Pe parcursul anului 2013,Instituţia Prefectului – Ju-deţul Braşov a avut dreptprincipal obiectiv imple-mentarea Programului deGuvernare la nivelul jude-ţului Braşov militând curesponsabilitate şi profe-sionalism pentru orienta-rea către cetăţean, respect,cooperare, egalitate de şan-se, transparenţă, prompti-tudine, obiectivitate, per-formanţă şi integritate.

Instituţia Prefectului – Jude-ţul Braşov, prin prefectulMihai Mohaci, şi-a propus şiîşi propune să devină parte-nerul de încredere al cetăţe-nilor, instituţiilor şi structu-rilor locale, judeţene şi eu-ropene pentru îndeplinireaatribuţiilor legale. MisiuneaInstituţiei Prefectului – Ju-deţul Braşov este de a garan-ta respectarea legii, a ordiniipublice, precum şi a realiză-rii politicii Guvernului la ni-velul judeţului.

Astfel, la nivelul fiecăruiserviciu din cadrul institu-ţiei, pe parcursul anului2013, s-au desfăşurat activi-tăţi specifice. În cadrul Ser-viciului Afaceri Europene şiCooperare Internaţională,Dezvoltare Economică şi

Monitorizarea ServiciilorPublice Deconcentrate prinintermediul Comitetului Ju-deţean pentru Situaţii de Ur-genţă, Comitetului Consul-tativ de Dialog Civic pentruProblemele PersoanelorVârst nice, Colegiului Pre-fectural şi Comisiei de Dia-log Social s-a menţinut o re-laţie deschisă cu societateacivilă, cu organizaţiile non-guvernamentale şi cu auto-rităţile publice pentru a men-ţine un climat de pace socia-lă şi pentru a veni în întâm-pinarea problemelor cu carese confruntă cetăţenii. Pelângă aceste atribuţii a fostatent monitorizată activita-tea instituţiilor publice de-concentrate.

50.769 acte administra-tive verificate

Serviciul de Verificare aLegalităţii Actelor, Aplică-rii Actelor Normative şi Ur-mărirea Actelor cu CaracterReparatoriu, Contencios Ad-ministrativ şi Arhivă, în anul2013, a verificat 50.769 deacte administrative adoptateşi emise, din care 5.508 Ho-tărâri de Consiliu Local(1.768 în municipii, 1.170 înoraşe şi 2.570 în comune) şi45.261 Dispoziţii de Primar

(17.841 în municipii, 5.295în oraşe şi 22.125 în comu-ne). În procedura prealabilăde atenţionare sau atacare lainstanţa de Constencios Ad-ministrativ au intrat 112 acteadministrative, din care 63Hotărâri de Consiliu Localşi 49 Dispoziţii de Primar.HCL-urile adoptate în anul2013, în judeţul Braşov, auavut ca structură domeniile:aprobare sau rectificare bu-get – 15%, administrarea do-meniului public şi privat –70%, aprobare organigramăşi stat de funcţii – 5%, altedomenii (cooperări, asocieripentru realizări lucrări de in-teres local, acordare titluri decetăţean de onoare, încheie-re contracte de împrumuturi,aprobare strategii de dez -voltare economico-socială,aprobare proiecte şi fonduristructurale, etc.) – 10%. Dispoziţiile de Primar emise se referă laaplicarea prevede-rilor Legii nr.4 1 6 / 2 0 0 1(acordare/mo-dificare ajutorsocial) – 45%,aprobare aju-tor încălzire –27%, problemepersonal/salarizare – 12%,

cons tituire Comisii – 4%,alte domenii (inventarierepatrimoniu, gestionare situa-ţii de urgenţă, punere în exe-cutare HCL, etc.) – 4% şiins tituire tutelă curatelă şidescărcare de gestiune – 8%.Pe lângă atribuţiile de veri-ficare, Serviciul a avut undialog continuu cu secreta-rii unităţilor administrativ te-ritoriale în vederea gestionă-rii eficiente a situaţiilor spe-cifice.

pag. 3

Aro Palace, societatea careadministrează monumentul,va negocia doar cu Primă-ria Braşov, ţinând cont că

Ministerul Culturii şi Con-siliul Judeţean Braşov nuşi-au exercitat dreptul depreemţiune. pag. 3

Cetatea Râşnov este unicăîn România, pentru că esteceva între o cetate de apă-rare şi un orăşel medieval.

Cercetările demonstrează,că nu a fost doar o cetate aunui senior, ci adăpostul co-munităţii râşnovene. pag. 8

Consulul Alexis-Gilles Grandşi şeful Serviciului Economicdin cadrul Ambasadei, BenoitGauthier, au venit în judeţul

Braşov pentru a discuta cu investitorii francezi, dar şipentru a iniţia relaţii de cola-borare cu autorităţile. pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 21 1–15 februarie 2014

Primăria vrea să cumpere Cetăţuia Cetatea Râşnov, un monument unicFranţa, interesată de investiţii în judeţ

Prefectului Judeţului Braşov, Mihai Mohaci

2013 a fost un an înslujba cetăţeanului

2

Primarul Comunei Dum-brăviţa, Popa Zachiu (foto),a cerut pentru acest an de laConsiliul Judeţean fonduripentru construcţia unei noisăli de sport şi pentru conti-nuarea reabilitării străzilordin localitate.

Astfel, edilii locali au so-licitat 940.000 de lei pentruurmătoarele obiective: cons -trucţia unei săli de sport laŞcoala gimnazială Dumbră-viţa – în valoare de 500.000de lei, pentru reparaţii străzi– 300.000 de lei, la cofinan-ţarea programului FEADR –

modernizare drumuri fores -tiere în pădurea comunală a

l o c a l i t ă ţ i iDumbrăviţa –140.000 de lei.

„Proiecteledin acest anvin în conti-nuarea celorde anul trecut.Chiar dacă2013 a fost unan de criză lanivel naţional,noi am încer-cat totuşi şi,spun eu, am

reuşit anul trecut să realizămcâteva lucruri importante

pentru comuna noastră. Ast-fel, putem vorbi de repara-ţii capitale la şcoala dinDumbrăviţa, unde din buge-tul propriu am alocat 4 mi-liarde de lei pentru reabili-tarea în întregime a acope-rişului şi refacerea faţadei.În ceea ce priveşte lucrărilede infrastructură, şi aici amreuşit să finalizăm câteva lu-crări de strictă necesitate.Am amenajat rigole şi tro-tuare pe strada Mare, zonaCentru, zona Bisericii, Stra-da Văii. Am asfaltat stradaCoastei din Dumbrăviţa.

Am reuşit, de asemenea,reabilitarea clădirii dispen-sarului veterinar din Dum-brăviţa urmând ca acolo să-şi desfăşoare activitatea dis-trictul ocolului silvic. S-areabilitat acoperişul farma-ciei din comuna Dumbrăvi-ţa. S-au amenajat rigole şipodeţe pe strada Fântânii şiam finalizat lucrarea deaducţiune a apei în Vlădeni.La fel ca în fiecare an, amfinanţat ansamblul «Plaiuri-le Dumbrăviţei» şi echipa defotbal a comunei. De aseme-nea, am organizat cu succes

Zilele Dumbrăviţei, eveni-ment la care aţi participatatât dumneavoastră cât şi fiiisatului plecaţi în alte părţiale lumii. Împreună cu con-siliul local am sprijinit şi bi-sericile din comună, s-a pusmarmură la biserica dinDumbrăviţa şi s-a înlocuitinstalaţia electrică a biseri-cii din Vlădeni. Am asigu-rat toate condiţiile ca şcoa-la şi grădiniţa să îşi desfă-şoare fără probleme activi-tatea”, a declarat Popa Za-chiu, primarul comuneiDumbrăviţa.

Feldioara: Investiţii înturism şi infrastructurăInfrastructura este în acestan o prioritate pentru pri-marul localităţii Feldioara,Sorin Taus. De aceea, fon-durile primite de la Consi-liul Judeţean vor fi folosi-te pentru lucrări la reţeauade canalizare şi reabilita-rea de drumuri comunale.

De asemenea, se intenţionea-ză realizarea unui drum co-munal între Feldioara şi Bod,investiţie pentru care studii-le de proiectare încep înacest an.

Astfel, în 2016, odată cufinalizarea lucrărilor de rea-bilitare a Cetăţii MedievaleFeldioara, turiştii care vorveni în comuna braşoveanăvor beneficia şi de o infras-tructură la nivel european.

Bani pentru canalizareşi repararea drumurilor

Suma de 1,619 milioanede lei alocată din cote defal-cate din impozitul pe venitde către Consiliul Judeţeancomunei Feldioara va fi re-partizată astfel: 1,2 milioa-ne de lei pentru lucrări la re-ţeaua de canalizare, iar res-tul de 419.000 lei pentru lu-crări de reparaţii la drumu-rile comunale.

Suma de 431.000 lei re-partizată din cote defalcatedin TVA va fi alocată dupăcum urmează: 381.000 de leipentru lucrări de reabilitaredrumuri comunale, iar restulde 50.000 de lei pentru pro-iectarea drumului comunalFeldioara – Bod, a precizatprimarul Sorin Taus.

Restaurare cu„parfum” medieval

Cea mai veche fortifica-ţie din Ţara Bârsei, CetateaFeldioarei, a intrat în reabi-litare. Anul trecut au fost fă-cute săpăturile arheologice,iar acum se lucrează la zi-duri. Lucrările sunt progra-mate să se desfăşoare peparcursul a trei ani. Din2016, autorităţile vor săreintroducă monumentul încircuitul turistic. Valoareatotală a proiectului este de15 milioane de lei, bani dela Consiliul Judeţean.

„Cu ajutorul ConsiliuluiJudeţean, care a şi încheiatun contract de reabilitare acetăţii, în valoare de 15 mi-

lioane de lei, sperăm să fi-nalizăm această lucrarepână în 2016, să o reabili-tăm complet şi să o introdu-cem într-un circuit turistic,care contează foarte multpentru localitatea noastră”,a declarat Sorin Taus, pri-marul Feldioarei. Anul tre-cut, Consiliul Judeţean aalocat 3 milioane de lei pen-tru acest proiect.

Au căutat materialesimilare cu cele folositela construcţia cetăţii

Echipa de constructori şirestauratori care lucrează lareabilitarea Cetăţii din Fel-dioara utilizează materialespeciale care sunt rezistente

la intemperii, dar care suntşi mai aproape de materiale-

le folosite la construcţia ini-ţială a cetăţii.

Pentru injectările realiza-te în zidărie, precum şi pen-tru realizarea tencuielilor derefacere a suprafeţelor de-gradate, s-a folosit un var hi-draulic natural certificatNHL5, produs în Italia cumaterie primă extrasă şi pre-lucrată din Munţii Dolomiţi.

„Şi pentru piatra pe care ofolosim am fost la mai mul-te balastiere de pe o rază de100 de km, pentru a găsi opiatră cât mai aproape de ceaistorică. De asemenea, dru-mul de strajă al cetăţii va ficonstruit din lemn de brad,aşa cum a fost cel iniţial. Amgăsit cetatea într-un stadiuavansat de degradare. Înurma lucrărilor şi a săpătu-rilor au fost descoperite ves-tigii în perimetrul fortifica-ţiei despre care nu existau in-formaţii. Lucrările de restau-rare sunt complexe, sunt

executate cu riscuri mari darşi o oarecare frică, pentru căzidurile sunt şubrede şi nu seştie când cedează”, a decla-rat Alexandru Stoica, ingi-ner constructor, coordonato-rul lucrărilor.

Lucrările vor fi reluateîn primăvară

Până acum, în cadrul pro-iectului de reconstruire a ce-tăţii medievale s-au execu-tat săpături cu supravegherearheologică, concomitent cuo cercetare în acest scop, lu-crări de sprijiniri ale elemen-telor degradate şi desfaceride zidării degradate.

În ceea ce priveşte conso-lidările, au fost efectuate in-jectări, plombări, subzidiri,decapitări de tencuieli degra-date, rostuiri şi lucrări de zi-dărie nouă. Pe perioada ier-nii lucrările au fost sistate,urmând să fie reluate la pri-măvară.

Primarul Sorin Taus vrea să facă din comuna Feldioara un punct de referinţă în turismul braşovean

Sală de sport nouă şi bani pentru reabilitarea drumurilor în Dumbrăviţa

3

Ţinând cont că atât Minis-terul Culturii, cât şi Con-siliul Judeţean Braşov nuşi-au exercitat dreptul depreemţiune pentru cumpă-rarea cetăţii de pe DealulStraja, Aro Palace, socie-tatea care administreazămonumentul, va negociadoar cu Primăria Braşovacest lucru.

Acţionariatul societăţii eva-luase iniţial cetatea la 5,2 mi-lioane de euro, însă, preţulpropus în luna iulie 2013 afost considerat exagerat decătre municipalitate. În ofer-ta transmisă Consiliului Ju-deţean preţul a mai fost ajus-

tat, respectiv a ajuns la 3,8milioane de euro (16,92 mi-lioane de lei) pentru terenulşi construcţia care are o su-prafaţă de 5.052 mp. „În ur-mătoarea şedinţă de Consi-liu Local vom demara pro-cedura de achiziţie pentru ainclude cetatea în patrimo-niul municipiului, fiindcă nepropunem să facem amena-jări atât la interior, cât şi laexterior, astfel ca monumen-tul să devină un punct deatracţie”, a explicat primarulGeorge Scripcaru.

Edilul spune că a rămasvalabilă şi ideea unui schimbîntre Primărie şi Aro Palace,respectiv Primăria să pri-

mească monumentul, iar so-cietatea parcările de lângăhotelul Aro Palace, care înprezent sunt în proprietateaPrimăriei.

Stare avansată de degradare

Cu ani în urmă, a fost fă-cută şi o evaluare pentru rea-bilitarea cetăţii, suma esti-mată în acest sens fiind de3,5 milioane de euro. Ceta-tea a intrat în circuitul turis-tic în 1982 fiind administra-tă atunci de Oficiul Naţionalde Turism (ONT). ONT s-aprivatizat după 1990 şi s-adivizat în Postăvarul SA şiPoiana SA, care au preluat

unităţile turistice şi de caza-re din imobilele de patrimo-niu din Braşov, printre careşi Cetatea Braşovului.

În prezent, Societatea deInvestiţii Financiare (SIF)Transilvania este acţionarprincipal al Cetăţii, iar so-cietatea Aro Palace este ceacare o administrează şi fo-loseşte în scop comercial oparte dintre spaţiile monu-mentului istoric. De maimulţi ani, nu s-au mai făcutlucrări de întreţinere decâtlimitat, astfel încât zona ex-terioară a zidurilor este as-tăzi degradată. Mai mult dejumătate din tencuiala zidu-lui exterior este complet dis-trusă, iar cea care se menţi-ne e deteriorată de instala-rea igrasiei. Există fisurimasive în zonele fără tencu-ială, în câteva situaţii zidulfiind efectiv străpuns. Su-prafeţe extinse de zidărie(cărămidă), chiar şi la bazafortificaţiei sunt dislocate,ceea ce afectează structurade rezistenţă.

Ce planuri au autorităţileAcum doi ani, municipa-

litatea a amenajat căile de ac-ces, iluminatul public şi ar-hitectural, dar şi câteva zonede belvedere pe Dealul Stra-ja, tocmai pentru a pune învaloare monumentul. Unuldintre proiectele pe care îl auîn vedere, acum, autorităţilebraşovene este amenajareaunui lift cu cremalieră caresă ajungă la cetate.

Primăria vrea săcumpere Cetăţuia

Din bugetul repartizat deplenul Consiliului JudeţeanBraşov pe localităţi, comu-nei Moieciu i-au revenit înacest an 800.000 lei. O sumămică, dacă ne gândim la ne-cesităţile de investiţii pe careprimarul Nicolae Clinciule-a identificat în cele şasesate care compun localitatea.

Cu toate acestea, banii aufost împărţiţi pe patru direc-ţii principale. Astfel, 400.000de lei vor fi alocate pentru în-treţinerea, reparaţia şi desză-pezirea drumurilor şi uliţelorcomunale. Este vorba despreaproximativ 40 de km dedrumuri pe care PrimăriaMoieciu le are în administra-re. Printre acestea se numă-ră: Valea Bângăleasa, ValeaPopii şi Uliţa Bisericii, dinMoieciu de Sus; Valea Lun-gă din satul Cheia; Uliţa luiMogan, Uliţa lui Berbece,Uliţa lui Mitică, Uliţa Aldu-lea şi Uliţa Bisericii, din Mo-ieciu de Jos, pe aceasta dinurmă urmând să se realizezelucrări de asfaltare; DrumulComunal 58 Moieciu de Jos– Peştera, Uliţa Cruciu şi Uli-ţa Folea, din satul Peştera;Uliţa Pridel şi Drumul Go-dean, din satul Măgura.

Alte 200.000 de lei vor fidestinate extinderii reţelelor

de iluminat public în toatesatele. Pentru derularea in-vestiţiilor în reţelele de ali-mentare cu apă din satul Mo-ieciu de Jos, începute de au-torităţile locale cu captareaşi aducţiunea apei şi conti-nuate printr-un proiect cu fi-nanţare europeană, au fostprevăzute 100.000 de lei. Nuîn ultimul rând, alte 100.000de lei vor fi alocate demară-rii unor lucrări de reparaţiiexterioare şi interioare lacele patru cămine culturaledin comună, având în vede-re că acestea sunt într-o sta-re destul de avansată de de-gradare.

„Localitatea noastră esteextinsă pe zece mii de hec-tare, deci ar fi foarte multede făcut pentru îmbunătăţi-rea vieţii locuitorilor. Fon-durile pe care le-am primitde la Consiliul Judeţean nune ajung, dar sunt bineveni-te, pentru că ne raportăm laconjunctura economică ac-tuală, care nu este foarte fa-vorabilă şi înţelegem că nus-a putut mai mult. Cu aceştibani încercăm să realizămcâte ceva şi să rezolvăm mă-car urgenţele pe care leavem la nivelul fiecărui sat”,a spus primarul NicolaeClinciu (foto).

Uliţele din Moieciu vor fi reparate în acest an

2013 a fost un an în slujba cetăţeanuluiÎn anul 2013 s-au emis un

număr de 916 ordine, struc-turate astfel: ordine privindatribuirea terenului aferentimobilelor construcţie con -form art. 36 din Legeanr.18/1991 şi modificări or-dine de atribuire teren –65%; ordine ce reglementea-ză probleme de personal –salarizare (încadrare, avan-sare în trepte de salarizare,suspendare raporturi mun-că, modificări fişe post, mo-dificări raporturi serviciu,acordare sporuri) – 10%; or-dine privind constituiri şimodificări componenţă co-misii (comisii mixte de con-trol, de organizare a Comi-

siilor judeţene pentru apli-carea legilor speciale, de or-ganizare a comisiilor localede aplicare a legilor fondu-lui funciar, comisii locale deinventariere conform Legiinr. 165/2013, comisii de re-cepţie lucrări, comisii pen-tru alunecări teren Rupea,cons tituiri grupuri de lucru,etc.) – 22%; alte situaţii(convocări şedinţe ColegiuPrefectural, delegări atribu-ţii, desem nări în diferite co-misii, împuterniciri, apro-bări ROI, ROF etc.) – 3%.

3.939 acte apostilateÎn anul 2013 s-au înregis-

trat un număr de 2.742 ce-

reri formulate de către per-soanele fizice cetăţeni ro-mâni sau străini şi persoa-nele juridice, care au soli-citat apostilarea unui numărtotal de 3.939 acte. Valoa-rea totală a taxelor achitateraportat la numărul total decereri şi respectiv acte estede 121.020 lei care cuprin-de valoarea taxelor consu-lare şi valoarea taxelorachitate pentru cereri.

1.017 dosare pe rolul instanţelor

La nivelul Instituţiei Pre-fectului Judeţul Braşov şi aComisiei judeţene de apli-care a legilor fondului fun-

ciar sunt înregistrate un nu-măr de 1.017 dosare aflateîn diferite faze procesuale,din care 521 dosare pentruacţiuni ce implică InstituţiaPrefectului şi Comisia Ju-deţeană de aplicare a legi-lor fondului funciar şi 496sunt dosare având ca obiectobligarea înmatriculării fărăplata taxei pentru emisiilepoluante/ timbru de mediu.

758 petiţiiÎn anul 2013 s-au înregis-

trat 758 de petiţii, primiteastfel: 51 de la GuvernulRomâniei, 13 de la Admi-nistraţia Prezidenţială, 118de la alte instituţii de stat,

117 de la persoane juri dice,441 de la persoane fizice,9 de la organizaţii negu -verna mentale române saustrăine, 9 petiţii primiteprin e-mail.

Activităţi dereprezentare,cooperare şi promovare

„Consolidarea identităţiijudeţului Braşov este unproces continuu, care pre-supune numeroase eforturidin partea tuturor compo-nentelor societăţii. Atât in-stituţiile statului, cât şi so-cietatea civilă au responsa-bilitatea de a-şi aduce con-tribuţia la cins tirea trecutu-

lui, construcţia prezentuluişi proiectarea viitorului. Înacest sens, în anul 2013,Insti tuţia Prefectului a con-tribuit la consolidarea iden-tităţii judeţului şi rezolva-rea problemelor concreteprin organizarea a 62 de ac-ţiuni din iniţiativă proprie,participarea la numeroaseacţiuni organizate în parte-neriat şi evenimente organi-zate de societatea civilă saualte instituţii. Am contribuitla consolidarea anumitor relaţii internaţionale prin11 întâlniri cu reprezentanţiai ambasadelor sau poten-ţiali investitori”, susţine pre-fectul Mihai Mohaci.

4

Predealul este o staţiune de 5 stele!Investiţii în turism şi infrastructurăÎn acest an Primăria Predeal va beneficia de laConsiliul Judeţean de1.500.000 de lei din cotedefalcate din impozitul pevenit şi din TVA.

Oraşul staţiune porneşte înacest an mai multe lucrăripentru extinderea număruluide locuri de parcare în zonapârtiei de schi şi lucrările laun Centru Spa. Ambele pro-iecte sunt finanţate din fon-duri europene însă au nevoiede o cofinanţare locală de 2%.

Drept urmare suma totalăva fi repartizată astfel:1.373.000 de lei sunt folosiţipentru cofinanţări , iar127.000 de lei pentru studii,proiecte.

Centru SPA, unic pe Valea Prahovei!

Construcţia centrului spava începe în acest an şi vafi încheiată în 2015. Proiec-tul, în valoare de 42,8 mi-lioane de lei, va cuprindemai multe spaţii de relaxa-re, saune, băi de aburi, gro-tă de gheaţă, piscine, aquaparc, terenuri de squash, so-lar, săli de fitness, spinning,cardio şi aerobic. De aseme-nea se vor amenaja zone despaţii verzi şi locuri de joa-că pentru copii. „Printre altebeneficii se estimează că

proiectul va conduce lacreşterea numărului de tu-rişti cu circa 15 % şi va crea35 de noi locuri de muncăîn oraş. Proiectul va fi dez-voltat în zona centrală a ora-şului”, ne-a declarat prima-rul Liviu Cocoş. Valoareatotală a proiectului este de42,8 milioane de lei, dincare finanţare externă ne-rambursabilă 20,1 milioanede lei şi 22,7 milioane lei fi-nanţare proprie.

Parcări şi drumuri deacces în zona Turistică

Alt proiect, care va fi în-ceput tot în acest an şi înche-iat anul viitor, vizează facili-tarea accesului în zona turis-tică Clăbucet – Cioplea – Pre-deal. Administraţia locală îşipropune realizarea unorobiective care să îmbunătă-ţească accesul în zona turis-tică de cel mai mare interesîn sezonul de iarnă, respectivzona schiabilă. Proiectul cu-

prinde trei parcări etajate cu213, 481, respectiv 257 lo-curi, o parcare clasică, cu 123de locuri, reabilitarea şi mo-dernizarea a două străzi, careva include şi amenajarea unorpiste pentru biciclete pe o lun-gime de 3,797 kilometri. Va-loarea totală a proiectului estede 55,2 milioane de lei, dincare finanţare din fonduri eu-ropene 53,97 milioane lei şifinanţare proprie 1,29 milioa-ne lei. Alte investiţii care vor

fi derulate în staţiune suntrealizarea unei staţii moder-ne de epurare a apei, un se-diu pentru serviciul salva-mont la baza pârtiei Clăbucetşi o grădiniţă cu program pre-lungit, spune primarul LiviuCocoş (foto).

Reţele noi de apăOraşul Predeal va benefi-

cia în doi ani, de reţele noide apă şi canalizare, precumşi de o staţie nouă de epura-re, în urma implementăriiProiectului „Sistem integratde reabilitare a sistemelor dealimentare cu apă şi canali-zare, a staţiilor de tratare aapei potabile şi staţiilor deepurare a apelor uzate în lo-calităţile cu o populaţie depână la 50.000 de locuitori”.

Proiectul este derulat deMinisterul Dezvoltării Re-gionale şi Administraţiei Pu-blice, în calitate de coordo-nator, prin Compania Naţio-nală de Investiţii „C.N.I.” –S.A., în calitate de agenţie deimplementare a proiectului”.

Astfel, prin HG nr.733/25. 09.2013 s-a aprobatobiectivul de investiţii „Rea-bilitare şi extindere reţele dealimentare cu apă, canaliza-re şi execuţie staţie de epu-rare nouă în localitatea Pre-deal, judeţul Braşov”, carevizează ca principali indica-

tori tehnico-economici rea-bilitarea şi extinderea a 7 kmde reţea de apă pe străzile:Libertăţii, Eroilor (până lahotel Porumbiţa), Trei Brazi,Legătură la rezervor apă, Ni-colae Bălcescu şi reabilita-rea şi extinderea a 7 km dereţea de canalizare pe străzi-le: Nicolae Bălcescu, Liber-tăţii, Eroilor II, Cartier Fo-restier, Mănăstirii, Rezervorde înmagazinare apă cu vo-lumul de 1000 mc (amplasatîn zona str. Trei Brazi) şiStaţie de pompare Joiţa cudebit maxim de 10 litri/se-cundă şi staţie nouă de epu-rare cu debitul de 1.888metri cubi/secundă, pentru12.000 locuitori echivalenţi.

Finanţarea obiectivului deinvestiţii se face din crediteexterne de la Banca de Dez-voltare a Consiliului Euro-pei, de la bugetul de stat prinbugetul Ministerului Dezvol-tării Regionale şi Adminis-traţiei Publice, din bugetullocal, precum şi din alte sur-se legal constituite, conformprogramelor de investiţii pu-blice aprobate potrivit legii.

Valoarea totală a obiecti-vului este de 5,6 milioane deeuro, din care bugetul localal oraşului Predeal va asigu-ra suma de 1,083 milioanede euro, reprezentând uncuan tum de 19,23 %.

Prefectul judeţului Bra-şov, Mihai Mohaci, şi vice-preşedintele Consiliului Ju-deţean, Mihai Pascu, au pri-mit vizita unei delegaţii dinpartea Ambasadei Franţei înRomânia. Consulul Alexis-Gilles Grand şi şeful Servi-

ciului Economic din cadrulAmbasadei Benoit Gauthierau venit în vizită în judeţulBraşov pentru a discuta cuinvestitorii francezi din ju-deţul Braşov, dar şi pentrua iniţia relaţii de colabora-re cu autorităţile în vederea

identificării unor oportuni-tăţi de investiţii.

La întâlnirea care a avutloc la sediul Prefecturii, s-adiscutat despre necesitateainvestiţiilor în AeroportulGhimbav şi într-un terminalinternodal, precum şi des-pre buna relaţie care a fostdez-voltată de-a lungul tim-pului cu naţiunea franceză.

„Am atins subiecte che-ie, oficialii AmbasadeiFranţei fiind interesaţi destadiul lucrărilor la aero-port, precum şi de proiecte-le de dezvoltare ale Braşo-vului pentru următorii ani.S-au adus în discuţie şi co-laborările pe care le-amavut până acum cu Amba-sada Franţei şi am stabilitca discuţiile să aibă şi fina-litate practică prin stabili-rea unor contacte directe cuanumiţi investitori”, susţi-ne prefectul Mihai Mohaci.

Primarul comunei Ticuş,Emil Mircea Şchiopea, a so-licitat Consiliului Judeţeanfonduri pentru reparaţiişcoli, dispensar, cămin cul-tural şi reabilitare pod pesteValea Ticuşului.

Suma de 530.000 de leiprimită din cote defalcatedin impozitul pe venit şi dinTVA va fi repartizată astfel:100.000 de lei pentru repa-

rarea Şcolii gimnaziale dinTicuşu Vechi, 50.000 de leipentru reparaţia dispensaru-lui, 170 mii de lei vor fi alo-caţi pentru amenajarea de ri-gole în localitate şi 60.000de lei sunt alocaţi pentru re-paraţia căminului culturaldin Cobor, iar 150.000 delei sunt alocaţi pentru rea-bilitarea podului peste Va-lea Ticuşului.

Comuna Ticuş este aşe-zată în partea de nord-vesta judeţului Braşov şi esteformată din satele TicuşulVechi şi Cobor.

Se învecinează cu Comă-na la est, Ungra la nord-est,Jibert la nord şi vest, şi estestrăbătută de la vest spre estde cursul văii Ticuşului,care formează o luncă fer-tilă.

Se va repara podul peste Valea Ticuşului

Fundata: bani pentru drumuri şi apăPrimarul comunei Funda-

ta, Florin Marian Pâtea, asolicitat Consiliului Jude-ţean Braşov suma de1.100.000 de lei pentru bu-getul anului 2014. Banii vorfi folosiţi pentru reabilita-rea reţelei de apă din Fun-dăţica – 400.000 de lei, re-paraţii la drumurile comu-nale – 400.000 de lei, ilu-minat public – 80.000 delei, cămine culturale şi mu-zee – 140.000 de lei şi pen-

tru reparaţii la dispensar –80.000 de lei.

Concret, se va schimbaconducta principală de ali-mentare cu apă din satulFundăţica şi se vor realiza50 de branşamente. Se vorexecuta lucrări de reparaţieşi dotare la Muzeul SatuluiNicolae Frunteş din Şirneaşi la Muzeul Satului dinaceeaşi localitate.

„Pentru a reduce consu-mul de energie electrică, se

vor achiziţiona lămpi cu le-duri pentru iluminatul pu-blic al comunei. Se va exti-de iluminatul în cătunele: ÎnVârf, Drumul Şirnii şi Roiade Jos. Va fi refăcută faţa-da dispensarului din Funda-ta şi schimbată tâmplăria.Se vor executa lucrări depietruire a drumurilor: PeRâpi, Drumul Popii, Dru-mul Carului şi Muchia Ar-măsarului”, a mai precizatprimarul Marian Pâtea.

Franţa este interesată de oportunităţilede investiţii din judeţul Braşov

5

Primarul George Scrip-caru a precizat că, în2014, avem „un bugetechilibrat care asigură,cel puţin statistic, funcţio-narea oraşului”.

Bani vor asigura serviciilenecesare, plata subvenţiilorla anumite instituţii din su-bordinea Consiliului Local,a ratelor şi a dobânzilor ban-care pentru împrumuturileluate de municipalitate de laBERD şi BCR, asigură cofi-nanţarea proiectelor cu fi-nanţare europeană neram-bursabilă, dar şi funcţiona-rea instituţiilor culturale,educaţionale, sociale.

Bugetul total al municipiu-lui Braşov este de 740 de mi-

lioane de lei. Pentru subven-ţii la Regia Autonomă deTransport s-a prevăzut sumade 18 milioane de lei, iarpentru instituţiile de cultură– Teatrul Dramatic, Opera,Teatrul de Păpuşi şi Filarmo-nica Braşov – alocaţii buge-tare în cuantum total de 13,2milioane de lei.

Alte 22,8 milioane de leidin buget vor fi plătite ca rateşi dobânzi la contractele deîmprumut bancar. „Proiecte-le începute vor fi continuate,dar vom începe în acest an şialte proiecte. Vom continualucrările la parcarea de la Spi-talul Militar şi vor începe lu-crările la parcarea din Poia-na Braşov. De asemenea,continuă lucrările la Centrul

de Agrement din Poiana Bra-şov şi vom începe lucrările laCentrul expoziţional şi la pa-sajul pe sub calea ferată dinzona Micşunica. Vom facereparaţii capitale la uneleşcoli şi la pasajul Fartec par-tea veche, circulaţia urmândsă se desfăşoare pe parteanouă inaugurată anul trecut.Toate acestea, şi posibil sămai începem şi alte proiectecare au asigurată finanţarea”a spus primarul după şedinţaConsiliului Local.

Venituri mai mici, cheltuieli mai mari

Veniturile proprii ale mu-nicipiului Braşov au rămasînsă la acelaşi cuantum ca şianul trecut, respectiv de365,126 de milioane de lei,însă veniturile proprii esti-mate a fi încasate din taxe şiimpozite în acest an sunt maimici cu aproximativ 2 mi-lioane de lei faţă de anul tre-cut, respectiv de 171 de mi-lioane de lei, restul sumelorcare vor intra în bugetul Pri-măriei din cote defalcate şide la Direcţia Finanţelor Pu-blice având destinaţii preci-se, cum ar fi plata salariilorpersonalului din învăţământsau plata indemnizaţiilorpersoanelor cu handicap.

Din cheltuielile pe acestan, pe partea de funcţionare,

veniturile şi cheltuielile suntestimate la aproximativ 430de milioane de lei, iar la sec-ţiunea de dezvoltare, venitu-rile sunt în cuantum de 245de milioane de lei, iar chel-tuielile de aproape 286 demilioane de lei. Anul trecut,însă fondurile alocate dez-voltării au fost mai puţine,respectiv de 183,733 milioa-ne de lei, la partea de veni-turi, iar cheltuielile au fostîn sumă de 197 de milioanede lei, iar pe partea de func-ţionare s-au apropiat de 400de milioane de lei.

Ce excedent a avut Braşovul în 2013

Excedentul total al buge-tului municipiului pe anul2013 a fost de peste 42,739de milioane de lei, iar aces-ta a fost repartizat în mareparte, respectiv 40,96 de mi-lioane de lei, pentru finan-ţarea cheltuielilor de dezvol-tare, dar şi pentru acoperi-rea golurilor de casă întredecalajele dintre venituri şicheltuieli, 1,77 de milioanede lei. Consiliul Local vaavea în 2014 şi un fond derezervă care va putea fi fo-losit în situaţii de urgenţăsau pentru înlăturarea efec-telor produse de calamităţiîn cuantum de 2,683 de mi-lioane de lei.

Consiliul Judeţean Braşova alocat suma de 250.000 delei din cote defalcate din im-pozitul pe venit şi din TVA,comunei Poiana Mărului.

Primarul Nicolae Codrea-nu a declarat că banii vor fialocaţi pentru modernizareadrumurilor comunale.

Aceste investiţii vin încompletarea proiectelorrealizate în anii trecuţi.„Am reuşit în această pe-rioadă să schimbăm stâlpiide lemn cu stâlpi rezistenţi,din beton, am introdus ga-zul metan în comună, tele-fonie fixă, avem iluminatpublic, am făcut reparaţiicapitale la şcoli, la clădireaPrimăriei, am cons truit oşcoală nouă, am făcut o ari-pă nouă la căminul cultu-ral, am asfaltat, cu ajutorulConsiliului Judeţean Bra-şov drumurile, DJ 110 –Vulcăniţa şi DC 8 – Scor-tila”, povesteşte pe scurtrealizările din localitate pri-

marul Codreanu. De ase-menea în comună a fost in-augurat şi un Cămin Cultu-ral, dotat cu mobilier nou,care are o capacitate de 700de locuri, o sală de specta-cole de 350 de locuri. Apoi,serviciul de salubrizare esteasigurat la condiţii urbane,chiar dacă vorbim de o co-mună.

De asemenea anul tercutau început lucrările pentruconstruirea staţiei de filtra-re a apei şi a reţelei de ca-nalizare. „Am avut douăproiecte depuse la finanţa-re cu fonduri europene pemăsura 3.2.2, dar nu au ob-ţinut punctajul necesar pen-tru finanţare. Am depusproiectele pentru finanţareşi în cadrul Planului Naţio-nal de Dezvoltare a Infra -structurii. Acum pot săanunţ lumea că, prin HG577, vor fi finanţate şi acestlucrări”, a precizat prima-rul din Poiana Mărului.

Consiliul JudeţeanBraşov a alocat sumade 800.000 de lei dincote defalcate dinimpozitul pe venit şidin TVA, comuneiHârseni.

Principala proble-mă a comunităţii dinHârseni este lipsa re-ţelei de alimentare cuapă şi de canalizare.Apa necesară locali-tăţii este asigurată deizvoarele de pe ValeaSebeşului, care au un debitsuficient şi care pot alimen-ta chiar şi Făgăraşul.

Valoarea totală a proiec-tului este de 2,5 milioane deeuro. Cât priveşte epurareaapelor, comuna va fi deser-vită de staţia de la Făgăraş,unde operatorul regional deapă – canal este cel de la Sibiu.

„În acest an dorim să în-cepem lucrările de apă şi ca-nalizare în toate localităţile

comunei, să construim unCămin Cultural în satul Se-beş şi să modernizăm Cămi-nul Cultural din satul Măr-gineni”, a declarat MihaiOltean (foto), primarul co-munei Hârseni.

Astfel banii repartizaţi vorfi cheltuiţi astfel: 400.000 delei pentru reabilitarea cămi-nelor culturale, 100.000 delei pentru pietruirea drumu-rilor comunale şi 300.000 delei pentru alimentare cu apă.

Oportunităţi de finanţărinerambursabile prin ADDJB

Agenţia de DezvoltareDurabilă a Judeţului Braşov(ADDJB) anunţă autorităţi-le publice locale de existen-ţa oportunităţii de finanţarea proiectelor prin interme-diul Mecanismului FinanciarSEE şinorvegian.

Prin celedouă me-canisme,statele SEE alocă Românieiasistenţă financiară nerambur-sabilă în valoare de 16 milioa-ne de euro pentru protejareaşi revitalizarea patrimoniuluicultural, promovarea diversi-tăţii culturale şi a dialoguluiintercultural, protejarea mi-norităţilor şi încurajareaschimburilor culturale.

„Agenţia de DezvoltareDurabilă a Judeţului Braşovstă la dispoziţia primăriilorcu sprijin şi consiliere gra-tuită în definirea şi elabora-rea proiectelor, precum şi înprioritizarea acestora”, a pre-cizat Luciana Cristea, direc-torul executiv al ADDJB.

PA16/RO12 Conser varea şirevitalizarea patrimoniuluicultural şi natural

Acest program îşi propu-ne să joace un rol importantîn stimularea şi protejareapatrimoniului şi în realiza-rea de bune relaţii în cadrulcomunităţilor şi între aces-tea. Prin acordarea de fon-duri, se doreşte încurajareautilizării patrimoniului înscopul creării locurilor demuncă, asigurării creşterii

economice şi coeziunii so-ciale.

În România, Programul„Conservarea şi revitaliza-rea patrimoniului cultural şinatural este implementat deMinisterul Culturii, prin Uni-

tatea deM a n a g e -ment aproiectului(UMP), în

calitate de Operator de Pro-gram, în parteneriat cu Di-rectoratul Norvegian pentruPatrimoniu Cultural (Direc-torate for Cultural HeritageNorway), în calitate de par-tener de program din stateledonatoare.

PA17lRO13 Promovareadiversităţii în cultură şiartă în cadrul patrimo -niului cultural european

Programul încurajeazădialogul cultural, stimulareaidentităţii europene şi facili-tează accesul la valorile cul-turale româneşti. Programulsprijină dezvoltarea de noiproiecte educaţionale, prinmuzică, dans, scenă, film,evenimente de arte vizuale,expoziţii.

În România, operatorulprogramului pentru „Pro-movarea diversităţii în cul-tură şi artă în cadrul patrimo-niului cultural european”este Unitatea de Manage-ment de Proiect (UMP) dincadrul Ministerului Culturii,care implementează progra-mul în parteneriat cu Consi-liul Artelor din Norvegia.

Repararea drumurilor, priorităţi la Poiana Mărului şi Hălchiu Priorităţi în comuna Hârseni

Consiliul Judeţean Braşova alocat suma de 600.000 delei din cotele defalcate dinimpozitul pe venit şi dinTVA, comunei Hălchiu.

În acest an, în comună auloc ample lucrări de asfalta-re străzi şi amenajare de tro-tuare, de aceea fondurile pro-mise sunt alocate pentruaceste investiţii.

Primarul Ioan Gârbacea aprecizat că sumele vor fi

repartizate astfel:350.000 de lei suntalocaţi pentru covorasfaltic pentru străzi,iar 250.000 de lei pen-tru amenajare trotuareşi rigole.

„Doresc ca Hălchiulsă se transforme într-olocalitate civilizată,modernă, de nivel eu-ropean. Pe lângă dez-voltarea durabilă a co-munei, alături de con-silierii locali dorim săîmpletim tradiţiile păs-

trate din vechime cu dorinţade nou, prin îmbunătăţireanivelului de trăi şi crearea tu-turor facilităţilor de utilităţipublice în folosul locuitori-lor comunei (apă, canaliza-re, energie, în toate zoneleperimetrului administrativ alHălchiului)”, a declarat primarul Ioan Gârbacea(foto). Comuna Hălchiu esteamplasată la 15 km de mu-nicipiul Braşov.

Bugetul Braşovuluieste „echilibrat”

6

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi aniBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Iulian Cătălui

Organele Siguranţei dinBucureşti au fost informate,pe la începutul lui februarie1938, că un casier de la„Vama Poştei”, pe numeMarinescu Petre, împreunăcu o cântăreaţă de care eraamorezat nevoie mare, se re-fugiase în Braşov.

Apoi, au sosit 2 detectivi,„cari împreună cu poliţia lo-cală” au început urmărirea.Astfel, în ziua de 4 februa-

rie 1938, pe când intra încurtea hotelului „Ştefan celMare”, Petre Marinescu afost înconjurat de agenţi. S-aprodus o scurtă luptă, în tim-pul căreia casierul care de-lapidase 900.000 de lei a pu-tut trage, al dreacu’, 2 focuride „revolveru”, fără însă arăni pe cineva. A fost ime-diat transportat la Bucale.

Ardealulfebruarie 1938

Casierul Marinescu de laVama Poştei, arestat la Braşov

Oficiul local de tu-rism al MunicipiuluiBraşov a organizat înziua de 6 februarie1938, „Ziua Ski”-uluiîn Poiana Braşov.

Cu această ocazie,la orele 9,30 a fostinau gurată pârtia decoborâre „Sulinar”-Vârful Cristianul-Mare din Poiana Bra-şov, cu o diferenţă denivel de cca. 750 de metri.

Apoi, între orele 10-12 aavut loc concursul oficial decoborâre pe pârtia „Sulinar”,deschis tuturor „skiorilor”de peste 16 ani, pentru in-signa „Coroana Braşovului”(insigna de aur sub 3 minu-te, de argint sub 5 minute şide bronz sub 7 minute).

Între orele 14-16 s-au des-făşurat tot felul de „curse

hazlii”, distractive cu dife-rite obstacole originale pen-tru copii şi adulţi, apoi, maitârziu, au avut loc „diferitedemonstraţii cu facle”, exe-cutate de un grup de„skiori” sub conducerea luiHelmut Oberriesser, in-structor de ski austriac şimulte altele.

Ardealulfebruarie 1938

Ziua Ski-ului la Poiana Braşov

Campania electorală înjudeţul nostru era în toi, pela începutul lunii februarie1938, toate organizaţiile po-litice intensificându-şi ac-tivitatea, trimiţând în fieca-re comună şlehte de propa-gandişti!

Sfârşitul luptei pentru ale-gerile de la Cameră, în ju-deţul Braşov, promitea a fidintre cele mai interesante,mai ales că până atunci nus-au înregistrat bătăi, vio-lenţe, trosneli, mituiri, co-rupţie etc. Mă rog, era o vi-ziune idealistă.

Pentru primele locuri erauîn luptă naţional-liberalii,guvernul şi partidul „Totulpentru Ţară”, celelalte gru-

pări politice, „afară de un-guri şi saşi”, având organi-zaţii slabe nu vor reuşi, zi-cea ziarul, să ia decât un nu-măr inferior de voturi.

Până la începutul lui fe-bruarie 1938 se ştiau „urmă-torii fruntaşi cari vor catin-da în fruntea listelor”: Dr.A. Neguş la P.N.L., dr.I. Laţicu la Naţional-Creş-tini, Tr. Cotigă la „Totulpentru Ţară”, M. Popovicila P.N.Ţ., Voicu Niţescu laFrontul Românesc, S. Benila unguri şi dr. WaldemarGust la Germani.

Ardealulfebruarie 1938

Lupta electorală în judeţ

Ziarul anunţa cu bucuriecă, la concursul de „Sky” ces-a ţinut în ziua de 12 fe-bruarie 1921 la Sinaia, a luat„Şampionatul” României,căpitanul Pălăngeanu dinRegimentul 2 – Vânători deMunte – Braşov.

La cursa de „sky-fond” din„acelaş” concurs a „eşit” vic-torios sergentul Leorzanu din„acelaş” regiment braşovean.

Cu această ocazie, s-a văzutcă românii aveau o „foarte

mare aplicaţie” şi în aceastădirecţie. Aceasta s-a consta-

tat la ambele regimente aleBrigăzii de Vânători de Mun-te de sub comanda A.S.R.Principele Carol (viitorulrege Carol al II-lea, n.n.),unde sporturile se practicaupe o scară întinsă, soldaţii fa-miliarizându-se foarte uşor„cu dânsele” şi dădeau rezul-tate surprinzătoare.

Nihil Sine Deofebruarie 1921

Braşoveni care au luat Şampionatul de Sky

Cercurile muncitoreşti aufăcut mare haz, către sfârşi-tul lunii ianuarie 1929, de pă-ţania „aşa-zisului comunistlocal” Abraham Bernath.

Numitul comunist reuşisesă-şi facă la „centrul sindi-catelor moscovite” din Bu-cureşti o reputaţie „ce n-omerita”; şi asta din cauză căfiind mai întotdeauna ne -cuviin cios cu autorităţile Sta-tului, suferea pedepse pestepedepse ce-i dădeau „o pozăde martiru!”

S-a întâmplat însă un lu-cru: rezultatul alegerilor adovedit că muncitorii nul-au luat în serios pe Ber-nath, iar „centrul sindicate-lor comuniste” din Bucureştis-a întrebat şi el: „atunci dece pretenţiuni aşa de mari laşăfu’ comunist cu ocaziu-

nea repartizărei fondurilorsovietice?”.

Scăpat din puşcărie unde aispăşit, „pare-se” o pedeapsăde 1 lună, A.Bernath s-a gân-dit să dea o nouă loviturăcare să-i mai refacă situaţiu-nea la „centrul sindicatelormoscovite”.

Lovitura dată de Bernatha fost următoarea: comunis-tul Abraham a „cutreerat”prin tot Braşovul şi găsindcâţiva „tăetori de lemne şihamali fără ocupaţie mo-mentană” i-a luat cu sine şiadăugându-le câţiva munci-tori din fabrici aflaţi în re-paos, le-a spus tuturor că gu-vernul acorda ajutoare bă-neşti pentru muncitori şi apornit cu ei la Prefectură,Primărie şi alte instituţii! Ela venit cu pretextul că se află

în fruntea unui grup de „şo-meuri” ajunşi la disperare.

După câteva ore, lucruriles-au lămurit, la Oficiul dePlasare, „şomeurii” au aflatcă nu se acorda niciun ajutorbănesc, ci numai „ajutoareleîn natură obicinuite”: „pâne”,„slană”, brânză şi loc deodihnă în cămin pentru mun-citorii în trecere prin Braşov!„Tăetorii” de lemne şi hama-lii fără ocupaţie momentanăl-au luat la rost pe comunis-tul Abraham Bernath.

Odată demascat, şeful co-muniştilor braşoveni, Abra-ham Bernath a fost invitat laşedinţa comitetului de ajuto-rare al adevăraţilor şomeri şiacolo a fost adus la realitatede către toţi membrii comi-tetului. Cu această ocazie s-adat pe faţă şi „o altă mano-

peră a comunistului” A. Ber-nath: de 2 luni el refuza săprezinte comitetului de aju-torare al şomerilor „situa-ţiuni de muncitori aflaţi fărălucru”, ce-şi îndreptau cere-rile lor la sindicatul condusde el însuşi cu labă de „fer”şi din această cauză comite-tul n-a putut să-i ajute şi peuvrieri.

Faptul ăsta zicea îndeajunsce urmărea comunistulAbraham prin această „ma-noperă” şi ziarul se mira căautorităţile nu-l luau „descurt” şi nu-i aplica textulprecis din legea care pedep-sea pe cel „ce prin uneltiri”încerca punerea în stare derevoltă a diverselor catego-rii de cetăţeni ai „ţărei”.

Carpaţiifebruarie 1929

Păţania comunistului Bernath din Braşov

Ziarul publicape prima pa-gină ştireacă, „Raiul”,o comediecare a re-purtat un„răsunătorusucces” pescenele bucu-reştene, a fostreprezentată pe 13februarie 1938, la ora 9 sea-ra, la Teatrul „Reduta” dinBraşov.

Renumita artistă, madam’Nataliţa Pavelescu (foto),înconjurată de artişti „demult talentu”, au făcut din

comedia „Raiul” unspectacol rar şi un

„minunat prilejde distracţiune”,la Braşov.

C o m e d i acare s-a jucatpe scena „Redu-

tei” era unul dincele mai reuşite

spectacole, din aceavreme, jucate pe scena

vreunui teatru din localitate. Braşovenii au „efectuat”

îndelungi aplauze, primindcum se cuvine pe madam’Nataliţa şi teatrul ei.

Ardealulfebruarie 1938

Teatrul Nataliţa Pavelescula Braşov

7

Iulian Cătălui

Arta meşteşugarilor popu-lari constituia, după cum seştie, un „nepreţuit tezaur alpatrimoniului culturii noas-tre”, scria pentru „DrumNou” Constantin Răsvan.Cum se manifesta ea pe me-leagurile braşovene, Răsvana aflat de la Tudor Boian, di-rectorul „Centrului judeţeande îndrumare a creaţiei po-pulare, a mişcării artistice demasă”.

Referindu-se la tradiţia ar-tei meşteşugarilor braşoveni,precum şi la menţinerea încontinuă stare de creaţie aacestui gen, Boian menţiona„munca plină de pasiune şidăruire” a soţilor Valeria şiDumitru Sofonea din Dră-guş, renumiţi cojocari, cu-noscuţi şi după 1989, câşti-gători de premii naţionale şiinternaţionale, care creşteau

pe lângă ei, transmiţându-leaceastă frumoasă îndeletni-cire, peste 60 de copii, mulţidintre ei aflaţi pe calea de-plinei afirmări.

De asemenea, tov. Boiansublinia efortul general alŞcolii populare de artă care,prin cercurile sale de cusut,ţesut şi cojocărie, organiza-te la Paloş, Dăişoara, Zăr-neşti, Bran, Tărlungeni şialte localităţi, contribuia lamenţinerea interesului pen-tru păstrarea tradiţiei. Zone-le de referinţă ale judeţuluiBraşov erau caracterizateprin „pronunţate particulari-zări generate de îndelungataconvieţuire a românilor, ma-ghiarilor şi germanilor”.Atunci tov. Răsvan l-a între-bat pe tov. Boian dacă acestlucru a generat o „interferen-ţă şi reciprocă influenţare”,

iar directorul Boian i-a răs-puns că „ne stăteau la înde-mână numeroase exemple”.Saşii din Ticuş, de par eg-zamplu, au preluat cămaşa,cioarecii şi chimirul din por-tul românesc, iar la Dăişoa-ra se simţea o „accentuată in-fluenţă săsească”. Între mo-canii şi ceangăii din Săcele,împrumuturile erau „foartevizibile”. Acelaşi lucru seobserva în zona Zizinului.Meşteşugarii executanţi aufost de multe ori „slujitori aicerinţelor tuturor locuitori-lor zonelor respective, indi-ferent de naţionalitate”. Aşa,de pildă, ţesătorul GheorgheBerger din Rupea (tatăl apre-ciatului compozitor WilhelmBerger) ţesea pentru întrea-ga zonă. Vestiţii cojocariStoica şi Boieru din Veneţia,ca şi Wilhelm Artz din Ru-

pea, lucrau co-joace atât pen-tru români, câtşi pentru saşi şimaghiari, tota ş a c u m , î n1978, Constan-tin Percea şiG h e o r g h e Müller din Caţaexecutau „lu-crări de pictu-ră” fo los indelemente deco-rative de inspi-raţie româneas-că şi săsească.

Apo i , t ov .R ă s v a n l - aches tionat încel mai pur lim-baj de lemn defalnic stejar petov. Boian asu-pra „perpetuării

cunoaşterii, păstrării şi con-tinuităţii meşteşugurilor ar-tizanale, în amplul proces defăurire şi dezvoltare a cultu-rii socialiste”, tov. derectorzicând că, în primul rând,prin înfiinţarea a numeroasecercuri ale copiilor, cum eraucel din comuna Cincu alcreatorilor de pictură pe sticlă, condus de profesorulNicolae Suciu, cercul de bro-derie din Cincşor, la Casa decultură din Săcele, pregătitede Papp György Margareta,

cercul de sculptură de laRâşnov sub îndrumarea luiGünther Zerbes.

În concluzie, zicea tov.Boian, „în efortul conjugatde transmitere peste ani a va-lorilor autentice, pentru în-lăturarea a ceea ce este peri-feric şi neavenit în aceastăatât de îndrăgită artă, ne în-tâlnim şi colaborăm fructuoscu Filiala U.A.P. şi Muzeuljudeţean”.

„DRUM NOU” 11 februarie 1978

„Îndelungata tradiţiea artei meşteşugăreşti braşovene”

Tineri interpreţi braşoveni pe scena Ateneului Un grup de tineri solişti de

muzică uşoară ai Şcolii po-pulare de artă din Braşov(clasa prof. Edmond Deda)şi formaţia „Nimbus Quar-tet” a studioului de jazz dincadrul Casei de cultură a stu-denţilor au oferit, la sala„Studio” a Ateneului românun recital, scria pentru „DrumNou” cunoscutul jazz manAlexandru Şipa.

Organizat în cadrul fazeide masă a Festivalului naţio-nal „Cântarea României”,acest recital a avut menireade a face cunoscută compo-

zitorilor, redactorilor de laradio şi televiziune, de la di-ferite ziare şi reviste, publi-cului din Capitală, arta tine-rilor interpreţi braşoveni.

„Calitatea repertoriului,ales din creaţia românească– unele, prime audiţii – exe-cuţia îngrijită, rezultat al stu-diului corect”, aparţinând in-terpreţilor Cristina Dopnig,Tatiana şi Cristina Petrescu,Laura Nicorovici, GeorgeMihăescu, Gabriel Melinte,C-tin Toader, Marian Ba-cheş, Florica Dacu, Gabrie-la Sauciuc (aceasta era cea

mai cunoscută din grup,n.n.), precum şi „complexi-tatea structurală a lucrărilororiginale de jazz, talentul şivirtuozitatea” membrilor for-maţiei „Nimbus Quartet”(Sandu Brînduşan, DickNica, Mircea Soare şi Geor-ge Nojogan) au dominat cuprestanţă acest recital.

Iată câteva opinii: Dr. Va-sile Tomescu, secretar alUniunii compozitorilor:„Recitalul a constituit o ex-presie convingătoare a pa-siunii pentru această artă interpretativă a tineretului

dintr-un oraş important peplan industrial, dar şi pe plancultural-artistic. Acest tine-ret dornic să muncească, darşi să cânte, a dovedit ca numitor comun sensibilitate artistică, modestie, candoa-re şi omogenitate în grup vo-cal”. „Formaţia Nimbus prinmodalitatea de creaţie şi in-terpretare se apropie foartemult de ceea ce am puteanumi jazz-cameral, fiind osperanţă a muzicii noastre”.

Drum Nou, 1970

Fotografii din colecţia personală a lui Aristotel Căncescu

La doar câţiva kilometri deBraşov se află o veche ce-tate ţărănească, unică atâtprin poziţionare, cât şi prinstilul ei arhitectonic. Ceta-tea Râşnov este o fortărea-ţă ce parcă a străpuns dinadâncuri stânca pentru ase înălţa spre cer.

Dacă păşeşti dincolo de zi-durile bătrâne, este ca şi cumai fi trecut prin tunelul tim-pului. Fiecare piatră pare săîţi vorbească despre vremu-rile de odinioară, despre vie-ţuitorii cărora încă le maisimţi răsuflarea şi prezenţa,aşteptându-i, parcă, pe sol-daţii lui Mihai Bravul, înspatele uriaşei porţi.

„Cetatea Râşnov este uni-că în România, pentru căeste ceva între o cetate deapărare şi un orăşel medie-val, este de fapt un târg for-tificat. Cercetările arheolo-gice asta demonstrează, cănu a fost doar o cetate de re-fugiu, nu a fost doar o ceta-te a unui senior, ci a fost înunele cazuri, pentru zeci deani, adăpostul comunităţiirâşnovene” a declarat istori-cul Nicolae Pepene.

Ridicată în anii 1300 Prima menţiune documen-

tară despre Cetatea ţărăneas-că a Râşnovului apare prinanul 1335 când, în urma unuiasalt al tătarilor în Ţara Bâr-sei, întreg ţinutul a fost căl-cat de copitele cailor şi dis-trus de furia atacatorilor, cuexcepţia Cetăţii Râşnovuluişi a cetăţii de pe Tâmpa.

Fortăreaţa a fost ridicatăprin strădania locuitorilor dinţinut, dar şi vecinii lor dinCristian şi Vulcan le-au dato mână de ajutor. CetateaRâşnov a purtat încă de la în-ceput denumirea de „CetateŢăranească”, deoarece prin-cipala îndeletnicire a creato-rilor fortificaţiei de apărareera agricultura. Titulatura s-a

menţinut de-alungul veacuri-lor, deoareceoamenii loculuiau muncit custrădanie pă-mântul, chiar şiîn epoca pros-peră a breslelor.

„Există chiarla începutul se-colului al XVII-lea atestată pre-zenţa râşnove-nilor în cetate,aproape un se-col. Aşa se ex-plică de ce aapărut o capelă

evanghelică în cetate, de ces-au chinuit să sape 164 demetri să aibă apă în cetate,de ce dintr-o dată arhitec turacetăţii capătă aspectul unuitârg cu străduţe, cu piaţete.Avem căsuţe în care arheo-logii au descoperit sobe, cahle. Deci o reconstituire alumii medievale din spaţiulromânesc nu poate să nuaibă în prim plan CetateaRâşnov.” a adăugat istoriculNicolae Pepene.

A rezistat asediilorSituată pe drumul comer-

cial de veche tradiţie Bra-şov–Rucăr–CâmpulungMuscel, ce lega Transilvaniade Ţara Românească, ceta-tea a rezistat multor asedii.Între zidurile fortăreţei şi-augăsit adăpost prin 1600 şitrupele lui Mihai Viteazul,care au poposit aici după înfrângerea de la Mirăslău.Voievodul a aşteptat la Râş-nov să-i sosească din ŢaraRomânească întăririle nece-sare refacerii armatei sale.

O singură dată apărătoriicetăţii au fost obligaţi de îm-prejurări să deschidă porţileşi să capituleze: era pe vre-mea principelui Gabriel Batory, în anul 1612 şi totuls-a întâmplat din cauza lip-sei de apă.

În secolul al XVIII-leaRâşnovul devine târg defrontieră, astfel încât locali-tatea are şansa unei dezvol-tări economice substanţiale.De asemenea, prin modifi-

carea conjuncturii geopoli -tice din sud-estul Europeiîn favoarea Imperiului Hab-sburgic, s-a realizat şi secu-rizarea hotarelor Râşnovu-lui, iar pericolul invaziilormilitare se atenuează. Ca ata-re, populaţia râşnoveană numai are mare interes în a păs-tra vie cetatea medievală.

Cetăţile ţărăneşti au făcutparte dintr-o reţea de apăra-re a localităţilor transilvăne-ne aflate în calea cotropito-rilor. Acolo unde aşezareaera în câmp deschis, biseri-cile au fost fortificate, trans-formându-se astfel în cetăţi.

Vechile documente atestăfaptul că, de-a lungul seco-lelor, fortificaţia a fost refă-cută şi consolidată în maimulte rânduri.

„Din punct de vedere co-mercial cred că putem să în-cepem cu legendele locului,pe care noi le-am cules dinsurse istorice începând dinsec. XIX-lea. Mă refer la legenda prezenţei cavalerilorcruciaţi în zonă, a cava leri-lor teutoni care au ridicat cetatea, până la legendelecare vorbesc despre principitransilvăneni care au ocupatcetatea şi au lăsat de multeori amintiri total neplăcutepentru comunitate” a comple-tat istoricul Nicolae Pepene.

Prozatorul interbelic OctavŞuluţiu, puternic impresionatde valoarea şi arhitectura ce-tăţii, după o vizită prin anii’30 a scris: „Ar fi păcat să sedistrugă această mărturie is-torică. O reconstituire a ei s-arimpune. Dar nu o renovarecare să o falsifice, să introdu-că elemente noi. Să se întă-rească tot ce există şi atâta”.

Cutremurul din 11 noiem-brie 1940 aproape că a dis-trus fortificaţia, astfel că res-taurarea menţionată de scrii-torul interbelic deveniseobligatorie. Reconstrucţiacetăţii Râşnov s-a făcut abia15 ani mai târziu, din cauzarăzboiului şi a debutului con-fuz al regimului comunist.

Sergiu Nicolaescuşi Râşnovul

Cetatea Râşnovului şi-acreat o pagină în cartea de is-torie a cinematografiei româ-neşti. Marele regizor SergiuNicolaescu s-a ataşat de zidu-rile medievale, motiv pentrucare a ales fortificaţia să de-vină un personaj al filmelorsale istorice Dacii, turnat în1966 şi Nemuritorii, în 1974.

De asemenea, la Râşnoveste realizat în 1967 filmulColumna, o coproducţie ro-mâno-germano-italiană regi-zată de Mircea Drăgan, avân-du-i în rolurile principale peIlarion Ciobanu, RichardJohnson, Florin Piersic, An-tonella Lualdi şi Gheor gheDinică. Pelicula istorică aprimit un an mai târziu no-minalizări la „Globul de aur”şi „Oscar” pentru cel mai bunfilm străin. În timpul filmă-rilor, în cetate s-au descope-rit urme dacice.

Cea mai neagră perioadăa cetăţii s-a dovedit a fi ceaîn care a fost în proprietateaitalianului de la SC DrumuriPublicitare SRL. Câţiva ani,după 2000, fortificaţia me-dievală a fost foarte aproapede distrugere din cauza in-tervenţiilor ilegale pe carechiriaşul cetăţii le-a făcut.

Anca Lăutaru

(continuare în numărul viitor)

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro

8

Cetatea are o importanţă subliniată legislativ. Ştim că acestcomplex medieval de la Râşnov este un monument naţionalclasa A. Astfel, se află printre cele mai importante monumenteistorice din România. Şi mai mult decât atât, pe lângă cetateavem şi un sit arheologic foarte valoros. Din păcate, o partedin acest sit, la fel ca şi o parte din cetate, au dispărut în perioada 2000–2008, când acest monument nu a fost subincidenţa legislaţiei monumentelor istorice şi a celor care seîngrijesc de această parte a istoriei noastre.

Nicolae Pepene, istoric

Cetatea Râşnov,un monument unic