Home >Documents >DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti...

DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti...

Date post:29-May-2018
Category:
View:223 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • DIC|IONAR DE PROVERBE+I ZIC{TORI ROM~NE+TI

    Alc[tuire, prefa\[Grigore BOTEZATU =i Andrei H}NCU

  • Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cuConcep\ia grafic[ a colec\iei: Vladimir Zmeev

    Coperta: Isai Crmu

    REFERIN|E ISTORICO-LITERARE:

    Mihai Eminescu, Marin Buga,George Co=buc, Ion Constantin Chi\imia,

    Valeriu Ciobanu, Pavel Rux[ndoiu,Efim Junghietu, Vasile Coroban, Nicolae Dabija, Tamara Ursu.

  • Editura Litera Interna\ionalO.P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Romniatel./fax (01) 3303502; e-mail: [email protected]

    Grupul Editorial Literastr. B. P. Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova

    tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61;e-mail: [email protected]

    Difuzare:S.C. David D.V. Comprod SRL

    O.P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Romniatel./fax +(01) 3206009

    Libr[ria Scriptastr. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012,

    Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987

    Prezenta edi\ie a ap[rut n anul 2001 n versiune tip[rit[=i electronic[ la Editura Litera Interna\ional

    =i Grupul Editorial Litera.Toate drepturile rezervate.

    Editori: Anatol =i Dan Vidra=cuRedactor: Petru Ghencea

    Tehnoredactare: Tatiana Chilimaru, Valentin Banaru

    Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[uComanda nr. 11055

    CZU 398.9(038)D 39

    ISBN 973-99869-2-7 LITERA INTERNA|IONAL, 2001ISBN 9975-74-334-X LITERA, 2001

    Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori romne=ti/ alc[t., pref. de Grigore Botezatu=i Andrei Hncu; col. ini\. =i coord. de Anatol =i Dan Vidra=cu. Bucure=ti;Ch.: Litera, 2001 (Combinatul Poligrafic). 272 p (Bibl. =colarului, serie nou[,nr. 204)ISBN 973-99869-2-7ISBN 9975-74-334-X398.9(038)

  • CUPRINS

    Prefa\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

    UNIVERSUL, NATURA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

    Spa\iul cosmic, corpuri cere=ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Cerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Soarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Stelele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12P[m`ntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

    Spa\iul ordinar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Timpul, anotimurile, vremea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Fenomene atmosferice, geografice, climatice etc. . . . . 20Roci, metale, minerale.=.a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Flor[, faun[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

    Arbori, arbu=ti, erbacee etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Plante de cultur[. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Animale, p[s[ri, etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

    OMUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

    Omul ]n general, b[rbatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Lumea, societatea (tematic[ unitar[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Femeia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Fizicul uman (p[r\ile corpului tematic[ unitar[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49P[r\ile corpului (tematic[ complex[) . . . . . . . . . . . . . 51Cinste, onestitate (tematic[ unitar[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55}nv[\[tur[, =tiin\[ de carte (tematic[ unitar[

  • =i mixt[,combinat[ cu alte elemente). . . . . . . . . . . 56}n\elepciune, socoteal[, minte (tematic[ uni- tar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Frumuse\ea fizic[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Vorb[ bun[, chibzuin\[, t[cere (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . 60S`rguin\[, h[rnicie (tematic[ complex[) . . . . . . . . . . 61Vitejie, t[rie, vrednicie, d`rzenie (tematic[ pur[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . 61Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61St[p`nire de sine, r[bdare, cump[tare (tematic[ simpl[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . 63Calit[\i pozitive (tematic[ diferit[) . . . . . . . . . . . . . . . 64Calit[\i negative vicii, cusururi (tematic[ unitar[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Be\ia (tematic[ simpl[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Lene, tr`nd[vie (tematic[ direct[ =i indirect[) . . . . . . 69Fric[, la=itate, sl[biciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Grab[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74}nd[r[tnicie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74}ng`mfare, fal[, l[ud[ro=enie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75L[comie, poft[ f[r[ m[sur[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Lingu=ire, viclenie, =iretenie, slug[rnicie . . . . . . . . . . 77Obr[znicie, neobr[zare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77A fi de ru=ine, de r`s . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77S[r[cie spiritual[ (a duhului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Surzenie, orbie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Tr[dare, v`nzare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Uitucie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Minciun[, neadev[r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Nechibzuin\[, nepricepere, nesocotin\[, ne=tiin\[ (tematic[ direct[ =i indirect[) . . . . . . . . . . . . . . . . 81Nebunie, prostie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Risip[, iroseal[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89R[utate, ur[, g`lceav[, zaviste, invidie. . . . . . . . . . . . 90Vorb[rie, flec[real[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92T`lh[rie, ho\ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

  • Zg`rcenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Calit[\i negative (tematic[ diferit[) . . . . . . . . . . . . . . 97Calit[\i negative =i pozitive (tematic[ mixt[) . . . . . . . 97

    ACTIVIT{|ILE OMULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

    Munc[, meserii, ]ndeletniiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Fenomenologie artificial[ (creat[ prin munc[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Locuin\a (casa), p[r\ile ei (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112}mbr[c[mintea (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . 113Aimenta\ia, masa (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115St[ri psiho-fiziologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

    M`nie, sup[rare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Fric[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Foame, sete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120S[n[tate, boal[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

    Via\a (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . 125Moartea (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . 126Via\[, moarte (tematic[ mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . 129Rela\ii de rudenie (tematic[ simpl[ =i complex[ etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Istorice, istorico-sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

    Patriotice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Juridice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Dreptate, nedreptate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Adev[r, neadev[r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Filozofice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

    Apartenen\[ etnic[, rela\ii etnice . . . . . . . . . . . . . . . 145Rela\ii sociale de clas[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146

    S[r[cie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Bog[\ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153S[r[cie, bog[\ie (melanj) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

    FILOZOFIE, RELIGIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

    Credin\e, supersti\ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

  • Norocul, partea, soarta etc. (nediferen\iate) . . . . . . . 157P[catul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Mitologie precre=tin[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Mitologie ebraico-cre[tin[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160S[rb[tori religioase (cre=tine, musulmane, =. a.) . . . 160Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Sfin\i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162}ngeri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Rai, iad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Cele sfinte (tematic[ mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Dracul (diavolul) (tematic[ nediferen\iat[) . . . . . . . 164Biserica, cele biserice=ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Cele umane ]n tangen\[ cu credin\a (jurispruden\[, lege dogmatic[) . . . . . . . . . . . . . . . 170

    RELA|II, SITUA|II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

    Posibile, imposibile, probabile, improbabile. . . . . . 228Pove\e, sfaturi, ]ndemnuri =. a.. . . . . . . . . . . . . . . . . 229Concluzii, sentin\e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235

    Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242

    Bibliografie selectiv[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266

  • 7

    Prefa\[

    Colec\ii consacrate paremiilor sunt destul de numeroase. ncepndcu cele ale lui Timotei Cipariu, Iordache Golescu, Petre Ispirescu,I. C. Hin\escu =i continund cu cea capital[, n 10 volume, a lui IuliuZanne, urmate de altele ale lui C.B[rbulescu =i Gh. Ghi\[, MonicaRahmil, I.- A. Candrea, Tudor Vianu =i, n fine (ca s[ nu le enumer[mpe toate), cele ale lui Efim Junghietu, George Muntean =. a. (vezi listabibliografic[). Majoritatea ]ns[ sunt destinate cititorului de mas[,pentru to\i, mai rar num[r`ndu-se printre ele ni=te voluma=e destinateelevilor =colii de cultur[ general[. F[r[ ]ndoial[, este un merit mare alalc[tuitorilor, mai ales al celor care s-au str[duit s[ cuprind[ exhaustivmaterialul paremiologic.

    Dar, uneori, c`nd e vorba de nivelul =i interesele =colii, str[duin\a dea cuprinde totul este adesea ]n detrimentul procesului educa\ional,didactic. Aici, ca s[ folosim =i mai la figurat ni=te paremii de felul Atrece (]ntrece) m[sura, L[comia stric[ omenia =. a., are loc pe ici, pecolo =i ]nc[lcarea normelor bunului-sim\. Mai concret vorbind, colec\iilemari includ =i unit[\ile textologice, variantele paremice licen\ioase, cusensuri indecente ori confuze etc., ce sunt greu de ]n\eles, sau nu sunt]n favoarea bunei educa\ii a elevilor.

    Scopul edi\iei de fa\[, limitat[ ca volum (cuprinde doar lamuraparemistic[), este tocmai de a da =colarului o lectur[ bun[, moral =i etics[n[toas[. Deci, s-a urmat principiul proverbului Mai bine mai pu\in,dar mai bun.

    Paremiile sunt aprecieri universal morale, etice care reflect[, legife-reaz[ nescris morala, etica uman[, ]n general umanitatea. Dar,obiectul lor este nu numai omul cu calit[\ile sale fizice, lumea sainterioar[, spiritual[ etc., ci =i lumea ]nconjur[toare (fenomenologianatural[) =i uman[, social[, pe care creatorul popular o reprezint[obiectiv (realist) sau/=i imaginar. Acesta este specificul axiologic alparemiilor. }n epoca preistoric[ omul nu se concepea ca ceva aparte deNatur[, de fenomenologia ei ]nsufle\it[ =i ne]nsufle\it[ (neanimat[).Totul era, la nivelul prereligiei, personalizat (personificarea ini\ial[ce nu este ]nc[ o religie). Omul vedea fenomenele din jur ca pe sine

    PREFA|{

    CUPRINS

  • 8

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    ]nsu=i (pentru el copacii, animalele etc. vorbeau, sim\eau, doreau =. a. m. d.).A=a se face c[ agen\ii paremiilor sunt adesea anume fenomenele Naturii,iar omul se raporteaz[ la aceste fenomene, la calit[\ile lor, ca =i la celecreate artificial prin munc[; orice paremie se refer[ ]ns[ figurativ laspiritualitatea uman[. De aceea se disting urm[toarele niveluri alereflect[rii ]n paremii: Natura cu spa\iul mare (cosmosul, corpurilecere=ti Soarele, P[m`ntul, Luna etc.) =i spa\iul ordinar(dimensiunile mici spa\iale ale activit[\ii animale, umane etc.); timpulmare (ve=nicia, anul, anotimpul, ziua, noaptea =. a.) =i timpul ordinar(c`t se f[cea o ac\iune ordinar[ etc.) cu clasele interne: anima animal, organism vegetal organism vegetal, om animal, om organism vegetal, fenomen ne]nsufle\it fenomen ]nsufle\it, om fenomen ne]nsufle\it =. a., om om (=i om societatea uman[ comunitatea) rela\iile umane acute =i ordinare, om fenomen(spiritual sau material) creat de om, fenomene imaginare mitice,mistice (credin\e, supersti\ii, spirite, idoli, zei, religii =. a.), cele sfinte(biseric[, preo\i, diaconi, dasc[li, preotese etc.).

    }n sferele creativit[\ii etnofolclorice formele mixte de tranzi\ie,sintetice sunt, adesea, mai numeroase dec`t cele unitare ca tematic[,sens. Depinde =i de alt factor: este proverbul dat sau altul ]n proces deafirmare, cre=tere sau declin (e un rest, o reminiscen\[ =. a.). S[zicem, forma De c`nd H`ncu =i P[m`ntu, La moara H`ncului(zic[tori) au un singur sens (sunt monovalente: arat[ un raport detimp ]n trecut), pe c`nd proverbul Vod[ da, iar H`ncu ba este bivalent are dou[ nuclee tematice =i dou[ valori semantice: istoric[ =i social[ doi agen\i isotrici neordinari se v[d implica\i ]n colizie la cele dou[niveluri temporal (fondalul istoric) =i social (conflictul dintre Vod[=i boierul r[sculat la 1672 Mihalcea H`ncu cu tovar[=ii s[i de lupt[).

    Pornind de la principiul naturalului, paremistica se refer[ ]n liniilecele mai mari la urm[toarele sfere: Natura Natura (fenomenele ei)nemistificat[, omul Natura vie =i ne]nsufle\it[, nemistificat[, omul omul =i societatea uman[, omul =i fenomenele create de el (lumeauman[ creat[ prin munc[ =. a.) raporturi, ac\iuni, lucruri etc.,omul divinitatea (cele sfinte cu fenomenele specifice sociale), aiciimpun`ndu-se coraportate la fenomenologie rela\iile, preocup[rile =icalit[\ile moral-etice umane. }n acest plan se deosebesc o serie de temeobiectuale, naturale ce \in de fenomenologia natural[ (tematicafenomenal[): Pe=tele mare ]l ]nghite pe cel mic, R`urile mari le]nghit pe cele mici etc., ca =i alt[ serie de nuclee tematice sociale ]nsensul larg al cuv`ntului): erotice, istorice, juridice, filozofice, familiale=i propriu-zis sociale (]n sensul ]ngust al cuv`ntului: despre lupta de

  • 9

    Prefa\[

    clas[, inegalitatea social[ s[r[cie, bog[\ie etc., apartenen\a de clas[,lupta iobagilor, =erbilor, haiducilor, r[zmeri\e, r[scoale, r[zboaie etc.;tot aici la sfera rela\iilor-atitudinilor sociale ]n sens larg se al[tur[tematica personal[ (c`nd pricina metehnei moral-etice depinde de]ns[=i persoana vizat[) ca =i tematica cea numenal[ (apocrific[) unaspect al activit[\ii umane proiectate ]n ascendent eshatologic (evorba de toate cele sfinte: deiste, antideiste, credin\e, supersti\ii, mitologii,religii, clericale, anticlericale).

    O alt[ sfer[ o alc[tuie=te tematica calit[\ilor fenomenelor naturaleumane: pozitive, negative, corporale, spirituale. De regul[, aceast[tematic[ =i semantic[ circul[ mai rar ]n forme unitematice,unisemantice, de=i chiar acestea sunt numeroase, ]n temei fiindpolitematice polisemantice.

    Dup[ apartenen\a etnic[ deosebim paremii: a) rom`ne=ti; b) de]mprumut, adaptate din fondul popoarelor vecine, din cel interna\ional;c) zonale (locale) rom`ne=ti; d) generale rom`ne=ti etc.; e) zonal-interna\ionale;f) general umane.

    Termenul parimie (paremie), parimii (paremii) vine de la elenulvechi paroimia, adic[ proverb, av`nd derivatele paremiologie =tiin\[ despre paremii, paremistica totalitatea paremiilor, uneori]ns[ aceast[ form[ fiind =i cu sensul de paremiologie. Termenul proverbvine din latinescul proverbium =i este de baz[, d`nd =i derivate localerom`ne=ti: proverbial etc. Termenul zic[toare vine de la verbul azice (lat. dicere, fiind =i el de baz[). De baz[ este =i termenul zical[,zicale ce consemneaz[ la un nivel mai general proverbele, zic[torile =.a. ca specii luate ]mpreun[ (cu sens de zicere).

    Exist[ =i o cantitate de termeni colaterali (laterali) =i care-s secundaride origine popular[: vorbe, voroave (orig. necunoscut[), vorbe vechi(vorbe + lat. veclus), vorbe cu t`lc (vorbe + v. slav LK), vorbeproaste, adic[ simple, din popor (verb + v. sl. ), cuvinteadev[rate (lat. conventum + ad. deverum); este cam echivoc[sintagma povestea vorbei aplicat[ de Anton Pann, ea nedesemn`ndstrict expresia adev[rat[ vorba ceea, deoarece termenul poveste aicie arhaic ca sens =i de uz local.

    Alt[ serie de termeni desemneaz[ ni=te structuri apropiate de proverb:maxim[, aforizm, sentin\[, adagiu, pov[\uire, asem[nare,idiotism ce au respectiv urm[toarele origini (fr. maxime, gr. forxwforxwforxwforxwforxw+ suf. cms+ suf. cms+ suf. cms+ suf. cms+ suf. cms; polon. powodca conduc[tor; lat. sententia; lat.adagium; lat. assimilare); fr. idiotisme, toate ]nsemn`nd contexte,exprim[ri scurte, compacte cu sens figurat (ales), destinat conduiteietice, morale. }n mare parte ace=ti termeni sunt sinonimi. Maxim[

  • 10

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    ]nseamn[ =i aforism, sentin\[, ca =i pova\[. La fel e =i cu alte nume:pova\[, idiotism. Asem[narea este o compara\ie =. a.

    Mai sus s-a vorbit doar ]n treac[t despre structura proverbului =izic[torii. Proverbul este o structur[ bimembr[, const`nd dintr-oconstatare (cine se scoal[ de diminea\[) =i o concluzie-apreciere(departe ajunge). Proverbul este un ra\ionament complet, av`ndsubiect =i predicat, zic[toarea este o concluzie-apreciere, un ra\ionamentaxiomatic (I-a c`ntat cucul) dat f[r[ constatarea expus[ aparte.Zic[toarea este totul: =i constatarea =i concluzia date ]ntr-un membru=i nu ]n doi (mai concis).

    La fel formele compozite maxima, sentin\a, pova\a =. a. au ostructur[ complex[ ca =i proverbul. Se apropie adesea de zic[toareasem[narea.

    Proverbele, zic[torile (zicalele) sentin\ele, pove\ele, maximele, oricarear fi originile lor (populare sau culte, c[rtur[re=ti) sunt specii morali-zatoare-etice (]n ultim[ instan\[). De aici pe prim plan se plaseaz[esen\ele calitative spirituale (moral-etice) =i aprecierile date direct(mai rar) =i mai adesea figurativ, exprimate poetic cu ajutorul unorfiguri cum este alegoria, simbolul, compara\ia, metafora etc.

    Alc[tuitorii

  • 11

    Prefa\[

    Proverbul l-a n[scut omul priceput

  • 12

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    SPA|IUL COSMIC,CORPURI CERE+TI

    CERUL

    C`nd s-a lipi cerul de p[-m`nt.Cerul curat de tr[snet nu seteme.Cerul limpede tr[snete nuaduce.Doar[ nu s-a f[cut gaur[ ]ncer.

    SOARELE

    A apuca luna cu m`na =isoarele cu picioarele.A c[uta pete ]n soare.A se uita ca la soare.Astup[ soarele cu degetul.A-=i lep[da soarele cojocul.A trecut soarele de amiaz[.Dup[ ce apune soarele, laud[ziua.E loc sub soare pentru to\i.}i mai cald soarele c`ndr[sare, dec`t c`nd asfin\e=te.R[sare soarele ]n toat[ ziua,dar nu se =i vede ]ntotdeauna.

    S[ n-ating lunaCu m`na,Nici soareleCu picioarele!Se uit[ soarele ]nd[r[t, sestric[ vremea.Soare cu din\i.Soarele, c[-i soare, =i nupoate ]nc[lzi toat[ lumea.Soarele, de e soare, =i tot nupoate lumina toate v[ile.Soarele ]nc[lze=te =i pe buni=i pe r[i.Soarele nu r[sare numaipentru un om.Soarele nu st[ ziua la amiezi.Soarele r[sare, chiar dac[ nuc`nt[ cuco=ii.+i tina luce=te c`nd soarele oizbe=te.Unde nu intr[ soarele, intr[boalele.Va r[s[ri soarele =i pe uli\anoastr[.

    STELELE

    C`te-n lun[ =i ]n stele.Sus stele, jos stele,S[r[cu\a piele.

    UNIVERSUL, NATURACUPRINS

  • 13

    Universul, natura

    P{M~NTUL

    A mo=teni p[m`ntul.Ca de la cer la p[m`nt.C`t e lumea =i p[m`ntul.De c`nd ]i lumea asta =ip[m`ntul.}n p[m`ntul negru se facep`inea alb[.Numai p[m`ntul astup[ guraflecarului.P[m`ntul bun roade buneaduce.P[m`ntul te na=te, p[m`ntulte cre=te, p[m`ntul te mis-tuie=te.P[m`ntului bun pu\in[ ap[ ]itrebuie.S[ nu simt[ nici p[m`ntul.

    SPA|IUL ORDINAR

    A apuca calea.A apuca c`mpii.A ie=i la liman.A-i fi peste m`n[.A lua c`mpii.A se duce unde a dus surdulroata =i mutul iapa.A se duce unde a ]n\[rcatdracul copiii.A-=i lua valea.A umbla =apte hotare.Bate toba ]n Moldova+i s-aude la Craiova.

    Calea b[tut[ este cea maiscump[.

    Calea de mijloc e cea maibun[.C`nd aveam locul, n-aveammijlocul; acum c[ am mijlo-cul, ]mi lipse=te locul.C`t ai da cu pra=tia.

    C`t ajungi (dai) cu pra=tia.

    C`t bate pu=ca.De o po=t[.

    De unde a ]ngenuncheat racul=i a b[ut ap[.De unde alergi, d-acolo m[-n`nci.Drumul cunoscut pare c[-i maiscurt.}ncetul cu ]ncetul departeajungi.Nici la deal, nici la vale.Nu-i cap[tul p[m`ntuluiaici!P`n[ ]n p`nzele albe.Peste nou[ m[ri =i nou[ \[ri.Se f[cuse dealul vale =i valea=es.Strig[ de la munte s[-l aud[de la Dun[re.Unde dai =i unde crap[!Unde e a\a mai sub\ire, acolose rupe.Unde e hoitul, acolo se adun[corbii.

    CUPRINS

  • 14

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Unde g`nde=ti =i unde ni-mere=ti.Unde-i c[p[strul, acolo-i =icalul.Unde ]mbl[ c`inii cu covrigi]n coad[.Unde ]nsereaz[, acolo doarme.Unde nu-i lac, nu-s broa=te.Unde nu te doare, nu te legi.Unde o m[n`nc[, acolo oscarpin[.Unde scuip[ un sat, umbl[ omoar[, dar unde un om, seusuc[.Unde =i-a ]n\[rcat dracucopiii.Unde topor nu taie.

    TIMPUL, ANOTIMPURILE,VREMEA

    A ajunge (veni) la spartult`rgului.A c[dea o iarn[ grea.A c[uta ce n-a pierdut (ziuade ieri).A c[uta ziua de ieri.Acu nu c`nt[ cucul, ci url[lupul.Adun[ vara, ca s[ ai iarna.A face din iarn[ var[.A fi de o sam[ cu t[tucat[tuc[i.

    A intrat Alba ]n sat.A intrat Murga ]n sat.Ai sc[pat vremea, ai sc[patroada.A ]mbla ziua cu lum`narea.A ]nsera f[r[ vreme.Am`narea e ho\ul timpului.An s-a ars =i estimp sufla.A nu fi de ieri-alalt[ieri.Anul cu zilele nu intr[ ]ndesagi.Are s[ ne ]ntrebe iarna ce amf[cut vara.A se culca o dat[ cu g[inile.A se l[sa o iarn[ mosc[-leasc[.A se scula cu noaptea ]n cap.A t[cut cucu, a trecut vara.A trecut Alba dealul.A-\i p[rea ziua ceas =i ceasulclip[.A veni la sp[latul str[chi-nilor.A venit luna r[pciuni,S-a=az[ \iganii pe t[ciuni.Azi aici, m`ine-n Foc=ani.Bun[ ziua-n toat[ ziua.Ca vremea nici un dasc[l maibun.C`nd a c`ntat cioc`rlia, s[ fieplugul ]n brazd[.C`nd a cre=te iarb[-n barb[.

    CUPRINS

  • 15

    Universul, natura

    C`nd a cre=te p[r ]n palm[.

    C`nd a da lapte din piatr[.C`nd a face plopul mere =ir[chita vi=inele.C`nd a fi bunica fat[ mare.C`nd a ninge =i-a tuna.C`nd a pica frunza de pebrad.C`nd a ploua cu covrigi.C`nd a prinde m`\a pe=te.C`nd arde moara, =i =oareciise pr[p[desc.C`nd a sta oul ]n cui.C`nd c`nt[ coco=ul, se scoal[mo=ul.C`nd corabia se ]neac[, =oa-recii fug.C`nd dai, c`nd nu iei.C`nd doarme =i p[m`ntul subom.C`nd e minte, nu se vinde.C`nd e br`nz[, nu-i b[rb`n\[.C`nd este ]n sac, este =i pemas[.C`nd gr[iesc femeile la izvor,s[ =tii c[-i drept.C`nd iese urzica, se las[furca.C`nd ]i bine de tr[it, atunciam ]mb[tr`nit.C`nd ]nfloresc salc`mii, numai bate bruma.C`nd ]nflore=te m[rul, atuncis[ ]ncepi a ara.

    C`nd la str`ns ]i vreme bun[,p`ine mult[ se adun[.C`nd mai bine, c`nd mair[u,P`n ajungi ]n pop`rn[u.C`nd mi-o cre=te iarb[-nbarb[.C`nd mi-o cre=te p[r ]n c[l-c`ie.C`nd moare ciobanul, se]mpr[=tie oile.C`nd nici nu g`nde=ti, atuncite tr`nte=te.C`nd o face salcia mere =ir[chita p[tl[gele.C`nd o fi o boab[ de mei

    =apte lei,Atunci se satur[ copiii t[i.C`nd o prinde m`\a pe=te,+i coada de urs o cre=te.C`nd or ]nflori c[p=unileiarna.C`nd or zbura porcii.C`nd pleci la drum, =tii, darc`nd ai s[ te ]ntorci, nu po\ichiti.C`nd plou[ ]n luna mai,plugul ]i de aur.C`nd puterea se sf`r=e=te,Inima la ce sluje=te?C`nd seac[ lacul, se vedepe=tele.C`nd se b[teau oamenii culipii peste gur[.

  • 16

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    C`nd se culc[ gr`ul, se scoal[st[p`nul.C`nd se ]nsoar[, nu-i demoar[.C`nd se las[ cea\a jos,Este semn de timp frumos.C`nd se rupe o verig[, totlan\ul se desface.C`nd se va putea face bort[ ]nap[.C`nd se vede satul, nu maitrebuie c[ru\a.C`nd s-o ]ntoarce Oltu ]na-poi.C`nd s-o mai face mama fat[mare.C`nd s-o mai ]mpreuna malul[sta cu cel[lalt.C`nd s-or roade furcile p[-m`ntului.C`nd =i apele dorm.C`nd te doare p`n la os, ui\is[ mai vorbe=ti frumos.C`nd tragi clopotele la Hotin,s-aude la Ismail.C`nd untdelemnul se ispr[-ve=te, candela se istove=te.C`nd va cre=te la cai coarne.C`nd va ]nverzi t`njala.C`nd va ]nvia bunica.C`nd vine apa la gur[,Toate trec peste m[sur[.C`nd vor ]nvia mor\ii.

    C`t ai aprinde un chibrit.C`t ai sc[p[ra din amnar.C`t (cum) ar bea o lingur[ deap[.Ce-am fost ieri nu sunt azi.Ceasul dimine\ii e aurulvie\ii.Ceasul pierdut nu-l ]ntoarceanul.Ce e ast[zi, m`ine nu e.Ce e ]nt`i, nu e pe urm[.Cine are vreme, s[ n-o piarz[.Cine ast[zi r`de, m`ine pl`n-ge, c[ vremea e nestatornic[.Cine caut[ vreme, pierdevremea.Cine-i vara la ogor, iarna estela obor..Cine se scoal[ mai de di-minea\[ (acela) ajunge maideparte.Cine =tie ce aduce noaptea =iziua?Cioc`rlia ne preveste=te pri-m[vara.Cum te-ai gr[bi, dar vremeatrece.Cump[r[ la timp =i vei aveala nevoie.Cu o floare nu se face prim[-vara.Cu o r`ndunic[ nu se faceprim[vara.

  • 17

    Universul, natura

    Cu vremea toate se fac bune.Cu vreme =i cu r[bdare =ifrunza de dud se face m[tase.Dac[ nu semeni p[pu=oii lavreme, pune melesteul pe foc.Dac[ nu \i se pleac[ \ievremea, pleac[-te tu vremii.

    De c`nd cu potopul lui Noe.De c`nd cu moa=a Eva.De c`nd era lupul c[\el =im[garul vi\el.De c`nd lumea =i Ardealul.De c`nd mun\ii ca mu=u-roaiele =i copacii ca iarba.De c`nd ploua cu c`rna\i.De c`nd s-au l[rgit uli\ele,Au pierit credin\ele.De c`nd se b[teau ur=ii ]ncoad[.De c`nd se potcoveau pu-ricii.Dec`t la anul un bou, maibine ast[zi un ou.Dec`t niciodat[, mai bine mait`rziu.Dec`t o mie de ani r[i, maibine unul bun.Dec`t un an nicoval[, maibine trei zile ciocan.Decembrie m`ntuie anul, dar]ncepe iarna.De joi p`n[ mai apoi.Diminea\a poart[ aur ]ngur[.

    Dup[ furtun[ vine =i vremebun[.Dup[ vreme rea, =i senin.E anevoie a nimeri vremea lavremea ei.Fata p`n[-i m[rita,Zile negre vei noda.F[urar cu frigul scoate din l[zic`=tigul.Fie iarna c`t de rece, numaiM[r\i=or de-ar trece.Fie iarn[, ori nu fie, numaiF[urar nu vie.Fie ori=ic`t de rece, numaiF[urar de-ar trece.Fie trei zile, cu cea de alal-t[ieri.G`nde=te de azi ce vei m`ncam`ine.Gre=eala unei clipe stric[bucuria zilelor de apoi.Ianuarie ]ncepe anul, dar ]imijlocul iernii.Iarna-i col\ de iad =i vara-i col\de rai.Iarna-i grea, om[tul mare, vaide omul care n-are.Iarna lui Sucil[ (+iu=il[).Iarna nu-i bun[ cu s[racii.Iarna se ]ndulcesc pereleacre.Iarna tot sperie vara, dar setope=te afar[.I-a venit vremea, dar nu i-avenit ceasu(l).

  • 18

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    }i cald de casc[ m`\ele.}i frig de crap[ oul corbului.}i ger de ]nghea\[ =i cenu=a ]nvatr[.}n august se v[d lunile de pestean.}nghea\[ =i apa-n cioc.}n luna lui R[pciuni vin copiiila t[ciuni.}ncet-]ncet departe ajungi.}ncetul cu ]ncetul pierzi tim-pul.}n noiembrie ]=i cump[r[ =isoarele cojoc.}ntoarce cojocul dup[ vreme.}ntru zadar te munce=ti noap-tea ziu[ s[ o faci.}n vremea cea mai bun[ iamantaua cu tine.}n vremea ninsorii se bucur[lupii.}\i ]nghea\[ (str`nge) c[ma=a]n spinare.La anul, c`nd a f[ta c`r-lanul.La b[tr`ne\e nu se mai prindeminte.La b[tr`ne\e se simte cine nus-a cru\at la tinere\e.La Cr[ciun se vede dac[-ibun[ nuca.La pa=tele calului.La sf`ntul a=teapt[.Lucrul de ast[zi nu se las[ pem`ine.

    Lucrul la timp f[cut pre\uie=te]ndoit.Lunge=te-i, Doamne, boalap`n[ s-o coace poama.Mai bine tr[ie=ti pu\in =i binedec`t mult =i prost.Maiul alege, dac[ p[pu=oivom culege.Maiul e luna de primblarepentru cel ce-n pung[ n-are.Maiul este luna lui Traist[-nb[\.Martie uscat, prier ud, maiulpotrivit, fericit \[ranul care asem[nat.Mic=uneaua c`t de frumoas[,dar p`n[ ]n var[ nu \ine.Mult[ ap[ a trecut de-atunci.Mult[ z[pad[ va fi road[.Nici c`t ai da ]n amnar.Nici c`t s[ orbeasc[ un =oa-rece.Noaptea toat[ vaca-i nea-gr[.Noapte cu soare nu s-a po-menit.Nu aduce anul c`t aduce cea-sul.Nu e praznic ]n toat[ s`m-b[ta.Nu-i toat[ ziua duminic[.Nu pierde vremea, ca s[ nu tepiarz[ =i ea pe tine.Nu se mai ]ngra=[ porcul ]nziua lui Ignat.

  • 19

    Universul, natura

    Nu-s vremurile sub c`rmaomului, da-i bietul om subc`rma vremii.Nu =tii diminea\a ce te a=-teapt[ seara.Om[tul, oprit iarna, d[ mul\isnopi vara.Orice lucru ]i bun la vremealui.O zi de prim[var[ hr[ne=te unan.P`n[ nu te love=ti cu capul depragul cel de sus, nu-l vezi pecel de jos.P`n[ nu vine prim[vara, nuse face var[.P[rul, c`nd albe=te,Inima se tope=te.Pe c`nd ploua cu c`rna\i =ilipii calde.Pe iarn[ n-o m[n`nc[ lupul.Pe secet[ mare ]i bun[ =igrindina.Prier f[r[ ploaie, cheful\[ranului moaie.Prier prie=te, dar =i jupe=te.Prim[vara-i mama noastr[.Prim[vara nu vine cu colaci]n coad[.Rabd[ un ceas =i vei tr[i unan.Rev[rsatul zorilor nu \inetoat[ ziua.S[ vii pe la noi c`nd a fipa=tele joi.

    Scoal[-te de diminea\[, dac[vrei s[-\i lunge=ti via\a.+i-a g[sit vremea a \esep`nza.+i cea mai frumoas[ dimi-nea\[ are sear[ ]ntunecoas[.+i cu o floare =i cu zecePrim[vara tot se trece.Te-o ]ntreba iarna ce-ai lucratvara.Te vei la c`nd a ploua, te veiunge c`nd a ninge.Timpul care a trecut nu se mai]ntoarce.Timpul cump[r[ paiele =inevoia le vinde.Timpul face =i desface.Timpul ]nva\[ pe aceia ce n-au=coal[.Timpul pierdut nu se mai]ntoarce.Toamna se num[r[ bobocii.Toat[ ziua bun[ partea-=iadun[.Toate ]=i au vremea lor.Toate lucrurile trebuie s[ viela vremea lor.Toate-s cu timp =i cu soroc+i ru=inea la al ei loc.Toate-s numai p`n[ la ovreme.Trei zile treap[dul =i un ceaspraznicul.Un ceas diminea\a ]i c`t treidup[ amiaz[.

  • 20

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Un ceas la vreme face c`t omie la nevreme.Unde ]nsereaz[, nu ziueaz[, =iunde ziueaz[, nu ]nsereaz[.Un om nu-i o \ar[, o zi nu faceo var[.Va fi bine =i la var[ cald.Vara cine ]=i c`=tig[,Iarna nu se ]nc`rlig[.Vara-i str`ng[toare, iarna-im`nc[toare.Vara la umbr[ doarme.Vara-=i r`de ]n nas, iarna-=ipl`nge ]n gur[.Veacul ca un r`u, mereucurge la vale, da ]nd[r[tniciodat[.Vine toamna cea bogat[,de toat[ lumea l[udat[.Vine vara, te-nc[lze=te,Vine iarna, te r[ce=te.Vremea anevoie vine =i fugenumaidec`t.Vremea arat[ pe cel drept,precum =i pe cel nedrept.Vremea a tuturor dasc[l =i]nv[\[tor este.Vremea de vineri nu \ine.Vremea frumoas[ nu \inemult[ vreme.Vremea ru=inii nu e trecut[.Vremea str`nsului hot[r[=tesoarta anului.

    Vremea toate le g[se=te =itoate le tope=te.Vremea pe toate le rostuie=te.Vremea vine, vremea trece.Vremea vremuie=te,Floarea se p[le=te.Vremea vremuie=te =i omul]mb[tr`ne=te.Vreme e a r`de,Vreme e a pl`nge.Z[pada ]ngra=[ p[m`ntul.Zilele nu intr[ ]n sac.Ziua bun[ mult[ vreme nu\ine.Ziua bun[ se cunoa=te dediminea\[.Ziua de azi n-o afli m`ine.Ziua mare, lum`nare nutrebuie.

    FENOMENE ATMOSFERICE,GEOGRAFICE,

    CLIMATICE ETC.

    Apa c`nd se umfl[ =i pe mun\i]i cufund[.Apa c`t de mare vine, piatratot ]n vad r[m`ne.Apa, c`t de tulbure, tot stingefocul.Apa lin[ face mult noroi, iarcea repede =i pietrele le spal[.Apa lin[ mult te-n=al[.Apa lin[ rupe malul.Apa st[tut[ miroase.

    CUPRINS

  • 21

    Universul, natura

    Apa trage la matca ei =i omulla teapa lui.Apa trece, pietrele r[m`n.Apa tulbure e bucuria pes-carilor.Apa, v`ntu =i gura lumii nu opo\i opri.Apa vine la matca ei.Ap[ limpede p`n nu vei vedea,Cea tulbure n-o lep[da.Apele line sunt ad`nci.Apele line sunt am[gitoare.Apele mari ]nghit pe celemici.Apele mici fac r`urile mari.Are s[ curg[ mult[ ap[ peg`rl[.Are s[ treac[ mult[ ap[ peDun[re.A se da dup[ v`nt.

    A se sparge ghea\a.

    A turna (ploua) cu g[leata.

    C`nd apa se umfl[, =i dealuriafund[.

    C`nd plou[, nimeni nu v`n-tur[.

    C`t de mic[ pic[tura, =i totg[ure=te piatra.

    Ceea ce v`ntul ne-aduce,cur`nd de la noi se duce.

    Ce v`nt te aduce pe la noi?

    Cine cade ]n g`rl[, de ploaienu se mai fere=te.

    Cine seam[n[ v`nt, culegefurtun[.Cine se teme de brum[, s[ nus[deasc[ vie.Cu o pic[tur[ (stropitur[) deploaie p[m`ntul nu se moaie.Dac[ nu e ploaie, fie =i nin-soare.Dac[ nu plou[ ]n mai,Nu se m[n`nc[ m[lai.Dac[ nu =tii ce-i apa, nu te sui]n luntre.D`mbovi\a ap[ dulce,Cine-o bea nu se mai duce.D`mbovi\a, ap[ rece,Cine-o bea de dor ]i trece.De nu plou[, m[car picur[.De ploaie repede s[ nu tesperii.Dup[ furtun[ vine vremebun[.Din p`r[ie se face r`ul.Din v`nt a venit, ]n v`nt s-adus.Dup[ ploaie, =i c[ciul[ deoaie.Dup[ ploaie vine soare.Frig (ger) de crap[ pietrele.G`rla se ceart[ cu marea.Gerul Bobotezei.}n apa ]n care te scalzi, ]naceea te vei ]neca.}n ap[ lin[ te ]neci u=or.

  • 22

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    }i bate v`ntul ]n traist[.}i f[g[duie=te ce nu curge peap[.}i ger de crap[ pietrele.}l sufl[ v`ntul.}ntre doi mun\i este o vale.La p[m`ntul ud nu trebuie ap[mult[.La vale, =i-un firi=or de ap[vad ]=i sap[.Mai curge apa pe unde a maicurs.Munte cu munte se ]nt`l-

    ne=te,Dar om cu om c`nd nici

    g`nde=te.Muntele nu se teme de om[t.Norul, p`n[ nu se-ngroa=[,furtun[ nu aduce.Parc[ a tunat =i i-a adunat.Parc[ tot ]i plou[ =i ]i ninge.P`n[ nu plou[ nu se facciupercile.Pic[tura cea mai de pe urm[vasul g[ure=te.Pic[tura mic[ roade piatramare.Pic[tur[ cu pic[tur[ face laculmare.Ploaia care vine cu puteremare nu dureaz[ mult.Ploaia de diminea\[ e ca horade babe.

    Ploaia din august r[core=tep[durea.Ploaia m[run\ic[ mult[ vreme\ine.

    R`ul cel mic c`nd se vars[ ]ncel mare ]=i pierde numele.R`ul lin are ap[ afund[.

    R`ul lin te ]neac[ cur`nd.+i v`nturile la vremea lor suntfoarte trebuincioase.

    Toate apele ]n mare se vars[=i marea nu se mai umple.Tot o ap[.

    Trecui balta, luai alta.Tun[ =i fulger[.

    Umbl[ gonind v`nturile+i m[sur`nd c`mpurile.Unde vede g`rl[, ]nchideochii.

    Va veni apa =i la moara mea.V`nt seam[n[ =i abur vasecera.

    V`ntul aduce, v`ntul duce.V`ntul adun[ norii =i totv`ntul ]i risipe=te.

    V`ntul aprinde focul =i tot el]l stinge.

    V`ntul arunc[ =i pe cei maimari copaci la p[m`nt.V`ntul a\`\[ focul =i vorbaa\`\[ vrajba.

    V`ntul bate, c`inii latr[.

  • 23

    Universul, natura

    V`ntul la p[m`nt n-arunc[buruieni, ci pe cei mai maricopaci.V`rtejul de v`nt adun[ ]m-prejur orice ]nainte g[se=te.Vijelia culc[ =i trestia, =istejarul.Vremea vine, vremea trece, azie cald =i m`ine rece.Udul de ploaie nu se teme.

    ROCI, METALE,MINERALE +. A.

    A nu se alege praful de...Aurul =i ]n glod str[luce=te.Aurul =i ]n gunoi, tot aurr[m`ne.De fierul r[u nici rugina nu selipe=te.Diamantul se taie cu dia-mantul.Fier pe fier ascute.Fieru-i fier =i tot ]l m[n`nc[rugina.Fierul c`t de tare tot se moaiela foc.Focul, c`nd se-ncinge, greu sestinge.Nu e aur tot ce str[luce=te.Nu tot ce str[luce=te ]i aur.Pe o\elul v`rtos rugina ]ltope=te.Piatra care se rostogole=tedin loc ]n loc nu prindemu=chi.

    Piatra c`nd se rostogole=te,multe alte pietre tragedup[ ea.Piatr[ moale anevoie g[-se=ti.Rugina moale roade fierultare.+i aurul, c`t de cinstit, mur-dal`c ]ntr-]nsul tot s-a g[sit.+i fierul spuze=te ]n fa\asoarelui.

    FLOR{, FAUN{

    ARBORI, ARBU+TI,ERBACEE ETC.

    A alege neghina din gr`u.A avea iarba fierului.A drege busuiocul cuiva.A fi busuioc de pus la icoa-ne.A fi ca m[tr[guna l`ng[trandafir.A fi lemn de tuf[.A pune floricele.A tr[i c`t trosne=te frunza ]nfag.A umbla frunza fr[sinelului.Auzi cum cre=te iarba.Buruiana cre=te =i ]n piatr[.Buruiana proast[ cre=te =i pepietre.

    CUPRINS

  • 24

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Buruienile din sem[n[tur[ ]\iiau p`inea de la gur[.Ca iarba de leac.C`nd e un singur pelin pe ima=,de departe se vede.C`nd r[d[cina se usuc[,ramur[ verde pe copac nu semai urc[.C`te flori sunt pe p[m`nt,Toate se duc ]n morm`nt.Cei mai frumo=i ghiocei prinm[r[cini se g[sesc.Cine culege trandafiri trebuies[ se-nghimpe.Cine leap[d[ floarea nu simtemirosul ei.Copacul care sc`r\`ie nu cadedegrab[.Copacul c`nd se sf[r`m[,+i p-al\ii mici cu el d[r`m[.Copacul cu r[d[cini ad`nci nuse teme de furtun[.Copacul din v`rful munteluide orice v`nt se clatin[.Copacul dac[ ]nfrunze=te,umbre=te =i pe al\ii.Copacul mare nu se taie din-tr-o lovitur[ (a=chie).Copacul t[iat iar[ odr[s-le=te.Cu gogo=i de tuf[ nu se-negrescspr`ncenile.Cu un copac nu faci p[dure.Dac[ floarea \i-o p[ze=ti,Rod bun dob`nde=ti.

    Dac[ p[durea n-ar da coad[securei, p[durea n-ar putea fit[iat[.De departe trandafir, de ap-roape bor= cu =tir.De flori de cuc.De la copacul c[zut =i babeleadun[ cr[cile.Din orice lemn nu se facebucium.Din stejar stejar r[sare.Dintr-un m[r[cine iese untrandafir =i adesea dintr-untrandafir iese un m[r[cine.F[r[ r[d[cini nici pelinul nucre=te.Fiecare pai are umbra lui.Floarea cea mai frumoas[,dac[ nu e c[utat[, se s[lb[-tice=te.Floarea, cum se deschide, sevede ce rod d[.Floarea, p`n[ n-o pui la nas,n-o cuno=ti ce miros are.Floare la ureche.Flori frumoase sunt multe, darnu toate au miros dulce.Florile trandafirului se scutur[,dar spinii r[m`n.Iarba ]n ograd[ e s[r[cie-ncas[.Iarba rea nu piere.}n cea mai bun[ gr[din[g[se=ti buruieni.

  • 25

    Universul, natura

    }n copacul f[r[ road[ nimeninu zv`rle cu pietre.Lemnul care se ]ndoie=te e maibun dec`t cel care se rupe.Lemnul str`mb focul ]l ]n-dreapt[.Mai mul\i m[r[cini dec`ttrandafiri.Nici salcia cerc de bute, nicinerodul om de frunte.Nici salcia pom, nici dez-m[\atul om.Nu e p[dure f[r[ usc[turi.Nu e trandafir f[r[ spini.Oric`t de nalt s[ fie copacul,frunzele cad tot pe p[m`nt.Orice lemn ]=i are viermeles[u.P[durea-i mare, dar securea-itare.P[durea nu se sperie de celcare pune multe lemne ]nc[ru\[.Pe l`ng[ lemnul uscat arde =icel verde.Plopul ]i ]nalt, dar umbr[ nuface.Plopul mare are =i crengiuscate.Pomul p[dure\ p[dure\e poa-me scoate.Pomul se cunoa=te din road[=i omul din minte neroad[.R[d[cina \ine crengile.

    Salcia, c`t s[ c[zne=ti,Pom nu po\i s-o altoie=ti.Salcia nu se face pe dealuri..Sub copacul frumos mul\i sead[postesc.Sub frunza cea mai proast[,se g[se=te poam[ coapt[.+i stejarul ]i mare, dar ghindala porci o d[m.+i plopul e ]nalt, dar ]l spurc[ciorile.Tot copacul de la r[d[cin[ seusuc[.To\i copacii ]nfrunzesc, dar nuto\i dau roade.Trestia care se pleac[ v`n-tului, niciodat[ nu se fr`nge.

    PLANTE DE CULTUR{

    Adesea para cea mai bun[pic[-n gura porcului.Altoiul face pomul pom =i=coala omul om.Bobi\[ cu bobi\[ se umplesacul.Bob num[rat.Cire=ele trec, da obrazulr[m`ne.De m[rul cel copt se bucur[to\i.Din pomul bun road[ bun[ seface.Doar n-am m`ncat ceapa-cioarei.

    CUPRINS

  • 26

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Fiecare gr[unte are f[in[, darare =i t[r`\[.Fructul, dac[ se desprinde depom, ]napoi nu se mai ]n-toarce.Fructul nu cade departe depom.La pomul l[udat s[ nu te ducicu sacul.Mai to\i copacii ]nfloresc, darnu to\i rodesc.Mare pagub[-n ciuperci.M[rul nu cade departe der[d[cin[.M[lura din gr`u se alege lar`u.M[rul cel frumos ]l m[n`nc[porcii.Merele putrede stric[ pe celebune.Merele se stric[ unul de laaltul.Nu e gr`u f[r[ neghin[.Nu o dat[ se altoie=te pomul=i se culege roada.Oric`t de nalt s[ fie copacul,frunzele tot pe p[m`nt cad.Para dup[ ce se coace trebuies[ caz[ (cad[).Para bun[ pic[-n gura scroa-fei.P[cat de floare c[-i ]n spini.Pe deasupra m[r frumos,da-n[untru vierm[nos.

    Pentru frag[ =i frunza \i-edrag[.P-]ntre gr`u m[lura cre=te.Plopul c`t ]i de ]nalt =i tot ]lclatin[ v`ntul.Plopul e destul de mare, darpe d`nsul poame n-are.Plopu-i pomu-[l mai voinic,dar nu-i bun nici d-un otic!Plopul nu face pere, nicir[chita vi=inele.Poama coapt[ nu se caut[dup[ fa\[, ci dup[ dulcea\[.Pomii cu mult rod ramurile=i le pierd.Pomul dup[ road[ se cu-noa=te.Pomul neroditor se taie =i ]nfoc s-arunc[.Se m[rit[ pom[tul cu gr[-dina.Spicul plin st[ aplecat.Spicu-nc[rcat e aplecat, [l gole ridicat.Spun nucile c[ din rodul lorsunt migdalele.Strici orzul pe g`=te.Tot bostanul cu s`mburii luimerge devale.Varza nu se ]nvoalve cu ofoaie.Via cere sap[ ad`nc[ =i dea-s[, ca s[ ne dea nou[ leac devia\[.

  • 27

    Universul, natura

    Via zice: Vezi-m[, c[ s[ te v[d=i eu pe tine.Vi\a de vie tot ]nvie, cea de bozpic[ jos.Vi\a ce n-aduce rod se taie.

    ANIMALE, P{S{RI ETC.

    A ajunge nici cal, nici m[gar.A ajuns lupul de jocul c`i-nilor.A ajuns oul mai cuminte cag[ina.A avea apuc[turi de vulpe =isuflet de lup.A avea burt[ de vi\el s[rac.A avea curaj de curc[ beat[.A avea casa cucului.A avea ]mbletul c`inelui.A avea ochi de lup.A b[ga musca-n lapte.A c[lca =arpele pe coad[.A c[uta iepuri ]n biseric[.A cere lapte de la o vac[stearp[.A cre=te pui de n[p`rc[.Acu din alt[ parte c`nt[cucul.A cui e iapa, e =i m`nzul.A cui e vaca s[-=i \ie vi\elul.A da iepurele la ima=.A da n[val[ ca porcul.A da oile ]n paza lupului.A da strechea ]n cineva.

    A dat peste mierea ursului.A da vrabia din m`n[ pecioara din par.A dormi iepure=te.A duce c`inii la ap[.A face br`nz[ de pup[z[.A face din iepure leu.A face din \`n\ar arm[sar.A f[cut puiul aripi.A fi cal de b[taie.A fi cal de d`rval[.A fi (a ajunge) cal de po=te.A fi cap de cuc.A fi c`ine cu oala-n cap.A fi c`ine de u=i multe.A fi c`ine plouat.A fi coad[ la (de) c`ine.A fi cuc.A fi cuc =i alt[ pas[re.A fi cu g[rg[uni ]n cap.A fi cu g`sca-n barb[.A fi cu musca pe c[ciul[.A fi cu ochi de lup =i urechi devulpe.A fi g`sc[ de jumulit.A fi iepure de hotar.A fi iepure de nou[zeci dehotare.A fi lup b[tr`n.A fi m`\[ bl`nd[.A fi oaie ]ntre lupi.

    CUPRINS

  • 28

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    A fi o g[rg[ri\[.A fi rugumat de vac[.A fi =iret ca oaia.A fi vrabie b[tr`n[.A fi vulpe b[tr`n[.A fi vac[ de muls.A fugi de c`ini =i a da pestelupi.A fugi de lup =i a da peste urs.A fugi iepure=te.A g[si g`sc[ de jumulit.A ]mp[ca (a p[stra) capra =ivarza.A intra m`nzul ]n cineva.A intrat ]n borta =arpelui.A intrat lupul ]n co=ar.A intrat vulpea ]n sac.A i se n[z[ri cai verzi pepere\i.A-i veni cuiva musca la nas.A ]nc[leca pe la coada ca-lului.A ]nc[lzi =arpele la s`n.A ]nchide lupul ]n staululoilor.A ]nv[\a g`sca s[ ]noate.A ]nv[\a vulturul s[ zboare.Albina are =i miere, are =ifiere.Albina cea bun[ nu se pune peo floare ve=tejit[.Albina e cuminte c`t ai minte.

    Albina te duce la miere =imusca la sc`rn[.A lua dou[ piei de pe unc`rlan.A lua purcica de coad[.A m`na porcii la jir.A m`ncat cucul cire=i.A murit boul =-a r[pus jugul.A murit g`sca care f[cea ou[lemari.A nu face purici ]ntr-un loc.A nu fi bun nici de ciori.A nu mai face boi b[l\a\i.A pa=te bobocii.Ap[r[-m[ de g[ini, c[ de c`ininu m[ tem.A poruncit c`inelui =i c`inelepisicii =i pisica =oarecelui, iar=oarecele de coad[ =i-a at`rnatporunca.A prinde cu m`\a-n sac.A prinde prepeli\a de coad[.A prins cioc`rlanul de coa-d[.A prins lupul (vulpea) laran[.Apuc[-l pe porc de urechi, c[mai tare va \ipa.A r[m`ne ca c`inele de-anim[nui.A r[m`ne vi\el ]ntreg.Arde casa =i =oarecii-=i iaumasa.

  • 29

    Universul, natura

    Are v[z de lup =i auz devulpe.Are gustul mu=telor.Are ochi de vultur.Are =i el omenie ca c[\eaua luiIlie.Ariciul cu me=te=ug se prinde,=i vrabia cu mei.Ar ]mpu=ca iepurele, dar n-arecine i-l presura cu sare pecoad[.Arm[sarul c`nd ]mb[tr`ne=te,ajunge la r`=ni\[.A sc[pa porcii ]n p[pu=oi.A sc[pa porcii ]n \arin[.A scoate (oaia) din guralupului.Ascult[ cucul p`n[ ]\i c`n-t[.A se aduna ca albinele lamiere.A se arunca ]n gura lupilor.A se ascunde ]n bort[ de=arpe.A se pune musca cu m[garul.A se uita ca la urs.A se v`r] ca musca la ran[.A se zbate ca m`\a ]n sac.A speria lupul cu pielea oii.Asta-i alt[ g`sc[ (zeam[,br`nz[, c[ciul[).A strica orzul pe g`=te.

    A tr`ntorilor urlete a albinelorsunete astup[.

    A=a ia =i ursu(l) ca=u(l).A =edea ca c`inele ]n t`rg.

    A =edea clo=c[.

    A =edea cuc.A t[cea chitic.

    A tr[i ca broasca sub roat[.A tr[i ca m`\a cu =oarecele.

    A tr[i ca pe=tele ]n ap[.A tr[i ca viermele ]n r[d[cinahreanului.

    A trece ca g`sca prin ap[.A \ine lupul de urechi.

    A \ine prepeli\a de coad[.

    A \ine ursul de coad[.A umbla calea m`nzului.

    A umbla cu m`\a-n sac.A umbla dup[ cai mor\i.

    A umbla dup[ cai mor\i s[ leiei potcoavele.Ba e ra\[, ba-i r[\oi.

    Bat[-l cucul!Bate hloaba s[ priceap[iapa.

    Bate =aua s[ se priceap[iapa.Belciug de aur la r`tul por-cului.

    Bivoli\a este neagr[, darlaptele ei este alb.

  • 30

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Bivolul nu se teme de purice.

    Bobocii ]nva\[ g`=tele a]nota.Bobocii vor s[ duc[ g`=tele lap[scut.Boii ar[ =i caii m[n`nc[.Boii b[tr`ni fac brazda drea-pt[.Boii uni\i la p[=une, lupul nu-ipoate r[pune.Boul are limb[ mare, dar nugr[ie=te.Boul cu bivolul anevoie tragla jug.Boul hr[nit nu se culc[ pebrazd[.Bou la bou rage, prost la prosttrage.Boul nu treier[ cu gura le-gat[.Boul se leag[ de coarne =iomul de limb[.Br`nza de capr[ stric[ =i pecea de oaie.Br`nz[ de iepure.Broasca mic[ face gur[mare.Broasca s-a m`niat pe balt[.Bufni\a nu cloce=te privi-ghetori.Cal de b[taie.Calu-i bun =i ]nv[\at, r[uc[l[re\ l-a ]nc[lecat.Calu-i g`ndul omului.

    Calul bun se cunoa=te ]n mers,omul bun se cunoa=te ]nprietenie.Calul bun se vinde din grajd.Calul de dar nu se caut[ ]ngur[.Calul e cu patru picioare =i totse-mpiedic[.Calul este aripa omului.Calul merge la iesle, nu iesleala cal.Calul potcovit niciodat[ nulunec[ pe ghea\[.Calul r`ios g[se=te copaculscor\os.Calul se cat[ de din\i =i omulse cat[ de p[rin\i.Calul singur nu =tie s[-=ialeag[ drumul.Calul trage la traista cu ov[s=i omul la cr`=ma cu vinales.Calului s[-i dai m`ncare cusacul =i s[-l m`i ca pe dracul.Calul unde se tr`nte=te, acolobate-l.Ca m[garul celor trei fra\i.Capra care zbiar[ o m`nc[lupul.Capra c`t de b[tr`n[, vrea s[ling[ =i ea sare.Capra, c`t de r`ioas[, tot \inecoada sus.Capra e vaca s[racului.

  • 31

    Universul, natura

    Capra nu merge de bun[ voiela iarmaroc.Capra roade unde o legi.Capra sare masa, iada sarecasa.Capra face, oaia trage.Caprei ]i pic[ coada de r`ie =iea tot sus o \ine.Capul m[garului nu albe=teniciodat[.Ca s[ ard[ =oarecii, nu da focmorii.Cat`rii cu mult mai buni dec`tm[garii cei mai buni.Ca ursul la prisac[.C[mila, cerc`nd coarne, ure-chile =i-a pierdut.C[prioara, orice frunz[ g[-se=te, cu aceea se hr[ne=te.C`ine de dou[ u=i.C`inele b[tr`n de nimic nu-ibun.C`inele care latr[ nu mu=c[.C`inele care latr[ nu mu=c[pe furi=.C`inele care s-a ]n\eles culupii, nu p[ze=te turma.C`inele, c[-i c`ine, dar =i el]=i ia lumea ]n cap de la ovreme.C`inele c`nd are s[ turbeze]ncepe s[ urle cu o s[pt[m`n[]nainte.C`inele c`nd e mai s[tulturb[.

    C`inele ce st[ la buc[t[rie nue pentru v`n[torie.C`inele, de este c`ine,+i tot opre=te pe m`ine.C`inele de st`rvuri nu moare.C`inele fl[m`nd viseaz[oase.C`inele flocos numai lui ]=i\ine cald.C`inele fuge nu de-mbuc[tur[,ci de zbur[tur[.C`inele ]mb[tr`ne=te de drum=i (iar) nebunul de grijaaltora.C`inele latr[, ho\ul tace =ifur[.C`inele latr[, iar lupul tace =iface.C`inele latr[, ursul merge.C`inele mic p`n[ la b[tr`ne-\e-i c[\elu=.C`inele mort nu mai mu=c[.C`inele neam\ului m[n`nc[ =imere p[dure\e.C`inele nu fuge de colac, darde ciomag.C`inele nu intr[ dac[ nu-i u=adeschis[.C`inele op[rit fuge =i de ap[rece.C`inele pe lup de g`t l-apuc[,iar pe porc de ureche.C`inele s[tul nu degeaba fugede la u=a st[p`nului.

  • 32

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    C`inele toat[ iarna ]=i facecas[, iar vara se duce laumbr[.C`inelui care zace nici m[-m[ligu\a nu-i place.C`ine pe c`ine latr[ =i niciunul nu aude.C`inii latr[, ursul joac[.C`inii latr[, v`ntul bate.C`nd ai pisic[ b[tr`n[, =oa-recii-n cas[-\i fac st`n[.C`nd ai vreo grab[, atuncease sperie calul.C`nd ar face toate mu=telemiere, ar fi pe to\i pere\iifaguri.C`nd ar fi dup[ corbi, to\i caiiar fi mor\i.C`nd ar fi pe pofta c`inilor,n-ar r[m`ne vite-n sat.C`nd avem ]n cas[ sm`nt`n[,s[ ne p[zim de m`\a b[-tr`n[.C`nd c`inii vegheaz[, lupii nucuteaz[.C`nd e bolnav leul, iepurii ]isar ]n spinare.C`nd g`=tele (g[inile) p[zescstratul, pu\in r[m`ne gr[di-narului.C`nd joac[ m[gari ]mpre-

    un[ ,Se stric[ vremea cea bun[.C`nd mor vitele de boal[,toate javrele se ]ngra=[.

    C`nd pisica nu-i acas[, =oa-recii joac[ pe mas[.C`nd seac[ lacul, se vedepe=tele.C`nd se bat cap ]n cap ber-becii, numai oaie s[ nu fii!C`nd se cose=te calul depicioarele de dinapoi, s[-i dai]n cap potcovarului; c`nd secose=te de picioarele de dina-inte, s[-i dai ]n cap calului.C`nd se ive=te lupul, vulpea ]=icaut[ gaura.C`nd se tund oile, tremur[mieii.C`nd taurii se bat ]n balt[,broa=tele pe mal salt[.C`nd vezi doi iepuri, uit[ deunul; c`nd vezi trei, uit[ dedoi.C`nd zburd[ m[garii, se stric[vremea.C`t de bl`nd s[ fie motanul,tot zg`rie c`nd se m`nie.Ce a m`ncat lupul, e bunm`ncat.Ce ar mai fi dac[ ar juca ursude bun[ voie.Cei din neam =oricesc tot saciciuruiesc.Ce intr[ ]n gura lupului, ane-voie iese.Ce na=te din m`\[, =oarecim[n`nc[.

  • 33

    Universul, natura

    Ce na=te din ogar, tot iepuriprinde.Ce vierme te roade la inim[?Cine c`inele =i-l iube=te, n-arefric[ de t`lhari.Cine e mu=cat de =arpe, sep[ze=te =i de =op`rl[.Cine-i azi purcel, porc se facem`ine.Cine ]ncalec[ m[garul, trebuies[-i sufere =i n[ravul.Cine n-are g[ini, de vulpe nuse p[ze=te.Cine purcei hr[ne=te, porci vaavea.Cine se face oaie, ]l m[n`nc[lupii.Cine se ia dup[ musc[, ajun-ge la b[legar.Cine se simte cu musca pec[ciul[, n-are hodin[ lini=tit[.Cine tr[ie=te la un loc cuporcii, miroase r[u la to\ic`inii.Cine umbl[ dup[ doi iepuri,nu prinde nici unul.Cine vrea s[ se fac[ oaie, seg[se=te cine s[-l despoaie.Cine vrea s[ miluiasc[ unc`ine, g[se=te c`teva f[r`-mituri ]n cas[.Cioc`rlia cu prim[vara =ir`ndunica cu vara.Cioar[ alb[ nu se poate.

    Cioara e tot cioar[, ia pruna=i zboar[.Cioara ]n loc de privighetoarenu se poate vinde.Cioar[ la cioar[ trage.Cioar[ m`ndr[ =i fl[m`nd[.Clo=ca cu ou[ multe nici unpui nu scoate.Coco=easc[-se g[ina unde avrea, numai s[ se ou[ acas[.Coco=ul care c`nt[ toat[noaptea, ]l m[n`nc[ vulpea.Coco=ul c`nt[ =i sub covat[.Corbii simt hoitul de departe.Corb la corb nu scoate ochii.Corbul niciodat[ nu aduceveste bun[.Corbul numai la oameni mor\iscoate ochii, iar lingu=itorii lacei vii.Cucul c`nt[, iar lene=ul st[ =inum[r[.Cucul c`nt[, te-asurze=te,Vrabia ou[le cloce=te.Cucul ]=i c`nt[ numele.Cucul, p`n[ nu vede mugur,nu c`nt[..Cu fuga nu prinzi iepurele.Cu miere se prind mu=tele.Cu o r`ndunic[ nu se faceprim[var[.Cu o vac[ singur[ nu faciciread[.

  • 34

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Cu papuci ]n picioare nuprinde pisica =oarecele.Cu pui =i cu ou[ =i cu clo=c[gras[ nu po\i fi.Cu r`ma mic[ se prinde pe=-tele mare.Curc[ plouat[.Cu un chitic, tot calic.Cu un gr[unte nu se ]ngra=[g[ina.Cu un rac, tot s[rac.Dac[ ar cre=te mintea pe toatec[r[rile, ar pa=te-o =i m[-garii.Dac[ ar face coco=ul ou[, arfi g[in[.Dac[ ar face toate mu=telemiere, s-ar g[si faguri =i subcoada calului.Dac[ c`inele se ]nva\[ varadup[ c[ru\[, se ia =i iarnadup[ sanie.Dac[ g[ina ar c`nta cu-curigu, ar fi cuco=.Dac[ lupul s-ar teme de ploaie,ar purta manta.D-aia n-are ursu coad[ =ivulpea d-abia o duce.D[ voie porcului ]mprejurulstogului c[ el se suie deasupra.De aceea ursul n-are coad[.Dec`t o s[pt[m`n[ vrabie,mai bine o zi =oim.Dec`t un an cioar[, mai bine=oim o var[.

    De lupul b[tr`n c`inii ]=i batjoc.De multe ori dintr-o iap[ bun[iese un cat`r.Departe coteiul de iepure.De pe un bou nu po\i lua dou[piei.De s-ar teme lumea de vr[bii,n-ar sem[na m[lai.De te latr[ vreun c`ine, astu-p[-i gura cu p`ine.De unde nu g`nde=ti, d-acolosare iepurele.Din coad[ de c`ine sit[ dem[tase nu faci.Doi c`ini nu se-mpac[ la unos.Dou[ m`\e-n sac nu ]ncap.Dup[ c`ntec se cunoa=tepas[rea cea mai dulce.Dup[ ce leul moare, mul\i seg[sesc s[-l jupoaie.Dup[ gheare se cunoa=te leul.E c`t un \`n\ar =i se credearm[sar.E mai mare porcul dec`tcote\ul.Fiecare m[gar cu povara lui.Fiecare oaie ]=i duce l`na ei.Fiecare pas[re cu pana ei selaud[.Fiecare vierme g[se=te bor-ticica lui.Floare la ureche.

  • 35

    Universul, natura

    Foamea gone=te pe lup dinp[dure.Fur[ oul de sub g[in[ =i vi\eluldin vac[.Furnica, c`nd ]i vine moartea,scoate aripi =i zboar[.Furnica, c`t e de mic[, dac[o calci pe picior se ]ntoarce =iea s[ te mu=te.Furnic[ cu furnic[, fie c`t demic[, face mare mu=uroi.Furnica ]=i str`nge hran[ decu var[ pentru iarn[.G[ina b[tr`n[ face zama bun[.G[ina b[tr`n[ face zamabun[, dar =i zama de puiproast[ nu-i.G[ina care c`nt[ nu ou[.G[ina care c`r`ie de cu sar[,nu face ou a doua zi.G[ina care cloce=te niciodat[nu e gras[.G[ina care cotcodoce=te multnu face ou[.G[ina c`nd va oua, aude omahala.G[ina cu gr[untele umplegu=a de bucate.G[ina, cum face oul, la clocitg`nde=te.G[ina cur[tur[ viseaz[ =ivrabia mei.G[ina ]naintea coco=ului nuc`nt[.

    G[ina, nu se poate cu dou[ =i cu pui =i cu ou[.G[ina p`n nu scurm[ nu se\ine s[tul[.G[ina p-un ou face at`tazgomot, c`t o aude vulpea.G[ina se hr[ne=te de undescurm[.G[ina vecinului totdeauna-icurc[.Ghici, boule, pricepe-te, m[-garule.Glasul m[garului nu se aude]n cer.Greierele ]n vremea agoniseleic`nt[ =i iarna cere s[ se ]mpru-mute.Greu ]i s[ ]mpaci oaia culupul.Hr[ne=te-l pe lup c`t l-aihr[ni, el tot la p[dure se trage.I-a c`ntat cucul ]n fa\[.I-a ie=it lupul ]nainte.I-a ie=it ursu-n cale =i-i parec[ pu=ca-i moale.I-a m`ncat cioara colacul.I-a ouat g[ina-n c[ciul[.Iapa fl[m`nd[ ]=i uit[ dem`nzi.Iepura=ul nu-i fricos, numai c[se cam d[ la dos.Iepurele, de unde sare, urm[n-are.

  • 36

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Iepurele din frigare e mai bundec`t gliganul din p[dure.Iepurele ]n culcu=ul s[u se-nve-sele=te.Iepuroaica fat[ =i iepurele deinim[ se vaiet[.Iese ca =arpele la drum.}i ca =i c`inele ]n carul cuspini.}i ca un c`ine \inut ]n lan\.}i c`nt[ puricele ]n ureche.}i mai ]nv[\at puiul dec`tcioara.}i mai h`tru oul dec`t g[ina.}i m[n`nc[ ra\ele din bu-zunar.}i pare m`\a c`t ursul.}i url[ c`inii la cas[.}nchide lupul ]n st`n[.}n co=ul gol nu-=i fac =oareciicuib.}ncuie grajdul, dup[ ce i-am`ncat lupii boii.}ntr-un sat f[r[ c`ini buni depaz[, mul\i musafiri nepofti\is-ar plimba.Jivinelor le st[ bine ]n p[dure=i oamenilor ]ntre oameni.Joac[ ursul prin vecini.La b[tr`ne\e s-a c[lug[ritmotanul.La calul n[r[vit, pinten as-cu\it.

    Lac de ar fi, broa=te suntdestule.La f`n mai mult dec`t la aurpofte=te m[garul.La lupul mort c`inii nu latr[.La m`ncare lup =i la treab[iepure.La m`ncare lup =i la treab[vulpe.La munte m[garul e mai bunca arm[sarul.L-a mu=cat albina de limb[.L-a mu=cat =arpele de ini-m[.Lapte de cuc.La t`rg nu se vinde pe=teler[mas ]n ap[.L[custa-i mititic[, dar taremult stric[.L[custe nes[tule sunt ]n \ar[destule.L`na cea bun[ prin spinir[m`ne.Leag[ prietenie cu c`inele,numai nu l[sa b`ta din m`n[.Legea ca p`nza de p[ianjen:t[unul o sparge, iar musca seprinde.Leoaica numai un pui face, =ibun.Leul nu prinde mu=te.Leul nu se uit[ c`nd ]l latr[un c[\el.

  • 37

    Universul, natura

    Leului nu i-a fost ciud[ c[ l-alovit v`n[torul, ci c[ l-a lovitm[garul.Limba boului e mare, dar nupoate gr[i.Lipsa pisicilor, bucuria =oa-recilor.Lup ]mbr[cat ]n piele deoaie.Lupii nu se m[n`nc[ ]ntred`n=ii.Lupii se \in dup[ oi =i corbiidup[ hoit.Lupul, c`nd ]i fl[m`nd, =i dinochi ]i fur[ oaia ciobanului.Lupul, c`nd ]mb[tr`ne=te, ]llatr[ =i c`inii.Lupul, c`nd ]mb[tr`ne=te, =i=oarecii ]ncalec[ pe el.Lupul, c`nd vrea s[ se apro-pie de turm[, latr[ ca c`inii,p`n[ prinde oaia.Lupul cioban =i capra gr[-dinar.Lupul cu mielul nu pot pa=te]mpreun[.Lupul cu slugi nu face g`tulgros.Lupul ]=i pierde m[selele, darnu obiceiurile.Lupul ]=i schimb[ p[rul, darn[ravul ba.Lupul moare de b[tr`n =i derele tot e bun.

    Lupul nu caut[ c[ oile suntnum[rate.Lupul nu m[n`nc[, c`t stri-c[.Lupul pl[te=te cu pielea luioaia m`ncat[.Lupul s-ascunde de multe orisub piele de oaie.Lupul s[tul =i oaia cu doimiei.Lupului b[tr`n ]i plac mieiitineri.Lupului d-aceea ]i este ceafagroas[, pentru c[ singur ]=ig[te=te de mas[.Lupul, unde a m`ncat mielul,nou[ ani cearc[ a-=i g[sihrana.Lupul, unde a m`ncat oaia, atrep[dat nou[ ani.Mai bine o zi coco=, dec`t ovar[ g[in[.Mai bine un m[gar care tepoart[ dec`t un cal care tetr`nte=te.Maimu\ei fes ]i lipse=te.Mare-i puterea boului, dar =iun copil ]i pune funia-n coa-rne.M[garul c`nd bole=te, atuncinumai nu-\i munce=te.M[garul duce povara altuia.M[gar s-a dus, m[gar s-a]ntors.

  • 38

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    M[n`nci, calule, orz?M`\a bl`nd[ zg`rie r[u.M`\a c`nd ]mb[tr`ne=te,=oareci mititei dore=te.M`\a cu clopo\ei nu prinde=oareci.M`\a, dac[ nu ajunge lasl[nin[, zice c[ pute.M`\a ]ngr[=at[ nu prinde=oareci.Mielul bl`nd suge la dou[oi.Miluie=te c`inele, de vrei s[ nute mu=te.Moartea lupului s[n[tateaoilor.Moartea pisicilor bucuria=oarecilor.Molia pe t[cute roade chi-limul.Motanului b[tr`n ]i plac puiide =oareci.Mul\i c`ini latr[ pe urs, darnici unul nu-l mu=c[.Musca c`nd ]=i v`r[ capul ]nmiere, acolo =i-l las[.Musca, de=i nu mu=c[ tare, tot\i-aduce sup[rare.Musca trece prin flori =i sepune pe toate sc`rnele..Nici cal, nici m[gar.Nici curc[, nici curcan.Nici din c`ine sl[nin[, nici dinc[\ea sm`nt`n[.

    Nici oaia cu doi miei, nicilupul fl[m`nd.Nici oaie ]ntre lupi, nici lup]ntre oi (s[ nu fii).Nici o fric[ de furnic[, de\`n\ar nici habar.Nu bea porcul ap[ din ul-cior.Nu crede capra c[ nu va roadepomul.Nu-i numai un c`ine scurt decoad[.Nu-i place m`\ei pe=tele.Nu ]i sunt to\i boii acas[.Nu ]mbia c`inele cu colaci!Nu ]nt[r`ta viesparul, c[ temu=c[ mai r[u dec`t albinele.Nu se ]ntov[r[=e=te albina cutr`ntorul.Nu se mai v`r[ g[ina ]n ouldin care a ie=it.Nu te speria de c`inele carelatr[, ci de cel care se apropiepe furi=.Nu tot ce zboar[ se m[n`n-c[.Nu trezi =arpele care doar-me.Oaia care nu poate s[-=i \iel`na trebuie t[iat[.Oaia care r[m`ne de turm[,o m[n`nc[ lupii.Oaia, c`t de hoa\[ ar fi, nimen-o va b[nui.

  • 39

    Universul, natura

    Oaia se duce la scai, nu scaiulla oaie.Oaia unde pa=te, acolo ]=ipierde l`na.Oare ce musc[ te-a mu=cat?Ochii de oaie, da inima delup.Oile gr[mad[ merg, iar capre-le se aleg.Omul la tinere\e ca calul f[r[fr`u.O oaie r`ioas[ stric[ toat[turma.Oric`t[ ap[ bea un pe=te,toat[ o scoate pe urechi.Orice cal ajunge gloab[.Osul gol nici c`inii nu-l rod.Parc[ are orbul g[inilor.Parc[ gr[iesc g`=tele.Pas[rea ]n cuibul s[u nupiere.Pas[rea-n aer, c`rti\a-n p[-m`nt =i lene=ul ]n rugin[tr[ie=te.Pas[rea se cunoa=te dup[c`ntec, =i omul dup[ vorb[.Pas[rea se prinde cu gr[un\e,omul cu minciunile.Pas[rea viclean[ d[ singur[ ]nla\.P[duchele le=inat mai tarepi=c[.P[s[rile fripte nu se g[sesc ]nparii gardului.

    P[ze=te g`=tele c`nd se spo-vede=te vulpea.P`n[ treci g`rla, spui m[-garului =i mo=ule.Pe cal s[ nu-l crezi c[ nu te-atr`nti, pe c`ine c[ nu te-amu=ca.Pe caii cei buni ]i m[n`nc[hamul.Pe dinafar[ miel se vede, pedin[untru lup ]ntreg.Pe lup mul\i c`ini ]l latr[, darpu\ini ]l ]ncol\esc.Pe lup nu-l crede nimeni c[-ifl[m`nd.Pe lup picioarele-l hr[nesc.Pentru be-he-he ]i pr[p[di =ipe me-he-he.Pe m[gar unde-l legi, acolor[m`ne.Pentru capr[ o p[\e=te oaia.Pentru carnea lupului trebuiedin\i de c`ine.Pentru o musc[ ]=i d[ palme.Pentru pizma= g[ina vecinuluitotdeauna e curc[.Pentru un purice nu azv`rliplapuma ]n foc.Pe leul mort =i =oarecii seca\[r[.Pe unde sunt turme bl`nzi,sunt =i lupi mereu fl[m`nzi.Pe unde trece lupul, i secunoa=te urma.

  • 40

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Pe=tele caut[ unde-i mai ad`nc,iar omul unde-i mai bine.Pe=tele cel mare ]nghite pe celmic.Pe=tele cu ap[ nu se pr[je=te.Pe=tele de la cap se-mpute.Pe=tele mare cu ]mbuc[tur[mic[ se prinde.Pe=te, pe=te, m[m[liga pr[-p[de=te.Pic[, par[ m[l[ia\[, ]n guralui N[t[flea\[.Pisica, cum o dai, tot ]npicioare cade.Pisica r`zg`iat[ nu prinde=oareci niciodat[.Porc la porc cel mai curat separe, =i m[gar la m[gar celcu glas mai frumos.Porcul, dac[ se satur[, r[s-toarn[ treuca.Porcul ]l ba\i =i el zice c[-lscarpini.Porcul, ori ]ncotro face, lui totnoroiul ]i place; din ce e nu-lpo\i preface.Porcul str`nge untur[ pentrual\ii.Porcul tot str`nge, se-ngra=[bine, dar pentru al\ii, nupentru sine.Porcului, dac[-i pui s`rm[-nbot, nu r`m[.Porcului ]i place ]n glod, iarbe\ivului ]n cr`=m[.

    Porumbeii nu zboar[ frip\i ]ngur[.Puica se cunoa=te dup[creast[.Puii care vor s[ zboare ]nain-te de vreme, cad =i se pr[p[-desc.Puricele c`t de mic, dar sarec`t o c[prioar[.Racul ]nainte nicicum se-nva-\[ a merge.Racul nu-=i schimb[ mersul.Ra\[ de=elat[.R[u i-a c`ntat cucul.R`de ra\a de balt[ =i baba defat[.Roiul care matca p[r[se=teu=or se pr[p[de=te.S-a dus bou =i s-a ]ntors vac[.S-a dus c`ine surd la v`nat.S-a dus lupul s[ ]ngr[deasc[st`na =i vulpea s[ ]ngrijeasc[g[in[ria.Se ceart[ pe umbra m[ga-rului.Se pune \`n\arul cu m[ga-rul.Se risipesc ca puii de po-t`rniche.Se scoate miere din oricefloare.Se sf[desc ca vr[biile pem[laiul altora.

  • 41

    Universul, natura

    Se str`nge ca melcul ]n coajalui.

    +ade pielea ursului ]n t`rg =iursul ]n p[dure.+arpele, c`nd ]l doare capul,iese la drum.

    +arpele c`t de mult ]l veim`ng`ia, el tot te va mu=ca.

    +arpele nu-=i arat[ niciodat[coada ]nainte.+arpele p`n[ nu-l calci, nu temu=c[.

    +arpele p`n[ nu-l calci pecoad[, nu se-ntoarce s[ temu=te.+arpele se prinde cu m`nanebunului.+i c`inele iese din iarn[, darnumai pielea lui =tie cum.

    +i cel mai tare stejar la toporse pleac[.+i cu oile toate =i cu lupiiprieteni nu se poate.

    +i cu porcul gras ]n b[t[tur[=i cu sl[nina-n pod nu sepoate.

    +i dintr-o iap[ urs[reasc[poate ie=i o dat[ un arm[sarboieresc.+i lupul s[tul =i mielul ]ntregnu se poate.

    +i lupul s[tul =i oaia ]n-treag[.

    +i m[garul are patru picioare,dar nu e cal.+i m[garul c`teodat[ bini=or=i el se poart[.+i m[garul se vinde tot ]noborul arm[sarilor.+i o g[in[ chioar[ scurm`ndg[se=te c`teodat[ m[rg[-ritare.+i p[ianjenul \ese p`nz[, dardin p`nza lui nu se fac haine.+i pentru calul =chiop seg[se=te surugiu.+i pisicii ]i place pe=tele, darc`nd trece puntea ]nchideochii.+i porcul m`nc[ jirul, da nuse poate sui ]n fag dup[ el.+i r`ma, c`nd o calci, ridic[capul s[ te mu=te.+oarecelui nu-i lipse=te,C[ din vreme-=i gr[m[de=te.+oarecii, c`nd au pace cupisica, se primejduiesc bu-catele.+oarecii =i fierul ]l rod.Toat[ fiara-=i are lupul ei.Toat[ pas[rea pe limba eipiere.Toat[ vaca vi\elul ]=i linge.Tot boul l-am m`ncat =i lacoad[ ne-am ostenit.Tot coco=ul pe gunoiul luic`nt[.

  • 42

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Tot un cuc nu ne c`nt[ ]n toat[vremea.To\i c`inii bat, iar el =ede-npat.Trage ca =i calul la iesle.Trage n[dejde ca ursul decoad[.Tr[ie=te, murgule, p`n[ la

    Pa=ti,Ca s[-\i dau iarb[ verde s[

    pa=ti.Tr[ie=ti cu lupii, urli ca lupii.|ara-i plin[ de nevoi =i vultu-rii furi la miei.|`n\arul crede c[ el ducecarul.|`n\arul cu c`nt[ri te s[-rut[.|`n\arul pi=c[ arm[sarul.|ine capra de coarne =i jur[c[-i =ut[.Unde a s[rit capra, sare =iiada.Unde c`nt[ coco=i mul\i, acolo]nt`rzie a se face ziu[.Unde lipse=te p[unul, cioarase pare pas[rea cea maifrumoas[.Unde nu e iarb[ verde, nu pascoile.Unde nu e pisic[, =oarecii steagridic[.Unde nu sunt boi, ieslele suntcurate.

    Unde umbl[ c`rti\a, i se cunoscurmele.Unde vulpea nu ajunge, zicec[-i ajunge.Ur`t[ pas[re este aceea care]=i spurc[ cuibul.Urma lupului de a c`ineluipu\in se osebe=te.Ursu-i ]n p[dure =i-i vindepielea ]n t`rg.Ursul, c`nd n-are de m`ncare,]=i mu=c[ din labe.Ursul nu joac[ de bun[ voie.Vaca bun[ din ocol se vinde.Vaca care d[ cu piciorul ]ndoni\[ poate s[ nu fie l[p-toas[.Vaca rea d[ cu piciorul c`ndumple ciub[ru(l).Vac[ la cas[ laptele-i pemas[.Vac[ pe vac[ se linge =i porcpe porc se scarpin[.Vaci n-avem, br`nz[ m`n-c[m.Vai de dobitoc c`nd nu-l vedest[p`nul.Vai de oaia ce nu-=i poate ducel`na!Vai de pas[rea ce scap[ dincolivie =i cade ]n la\!Vai de t`rla f[r[ c`ini =i decasa f[r[ st[p`ni.

  • 43

    Universul, natura

    Vierme se g[se=te =i-n mor-m`nt de piatr[.

    Viespea dup[ ce miere nu face,mai =i ]mpunge.

    Vita se culc[ cu un ban =i sescoal[ cu doi.

    Vitei care treier[ nu i se leag[gura.

    Vitele se adap[ cu ap[ =ioamenii cu vorbe ad`nci.

    Vi\el s-a n[scut, bou a murit.

    Vorbe=ti de lup =i lupu-i lau=[.

    Vrabia-i tot pui, dar dracul o=tie de c`nd este.

    Vrabia ]i pui toat[ via\a ei.

    Vrabia m[lai viseaz[ =i lene-=ul praznic.

    Vulpea a m`ncat mierea, iarlupul trage durerea.

    Vulpea b[tr`n[ nu se prindecu p[s[ruicile mici.

    Vulpea care doarme nu prindeg[ini.Vulpea c`nd n-ajunge la stru-guri zice c[ sunt acri.Vulpea c`nd n-ajunge la g[inizice c[ sunt sp`nzurate.Vulpea c`nd se prinde, seprinde de c`te patru picioare.Vulpea, dup[ ce a ]mb[tr`nit,s-a f[cut g[in[ri\[.Vulpea dup[ moarte de cojo-cari are parte.Vulpea g[ini viseaz[.Vulpea moart[-n cale o vezi =itot parc[ nu o crezi.Vulpea nu se teme de v`n[torulcare se laud[ seara.Vulpea putere ca leul nu are,dar cu vicleniile ei ]ntreceputerea leului.Vulturul c`nd ]i tai peneler[m`ne de batjocur[.Z[bala de argint nu face maibun calul.

  • 44

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Mai bine s[ fii o dat[ om,dec`t de dou[ ori nimic.

    Nu averea face pe om, ci omulaverea.Nu ]ntotdeauna ]i a=a cum vreaomul.Numai omul r[u la inim[poate vorbi pe al\ii de r[u.Nu se cump[r[ omul pe c[-ciul[.Nu tot omul e om.Oamenii buni te ]nva\[ s[ duciap[ =i cu ciurul.Oamenii ]n sat nu ]ntreab[ decasa frumosului, da de-amintiosului.Oamenii se cunosc dup[ochi.Om bun, dar cu n[ravuldracului.Om cu dare de m`n[.Om de cuv`nt.Om de paie.Om drept cu funia-n traist[.Om ]n trup destul de mare=i minte de copil are.Om la om trage n[dejde.Omul alunec[ lesne la vale.

    OMUL }N GENERAL,B{RBATUL

    A fi o dat[ om.A fi un om =i jum[tateA vorbit =i nea Ion, c[ este =iel om.Bine c[ nu a dat Dumnezeuomului mai multe guri.Ce drac mai mare, mai r[u =imai f[r[ inim[ dec`t omul?Chipul omului e oglindasufletului.Dac[ omul cade, ]i piere =iumbra.De-ar =ti omul ce-ar p[\i, nicidin cas[ n-ar ie=i.De la omul cinstit e destul uncuv`nt.Dup[ poam[ se cunoa=tepomul, =i dup[ fapt[ omul.Fapta bun[ laud[ pe om.Fereasc[ Dumnezeu pe om degura satului.Fericit omul care se mul\u-me=te cu ceva mai pu\in dec`tare.G[si om me=te=ugos a-i ciopliobrazul gros.La voie bun[ oamenii s-adun[.

    OMUL

    CUPRINS

  • 45

    Omul

    Omul are dou[ urechi =i olimb[: de dou[ ori mai multes[ auzim dec`t s[ vorbim.Omul are un dulce =i unamar.Omul ast[zi este, m`inenu-i.Omul b[tr`n =i nebun, leag[-lde gard =i-i d[ f`n.Omul bl`nd ca apa lin[.Omul bl`nd fuge de g`l-ceav[.Omul bl`nd ]ncape oriunde.Omul bun e ca p`inea cea degr`u.Omul bun nu are du=mani.Omul calic =i fudul =i luiDumnezeu i-i ur`t.Omul calic =i obraznic mergenepoftit la praznic.Omul ca lum`narea, c`ndlumineaz[, atunci se sf`r=e=te.Omul ca oul, cum ]l atingi]ndat[ se sparge.Omul care este harnic tot-deauna are praznic.Omul care-i prost n-are nici unrost.Omul caut[ leac unde simtec[-l doare.Omul, c`nd e s[ se ]nece, seaga\[ =i de un pai.Omul, c`nd ]mb[tr`ne=te,copil[re=te.Omul, c`nd ]=i pierde drumul,nu g[se=te nici c[rarea.

    Omul, c`nd n-are ce lucra, ]=iface de lucru.Omul, c`nd n-are ce s[ m[-n`nce, m[n`nc[ =i pui frip\i.Omul, c`nd se boln[ve=te, celmai mic ]i porunce=te.Omul, c`nd se porne=te, =tie,da c`nd a veni ba.Omul, c`nd se pricopse=te, laai s[i nu se g`nde=te.Omul, c`t ]l la=i, at`ta se]ntinde.Omul, c`t tr[ie=te, du=manii-ispore=te.Omul cel mai iscusit uneori ep[c[lit.Omul cu me=te=ug nu piere.Omul cu me=te=ug tr[ie=te dinbel=ug.Omul cuminte ]=i vede detreab[.Omul cuminte lini=te aduce.Omul cu n[dejde ]i tare cao\elul.Omul cu pagub[ e =i cup[cate.Omul cu =tiin\[ are po-c[in\[.Omul cu toate se deprinde,numai s[ vreie.Omul dac[ se p[ze=te =iDumnezeu ]l grije=te.Omul dator de multe oritrebuie s[ mint[.

  • 46

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Omul, d`nd peste nevoie,multe face f[r[ voie.Omul de ce-i place, de aceease ]ngra=[.Omul de n-ar ofta, cu totul s-arvenina.Omul de nimic nu se teme cade b[taie.Omul de omenie crede omu-lui de omenie.Omul de omenie se afl[ lagreu.Omul de=tept cump[r[ varasanie =i iarna c[ru\[.Omul dup[ grai, ca clopotuldup[ sunet, ]ndat[ se cunoa=te.Omul e ca un pu\ cu ap[: cuc`t face mai mult bine, cu at`tmai mult ]i vine.Omul e dator c`nd nu e datornimic.Omul e dator s[ cerce =i bune=i rele.Omul e dator s[ munceasc[,s[ nu-l g[seasc[ moartea=ez`nd.Omul e dator s[-=i m[soarelungul nasului.Omul e n[scut s[ umble, =ipas[rea s[ zboare.Omul este ca oaia, lesne se iadup[ altul.Omul este mai slab ca o floare=i mai tare ca o piatr[.

    Omul este nes[\ios: cu c`t are,tot ar vrea s[ mai aib[.Omul este tare ca fierul =i slabca oul.Omul face banii, nu banii peom.Omul f[r[ amici e ca st`ngaf[r[ dreapta.Omul f[r[ boi e ca robul legatde m`ini.Omul f[r[ du=mani, ca r`ulf[r[ bolovani.Omul f[r[ muiere, ca un omf[r[ c[ma=[.Omul f[r[ noroc e ca t[m`iaf[r[ foc.Omul f[r[ so\ie, ca o cas[pustie.Omul fricos totdeauna umbl[cu gheata ]n s`n.Omul harnic caut[ a adunala bog[\ii ca furnica la mu-=uroi.Omul harnic n-are praznic.Omul harnic pl`nge nu des[r[cie, ci de s[n[tate, ea eavu\ie.Omul inimos ca un pomfrumos: el te umbre=te, el tehr[ne=te, el te ]nc[lze=te.Omul inimos e ca un pomfrumos.Omul ]n copil[rie lesne-nva\[orice fie.

  • 47

    Omul

    Omul ]n lume c`t tr[ie=te cafusul se ]nv`rte=te, de aceeaorice gre=eal[ lesne de el selipe=te.Omul ]=i schimb[ mintea ca ohain[-n toate zilele.Omul la m`nie cade-n ne-bunie.Omul la nevoie se cunoa=te.Omul la nevoie se prinde =i deascu\i=ul s[biei.Omul la r[u alearg[ cu arm[-sarul =i la bine merge cu carul.Omul lung e rar la carne.Omul moare, dar faptele salese pomenesc ]n veci.Omul muncitor e ca un pomroditor.Omul nebun g[se=te de luc-ru.Omul nep[\it chiar v[z`nd nuvede.Omul nevoia= se ]neac[ peuscat.Omul nu caut[ ce-i ]n inim[,ci ce-i ]n gur[.Omul nu iese cu dosul laoameni, ci cu obrazul.Omul numai o dat[-n via\[ d[cu norocul fa\[.Omul nu se pricopse=te p`n[nu munce=te.Omul nu tr[ie=te s[ m[-n`nce, ci m[n`nc[ s[ tr[-iasc[.

    Omul oric`t tr[ie=te, ]nv[\`ndse folose=te.Omul poate pov[\ui pe altul,dar pe sine niciodat[.Omul prea bun e nebun.Omul prost bun odor la cas[a fost.Omul prost crede tot.Omul prost, dac[ nu e fudul,nu are nici un haz.Omul prost tot de necaz a fost=i va fi c`t va tr[i.Omul r[u \i-e frate la cr`=m[=i str[in la pagub[.Omul s[ poarte n[dragii =ifemeiea fustele.Omul s[rac are oglind[ mic[,dar se vede tot ]n ea.Omul s[rac e tot de r`s.Omul s[rac tot de necaz afost.Omul seam[n[ cu apa dac[st[ mult, se stric[.Omul se culc[ unde-i moale.Omul se deprinde cu r[ul caviermele ]n hrean.Omul se ]ndreapt[ dup[ oa-meni.Omul se \ine de cuv`nt =i boulde coarne.Omul sfin\e=te locul, nu loculpe om.Omul =ade l`ng[ un gard =itot m[tur[ ]mprejur.

  • 48

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Omul trage la om =i dobitoculla dobitoc.Omul trage la teap[ =i apoi lamatc[.Omul tr[ie=te cu speran\a.Omului cu st[ruin\[ toate ]isunt cu putin\[.Omului doar coarne-i lip-sesc.Omului ]i plac toate, dar s[ leroad[ nu poate.Omului ]n\elept sfaturile-i suntzadarnice.P[catele-s pe oameni, nu pebutuci.Pe om ]n via\[ p[\aniile-l]nva\[.Pe omul bun ]l calc[ =i va-cile.Pe omul bun nici c`inii nu-llatr[.Scump ]i omul, ieftin ]iomul.Tot omul bun prinde carne.Tot omul, c`nd e t`n[r, efrumos.Tot omul e dator s[ \ie o dat[satul de vorb[.Tot omul e ]mp[rat ]n casalui.Tot omul gre=e=te.Tot omul tr[ie=te pentrusine.Una spune omul =i alta faceDomnul.

    LUMEA , SOCIETATEA(tematic[ unitar[ =i mixt[,

    combinat[ cu alteelemente)

    Dac[ n-ar fi pove=ti ]n lume,cum ar tr[i biata lume?De c`nd ]i lumea.Gura lumii =i borta v`ntuluinu po\i astupa.Lumea-i mare =i cap[t n-are.Lumea nu-i c`t se vede prinfereastr[.Lumea nu-i numai c`t se vedecu ochii.Lumea nu s-a f[cut ]ntr-o zi.

    FEMEIA

    Bine este s[ ascul\i =i sfatulunei neveste.Casa e cas[, c`nd ai o gos-podin[ ]n cas[.Cur[\enia este darul de c[-petenie al femeii.Femeia bun[ e plug de aur ]ncasa omului.Femeia cinstit[ e soarelecasei.Muierea cu ochi frumo=i peto\i ]i face voio=i.Muierea curat[ de miroste-mbat[.Muierea ]n\eleapt[, coroanab[rbatului.

    CUPRINS

  • 49

    Omul

    Muierea t`n[r[, ca vinul noufierbe.Nevasta nu e c`rp[ s[ odesco=i =i s[ o lepezi.Nu toate femeile cu cheile ]nbr`u sunt gospodine.

    FIZICUL UMAN(p[r\ile corpului tematic[ unitar[)

    A avea gura slobod[.A avea urechi lungi.A c[dea ]n palm[.A cr[pa fierea ]n cineva.A da din coad[.A dat urechile la p[scut.A duce de nas.A fi bra\ul drept al cuiva.A fi cap sec.A fi cu dou[ fe\e.A fi cu inima ]mp[cat[.A fi cu ochii ]n patru.A fierbe s`ngele ]n cineva.A fi tare de cap.A fi u=or de cap.A freca chelia cuiva.A-i l[sa cuiva gura ap[.A-i r`de musta\a.A-i s[ri inima din loc.A-i veni cuiva inima la loc.Ales pe spr`ncean[.

    A-l lua gura pe dinainte.A lua (cam) peste picior.A m`nca capul cuiva.A m`nca palma pe cineva.A muri de inim[ rea.A nu avea la inim[ pe cineva.A o lua la mustea\[.A o lua la picior.A pune um[rul.A r[m`ne cu buzele umflate.A s[ri din piele.A sc[pa cu fa\a curat[.A se duce cu c[lc`iele ]nainte.A se l[sa pe-o ureche.A se sui ]n capul cuiva.A se =terge pe bot.A i se t[ia cuiva picioarele.A se topi d-a-n-picioarele.A se uita ]n gura cuiva.A sta cu bra\ele ]ncruci=ate.A sta ]n capul oaselor.A suci capul cuiva.A-=i bate picioarele.A-=i c[lca pe inim[.A-=i cunoa=te lungul nasului.A-=i face de cap.A-=i lega capul.A-=i linge degetele.A-=i lua ]n cap.A-=i pierde capul.A-=i pl`nge ]n pumn.

    CUPRINS

  • 50

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    A-=i r[ci gura degeaba.A t[ia ca din\ii babei.A trage cu urechea.A trage de limb[.A umbla cu nasul pe sus.A unge ochii cuiva.A vorbi cu dou[ guri.A vorbi cu jum[tate de gur[.Bun de gur[.Buzele cele mute vorbesc pet[cute.Capul face, capul trage.Casc[ gura c`t po\i ]nghi\i.C`nd va face sp`nul barb[.C`t ai clipi din ochi.Chelul lesne se tunde.Cine are urechi, s[ aud[!Cine n-are cap, nu-l doare.Cine n-are cap, s[ aib[ pi-cioare.Cu ochii ]n patru.Cu obrazul curat.Cu un g`nd s[ se duc[, cuzece nu.D[ din m`ini s[ nu te ]neci.Din b[ierile inimii.Doi ochi v[d mai bine dec`tunul.Du=manul cel mai aproapeomului este limba, =i prietenulcel mai dulce tot ea.E numai gura de el.

    Este tare de urechi c[ n-aredou[ perechi.Fiecare este st[p`n pe capullui.Fiecare =tie unde-l doarem[seaua.Fugi\i, c[lc`ie, c[ v[ calc!Gura ]ndulce=te, gura am[-r[=te.Gura lumii nu o po\i opri.Gura mereu cur[\at[, dedureri este cru\at[.Gura nu cere chirie, poatevorbi orice fie.Gura t[cut[ nu umbl[ b[-tut[.I s-au aprins c[lc`iele.}i mai mare urechea cea pecare iese, dec`t aceea pe careintr[.}ntre patru ochi.L-a luat gura pe dinainte.Limba c`nd gre=e=te, adev[rulgr[ie=te.Limba dulce mult aduce.Limba ]ndulce=te, limba am[-re=te.Limba lung[ u=or se scurt[.Limba nu asud[.Limba tocme=te, limba stri-c[.Mai bine cu capul netuns dec`tcu el t[iat.

  • 51

    Omul

    M`na care d[ nu se mu=c[.

    M`na omului tot c[tre eltrage.Nici c`t ]i negru sub unghie.

    Nici ]n coate nu m[ doare.

    Nici ]n ruptul capului.Nu dorm to\i c`\i au ochii]nchi=i.

    Ochii care nu se v[d se uit[.Ochii ]n\eleptului v[d maideparte.

    Parc[ umbl[ cu ochii lega\i.Patru ochi v[d mai bine dec`tdoi.

    Pe-o ureche intr[ =i pe altaiese.

    Pe sub m`n[.Pe urechea cu care aude s-aculcat, c[-n aialalt[ de auzits-a l[sat.

    Pielea groas[ greu se du-be=te.Pielea rea =i r[p[noas[ ori obate ori o las[.

    Rabd[ inim[ =i taci, c[ tutoate mi le faci.

    Rabd[ inim[ =i taci, ce-aif[cut s[ nu mai faci.Stomacul plin nu ]nva\[ bu-curos.

    +i-a f[cut nasul m[tur[.+i f[r[ cap =i f[r[ picioare.

    P{R|ILE CORPULUI(tematic[ complex[)

    Barba las[ s[ se duc[, capuls[ tr[iasc[.Barb[ lung[, minte scurt[.Bine zice mo= Arvinte: vai decap unde nu-i minte.Bra\e multe aduc mai mult[road[.Bucate noi ]n gur[ veche.Burta omului n-are fereastr[s[ se vad[ ce e ]n ea.Cap ai, minte ce-\i mai tre-buie.Capul cel t`mpit hodoroge=teca un butoi dogit.Capul face, trupul trage.Capul f[r[ griji c`t un bostancre=te.Capul iscusit la vreme denevoie se cunoa=te.Capul s[ fie s[n[tos, c[ bele-lele curg g`rl[.Ce are ]n m`n[ are =i-n gur[.Ce intr[-n gur[ nu e p[cat, ciceea ce iese din gur[, aceea emare p[cat.Ce spui la ureche, ]n p[durese aude.Chelului nu-i trebuie ap[mult[.Chip frumos la un cap prost.Cinci degete la o m`n[ =i nuseam[n[ unul cu altul.

    CUPRINS

  • 52

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Cine are barb[, s[-=i cumpere=i pieptene.Cine nu deschide ochii, des-chide punga.Cine scuip[ ]n v`nt, ]=i scuip[barba.Cire=ele trec, dar obrazulr[m`ne.Coada cap c`nd ajunge credec[ poate ]mpunge.Cu capul nu spargi zidul.Cu limba po\i face r[ul celmai mare.C-un picior ]n groap[ =i cualtul afar[.Cu obrazul gros =i seme\ =i cugur[ de orbe\.Cu o falc[ ]n cer =i alta ]np[m`nt.Dac[ ai picioare, cat[-le =i]nc[l\are.Dai un deget =i-\i ia m`natoat[.Degetele s[-mi tr[iasc[, inelese g[sesc.De multe ori ai gur[ =i n-ailimb[.De multe ori limba taie mair[u dec`t sabia.De nu era nasul beleai obra-zul.Din gur[ te unge, =i din inim[te frige.Din inim[ rea, r[u g`ndpurcede.

    Dintele c`nd te doare, cucle=tele se domoale.Din\ii i-au ie=it, mai suntochii.Doar nu-s tuns, nici ras pecap.Dup[ ce-\i deger[ urecheadegeaba mai pui c[ciul[.Dup[ gur[, lingur[.E b[tut la cap, tocmai ca un\ap.Fierbe s`ngele ]n el, ca ]ntr-unrac mort.G`ndul nebunului la ca-p[tul p[m`ntului.Gura aduce ura.Gura de om =i de c`ine caut[aceea=i p`ine.Gura desfr`nat[ mai tarealearg[ dec`t piatra din dealr[sturnat[.Gura e ca apa =i v`ntul: greuse opre=te.Gura nu cere chirie, poatevorbi orice fie.Gura omului numai p[m`ntulo astup[.Gura omului sparge cet[\i.Gura pripone=te m`na.Gura rea, inim[ rea.Gura sacului o legi, da asatului niciodat[.Gura se satur[, dar ochiiniciodat[.Gura taie mai mult dec`tsabia.

  • 53

    Omul

    Gura vorbe=te adev[rul =iminciuna.Gura zice, v`ntul duce.Gur[ mult[, treab[ pu\in[.I-a c[zut inima ]n c[lc`i.I-a f[cut capul oboroac[.I-a s[rit \and[ra-n nas.Inima c`nd se-nvesele=te, fa\a]nflore=te.Inima s[n[toas[ este via\atrupului.Inima =i limba sunt de o palm[una de alta.I se bate limba-n gur[ ca (=i)calicii la poman[.I se face gura pung[.}i cere =i lui inima mereacre.}i crap[ pielea de al draculuice-i.}i e gura pus[ la loc r[u.}i joac[ =oarecii-n c[lc`ie.}i merge gura ca meli\a.}i merge gura ca o moar[hodorogit[.}i tremur[ m`inile de mult cea dat de poman[.}i umbl[ gura ca o moar[(stricat[).}ncearc[ marea cu degetul.}nt`i capul s[ g`ndeasc[=-apoi limba s[ vorbeasc[.}=i pune gura ]n pod.La a=a cap, a=a c[ciul[.

    La a=a obraz, a=a brici.Lacrimile moaie de multe ori=i pietrele.La m[seaua care te doare, telove=te limba mai des.Laud[-m[ gur[, c[ \i-oi dafriptur[, c[ de nu m[-i l[uda,nici m`ncare nu \i-oi da.Laud[-te gur[, c[ al\ii nu se-ndur[.La urechi mari nu trebuiecercei.Lesne a at`rna tigva de coad[,dar anevoie a o purta.Limba e dulce ca mierea =iamar[ ca fierea.Limba-i lucreaz[ ]nainteacapului.Limba nebunului este o moar[f[r[ gr[un\e.Limba nu are oase, se ]ndoaiedup[ g`nd.Limba oase n-are, dar oasesf[r`m[.Limba oase n-are, dar undeatinge, doare.Limba rea este cu\it cu dou[t[i=uri.Limba scap[-n gur[, spateler[m`ne la m[sur[.Limba ta e capul t[u.Limba taie mai r[u ca sabia.Lui ]i cre=te barba =i subd`nsul iarba.

  • 54

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Lung ]n m`n[, scurt ]nv`n[.Mai aproape-i pielea dec`tc[ma=a.Mai bine s[ cred ochii dec`turechile.Mai bine s[ pierzi un degetdec`t m`na toat[.Mai credincio=i ochii dec`turechile.Marea c[ e mare =i ]nc[ arefund, dar inima omului!M`na altuia nu te scarpin[cum ]\i place.M`na care nu =tie s[ scrie d[vina pe condei.M`na delicat[ sapa nu poa-rt[.Mintea nu se cump[r[ cubani.Multe m`ini fac sarcina maiu=oar[.Mur[ ]n gur[.Noaptea ochi n-are.Nu ceea ce intr[-n gur[ spurc[pe om, ci ceea ce iese dingur[.Nu e carne f[r[ oase.Nu pune degetul ]ntre ciocan=i nicoval[.Obrazului f[r[ nas ]i st[ r[u.Ochii sperie, picioarele bu-cur[.Ochii sunt oglinda inimii.

    Ochii sunt oglinda sufle-tului.Ochii v[d, inima cere, dar er[u c`nd n-ai putere.Ochi pentru ochi =i dintepentru dinte.Ochiul omului e rupt dinmare.O m`n[ spal[ pe alta =iam`ndou[ obrazul.Orice fir de p[r ]=i are umbralui.Parc[ se bat calicii la guralui.P[rul c`nd albe=te, inima setope=te.P`ntecele se satur[, dar ochii niciodat[.P`ntecele se umple =i cu paie=i cu f`n.Pe cap bun st[ bine =i o c[ciul[rupt[.Pere\ii au urechi =i str[zileochi.Pe unde iese graiul, ias[ =isufletul.Plini de barb[ =i goi deminte.Se obloje=te la nas, ca s[-itreac[ de deget.Stomacul cel tare =i pietremistuie=te.Sub m[nu=[ st[ ascuns[ =i ceamai ur`t[ m`n[.

  • 55

    Omul

    +ede cu capul pe tipsie.+i-a f[cut nasul m[tur[.+i capul de ]mp[rat tot cusabia e t[iat.+i nasul miroase florile celemai frumoase =i din el iesezeama cea mai ur`t[.Taci, limb[, c[ nu te doarecapul.Tot obrazul ]=i are necazul.|ine capul jos, da inima sus.Unde nu-i cap, vai de pi-cioare.Un picior s[n[tos e mai cuputin\[ dec`t dou[ catalige.Vai de cap, c`nd talpa-im`ncat[ p`n la os.Vai de picioarele care poart[cap nebun.Zic`nd numai: miere, guranu se face dulce.

    CINSTE, ONESTITATE(tematic[ unitar[ =i mixt[,

    combinat[ cu alteelemente)

    Bani au mul\i, ]ns[ cinste n-auto\i.Cinstea cu ru=inea nu pot sta]mpreun[.Cinstea e cea mai mare averea omului.Cinstea f[r[ bani e s[r[ciegoal[.

    Cinstea-i cum =i-o face omul.

    Cinstea-i mai scump[ dec`ttoate.Cinstea-i pas[re s[lbatic[ dac[ o scapi, n-o mai prinzi.

    Cinstea ]i r[splata muncii.Cinstea nu se cump[r[, nici nuse vinde.

    Cinstea odat[ pierdut[, greuse cap[t[ iar[.Cinstea pre\ n-are, fericit e celce-o are.

    Cinstea se adun[ greu, dar serisipe=te u=or.

    Cinstea se c`=tig[ prin munc[=i fapte bune.Cinstea =i h[rnicia iat[omenia.

    Cinste dai, cinste ai.Cinste dai, cinste g[se=ti.

    Ho\ul ]=i bate joc de cinste, darla nevoie o cer=e=te.Lucrul cel mai scump e cins-tea, dar ce folos unii o v`ndprea ieftin.

    Pe omul cinstit nici capul nu-ldoare.

    CUPRINS

  • 56

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    }NV{|{TUR{,+TIIN|{ DE CARTE

    (tematic[ unitar[ =i mixt[,combinat[ cu alte

    elemente)

    A avea patru clase =i uncoridor.Acela-i mai s[rac, care n-are]nv[\[tur[.A da (cuiva) o =coal[ bun[.A fi cu buche.A fi om cu carte.A fi plin de carte.Ai carte, ai parte; n-ai carte,n-ai parte.A ]nv[\a ce-au uitat al\ii.A ]nv[\a ]nseamn[ a munci.A ]nv[\a niciodat[ nu e t`rziu.A lega cartea de gard.A m`nca c[r\ile cu m[m[-lig[.A nu se l[sa dat la =coal[ (dec[tre cineva).A nu =ti o boab[ de carte.A scrie pe ap[.A se \ine de buchia c[r\ii.A se uita ]n carte ca pe ap[.A spune ca de pe carte.A =ti c`te ]n lun[ =i ]n stele.A =ti =i la deal =i la vale.A =ti =i toaca din cer.A te ]nv[\a minte.Banii nu aduc ]nv[\[tur[, ci]nv[\[tura aduce bani.

    Cel ce caut[ =tiin\a caut[via\a.Cel mai bun ]nv[\[tor estep[\ania.Ce n-a ]nv[\at Ioni\[, nu mai]nva\[ Ion.Ce =tii, nu duci ]n spate.Cine are carte, are-n via\[parte.Cine ]nva\[ la tinere\e, seodihne=te la b[tr`ne\e.Cine munce=te =i ]nva\[, devineom de=tept ]n via\[.Cine nu ]nva\[ la tinere\e, vapl`nge la b[tr`ne\e.Cine =tie carte, ajunge de-parte.Cine =tie carte, are patruochi.Cu c`t mai multe vezi, cu at`tmai multe ]nve\i.Cu ]nv[\[tura omul nu moarede foame.Cuno=tin\ele multe cu r[bdarese adun[.Dac[-i mai =ti de toate, ]m-b[tr`ne=ti f[r[ vreme.D[sc[li\a s[r[cie ]nva\[ pe ommeserie.Dec`t ar fi un sac de carte =i-om`n[ de minte, mai bine om`n[ de carte =i un sac deminte.De cine nu ]nva\[, relele seaga\[.

    CUPRINS

  • 57

    Omul

    Degeaba ai tr[it, dac[ nimicn-ai citit.Doftorul bun =tiin\a ]n cap, iarierbile ]n c`mp le are.E bine s[ fii ]nv[\at, dar =iumblat.E bine s[ ]nve\i chiar de ladu=mani.F[r[ silin\[ nu-i =tiin\[.}nva\[ de mititel, c[ \i-a fi maiu=urel.}nv[\[tura dat[ r[u se sparge]n capul t[u.}nv[\[tura e cea mai bun[avu\ie.}nv[\[tura e lumin[ ce-\i facevia\a mai senin[.}nv[\[tura mintea ]mbog[-\e=te, iar ne=tiin\a o s[r[ce=te.}nv[\[tura nu se c`=tig[ cubani, dar se c`=tig[ cu ani.}nv[\ul are =i dezv[\.}nve\i ]nv[\`nd pe al\ii.La un car de ]nv[\[tur[ e bun[=i o lingur[ de minte.La un car de ]nv[\[tur[ trebuiezece care de minte.Lesne e a ]nv[\a, greu aface.Mai multe =tie Stan P[\itul,dec`t to\i c[rturarii.M`na care nu =tie s[ scrie d[vina pe creion.Me=te=ugul cere vreme =i]nv[\[tura r[bdare.

    Me=te=ugul vreme cere, nuse-nva\[ din vedere.Multe gre=e=ti, multe ]nve\i.Mult umbli mult ]nve\i.N-am ]nv[\at carte, =i tot amm`ncat s[rat.Nevoia ]nva\[ pe om =i nuiauape copil.Nimenea nu poate s[ zic[:acum le =tiu pe toate.Nimeni nu se na=te ]nv[\at.Nu c`te =tii, ci cum le =tii.Nu cine tr[ie=te =tie multe, dacine ]nva\[.Nu e ]nv[\at cel ce cite=te, cicel ce =tie ce cite=te.Nu e omul niciodat[ b[tr`n,c`nd e vorba de ]nv[\[tur[.Nu e orfan cel f[r[ tat[ =if[r[ mam[, ci cel f[r[ ]n-v[\[tur[.Nu e r[u omul s[ =tie.Nu ]nv[\[m pentru =coal[, dar]nv[\[m pentru via\[.Nu s[ gr[ie=ti, ci cum s[gr[ie=ti s[ te sile=ti a ]nv[\a.Oamenii cei buni te-or ]nv[\as[ duci ap[ =i cu ciurul.O carte aleas[ e un bunprieten.Om cu carte.Omul care =tie carte, de toateare parte.Omul c`t tr[ie=te ]nva\[ =i totne]nv[\at moare .

  • 58

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    Omul f[r[ ]nv[\[tur[ e cap[m`ntul f[r[ ud[tur[.Omul ]nv[\at are stea ]nfrunte.Omul ]nv[\at, dar nep[\it, eca pu=ca f[r[ praf.Omul ]nv[\at poart[ ]ntot-deauna averea cu d`nsul.Omul ne]nv[\at e ca un copacne]ngrijit.Omului cu ]nv[\[tur[ ]i curgemiere din gur[.P`n[ nu dai cu capul de to\ipere\ii, nu te ]ndrep\i.Poart[ condei la ureche, ca s[se ar[te ]nv[\at.Practica bate gramatica.Precum apa inima \i-o r[-core=te, a=a =i ]nv[\[turamintea \i-o limpeze=te.R[d[cina ]nv[\[turii e amar[,dar rodul ei e dulce.S[ ]nve\i pentru tine, dar s[=tii =i pentru al\ii.S[ nu te ru=inezi a ]nv[\a ceva=i de la cel mai mic.+coala este locul unde ]\i \e=inorocul.+coala face omul om =-altoiulpomul pom.+i cel ]nv[\at moare ne]n-v[\at.+tie carte p`n[ la genunchiulbroa=tei.

    +tie multe, dar m[runte.+tie =i el o m`n[ de carte =-unsac de minciuni.+tiin\a este hrana sufletului.+tiin\a f[clia adev[ruluieste.Toat[ lumea este o =coal[.Toat[ lumea s[ te ]nve\e, dardin minte s[ nu-\i ie=i.Ucenicul vrea s[ ]nve\e pedasc[l.Unde =coala se ive=te, p[-m`ntul se-mbog[\e=te.Vorbele pl[cute ]nmul\esc]nv[\[tura.Vremea ]nva\[ pe cei ce n-au]nv[\[tur[.

    }N|ELEPCIUNE,SOCOTEAL{, MINTE

    (tematic[ unitar[ =i mixt[,combinat[ cu alte

    elemente)

    A avea clavir la cap.A avea glagore ]n cap.A avea gr[un\e ]n dohotni\[.A avea mintea lui Solomon.A avea un car de minte.A avea un ochi dup[ ceaf[.A fi ascu\it la minte.A fi copt la minte.A fi cu scaun la cap.

    CUPRINS

  • 59

    Omul

    A fi cu stea ]n frunte.A fi ]n toat[ mintea.A fi om cu bour ]n frunte.Capul iscusit la vreme denevoie se cunoa=te.Cel ]n\elept ]nva\[ din ]n=e-l[ciunea cea dint`i.Chibzuin\a e sor[ cu iscu-sin\a.Cine are minte, nu se ames-tec[ ]n g`lceava altora.Cine p[gube=te, se ]n\elep-\e=te.Cugetul bun e cea mai moalepern[.Cugetul curat nici se d[, nicise ia.Foaie verde-a bobului, scum-p[-i mintea omului.Gura ]n\eleptului c`nd sedeschide, tu ]nchide pe a ta.Inima ]n\eleptului e ]n limb[=i a nebunului ]n gur[.}n\eleptul adun[ =i prostulrisipe=te.}n\eleptul f[g[duie=te =i nebu-nul trage n[dejde.}n\eleptul ]nv`rte=te de =apteori limba ]n gur[ ]nainte de avorbi.}n\eleptul tace =i face.La un car de minte e bine s[fie =i un dram de noroc.

    Mai mult[ ]n\elepciune g[se=ti]n fe\ele cele ur`te, dec`t ]ncele frumoase.Mintea domne=te, mintea mp[-r[\e=te.Mintea nu-i dat[ tuturor.Ochii ]n\eleptului v[d maideparte.Omul ]n\elept face ce poate,nu ce vrea.Omul ]n\elept ]=i cump[r[vara sanie =i iarna c[ru\[.Omul p`n nu p[time=te, nu semai ]n\elep\e=te.P[\ita mult e priceput[.Pe omul umblat nu-l po\iam[gi.Prea mult[ minte stric[; preapu\in[ nu-i bun[ de nimic[.Socoteala deas[ e fr[\ie-aleas[.Un om de=tept face c`t doi.

    FRUMUSE|EA FIZIC{

    A avea (fi cu) obraz sub\ire.A avea pe (a fi plin de) vino-n-coace.A fi ca o rohm[ncu\[.A fi ca o z`n[.A fi coz de frumoas[.A fi frumoas[ de s-o sorbi]ntr-un pahar de ap[.

    CUPRINS

  • 60

    Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti

    A fi frumos ca un crai.A fi frumos ca un irod.A fi frumos ca un p[un.A fi frumos ca un soare.A fi pl[cut ca o gr[din[.A

of 271/271
Embed Size (px)
Recommended