, la nivel european.

În ce măsură diferă aceste fonduri?

Programele de finanţare comunitară

44




Cetăţenii europeni activi pe piaţa muncii bene-ficiază de sprijin comunitar în trei moduri: prin finanţarea schemelor de formare profesională şi a altor scheme de sprijin şi prin intermediul unor politici îmbunătăţite ale statelor membre, precum şi prin punerea în aplicare a legislaţiei comunitare.

Dumneavoastră puteţi beneficia în diverse mo-duri de finanţările FSE: prin formare profesională sau consiliere privind stimularea abilităţilor şi a perspectivelor profesionale; prin sprijin pentru înfiinţarea unei companii sau pentru găsirea unui echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea de familie; sau prin asistenţă acordată femeilor, lucrătorilor în vârstă şi altor grupuri în vederea intrării pe piaţa muncii.

Beneficiile programului PROGRESS sunt mult mai generale şi pe termen mai lung, în măsura în care statele membre promovează în mod progresiv legi, politici şi practici armonizate cu obiective-le sociale europene şi naţionale; şi, pe măsură ce factorii de decizie/decidenţii politici europeni şi naţionali, dar şi alte părţi interesate îşi vor conso-lida capacitatea de a răspunde provocărilor de a sprijini şi a dezvolta o politică socială europeană într-o lume globalizată.

Obiectivul EGF este păstrarea lucrătorilor sau re-integrarea lor pe piaţa muncii. În cazul în care este necesar, puteţi beneficia de servicii de asistenţă, precum sprijinul acordat în căutarea unui loc de muncă, îndrumarea în carieră, servicii de reloca-re, stagii personalizate de formare şi reconversie profesională şi promovare a antreprenoriatului.

UE şi-a luat angajamentul de a garanta contri-buţia finanţărilor la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona pentru creştere şi lo-curi de muncă, şi anume, atingerea unei rate a ocupării forţei de muncă de 70% până în 2010 şi faptul că acestea vor aduce rezultate reale pentru cetăţenii europeni.

Prin urmare, au fost instituite măsuri de moni-torizare şi de evaluare a performantelor lor şi de garantare a faptului că obiectivele lor vor fi îndeplinite.


Linkuri către alte publicaţii informativePentru informaţii suplimentare despre temele din capitolul Programe de finanţare comunitară, consultaţi toate publicaţiile din seria E.

F > Politica în practică

Alte informaţiiFinanţări >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=86&langId=ro

Cuvinte cheieOcuparea forţei de muncă >Finanţări >Fonduri structurale >FSE >Fondul social european >PROGRESS >


45

Comisia Europeană


E1

Fondul social european

Ştiaţi că?FSE reprezintă aproximativ 10% din bugetul UE, cu aproximativ 9 milioane de lucrători care beneficiază anual de sprijinul FSE.

Peste jumătate din beneficiarii FSE sunt femei.

Tinerii (sub 25 de ani) reprezintă 30% din participanţii la FSE.

Categorii cărora le este în mod special dificil să intre şi să rămână pe piaţa muncii (de exemplu, migranţii şi persoanele cu handicap) reprezintă 13% din numărul participanţilor.

FSE a fost instituit în 1957 şi este cel mai vechi fond structural comunitar.

Nivelul finanţării FSE diferă de la o regiune la alta, în funcţie de bogăţia sa relativă.

Principalul instrument financiar european de investiţii în oameni, Fondul social european (FSE) promovează ocuparea forţei de muncă şi sprijină persoanele în valorificarea competenţelor şi a educaţiei, îmbunătăţindu-le perspectivele pentru obţinerea unui loc de muncă. FSE este un element principal al agendei europene pentru promovarea creşterii economice, încurajarea competitivităţii şi crearea de locuri de muncă. În perioada cuprinsă între 2007 şi 2013, FSE va investi peste 75 de miliarde de euro în statele membre ale UE.

FSE ia în considerare Strategia europeană pen-tru ocuparea forţei de muncă, care joacă un rol central în coordonarea politicilor europene pri-vind crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Finanţările FSE sunt disponibile prin intermediul statelor membre şi al regiunilor, care stabilesc împreună cu Comisia Europeană pro-grame operaţionale. Aceste programe stabilesc priorităţile şi obiectivele finanţărilor FSE pentru o perioadă de şapte ani, perioada actuală acope-rind intervalul 2007-2013.

Trebuie să existe un echivalent naţional al spriji-nului financiar FSE, această contribuţie poate fi acoperită din surse publice sau din finanţări pri-vate, concept cunoscut sub numele de principiul cofinanţării. Statele membre şi UE administrează în comun FSE: în timp ce priorităţile FSE sunt ela-borate la nivel european, acestea sunt puse în aplicare de autorităţile naţionale şi regionale.

FSE promovează bunăstarea economică şi socia-lă în statele membre ale UE, prin încurajarea unui nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă şi a lo-curilor de muncă mai multe şi mai bune prin mai multe forme de sprijin financiar dedicat.

În întreaga UE, FSE oferă finanţare pentru o se-rie de politici ale statelor membre care vizează să realizeze ocuparea totală a forţei de muncă şi să obţină calitate şi productivitate la locul de muncă; să promoveze incluziunea socială, inclusiv accesul persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii; şi să reducă discrepanţele naţio-nale, regionale şi locale în materie de ocupare a forţei de muncă.

FSE contribuie la priorităţile şi obiectivele Comu-nităţii în domeniile educaţiei şi formării profesio-nale, intensificând participarea pe piaţa muncii a persoanelor inactive în viaţa economică, luptând împotriva excluziunii sociale, în special a cate-goriilor dezavantajate, cum ar fi persoanele cu handicap – şi promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi şi a nediscriminării.

În plus, în regiunile şi în statele membre cele mai puţin prospere, care intră sub incidenţa obiec-tivului Convergenţă, FSE sprijină eforturile de extindere şi de îmbunătăţire a investiţiilor în cu-noştinţele şi abilităţile lucrătorilor şi în acţiunile care vizează dezvoltarea capacităţii instituţio-nale şi eficienţa administraţiilor publice la nivel regional, naţional şi local.

FSE în practică


46



În ce mod beneficiază cetăţenii?Fiecare cetăţean beneficiază de sprijinul FSE, iar existenţa unui fond european permite ca spriji-nul financiar să fie îndreptat către regiunile care au cea mai mare nevoie, în avantajul tuturor. Aproximativ 9 milioane de persoane beneficiază anual de acest sprijin, 4 milioane frecventează un sistem de formare profesională şi 2 milioane găsesc un loc de muncă.

Dumneavoastră puteţi beneficia în diverse mo-duri de finanţările FSE: prin formare profesională sau consiliere privind stimularea abilităţilor şi a perspectivelor profesionale; prin sprijin pentru înfiinţarea unei companii sau pentru găsirea unui echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea de familie; şi prin asistenţă acordată femeilor, lu-crătorilor în vârstă şi tinerilor în vederea intrării pe piaţa muncii.

De exemplu, în cadrul Daily Routine Project (Pro-iectul activităţilor zilnice) din Ţările de Jos, au fost finanţate în jur de 140 de experimente la nivel local în vederea găsirii de soluţii de reconciliere a vieţii profesionale şi a celei de familie.

Proiectul danez, Network for Flexible Tea-ching and Courses (Reţea pentru activităţi de predare şi cursuri flexibile), o reţea de organizaţii, a oferit oportunităţi individuale de formare profesională persoanelor şomere. Până în prezent, 350 de persoane au benefi-ciat de aceste oportunităţi, îmbunătăţindu-şi şansele de găsire a unui loc de muncă, dar şi bunăstarea lor generală.

Recent, multe proiecte se axează pe soluţio-narea crizei şi pe sprijinirea şomerilor în gă-sirea unui loc de muncă. Un exemplu în acest sens este Skills Centre South West (Centrul pentru competenţe South West) din Rega-tul Unit. Centrul oferă asistenţă specializată gratuită întreprinderilor şi ajută persoanele de pe plan local să obţină competenţele ce-rute de angajatori, axându-se pe sectoarele comerţului cu amănuntul, turismului, hote-lier, transportului şi securităţii. Acesta arată cum diverse organizaţii pot colabora pen-tru a sprijini populaţiile locale şi a readuce regiunea pe drumul spre redresare.

FSE este un element cheie pentru abordarea provocărilor viitoare cu privire la politica so-cială şi de ocupare a forţei de muncă din UE. Acesta se axează în general pe modalităţi de creştere a nivelurilor ocupării forţei de mun-că şi productivităţii în vederea îmbunătăţirii standardelor de viaţă, prin sprijinirea lucră-torilor europeni în dobândirea unor com-petenţe de nivel ridicat şi a adaptabilităţii. Astfel, UE poate rămâne competitivă într-o

lume globalizată şi crea o societate mai in-tegratoare, care să aibă la bază egalitatea de şanse pentru toţi.

În acelaşi timp, provocarea reprezentată de îm-bătrânirea populaţiei înseamnă că FSE trebuie să asigure sprijinirea potenţialului de muncă al persoanelor de toate vârstele pentru a reduce dependenţa şi a echilibra cheltuielile sociale cu veniturile naţionale.


Linkuri către alte publicaţii informativeA > Locuri de muncă mai multe şi mai buneA2 > Şomajul şi calitatea munciiC > Integrare şi egalitate

Alte informaţiiFondul social european >http://ec.europa.eu/esf

Cuvinte cheieFSE >Fondul social european >Fonduri structurale >Ocuparea forţei de muncă >Coeziune >

http://ec.europa.eu/esf

47

Comisia Europeană


E2

PROGRESS

Ştiaţi că?Viitoarele politici europene sociale şi de ocupare a forţei de muncă sunt conturate de o varietate de forţe, precum: globalizarea, evoluţia tehnologică din cadrul societăţii bazate pe cunoaştere, evoluţia demografică, schimbările în materie de standarde de viaţă şi calitate a vieţii. UE trebuie să creeze condiţii care să permită cetăţenilor europeni să beneficieze de oportunităţile oferite de aceste forţe şi să depăşească provocările.

PROGRESS, programul european 2007-2013 pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială urmăreşte să consolideze sprijinul european acordat statelor membre în vederea atingerii obiectivelor Agendei sociale – locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o societate mai coezivă din punct de vedere social. PROGRESS sprijină formularea de politici în cinci domenii: ocuparea forţei de muncă, incluziunea şi protecţia socială, condiţiile de muncă, nediscriminarea şi egalitatea între sexe, având un buget de 750 milioane € pentru o perioadă de şapte ani.

PROGRESS este gestionat direct de Comisia Eu-ropeană, cu sprijinul unui comitet alcătuit din reprezentanţii statelor membre. De asemenea, programul se bazează pe o reţea de parteneriate care implică autorităţi naţionale, organizaţii pa-tronale şi sindicate şi ONG-uri.

Atât PROGRESS, cât şi Fondul social european (FSE) lucrează în paralel. În timp ce FSE investeşte în punerea în aplicare în şi între statele membre a politicilor de incluziune socială şi de ocupare a forţei de muncă, PROGRESS se adresează mai mult nivelului politic, activităţile sale fiind conce-pute pentru documentarea analizelor şi a formu-lării politicilor, punând accentul pe acele activi-tăţi cu o puternică dimensiune europeană care să garanteze o valoare adăugată europeană.

În timp ce UE are multe obiective comune în materie de ocupare a forţei de muncă şi de politică socială, statele membre au principala responsabilitate de a soluţiona problemele so-ciale şi de ocupare a forţei de muncă şi de a dezvolta politici, UE sprijinind statele membre în eforturile depuse de acestea în vederea pro-movării schimbării şi modernizării. PROGRESS urmăreşte să genereze şi să sprijine reforme în statele membre şi să susţină angajamente-le acestora privind crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune şi garantarea egalităţii de şanse pentru toţi.

PROGRESS îşi foloseşte fondurile în mai multe moduri: pentru furnizarea de analiză şi consiliere politică privind aspectele relevante din domeni-ile de intervenţie ale programului; monitorizarea şi raportarea punerii în aplicare a legislaţiei şi a politicilor europene la nivel naţional; precum şi încurajarea şi transmiterea opiniilor părţilor inte-resate şi a societăţii în general printr-o dezbatere politică de înaltă calitate.

Nu în ultimul rând, acesta sprijină reţelele che-ie la nivel comunitar, active în domeniile in-cluziunii sociale, nediscriminării şi diversităţii, handicapului şi egalităţii între sexe.

PROGRESS în practică


48



În ce mod beneficiază cetăţenii?În primul rând, PROGRESS urmăreşte să îmbună-tăţească punerea în aplicare a legislaţiei comuni-tare. Cetăţenii UE beneficiază de condiţiile egale create de aplicarea efectivă a legislaţiei comuni-tare şi de un nivel comun al protecţiei juridice privind aspecte precum sănătatea şi siguranţa, nediscriminarea sau egalitatea între sexe.

În plus, PROGRESS lucrează cu factorii de de-cizie politici, decidenţii şi părţile interesante cheie la nivel european pentru a înţelege mai bine şi a-şi asuma participarea la obiectivele şi priorităţile europene. Schimbarea în mod po-zitiv a înţelegerii acestor părţi poate contribui la asigurarea convergenţei politicilor naţionale către cele din UE în ansamblu. Parteneriatele

tot mai puternice dintre părţile interesate de la nivel european şi naţional contribuie, de asemenea, la realizarea unui consens şi la mo-tivarea schimbărilor în sprijinul obiectivelor şi priorităţilor europene.

Pe termen mai lung, cetăţenii vor beneficia de PROGRESS prin faptul că statele membre vor promova legi, politici şi practici compatibile cu obiectivele generale ale Agendei sociale ale UE – locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o so-cietate mai coezivă. Factorii de decizie/decidenţii politici europeni şi naţionali şi alte părţi interesa-te se află astfel într-o poziţie mai adecvată pen-tru a răspunde provocărilor unei politici sociale europene în dezvoltare într-o lume globală.

PROGRESS va continua să consolideze contri-buţia europeană în sprijinul eforturilor statelor membre de promovare a locurilor de muncă mai multe şi mai bune şi a egalităţii de şanse pentru toţi şi se va concentra pe obţinerea unor rezultate reale pentru cetăţenii europeni.

Monitorizarea rezultatelor programului prin ra-poarte anuale de activitate contribuie la păstrarea direcţiei dorite. O evaluare intermediară (pentru perioada 2008-2010) va analiza măsura în care PROGRESS este în curs de atingere a obiectivelor sale, dacă îşi utilizează eficient resursele şi, în ge-neral, dacă „adaugă valoare”. Rezultatele acestei evaluări vor introduce alimenta programului de monitorizare.


Linkuri către alte publicaţii informativeA > Locuri de muncă mai multe şi mai buneB > Drepturile lucrătorilorC > Incluziune şi egalitateE1 > Fondul social european

Alte informaţiiPROGRESS > http://ec.europa.eu/progress

Cuvinte cheiePROGRESS >Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială >

http://ec.europa.eu/progress

49

Comisia Europeană


E3

Fondul european de ajustare la globalizare

Ştiaţi că?37% dintre cetăţenii europeni văd în procesul de globalizare o oportunitate importantă pentru companii deoarece deschide noi pieţe.

Totuşi, companiile private şi lucrătorii pot fi afectaţi în mod negativ de schimbările din structura comerţului, motiv pentru care a fost înfiinţat Fondul european de ajustare la globalizare.

Fondul european de ajustare la globalizare (EGF) urmăreşte contracararea efectelor negative ale globalizării şi reconcilierea creşterii economice şi a coeziunii sociale. În mod concret, fondul oferă sprijin persoanelor disponibilizate în urma schimbărilor în structura comerţului mondial sau ca rezultat al crizei economice şi financiare globale, permiţându-le acestora să îşi păstreze locul de muncă sau să îşi găsească repede un nou loc de muncă. Fiind disponibil pe perioada 2007–2013, EGF poate oferi până la 500 milioane € anual în cadrul programelor de asistenţă.

În cazul în care o persoană este disponibilizată ca efect al globalizării, EGF poate suplimenta sprijinu-lui oferit acesteia la nivel local, regional şi naţional. Astfel, acesta se va adăuga sprijinului oferit de fos-tul angajator şi de autorităţile publice în ce priveşte măsurile active de ocupare a locurilor de muncă.

Statele membre pot solicita asistenţă din partea EGF în numele lucrătorilor şi sunt responsabile pentru

derularea activităţilor finanţate. Acestea sunt obli-gate să realizeze activităţile respective într-o peri-oadă de 24 luni de la solicitarea asistenţei.

Până la sfârşitul anului 2009, EGF a alocat fonduri pentru susţinerea a peste 18 000 de lucrători, având în curs cereri de sprijin pentru încă 7 000 de lucrători şi un număr de cazuri suplimentare în curs de evaluare de către Comisie.

Globalizarea oferă oportunităţi pentru obţinerea creşterii economice şi pentru crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Dar, în acelaşi timp, globalizarea poate avea şi efecte negative, mulţi lucrători putându-şi pierde locurile de muncă. Prin intermediul EGF, UE îşi poate demonstra so-lidaritatea faţă de lucrătorii disponibilizaţi ca ur-mare a efectelor globalizării. Toate statele mem-bre, indiferent de mărime sau de anul aderării, pot fi afectate de aceste schimbări şi toate sunt potenţial eligibile pentru asistenţă EGF.

EGF oferă un sprijin unic, limitat în timp, orientat di-rect către sprijinirea lucrătorilor consideraţi a fi afec-taţi puternic şi direct, fiind disponibilizaţi din motive legate de comerţ sau de criza economică şi financi-ară globală. Fondul nu oferă sprijin pentru restructu-rarea companiilor sau a sectoarelor industriale.

Acesta reprezintă o formă de finanţare comuni-tară diferită de alte forme, cum ar fi Fondul social

european (FSE). FSE sprijină programele multia-nuale elaborate pentru susţinerea obiectivelor strategice, pe termen lung – în special creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi antreprenorilor, sti-mularea accesului la ocuparea locurilor de muncă şi integrarea durabilă pe piaţa muncii, sprijinirea integrării sociale a persoanelor dezavantajate, stimularea capitalului uman şi promovarea par-teneriatelor şi a iniţiativelor prin intermediul re-ţelelor părţilor interesate. EGF intervine doar în cazurile în care disponibilizările au un impact considerabil asupra regiunii sau a sectorului re-spectiv şi unde există o dimensiune europeană în ceea ce priveşte amploarea şi impactul lor. În plus, acest program finanţează doar măsurile ac-tive de ocupare a forţei de muncă elaborate pen-tru a-i ajuta pe lucrători să îşi găsească un nou loc de muncă, nu şi măsurile de protecţie socială pasivă precum fondurile de pensie sau ajutoare-le de şomaj – care ţin de competenţa exclusivă a statelor membre.

De la nivelul european, la cel naţional, regional şi local


50



În ce mod beneficiază cetăţenii?EGF vă permite să beneficiaţi de avantajele globa-lizării – stimulând deschiderea pieţelor şi oferind mai multe oportunităţi companiilor europene – punându-vă, în acelaşi timp, la dispoziţie sprijinul necesar în cazul în care vă confruntaţi cu efectele negative ale globalizării. Programul este conceput pentru a veni în ajutorul dumneavoastră şi a altor persoane în aceeaşi situaţie pentru a putea depăşi perioada cea mai dificilă a şocului pe termen scurt determinat de disponibilizarea în masă, în cazul apariţiei acesteia, fiind aşadar limitat la o perioadă relativ scurtă de timp. Această asistenţă suplimen-tară va eficientiza ocuparea forţei de muncă şi va stimula activitatea pieţelor de muncă.

Obiectivul EGF este păstrarea lucrătorilor sau reintegrarea lor pe piaţa muncii. În cazul în care este necesar, puteţi beneficia de serviciile personalizate de asistenţă, precum asistenţa

în căutarea unui loc de muncă, îndrumarea în carieră, servicii de relocare, stagii personalizate de formare şi reconversie profesională şi de pro-movare a antreprenoriatului. De asemenea, EGF vă poate oferi măsuri speciale, limitate în timp, precum indemnizaţii pentru căutarea unui loc de muncă, indemnizaţii de mobilitate sau cele acordate în cazul participării la activităţile de învăţare de-a lungul vieţii sau la cele de forma-re profesională, toate fiind gestionate de statul membru din care proveniţi.

Asistenţa nu se acordă doar lucrătorilor din princi-pala companie sau din sectorul care se confruntă cu anumite dificultăţi – dacă lucraţi pentru unul din furnizorii companiei şi sunteţi disponibilizat ca rezultat al acţiunii companiei principale, sun-teţi şi dumneavoastră eligibil pentru măsurile din cadrul EGF.

Pe măsură ce procesul de globalizare se accele-rează şi se extinde, programul EGF va continua să sprijine cetăţenii UE expuşi efectelor negative ale acestuia.

EGF este monitorizat prin intermediul unui ra-port anual asupra activităţilor şi rezultatelor acestuia pentru a asigura funcţionarea corespun-zătoare. În plus, Comisia Europeană va realiza, în 2011, o evaluare parţială a beneficiilor şi a impac-tului acestui fond şi o evaluare finală în 2014, în colaborare cu statele membre.


Linkuri către alte publicaţii informativeA3 > FlexicuritateaE1 > Fondul social european

Alte informaţiiFondul european de ajustare la globalizare >http://ec.europa.eu/egf

Cuvinte cheieGlobalizarea >Disponibilizare >Fondul european de ajustare la globalizare >EGF >Formare profesională >Sprijin financiar >

http://ec.europa.eu/egf

51

Comisia Europeană


F

Ştiaţi că?UE are o agendă socială ambiţioasă care prevede actualizarea modelului social european ca parte integrantă a strategiei sale de promovare a creşterii economice şi de stimulare a numărului de locuri de muncă.

Potrivit Tratatului UE, partenerii sociali – lucrătorii şi angajaţii – trebuie consultaţi înaintea propunerii legislaţiei UE în domeniul politicilor sociale: parte integrantă a unui dialog social complex la nivel european

UE şi-a propus o agendă socială cuprinzătoare axată pe elaborarea unui model social european modern, reformator şi durabil. Această publicaţie informativă – cât şi celelalte din aceeaşi serie – analizează diferitele instrumente folosite în cadrul politicii sociale a UE şi în implementarea agendei sociale. Aceste instrumente includ finanţarea, legislaţia şi dialogul social în care sunt implicate patronatul şi sindicatele. UE colaborează şi cu alte ţări, fie pentru a le ajuta pe cele care candidează la statutul de membru UE (sau pe cele care sunt deocamdată doar potenţiale candidate) în domeniul social, fie pentru a coopera pe probleme de ordin social la nivel internaţional.

UE deţine un număr de instrumente şi procedee folosite pentru implementarea politicii sociale. Acestea includ legislaţia aplicată pentru o serie de probleme de ordin social şi economic. O altă componentă importantă este dialogul social în-tre patronat şi sindicate (parteneri sociali), dar şi între partenerii sociali şi instituţiile UE. UE pune la dispoziţie proiecte importante de finanţare pentru programele şi iniţiativele relevante (a se vedea publicaţiile informative privind progra-mele cu finanţare comunitară pentru mai multe

informaţii). Pe lângă Agenda socială – unde pri-orităţile fundamentale sunt stimularea ocupării forţei de muncă, lupta împotriva sărăciei şi pro-movarea egalităţii de şanse – există şi o Strategie Europeană de Ocuparea Forţei de Muncă care să ghideze eforturile de la nivel naţional spre crea-rea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. De asemenea, UE depune eforturi în vederea integrării aspectelor legate de politicile socia-le în toate politicile sale – un proces denumit „abordarea integratoare”.

Acţiunile în domeniul politicilor sociale întreprin-se la nivelul UE nu înlocuiesc eforturile naţionale care sunt deja realizate în diverse domenii, ci au mai degrabă rolul de a veni în completarea aces-tora, de a coordona şi sprijini acţiunile întreprin-se de statele membre şi de a le adăuga valoare. Abordarea europeană a politicilor sociale are la bază metoda deschisă de coordonare (MDC): un mecanism de coordonare a politicilor economice,

de ocupare a forţei de muncă şi sociale ale statelor membre. Obiectivul este transformarea politicilor naţionale în obiective europene comune, dându-le, în acelaşi timp, statelor posibilitatea alegerii propriilor metode de atingere a acestor obiective. Conform MDC, statele membre elaborează planuri de acţiune la nivel naţional care includ obiective şi calendare, Comisia Europeană fiind cea care mo-nitorizează în permanenţă progresul înregistrat.

Instrumentele folosite în implementarea politicilor

Politica în practică

52



În ce mod beneficiază cetăţenii?UE are ca scop crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune şi constituirea unei societăţi flexibile, bazate pe egalitatea de şanse. Acest lu-cru se reflectă şi în legislaţia UE, care vine în aju-torul dumneavoastră prin stabilirea de standarde minime ce trebuie respectate pe tot cuprinsul UE în domenii precum egalitatea, discriminarea, sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, legea muncii, condiţiile de muncă, dreptul la informare şi con-sultare. Legislaţia comunitară a acordat cetăţeni-lor, de exemplu, dreptul de a nu fi discriminaţi la locul de muncă şi a ajutat la reducerea numărului de accidente şi boli profesionale.

Standardele sociale minime ale UE, combinate cu protejarea drepturilor şi libera circulaţie a lu-crătorilor, ajută la crearea unei societăţi coezive şi a echitabilităţii pentru întreprinderi. Mai mult, MDC a reprezentat un catalizator pentru reforma politicii şi a ajutat atât la realizarea de schimbări

structurale pe piaţa muncii, cât şi la crearea de noi locuri de muncă.

În acelaşi timp, dialogul cu societatea civilă re-prezintă o legătură esenţială între UE şi cetăţenii săi. Dialogul social la nivelul UE a produs efecte concrete: partenerii sociali au ajuns, de exemplu, la un acord în privinţa „muncii la distanţă” (desfă-şurarea de activităţi regulate în altă parte decât la sediul angajatorului), asupra reducerii expu-nerii lucrătorilor la dioxidul de siliciu cristalin (o substanţă care cauzează afecţiunea denumită silicoză, afecţiune letală a plămânului, ce are de obicei legătură cu alte afecţiuni periculoase ale plămânului, precum emfizemul sau cancerul pul-monar) şi prevenirea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă. Punerea în aplicare a acestor acor-duri – care au valoare juridică – face activitatea mai sigură, mai sănătoasă şi mai flexibilă pentru milioane de persoane.

UE va continua să respecte agenda socială curen-tă, stabilită pentru perioada 2005–2010, până în anul 2010, pregătind o reactualizare a acesteia după 2010. Una dintre provocări va fi menţinerea unei interacţiuni pozitive între politicile şi refor-mele economice, sociale şi cele privind ocupa-rea forţei de muncă. Implementarea eficientă şi aplicarea legislaţiei sociale europene vor rămâne

şi ele aspecte importante. Această legislaţie re-prezintă deja o bază solidă de acţiune. În acelaşi timp, UE încearcă să anticipeze şi să răspundă, spre exemplu, schimbărilor demografice şi celor legate de structura ocupării forţei de muncă – in-strumentele de aplicare a politicii vor continua să se adapteze la noile contexte în viitor.


Linkuri către alte publicaţii informativePentru mai multe informaţii despre diferitele teme cuprinse în capitolul „Politica în practică”, consultaţi toate publicaţiile informative din seria F.

E > Finanţarea comunitară

Alte informaţiiDG Ocuparea Forţei de Muncă >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=547&langId=ro

Cuvinte cheiePolitică socială > > LegislaţieAgenda socială > > FinanţăriDialog social > > Strategia privind

ocuparea forţei de muncăParteneri sociali > > Abordare integratoareMetoda deschisă de coordonare > > Acorduri


53

Comisia Europeană


F1

Dialogul social

Ştiaţi că?Conform Tratatului UE, partenerii sociali europeni – lucrătorii şi angajaţii – trebuie consultaţi înaintea propunerii legislaţiei UE în domeniul politicilor sociale.

O „Reuniune socială tripartită la nivel înalt” are loc cel puţin o dată pe an înainte de Consiliul European de primăvară pentru un schimb de idei la nivel înalt între partenerii sociali şi reprezentanţii UE.

Dialogul social se referă la discuţiile, consultările, negocierile şi acţiunile comune care au loc între angajatori şi sindicate, precum şi între aceştia şi instituţiile UE. Dialogul social la nivelul UE ajută la actualizarea politicilor sociale europene, favorizând dialogul social la nivel naţional şi relaţiile dintre diversele sectoare de activitate. Partenerii sociali – reprezentanţii angajatorilor şi cei ai lucrătorilor – joacă un rol esenţial în definirea standardelor sociale europene, în adaptarea modului de organizare a activităţii la contextele mereu în schimbare şi la stimularea economiei, a creşterii numărului de locuri de muncă şi a coeziunii sociale. Rolul lor fundamental în elaborarea legislaţiei din domeniul social este recunoscut în cadrul Tratatului UE.

Reprezentanţii partenerilor sociali la nivelul UE trebuie consultaţi înainte de elaborarea legislaţiei sociale comunitare, iar aceştia pot negocia diver-se înţelegeri în problemele legate de politica so-cială ce urmează a fi implementată prin legislaţia comunitară sau de către partenerii sociali înşişi.

La nivel interprofesional, dialogul european social are loc între Confederaţia Europeană

a Sindicatelor (CES), din partea lucrătorilor şi BUSINESSEUROPE, Centrul European al Întreprin-derilor cu Participare Publică, întreprinderi care oferă servicii publice (CEEP) (angajatori publici) şi Asociaţia europeană a întreprinderilor meşteşu-găreşti, mici şi mijlocii (UEAPME), din partea an-gajatorilor. Un număr semnificativ de organizaţii europene din diferitele sectoare economice iau parte la respectivele dialoguri sociale sectoriale.

În cadrul dialogului social bipartit desfăşurat la nivel european, patronatul şi organizaţiile sindi-cale discută probleme stringente ce afectează in-dustria în general, cât şi problemele din diversele sectoare economice. Dialogul are loc în cadrul comitetelor şi grupurilor de lucru şi poate duce la negocieri pe diferite teme, Comisia Europeană acţionând ca element de intermediere şi medie-re. Există 38 de comitete sectoriale de dialog so-cial, cuprinzând sectoare precum agricultura, co-merţul, aviaţia civilă, industria chimică, spitalele, metalurgia şi altele.

În cadrul dialogului social tripartit, reprezentanţii angajatorilor şi cei ai lucrătorilor se întâlnesc cu reprezentanţii instituţiilor UE (Comisia, Consiliul de Miniştri) în cadrul Reuniunii sociale tripartite la nivel înalt pentru creşterea economică şi ocupa-rea forţei de muncă, cât şi cadrul discuţiilor obiş-nuite asupra nivelului tehnic şi politic al macro-economiei, ocupării forţei de muncă, protecţiei sociale, educaţiei şi formării profesionale.

Partenerii sociali


54



În ce mod beneficiază cetăţenii?Partenerii sociali au experienţă concretă şi cu-noştinţe detaliate în ceea ce priveşte locul de muncă, precum şi caracteristicile locale, regiona-le şi naţionale: implicarea acestora în dialogul so-cial la nivelul UE stimulează procesul de formu-lare a politicilor şi asigură luarea în considerare a opiniilor acestora în cazul tuturor iniţiativelor legislative ale UE.

Partenerii sociali contribuie la aprofundarea mul-tor probleme de interes atât pentru cetăţeni, cât şi pentru lucrători din cadrul politicilor sociale, cum ar fi: modernizarea relaţiilor privind ocupa-rea forţei de muncă şi organizarea muncii, for-marea profesională şi învăţarea de-a lungul vie-ţii; sănătatea şi siguranţa, integrarea pe pieţele de muncă a grupurilor dezavantajate; echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală; munca la distanţă; restructurarea; egalitatea de şanse şi mobilitatea profesională.

Dialogul social a produs efecte pozitive în multe domenii şi partenerii sociali au influenţat şi, în unele cazuri, au determinat legislaţia comunitară în materie de politici sociale. Aceştia au ajuns la diverse acorduri care stabilesc standardele mini-me în ce priveşte problemele legate de politicile sociale. Totodată, au elaborat o serie de docu-mente care au ca scop schimbul de bune practici şi de informaţii, precum codurile de conduită, orientările şi manualele.

De exemplu, angajatorii şi organizaţiile sindica-le din sectorul de sănătate au semnat un acord la nivelul UE în iulie 2009 în vederea prevenirii vătămărilor cauzate de ace sau alte obiecte as-cuţite. Acesta reprezintă o realizare importantă, având în vedere că anual se produc peste 1 mi-lion de astfel de vătămări, constituind una din cele mai comune ameninţări la adresa sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în Europa.

Dialogul social rămâne un element important al politicii sociale europene şi al modelului social european: noul Tratat UE de la Lisabona afirmă explicit rolul partenerilor sociali şi al Reuniunii sociale tripartite la nivel înalt, iar dialogul social va continua să abordeze teme relevante.

Pe agenda curentă există probleme precum: echilibrul dintre viaţa profesională şi cea per-sonală; formarea profesională şi învăţarea de-a

lungul vieţii pentru a asigura tranziţia de la un loc de muncă la altul; recunoaşterea calificărilor profesionale în întreaga Europă; anticiparea şi gestionarea schimbării; combaterea schimbărilor climatice.

Partenerii sociali îşi continuă, de asemenea, eforturile pentru integrarea completă a membri-lor din noile state membre în cadrul dialogului social european.


Linkuri către alte publicaţii informativeB2 > Dreptul muncii

Alte informaţiiDialogul social > http://ec.europa.eu/socialdialoguePrezentări video pe tema dialogului social >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=672&langId=ro

Cuvinte cheieDialog social > > Parteneri socialiAngajatori > > Ocuparea forţei de muncăLucrători > > ViolenţăSindicate > > HărţuireReuniunea socială > > Relaţii industriale tripartită la nivel înalt > NegocieriAcorduri >

http://ec.europa.eu/socialdialogue


55

Comisia Europeană


F2

Extinderea UE şi cooperarea internaţională

Ştiaţi că?Ţările care aderă sau care doresc să adere la UE trebuie să îndeplinească standardele sociale comunitare cu privire la aspecte precum dreptul muncii, egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, antidiscriminarea şi sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, precum şi standarde economice, de mediu şi de altă natură.

Un aspect important al Agendei sociale a UE este accentul pe care îl pune pe consolidarea dimensiunii sociale a procesului de globalizare.

Extinderea treptată a UE a dus la crearea unei pieţe unice ample pentru libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor şi UE a depus eforturi pentru a asigura că această piaţă funcţionează conform unor standarde sociale echitabile. Între timp, globalizarea a consolidat importanţa cooperării internaţionale pe probleme privind ocuparea forţei de muncă şi politica socială cu alte ţări şi regiuni. Obiectivul cooperării internaţionale este asigurarea unui proces de globalizare echitabil pentru toţi factorii implicaţi, atât pentru cetăţenii europeni, cât şi pentru partenerii Europei. Activitatea UE la nivel global priveşte promovarea unui proces de globalizare echitabil şi extinderea beneficiilor globalizării pentru toţi cei implicaţi.

UE cooperează activ cu organizaţiile internaţio-nale şi cu alte ţări şi regiuni, inclusiv cu cele din vecinătatea UE, în vederea promovării agendei privind politicile sociale ale UE, a standardelor internaţionale ale muncii şi a schimbului de ex-perienţă. Această cooperare include abordarea

problemelor legate de dimensiunea socială a globalizării şi furnizarea de locuri de muncă de-cente pentru toţi cetăţenii – analizând probleme precum ocuparea forţei de muncă, drepturile lucrătorilor, protecţia socială, dialogul social şi egalitatea de şanse.

Valurile de extindere a UE din 2004 şi respectiv 2007 au crescut numărul statelor membre la 27, populaţia ajungând la aproximativ un mi-liard. Există şi un număr de state candidate sau potenţial candidate care doresc să adere.

Ţările care doresc să devină membre UE trebuie, printre multe alte criterii, să respecte condiţiile le-gislative în domeniul politicii sociale pe teme ca dreptul muncii, egalitatea între sexe, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă şi antidiscriminarea. UE sprijină aceste state prin stimularea ocupării forţei de muncă, a protecţiei sociale şi a politi-cilor de incluziune şi prin pregătirea lor pentru

coordonarea la nivelul UE a politicilor naţionale din aceste domenii. Ţările respective trebuie să asigure şi existenţa şi funcţionarea structurilor necesare pentru realizarea dialogului social.

UE organizează negocieri de preaderare cu ace-le ţări care sunt suficient de pregătite pentru a finaliza procesul de aderare, ajutând în acelaşi timp ţările candidate sau potenţiale candidate să se pregătească pentru statutul de ţară can-didată, pentru negocierile de aderare şi de inte-grare prin programe de finanţare, suport tehnic şi consolidarea capacităţilor de întreţinere a dialogului social.

Desfăşurarea activităţii peste hotare: cooperarea la nivel internaţional

Politica socială şi extinderea UE


56



În ce mod beneficiază cetăţenii?Asistarea ţărilor candidate în pregătirea pentru viitorul statut de membru UE şi stabilirea anu-mitor criterii care trebuie îndeplinite înainte de aderare ajută la fixarea unui nivel minim al stan-dardelor sociale şi de altă natură pe teritoriul UE. De asemenea, UE sprijină proiectele ţărilor candidate sau potenţial candidate de stimula-re a creşterii numărului locurilor de muncă şi a oportunităţilor de formare profesională, de reducere a discrepanţelor de ordin social şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii, în special în ca-zul minorităţilor, femeilor, copiilor şi grupurilor dezavantajate.

Cooperarea internaţională permite abordarea problemelor globale, ajutând la propagarea valorilor şi standardelor UE în afara frontierelor sale şi stimulând schimbul de experienţă dintre parteneri. Acest lucru este benefic pentru toţi

factorii implicaţi, nu doar pentru cetăţenii UE. De exemplu, Comisia Europeană a elaborat un dia-log pe probleme de politică cu ţările din vecină-tatea UE şi cu economiile în curs de dezvoltare şi entităţile regionale, precum cele din Asia şi Ame-rica Latină, în vederea abordării problemelor ce ţin de ocuparea forţei de muncă şi a provocărilor din domeniul social.

Comisia Europeană a contribuit, de asemenea, la stimularea eforturilor internaţionale din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al Organizaţiei In-ternaţionale a Muncii (OIM) şi al altor organizaţii internaţionale în vederea sublinierii importan-ţei dimensiunii sociale a globalizării şi sprijinirii obiectivelor agendei OIM de a furniza locuri de muncă decente. De asemenea, UE include în po-litica sa comercială problema ocupării forţei de muncă, precum şi aspectele de ordin social.

UE va continua să depună eforturi pentru a se asigura că procesul de extindere contribuie la stimularea ocupării forţei de muncă şi a justiţiei sociale, în condiţiile în care acestea reprezintă preocupări fundamentale ale cetăţenilor atât din ţările candidate, cât şi din cele potenţial candi-date şi membre ale UE. UE va oferi sprijinul nece-sar, deşi provocarea se adresează în primul rând

ţărilor candidate la aderare: în ultimă instanţă, de acestea depinde pregătirea pentru statutul de membru în domeniul social şi nu numai.

UE va continua să dezvolte cooperarea pe pro-blemele sociale de importanţă globală, în cadrul relaţiilor bilaterale cu partenerii săi şi al celor multilaterale, pe scena globală. Cooperarea la ni-vel internaţional va include provocări legate de oferirea de locuri de muncă decente pentru toţi cetăţenii. Se va acorda o atenţie sporită lărgirii ca-drului protecţiei sociale şi gestionării impactului social al schimbărilor climatice. Abordarea pro-blemelor legate de ocuparea forţei de muncă şi a celor de ordin social în ţările din vecinătatea UE va fi o altă prioritate în anii următori, în cazul în care se doreşte promovarea unei dezvoltări sus-ţinute şi asigurarea stabilităţii şi bunei guvernări în ţările şi regiunile din vecinătatea UE.


Linkuri către alte publicaţii informativeA > Locuri de muncă mai multe şi mai buneD > Mobilitatea locului de muncăC > Incluziune şi egalitateF1 > Dialogul social

Alte informaţiiExtinderea >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=320&langId=enAfaceri internaţionale >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=87&langId=roLocuri decente de muncă >http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=323&langId=en

Cuvinte cheieExtindere ue > > Politică socialăCooperare la nivel internaţional > > Agenda socialăGlobalizare > > Locuri decente de muncăOcuparea forţei de muncă > > Vecinătate




Date post:	09-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	phungminh
View:	230 times
Download:	2 times

Publicaţiile sunt grupate pe şase teme:

Documents