Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 17 16–22 decembrie 2013

Ceata de feciori era o aso-ciaţie juvenilă, o mică orga-nizaţie de tineri (bărbaţi ne-căsătoriţi, dar aflaţi la vâr-sta căsătoriei). Rolul prin-cipal al acesteia era acela dea organiza dansurile şi pe-trecerile tineretului în săr-bătorile de iarnă, de a co-linda la Crăciun şi de a în-deplini diferite rituri şi ce-remonii, majoritatea cu ca-racter vădit arhaic.

La origine, cetele de fecioriau fost considerate organi-zaţii de iniţiere a tinerilor, detrecere a lor într-o nouă eta-pă, de pregătire a lor pentruviaţă. În satul tradiţional,ceata se constituia după orânduială îndătinată, binestabilită. Era organizaţia carestăpânea în timpul sărbăto-rilor Anului Nou întreagaviaţă a satului; ca entitateconstituită, ea reprezenta în-treaga colectivitate.

Ceata de feciori era mân-dria satului; în concepţia po-pulară ea trebuia să întruchi-peze tot ce are mai bun sa-tul, idealul de fecior, gradulcel mai mare de vitalitate decare dispunea satul tradiţio-nal – ei erau consideraţi „fe-ciori adevăraţi”.

În satul Boholţ, cu ocaziasărbătorilor Crăciunului seconstituiau două cete: ceata„zăblăilor” şi ceata feciori-

lor. În ceata „zăblăilor” in-trau băieţii cu vârsta cuprin-să între 15 – 18 ani, în timpce în ceata feciorilor veneautinerii de la 18 ani în sus.

Momentele esenţiale dinconstituirea cetelelor erau:alegerea conducătorilor, gă-sirea „gazdei”, pregătireapentru colindatul de Crăciun,„zoritul” la Anul Nou şiSf. Ioan, şi până la desfa ce-rea cetei.

Prima grija a feciorilor eragăsirea gazdei la care să seîntâlnească pentru desfăşura-rea petrecerilor şi a ceremo-niilor din timpul sărbătorilor.În seara dinspre Sf. Nicolaese tocmea „gazda”. Se spu-nea că era o mare cinste să fiigazda feciorilor. Plata pentrugazdă era „un car de lemne,adus din pădure, chiar şidouă, da’ un car era obliga-ţia” (Regneală Viorel, Bo-holţ). „Punea câte trei – pa-tru boi la car... mergea în pă-dure, tăia lemne... şi venea cucaru’, cântând frumos până lagazdă şi lăsa lemnele acolo”(Joantă Ioan, Boholţ).

Pregătirea cetei consta şiîn tocmirea lăutarilor. În Bo-holţ, se angaja un singur„muzicant” cu „clanaretul”(clarinetul) sau cu „dipla”(vioara), care îi însoţea pe fe-ciori la colindat; cânta ziuala joc şi seara la gazdă. (Co-coradă Ion, Boholţ). Muzica

era plătită de fete... „se re-partiza o sumă de bani pecap de fată... cum era muzi-cantul tocmit, dădea şi câte20 de lei una, era mult 20 delei pe atunci”. (Joantă Ioan,Boholţ). În seara de Sf. Ni-colae erau numiţi din rândulfeciorilor doi „arândaşi”.Pentru conducerea întregiiactivităţi a cetei, feciorii îşialegeau, în Ajunul Crăciu-nului, conducătorii, doi, lanumăr, numiţi în Boholţ„crâjmari”. „Veneau băieţiişi candidau: «eu vreau crâş-mar!»”. „Dacă erau trei, fă-ceau pe voturi, şi care aveavoturi mai multe ieşea «crâş-mar»”. Alte funcţii nu maiexistau la ceată.

În alte sate din Ţara Oltu-lui diviziunea sarcinilor eramult mai precisă. Exista unadministrator al banilor (nu-mit casier – în Drăguş, Voi-vodenii Mari, Viştea de Jos,Berivoi, Recea, Dejani), unfecior care se îngrijea de pro-viziile cetei – mâncarea şibăutura, (numit „crâşmar” –în Berivoii Mici, Viştea deJos, Dejani), un responsabilcu organizarea şi ordinea jo-cului („pristav” – în Vişteade Jos, „fetelar” – în Hăl-meag, „armaş – în Voivode-nii Mici)”; dacă ceata aveasteag, acesta putea fi purtatde un „stegar” – în Breaza,Dejani, Recea).

În ziua de Crăciun dupăce se ieşea de la biserică, fe-ciorii din ceată se adunau lagazdă. La colindat mergeautoţi feciorii în afară de „crâj-mari”. Aceştia luau cu ei ovedriţă din lemn pe care bă-gau un băţ şi se duceau prinsat pe la casele cu fete. Aco-lo erau poftiţi înăuntru, cin-stiţi cu mâncare şi băutură.La plecare primeau o varzăacră pe care o puneau în ve-deriţă şi le mulţumeau gaz-delor. Din această varză sepregătea mâncarea pentruceată pe timpul sărbătorilor.Ceata feciorilor în frunte cu

„arândaşii” şi însoţiţi de lău-tar, mergeau prin sat la co-lindat: „...toţi copchiii eraudupă ei. Erau mulţi copchiiatunci, era ca furnicarul sa-tul” (Joantă Ioan, Boholţ).

În timp ce feciorii cântau,strigau şi jucau în uliţă,arândaşii băteau la porţilecaselor cu un băţ cerând:„Cinstea feciorilor!”. Gaz-da ieşea la poartă şi îi cin-stea cu un colac, o „pecie”de porc (bucată de carne) şibani. Seara, după ce eraucolindate toate casele, fe cio -rii se adunau cu toţii la gaz-dă şi petreceau împreună.

A doua zi de Crăciun, dupămasă, „se scotea jocul”, seaduna tot satul şi jucau dan-surile populare tradiţionale.Feciorii din ceată mai mer-geau cu colindul („zorit”)de „ Anu l Nou” ş i deSf.  Ioan. Ceata de fecioriîşi  încheia activitatea laSf.  Ioan, când se făcea o ultimă petrecere la gazdă.„Ceata de feciori ” îşi areoriginea în substratul obice-iurilor sociale şi magicestrăvechi, legate de riturilede iniţiere ale tinerilor.

Tradiţii de iarnă braşovene

continuare în pag. 7

Ceata de feciori

Membrii Comisiei pentruactivităţi ştiinţifice, învăţă-mânt, cultură şi culte din ca-drul Consiliului Judeţean

Braşov îi vor premia pe ele-vii care au obţinut în acestan rezultate deosebite laolimpiadele şcolare. pag. 2

După dispariţia regretatuluiprimar Iuliu Boloni, vice-primarul Dorin Ganea a ră-mas să rezolve situaţia grea

în care se găseşte comuni-tatea din satul Apaţa darsunt semne bune că situa-ţia se îmbunătăţeşte. pag. 5

Una dintre cele mai mariinvestiţii în infrastructurădin judeţul Braşov estecons truirea barajului de la

Mândra. Aici s-au investitaproximativ 110 milioanede euro până la această oră.

pag. 3

Premii pentru olimpicii braşoveni Apaţa a ajuns pe linia de plutireInvestitori străini la barajul de la Mândra

Două distincţii importan-te au ajuns în zona Făgăra-şului, prin intermediul a doidintre primari. Este vorbade Sorin Mănduc (fotostânga) şi Viorel Grusea(foto dreapta) care au fostrăsplătiţi de Revista Româ-nă pentru Administraţie Pu-blică Locală. Ei au primitpremii pentru cei mai buniprimari din zonă.

Aflată la a şasea ediţie,Gala Administraţia PublicăLocală la Înălţime a avut loczilele trecute la Braşov. Încadrul evenimentului au fost

decernate două premii înzona Făgăraşului. Unul din-tre premii a fost acordatpentru cel mai bun primarde municipiu, pe anul 2013,din Regiunea Centru, iaracesta i-a fost acordat pri-marului municipiului Făgă-raş, Sorin Mănduc.

Competiţia pentru acestetitluri a fost acerbă deoareceeste vorba de o regiune, adi-că de şase judeţe. Câtevadintre criteriile de care repre-zentanţii Galei Administra-ţiei Publice Locale au ţinutcont când au decis cine va

primi marele premiu pe anul2013, au fost ca primarulcâştigător să aibă cel puţindouă mandate şi să fi reali-zat schimbări radicale în lo-calitatea pe care o conduce.Astfel, Sorin Mănduc a pri-mit titlul de cel mai bun pri-mar de municipiu, pentrufaptul că a reuşit să atragăfoarte mulţi bani pentru rea-bilitarea Cetăţii şi pentruschimbarea întregii reţele deapă şi canalizare.

Un alt titlu de cel mai bunprimar al anului 2013, la co-mune, i-a fost acordat lui

Viorel Grusea. Faptul că şiacest primar a fost confirmatpentru a doua oară de cetă-ţeni, dar şi că a realizatîntr-un timp scurt schimba-rea radicală a comunei i-aadus lui Viorel Gruseaaceastă apreciere.

Ambii primari au precizatcă aceste titluri de cei maibuni primari în anul 2013din Regiunea Centru, nu lise atribuie doar lor ci şiechipelor din primării ală-turi de care au lucrat şi audus proiecte importante labun sfârşit.

Premii pentru olimpiciibraşoveni şi profesorii lorMembrii Comisiei pentruactivităţi ştiinţifice, învăţă-mânt, cultură şi culte dincadrul Consiliului Jude-ţean Braşov îi vor premia,într-un cadru festiv, pe ele-vii care au obţinut în acestan rezultate deosebite la fa-zele naţionale ale olimpia-delor şcolare şi pe profeso-rii care se ocupă de pregă-tirea lor.

Cu toţii vor fi recompensaţicu diplome de merit şi pre-mii în bani, sumele fiindaprobate în cadrul ultimei şe-dinţe de plen a forului jude-ţean. Elevii câştigători aipremiului întâi vor primicâte 550 lei, cei care au ob-ţinut locul al doilea vor primicâte 400 lei, iar cei clasaţi pelocul al treilea, câte 300 lei.Cadrele didactice care i-aupregătit pe elevii cu rezulta-te deosebite la olimpiadelenaţionale vor fi recompen-saţi cu câte 650 lei.

Lista elevilor premianţiElevii braşoveni câştigă-

tori ai locului întâi la olim-piadele naţionale sunt: Ciu-caşu Andreea-Alexandra(Colegiul Naţional „Dr. I.Meşotă”, clasa a XI-a, limbaengleză); Cocoraş LoredanaAndreea (Şcoala Gimnazia-lă Ormeniş, clasa a VIII-a,limba rromani); Dicu Maria-Izabela (Liceul de Muzică„Tudor Ciortea”, clasa a III-a, vioară); Cristescu Helga-Leea (Liceul de Muzică „Tu-dor Ciortea”, clasa a IV-a,chitară); Cazacu Mihnea (Li-ceul de Muzică „Tudor Cior-tea”, clasa a VI-a, pian).

Elevii care au obţinut pre-miul al doilea sunt: Hodo-rogea Andrei-Aurel (Semi-narul Teologic, clasa a IX-a, greacă veche); Vlad Ale-xandru (Colegiul Naţional„Unirea”, clasa a XII-a,greacă veche); ComşuleaEmilian (Colegiul Naţional„Andrei Şaguna”, clasa aVIII-a, limbi clasice – ne-ogreaca); Catană Balaka-Aliz (Colegiul Naţional„Dr. I. Meşotă”, clasa a XI-a, limba germană modernă);Militaru Andreea-Deborah(Liceul „Johannes Honte-rus”, clasa a IX-a, limbagermană maternă); ProsanTimea (Colegiul Naţional

„Aprily Lajos”, clasa a XI-a, limba şi literatura ma-ghiară); Kulcsar Rozalia(Şcoala Gimnazială Orme-niş, clasa a VIII-a, limbarromani); Mohan Aurelian-Dragoş (Colegiul Naţional„Andrei Şaguna”, clasa aXI-a, geografie); Iurea Ias-mina-Edera (Liceul de ArtePlastice „H.M. Teutsch”,clasa a XI-a, ceramică);Moroşan Alexandru-Dorian(Colegiul Tehnic „MirceaCristea”, clasa a XII-a, artevizuale ambientale); PetcuCristina (Liceul de Muzică„Tudor Ciortea”, clasa aVII-a, nai); Călin Cătălina-Maria (Liceul de Muzică

„Tudor Ciortea”, clasa aXII-a, vioară).

Elevii clasaţi pe locul altreilea la fazele naţionale aleolimpiadelor naţionale sunt:Niţu Ioana-Alexandra (Li-ceul „Johannes Honterus”,clasa a VII-a, limba şi litera-tura română); Man Bianca-Cris (Liceul „Johannes Hon-terus”, clasa a VIII-a, limbiclasice – neogreaca); Iosifes-cu Remus-Andrei (ColegiulNaţional „Unirea”, clasa aXII-a, lingvistică); Alungu-lesei Diana (Colegiul Naţio-nal „Unirea”, clasa a IX-a,limba spaniolă); Debu Cris-tina (Colegiul Naţional „An-drei Şaguna”, clasa a IX-a,

limba germană modernă);Stănculescu Andrei (Cole-giul Naţional „Dr. I. Meşo-tă”, clasa a IX-a, limba ger-mană modernă); Tişcă Cris-tina-Eugenia (Colegiul Na-ţional „Andrei Şaguna”, cla-sa a XI-a, limba germanămodernă); Şerban Maria-Iri-na (Liceul „Andrei Mureşa-nu”, clasa a IV-a, ştiinţe so-cio-umane); Wells Juliana-Petra (Liceul „Andrei Mure-şanu”, clasa a IV-a, ştiinţesocio-umane); Poparad Ser-giu-Ioan (Liceul de Muzică„Tudor Ciortea”, clasa aVIII-a, clarinet); Majlat Ed-mond-Szileszter (Liceul deMuzică „Tudor Ciortea”,clasa a VIII-a, corn).

Profesorii merituoşi ai Braşovului

Aceste rezultate deosebi-te ale elevilor braşoveni n-ar fi fost posibile fără mun-ca şi strădaniile profesorilorcare-i pregătesc: Baciu Cris-tina Vasilica (Colegiul Na-ţional „Dr. I. Meşotă”, lim-ba engleză); Bechi NiculinaAncuţa (Şcoala GimnazialăOrmeniş, limba rromani);Boulescu Raluca (ColegiulTehnic „Mircea Cristea”,arte ambientale); ChiriacLemoniţa (Colegiul Naţio-nal „Andrei Şaguna”, ne-ogreacă); Fulop Karoly (Co-legiul Naţional „Aprily La-jos”, limba şi literatura ma-ghiară); Gall Camelia (Li-ceul „Johannes Honterus”,limba germană maternă);Greif Beatrice (Colegiul Na-ţional „Dr. I. Meşotă”, lim-ba germană modernă); Ibă-nescu Corina (Liceul de Mu-

zică „Tudor Ciortea”, pian);Ionescu Victor (Liceul deMuzică „Tudor Ciortea”,nai); Lăpădătescu Elena (Li-ceul de Muzică „Tudor Cior-tea”, vioară); Nazâru Mire-la (Seminarul Teologic Bra-şov, greacă veche); PetrovanGheorghe (Liceul de Muzi-că „Tudor Ciortea”, chitară);Şandor Ciprian Gabriel (Co-legiul Naţional „Andrei Şa-guna”, geografie); TruţiuNicolae Alexandru (Liceulde Arte Plastice „H.M.Teutsch”, ceramică).

Profesori universitaripremiaţi

Tot cu această ocazie, con-silierii judeţeni au decis săpremieze, cu câte 1.000 delei, mai multe cadre didacti-ce tinere, cu grad didactic, şefde lucrări, care au publicat caprim autor în anul 2013 în re-viste de specialitate.

Este vorba despre Ion Că-tălin Petrea, Falup PecurariuCristian, Andronic Lumini-ţa, Barote Luminiţa, Humi-nic Gabriela, Popescu Ovi-diu, Aldea Codruţa Nicole-ta, Dumitraşcu Adela ElizaPostelnicu Cristian Cezar şiLuca Mihai Alexandru.

„Eroi ai Comunităţii“La propunerea Autorităţii

Teritoriale de Ordine Publi-că Braşov, au primit titlul de„Erou al Comunităţii“ şi câte2000 de lei Bâliş Radu-Ma-rian, Cristea Marius-Daniel,Grosu Costel, Hâncu Geor-giana Ramona, Marian Va-sile, Nechita Mihai, OgarcăCristina, Palko Dani Gabrielşi Pupăză Dănuţ.

Sorin Mănduc şi Viorel Grusea sunt cei mai buni primari din Regiunea Centru

Ziarul Astra2

Una dintre cele mai mariinvestiţii în infrastructurădin judeţul Braşov esteconstruirea barajului de laMândra, care va duce laapariţia lacului artificialVeneţia.

Aici s-au investit aproxima-tiv 110 milioane de europână la această oră, raportatla proiectul din 2004.

„Avem discuţii avansatepentru continuarea lucrărilorla barajul de pe Olt, cu par-tea de hidrocentrală la Mân-

dra. Având în vedere presiu-nea care există pe bugetulnaţional, soluţia a fost iden-fiticarea de investitori stră-ini. Cu sprijinul direct aldlui. ministru ConstantinNiţă, am avut întâlniri preli-minarii cu reprezentanţii maimultor companii din China,Cehia şi Rusia, care suntfoarte interesate de proiectulConsiliului Judeţean. Ne maitrebuie la această oră cel pu-ţin 60 de milioane de europentru a finaliza acest pro-iect”, a declarat vicepreşe-

dintele Consiliului JudeţeanBraşov, Mihai Popa.

Proiectul barajului de laMândra – lacul Veneţia – vafi unul integrat, care rezol-vă mai multe probleme. Nueste vorba doar de produce-rea de energie electrică, cişi de respectarea normelorde mediu, aici existând oarie protejată, asigurareaapei necesare pentru agri-cultură (atât în zona Făgă-raşului, cât şi la Sud de Car-paţi, existând o reţea de ca-nale de irigaţii), rezolvarea

problemelor tehnice (va per-mite reglarea de debite şi in-tervenţii pentru decolmata-rea lacurilor din aval de Fă-găraş. Astăzi există 24 dehidrocentrale – lacuri deacumulare pe Olt, până laDunăre). Şi, nu în ultimulrând, va duce la dezvoltareaunor zone de agre-ment şi,implicit, a unor comune„moarte“ din punct de ve-dere economic.

„În funcţie de ofertele in-vestitorilor, va fi aleasă fievarianta iniţială, mai extin-să, gândită înainte de 1989,fie cea prin care suprafaţa la-cului este mai mică, proiec-tată după Revoluţie. Ce tre-buie spus este faptul că acestproiect trebuie susţinut decătre toţi cei care suntem im-plicaţi în acest proiect, pri-mari de comune, conduce-rea Consiliului Judeţean sauparlamentari, fiind vitalăpentru economia judeţului”,a precizat Mihai Popa.

Defalcat pe obiective, laaceastă oră, se poate spunecă barajul şi lucrările aferen-te centralei hidroelectricesunt finalizate în proporţiede 70%, puterea acesteiafiind de 19MW. Din cele treidiguri care trebuie executa-te, cel de pe malul drept estela stadiul de 50%, unul de pemalul stâng – 40%, iar celdin lângă Şercaia nici măcarnu a fost început.

Lucrările hidrotehnice de la barajul de la Mândra sunt în conservare de mai mulţi ani

Consiliul Judeţean Bra-şov a aprobat, la ultima şe-dinţă de plen, scoaterea lavânzare de acţiuni de la par-curile industriale Metrom şiCarfil.

În acest scop, consilieriijudeţeni au aprobat suma de100.000 de lei pentru efec-tuarea reevaluării acţiunilorşi a activelor de la cele douăsocietăţi comerciale careadministrează parcurile in-dustriale.

Conform prevederilor le-gale, banii obţinuţi din par-curile industriale trebuie fo-losiţi tot pentru amenajareasau modernizarea unor par-curi industriale.

Tot în aceeaşi şedinţă s-auaprobat şi mandatele consi-lierilor judeţeni care vor cons -titui AGA la cele două com-panii, precum şi indemniza-ţia pe care aceştia o vor înca-sa şi care va fi un procent dinsalariul directorului general.

Investitorii străinisunt interesaţi deLacul de la Mândra

CJ Braşov vinde acţiuni la parcurile industriale

Consiliul Judeţean Braşova aprobat, la ultima şedinţă,scoaterea la licitaţie a închi-rierii imobilului de la Com-plexul Sportiv Olimpia (de pestrada George Coşbuc nr. 2).

De asemenea, ConsiliulJudeţean a aprobat, cu aceas-tă ocazie, şi asocierea cuClubul Sportiv Societatea dePatinaj Braşov, contract va-labil până în data de 1 mar-tie 2014, pentru organizarea

de evenimente şi promova-rea sportului de masă.

Clubul sportiv are obliga-ţia de a monta patinoarul,precum şi plata apei, ener-giei electrice şi a gazului peaceastă perioadă. În schimb,poate folosi spaţiul de la par-ter pentru a depozita şi în-chiria patinele.

Tot aici se vor antrena şisportivii de performanţă aisecţiei de patinaj.

CJ scoate la licitaţieînchirierea Bazei Olimpia

Parcul Industrial Metrom încheie 2013 cu rezultate buneDupă ce criza a „lovit” în

plin acum câţiva ani şi înParcul Industrial Metrom(PIM), societatea braşovea-nă are toate şansele să înche-ie 2013, pentru al doilea anconsecutiv, pe profit.

Dacă în 2012 acesta a fostde aproape 200.000 de lei,după cum afirmă directorulgeneral Silviu Hârşovescu„chiar dacă acum va fi şi cuun leu mai mare, tot creşte-re este. Din câte observăm lafirmele care şi-au închiriatspaţii în parcul nostru, crizanu s-a terminat. Aproapetoate au probleme, au de în-casat, au de achitat, nu le euşor. Noi ne-am asiguratprofitul, de un an de când am

venit aici, prin încasarea da-toriilor pe care chiriaşii leaveau de mult timp. Le-amcreat facilităţi, i-am ajutat,în limitele legii. N-are rostsă-i «omorâm», pentru că,până la urmă, de la ei vin ba-nii pe chirii. Aşa am şi reu-şit să revenim pe linia de plu-tire şi ne-am putut achita şiobligaţiile către Consiliul Ju-deţean. Acestuia, în calitatede acţionar unic, îi revine ande an cota de 50% din pro-fitul obţinut. Doar că de 3 aniîncoace, din cauza crizei,acest lucru nu s-a mai întâm-plat. Din fericire, noi am plă-tit acum suma aferentă şi peanul trecut, dar şi pe ceilalţidoi ani din urmă”.

Grad de ocupare de 100%

Parcul Industrial Metromdeţine 6,37 ha, din caresuprafaţa construită este de2,7ha. Cele 17 firme care îşidesfăşoară activitatea în in-cinta sa au profile de activi-tate diverse, de la depozitefrigorifice, hale de produc-ţie sau de depozitare şi pânăla… un hotel. O singură so-cietate este cu capital străin,restul fiind autohtone. Acestlucru este de bun augur, de-oarece rolul înfiinţării par-curilor industriale este toc-mai de a încuraja dezvolta-rea micilor întreprinzători.Prin lege, parcurile industria-le sunt scutite de plata impo-

zitului pe teren şi pe clădiri,acest fapt fiind benefic pen-tru chiriaşi, care în alte con-diţii ar trebui să achite o chi-rie mult mai mare. Una din-tre halele de 1.000 mp, cestătea neocupată de ceva vre-me, se pare că-şi va găsi chi-riaş în primele luni ale anu-lui ce vine, solicitantul ce-rând pe lângă utilităţi şi câ-teva dotări minime.

Paşi spre… normalitateÎn ultimul an, imaginea

PIM s-a schimbat radical.Clădirea de birouri, care ară-ta jalnic, ca cele din anii ‘70,a fost termoizolată şi zugră-vită, s-a amenajat o parcareîn faţa imobilului, fiind rea-

bilitată şi o hală mare, ce seîntinde pe 5.000 mp. „Amavut mulţi solicitanţi pentruspaţii, dar se speriau cândvedeau cum arată. Ne spu-neau clar că în asemenea lo-curi nu-şi pot primi clienţii,că este nevoie de condiţii ci-vilizate, lucru care acum – însfârşit - s-a şi întâmplat. Dinpăcate, căile de acces nu suntale noastre, aşa că tot ce pu-tem face este să încercăm săacoperim cât putem şi cumputem gropile din asfalt”, amai spus reprezentantul par-cului. Recent, societatea Me-trom a transmis o adresă că-tre PIM, prin care îşi mani-festă disponibilitatea de avinde hala de 1.000 mp, ul-

tima pe care o mai deţine înclădirea de birouri. SilviuHârşovescu consideră că„este un lucru bun că cei dela ROMARM vând spaţii.Tot acolo, ei au şi o staţie detransformare, ce ne-ar fifoarte utilă. Ar fi foarte binedacă am putea lua cele douăobiective”.

Conducerea PIM se gân-deşte la înfiinţarea unui aldoilea parc industrial, unde-va în jurul Braşovului. „Aiciîn incintă ar mai fi posibil săcumpărăm hale vechi, dar nuse merită, pentru că suntîntr-un stadiu avansat de de-gradare şi s-ar cheltui enormpentru reabilitarea lor”, maispune Hârşovescu.

Ziarul Astra 3

Ziarul Astra4

Primăria Braşov extinde domeniulschiabil spre Râşnov şi PredealConsiliul Local Braşov aaprobat extinderea dome-niului schiabil din PoianaBraşov spre Râşnov şi Pre-deal.

Potrivit primarului GeorgeScripcaru, este deja pregăti-tă documentaţia tehnică ne-cesară în vederea accesăriide fonduri europene în exer-ciţiul financiar 2014 – 2020.Edilul a precizat că, la aceas-tă oră, a fost avizat PlanulUrbanistic Zonal pentru eta-pa a doua, respectiv extinde-rea domeniului schiabil spreRâşnov.

„Încercăm să creem unproiect regional, ca să spunaşa, împreună cu oraşeleRâşnov şi Predeal pentru aputea fi accesate fonduri eu-ropene. Important este săavem documentaţiile şi stu-diile pregătite pentru a nu fiîn postura de a avea aceastăoportunitate, dar să nu avemstudiile şi documentaţiilepregătite. Vom detalia lucru-rile în perioada următoare.În orice caz este vorba defoarte mulţi bani pentru acestproiect de extindere a dome-niului schiabil”, a precizatScripcaru.

Proiectul prevede atâtcons truirea de pârtii, cât şimontarea de instalaţii detransport pe cablu. „Prin acestproiect de urbanism, dorimdezvoltarea domeniului schia-

bil pe partea de vest a versan-tului Postăvarul, conectat ladomeniul schiabil PoianaBraşov. Sunt prevăzute cincilinii de transport pe cablu ceconverg în două staţii princi-pale. Propunerea include in-troducerea unui sistem de în-zăpezire artificială. În acestcontext, va fi consturit un lac(bazin) de acumulare, la alti-tudinea de 885 de metri”, aprecizat pentru consilierul lo-cal Ciprian Bucur, şeful Com-siei de Urbanism şi Arhitec-tură a Consiliului Local.

Şi autorităţile din Râşnovconsideră importantă decizia,

având în vedere că aici sepune accent pe dezvoltarea tu-rismului montan şi se faceforturi ca Râşnovul să fie ceamai importantă destinaţie tu-ristică din zona de munte.

Iată cum sunt gândite pâr-tiile şi liniile de transport pecablu:

Prima staţie (Staţia dejos) aflată la cota 870 m, esteformată din trei linii de trans-port pe cablu:

Prima linie – telescaun, tra-versează zona reglementată dela vest la est şi face legăturadintre zona dinspre Râşnov decea a cabanei Postăvarul.

A doua linie – teleschi,pleacă de la cota 870 m şiajunge la cota 1090 m şi areo lungime totală de 840 m.

A treia linie – teleschi,pleacă de la cota 870 m şiajunge la cota 1120 m şi areo lungime totală de 800 m.

În această staţie convergpatru pârtii de schi:

Prima pârtie se desprindedin pârtia existentă – PârtiaLupului (Poiana Braşov) dela cota 1150 m şi ajunge înstaţia de jos, la cota 870 m,având o lungime totală decca 1470 m.

A doua pârtie are două ra-

mificaţii, care se desprind dinPârtia Lupului de la cota1470 m (cu o lungime de cir-ca 1600 m), respectiv de lacota 1625 m (lungă de circa2000 de metri). Cele două ra-mificaţii se unesc la cota 900m, în preajma staţiei de jos.

A treia pârtie este deservi-tă de un teleschi şi porneştede la cota 1090 m, având po-sibilitatea de unire cu unadintre ramificaţiile de maisus şi are o lungime totală decca 950 m.

A patra pârtie este deser-vită şi ea de un teleschi şiporneşte de la cota 1120 m

şi ajunge la cota 860 m, înpreajma Staţiei de Jos, avândo lungime de cca 850 m.

A doua staţie (Staţia deSus) reprezintă punctul deîntâlnire al instalaţiilor pe ca-blu ce deservesc ambii ver-sanţi ai masivului Postăva-rul. Această staţie reprezin-tă extinderea staţiei existen-te de telegondolă, teleschi şitelecabină din Poiana Bra-şov cu încă 3 linii de cablu:

Prima linie reprezintă li-nia de telescaun ce realizea-ză legătura dintre cele douăstaţii (de sus şi de jos) şi areo lungime totală de 2330 m.

A doua linie coboară de lacota 1680 m la cota 1310 mşi are o lungime totală de1000 m (lungime în planoblic cca. 1070 m).

A treia linie porneşte de lacota 1680 m la cota 1350 mşi are o lungime totală de920 m (lungime în plan obliccca 970 m).

Din această staţie se pro-pun două pârtii noi de schi:

O pârtie care coboară dela 1680 m la cota 1300 m,unde se uneşte cu una dintreramificaţiile menţionate an-terior şi este deservită de unteleschi, având o lungime decca 1100 m.

Cealaltă pârtie coboară dela 1680 m la cota 1350 m şieste deservită de un teleschi.Aceasta are o lungime de cca1030 m.

Până în data de 10 ianua-rie 2014, Centrul CulturalReduta şi Castelul Bran, or-ganizează expoziţia dedica-tă sărbătorilor de iarnă „Lo-curi, Oameni şi Datini”.

Vremea sărbătorii estepentru români cea care valo-rifică profund şi vital curge-rea ireversibilă a timpului

fluviu, fiind puntea carechiar şi pentru câteva zileface trecerea spre eternitate.Prin trăirea sărbătorilor, ade-vărate momente de absolut,are loc punerea omului în le-gătură cu transcendentul şiruperea barierelor spaţio-temporale care îi îngrădescexistenţa cotidiană.

Ciclul sărbătorilor de iar-nă, începând de la SântulNicolae şi pînă la Bobotea-ză abundă în momente deabsolut dedicate renovăriitimpului şi spaţiului cu aju-torul practicilor şi ritualuri-lor cu caracter augural şi rolpurificator.

La Castelul Bran, vor fiexpuse obiecte din satele zo-nei etnografice Bran, iar înzilele de sâmbătă şi dumini-că ansambluri din judeţulBraşov vor prezenta colindeşi obiceiuri.

Expoziţia cuprinde şi osecţiune de fotografii reali-zate de Marco Algasovschi,fotografii care redau frumu-seţea locurilor, a oamenilorşi a obiceiurilor din zonaBran. Vernisajul expoziţiei aavut loc în data de 18 decem-brie 2013, la Castelul Bran.

Primăria Predeal, împreu-nă cu Consiliul Local, îianunţă pe iubitorii sporturi-lor „anotimpului alb” că des-chiderea sezonului de iarnă2013 – 2014 va avea loc îndata de 28 decembrie 2013,eveniment care va fi marcatde demonstraţii sportive, con-cursuri de schi, un concert în

aer liber şi un spectacol de-osebit cu focuri de artificii.

„Pe parcursul acestui sezonse vor desfăşura, până în lunamartie a anului 2014, o gamălargă de manifestări specifice,care vor cuprinde: concursuride schi pentru amatori, cupaFederaţiei Internaţionale deschi alpin şi snowboard, pre-

cum şi un concurs internaţio-nal de snowmobile”, a preci-zat Liviu Cocoş, primarul sta-ţiunii Predeal.

Bazele de agrement (pâr-tiile de schi şi sanie şi pati-noarele) sunt deschise tutu-ror categoriilor de turişti dor-nici de aventură, distracţie şivoie bună.

Se deschide festiv sezonul de schi la Predeal

Proiecte pentru eficientizarea energeticăÎn anul 2014 vor demara

mai multe proiecte care auca obiectiv îmbunătăţireaeficienţei energetice a clădi-rilor instituţiilor publice dinjudeţul Braşov.

Potrivit vicepreşedinteluiConsilului Judeţean Braşov,Mihai Popa, „vrem să depu-nem proiecte pentru toate lo-calităţile din Braşov. Estevorba despre finanţarea lu-crărilor de izolare termică a

clădirilor şi înlocuirea feres-trelor vechi cu termopanepână la montarea de sistemeperformante de încălzire”.

Mihai Popa a precizat căaceste proiecte vor fi depusepentru a fi finanţate, cu spriji-nul ministrului Energiei, Con-stantin Niţă, prin Mecanismulintermediar pentru energie,motiv pentru care la aceastăoră se fac demersuri pentru catoate primăriile să-şi întoc-

mească astfel de proiecte. Vicepreşedintele Consi-

liului Judeţean a precizat cădeja au fost purtate discuţiicu reprezentanţii a 15 primă-rii din judeţ.

Un proiect în acest sensse derulează la ColegiuluiNaţional «Dr. Ioan Şen-chea», deoarece distanţapână la oraş este foarte maresi nu putea fi legat la siste-mul centralizat de încalzire.

„Locuri, Oameni şi Datini” – expoziţiededicată Sărbătorilor de Iarnă

Ziarul Astra 5

A fost un an foarte greupentru comunitatea dinApaţa, după dispariţia re-gretatului primar IuliuBoloni.

„Iar problemele sunt cu atâtmai dificile cu cât aici existăo comunitate mare de romi,de peste 1.800 de suflete,dintr-un total de 3.125 de lo-cuitori, pentru care aş vrea săpot face mai mult”, spune vi-ceprimarul Dorin Ganea.

„Pentru mine a fost foartegreu să rezolv problemele cu-rente ale comunităţii, având învedere că am exercitat atâtatribuţiile conferite de lege caviceprimar, cât şi pe acelea deprimar interimar. Dar sper că,ajutat de această echipă extra-ordinară din Primărie şi Con-siliul Local, anul viitor sper sărămânem în aceeaşi formulăşi să reuşim să facem mult maimulte pentru comuna noas-tră”, precizează viceprimarul.

În acest an, Primăria co-munei Apaţa a rămas cu da-torii către mai multe firme.„Neavând posibilităţi finan-ciare, împreună cu colegiidin Primărie, am decis achi-tarea facturilor din urmă,pentru a evita intrarea în in-solvenţă. În cursul acestui an,angajaţii Primăriei nu şi-auluat salariile timp de 3-4 luni.A fost un spirit de echipă ex-traordinar. Toată lumea s-amobilizat pentru a rezolvaaceastă problemă. Am reuşitcu un efort fantastic, iar înacest moment suntem la zi cusalariile şi cu datoriile maripe care le avea comuna”, adeclarat Dorin Ganea.

Viceprimarul spune că, înacest an, s-a reuşit construi-rea unei şcoli noi, care estefinalizată în proporţie de80%. Mai trebuie mobilierulşi amenajarea curţii interioa-re. Şcoala pentru claseleI-VIII va avea o capacitate

de aproximativ 500 de lo-curi. „Regret că nu am maiavut puterea necesară să fi-nalizăm amenajarea şcolii,dar avem speranţe să obţi-nem aceşti bani anul viitorcu ajutorul Consiliului Jude-ţean şi al Guvernului, prindl. ministru al Energiei,Cons tantin Niţă, care doreş-te să vadă finalizate cât mairepede lucrările”, îşi spunesupărarea viceprimarul.

Tot pentru elevii din loca-litate, în apropierea şcolii,conducerea Primăriei a luatdecizia amenajării unui te-ren de sport, care va fi des-tinat atât elevilor, dar şi com-petiţiiilor sportive care se or-ganizează la nivelul comu-nei. „Vestea bună este că, laînceputul lunii decembrie,am fost vizitaţi de către re-prezentanţii Companiei Na-ţionale de Investiţii în vede-rea construirii unei săli desport şi sperăm că lucrările

vor începe anul viitor”, aanunţat Ganea.

Un alt obiectiv importanteste construirea unei staţii deepurare pentru comunitate,valoarea totală de circa 80miliarde de lei vechi, dincare cofinanţarea Primărieieste de 14 miliarde de lei.Proiectul a fost început deprimarul Boloni, cu finanţa-re de la Fondul de Mediu.Anul acesta s-a lucrat labranşamente, 30% fiind exe-cutate la această oră, lucrăripentru care s-au achitat 3 mi-liarde de lei din valoarea to-tală a lucrărilor execute de 7miliarde.

„Lucrările trebuiau finali-zate în octombrie, dar dincauza blocării decontărilorde către Fondul de Mediu,am încheiat un act adiţionalpentru prelungirea contrac-tului până în luna aprilie2014, termen în care sperămsă ne încadrăm, deşi un ter-men realist este toamna anu-lui viitor”, mai spune vice-primarul comunei Apaţa.

„Pentru anul viitor am spe-ranţa că vom primi finanţa-re pentru proiectele care aufost începute şi nu au fost fi-nalizate. Am avut discuţii înacest sens atât cu conduce-rea Consilului Judeţean Bra-şov, cât şi cu ministrul Ener-giei, Constatin Niţă. Perso-nal, mi-aş dori ca localitateaApaţa să fie la un nivel multmai avansat din punct de ve-dere al economiei şi infras-tructurii”, a concluzionat vi-ceprimarul Ganea.

Comuna Feldioara a fostinclusă în Proiectul „Extin-derea şi reabi li ta rea sisteme-lor de apă şi canalizare în ju-deţul Braşov”, proiect co-finan ţat din Fondul de Coe -ziune, prin Pro gra mul Ope-raţional Sec to rial Mediu.Valoarea to tală a investiţii-lor pre vă zute este de apro xi -ma tiv 189 de milioane deeuro. Sursele de finanţare aleproiec tu lui sunt Fondul deCoe zi une (fonduri neram -bur sabile) în proporţie de76,43%, bugetul de stat înproporţie de 11,69%, buge-tul local în cotă de 1,8% şiîm pru mutul operatorului re -gional, care este de 10,08%.

Obiectivul general al pro-iectului este îmbunătăţireainfrastructurii în sectorul deapă potabilă şi apă uzată înjudeţul Braşov în vedereaalinierii localităţilor la stan-dardele prevăzute în Trata-tul de Aderare.

Proiectul cuprinde 11contracte de lucrări şi treide servicii, unul dintre con-tracte incluzând moderni-zarea infrastructurii din co-muna Feldioara.

Contractul de lucrări pen-tru Feldioara vizează reali-zarea unei noi staţii de epu-rare, costul lucrărilor fiindestimat la 53,76 milioane delei.

Primarul localităţii, SorinTaus, ne-a de clarat faptulcă lucrările la infras truc turade apă-canal la Feldioara nuse li mitează doar la staţiade epurare, ci sunt mult maicomplexe, vizând racordărila co lectoarele din zonă, ex -tinderi de reţele şi sis temede distribuţie: „O lucraredistinctă vizează instalareaunei noi conducte de aduc -ţiune pe traseul Stupini-Fel-dioara, în lungime de 21,5km. Implementarea proiec-tului presupune noi tronsoa-ne de distribuţie: Ghim-bav – Staţia de epurare Bra-şov – Staţia de epurare Fel-dioara – Codlea şi o con-

ductă nouă de aducţiuneStupini – Feldioara, în va-loare de 81,32 milioane delei. Implementarea pre su -pune livrarea, montajul şipunerea în func ţiune a douăcolectoare, respectiv Co - lectorul Staţia de epurareBraşov – Sta ţia de EpurareFeldioara în lungime to talăde aproximativ 21,9 km şiCo lec torul Co dlea – Staţiade Epurare Fel dioara în lun -gi me de 26,6 km, inclusivpatru sub tra ver sări de cur-suri de apă pe 48,4 km, otra ver sa re de cale ferată şitra versări de drumuri”.

Sursa citată a spus şi căextinderea reţelei de canali-

zare din Feldioara presupu-ne lucrări pe un traseu de 13km şi construcţia a două sta-ţii de pompare a apelor uza-te menajere.

Pe de altă parte, apa uzatăde la Moieciu şi Codlea –care vor fi racordate printr-oreţea comună – va fi tratatăîn noua staţie de epurare dela Feldioara.

„Principalele beneficiipentru popu laţie ale imple-mentării acestui proiect suntaxate pe două direcţii majo-re: alimentarea cu apă şi co-lectarea şi tratarea apeloruzate. În cazul alimentăriicu apă, be ne ficiile vizeazăconformitatea cu standarde-

le UE referitoare la apa po-tabilă, îm bu nă tăţirea calită-ţii apei potabile, asigurareacalităţii şi disponibilităţiiserviciilor de furnizare aapei, securitatea îmbunătă-ţită a alimentării cu apă, pre-cum şi reducerea pierderi-lor de apă. În privinţa co-lectării şi tratării apelor uza-te, beneficiile vizează îm-bunătăţirea calităţii apelorde suprafaţă şi a mediuluiînconjurător, pentru di mi -nuarea riscurilor asupra să-nătăţii umane, reducerea in-filtraţiilor în sistem, precumşi re ducerea poluării râuri-lor”, a mai spus pri maruldin Feldioara.

Braşoveniipot patina pePatinoarul dincadrul Com-plexului Agre-ment de subTâmpa. Dori-torii vor puteapatina zilnic,în serii de câte90 de minute,de la orele10.00, 12.00,14.00, 16.00,18.00 şi 20.00. Patinoarul dela Complexul Agrement estedeschis de luni până dumi-nică în intervalul orar 10-

21.30. Închiriatul patinelorcostă 10 lei, iar biletul de in-trare este de 10 lei pentruadulţi şi 5 lei pentru copii.

Peste 200 de fotografiialb-negru de la sfârşitul se-colului al XIX-lea, care pre-zintă secvenţe din viaţa fa-miliilor de săceleni, pot fivăzute la Muzeul de Etno-grafie din Săcele în cadrulunei expoziţii vernisatemarţi, intitulată „Albumul defamilie în comunităţile mul-tietnice din Săcele”.

Toate fotografiile din ex-poziţie au fost aduse de co-piii şcolilor din Săcele. Ex-poziţia şi-a propus să repre-zinte specificitatea culturiilocale prin imagine, cu aju-

torul fotografiilor documentrecuperate din colecţiile per-sonale ale săcelenilor.

Prin acest proiect s-a avutîn vedere implicarea activăa muzeului în viaţa săcele-nilor pentru a-şi apropia,prin intermediul fotografieide familie, valorile comuni-tare şi identităţile proprii.Dialogul între generaţii acreat o legătură între valori-le trecutului şi atitudinea lorfaţă de spaţiul cultural încare ei trăiesc. Expoziţiaeste deschisă până în lunamartie 2014.

Comuna Feldioara va avea un sistem performant de apă-canal

Apaţa a ajuns pe linia de plutire

Braşovenii se pot distra la patinoarul de sub Tâmpa

Expoziţie cu secvenţe dinviaţa familiilor de săceleni

Ziarul Astra6

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Iulian CătăluiIulian Cătălui

Potrivit măsurilor iniţiatede conducerea superioară departid şi de stat, cu prilejulAnului Nou 1980, în judeţulBraşov, ca de altfel în toatăţara, se vor fi organizat „am-

ple acţiuni politice şi cultural-educative tradiţionale”, pri-vind sărbătorirea „Pomului deiarnă”, informa C. Maria.

Astfel, în întreg judeţulBraşov, se vor fi organizat,

pentru „copiii celor ce mun-cesc” (hâm, copiii şomerilorsau celor care nu puteau sămuncească, fiind invalizi, oriai puşcăriaşilor erau excep-taţi?! n.n.), în perioada 27 de-

cembrie 1979 – 3 ianuarie1980, „serbări ale Pomului deiarnă”, pentru care, pe lângăfondurile din bugetul statu-lui, se vor fi alocat importan-te sume din bugetele sindica-

telor, organizaţiilor U.T.C. şide femei, ale pionierilor şişoimilor patriei, cooperative-lor de producţie, meşteşugă-reşti şi de consum.

Împreună cu Inspectoratulşcolar judeţean, Consiliul ju-deţean al pionierilor şi şoi-milor patriei, va fi organizatîn toate grădiniţele şi şcoli-le din municipii, oraşe şi co-mune, serbări ale Pomului deiarnă.

Organizaţiile de femei, îm-preună cu cele de Cruce Ro-şie au început să pregăteas-că pentru copiii din leagăne-le şi casele de copii din Bra-şov, Rupea, Făgăraş şi Vic-toria, pachete-cadou, cuobiecte vestimentare, rechi-zite, cărţi, dulciuri. Comite-tul judeţean al UTC va fi or-ganizat, între 24-26 decem-brie 1979, în taberele deodihnă pentru elevi de la Bra-şov, Făgăraş şi Săcele, car-navaluri ale tineretului, iar lacluburile de vacanţă din mu-nicipii şi oraşe, vor avea loc

spectacole şi alte manifestări„coltoral-educative”.

De asemenea, „ample ac-ţiuni de sărbătorire a Pomu-lui de iarnă” a organizat şiComitetul judeţean de cultu-ră şi educaţie socialistă, subîndrumarea căruia au fost or-ganizate momente cultural-artistice cuprinzând „fru-moasele obiceiuri laice” depe aceste meleaguri, iar Con-siliul judeţean al sindicate-lor a pregătit pentru cei120.000 de copii ai membri-lor de sindicat, spectacole şiserbări ale Pomului de iarnăîn toate cluburile din între-prinderi şi instituţii, în şco-lile, căminele şi grădiniţelede pe lângă întreprinderi.

Aşadar, pentru Pomul deiarnă, Moş Gerilă (cum senumea în perioada comunis-tă Moş Crăciun!) a pregătitnumeroase surprize plăcuteşi pentru braşoveni.

„Drum Nou” 16 decembrie 1979

Ce ne oferă în acest anSărbătoarea Pomului de iarnă

În planul de sistematizareal municipiului Braşov seprevăzuse, pe lângă realiza-rea noului centru civic şi aaltor obiective, „restructura-rea centrului istoric”, scriaR. Pleşa, care i-a luat unscurt interviu tovarăşului ar-hitect Marian Renel, şef al

secţiei de arhitectură şi sis-tematizare a Consiliului po-pular judeţean să informezecetăţenii despre lucrările carese desfăşurau atunci.

Acţiunea de restructurare acentrului istoric începuse, defapt, în anul 1978, cu impor-tanta stradă a Republicii, unde

s-au executat „lucrări de pa-vaj de epocă, restructurări defaţade la imobilele din zonă”,declara tov. M. Renel. Au fost,de asemenea, finalizate, în1979, „lucrările de consolida-re şi reparaţii la turnul CaseiSfatului, din Piaţa 23 August”.

În decembrie 1979 conti-nuau lucrările de restructu-rare a faţadelor unor clădiridin străzile cuprinse în peri-metrul fostei cetăţi a Braşo-vului (Republicii, 7 Noiem-brie, Ciucaş etc.) „dând unorpartere o destinaţie comer-cială, adecvată”, a continuatRenel.

Dar, cea mai importantălucrare se referea la „siste-matizarea Pieţei 23 August,care va deveni (parţial) pie-tonală”, zicea Marian Renel.Pavajul de atunci va fi fost

înlocuit, pentru ase realiza „o at-mosferă de epocăîmbinată armo-nios cu stilulvechi al clădirilorce compun fron-turile pieţei”.

O intervenţiesubstanţială, derestaurare, va fisuferit magazinul„Turist”, căruia „ise va reda vecheafaţadă, formatădintr-un portic cuarcade”, puncta şeful secţieide arhitectură şi sistematiza-re al Consiliului popular ju-deţean. În strada Republicii,ca de altfel în toată zona is-torică, „gangurile vor fi re-date în totalitate funcţiona-lităţii lor iniţiale”.

Prin aceste lucrări, pentrucare au fost alocate însem-nate fonduri, concluzionaMarian Renel, „vom readu-ce întreaga zonă istorică aBraşovului la valoarea arhi-tecturală de epocă, ştirbită îndecursul anilor de interven-

ţii întâmplătoare, neadecva-te”. Toate lucrările se vor fiexecutat pe baza unui pro-iect aprobat de „forurile despecialitate competente”.

„Drum Nou” 16 decembrie 1979

Înfăţişarea centrului istoric al Braşovului

Fotografii din colecţia personală a lui Aristotel Căncescu

Ziarul Astra

Trăsăturile generale ale cos-tumului din Ţara Făgăraşu-lui, zonă în care întâlnim cuprecădere acest obicei, tră-dează viaţa şi firea oameni-lor ce îşi duc traiul între cres-tele munţilor şi apa Oltului.

În creaţia artistică popularădin Ţara Făgăraşului, portulocupă un loc de frunte prinstructură, croi şi varietatea or-namentelor ţesute sau cusute,care îi imprimă o notă de ori-ginalitate. Costumul pentru fe-ciori cuprinde acelaşi piese caşi la bărbaţii maturi, cu deose-birea că sunt mai ornamenta-te: cămaşa cu cusături pe poa-le cu mătase albă şi dantelă,cioareci, pieptar brodat culână, şerpar cu ţesătură, ze-chea sau cojocul, căciula.

Un aspect important al Ce-tei de feciori ţine de costu-mul de ceremonial al colin-dătorilor şi de accesoriile ne-cesare colindului. Costumulcolindărilor este peste tot celde sărbătoare. Feciorii pur-tau pe cap căciulă neagră dinblană de miel, care avea înpartea dreaptă o vâstră cu

flori (simbol ce indică apar-tenenţa la ceată).

Cămaşa, din pânză ţesutăîn război, era fie cu o mâne-că largă, fie terminată cu obantă. Se purta după o anu-mită rânduială aşa cum îşiamintesc bătrânii; în primazi de Crăciun, se lua cămaşacu mânecă largă, terminatăcu dantelă numită giure şi cupui cusuţi în jurul gâtului; adoua zi se lua cămaşa cu cru-ce în piept (se cosea pe pieptun fir de pui sub formă decruce) care avea mâneca totlargă, iar a treia zi se lua că-maşa cu bantă, terminatăprintr-o bentiţă mai largă pecare sunt cusute două, treirânduri de pui. Pe mânecă setrăgeau mânecari tricotaţidin lână de diferite culori,lungi de 12-15 centimetri.

Peste mijloc se încingeau cuun şerpar din piele. În trecut,din jos de şerpar, feciorii seîncingeau cu aşa numitele aţetârcete împletite din mai mul-te sforicele de diferite culori.Pe aceste aţe înşirau inele lua-te de la fete prin şiretenie. Aţatârceată era mândria feciori-

lor, mai cu seamă dacăaveau mai multe inele.Despre aceste aţe târce-te unii batrâni îşi amin-tesc că au văzut în tine-reţe, iar alţii au auzitdoar vorbindu-se despreele, dar nu le-au văzutniciodată.

Tot sub şerpar se pur-tau batiste din giolgi cuflori şi cu colţişori pedin lături. Batista eramare, albă, pătrată.Acestea au fost înlocui-te în timp cu batiste cro-şetate ce aveau pe mar-gini ciucurei şi au înce-put a fi purtate la buzu-narele lăibăricii.

Feciorii purtau cioa-reci din lână albă, bătutăla piuă. Mai demult, aşacum se relatează în satulBoholţ „...cioarecii erauîntorşi, râsfrânţi în partea dejos şi cu barson negru (cati-fea) pe margine. Pe urmă s-apierdut portu’ ăsta cu barson,o tăiat jos şi o lăsat cioareciinuma’ până aici, la bocanci.Şi... o venit portu’ cu tureci,tot ca cizmele aşa, şi o lăsat şi

o luat cizmele. Uite aşa, dingeneraţie în generaţie...”

Peste cămaşă se lua piepta-rul din piele de miel argăsită.La început se purta pieptarulînfundat, iar apoi, după al doi-lea război mondial, a apărutcel crăpat, numit şi lăibărică.

Feciorii purtau şi recal din pă-nură neagră, lung până la ge-nunchi, pe care îl luau doar peumeri.

Portul tradiţional al cetelorde feciorilor din comuna Bu-neşti, este format din: cămaşăde in, cioareci, cheptar, zeche,

căciulă neagră de miel, cizmenegre. Cei doi vătafi (sau juzicum se mai numesc în zonă)poartă, ca semn dinstinctiv,vrâsta, făcută de mamele sauiubitele lor, din flori artificia-le, oglinzi, iederă şi panglicicolorate.

7

Tradiţii de iarnă braşovene

Portul feciorilor din ceată

În funcţie de recuzita folo-sită în timpul colindului,Cetele de feciori se împartîn trei categorii: Cete de fe-ciori cu turcă (Părău, Ve-neţia, Comăna, Şinca Nouă,Cuciulata), Cete de fecioricu steag (Dumbrăviţa, Dră-guş, Bucium, Şercăiţa,Ohaba, Iaşi) şi Cete de fe-ciori cu bâtă (Sâmbăta deSus, Sâmbăta de Jos, Lisa).

TurcaAcest obicei străvechi, pre-

creştin îşi are originea în mi-turi şi legende de circulaţieuniversală; originea ipoteticăa acestei măşti o regăsim înreprezentarea unor divinităţiprecreştine legate de riturilede fertilititate. Legendele spuncă acest animal fabulos nu aprimit binecuvântarea şi sal-varea cu arca lui Noe. Deaceea, spune tradiţia, la vre-me de solstiţiu, Turca trebuiejucată, ostenită până la moar-te, ea reprezentând sfârşitulunui ciclu calendaristic şi re-naşterea altuia, cu soare şi lu-mină. Pe de altă parte, ea sim-bolizează încleştarea dintre

necredinţă şi triumful credin-ţei creştine, pe care-l invocătoate colindele rostite de Ce-tele de feciori, din casă încasă.

Rolul zeiţei preistorice înipostaza zoomorfă este inter-pretat la Crăciun şi la AnulNou de feciorul cetei de co-lindători care îmbracă o mas-că bovină numită turcă (în altezone etnografice se regăseşteca Boură, Cerb, Capră, Breza-ie). Turca se naşte simbolic laconfecţionarea măştii cu ace-laşi nume, petrece şi se desfa-tă împreună cu ceata de fe-ciori, anturajul său divin, şiapoi moare simbolic, lovită cuciomagul, împuşcată sau îne-cată, pentru a renaşte împreu-nă cu timpul cu care se con-fundă, anul calendaristic.

Masca turcii se compunedin cap, corp şi băţ (picior)care o sprijnă pe pământ. Ca-pul are două coarne de bovi-nă împodobită cu panglici,bete, clopoţei, flori artificiale,un bot nedefinit de animal(lup, cal, iepure, capră) dinlemn pe care cel care îmbracămasca îl deschide şi îl închi-

de, clămpănind ca o barză.Corpul turcii este confecţio-nat dintr-o faţă de masă, cu-sută ca un sac, pe care suntprinse panglici şi basmale co-lorate, smocuri din piele de ie-pure sau fulgi de pasăre şi ocoadă în spate.

Ca personaj divin, turca îşirespectă statutul: acţioneazăindependent de membrii Ce-tei de feciori, nu se supune or-dinelor vătafului, se amuzăsperiind femeile şi copii, muş-că cu ciocul asistenţii curioşicare se apropie de colindători,solicită plata (darul) atât câtconsideră că i se cuvine. Tur-caşul, feciorul care îmbracămasca, nu are voie să vorbeas-că, mărind misterul care plu-teşte în jurul său. Incompati-bilă cu creştinismul, turca nu-i însoţeşte pe membrii ceteicând merg la biserică înaintede colindat să fie binecuvân-taţi sau la casa preotului cu co-lindatul propriu-zis. Înainte dea muri, turca joacă solitară, încentrul satului, un dans fărăegal, numit Jocul cel Mare.

Moartea simulată a turcii,urmată de scenariul înmor-

mântării şi ospăţul feciorilor,sunt urme ale sacrificiului re-gelui Saturnaliilor practicat însud-estul Europei cu 15 seco-le în urmă.

SteagulEste confecţionat de feciori

dintr-un băţ de 1-2 m, înfăşu-rat în bete şi înfrumuseţat învârf cu basmale colorate şi pan-glici împrumutate de la fete, cuflori artificiale, rămurele debrad şi de iederă, clopoţei. Ase-mănător steagului de nuntă,steagul este purtat de un feciornumit stegar, care merge întot-deauna înaintea cetei şi este ju-cat, pe rând, de toţi feciorii, în-cepând cu vătaful. La gazda fe-ciorilor era ţinut în podul caseisau la poartă într-o prăjină foar-te înaltă. Cetele de feciori înso-ţite de masca divină – turcă, nuau steag la colindat. Când iescu steagul la joc, nu este iertatsă-l ia decât vătaful mare saualtul din ceată cu voia vătafu-lui; nu trebuie să ajungă pemână străină. Dacă se fură stea-gul, ceata se face de râs şi tre-buie să plătească foarte mult casă-l recupereze.

Recuzita Cetelor de feciori

Ziarul Astra8

Strada BaiulescuCel mai important monu-

ment istoric şi arhitectonicde pe această stradă este Bi-serica Sf. Paraschiva.Terito-riul în care s-a plămădit acestlăcaş de cult are o valoare is-torică deosebită, fiind cunos-cută drept zona „Ciocrac”.

Biserica este ridicată prinstrădania protopopului Bar-tolomeu Baiulescu mai întâidrept capelă de cimitir, căcidupă ce românii au fost alun-gaţi din biserica „Sf. Trei-me” – Bariţiu, şi-au construitbiserica „Sf. Adormire” dinCetate, dar fără cimitir. Pen-tru aceasta se cumpără de laprotopopul şcheian Ioan Pe-tric, în 1872, un loc de 695stânjeni pătraţi în colţul din-tre străzile Ciocrac (deveni-tă „Alexadru Bogdan” şi as-tăzi „Constantin Lacea”) şi„Dr. Gheorghe Baiulescu”(fostă „Bicazului”) pentru afi transformat în cimitir.

Terenul consta dintr-o gră-dină, o casă de piatră din1866 şi o casă de lemn cu-noscută drept „Casa Călugă-rului”, toate evaluate la3.150 fl. Nu întâmplător secumpără acest teren, pentrucă aici cu siguranţă a fostîna inte un schit, al cărui ul-tim descendent era un călu-găr Gherasim şi a cărui pia-tră de mormânt încă se maigăseşte în cimitirul bisericii,având menţiunea „Dăruito-rul acestui loc”.

Originar din Covasna, aumblat mult timp prin Prin-cipate, apoi s-a stabilit în„schitul” de pe locul unde seafla azilul „Suzanei AndreiMureşianu” şi al „ReuniuniiFemeilor Române pentruajutorarea văduvelor săra-ce”. Acest călugăr l-a dat laşcoală pe cunoscutul episcopal armatei Iustinian Tecules-cu. Baiulescu precizează că

s-a cumpărat de la protopo-pul Ioan Petric atât grădina,cât şi „casa călugărului”, faptce convinge încă o dată căridicarea bisericii s-a făcutpe un loc deja sfinţit, întru-cât din vremuri imemorialeexista aici un schit.

Totuşi aprobarea survineabia în 1874, după ce i se ce-ruse protopopului Baiulescuun prospect privind ridica-rea „casei reci” de aici, înformă de paraclis. Lucrărilesunt tergiversate de Magis-trat prin pretenţia de a astu-pa şi de a seca fântâna dingrădină, iar cimitirul să fieîngrădit cu zid de şase pi-cioare înălţime şi să se facăşi o poartă corespunzătoare.

Ba mai mult, trebuiau tă-iaţi şi cei două sute de pomişi locul să fie nivelat. Abiaîn 1875 consiliul parohialdiscută planul arhitectului,dar neavând banii necesari,face eforturi de a mai strân-ge 4.450 fl. Ca urmare cape-la este terminată abia în1876, costând 9.200 fl.

Cu aprobarea magistratu-lui se ridică mai întâi o ca-pelă mortuară, prin grijapreotului Bartolomeu Baiu-lescu, pentru ca la 1876, spri-jiniţi şi de protopopul IoanPopazu, să înceapă a se ridi-ca actuala biserică înzestra-tă cu vechea tâmplă, un po-

licandru şi câteva icoane dela 1838, aduse de la biserica„Adormirea Maicii Domnu-lui” din Cetate.

În 25 februarie 1898, cu bi-necuvântarea MitropolituluiMiron Romanul se face intra-rea în biserică(sfinţirea apei,punerea antemi-sului) pentru ase putea slujiaici pentru toţiromânii din Ce-tate, care au fostizgoniţi de la bi-serica „Sf. Trei-me-Grecească”,în condiţiile încare biserica„ A d o r m i r e aMaicii Domnu-lui” nu era încăridicată.

Piatra funda-mentală a fostpusă la 1895,prin participareaMitropolitului Miron Roma-nul. Se cheltuise pentru con-strucţie 9.200 fl. Cons truitădupă modelul bisericii orto-doxe din Viena, în formă decruce, cu sinuri semicircula-re în exterior, cu elementeorientale şi mozaic, avândlungimea de 18 m, 6 m lăţi-me şi 12 m înălţime. Tava-nul este boltit, având cupolacentrală dotată cu 16 feres-

tre, iar zidurile late-rale prevăzute cualte 3 ferestre maricu vitralii. Acoperi-şul este prevăzut cu10 turnuleţe şi o clo-potniţă cu 2 clopo-te. Iorga, impresio-nat de frumuseţeaei, o compara cu bi-serica „Domniţa Bă-laşa” din Bucureşti.Cu excepţia anilor1919 – 1946, cândbiserica, slujită depreotul militar Saf-

tu Eugen, a fost destinatăserviciilor religioase ale Gar-nizoanei militare, biserica„Sf. Paraschiva” funcţionea-ză exclusiv în calitate de ca-pelă mortuară, până în anul1954 (motiv pentru care zo-

nei i se spune Groaveri, dela germanicul „Graben” –mormânt).

Prin ordinul 5.942 din1954 al Mitropolituluidr.Nicolae Bălan, capela estedeclarată biserică parohialăcu hramul „Sfânta CuvioasaParaschiva” şi primul preota fost Laurenţiu Victor. Dupădoi ani, cu concursul picto-rului Iosif Vasu se realizea-ză pictura în frescă din inte-riorul bisericii, iar pictorulVasile Niculescu realizeazăpictura din altar şi noua tâm-plă, pentru ca pictorul Nico-lae Dobrescu să realizezeicoanele de la cafas.

În 1925 este adus aici dela biserica „Sf. Treime-To-cile”, şi reînhumat marelepoet Andrei Mureşianu.Anual elevii şagunişti şi Ju-nii Braşoveni, poposesc înprocesiunile lor la acest mor-mânt aducând omagiu cuve-nit marelui înaintaş. Ultimarestaurare a avut loc întreanii 1969 – 1973, biserica fi-

ind resfinţită în anul 1973 deMitropolitul dr. NicolaeMladin, însoţit de vicarulmetropolitan Emilian Răşi -năreanul şi un sobor depreoţi, în frunte cu prot. prof.dr. Isidor Todoran.

Cimitirul care înconjoarăbiserica a devenit o adevăra-tă necropolă a Braşovului,aici dormindu-şi somnul deveci cei mai mari cărturari: – Protopopul BartolomeuBaiulescu, ctitor al celordouă biserici braşove-ne (Adormirea Mai-cii Domnului şi Sf.Paraschiva), auto-rul primei revistemuncitoreşti („Me-seriaşul Român”),întemeietorul şcoli-lor de meseriaşi pen-tru români, la Braşov.– I.A. Lapedatu (1844 –1878), doctor în litere şi fi-lozofie. Cei doi fii ai săi (ge-meni) Ion Alexandru La-pedatu şi Ion I. Lapedatuîi continuă opera, pe plan na-ţional şi internaţional.– Andrei Bârseanu (1858 –1922), mare lingvist, preşe-dinte al despărţământuluiAstra, profesor şagunist,mare folclorist.– Virgil Oniţiu (1864 –1915), cel ce avea să devinăunul din marii dascăli şi căr-turari ai Braşovului, slujindcu dăruire învăţământul bra-şovean, nu numai ca profe-sor şi director al primuluigimnaziu românesc braşo-vean, dar şi ca scriitor, pu-blicist şi autor de manuale. – Sextil Puşcariu (1877 –1948), apreciat în mod de-osebit pentru va-loroasele con-tribuţii lin-gvistice şii s t o r i o -graf ice ,este alesmembrual Acade-miei de şti-inţe din Berlinşi al Comitetuluiinternaţional permanent allingviştilor din Paris. – Pictorul paşoptist MişuPopp (1827 – 1892): „Ope-rele sale sunt răspândite întot cuprinsul pământului ro-mânesc, întocmai ca şi doi-nele, poveştile şi credinţele

noastre… înseninând şi înăl -ţând sufletele posomorâte,întărind nădejdi zdrobite şipotolind chiar furtuni de răz-vrătire la toţi cei care au avutnorocul să le aibă în faţă...”.– Muzicianul Iacob Mure-şianu (1812 – 1887), profe-sor şi director la şcolile lati-neşti din Braşov, mare com-pozitor.– Poetul Andrei Mureşia-nu (1816 – 1863). Înmor-

mântat mai întâi încimitirul biseri-

cii „Sf. Trei-me–Pe To-cile” şi din1925 adusîn cimitirulb i s e r i c i i

„Sf. Paras-chiva” din

Groaveri, unde,păstrând tradiţia Ju-

nii Braşovului şi eleviii şa-gunişti obişnuiesc anual săfacă procesiuni la mormân-tul său.– Gavriil Munteanu(1812 – 1869), apreciatulprofesor şagunist, prim di-rector al acestui institut,membru al Academiei Ro-mâne (din 1867), organiza-tor al seminarelor din Buzăuşi Râmnicu Vâlcea şi al gim-naziului din Brad (cu spriji-nul mitropolitului Andrei Şa-guna), membru al comisieiFilologice sibiene – ca sămenţionăm doar câteva dinmarile sale merite.– Constantin Lacea (1875 –1950), cel mai mare lingvistşi filolog braşovean.– Ion Colan (1902 – 1969),întemeietorul muzeului pri-

mei şcoli româneşti dinŞcheii Braşovului.

– Protopopul SterieStinghe (1874 –1957), istoric, autoral marilor culegeride documente isto-rice din Şcheii Bra-

şovului.– Dr. Emil Micu, di-

rectorul muzeului pri-mei şcoli româneşti din

Şcheii Braşovului.Aceştia sunt doar câţiva

din mulţii cărturari care îşiadăpostesc veşnicia existen-ţei în acest patrimoniu al căr-turarilor braşoveni.

Pr. prof.dr. Vasile Oltean

Strada Baiulescu s-a numit mai demult ,,C. Parhon” şi apoi strada ,,Bicazului”continuare din numărul trecut

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro