4:07 PM4/12/2023 - 1 -

PROVERBE, ZICĂTORI

A

A ajuns de râsul curcilor. A ajuns la sapă de lemn. A ajuns la spartul târgului. A ajuns oul mai cuminte ca găina. A alege neghina de grîu. A alege pe sprînceană. A ales pînă a cules. A arunca banii pe fereastră. A aştepta să-i pice mură în gură. A avea(fi)obraz subţire. A avea ac de cojocul altuia. A avea gura slobodă. A avea ochi la spate. A avea orbul găinilor. A avea pe vino-ncoace. A avea slovă frumoasă. A avea un os de ros. A bate apa în piuă. A bate cîmpii. A băga mâna în foc. A cădea din lac în puţ. A căra apa cu ciurul. A căptuşi pe cineva. A căuta acul în carul cu fân. A căuta ceartă cu lumânarea. A cere luna de pe cer. A căuta nod în papură şi pete în soare. A da(a se da) de gol. A da(a se da)pe brazdă. A da bir cu fugiţii. A da cărţile pe faţă. A da cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă. A da cu bâta în baltă. A da cu căciula în câini. A da cu praf în ochii cuiva. A da de fundul sacului. A da din colţ în colţ. A da ortul popii. A da sfoară în ţară. A descoase pe cineva. A daspica(a tăia)firu-n patru. A dormi iepureşte. A duce(a trage) de nas. A face pe cineva albie de porci. A face pe cineva cu ou şi cu otet. A face spume la gură. A făgădui marea cu sarea. A fi a cincea roată la căruţă. A fi domn e o întâmplare, a fi om e lucru mare. A fi cu două feţe. A fi numai piele şi os. A fi tobă de carte. A fi tot o apă şi un pământ.

4:07 PM4/12/2023 - 2 -

A fi un târâie-brâu. A fi vacă de muls. A fluiera în biserică. A i se face inima cât un purice. A ieşi basma curată. A împăca şi capra şi varza. A intra(a se băga) pe sub piele cuiva. A îndruga (spune,tăia,vorbi) verzi şi uscate. A lua pe "nu ştiu" în braţe. A nimerit orbul Brăila. A nu avea pe cineva la inimă. A o băga pe mânecă. A nu-şi cunoaşte lungul nasului. A potcovi bine pe cineva. A plecat ca să aibă de unde veni. A pune beţe în roate. A prinde pe cineva cu ocaua mică. A pune gaz pe foc. A pune ţara la cale. A se certa ca la uşa cortului. A rămâne ca viţelul la poarta nouă A se da pe brazdă

A scoate castanele din foc cu mâma altuia. A se culca odată cu găinile. A se face de basm. A se duce cu (pe) apa sâmbetei. A se juca cu focul. A se îmbăta cu apă rece. A se pune cu burta pe carte. A se lega de cineva ca boala de om. A se uita în gura cuiva. A sta cu burta la soare. A turnat şi i-a adunat. A uita de la mână până la gură. A umbla cu capul în nori. A umbla pe cinci cărări. A văzut moartea cu ochii. A vedea verde înaintea ochilor. A vinde castraveţi la grădinar. Adevărul este cum te văd şi cum mă văzi. A-i crăpa(plesni) obrazul de ruşine. A-i arde călcâile. A-i da cu uşa în nas. A-i face de petrecanie. A-i pune pumnu-n gură. A-i fi drag(a-i sta) ca sarea-n ochi. A-i carte,ai parte; n-ai carte,n-ai parte . Ai intrat în horă,trebuie să joci. A-i lăsa gura apă. A-i lipsi o doagă. A-i scoate gărgăunii din cap. Ai mai văzut băiat cuminte şi babă frumoasă? A-i veni mintea de pe urmă. A-l face talmeş-balmeş. Ajunge o măciucă la un car de oale. Apa trece pietrele rămân. A-l tot mâna de la Ana la Caiafa. A-şi da arama pe faţă. Aşa e roata lumii: unii suie, alţii coboară. Aşchia nu sare departe de trunchi. A-şi da în petic. A-şi mânca negrul de sub unghie. Aurul este ochiul dracului.

`

B

4:07 PM4/12/2023 - 3 -

Ba e albă, ba e neagră. Ban la ban trage. Banii nu aduc învăţătură,dar învăţătura aduce bani. Banul este ochiul dracului. Barbă lungă minte scurtă. Banul face banii, Şi păduchele păduche. Bate fierul cât e cald, Că de se va răci, În zadar vei munci. Bate şaua să priceapă iapa. Bate şi ţi se va deschide, cere şi ţi se va da. Bătrânii satului ca şi câinii la turmă. Băutura are sămânţă de vorbă. Bine faci,bine găseşti. Boală lungă, moarte sigură. Boii ară şi caii mănâncă. Bogatului i se arată multe rude. Bun de gură,rău de lucru. Brânză bună în burduf de câine. Bună ţară, rea tocmeală. Buturuga mică răstoarnă carul mare.

C Ca la noi la nimenea. Ca prin urechile acului. Cap ai, minte ce-ţi mai trebuie. Câinele care latră nu muşcă. Câinele latră, caravana trece. Calul de dar nu se caută de dinţi. Călătorului îi şade bine cu drumul. Calic şi fudul. Cămaşa copilului arată ce mamă are. Ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus. Când corabia se îneacă, şoarecii fug. Ce-am avut şi ce-am pierdut. Când doi se ceartă al treilea câştigă. Când pisica nu-i acasă Joacă şoareci pe masă. Când trei spun că aşti beat, du-te de te culcă. Câte bordeie, Atâtea obiceie. Capra sare masa, iada sare casa. Carte nu ştie, da' calcă popeşte. Casa fără copii e ca clopotul fără limbă. Ce e nou e tot mai greu. Ce e (-i) în mână Nu e (-i) minciună. Ce-i drept şi lui Dumnezeu îi place. Ce face un prost,nu desface zece deştepţi. Ce leagă femeia, nici dracul nu dezleagă. Ce naşte din pisică Şoareci mănâncă. Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine. Ce ştie popa nu trebuie să ştie satul. Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face. Cea mai bună băutură este apa de fântână.

4:07 PM4/12/2023 - 4 -

Cearta fără bătaie e ca nunta fără lăutari. Cele bune să s- adune, cele rele să se spele. Ce-şi face omul cu mâna lui, nici dracul nu desface. Chiorul între orbi este împărat(rege). Cinci degete sunt la o mână, şi nu seamănă unu' cu altu'. Cine a păţit multe, ştie multe. Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde nici unul . Cine are, bea şi mănâncă; cine nu, stă şi se uită. Cine culege trandafiri trebuie să se-ngimpe. Cine fură azi un ou Mâine fură şi un bou. Cine fură azi o ceapă, mâine fură şi o iapă. Cine lucrează şi tace, mai multă treabă face. Cine nu cască ochii, deschide punga. Cine o face ca mine, ca mine să pătţească. Cine răde la urmă râde mai bine. Cine s-a ars cu ciorbă suflă şi-n iaurt. Cine sapă groapa altuia cade el într-însa. Cine scoate sabia, de sabie va pieri. Cine seamănă vânt culege furtună. Cine se aseamănă se adună . Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge. Cine se ţtie cu musca pe căciulă, se apără. Cine-mparte, parte-şi face. Ciobanul fără fluier e ca mierla fără şuier. Copilul cu moaşe multe rămâne nemoşit. Corb la corb nu scoate ochii. Croitorul umblă rupt şi ciubotarul desculţ. Cu bani găseşti şi lapte de pasăre. Cu răbdarea treci marea. Cum e sacul, şi peticul. Cum e turcul, şi pistolul. Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi.

D D-aia n-are ursul coadă şi vulpea d-abia o duce. Dacă a luat dracu vaca poate lua şi viţelul. Dacă fata nu ştie juca, zice că lăutarii nu ştiu cânta. Dacă îi dai mult nas ţi se urcă în cap.

4:07 PM4/12/2023 - 5 -

Dacă n-ai noroc şi parte, Degeaba te scoli din noapte. Dacă n-ai om bătrân, să-l cumperi, iar dacă ai, să-l vinzi. Dacă nu curge,tot pică. Dacă nu plouă în mai ,nu se mănâncă mălai. Dacă nu te mănâncă, n-ai de ce să te scarpini. Dacă prietenul tău este miere Tu nu umbla să-l mănânci tot. Dacă te iei după măgar, te duce la stână. Dacă-i joc, joc să fie. Dă Doamne tot sărbători şi numai o zi de lucru şi atunci să fie nuntă. Dă foc casei ca să arză şoarecii. Dă nas lui Ivan,că se suie pe divan. Dâmboviţa, apă rece, cine-o bea de dor îi trece. De bătrân nu râde, pentru că bătrân ai să fii. De când era buicul flăcău . De când era bunica fată mare. De ce fugi, de-aia nu scapi. De ce petreci, de-aia ai mai petrece. De coate-goale şi de maţe flămânde nime' nu se vaită. De foame i se lungesc urechile. De haram a fost, de haram s-a dus. De la beat cârciumă viu, cu partea într-o căciulă,nici un latră nu mă câine. De la mine puţin, de la Dumnezeu mai mult. De la omul cinstit,e destul cuvântul. De la vlădică, până la opincă. De multe ori, când te grăbeşti, ce cauţi nu găseşti. De multe ori din ţânţar --- Lumea face armăsar. De oamenii răi, să fugi ca dracul de tămâie. De unde nu găndeşti, d-acolo sare iepurele. De-ar şti omul ce-ar păţi,dinainte s-ar feri. Decât bogat şi bolnav,mai bine sărac şi sănătos. Decât cioară pe par, mai bine vrabie în palmă. Decât codaş în oraş --- Mai bine în satul tău fruntaş. Decât c-un prost la câştig, mai bine c-un dăştept la pagubă. Decât filozof ofticos, mai bine un măgar sănătos. Decât multe şi tot rele, mai bine una şi bună. Decât niciodată, mai bine mai târziu. Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Doamne ajută cui sărută şi priveşte cui iubeşte. Dragostea îi oarbă. Dragoste nu se face cu sila.

4:07 PM4/12/2023 - 6 -

Dumnezeu amână, dar nu uită. După bătălie,mulţi viteji s-arată. După ce au furat caii în zadar încui grajdul. După ce leul moare, mulţi se găsesc să-l jupoaie. După fapă şi răsplată, --- Să nu râzi de nime niciodată. După furtună, --- Vine şi vreme bună. După sac şi peticul. Duşmănia strică omenia. Du-te unde a dus surdul şi mutul iapa.

E E bun numai când doarme. E ca vita,doar că nu paşte. E crescut în coada vacii. E croit rău şi cusut bine. E lesne de vândut,dar anevoie de cumpărat. E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia. E mai bine să întrebi de două ori decât să greşeşti o dată. E mai mare porcul decât coteţul. E plin de bani ca broasca de pene. E plin de draci, ca moara de saci. E ruşine pentru cel ce linge unde a scuipat. E scump la tărăţe şi ieftin la făină. E slab de-l date vântul (dă vântul jos). E tare ca baliga după ploaie. E uşor a ierta, dar greu a uita. Ei se ceartă, ei se iartă. Este cinstit când doarme. Este lup îmbrăcat în piele de oaie. Este mai bine să taci decât să verbeşti de rău. Este om frumos, da' năravul îl strică. Eu am ajuns de râs şi tu de ocară. Eu am băut şi tu te-ai îmbătat. Eu aş vinde şi n-am ce, --- Tu ai lua şi n-ai cu ce. Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul ?

4:07 PM4/12/2023 - 7 -

Eu spun ,eu aud. Eu-l întreb de sănătate, şi el îmi dă cu ghioaga-n spate.

Fo Face albul negru şi negru alb.o Face el şi trag eu.o Face haz de necaz.o Face şi el umbră pământului.o Făgăduiala dată e datorie curată.o Fă-mă mamă cu noroc şi m-azvârle-apoi şi-n foc.o Fă-te frate cu dracul pânâ treci puntea.o Femeia cinstită e comoara bărbatului.o Femeia frumoasă este pagubă în casă .o Femeia judecă pe dracu' şi-l scoate dator.o Ferească Dumnezeu pe om de gura satului.o Fereşte-mă Doamne de prieteni că de duşmani mă feresc eu.o Fie iarnă cât de rece, numai mărţişor de-ar trece.o Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n ţara mea.o Fiecare la ştie pe-ale lui.o Fiecare trage spuza pe turta lui.o Fierul că-i fier şi tot (se) rugineşte.o Foamea e cel mai bun bucătar.o Foamea goneşte pe lup din pădure.o Frate, frate, dar brânza-i (pita-i) cu bani.o Freca păzeşte via.o Fricosul se sperie şi de umbra sa .o Frumuseţea fără înţelepciune este ca o floare în tină.o Fudulia e soră cu prostia.o Fuga-i ruşinoasă, dar e sănătoasă.o Fugii de lup şi dădui de urs.

G Gardul cu proptele --- Niciodată nu piere. Găina bătrănă ---- Face zeama bună. Găina care nu cântă nu face ouă Găina nu poate cu două: şi cu puii şi cu ouă.

4:07 PM4/12/2023 - 8 -

Găina vecinului totdeauna-i curcă. Găseşti parale în drum şi tot trebuie să le numeri. Gând la gând cu bucurie. Gândeste -te de azi pentru mâine. Gândeşte întâi, apoi vorbeşte. Geaba binele cu sacul, --- După ce-a murit săracu'. Geaba-i tata crai şi de mine vai. Geaba vii, geaba te duci, --- Geaba mămăliga strici,---

--- Şi mai rupi nişte papuci . Gluma-i glumă,treaba-i treabă. Golătatea înconjoară, iară foamea dă de-a dreptul. Graba strică treaba. Grădinarul nu cumpără flori. Greşala are şi iertare. Greşind învaţă omul. Greu la deal cu boi mici. Gura bate şezutu. Gura dulce mult aduce. Gura omului surpă şi cetăţile. Gura păcătosului adevăr grăieşte. Gura rea numai pământul o astupă. Gura zice, vântul duce. Gustă şi apoi mănâncă.

Ho Hai la noi să mănânci nimica.o Haina nu face pe om.o Hainele împrumutate nu ţin de cald.o Hainele nu fac un om mai de treabă.o Hai, noroc şi sănătate, că-s mai bune decât toate.o Harnic ca o albină,strângător ca o furnică.o Hârtia multe rabdă.o Hodorogeşte ca o moară stricată.o Hohorog, tronc, mazăre de post.o hora nu ţine tot balul, că mai sunt şi alte jocuri.o Hoţ de hoţ se teme.o Hoţul de la hoţ în vaţă.o Hoţul de la hoţ nu fură.

4:07 PM4/12/2023 - 9 -

o Hoţul cu un păcat şi păgubaşul cu o mie.o Hoţul jură şi iar fură.o Hoţul nedovedit --- E negustor cinstit.o Hoţul învaţă la hoţie, beţivul - la beţie.o Hoţul spune c-a glumit, când vede că l-a zărit.

I I s-a umplut paharul. I s-a urât cu binele. I se prinde vorba ca nuca-n perete. I se vede părul prin căciulă . I-a ajuns cuţitul la os. I-a ajuns focul la deşte. I-a apus steaua. I-a bătut ceasul norocului. I-a pus Dumnazeu mâna în cap. I-a pus tinichiaua de coadă. Ia ce-ţi place, numai numai nu alege. I-a trecut făina prin traistă. I-a venit vremea, dar nu i-a venit ceasul. I-am dat voie în pat, şi el m-a băgat sub pat. Ia pe dracul în braţe până treci gârla. Iapă albă-mi trebuia, --- Căcea neagră nu trăgea! Iarba bună în spini se găseşte. Iarba rea nu piere. Iartă-l ,Doamne, păcatul,şi-mi ajută să fac altul. Ieftin la făină şi scump la tărâţe. Iese ca şarpele la drum. Inamicul care se duce, fă-i pod. Interesul poartă fesul. Iubirea fără măsură, aduce în urmă ură. Iubirea trece prin apă, --- Nu i-e frică că se-neacă;

---Urâtul trece pe sec, --- Şi stridă: mă-nec ! mă-nec ! Iute la minte, rău la fire.

Î Îi ard tălpile.

4:07 PM4/12/2023 - 10 -

Îi bagi-n casă. te fură; îi dai afară, te-njură. Îi bate vântiul în traistă. Îi crapă pielea de-al dracului ce este. Îi dai degetul,el iţi apucă toată mâna. Îi dădui dunădimineaţa şi-mi găsii belea. Îi lipseşte o doagă. Îi merge vestea ca de popă tuns. Îi tremură mâinile de mult ce-a dat de pomană. În faţă mumă,în spate ciumă. În oala acoperită nimenea nu ştie ce fierbe. În sacul legat, nu ştii ce-i băgat. În unire stă puterea. În vremea necazului se cunosc prietenii. Încearcă marea cu degetul. Încetul cu încetul departe ajungi. Îndoaie-te ca treistia şi vântul nu te va rupe. Întinde-te cât ţi-e plapuma. Între ciocan şi nicovală. Întrebarea moarte n-are. Înţeleptul tace şi face. Învăţul are şi dezvăţ. Învăţăm cât trăim --- Şi tot neînvăţaţi murim. Îşi ia inima în dinţi.

J Jarul din cenuşă rău te arde. Joacă cum îi spun alţii. Joc de frică, --- Pe nimică; --- Joc de foame, --- Drăguţ Doamne. Judecata e oloagă --- Când lipseşte-n cap o doagâ. Judecâtorul e ca osia de la car: cum o ungi cum nu mai scârţie. Jupâneasa ţine casa, iar jupânul ţine drumul.

LLa beţie, omul este pisică,maimuţă şi la urmă porc.La Bucureşti şi câinii umblâ cu covrigi în coadă.

4:07 PM4/12/2023 - 11 -

La gură ca miel, la inimă ca un lup.La mâncare - lup; la-nvăţătură - butuc.La omul sărac --- Nici boii nu trag.La omul sărac nici tăciunii în sobă nu arde.La Paştele cailor.La părul lăudat cu sacul mare să nu te duci .La plăcinte înainte, la război înapoi.L-a luat gura pe dinainte.L-a pus cu botul pe labe.La Sfîntu' Aşteaptă.Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oamenii cinstiţi.Lacomul mai mult pierde şi leneşul mai mult aleargă.Lasă - mă să te las.Lauda de sine --- Nu miroase a bine.Lăcomia strică omenia.Legile le fac oamenii.Lenea e cucoană mare,care cere ( n-are ) de mâncare.Lesne a zice, greu a face.Lucru bine început e pe jumătate făcut.Lucru bun nu se face iute.Lup îmbrăcat în piele de oaie.Lupul-şi schimbă părul, dar năravul ba.

M Mai bine mai târziu decât niciodată. Mai bine o pace strâmbă decât o judecată dreaptă.

Mai bine să - ţi pară rău că ai tăcut decât că ai zis.

Mai bine te întoarce, decât să rătăceşti.

Mai bună e o pace decât o sută de procese.

Mai bine şi -un lup mâncat de oi. Mai mare daraua decât ocaua. Mai ştii de unde sare iepurele?

4:07 PM4/12/2023 - 12 -

Mărgăritarul stă pe fundul mării şi mortăciunea pluteşte de d-asupra apei. Mâncarea ţărănească puţine boale aduce. Mare e Dumnezeu, dar meşter e şi dracul ! Mâţa blândă zgârie rău. Merele putrede strică pe-alea bune. Merele putrede strică pe cele bune, fără ca vreodată cele bune să poată drege pe cele stricate. Mielul bun suge de la două oi. Milă mi-e de tine, da' de mine mi se rupe inima. Minciuna are picioare scurte. Mintea românului a din urmă. Moara bună macină orice. Muierea cu ochi frumoşi pe tpţi îi face voioşi. Munte cu munte se întâlneşte, --- Dar om cu om când nici gândeşti. Munţii noştri aur poartă --- Noi cerşim din poartă-n poartă.

N N-ai uşă la bordei. N-ar fi lup, de n-ar fi fost oi. Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o; --- Unde ocheşte

Şi unde loveşte; --- Unde a dat --- Şi unde a crăpat. Năravul din fire nu are lecuire. Nebunia din născare, --- Niciodată leac nu are. Nebunul nu râde de ce vede, ci de ce-şi aduce aminte. Negustor de piei de clocă. Nemulţumitului i se ia darul. Nenorocire, când vine pe capul omului, nu vine singură ci mai

trage şi altele după ea. Nevoia învaţă pe om. Nici călare, nici pe jos.

4:07 PM4/12/2023 - 13 -

Nici în căruţă, nici în teleguţă. Nici o boală nu-i mai grea --- Ca dorul şi dragostea. Nici pădure fără vreascuri, --- Nici om fără cusur. Nici usturoi n-a mâncat, --- Nici gura nu-i pute. Nimenea nu e uşă de biserică. Nimenea nu se naşte meşter. Norocu-i după cum şi-l face omul. Norocul se învârte ca roata. Nu aduce anul ce aduce ceasul. Nu căuta ce-am fost, ci vezi acum ce sunt. Nu cerca marea cu degetul, --- Nici apa fiartă ce băţul. Nu da bâta în mâna prostului. Nu da vrabia din mână pe cioara din pat. Nu-i frumos ce e frumos , e frumos ce-mi place mie. Nu e de (pentru) cine se găteşte, --- Ci e de (pentru) cine se

nimereşte. Nu e fun fără foc , --- Nici prost fără noroc. Nu e nebun cine e nebun, ci e nebun cine se pune cu nebunul. Nu e numai un câine scurt de coadă. Nu e stăpân fâră stăpân. Nu intra în joc, dacă nu vrei să joci. Nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi. Nu mai spune minciuni de-ale tale că-s sătul de-ale mele. Nu poţi sta în două luntrii odată. Nu se spală nici în apa Dunării. Nu se-ngraşă porcul în ziua de Ignat. Nu stricaţi orzul pe gâşte. Nu sunt vremurile sub om, ci omul sub vremi. Nu te juca cu focul, --- Că îndată te pârleşte.

Nu te rezema de stâlpul putred. Nu tot ce sclipeşte e aur --- Şi nu tot ce zboară se mănână.

Nu vede mai departe decât lungul nasului. Nu vinde pielea vulpii înainte de a o prinde. Nu vorbi de funie în casa spânzuratului. Nu zice : hop ! --- Pân-a nu intra în joc. Nu-i ajungi cu prăjina la nas. Nu-i toată ziua duminică. Numai cu o floare nu se face primăvară. Numai popă n-a fost. Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala.

4:07 PM4/12/2023 - 14 -

O O mână spală pe alta şi amândouă obrazul (faţa). Obiceiuri noi, în ţară veche. Obraznicul - mănâncă prasnicul ; ruşinosul - roade osul. Obrazul subţire cu mare cheltuială se ţine. Ochii care nu se văd se uită. Ochii sunt oglinda sufletului. Ochiul stăpânului îngraşă calul. Omul când n-are ce lucra, îşi face de lucru. Omul este tare ca fierul şi slab ca oul. Omul gospodar îşi cumpără vara sanie şi iarna car. Omul nu trăieşte să mănânce, ci mănâncă să trăiască. Omul sfinţeşte locul, nu locul pe om. Omului sărac ---- Nici boii la jug nu-i trag ---- Nici

lemnele în foc nu-i ard. Onoarea pierdută nu o mai poţi afla. Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul. Orice naş îşi are naşul. Orice pasăre pe limba ei piere. Oul învaţă pe găină.

P Parcă mi-e ruşine mie ---- Că nu ţi-e ruşine ţie. Păcatele părinţilor, soarta copiilor. Păcatul mărturisit este pe jumătate iertat. Pădurea de coada toporuluipiere. Pâinea coaptă buni oaspeţi aşteaptă. Până a nu intra,socoteşte cum ai să ieşi. Până acum n-a lucrat nimic şi acuma şade. Până a nu te păli cu capul de pragul de sus, nu vezi pe cel de jos. Pân' s-ajungi la Dumnezeu, --- Mii de sfinţi în drumul tău ---- Toţi cu mâna - ntinsă ceu. Până la anul, ori moare măgarul, ori piere sărmanul. Pâna nu baţi laptele nu iese unt. Până nu faci foc, nu iese fum. Până nu încaleci calul, nu-i cunoaşteţi năravul.

4:07 PM4/12/2023 - 15 -

Pântecele se satură,dar ochii niciodată. Pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă. Parcă e cu mămăliga-n gură. Parcă i-a ieşit un sfînt din gură. Parcă i s-au înecat corăbiile. Pasărea mălai visează. Paşte iarba ce0o cunoşti. Paza bună trece primejdia rea. Păreţii au urechi şi pasărea ochi. Pe cărarea bătută nu creşte iarbă. Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti. Pe omul bun îl calcă şi vacile. Pentru obabă surdă, popa nu toacă de mai multe ori. Pentru o faptă bună nu aştepta răsplată. Peştele cel mare înghite pe cel mic. Peştele de la cap se-mpute şi de la cap se curăţă. PIcătura găureşte piatra. Piele rea şi răpămoasă,ori o bate ori o lasă. Plete lungi şi minte scurtă --- Judecată mai măruntă. Plopul nu face pere, --- Nici răchita vişinele. Poftim la masă, --- Dacă ţi-ai adus de acasă. Prietenul la vreme de nevoie se cunoaşte. Prinde orbul, scoate-i ochii . Prostia din născare --- Leac nu mai are. Prostului nu-i stă bine dacă nu-i şi fudul.

R Rabdă, inimă, şi taci, ------ Că tu toate mi le

face. Rabdă, suflete, căt poţi, ------ Nu-ţi da taină către

toţi. Răbdarea are şi ea marginile ei. Răbdarea -i ruptă din rai. Rău cu rău, --- Dar mai rău fără rău. Râde ciob de oală spartă. Râde dracul de porumbe negre, --- Şi pe el nu se

mai vede. Râde orbul de şchiop.

4:07 PM4/12/2023 - 16 -

Râde, şi purceaua moartă în coşare. Rana se vindecă, dar semnul rămâne . Rarul umple carul, --- Desul umple fesul. Râul e a fi între ciocan şi nicovală. Rău la deal, rău la vale, --- Când greul e pe

spatele tale. Românul nu piere. Românul tace şi face. Rufele murdare se spală acasă. Ruşinos dar sănătos.

S S-a dus baba cu colacii. S-a dus bou şi s-a întors vacă. S-a dus câine surd la vânat. S-a dus la vânătoare cu puşca goală. S-a găsit Păcală cu Tândală. S-a năduşit sub limbă. S-a potrivit ca nuca -n perete. S-a strâns funia în jurul parului. Să bei vinul, dar să nu te bea. Să facă pe dracul în patru. Să fii bun şi blând la toate, --- Dar până unde se poate. Să se aleagă neghina de grâu. Să vorbească şi nea Ion, că şi el e om. S-a potrivit ca nuca în perete, ca mireasa la moară şi ca musca-n lapte. S-a strâns funia de par. S-a supârat ca văcarul pe sat. Să te fereşti de omul căruia toate-i plac. Să te-ntinzi cât ţi-e plapuma. S-a văzut cu sacii-n căruţă. Sângele apă nu se face. Sănătatea e mai bună decât toate. Sărăcia intră pe uşă, şi dragostea iese pe fereastră. Sărăcia nu-i ruşine. Sărut mâna pe care n - o poţi muşca. S-au încurcat iţele. Sacul gol nu stă în picioare. Satul arde şi baba se piaptănă.

4:07 PM4/12/2023 - 17 -

Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. Scump la tărâţe şi ieftin la făină. Scumpul mai mult păgubeşte --- Şi leneşul mai mult aleargă. Se amstecă unde nu-i fierbe oala. Seamănă ca două picături de apă. Se joacă ca pisica cu şoarecele. Se potriveşte ca nuca-n perete. Se teme şi de umbra lui . Se vindecă numai cu zeamă de clopot. Soare cu dinţi. Socoteeala d-acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Spune-mi cu cine te însoţeşti --- Ca să - ţi spun cine eşti. Stau ca sardelele în cutie. Strânge bani albi pentru zile negre. Surde n-aude, dar le potriveşte.

Ş Şade şi norocul îi creşte. Şarpele de casă ---- Mult venin lasă. Şcoala face pe om, om ---- Ş- altoiul pomul, pom. Şede ca un ţap logodit. Şezi, că ţi se răceşte locul. Şi câinele iese din iarnă, dar numai pielea lui ştie cum. Şi cioara- şi laudă puii. Şi c-o floare, şi cu zece, --- Primăvara tot se trece. Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate. Şi din bordeie ies oameni mari. Şi dracul pare frumos când e tânăr. Şi pisicii îi place peştele; dar când trece puntea închide ochii. Şi sărac şi nesupus --- Umblă cu nasul pe sus. Şi-a aprins paie în cap. Şi-a mâncat omenia cu lingura. Şi-a pus sacii în car. Şi-a tăiat singur craca de sub picioare. Şi-a trăit traiul, --- Şi-a mâncat mălaiul. Şoarecele a mâncat anafura şi s-a făcut liliac. Ştie carte până la genunchiul broaştei. Ştie cât au uitat ceilalţi.

4:07 PM4/12/2023 - 18 -

To Tace ca porcu-n popuşoi.o Tăcerea e de aur.o Taci tu să vorbesc eu.o Tainele voastre, la urechile noastre.o Taie frunze la câini.o Ta-său ştir şi mă-saceapă --- Trandafir de un' să iasă?o Te duce unde a dus mutul iapa.o Te iei după porc, te duce în glod.o Te îneci ca ţiganul la mal.o Timpul e dascălul cel mai bun, fiindcă ne-nvaţă de toate.o Timpul face şi desface.o Timpul înseamnă bani.o Timpul pierdut nu se mai întoarce.o Toamna se numără bobocii.o Toată întrebarea are şi un răspuns.o Toată pasărea pe limba ei piere.o Toate îşi au vremea lor.o Tot bordeiu' îşi are obiceiu'.o Tot ce e prea mult nu e sănătos.o Totdeauna binele se uită mai lesne ca răul.o Tot începutul are şi sfârşit.o Tot învăţatul are şi dezvăţ.o Tot răul spre bine.o Toţi se plâng de bani, dar de minte, nimeni.o Trage mâţa de coadă.o Trage targa la uscat.o Trai pe vătrai.

4:07 PM4/12/2023 - 19 -

o Trebuie să mănânci cu cineva un car de sare ca să-l poţi cunoaşte.

Ţ Ţara arde şi baba se

piaptănă. Ţara-i plină de nevoi, şi

vulturii fură la miei. Ţărănimea-i talpa ţării. Ţânţarul pişcă armăsarul. Ţi-ai furat singur căciula. Ţiganul când a ajuns la

mal atunci s-a înecat. Ţiganul când s-a văzut

împărat, întâi pe tat-su l-a spânzurat. Ţine ce-ai în mână şi n-

alerga după minciună. Ţine-te tare, cât ai mălai

în căldare. Ţin-te, pânză, nu te

rupe !

U Uite popa, nu e popa. Ulciorul nu merge de multe ori la apă. Umblă după ouă de lup. Umblă noaptea ca liliecii. Umblă pe drum cu alai şi în casă n-are mălai. Umblă tot pe cale bătută. Umbra se mută după soare. Un nebun arunc-o piatră în baltă şi zece cuminţi n-o pot scoate. Un necaz abia îl trece şi vin în locul lui zece. Un rău nu vine niciodată singur. Una vorbim,başca ne-nţelegem. Una spune omul,şi alta face Domnul. Una zici şi alta faci. Unde dai şi unde crapă. Unde dreptatea lipseşte, acolo tâlhăria împărăţeşte.

4:07 PM4/12/2023 - 20 -

Unde e vorbă multă, acolo e treabă puţină. Unde e sărăcie e şi ceartă. Unde nu e cap, vai de picioare. Unde nu e pisică, nu e nici pâine pe masă. Unde omul bun a pus mâna, a pus şi Dumnezeu mila. Unde-i minte, e şi noroc. Unde-i multă minte, e şi prostie. Unde şi-a înţărcat dracul copiii. Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc. Unii spală viile, alţii beau vinurile.

V Va veni apa şi la moara mea. Vaca bună se vinde din grajd. Vaca rea dă cu piciorul când umble ciubărul. Vai de casa cu mulţi stăpâni. Vai de casa omului când dracul îşi vâră coada. Vorba de clacă nu este folositoare. Vai de oaia care nu-şi poate duce lâna. Vântul aţâţă focul şi vorba, vrajba. Vezi mama, apoi ia fata. Vine boala prin urechile acului şi n-o poţi scoate prin uşi de biserici. Vitele s-adapă cu apă şi oamenii cu vorbe adânci. Vorba de azi nu se potriveşte cu cea de mâine. Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude. Vorba fără glume, ca bucatele fără sare. Vorba rea merge ca fulgerul. Vorbeşti de lup şi lupul la uşă. Vrabia mâlai visează şi calicul praznic. Vrei, nu vrei,bea Grigore aghiazmă. Vremea toate le găseşte şi pe toate le topeşte. Vulpea bătrână nu cade în curse. Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că-s acri. Vulpea visează găini.

Z Zece deştepţi nu pot să dezlege ce înoadă un prost.

4:07 PM4/12/2023 - 21 -

Zgârcitul e întotdeauna sărac. Zic una, tu zici zece. Şi-i lume şi taci. Zilele omului sunt numărate. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Zi-i pe nume, să ţi-l spui. Zilele nu intră-n sac. Ziua caută-ţi de lucru, iar noaptea de somn. Ziua se arată sfântă şi noaptea ţine pe dracul în braţe.

GHICITORI