+ All Categories
Home > Documents > DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti...

DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti...

Date post: 29-May-2018
Category:
Upload: phammien
View: 226 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
271
Transcript
Page 1: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean
Page 2: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

DIC|IONAR DE PROVERBE+I ZIC{TORI ROM~NE+TI

Alc[tuire, prefa\[Grigore BOTEZATU =i Andrei H}NCU

Page 3: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cuConcep\ia grafic[ a colec\iei: Vladimir Zmeev

Coperta: Isai Cârmu

REFERIN|E ISTORICO-LITERARE:

Mihai Eminescu, Marin Buga,George Co=buc, Ion Constantin Chi\imia,

Valeriu Ciobanu, Pavel Rux[ndoiu,Efim Junghietu, Vasile Coroban, Nicolae Dabija, Tamara Ursu.

Page 4: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean
Page 5: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

Editura „Litera Interna\ional“O.P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Româniatel./fax (01) 3303502; e-mail: [email protected]

Grupul Editorial „Litera“str. B. P. Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova

tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61;e-mail: [email protected]

Difuzare:S.C. David D.V. Comprod SRL

O.P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Româniatel./fax +(01) 3206009

Libr[ria „Scripta“str. +tefan cel Mare 83, mun. Chi=in[u, MD-2012,

Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987

Prezenta edi\ie a ap[rut în anul 2001 în versiune tip[rit[=i electronic[ la Editura „Litera Interna\ional“

=i Grupul Editorial „Litera“.Toate drepturile rezervate.

Editori: Anatol =i Dan Vidra=cuRedactor: Petru Ghencea

Tehnoredactare: Tatiana Chilimaru, Valentin Banaru

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[uComanda nr. 11055

CZU 398.9(038)D 39

ISBN 973-99869-2-7 © LITERA INTERNA|IONAL, 2001ISBN 9975-74-334-X © LITERA, 2001

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

Dic\ionar de proverbe =i zic[tori române=ti/ alc[t., pref. de Grigore Botezatu=i Andrei Hâncu; col. ini\. =i coord. de Anatol =i Dan Vidra=cu. – Bucure=ti;Ch.: Litera, 2001 (Combinatul Poligrafic). – 272 •p• – (Bibl. =colarului, serie nou[,nr. 204)ISBN 973-99869-2-7ISBN 9975-74-334-X398.9(038)

Page 6: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

CUPRINS

Prefa\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

UNIVERSUL, NATURA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Spa\iul cosmic, corpuri cere=ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Cerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Soarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Stelele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12P[m`ntul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

Spa\iul ordinar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Timpul, anotimurile, vremea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Fenomene atmosferice, geografice, climatice etc. . . . . 20Roci, metale, minerale.=.a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Flor[, faun[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Arbori, arbu=ti, erbacee etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Plante de cultur[. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Animale, p[s[ri, etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

OMUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Omul ]n general, b[rbatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Lumea, societatea (tematic[ unitar[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Femeia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Fizicul uman (p[r\ile corpului — tematic[ unitar[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49P[r\ile corpului (tematic[ complex[) . . . . . . . . . . . . . 51Cinste, onestitate (tematic[ unitar[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55}nv[\[tur[, =tiin\[ de carte (tematic[ unitar[

Page 7: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

=i mixt[,combinat[ cu alte elemente). . . . . . . . . . . 56}n\elepciune, socoteal[, minte (tematic[ uni- tar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Frumuse\ea fizic[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Vorb[ bun[, chibzuin\[, t[cere (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . 60S`rguin\[, h[rnicie (tematic[ complex[) . . . . . . . . . . 61Vitejie, t[rie, vrednicie, d`rzenie (tematic[ pur[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . 61Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61St[p`nire de sine, r[bdare, cump[tare (tematic[ simpl[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . 63Calit[\i pozitive (tematic[ diferit[) . . . . . . . . . . . . . . . 64Calit[\i negative — vicii, cusururi (tematic[ unitar[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Be\ia (tematic[ simpl[ =i combinat[ cu alte elemente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Lene, tr`nd[vie (tematic[ direct[ =i indirect[) . . . . . . 69Fric[, la=itate, sl[biciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Grab[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74}nd[r[tnicie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74}ng`mfare, fal[, l[ud[ro=enie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75L[comie, poft[ f[r[ m[sur[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75Lingu=ire, viclenie, =iretenie, slug[rnicie . . . . . . . . . . 77Obr[znicie, neobr[zare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77A fi de ru=ine, de r`s . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77S[r[cie spiritual[ (a duhului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Surzenie, orbie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Tr[dare, v`nzare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Uitucie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Minciun[, neadev[r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Nechibzuin\[, nepricepere, nesocotin\[, ne=tiin\[ (tematic[ direct[ =i indirect[) . . . . . . . . . . . . . . . . 81Nebunie, prostie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Risip[, iroseal[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89R[utate, ur[, g`lceav[, zaviste, invidie. . . . . . . . . . . . 90Vorb[rie, flec[real[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92T`lh[rie, ho\ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

Page 8: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

Zg`rcenie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Calit[\i negative (tematic[ diferit[) . . . . . . . . . . . . . . 97Calit[\i negative =i pozitive (tematic[ mixt[) . . . . . . . 97

ACTIVIT{|ILE OMULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

Munc[, meserii, ]ndeletniiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Fenomenologie artificial[ (creat[ prin munc[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Locuin\a (casa), p[r\ile ei (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112}mbr[c[mintea (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . 113Aimenta\ia, masa (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115St[ri psiho-fiziologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

M`nie, sup[rare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Fric[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Foame, sete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120S[n[tate, boal[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

Via\a (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . 125Moartea (tematic[ unitar[ =i mixt[) . . . . . . . . . . . . . 126Via\[, moarte (tematic[ mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . 129Rela\ii de rudenie (tematic[ simpl[ =i complex[ etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130Istorice, istorico-sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

Patriotice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Juridice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Dreptate, nedreptate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Adev[r, neadev[r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Filozofice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

Apartenen\[ etnic[, rela\ii etnice . . . . . . . . . . . . . . . 145Rela\ii sociale de clas[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146

S[r[cie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Bog[\ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153S[r[cie, bog[\ie (melanj) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155

FILOZOFIE, RELIGIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Credin\e, supersti\ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157

Page 9: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

Norocul, partea, soarta etc. (nediferen\iate) . . . . . . . 157P[catul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Mitologie precre=tin[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Mitologie ebraico-cre[tin[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160S[rb[tori religioase (cre=tine, musulmane, =. a.) . . . 160Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Sfin\i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162}ngeri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Rai, iad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Cele sfinte (tematic[ mixt[) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163Dracul (diavolul) (tematic[ nediferen\iat[) . . . . . . . 164Biserica, cele biserice=ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Cele umane ]n tangen\[ cu credin\a (jurispruden\[, lege dogmatic[) . . . . . . . . . . . . . . . 170

RELA|II, SITUA|II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

Posibile, imposibile, probabile, improbabile. . . . . . 228Pove\e, sfaturi, ]ndemnuri =. a.. . . . . . . . . . . . . . . . . 229Concluzii, sentin\e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235

Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242

Bibliografie selectiv[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266

Page 10: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

7

— Prefa\[ —

Colec\ii consacrate paremiilor sunt destul de numeroase. Începândcu cele ale lui Timotei Cipariu, Iordache Golescu, Petre Ispirescu,I. C. Hin\escu =i continuând cu cea capital[, în 10 volume, a lui IuliuZanne, urmate de altele ale lui C.B[rbulescu =i Gh. Ghi\[, MonicaRahmil, I.- A. Candrea, Tudor Vianu =i, în fine (ca s[ nu le enumer[mpe toate), cele ale lui Efim Junghietu, George Muntean =. a. (vezi listabibliografic[). Majoritatea ]ns[ sunt destinate cititorului de mas[,„pentru to\i“, mai rar num[r`ndu-se printre ele ni=te voluma=e destinateelevilor =colii de cultur[ general[. F[r[ ]ndoial[, este un merit mare alalc[tuitorilor, mai ales al celor care s-au str[duit s[ cuprind[ exhaustivmaterialul paremiologic.

Dar, uneori, c`nd e vorba de nivelul =i interesele =colii, str[duin\a dea cuprinde totul este adesea ]n detrimentul procesului educa\ional,didactic. Aici, ca s[ folosim =i mai la figurat ni=te paremii de felul „Atrece (]ntrece) m[sura“, „L[comia stric[ omenia“ =. a., are loc pe ici, pecolo =i ]nc[lcarea normelor bunului-sim\. Mai concret vorbind, colec\iilemari includ =i unit[\ile textologice, variantele paremice licen\ioase, cusensuri indecente ori confuze etc., ce sunt greu de ]n\eles, sau nu sunt]n favoarea bunei educa\ii a elevilor.

Scopul edi\iei de fa\[, limitat[ ca volum (cuprinde doar lamuraparemistic[), este tocmai de a da =colarului o lectur[ bun[, moral =i etics[n[toas[. Deci, s-a urmat principiul proverbului „Mai bine mai pu\in,dar mai bun“.

Paremiile sunt aprecieri universal morale, etice care reflect[, legife-reaz[ nescris morala, etica uman[, ]n general umanitatea. Dar,obiectul lor este nu numai omul cu calit[\ile sale fizice, lumea sainterioar[, spiritual[ etc., ci =i lumea ]nconjur[toare (fenomenologianatural[) =i uman[, social[, pe care creatorul popular o reprezint[obiectiv (realist) sau/=i imaginar. Acesta este specificul axiologic alparemiilor. }n epoca preistoric[ omul nu se concepea ca ceva aparte deNatur[, de fenomenologia ei ]nsufle\it[ =i ne]nsufle\it[ (neanimat[).Totul era, la nivelul prereligiei, personalizat (personificarea ini\ial[ce nu este ]nc[ o religie). Omul vedea fenomenele din jur ca pe sine

PREFA|{

CUPRINS

Page 11: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

8

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

]nsu=i (pentru el copacii, animalele etc. vorbeau, sim\eau, doreau =. a. m. d.).A=a se face c[ agen\ii paremiilor sunt adesea anume fenomenele Naturii,iar omul se raporteaz[ la aceste fenomene, la calit[\ile lor, ca =i la celecreate artificial prin munc[; orice paremie se refer[ ]ns[ figurativ laspiritualitatea uman[. De aceea se disting urm[toarele niveluri alereflect[rii ]n paremii: Natura cu spa\iul mare (cosmosul, corpurilecere=ti — Soarele, P[m`ntul, Luna etc.) =i spa\iul ordinar(dimensiunile mici spa\iale ale activit[\ii animale, umane etc.); timpulmare (ve=nicia, anul, anotimpul, ziua, noaptea =. a.) =i timpul ordinar(c`t se f[cea o ac\iune ordinar[ etc.) cu clasele interne: anima —animal, organism vegetal — organism vegetal, om — animal, om —organism vegetal, fenomen ne]nsufle\it — fenomen ]nsufle\it, om —fenomen ne]nsufle\it =. a., om — om (=i om — societatea uman[ —comunitatea) — rela\iile umane acute =i ordinare, om — fenomen(spiritual sau material) creat de om, fenomene imaginare mitice,mistice (credin\e, supersti\ii, spirite, idoli, zei, religii =. a.), cele sfinte(biseric[, preo\i, diaconi, dasc[li, preotese etc.).

}n sferele creativit[\ii etnofolclorice formele mixte — de tranzi\ie,sintetice sunt, adesea, mai numeroase dec`t cele unitare ca tematic[,sens. Depinde =i de alt factor: este proverbul dat sau altul ]n proces deafirmare, cre=tere sau declin (e un rest, o reminiscen\[ =. a.). S[zicem, forma „De c`nd H`ncu =i P[m`ntu“, „La moara H`ncului“(zic[tori) au un singur sens (sunt monovalente: arat[ un raport detimp ]n trecut), pe c`nd proverbul „Vod[ da, iar H`ncu ba“ este bivalent— are dou[ nuclee tematice =i dou[ valori semantice: istoric[ =i social[— doi agen\i isotrici neordinari se v[d implica\i ]n colizie la cele dou[niveluri — temporal (fondalul istoric) =i social (conflictul dintre Vod[=i boierul r[sculat la 1672 Mihalcea H`ncu cu tovar[=ii s[i de lupt[).

Pornind de la principiul naturalului, paremistica se refer[ ]n liniilecele mai mari la urm[toarele sfere: Natura — Natura (fenomenele ei)nemistificat[, omul — Natura vie =i ne]nsufle\it[, nemistificat[, omul— omul =i societatea uman[, omul =i fenomenele create de el (lumeauman[ creat[ prin munc[ =. a.) — raporturi, ac\iuni, lucruri etc.,omul — divinitatea (cele sfinte cu fenomenele specifice sociale), aiciimpun`ndu-se coraportate la fenomenologie rela\iile, preocup[rile =icalit[\ile moral-etice umane. }n acest plan se deosebesc o serie de temeobiectuale, naturale ce \in de fenomenologia natural[ (tematicafenomenal[): „Pe=tele mare ]l ]nghite pe cel mic“, „R`urile mari le]nghit pe cele mici“ etc., ca =i alt[ serie de nuclee tematice „sociale“ ]nsensul larg al cuv`ntului): erotice, istorice, juridice, filozofice, familiale=i propriu-zis sociale (]n sensul ]ngust al cuv`ntului: despre lupta de

Page 12: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

9

— Prefa\[ —

clas[, inegalitatea social[ — s[r[cie, bog[\ie etc., apartenen\a de clas[,lupta iobagilor, =erbilor, haiducilor, r[zmeri\e, r[scoale, r[zboaie etc.;tot aici la sfera rela\iilor-atitudinilor sociale ]n sens larg se al[tur[tematica „personal[“ (c`nd pricina metehnei moral-etice depinde de]ns[=i persoana vizat[) ca =i tematica cea numenal[ (apocrific[) — unaspect al activit[\ii umane proiectate ]n ascendent — eshatologic (evorba de toate cele sfinte: deiste, antideiste, credin\e, supersti\ii, mitologii,religii, clericale, anticlericale).

O alt[ sfer[ o alc[tuie=te tematica calit[\ilor fenomenelor naturaleumane: pozitive, negative, corporale, spirituale. De regul[, aceast[tematic[ =i semantic[ circul[ mai rar ]n forme unitematice,unisemantice, de=i chiar acestea sunt numeroase, ]n temei fiindpolitematice — polisemantice.

Dup[ apartenen\a etnic[ deosebim paremii: a) rom`ne=ti; b) de]mprumut, adaptate din fondul popoarelor vecine, din cel interna\ional;c) zonale (locale) rom`ne=ti; d) generale rom`ne=ti etc.; e) zonal-interna\ionale;f) general umane.

Termenul parimie (paremie), parimii (paremii) vine de la elenulvechi paroimia, adic[ proverb, av`nd derivatele paremiologie —=tiin\[ despre paremii, paremistica — totalitatea paremiilor, uneori]ns[ aceast[ form[ fiind =i cu sensul de paremiologie. Termenul proverbvine din latinescul proverbium =i este de baz[, d`nd =i derivate localerom`ne=ti: proverbial etc. Termenul zic[toare vine de la verbul azice (lat. dicere, fiind =i el de baz[). De baz[ este =i termenul zical[,zicale ce consemneaz[ la un nivel mai general proverbele, zic[torile =.a. ca specii luate ]mpreun[ (cu sens de zicere).

Exist[ =i o cantitate de termeni colaterali (laterali) =i care-s secundaride origine popular[: vorbe, voroave (orig. necunoscut[), vorbe vechi(vorbe + lat. veclus), vorbe cu t`lc (vorbe + v. slav ÒÀLKÚ), vorbeproaste, adic[ simple, din popor (verb + v. sl. ÏÐÎÑÒÚ), cuvinteadev[rate (lat. conventum + ad. deverum); este cam echivoc[sintagma povestea vorbei aplicat[ de Anton Pann, ea nedesemn`ndstrict expresia adev[rat[ „vorba ceea“, deoarece termenul poveste aicie arhaic ca sens =i de uz local.

Alt[ serie de termeni desemneaz[ ni=te structuri apropiate de proverb:maxim[, aforizm, sentin\[, adagiu, pov[\uire, asem[nare,idiotism ce au respectiv urm[toarele origini (fr. maxime, gr. ¡for¯xw¡for¯xw¡for¯xw¡for¯xw¡for¯xw+ suf. –c¨m¨s+ suf. –c¨m¨s+ suf. –c¨m¨s+ suf. –c¨m¨s+ suf. –c¨m¨s; polon. powodca — conduc[tor; lat. sententia; lat.adagium; lat. assimilare); fr. idiotisme, toate ]nsemn`nd contexte,exprim[ri scurte, compacte cu sens figurat (ales), destinat conduiteietice, morale. }n mare parte ace=ti termeni sunt sinonimi. Maxim[

Page 13: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

10

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

]nseamn[ =i aforism, sentin\[, ca =i pova\[. La fel e =i cu alte nume:pova\[, idiotism. Asem[narea este o compara\ie =. a.

Mai sus s-a vorbit doar ]n treac[t despre structura proverbului =izic[torii. Proverbul este o structur[ bimembr[, const`nd dintr-oconstatare („cine se scoal[ de diminea\[“) =i o concluzie-apreciere(„departe ajunge“). Proverbul este un ra\ionament complet, av`ndsubiect =i predicat, zic[toarea este o concluzie-apreciere, un ra\ionamentaxiomatic („I-a c`ntat cucul“) dat f[r[ constatarea expus[ aparte.Zic[toarea este totul: =i constatarea =i concluzia date ]ntr-un membru=i nu ]n doi (mai concis).

La fel formele compozite maxima, sentin\a, pova\a =. a. au ostructur[ complex[ ca =i proverbul. Se apropie adesea de zic[toareasem[narea.

Proverbele, zic[torile (zicalele) sentin\ele, pove\ele, maximele, oricarear fi originile lor (populare sau culte, c[rtur[re=ti) sunt specii morali-zatoare-etice (]n ultim[ instan\[). De aici pe prim plan se plaseaz[esen\ele calitative spirituale — (moral-etice) =i aprecierile date direct(mai rar) =i mai adesea figurativ, exprimate poetic cu ajutorul unorfiguri cum este alegoria, simbolul, compara\ia, metafora etc.

Alc[tuitorii

Page 14: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

11

— Prefa\[ —

Proverbul l-a n[scut omul priceput

Page 15: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

12

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

SPA|IUL COSMIC,CORPURI CERE+TI

CERUL

C`nd s-a lipi cerul de p[-m`nt.Cerul curat de tr[snet nu seteme.Cerul limpede tr[snete nuaduce.Doar[ nu s-a f[cut gaur[ ]ncer.

SOARELE

A apuca luna cu m`na =isoarele cu picioarele.A c[uta pete ]n soare.A se uita ca la soare.Astup[ soarele cu degetul.A-=i lep[da soarele cojocul.A trecut soarele de amiaz[.Dup[ ce apune soarele, laud[ziua.E loc sub soare pentru to\i.}i mai cald soarele c`ndr[sare, dec`t c`nd asfin\e=te.R[sare soarele ]n toat[ ziua,dar nu se =i vede ]ntotdeauna.

S[ n-ating lunaCu m`na,Nici soareleCu picioarele!Se uit[ soarele ]nd[r[t, sestric[ vremea.Soare cu din\i.Soarele, c[-i soare, =i nupoate ]nc[lzi toat[ lumea.Soarele, de e soare, =i tot nupoate lumina toate v[ile.Soarele ]nc[lze=te =i pe buni=i pe r[i.Soarele nu r[sare numaipentru un om.Soarele nu st[ ziua la amiezi.Soarele r[sare, chiar dac[ nuc`nt[ cuco=ii.+i tina luce=te c`nd soarele oizbe=te.Unde nu intr[ soarele, intr[boalele.Va r[s[ri soarele =i pe uli\anoastr[.

STELELE

C`te-n lun[ =i ]n stele.Sus stele, jos stele,S[r[cu\a piele.

UNIVERSUL, NATURACUPRINS

Page 16: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

13

— Universul, natura —

P{M~NTUL

A mo=teni p[m`ntul.Ca de la cer la p[m`nt.C`t e lumea =i p[m`ntul.De c`nd ]i lumea asta =ip[m`ntul.}n p[m`ntul negru se facep`inea alb[.Numai p[m`ntul astup[ guraflecarului.P[m`ntul bun roade buneaduce.P[m`ntul te na=te, p[m`ntulte cre=te, p[m`ntul te mis-tuie=te.P[m`ntului bun pu\in[ ap[ ]itrebuie.S[ nu simt[ nici p[m`ntul.

SPA|IUL ORDINAR

A apuca calea.A apuca c`mpii.A ie=i la liman.A-i fi peste m`n[.A lua c`mpii.A se duce unde a dus surdulroata =i mutul iapa.A se duce unde a ]n\[rcatdracul copiii.A-=i lua valea.A umbla =apte hotare.Bate toba ]n Moldova+i s-aude la Craiova.

Calea b[tut[ este cea maiscump[.

Calea de mijloc e cea maibun[.C`nd aveam locul, n-aveammijlocul; acum c[ am mijlo-cul, ]mi lipse=te locul.C`t ai da cu pra=tia.

C`t ajungi (dai) cu pra=tia.

C`t bate pu=ca.De o po=t[.

De unde a ]ngenuncheat racul=i a b[ut ap[.De unde alergi, d-acolo m[-n`nci.Drumul cunoscut pare c[-i maiscurt.}ncetul cu ]ncetul departeajungi.Nici la deal, nici la vale.Nu-i cap[tul p[m`ntuluiaici!P`n[ ]n p`nzele albe.Peste nou[ m[ri =i nou[ \[ri.Se f[cuse dealul vale =i valea=es.Strig[ de la munte s[-l aud[de la Dun[re.Unde dai =i unde crap[!Unde e a\a mai sub\ire, acolose rupe.Unde e hoitul, acolo se adun[corbii.

CUPRINS

Page 17: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

14

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Unde g`nde=ti =i unde ni-mere=ti.Unde-i c[p[strul, acolo-i =icalul.Unde ]mbl[ c`inii cu covrigi]n coad[.Unde ]nsereaz[, acolo doarme.Unde nu-i lac, nu-s broa=te.Unde nu te doare, nu te legi.Unde o m[n`nc[, acolo oscarpin[.Unde scuip[ un sat, umbl[ omoar[, dar unde un om, seusuc[.Unde =i-a ]n\[rcat dracucopiii.Unde topor nu taie.

TIMPUL, ANOTIMPURILE,VREMEA

A ajunge (veni) la spartult`rgului.A c[dea o iarn[ grea.A c[uta ce n-a pierdut (ziuade ieri).A c[uta ziua de ieri.Acu’ nu c`nt[ cucul, ci url[lupul.Adun[ vara, ca s[ ai iarna.A face din iarn[ var[.A fi de o sam[ cu t[tucat[tuc[i.

A intrat Alba ]n sat.A intrat Murga ]n sat.Ai sc[pat vremea, ai sc[patroada.A ]mbla ziua cu lum`narea.A ]nsera f[r[ vreme.Am`narea e ho\ul timpului.An s-a ars =i estimp sufla.A nu fi de ieri-alalt[ieri.Anul cu zilele nu intr[ ]ndesagi.Are s[ ne ]ntrebe iarna ce amf[cut vara.A se culca o dat[ cu g[inile.A se l[sa o iarn[ mosc[-leasc[.A se scula cu noaptea ]n cap.A t[cut cucu, a trecut vara.A trecut Alba dealul.A-\i p[rea ziua ceas =i ceasulclip[.A veni la sp[latul str[chi-nilor.A venit luna r[pciuni,S-a=az[ \iganii pe t[ciuni.Azi aici, m`ine-n Foc=ani.Bun[ ziua-n toat[ ziua.Ca vremea nici un dasc[l maibun.C`nd a c`ntat cioc`rlia, s[ fieplugul ]n brazd[.C`nd a cre=te iarb[-n barb[.

CUPRINS

Page 18: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

15

— Universul, natura —

C`nd a cre=te p[r ]n palm[.

C`nd a da lapte din piatr[.C`nd a face plopul mere =ir[chita vi=inele.C`nd a fi bunica fat[ mare.C`nd a ninge =i-a tuna.C`nd a pica frunza de pebrad.C`nd a ploua cu covrigi.C`nd a prinde m`\a pe=te.C`nd arde moara, =i =oareciise pr[p[desc.C`nd a sta oul ]n cui.C`nd c`nt[ coco=ul, se scoal[mo=ul.C`nd corabia se ]neac[, =oa-recii fug.C`nd dai, c`nd nu iei.C`nd doarme =i p[m`ntul subom.C`nd e minte, nu se vinde.C`nd e br`nz[, nu-i b[rb`n\[.C`nd este ]n sac, este =i pemas[.C`nd gr[iesc femeile la izvor,s[ =tii c[-i drept.C`nd iese urzica, se las[furca.C`nd ]i bine de tr[it, atunciam ]mb[tr`nit.C`nd ]nfloresc salc`mii, numai bate bruma.C`nd ]nflore=te m[rul, atuncis[ ]ncepi a ara.

C`nd la str`ns ]i vreme bun[,p`ine mult[ se adun[.C`nd mai bine, c`nd mair[u,P`n’ ajungi ]n pop`rn[u.C`nd mi-o cre=te iarb[-nbarb[.C`nd mi-o cre=te p[r ]n c[l-c`ie.C`nd moare ciobanul, se]mpr[=tie oile.C`nd nici nu g`nde=ti, atuncite tr`nte=te.C`nd o face salcia mere =ir[chita p[tl[gele.C`nd o fi o boab[ de mei

=apte lei,Atunci se satur[ copiii t[i.C`nd o prinde m`\a pe=te,+i coada de urs o cre=te.C`nd or ]nflori c[p=unileiarna.C`nd or zbura porcii.C`nd pleci la drum, =tii, darc`nd ai s[ te ]ntorci, nu po\ichiti.C`nd plou[ ]n luna mai,plugul ]i de aur.C`nd puterea se sf`r=e=te,Inima la ce sluje=te?C`nd seac[ lacul, se vedepe=tele.C`nd se b[teau oamenii culipii peste gur[.

Page 19: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

16

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

C`nd se culc[ gr`ul, se scoal[st[p`nul.C`nd se ]nsoar[, nu-i demoar[.C`nd se las[ cea\a jos,Este semn de timp frumos.C`nd se rupe o verig[, totlan\ul se desface.C`nd se va putea face bort[ ]nap[.C`nd se vede satul, nu maitrebuie c[ru\a.C`nd s-o ]ntoarce Oltu ]na-poi.C`nd s-o mai face mama fat[mare.C`nd s-o mai ]mpreuna malul[sta cu cel[lalt.C`nd s-or roade furcile p[-m`ntului.C`nd =i apele dorm.C`nd te doare p`n’ la os, ui\is[ mai vorbe=ti frumos.C`nd tragi clopotele la Hotin,s-aude la Ismail.C`nd untdelemnul se ispr[-ve=te, candela se istove=te.C`nd va cre=te la cai coarne.C`nd va ]nverzi t`njala.C`nd va ]nvia bunica.C`nd vine apa la gur[,Toate trec peste m[sur[.C`nd vor ]nvia mor\ii.

C`t ai aprinde un chibrit.C`t ai sc[p[ra din amnar.C`t (cum) ar bea o lingur[ deap[.Ce-am fost ieri nu sunt azi.Ceasul dimine\ii e aurulvie\ii.Ceasul pierdut nu-l ]ntoarceanul.Ce e ast[zi, m`ine nu e.Ce e ]nt`i, nu e pe urm[.Cine are vreme, s[ n-o piarz[.Cine ast[zi r`de, m`ine pl`n-ge, c[ vremea e nestatornic[.Cine caut[ vreme, pierdevremea.Cine-i vara la ogor, iarna estela obor..Cine se scoal[ mai de di-minea\[ (acela) ajunge maideparte.Cine =tie ce aduce noaptea =iziua?Cioc`rlia ne preveste=te pri-m[vara.Cum te-ai gr[bi, dar vremeatrece.Cump[r[ la timp =i vei aveala nevoie.Cu o floare nu se face prim[-vara.Cu o r`ndunic[ nu se faceprim[vara.

Page 20: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

17

— Universul, natura —

Cu vremea toate se fac bune.Cu vreme =i cu r[bdare =ifrunza de dud se face m[tase.Dac[ nu semeni p[pu=oii lavreme, pune melesteul pe foc.Dac[ nu \i se pleac[ \ievremea, pleac[-te tu vremii.

De c`nd cu potopul lui Noe.De c`nd cu moa=a Eva.De c`nd era lupul c[\el =im[garul vi\el.De c`nd lumea =i Ardealul.De c`nd mun\ii ca mu=u-roaiele =i copacii ca iarba.De c`nd ploua cu c`rna\i.De c`nd s-au l[rgit uli\ele,Au pierit credin\ele.De c`nd se b[teau ur=ii ]ncoad[.De c`nd se potcoveau pu-ricii.Dec`t la anul un bou, maibine ast[zi un ou.Dec`t niciodat[, mai bine mait`rziu.Dec`t o mie de ani r[i, maibine unul bun.Dec`t un an nicoval[, maibine trei zile ciocan.Decembrie m`ntuie anul, dar]ncepe iarna.De joi p`n[ mai apoi.Diminea\a poart[ aur ]ngur[.

Dup[ furtun[ vine =i vremebun[.Dup[ vreme rea, =i senin.E anevoie a nimeri vremea lavremea ei.Fata p`n[-i m[rita,Zile negre vei noda.F[urar cu frigul scoate din l[zic`=tigul.Fie iarna c`t de rece, numaiM[r\i=or de-ar trece.Fie iarn[, ori nu fie, numaiF[urar nu vie.Fie ori=ic`t de rece, numaiF[urar de-ar trece.Fie trei zile, cu cea de alal-t[ieri.G`nde=te de azi ce vei m`ncam`ine.Gre=eala unei clipe stric[bucuria zilelor de apoi.Ianuarie ]ncepe anul, dar ]imijlocul iernii.Iarna-i col\ de iad =i vara-i col\de rai.Iarna-i grea, om[tul mare, vaide omul care n-are.Iarna lui Sucil[ (+iu=il[).Iarna nu-i bun[ cu s[racii.Iarna se ]ndulcesc pereleacre.Iarna tot sperie vara, dar setope=te afar[.I-a venit vremea, dar nu i-avenit ceasu(l).

Page 21: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

18

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

}i cald de casc[ m`\ele.}i frig de crap[ oul corbului.}i ger de ]nghea\[ =i cenu=a ]nvatr[.}n august se v[d lunile de pestean.}nghea\[ =i apa-n cioc.}n luna lui R[pciuni vin copiiila t[ciuni.}ncet-]ncet departe ajungi.}ncetul cu ]ncetul pierzi tim-pul.}n noiembrie ]=i cump[r[ =isoarele cojoc.}ntoarce cojocul dup[ vreme.}ntru zadar te munce=ti noap-tea ziu[ s[ o faci.}n vremea cea mai bun[ iamantaua cu tine.}n vremea ninsorii se bucur[lupii.}\i ]nghea\[ (str`nge) c[ma=a]n spinare.La anul, c`nd a f[ta c`r-lanul.La b[tr`ne\e nu se mai prindeminte.La b[tr`ne\e se simte cine nus-a cru\at la tinere\e.La Cr[ciun se vede dac[-ibun[ nuca.La pa=tele calului.La sf`ntul a=teapt[.Lucrul de ast[zi nu se las[ pem`ine.

Lucrul la timp f[cut pre\uie=te]ndoit.Lunge=te-i, Doamne, boalap`n[ s-o coace poama.Mai bine tr[ie=ti pu\in =i binedec`t mult =i prost.Maiul alege, dac[ p[pu=oivom culege.Maiul e luna de primblarepentru cel ce-n pung[ n-are.Maiul este luna lui Traist[-nb[\.Martie uscat, prier ud, maiulpotrivit, fericit \[ranul care asem[nat.Mic=uneaua c`t de frumoas[,dar p`n[ ]n var[ nu \ine.Mult[ ap[ a trecut de-atunci.Mult[ z[pad[ — va fi road[.Nici c`t ai da ]n amnar.Nici c`t s[ orbeasc[ un =oa-rece.Noaptea toat[ vaca-i nea-gr[.Noapte cu soare nu s-a po-menit.Nu aduce anul c`t aduce cea-sul.Nu e praznic ]n toat[ s`m-b[ta.Nu-i toat[ ziua duminic[.Nu pierde vremea, ca s[ nu tepiarz[ =i ea pe tine.Nu se mai ]ngra=[ porcul ]nziua lui Ignat.

Page 22: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

19

— Universul, natura —

Nu-s vremurile sub c`rmaomului, da-i bietul om subc`rma vremii.Nu =tii diminea\a ce te a=-teapt[ seara.Om[tul, oprit iarna, d[ mul\isnopi vara.Orice lucru ]i bun la vremealui.O zi de prim[var[ hr[ne=te unan.P`n[ nu te love=ti cu capul depragul cel de sus, nu-l vezi pecel de jos.P`n[ nu vine prim[vara, nuse face var[.P[rul, c`nd albe=te,Inima se tope=te.Pe c`nd ploua cu c`rna\i =ilipii calde.Pe iarn[ n-o m[n`nc[ lupul.Pe secet[ mare ]i bun[ =igrindina.Prier f[r[ ploaie, cheful\[ranului moaie.Prier prie=te, dar =i jupe=te.Prim[vara-i mama noastr[.Prim[vara nu vine cu colaci]n coad[.Rabd[ un ceas =i vei tr[i unan.Rev[rsatul zorilor nu \inetoat[ ziua.S[ vii pe la noi c`nd a fipa=tele joi.

Scoal[-te de diminea\[, dac[vrei s[-\i lunge=ti via\a.+i-a g[sit vremea a \esep`nza.+i cea mai frumoas[ dimi-nea\[ are sear[ ]ntunecoas[.+i cu o floare =i cu zecePrim[vara tot se trece.Te-o ]ntreba iarna ce-ai lucratvara.Te vei la c`nd a ploua, te veiunge c`nd a ninge.Timpul care a trecut nu se mai]ntoarce.Timpul cump[r[ paiele =inevoia le vinde.Timpul face =i desface.Timpul ]nva\[ pe aceia ce n-au=coal[.Timpul pierdut nu se mai]ntoarce.Toamna se num[r[ bobocii.Toat[ ziua bun[ partea-=iadun[.Toate ]=i au vremea lor.Toate lucrurile trebuie s[ viela vremea lor.Toate-s cu timp =i cu soroc+i ru=inea la al ei loc.Toate-s numai p`n[ la ovreme.Trei zile treap[dul =i un ceaspraznicul.Un ceas diminea\a ]i c`t treidup[ amiaz[.

Page 23: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

20

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Un ceas la vreme face c`t omie la nevreme.Unde ]nsereaz[, nu ziueaz[, =iunde ziueaz[, nu ]nsereaz[.Un om nu-i o \ar[, o zi nu faceo var[.Va fi bine =i la var[ cald.Vara cine ]=i c`=tig[,Iarna nu se ]nc`rlig[.Vara-i str`ng[toare, iarna-im`nc[toare.Vara la umbr[ doarme.Vara-=i r`de ]n nas, iarna-=ipl`nge ]n gur[.Veacul ca un r`u, mereucurge la vale, da ]nd[r[tniciodat[.Vine toamna cea bogat[,de toat[ lumea l[udat[.Vine vara, te-nc[lze=te,Vine iarna, te r[ce=te.Vremea anevoie vine =i fugenumaidec`t.Vremea arat[ pe cel drept,precum =i pe cel nedrept.Vremea a tuturor dasc[l =i]nv[\[tor este.Vremea de vineri nu \ine.Vremea frumoas[ nu \inemult[ vreme.Vremea ru=inii nu e trecut[.Vremea str`nsului hot[r[=tesoarta anului.

Vremea toate le g[se=te =itoate le tope=te.Vremea pe toate le rostuie=te.Vremea vine, vremea trece.Vremea vremuie=te,Floarea se p[le=te.Vremea vremuie=te =i omul]mb[tr`ne=te.Vreme e a r`de,Vreme e a pl`nge.Z[pada ]ngra=[ p[m`ntul.Zilele nu intr[ ]n sac.Ziua bun[ mult[ vreme nu\ine.Ziua bun[ se cunoa=te dediminea\[.Ziua de azi n-o afli m`ine.Ziua mare, lum`nare nutrebuie.

FENOMENE ATMOSFERICE,GEOGRAFICE,

CLIMATICE ETC.

Apa c`nd se umfl[ =i pe mun\i]i cufund[.Apa c`t de mare vine, piatratot ]n vad r[m`ne.Apa, c`t de tulbure, tot stingefocul.Apa lin[ face mult noroi, iarcea repede =i pietrele le spal[.Apa lin[ mult te-n=al[.Apa lin[ rupe malul.Apa st[tut[ miroase.

CUPRINS

Page 24: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

21

— Universul, natura —

Apa trage la matca ei =i omulla teapa lui.Apa trece, pietrele r[m`n.Apa tulbure e bucuria pes-carilor.Apa, v`ntu =i gura lumii nu opo\i opri.Apa vine la matca ei.Ap[ limpede p`n’ nu vei vedea,Cea tulbure n-o lep[da.Apele line sunt ad`nci.Apele line sunt am[gitoare.Apele mari ]nghit pe celemici.Apele mici fac r`urile mari.Are s[ curg[ mult[ ap[ peg`rl[.Are s[ treac[ mult[ ap[ peDun[re.A se da dup[ v`nt.

A se sparge ghea\a.

A turna (ploua) cu g[leata.

C`nd apa se umfl[, =i dealuriafund[.

C`nd plou[, nimeni nu v`n-tur[.

C`t de mic[ pic[tura, =i totg[ure=te piatra.

Ceea ce v`ntul ne-aduce,cur`nd de la noi se duce.

Ce v`nt te aduce pe la noi?

Cine cade ]n g`rl[, de ploaienu se mai fere=te.

Cine seam[n[ v`nt, culegefurtun[.Cine se teme de brum[, s[ nus[deasc[ vie.Cu o pic[tur[ (stropitur[) deploaie p[m`ntul nu se moaie.Dac[ nu e ploaie, fie =i nin-soare.Dac[ nu plou[ ]n mai,Nu se m[n`nc[ m[lai.Dac[ nu =tii ce-i apa, nu te sui]n luntre.D`mbovi\a ap[ dulce,Cine-o bea nu se mai duce.D`mbovi\a, ap[ rece,Cine-o bea de dor ]i trece.De nu plou[, m[car picur[.De ploaie repede s[ nu tesperii.Dup[ furtun[ vine vremebun[.Din p`r[ie se face r`ul.Din v`nt a venit, ]n v`nt s-adus.Dup[ ploaie, =i c[ciul[ deoaie.Dup[ ploaie vine soare.Frig (ger) de crap[ pietrele.G`rla se ceart[ cu marea.Gerul Bobotezei.}n apa ]n care te scalzi, ]naceea te vei ]neca.}n ap[ lin[ te ]neci u=or.

Page 25: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

22

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

}i bate v`ntul ]n traist[.}i f[g[duie=te ce nu curge peap[.}i ger de crap[ pietrele.}l sufl[ v`ntul.}ntre doi mun\i este o vale.La p[m`ntul ud nu trebuie ap[mult[.La vale, =i-un firi=or de ap[vad ]=i sap[.Mai curge apa pe unde a maicurs.Munte cu munte se ]nt`l-

ne=te,Dar om cu om c`nd nici

g`nde=te.Muntele nu se teme de om[t.Norul, p`n[ nu se-ngroa=[,furtun[ nu aduce.Parc[ a tunat =i i-a adunat.Parc[ tot ]i plou[ =i ]i ninge.P`n[ nu plou[ nu se facciupercile.Pic[tura cea mai de pe urm[vasul g[ure=te.Pic[tura mic[ roade piatramare.Pic[tur[ cu pic[tur[ face laculmare.Ploaia care vine cu puteremare nu dureaz[ mult.Ploaia de diminea\[ e ca horade babe.

Ploaia din august r[core=tep[durea.Ploaia m[run\ic[ mult[ vreme\ine.

R`ul cel mic c`nd se vars[ ]ncel mare ]=i pierde numele.R`ul lin are ap[ afund[.

R`ul lin te ]neac[ cur`nd.+i v`nturile la vremea lor suntfoarte trebuincioase.

Toate apele ]n mare se vars[=i marea nu se mai umple.Tot o ap[.

Trecui balta, luai alta.Tun[ =i fulger[.

Umbl[ gonind v`nturile+i m[sur`nd c`mpurile.Unde vede g`rl[, ]nchideochii.

Va veni apa =i la moara mea.V`nt seam[n[ =i abur vasecera.

V`ntul aduce, v`ntul duce.V`ntul adun[ norii =i totv`ntul ]i risipe=te.

V`ntul aprinde focul =i tot el]l stinge.

V`ntul arunc[ =i pe cei maimari copaci la p[m`nt.V`ntul a\`\[ focul =i vorbaa\`\[ vrajba.

V`ntul bate, c`inii latr[.

Page 26: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

23

— Universul, natura —

V`ntul la p[m`nt n-arunc[buruieni, ci pe cei mai maricopaci.V`rtejul de v`nt adun[ ]m-prejur orice ]nainte g[se=te.Vijelia culc[ =i trestia, =istejarul.Vremea vine, vremea trece, azie cald =i m`ine rece.Udul de ploaie nu se teme.

ROCI, METALE,MINERALE +. A.

A nu se alege praful de...Aurul =i ]n glod str[luce=te.Aurul =i ]n gunoi, tot aurr[m`ne.De fierul r[u nici rugina nu selipe=te.Diamantul se taie cu dia-mantul.Fier pe fier ascute.Fieru-i fier =i tot ]l m[n`nc[rugina.Fierul c`t de tare tot se moaiela foc.Focul, c`nd se-ncinge, greu sestinge.Nu e aur tot ce str[luce=te.Nu tot ce str[luce=te ]i aur.Pe o\elul v`rtos rugina ]ltope=te.Piatra care se rostogole=tedin loc ]n loc nu prindemu=chi.

Piatra c`nd se rostogole=te,multe alte pietre tragedup[ ea.Piatr[ moale anevoie g[-se=ti.Rugina moale roade fierultare.+i aurul, c`t de cinstit, mur-dal`c ]ntr-]nsul tot s-a g[sit.+i fierul spuze=te ]n fa\asoarelui.

FLOR{, FAUN{

ARBORI, ARBU+TI,ERBACEE ETC.

A alege neghina din gr`u.A avea iarba fierului.A drege busuiocul cuiva.A fi busuioc de pus la icoa-ne.A fi ca m[tr[guna l`ng[trandafir.A fi lemn de tuf[.A pune floricele.A tr[i c`t trosne=te frunza ]nfag.A umbla frunza fr[sinelului.Auzi cum cre=te iarba.Buruiana cre=te =i ]n piatr[.Buruiana proast[ cre=te =i pepietre.

CUPRINS

Page 27: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

24

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Buruienile din sem[n[tur[ ]\iiau p`inea de la gur[.Ca iarba de leac.C`nd e un singur pelin pe ima=,de departe se vede.C`nd r[d[cina se usuc[,ramur[ verde pe copac nu semai urc[.C`te flori sunt pe p[m`nt,Toate se duc ]n morm`nt.Cei mai frumo=i ghiocei prinm[r[cini se g[sesc.Cine culege trandafiri trebuies[ se-nghimpe.Cine leap[d[ floarea nu simtemirosul ei.Copacul care sc`r\`ie nu cadedegrab[.Copacul c`nd se sf[r`m[,+i p-al\ii mici cu el d[r`m[.Copacul cu r[d[cini ad`nci nuse teme de furtun[.Copacul din v`rful munteluide orice v`nt se clatin[.Copacul dac[ ]nfrunze=te,umbre=te =i pe al\ii.Copacul mare nu se taie din-tr-o lovitur[ (a=chie).Copacul t[iat iar[ odr[s-le=te.Cu gogo=i de tuf[ nu se-negrescspr`ncenile.Cu un copac nu faci p[dure.Dac[ floarea \i-o p[ze=ti,Rod bun dob`nde=ti.

Dac[ p[durea n-ar da coad[securei, p[durea n-ar putea fit[iat[.De departe trandafir, de ap-roape bor= cu =tir.De flori de cuc.De la copacul c[zut =i babeleadun[ cr[cile.Din orice lemn nu se facebucium.Din stejar stejar r[sare.Dintr-un m[r[cine iese untrandafir =i adesea dintr-untrandafir iese un m[r[cine.F[r[ r[d[cini nici pelinul nucre=te.Fiecare pai are umbra lui.Floarea cea mai frumoas[,dac[ nu e c[utat[, se s[lb[-tice=te.Floarea, cum se deschide, sevede ce rod d[.Floarea, p`n[ n-o pui la nas,n-o cuno=ti ce miros are.Floare la ureche.Flori frumoase sunt multe, darnu toate au miros dulce.Florile trandafirului se scutur[,dar spinii r[m`n.Iarba ]n ograd[ e s[r[cie-ncas[.Iarba rea nu piere.}n cea mai bun[ gr[din[g[se=ti buruieni.

Page 28: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

25

— Universul, natura —

}n copacul f[r[ road[ nimeninu zv`rle cu pietre.Lemnul care se ]ndoie=te e maibun dec`t cel care se rupe.Lemnul str`mb focul ]l ]n-dreapt[.Mai mul\i m[r[cini dec`ttrandafiri.Nici salcia cerc de bute, nicinerodul om de frunte.Nici salcia pom, nici dez-m[\atul om.Nu e p[dure f[r[ usc[turi.Nu e trandafir f[r[ spini.Oric`t de nalt s[ fie copacul,frunzele cad tot pe p[m`nt.Orice lemn ]=i are viermeles[u.P[durea-i mare, dar securea-itare.P[durea nu se sperie de celcare pune multe lemne ]nc[ru\[.Pe l`ng[ lemnul uscat arde =icel verde.Plopul ]i ]nalt, dar umbr[ nuface.Plopul mare are =i crengiuscate.Pomul p[dure\ p[dure\e poa-me scoate.Pomul se cunoa=te din road[=i omul din minte neroad[.R[d[cina \ine crengile.

Salcia, c`t s[ c[zne=ti,Pom nu po\i s-o altoie=ti.Salcia nu se face pe dealuri..Sub copacul frumos mul\i sead[postesc.Sub frunza cea mai proast[,se g[se=te poam[ coapt[.+i stejarul ]i mare, dar ghindala porci o d[m.+i plopul e ]nalt, dar ]l spurc[ciorile.Tot copacul de la r[d[cin[ seusuc[.To\i copacii ]nfrunzesc, dar nuto\i dau roade.Trestia care se pleac[ v`n-tului, niciodat[ nu se fr`nge.

PLANTE DE CULTUR{

Adesea para cea mai bun[pic[-n gura porcului.Altoiul face pomul pom =i=coala omul om.Bobi\[ cu bobi\[ se umplesacul.Bob num[rat.Cire=ele trec, da’ obrazulr[m`ne.De m[rul cel copt se bucur[to\i.Din pomul bun road[ bun[ seface.Doar n-am m`ncat ceapa-cioarei.

CUPRINS

Page 29: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

26

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Fiecare gr[unte are f[in[, darare =i t[r`\[.Fructul, dac[ se desprinde depom, ]napoi nu se mai ]n-toarce.Fructul nu cade departe depom.La pomul l[udat s[ nu te ducicu sacul.Mai to\i copacii ]nfloresc, darnu to\i rodesc.Mare pagub[-n ciuperci.M[rul nu cade departe der[d[cin[.M[lura din gr`u se alege lar`u.M[rul cel frumos ]l m[n`nc[porcii.Merele putrede stric[ pe celebune.Merele se stric[ unul de laaltul.Nu e gr`u f[r[ neghin[.Nu o dat[ se altoie=te pomul=i se culege roada.Oric`t de nalt s[ fie copacul,frunzele tot pe p[m`nt cad.Para dup[ ce se coace trebuies[ caz[ (cad[).Para bun[ pic[-n gura scroa-fei.P[cat de floare c[-i ]n spini.Pe deasupra m[r frumos,da-n[untru vierm[nos.

Pentru frag[ =i frunza \i-edrag[.P-]ntre gr`u m[lura cre=te.Plopul c`t ]i de ]nalt =i tot ]lclatin[ v`ntul.Plopul e destul de mare, darpe d`nsul poame n-are.Plopu-i pomu-[l mai voinic,dar nu-i bun nici d-un otic!Plopul nu face pere, nicir[chita vi=inele.Poama coapt[ nu se caut[dup[ fa\[, ci dup[ dulcea\[.Pomii cu mult rod ramurile=i le pierd.Pomul dup[ road[ se cu-noa=te.Pomul neroditor se taie =i ]nfoc s-arunc[.Se m[rit[ pom[tul cu gr[-dina.Spicul plin st[ aplecat.Spicu-nc[rcat e aplecat, [l gole ridicat.Spun nucile c[ din rodul lorsunt migdalele.Strici orzul pe g`=te.Tot bostanul cu s`mburii luimerge devale.Varza nu se ]nvoalve cu ofoaie.Via cere sap[ ad`nc[ =i dea-s[, ca s[ ne dea nou[ leac devia\[.

Page 30: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

27

— Universul, natura —

Via zice: „Vezi-m[, c[ s[ te v[d=i eu pe tine.“Vi\a de vie tot ]nvie, cea de bozpic[ jos.Vi\a ce n-aduce rod se taie.

ANIMALE, P{S{RI ETC.

A ajunge nici cal, nici m[gar.A ajuns lupul de jocul c`i-nilor.A ajuns oul mai cuminte cag[ina.A avea apuc[turi de vulpe =isuflet de lup.A avea burt[ de vi\el s[rac.A avea curaj de curc[ beat[.A avea casa cucului.A avea ]mbletul c`inelui.A avea ochi de lup.A b[ga musca-n lapte.A c[lca =arpele pe coad[.A c[uta iepuri ]n biseric[.A cere lapte de la o vac[stearp[.A cre=te pui de n[p`rc[.Acu din alt[ parte c`nt[cucul.A cui e iapa, e =i m`nzul.A cui e vaca s[-=i \ie vi\elul.A da iepurele la ima=.A da n[val[ ca porcul.A da oile ]n paza lupului.A da strechea ]n cineva.

A dat peste mierea ursului.A da vrabia din m`n[ pecioara din par.A dormi iepure=te.A duce c`inii la ap[.A face br`nz[ de pup[z[.A face din iepure leu.A face din \`n\ar arm[sar.A f[cut puiul aripi.A fi cal de b[taie.A fi cal de d`rval[.A fi (a ajunge) cal de po=te.A fi cap de cuc.A fi c`ine cu oala-n cap.A fi c`ine de u=i multe.A fi c`ine plouat.A fi coad[ la (de) c`ine.A fi cuc.A fi cuc =i alt[ pas[re.A fi cu g[rg[uni ]n cap.A fi cu g`sca-n barb[.A fi cu musca pe c[ciul[.A fi cu ochi de lup =i urechi devulpe.A fi g`sc[ de jumulit.A fi iepure de hotar.A fi iepure de nou[zeci dehotare.A fi lup b[tr`n.A fi m`\[ bl`nd[.A fi oaie ]ntre lupi.

CUPRINS

Page 31: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

28

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A fi o g[rg[ri\[.A fi rugumat de vac[.A fi =iret ca oaia.A fi vrabie b[tr`n[.A fi vulpe b[tr`n[.A fi vac[ de muls.A fugi de c`ini =i a da pestelupi.A fugi de lup =i a da peste urs.A fugi iepure=te.A g[si g`sc[ de jumulit.A ]mp[ca (a p[stra) capra =ivarza.A intra m`nzul ]n cineva.A intrat ]n borta =arpelui.A intrat lupul ]n co=ar.A intrat vulpea ]n sac.A i se n[z[ri cai verzi pepere\i.A-i veni cuiva musca la nas.A ]nc[leca pe la coada ca-lului.A ]nc[lzi =arpele la s`n.A ]nchide lupul ]n staululoilor.A ]nv[\a g`sca s[ ]noate.A ]nv[\a vulturul s[ zboare.Albina are =i miere, are =ifiere.Albina cea bun[ nu se pune peo floare ve=tejit[.Albina e cuminte c`t ai minte.

Albina te duce la miere =imusca la sc`rn[.A lua dou[ piei de pe unc`rlan.A lua purcica de coad[.A m`na porcii la jir.A m`ncat cucul cire=i.A murit boul =-a r[pus jugul.A murit g`sca care f[cea ou[lemari.A nu face purici ]ntr-un loc.A nu fi bun nici de ciori.A nu mai face boi b[l\a\i.A pa=te bobocii.Ap[r[-m[ de g[ini, c[ de c`ininu m[ tem.A poruncit c`inelui =i c`inelepisicii =i pisica =oarecelui, iar=oarecele de coad[ =i-a at`rnatporunca.A prinde cu m`\a-n sac.A prinde prepeli\a de coad[.A prins cioc`rlanul de coa-d[.A prins lupul (vulpea) laran[.Apuc[-l pe porc de urechi, c[mai tare va \ipa.A r[m`ne ca c`inele de-anim[nui.A r[m`ne vi\el ]ntreg.Arde casa =i =oarecii-=i iaumasa.

Page 32: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

29

— Universul, natura —

Are v[z de lup =i auz devulpe.Are gustul mu=telor.Are ochi de vultur.Are =i el omenie ca c[\eaua luiIlie.Ariciul cu me=te=ug se prinde,=i vrabia cu mei.Ar ]mpu=ca iepurele, dar n-arecine i-l presura cu sare pecoad[.Arm[sarul c`nd ]mb[tr`ne=te,ajunge la r`=ni\[.A sc[pa porcii ]n p[pu=oi.A sc[pa porcii ]n \arin[.A scoate (oaia) din guralupului.Ascult[ cucul p`n[ ]\i c`n-t[.A se aduna ca albinele lamiere.A se arunca ]n gura lupilor.A se ascunde ]n bort[ de=arpe.A se pune musca cu m[garul.A se uita ca la urs.A se v`r] ca musca la ran[.A se zbate ca m`\a ]n sac.A speria lupul cu pielea oii.Asta-i alt[ g`sc[ (zeam[,br`nz[, c[ciul[).A strica orzul pe g`=te.

A tr`ntorilor urlete a albinelorsunete astup[.

A=a ia =i ursu(l) ca=u(l).A =edea ca c`inele ]n t`rg.

A =edea clo=c[.

A =edea cuc.A t[cea chitic.

A tr[i ca broasca sub roat[.A tr[i ca m`\a cu =oarecele.

A tr[i ca pe=tele ]n ap[.A tr[i ca viermele ]n r[d[cinahreanului.

A trece ca g`sca prin ap[.A \ine lupul de urechi.

A \ine prepeli\a de coad[.

A \ine ursul de coad[.A umbla calea m`nzului.

A umbla cu m`\a-n sac.A umbla dup[ cai mor\i.

A umbla dup[ cai mor\i s[ leiei potcoavele.Ba e ra\[, ba-i r[\oi.

Bat[-l cucul!Bate hloaba s[ priceap[iapa.

Bate =aua s[ se priceap[iapa.Belciug de aur la r`tul por-cului.

Bivoli\a este neagr[, darlaptele ei este alb.

Page 33: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

30

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Bivolul nu se teme de purice.

Bobocii ]nva\[ g`=tele a]nota.Bobocii vor s[ duc[ g`=tele lap[scut.Boii ar[ =i caii m[n`nc[.Boii b[tr`ni fac brazda drea-pt[.Boii uni\i la p[=une, lupul nu-ipoate r[pune.Boul are limb[ mare, dar nugr[ie=te.Boul cu bivolul anevoie tragla jug.Boul hr[nit nu se culc[ pebrazd[.Bou la bou rage, prost la prosttrage.Boul nu treier[ cu gura le-gat[.Boul se leag[ de coarne =iomul de limb[.Br`nza de capr[ stric[ =i pecea de oaie.Br`nz[ de iepure.Broasca mic[ face gur[mare.Broasca s-a m`niat pe balt[.Bufni\a nu cloce=te privi-ghetori.Cal de b[taie.Calu-i bun =i ]nv[\at, r[uc[l[re\ l-a ]nc[lecat.Calu-i g`ndul omului.

Calul bun se cunoa=te ]n mers,omul bun se cunoa=te ]nprietenie.Calul bun se vinde din grajd.Calul de dar nu se caut[ ]ngur[.Calul e cu patru picioare =i totse-mpiedic[.Calul este aripa omului.Calul merge la iesle, nu iesleala cal.Calul potcovit niciodat[ nulunec[ pe ghea\[.Calul r`ios g[se=te copaculscor\os.Calul se cat[ de din\i =i omulse cat[ de p[rin\i.Calul singur nu =tie s[-=ialeag[ drumul.Calul trage la traista cu ov[s=i omul la cr`=ma cu vinales.Calului s[-i dai m`ncare cusacul =i s[-l m`i ca pe dracul.Calul unde se tr`nte=te, acolobate-l.Ca m[garul celor trei fra\i.Capra care zbiar[ o m`nc[lupul.Capra c`t de b[tr`n[, vrea s[ling[ =i ea sare.Capra, c`t de r`ioas[, tot \inecoada sus.Capra e vaca s[racului.

Page 34: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

31

— Universul, natura —

Capra nu merge de bun[ voiela iarmaroc.Capra roade unde o legi.Capra sare masa, iada sarecasa.Capra face, oaia trage.Caprei ]i pic[ coada de r`ie =iea tot sus o \ine.Capul m[garului nu albe=teniciodat[.Ca s[ ard[ =oarecii, nu da focmorii.Cat`rii cu mult mai buni dec`tm[garii cei mai buni.Ca ursul la prisac[.C[mila, cerc`nd coarne, ure-chile =i-a pierdut.C[prioara, orice frunz[ g[-se=te, cu aceea se hr[ne=te.C`ine de dou[ u=i.C`inele b[tr`n de nimic nu-ibun.C`inele care latr[ nu mu=c[.C`inele care latr[ nu mu=c[pe furi=.C`inele care s-a ]n\eles culupii, nu p[ze=te turma.C`inele, c[-i c`ine, dar =i el]=i ia lumea ]n cap de la ovreme.C`inele c`nd are s[ turbeze]ncepe s[ urle cu o s[pt[m`n[]nainte.C`inele c`nd e mai s[tulturb[.

C`inele ce st[ la buc[t[rie nue pentru v`n[torie.C`inele, de este c`ine,+i tot opre=te pe m`ine.C`inele de st`rvuri nu moare.C`inele fl[m`nd viseaz[oase.C`inele flocos numai lui ]=i\ine cald.C`inele fuge nu de-mbuc[tur[,ci de zbur[tur[.C`inele ]mb[tr`ne=te de drum=i (iar) nebunul de grijaaltora.C`inele latr[, ho\ul tace =ifur[.C`inele latr[, iar lupul tace =iface.C`inele latr[, ursul merge.C`inele mic p`n[ la b[tr`ne-\e-i c[\elu=.C`inele mort nu mai mu=c[.C`inele neam\ului m[n`nc[ =imere p[dure\e.C`inele nu fuge de colac, darde ciomag.C`inele nu intr[ dac[ nu-i u=adeschis[.C`inele op[rit fuge =i de ap[rece.C`inele pe lup de g`t l-apuc[,iar pe porc de ureche.C`inele s[tul nu degeaba fugede la u=a st[p`nului.

Page 35: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

32

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

C`inele toat[ iarna ]=i facecas[, iar vara se duce laumbr[.C`inelui care zace nici m[-m[ligu\a nu-i place.C`ine pe c`ine latr[ =i niciunul nu aude.C`inii latr[, ursul joac[.C`inii latr[, v`ntul bate.C`nd ai pisic[ b[tr`n[, =oa-recii-n cas[-\i fac st`n[.C`nd ai vreo grab[, atuncease sperie calul.C`nd ar face toate mu=telemiere, ar fi pe to\i pere\iifaguri.C`nd ar fi dup[ corbi, to\i caiiar fi mor\i.C`nd ar fi pe pofta c`inilor,n-ar r[m`ne vite-n sat.C`nd avem ]n cas[ sm`nt`n[,s[ ne p[zim de m`\a b[-tr`n[.C`nd c`inii vegheaz[, lupii nucuteaz[.C`nd e bolnav leul, iepurii ]isar ]n spinare.C`nd g`=tele (g[inile) p[zescstratul, pu\in r[m`ne gr[di-narului.C`nd joac[ m[gari ]mpre-

un[ ,Se stric[ vremea cea bun[.C`nd mor vitele de boal[,toate javrele se ]ngra=[.

C`nd pisica nu-i acas[, =oa-recii joac[ pe mas[.C`nd seac[ lacul, se vedepe=tele.C`nd se bat cap ]n cap ber-becii, numai oaie s[ nu fii!C`nd se cose=te calul depicioarele de dinapoi, s[-i dai]n cap potcovarului; c`nd secose=te de picioarele de dina-inte, s[-i dai ]n cap calului.C`nd se ive=te lupul, vulpea ]=icaut[ gaura.C`nd se tund oile, tremur[mieii.C`nd taurii se bat ]n balt[,broa=tele pe mal salt[.C`nd vezi doi iepuri, uit[ deunul; c`nd vezi trei, uit[ dedoi.C`nd zburd[ m[garii, se stric[vremea.C`t de bl`nd s[ fie motanul,tot zg`rie c`nd se m`nie.Ce a m`ncat lupul, e bunm`ncat.Ce ar mai fi dac[ ar juca ursude bun[ voie.Cei din neam =oricesc tot saciciuruiesc.Ce intr[ ]n gura lupului, ane-voie iese.Ce na=te din m`\[, =oarecim[n`nc[.

Page 36: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

33

— Universul, natura —

Ce na=te din ogar, tot iepuriprinde.Ce vierme te roade la inim[?Cine c`inele =i-l iube=te, n-arefric[ de t`lhari.Cine e mu=cat de =arpe, sep[ze=te =i de =op`rl[.Cine-i azi purcel, porc se facem`ine.Cine ]ncalec[ m[garul, trebuies[-i sufere =i n[ravul.Cine n-are g[ini, de vulpe nuse p[ze=te.Cine purcei hr[ne=te, porci vaavea.Cine se face oaie, ]l m[n`nc[lupii.Cine se ia dup[ musc[, ajun-ge la b[legar.Cine se simte cu musca pec[ciul[, n-are hodin[ lini=tit[.Cine tr[ie=te la un loc cuporcii, miroase r[u la to\ic`inii.Cine umbl[ dup[ doi iepuri,nu prinde nici unul.Cine vrea s[ se fac[ oaie, seg[se=te cine s[-l despoaie.Cine vrea s[ miluiasc[ unc`ine, g[se=te c`teva f[r`-mituri ]n cas[.Cioc`rlia cu prim[vara =ir`ndunica cu vara.Cioar[ alb[ nu se poate.

Cioara e tot cioar[, ia pruna=i zboar[.Cioara ]n loc de privighetoarenu se poate vinde.Cioar[ la cioar[ trage.Cioar[ m`ndr[ =i fl[m`nd[.Clo=ca cu ou[ multe nici unpui nu scoate.Coco=easc[-se g[ina unde avrea, numai s[ se ou[ acas[.Coco=ul care c`nt[ toat[noaptea, ]l m[n`nc[ vulpea.Coco=ul c`nt[ =i sub covat[.Corbii simt hoitul de departe.Corb la corb nu scoate ochii.Corbul niciodat[ nu aduceveste bun[.Corbul numai la oameni mor\iscoate ochii, iar lingu=itorii lacei vii.Cucul c`nt[, iar lene=ul st[ =inum[r[.Cucul c`nt[, te-asurze=te,Vrabia ou[le cloce=te.Cucul ]=i c`nt[ numele.Cucul, p`n[ nu vede mugur,nu c`nt[..Cu fuga nu prinzi iepurele.Cu miere se prind mu=tele.Cu o r`ndunic[ nu se faceprim[var[.Cu o vac[ singur[ nu faciciread[.

Page 37: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

34

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cu papuci ]n picioare nuprinde pisica =oarecele.Cu pui =i cu ou[ =i cu clo=c[gras[ nu po\i fi.Cu r`ma mic[ se prinde pe=-tele mare.Curc[ plouat[.Cu un chitic, tot calic.Cu un gr[unte nu se ]ngra=[g[ina.Cu un rac, tot s[rac.Dac[ ar cre=te mintea pe toatec[r[rile, ar pa=te-o =i m[-garii.Dac[ ar face coco=ul ou[, arfi g[in[.Dac[ ar face toate mu=telemiere, s-ar g[si faguri =i subcoada calului.Dac[ c`inele se ]nva\[ varadup[ c[ru\[, se ia =i iarnadup[ sanie.Dac[ g[ina ar c`nta „cu-curigu”, ar fi cuco=.Dac[ lupul s-ar teme de ploaie,ar purta manta.D-aia n-are ursu coad[ =ivulpea d-abia o duce.D[ voie porcului ]mprejurulstogului c[ el se suie deasupra.De aceea ursul n-are coad[.Dec`t o s[pt[m`n[ vrabie,mai bine o zi =oim.Dec`t un an cioar[, mai bine=oim o var[.

De lupul b[tr`n c`inii ]=i batjoc.De multe ori dintr-o iap[ bun[iese un cat`r.Departe coteiul de iepure.De pe un bou nu po\i lua dou[piei.De s-ar teme lumea de vr[bii,n-ar sem[na m[lai.De te latr[ vreun c`ine, astu-p[-i gura cu p`ine.De unde nu g`nde=ti, d-acolosare iepurele.Din coad[ de c`ine sit[ dem[tase nu faci.Doi c`ini nu se-mpac[ la unos.Dou[ m`\e-n sac nu ]ncap.Dup[ c`ntec se cunoa=tepas[rea cea mai dulce.Dup[ ce leul moare, mul\i seg[sesc s[-l jupoaie.Dup[ gheare se cunoa=te leul.E c`t un \`n\ar =i se credearm[sar.E mai mare porcul dec`tcote\ul.Fiecare m[gar cu povara lui.Fiecare oaie ]=i duce l`na ei.Fiecare pas[re cu pana ei selaud[.Fiecare vierme g[se=te bor-ticica lui.Floare la ureche.

Page 38: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

35

— Universul, natura —

Foamea gone=te pe lup dinp[dure.Fur[ oul de sub g[in[ =i vi\eluldin vac[.Furnica, c`nd ]i vine moartea,scoate aripi =i zboar[.Furnica, c`t e de mic[, dac[o calci pe picior se ]ntoarce =iea s[ te mu=te.Furnic[ cu furnic[, fie c`t demic[, face mare mu=uroi.Furnica ]=i str`nge hran[ decu var[ pentru iarn[.G[ina b[tr`n[ face zama bun[.G[ina b[tr`n[ face zamabun[, dar =i zama de puiproast[ nu-i.G[ina care c`nt[ nu ou[.G[ina care c`r`ie de cu sar[,nu face ou a doua zi.G[ina care cloce=te niciodat[nu e gras[.G[ina care cotcodoce=te multnu face ou[.G[ina c`nd va oua, aude omahala.G[ina cu gr[untele umplegu=a de bucate.G[ina, cum face oul, la clocitg`nde=te.G[ina cur[tur[ viseaz[ =ivrabia mei.G[ina ]naintea coco=ului nuc`nt[.

G[ina, nu se poate cu dou[ —=i cu pui =i cu ou[.G[ina p`n’ nu scurm[ nu se\ine s[tul[.G[ina p-un ou face at`tazgomot, c`t o aude vulpea.G[ina se hr[ne=te de undescurm[.G[ina vecinului totdeauna-icurc[.Ghici, boule, pricepe-te, m[-garule.Glasul m[garului nu se aude]n cer.Greierele ]n vremea agoniseleic`nt[ =i iarna cere s[ se ]mpru-mute.Greu ]i s[ ]mpaci oaia culupul.Hr[ne=te-l pe lup c`t l-aihr[ni, el tot la p[dure se trage.I-a c`ntat cucul ]n fa\[.I-a ie=it lupul ]nainte.I-a ie=it ursu-n cale =i-i parec[ pu=ca-i moale.I-a m`ncat cioara colacul.I-a ouat g[ina-n c[ciul[.Iapa fl[m`nd[ ]=i uit[ dem`nzi.Iepura=ul nu-i fricos, numai c[se cam d[ la dos.Iepurele, de unde sare, urm[n-are.

Page 39: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

36

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Iepurele din frigare e mai bundec`t gliganul din p[dure.Iepurele ]n culcu=ul s[u se-nve-sele=te.Iepuroaica fat[ =i iepurele deinim[ se vaiet[.Iese ca =arpele la drum.}i ca =i c`inele ]n carul cuspini.}i ca un c`ine \inut ]n lan\.}i c`nt[ puricele ]n ureche.}i mai ]nv[\at puiul dec`tcioara.}i mai h`tru oul dec`t g[ina.}i m[n`nc[ ra\ele din bu-zunar.}i pare m`\a c`t ursul.}i url[ c`inii la cas[.}nchide lupul ]n st`n[.}n co=ul gol nu-=i fac =oareciicuib.}ncuie grajdul, dup[ ce i-am`ncat lupii boii.}ntr-un sat f[r[ c`ini buni depaz[, mul\i musafiri nepofti\is-ar plimba.Jivinelor le st[ bine ]n p[dure=i oamenilor ]ntre oameni.Joac[ ursul prin vecini.La b[tr`ne\e s-a c[lug[ritmotanul.La calul n[r[vit, pinten as-cu\it.

Lac de ar fi, broa=te suntdestule.La f`n mai mult dec`t la aurpofte=te m[garul.La lupul mort c`inii nu latr[.La m`ncare lup =i la treab[iepure.La m`ncare lup =i la treab[vulpe.La munte m[garul e mai bunca arm[sarul.L-a mu=cat albina de limb[.L-a mu=cat =arpele de ini-m[.Lapte de cuc.La t`rg nu se vinde pe=teler[mas ]n ap[.L[custa-i mititic[, dar taremult stric[.L[custe nes[tule sunt ]n \ar[destule.L`na cea bun[ prin spinir[m`ne.Leag[ prietenie cu c`inele,numai nu l[sa b`ta din m`n[.Legea — ca p`nza de p[ianjen:t[unul o sparge, iar musca seprinde.Leoaica numai un pui face, =ibun.Leul nu prinde mu=te.Leul nu se uit[ c`nd ]l latr[un c[\el.

Page 40: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

37

— Universul, natura —

Leului nu i-a fost ciud[ c[ l-alovit v`n[torul, ci c[ l-a lovitm[garul.Limba boului e mare, dar nupoate gr[i.Lipsa pisicilor, bucuria =oa-recilor.Lup ]mbr[cat ]n piele deoaie.Lupii nu se m[n`nc[ ]ntred`n=ii.Lupii se \in dup[ oi =i corbiidup[ hoit.Lupul, c`nd ]i fl[m`nd, =i dinochi ]i fur[ oaia ciobanului.Lupul, c`nd ]mb[tr`ne=te, ]llatr[ =i c`inii.Lupul, c`nd ]mb[tr`ne=te, =i=oarecii ]ncalec[ pe el.Lupul, c`nd vrea s[ se apro-pie de turm[, latr[ ca c`inii,p`n[ prinde oaia.Lupul cioban =i capra gr[-dinar.Lupul cu mielul nu pot pa=te]mpreun[.Lupul cu slugi nu face g`tulgros.Lupul ]=i pierde m[selele, darnu obiceiurile.Lupul ]=i schimb[ p[rul, darn[ravul ba.Lupul moare de b[tr`n =i derele tot e bun.

Lupul nu caut[ c[ oile suntnum[rate.Lupul nu m[n`nc[, c`t stri-c[.Lupul pl[te=te cu pielea luioaia m`ncat[.Lupul s-ascunde de multe orisub piele de oaie.Lupul s[tul =i oaia cu doimiei.Lupului b[tr`n ]i plac mieiitineri.Lupului d-aceea ]i este ceafagroas[, pentru c[ singur ]=ig[te=te de mas[.Lupul, unde a m`ncat mielul,nou[ ani cearc[ a-=i g[sihrana.Lupul, unde a m`ncat oaia, atrep[dat nou[ ani.Mai bine o zi coco=, dec`t ovar[ g[in[.Mai bine un m[gar care tepoart[ dec`t un cal care tetr`nte=te.Maimu\ei fes ]i lipse=te.Mare-i puterea boului, dar =iun copil ]i pune funia-n coa-rne.M[garul c`nd bole=te, atuncinumai nu-\i munce=te.M[garul duce povara altuia.M[gar s-a dus, m[gar s-a]ntors.

Page 41: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

38

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

M[n`nci, calule, orz?M`\a bl`nd[ zg`rie r[u.M`\a c`nd ]mb[tr`ne=te,=oareci mititei dore=te.M`\a cu clopo\ei nu prinde=oareci.M`\a, dac[ nu ajunge lasl[nin[, zice c[ pute.M`\a ]ngr[=at[ nu prinde=oareci.Mielul bl`nd suge la dou[oi.Miluie=te c`inele, de vrei s[ nute mu=te.Moartea lupului — s[n[tateaoilor.Moartea pisicilor — bucuria=oarecilor.Molia pe t[cute roade chi-limul.Motanului b[tr`n ]i plac puiide =oareci.Mul\i c`ini latr[ pe urs, darnici unul nu-l mu=c[.Musca c`nd ]=i v`r[ capul ]nmiere, acolo =i-l las[.Musca, de=i nu mu=c[ tare, tot\i-aduce sup[rare.Musca trece prin flori =i sepune pe toate sc`rnele..Nici cal, nici m[gar.Nici curc[, nici curcan.Nici din c`ine sl[nin[, nici dinc[\ea sm`nt`n[.

Nici oaia cu doi miei, nicilupul fl[m`nd.Nici oaie ]ntre lupi, nici lup]ntre oi (s[ nu fii).Nici o fric[ de furnic[, de\`n\ar — nici habar.Nu bea porcul ap[ din ul-cior.Nu crede capra c[ nu va roadepomul.Nu-i numai un c`ine scurt decoad[.Nu-i place m`\ei pe=tele.Nu ]i sunt to\i boii acas[.Nu ]mbia c`inele cu colaci!Nu ]nt[r`ta viesparul, c[ temu=c[ mai r[u dec`t albinele.Nu se ]ntov[r[=e=te albina cutr`ntorul.Nu se mai v`r[ g[ina ]n ouldin care a ie=it.Nu te speria de c`inele carelatr[, ci de cel care se apropiepe furi=.Nu tot ce zboar[ se m[n`n-c[.Nu trezi =arpele care doar-me.Oaia care nu poate s[-=i \iel`na trebuie t[iat[.Oaia care r[m`ne de turm[,o m[n`nc[ lupii.Oaia, c`t de hoa\[ ar fi, nimen-o va b[nui.

Page 42: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

39

— Universul, natura —

Oaia se duce la scai, nu scaiulla oaie.Oaia unde pa=te, acolo ]=ipierde l`na.Oare ce musc[ te-a mu=cat?Ochii de oaie, da inima delup.Oile gr[mad[ merg, iar capre-le se aleg.Omul la tinere\e ca calul f[r[fr`u.O oaie r`ioas[ stric[ toat[turma.Oric`t[ ap[ bea un pe=te,toat[ o scoate pe urechi.Orice cal ajunge gloab[.Osul gol nici c`inii nu-l rod.Parc[ are orbul g[inilor.Parc[ gr[iesc g`=tele.Pas[rea ]n cuibul s[u nupiere.Pas[rea-n aer, c`rti\a-n p[-m`nt =i lene=ul ]n rugin[tr[ie=te.Pas[rea se cunoa=te dup[c`ntec, =i omul dup[ vorb[.Pas[rea se prinde cu gr[un\e,omul cu minciunile.Pas[rea viclean[ d[ singur[ ]nla\.P[duchele le=inat mai tarepi=c[.P[s[rile fripte nu se g[sesc ]nparii gardului.

P[ze=te g`=tele c`nd se spo-vede=te vulpea.P`n[ treci g`rla, spui m[-garului =i „mo=ule”.Pe cal s[ nu-l crezi c[ nu te-atr`nti, pe c`ine — c[ nu te-amu=ca.Pe caii cei buni ]i m[n`nc[hamul.Pe dinafar[ miel se vede, pedin[untru lup ]ntreg.Pe lup mul\i c`ini ]l latr[, darpu\ini ]l ]ncol\esc.Pe lup nu-l crede nimeni c[-ifl[m`nd.Pe lup picioarele-l hr[nesc.Pentru be-he-he ]i pr[p[di =ipe me-he-he.Pe m[gar unde-l legi, acolor[m`ne.Pentru capr[ o p[\e=te oaia.Pentru carnea lupului trebuiedin\i de c`ine.Pentru o musc[ ]=i d[ palme.Pentru pizma= g[ina vecinuluitotdeauna e curc[.Pentru un purice nu azv`rliplapuma ]n foc.Pe leul mort =i =oarecii seca\[r[.Pe unde sunt turme bl`nzi,sunt =i lupi mereu fl[m`nzi.Pe unde trece lupul, i secunoa=te urma.

Page 43: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

40

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Pe=tele caut[ unde-i mai ad`nc,iar omul — unde-i mai bine.Pe=tele cel mare ]nghite pe celmic.Pe=tele cu ap[ nu se pr[je=te.Pe=tele de la cap se-mpute.Pe=tele mare cu ]mbuc[tur[mic[ se prinde.Pe=te, pe=te, m[m[liga pr[-p[de=te.Pic[, par[ m[l[ia\[, ]n guralui N[t[flea\[.Pisica, cum o dai, tot ]npicioare cade.Pisica r`zg`iat[ nu prinde=oareci niciodat[.Porc la porc cel mai curat separe, =i m[gar la m[gar celcu glas mai frumos.Porcul, dac[ se satur[, r[s-toarn[ treuca.Porcul ]l ba\i =i el zice c[-lscarpini.Porcul, ori ]ncotro face, lui totnoroiul ]i place; din ce e nu-lpo\i preface.Porcul str`nge untur[ pentrual\ii.Porcul tot str`nge, se-ngra=[bine, dar pentru al\ii, nupentru sine.Porcului, dac[-i pui s`rm[-nbot, nu r`m[.Porcului ]i place ]n glod, iarbe\ivului ]n cr`=m[.

Porumbeii nu zboar[ frip\i ]ngur[.Puica se cunoa=te dup[creast[.Puii care vor s[ zboare ]nain-te de vreme, cad =i se pr[p[-desc.Puricele c`t de mic, dar sarec`t o c[prioar[.Racul ]nainte nicicum se-nva-\[ a merge.Racul nu-=i schimb[ mersul.Ra\[ de=elat[.R[u i-a c`ntat cucul.R`de ra\a de balt[ =i baba defat[.Roiul care matca p[r[se=teu=or se pr[p[de=te.S-a dus bou =i s-a ]ntors vac[.S-a dus c`ine surd la v`nat.S-a dus lupul s[ ]ngr[deasc[st`na =i vulpea s[ ]ngrijeasc[g[in[ria.Se ceart[ pe umbra m[ga-rului.Se pune \`n\arul cu m[ga-rul.Se risipesc ca puii de po-t`rniche.Se scoate miere din oricefloare.Se sf[desc ca vr[biile pem[laiul altora.

Page 44: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

41

— Universul, natura —

Se str`nge ca melcul ]n coajalui.

+ade pielea ursului ]n t`rg =iursul ]n p[dure.+arpele, c`nd ]l doare capul,iese la drum.

+arpele c`t de mult ]l veim`ng`ia, el tot te va mu=ca.

+arpele nu-=i arat[ niciodat[coada ]nainte.+arpele p`n[ nu-l calci, nu temu=c[.

+arpele p`n[ nu-l calci pecoad[, nu se-ntoarce s[ temu=te.+arpele se prinde cu m`nanebunului.+i c`inele iese din iarn[, darnumai pielea lui =tie cum.

+i cel mai tare stejar la toporse pleac[.+i cu oile toate =i cu lupiiprieteni nu se poate.

+i cu porcul gras ]n b[t[tur[=i cu sl[nina-n pod nu sepoate.

+i dintr-o iap[ urs[reasc[poate ie=i o dat[ un arm[sarboieresc.+i lupul s[tul =i mielul ]ntregnu se poate.

+i lupul s[tul =i oaia ]n-treag[.

+i m[garul are patru picioare,dar nu e cal.+i m[garul c`teodat[ bini=or=i el se poart[.+i m[garul se vinde tot ]noborul arm[sarilor.+i o g[in[ chioar[ scurm`ndg[se=te c`teodat[ m[rg[-ritare.+i p[ianjenul \ese p`nz[, dardin p`nza lui nu se fac haine.+i pentru calul =chiop seg[se=te surugiu.+i pisicii ]i place pe=tele, darc`nd trece puntea ]nchideochii.+i porcul m`nc[ jirul, da nuse poate sui ]n fag dup[ el.+i r`ma, c`nd o calci, ridic[capul s[ te mu=te.+oarecelui nu-i lipse=te,C[ din vreme-=i gr[m[de=te.+oarecii, c`nd au pace cupisica, se primejduiesc bu-catele.+oarecii =i fierul ]l rod.Toat[ fiara-=i are lupul ei.Toat[ pas[rea pe limba eipiere.Toat[ vaca vi\elul ]=i linge.Tot boul l-am m`ncat =i lacoad[ ne-am ostenit.Tot coco=ul pe gunoiul luic`nt[.

Page 45: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

42

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Tot un cuc nu ne c`nt[ ]n toat[vremea.To\i c`inii bat, iar el =ede-npat.Trage ca =i calul la iesle.Trage n[dejde ca ursul decoad[.Tr[ie=te, murgule, p`n[ la

Pa=ti,Ca s[-\i dau iarb[ verde s[

pa=ti.Tr[ie=ti cu lupii, urli ca lupii.|ara-i plin[ de nevoi =i vultu-rii — furi la miei.|`n\arul crede c[ el ducecarul.|`n\arul cu c`nt[ri te s[-rut[.|`n\arul pi=c[ arm[sarul.|ine capra de coarne =i jur[c[-i =ut[.Unde a s[rit capra, sare =iiada.Unde c`nt[ coco=i mul\i, acolo]nt`rzie a se face ziu[.Unde lipse=te p[unul, cioarase pare pas[rea cea maifrumoas[.Unde nu e iarb[ verde, nu pascoile.Unde nu e pisic[, =oarecii steagridic[.Unde nu sunt boi, ieslele suntcurate.

Unde umbl[ c`rti\a, i se cunoscurmele.Unde vulpea nu ajunge, zicec[-i ajunge.Ur`t[ pas[re este aceea care]=i spurc[ cuibul.Urma lupului de a c`ineluipu\in se osebe=te.Ursu-i ]n p[dure =i-i vindepielea ]n t`rg.Ursul, c`nd n-are de m`ncare,]=i mu=c[ din labe.Ursul nu joac[ de bun[ voie.Vaca bun[ din ocol se vinde.Vaca care d[ cu piciorul ]ndoni\[ poate s[ nu fie l[p-toas[.Vaca rea d[ cu piciorul c`ndumple ciub[ru(l).Vac[ la cas[ — laptele-i pemas[.Vac[ pe vac[ se linge =i porcpe porc se scarpin[.Vaci n-avem, br`nz[ m`n-c[m.Vai de dobitoc c`nd nu-l vedest[p`nul.Vai de oaia ce nu-=i poate ducel`na!Vai de pas[rea ce scap[ dincolivie =i cade ]n la\!Vai de t`rla f[r[ c`ini =i decasa f[r[ st[p`ni.

Page 46: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

43

— Universul, natura —

Vierme se g[se=te =i-n mor-m`nt de piatr[.

Viespea dup[ ce miere nu face,mai =i ]mpunge.

Vita se culc[ cu un ban =i sescoal[ cu doi.

Vitei care treier[ nu i se leag[gura.

Vitele se adap[ cu ap[ =ioamenii cu vorbe ad`nci.

Vi\el s-a n[scut, bou a murit.

Vorbe=ti de lup =i lupu-i lau=[.

Vrabia-i tot pui, dar dracul o=tie de c`nd este.

Vrabia ]i pui toat[ via\a ei.

Vrabia m[lai viseaz[ =i lene-=ul praznic.

Vulpea a m`ncat mierea, iarlupul trage durerea.

Vulpea b[tr`n[ nu se prindecu p[s[ruicile mici.

Vulpea care doarme nu prindeg[ini.Vulpea c`nd n-ajunge la stru-guri zice c[ sunt acri.Vulpea c`nd n-ajunge la g[inizice c[ sunt sp`nzurate.Vulpea c`nd se prinde, seprinde de c`te patru picioare.Vulpea, dup[ ce a ]mb[tr`nit,s-a f[cut g[in[ri\[.Vulpea dup[ moarte de cojo-cari are parte.Vulpea g[ini viseaz[.Vulpea moart[-n cale o vezi =itot parc[ nu o crezi.Vulpea nu se teme de v`n[torulcare se laud[ seara.Vulpea putere ca leul nu are,dar cu vicleniile ei ]ntreceputerea leului.Vulturul c`nd ]i tai peneler[m`ne de batjocur[.Z[bala de argint nu face maibun calul.

Page 47: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

44

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Mai bine s[ fii o dat[ om,dec`t de dou[ ori nimic.

Nu averea face pe om, ci omulaverea.Nu ]ntotdeauna ]i a=a cum vreaomul.Numai omul r[u la inim[poate vorbi pe al\ii de r[u.Nu se cump[r[ omul pe c[-ciul[.Nu tot omul e om.Oamenii buni te ]nva\[ s[ duciap[ =i cu ciurul.Oamenii ]n sat nu ]ntreab[ decasa frumosului, da de-amintiosului.Oamenii se cunosc dup[ochi.Om bun, dar cu n[ravuldracului.Om cu dare de m`n[.Om de cuv`nt.Om de paie.Om drept cu funia-n traist[.Om ]n trup destul de mare=i minte de copil are.Om la om trage n[dejde.Omul alunec[ lesne la vale.

OMUL }N GENERAL,B{RBATUL

A fi o dat[ om.A fi un om =i jum[tateA vorbit =i nea Ion, c[ este =iel om.Bine c[ nu a dat Dumnezeuomului mai multe guri.Ce drac mai mare, mai r[u =imai f[r[ inim[ dec`t omul?Chipul omului e oglindasufletului.Dac[ omul cade, ]i piere =iumbra.De-ar =ti omul ce-ar p[\i, nicidin cas[ n-ar ie=i.De la omul cinstit e destul uncuv`nt.Dup[ poam[ se cunoa=tepomul, =i dup[ fapt[ omul.Fapta bun[ laud[ pe om.Fereasc[ Dumnezeu pe om degura satului.Fericit omul care se mul\u-me=te cu ceva mai pu\in dec`tare.G[si om me=te=ugos a-i ciopliobrazul gros.La voie bun[ oamenii s-adun[.

OMUL

CUPRINS

Page 48: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

45

— Omul —

Omul are dou[ urechi =i olimb[: de dou[ ori mai multes[ auzim dec`t s[ vorbim.Omul are un dulce =i unamar.Omul ast[zi este, m`inenu-i.Omul b[tr`n =i nebun, leag[-lde gard =i-i d[ f`n.Omul bl`nd ca apa lin[.Omul bl`nd fuge de g`l-ceav[.Omul bl`nd ]ncape oriunde.Omul bun e ca p`inea cea degr`u.Omul bun nu are du=mani.Omul calic =i fudul =i luiDumnezeu i-i ur`t.Omul calic =i obraznic mergenepoftit la praznic.Omul ca lum`narea, c`ndlumineaz[, atunci se sf`r=e=te.Omul ca oul, cum ]l atingi]ndat[ se sparge.Omul care este harnic tot-deauna are praznic.Omul care-i prost n-are nici unrost.Omul caut[ leac unde simtec[-l doare.Omul, c`nd e s[ se ]nece, seaga\[ =i de un pai.Omul, c`nd ]mb[tr`ne=te,copil[re=te.Omul, c`nd ]=i pierde drumul,nu g[se=te nici c[rarea.

Omul, c`nd n-are ce lucra, ]=iface de lucru.Omul, c`nd n-are ce s[ m[-n`nce, m[n`nc[ =i pui frip\i.Omul, c`nd se boln[ve=te, celmai mic ]i porunce=te.Omul, c`nd se porne=te, =tie,da c`nd a veni — ba.Omul, c`nd se pricopse=te, laai s[i nu se g`nde=te.Omul, c`t ]l la=i, at`ta se]ntinde.Omul, c`t tr[ie=te, du=manii-ispore=te.Omul cel mai iscusit uneori ep[c[lit.Omul cu me=te=ug nu piere.Omul cu me=te=ug tr[ie=te dinbel=ug.Omul cuminte ]=i vede detreab[.Omul cuminte lini=te aduce.Omul cu n[dejde ]i tare cao\elul.Omul cu pagub[ e =i cup[cate.Omul cu =tiin\[ are po-c[in\[.Omul cu toate se deprinde,numai s[ vreie.Omul dac[ se p[ze=te =iDumnezeu ]l grije=te.Omul dator de multe oritrebuie s[ mint[.

Page 49: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

46

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Omul, d`nd peste nevoie,multe face f[r[ voie.Omul de ce-i place, de aceease ]ngra=[.Omul de n-ar ofta, cu totul s-arvenina.Omul de nimic nu se teme cade b[taie.Omul de omenie crede omu-lui de omenie.Omul de omenie se afl[ lagreu.Omul de=tept cump[r[ varasanie =i iarna c[ru\[.Omul dup[ grai, ca clopotuldup[ sunet, ]ndat[ se cunoa=te.Omul e ca un pu\ cu ap[: cuc`t face mai mult bine, cu at`tmai mult ]i vine.Omul e dator c`nd nu e datornimic.Omul e dator s[ cerce =i bune=i rele.Omul e dator s[ munceasc[,s[ nu-l g[seasc[ moartea=ez`nd.Omul e dator s[-=i m[soarelungul nasului.Omul e n[scut s[ umble, =ipas[rea — s[ zboare.Omul este ca oaia, lesne se iadup[ altul.Omul este mai slab ca o floare=i mai tare ca o piatr[.

Omul este nes[\ios: cu c`t are,tot ar vrea s[ mai aib[.Omul este tare ca fierul =i slabca oul.Omul face banii, nu banii peom.Omul f[r[ amici e ca st`ngaf[r[ dreapta.Omul f[r[ boi e ca robul legatde m`ini.Omul f[r[ du=mani, ca r`ulf[r[ bolovani.Omul f[r[ muiere, ca un omf[r[ c[ma=[.Omul f[r[ noroc e ca t[m`iaf[r[ foc.Omul f[r[ so\ie, ca o cas[pustie.Omul fricos totdeauna umbl[cu gheata ]n s`n.Omul harnic caut[ a adunala bog[\ii ca furnica la mu-=uroi.Omul harnic n-are praznic.Omul harnic pl`nge nu des[r[cie, ci de s[n[tate, ea eavu\ie.Omul inimos ca un pomfrumos: el te umbre=te, el tehr[ne=te, el te ]nc[lze=te.Omul inimos e ca un pomfrumos.Omul ]n copil[rie lesne-nva\[orice fie.

Page 50: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

47

— Omul —

Omul ]n lume c`t tr[ie=te cafusul se ]nv`rte=te, de aceeaorice gre=eal[ lesne de el selipe=te.Omul ]=i schimb[ mintea ca ohain[-n toate zilele.Omul la m`nie cade-n ne-bunie.Omul la nevoie se cunoa=te.Omul la nevoie se prinde =i deascu\i=ul s[biei.Omul la r[u alearg[ cu arm[-sarul =i la bine merge cu carul.Omul lung e rar la carne.Omul moare, dar faptele salese pomenesc ]n veci.Omul muncitor e ca un pomroditor.Omul nebun g[se=te de luc-ru.Omul nep[\it chiar v[z`nd nuvede.Omul nevoia= se ]neac[ peuscat.Omul nu caut[ ce-i ]n inim[,ci ce-i ]n gur[.Omul nu iese cu dosul laoameni, ci cu obrazul.Omul numai o dat[-n via\[ d[cu norocul fa\[.Omul nu se pricopse=te p`n[nu munce=te.Omul nu tr[ie=te s[ m[-n`nce, ci m[n`nc[ s[ tr[-iasc[.

Omul oric`t tr[ie=te, ]nv[\`ndse folose=te.Omul poate pov[\ui pe altul,dar pe sine niciodat[.Omul prea bun e nebun.Omul prost bun odor la cas[a fost.Omul prost crede tot.Omul prost, dac[ nu e fudul,nu are nici un haz.Omul prost tot de necaz a fost=i va fi c`t va tr[i.Omul r[u \i-e frate la cr`=m[=i str[in la pagub[.Omul s[ poarte n[dragii =ifemeiea — fustele.Omul s[rac are oglind[ mic[,dar se vede tot ]n ea.Omul s[rac e tot de r`s.Omul s[rac tot de necaz afost.Omul seam[n[ cu apa – dac[st[ mult, se stric[.Omul se culc[ unde-i moale.Omul se deprinde cu r[ul caviermele ]n hrean.Omul se ]ndreapt[ dup[ oa-meni.Omul se \ine de cuv`nt =i boulde coarne.Omul sfin\e=te locul, nu loculpe om.Omul =ade l`ng[ un gard =itot m[tur[ ]mprejur.

Page 51: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

48

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Omul trage la om =i dobitoculla dobitoc.Omul trage la teap[ =i apoi lamatc[.Omul tr[ie=te cu speran\a.Omului cu st[ruin\[ toate ]isunt cu putin\[.Omului doar coarne-i lip-sesc.Omului ]i plac toate, dar s[ leroad[ nu poate.Omului ]n\elept sfaturile-i suntzadarnice.P[catele-s pe oameni, nu pebutuci.Pe om ]n via\[ p[\aniile-l]nva\[.Pe omul bun ]l calc[ =i va-cile.Pe omul bun nici c`inii nu-llatr[.Scump ]i omul, ieftin ]iomul.Tot omul bun prinde carne.Tot omul, c`nd e t`n[r, efrumos.Tot omul e dator s[ \ie o dat[satul de vorb[.Tot omul e ]mp[rat ]n casalui.Tot omul gre=e=te.Tot omul tr[ie=te pentrusine.Una spune omul =i alta faceDomnul.

LUMEA , SOCIETATEA(tematic[ unitar[ =i mixt[,

combinat[ cu alteelemente)

Dac[ n-ar fi pove=ti ]n lume,cum ar tr[i biata lume?De c`nd ]i lumea.Gura lumii =i borta v`ntuluinu po\i astupa.Lumea-i mare =i cap[t n-are.Lumea nu-i c`t se vede prinfereastr[.Lumea nu-i numai c`t se vedecu ochii.Lumea nu s-a f[cut ]ntr-o zi.

FEMEIA

Bine este s[ ascul\i =i sfatulunei neveste.Casa e cas[, c`nd ai o gos-podin[ ]n cas[.Cur[\enia este darul de c[-petenie al femeii.Femeia bun[ e plug de aur ]ncasa omului.Femeia cinstit[ e soarelecasei.Muierea cu ochi frumo=i peto\i ]i face voio=i.Muierea curat[ de miroste-mbat[.Muierea ]n\eleapt[, coroanab[rbatului.

CUPRINS

Page 52: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

49

— Omul —

Muierea t`n[r[, ca vinul noufierbe.Nevasta nu e c`rp[ s[ odesco=i =i s[ o lepezi.Nu toate femeile cu cheile ]nbr`u sunt gospodine.

FIZICUL UMAN(p[r\ile corpului —tematic[ unitar[)

A avea gura slobod[.A avea urechi lungi.A c[dea ]n palm[.A cr[pa fierea ]n cineva.A da din coad[.A dat urechile la p[scut.A duce de nas.A fi bra\ul drept al cuiva.A fi cap sec.A fi cu dou[ fe\e.A fi cu inima ]mp[cat[.A fi cu ochii ]n patru.A fierbe s`ngele ]n cineva.A fi tare de cap.A fi u=or de cap.A freca chelia cuiva.A-i l[sa cuiva gura ap[.A-i r`de musta\a.A-i s[ri inima din loc.A-i veni cuiva inima la loc.Ales pe spr`ncean[.

A-l lua gura pe dinainte.A lua (cam) peste picior.A m`nca capul cuiva.A m`nca palma pe cineva.A muri de inim[ rea.A nu avea la inim[ pe cineva.A o lua la mustea\[.A o lua la picior.A pune um[rul.A r[m`ne cu buzele umflate.A s[ri din piele.A sc[pa cu fa\a curat[.A se duce cu c[lc`iele ]nainte.A se l[sa pe-o ureche.A se sui ]n capul cuiva.A se =terge pe bot.A i se t[ia cuiva picioarele.A se topi d-a-n-picioarele.A se uita ]n gura cuiva.A sta cu bra\ele ]ncruci=ate.A sta ]n capul oaselor.A suci capul cuiva.A-=i bate picioarele.A-=i c[lca pe inim[.A-=i cunoa=te lungul nasului.A-=i face de cap.A-=i lega capul.A-=i linge degetele.A-=i lua ]n cap.A-=i pierde capul.A-=i pl`nge ]n pumn.

CUPRINS

Page 53: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

50

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A-=i r[ci gura degeaba.A t[ia ca din\ii babei.A trage cu urechea.A trage de limb[.A umbla cu nasul pe sus.A unge ochii cuiva.A vorbi cu dou[ guri.A vorbi cu jum[tate de gur[.Bun de gur[.Buzele cele mute vorbesc pet[cute.Capul face, capul trage.Casc[ gura c`t po\i ]nghi\i.C`nd va face sp`nul barb[.C`t ai clipi din ochi.Chelul lesne se tunde.Cine are urechi, s[ aud[!Cine n-are cap, nu-l doare.Cine n-are cap, s[ aib[ pi-cioare.Cu ochii ]n patru.Cu obrazul curat.Cu un g`nd s[ se duc[, cuzece nu.D[ din m`ini s[ nu te ]neci.Din b[ierile inimii.Doi ochi v[d mai bine dec`tunul.Du=manul cel mai aproapeomului este limba, =i prietenulcel mai dulce tot ea.E numai gura de el.

Este tare de urechi c[ n-aredou[ perechi.Fiecare este st[p`n pe capullui.Fiecare =tie unde-l doarem[seaua.Fugi\i, c[lc`ie, c[ v[ calc!Gura ]ndulce=te, gura am[-r[=te.Gura lumii nu o po\i opri.Gura mereu cur[\at[, dedureri este cru\at[.Gura nu cere chirie, poatevorbi orice fie.Gura t[cut[ nu umbl[ b[-tut[.I s-au aprins c[lc`iele.}i mai mare urechea cea pecare iese, dec`t aceea pe careintr[.}ntre patru ochi.L-a luat gura pe dinainte.Limba c`nd gre=e=te, adev[rulgr[ie=te.Limba dulce mult aduce.Limba ]ndulce=te, limba am[-re=te.Limba lung[ u=or se scurt[.Limba nu asud[.Limba tocme=te, limba stri-c[.Mai bine cu capul netuns dec`tcu el t[iat.

Page 54: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

51

— Omul —

M`na care d[ nu se mu=c[.

M`na omului tot c[tre eltrage.Nici c`t ]i negru sub unghie.

Nici ]n coate nu m[ doare.

Nici ]n ruptul capului.Nu dorm to\i c`\i au ochii]nchi=i.

Ochii care nu se v[d se uit[.Ochii ]n\eleptului v[d maideparte.

Parc[ umbl[ cu ochii lega\i.Patru ochi v[d mai bine dec`tdoi.

Pe-o ureche intr[ =i pe altaiese.

Pe sub m`n[.Pe urechea cu care aude s-aculcat, c[-n aialalt[ de auzits-a l[sat.

Pielea groas[ greu se du-be=te.Pielea rea =i r[p[noas[ ori obate ori o las[.

Rabd[ inim[ =i taci, c[ tutoate mi le faci.

Rabd[ inim[ =i taci, ce-aif[cut s[ nu mai faci.Stomacul plin nu ]nva\[ bu-curos.

+i-a f[cut nasul m[tur[.+i f[r[ cap =i f[r[ picioare.

P{R|ILE CORPULUI(tematic[ complex[)

Barba las[ s[ se duc[, capuls[ tr[iasc[.Barb[ lung[, minte scurt[.Bine zice mo= Arvinte: vai decap unde nu-i minte.Bra\e multe aduc mai mult[road[.Bucate noi ]n gur[ veche.Burta omului n-are fereastr[s[ se vad[ ce e ]n ea.Cap ai, minte ce-\i mai tre-buie.Capul cel t`mpit hodoroge=teca un butoi dogit.Capul face, trupul trage.Capul f[r[ griji c`t un bostancre=te.Capul iscusit la vreme denevoie se cunoa=te.Capul s[ fie s[n[tos, c[ bele-lele curg g`rl[.Ce are ]n m`n[ are =i-n gur[.Ce intr[-n gur[ nu e p[cat, ciceea ce iese din gur[, aceea emare p[cat.Ce spui la ureche, ]n p[durese aude.Chelului nu-i trebuie ap[mult[.Chip frumos la un cap prost.Cinci degete la o m`n[ =i nuseam[n[ unul cu altul.

CUPRINS

Page 55: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

52

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cine are barb[, s[-=i cumpere=i pieptene.Cine nu deschide ochii, des-chide punga.Cine scuip[ ]n v`nt, ]=i scuip[barba.Cire=ele trec, dar obrazulr[m`ne.Coada cap c`nd ajunge credec[ poate ]mpunge.Cu capul nu spargi zidul.Cu limba po\i face r[ul celmai mare.C-un picior ]n groap[ =i cualtul afar[.Cu obrazul gros =i seme\ =i cugur[ de orbe\.Cu o falc[ ]n cer =i alta ]np[m`nt.Dac[ ai picioare, cat[-le =i]nc[l\are.Dai un deget =i-\i ia m`natoat[.Degetele s[-mi tr[iasc[, inelese g[sesc.De multe ori ai gur[ =i n-ailimb[.De multe ori limba taie mair[u dec`t sabia.De nu era nasul beleai obra-zul.Din gur[ te unge, =i din inim[te frige.Din inim[ rea, r[u g`ndpurcede.

Dintele c`nd te doare, cucle=tele se domoale.Din\ii i-au ie=it, mai suntochii.Doar nu-s tuns, nici ras pecap.Dup[ ce-\i deger[ urecheadegeaba mai pui c[ciul[.Dup[ gur[, lingur[.E b[tut la cap, tocmai ca un\ap.Fierbe s`ngele ]n el, ca ]ntr-unrac mort.G`ndul nebunului — la ca-p[tul p[m`ntului.Gura aduce ura.Gura de om =i de c`ine caut[aceea=i p`ine.Gura desfr`nat[ mai tarealearg[ dec`t piatra din dealr[sturnat[.Gura e ca apa =i v`ntul: greuse opre=te.Gura nu cere chirie, poatevorbi orice fie.Gura omului numai p[m`ntulo astup[.Gura omului sparge cet[\i.Gura pripone=te m`na.Gura rea, inim[ rea.Gura sacului o legi, da asatului niciodat[.Gura se satur[, dar ochiiniciodat[.Gura taie mai mult dec`tsabia.

Page 56: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

53

— Omul —

Gura vorbe=te adev[rul =iminciuna.Gura zice, v`ntul duce.Gur[ mult[, treab[ pu\in[.I-a c[zut inima ]n c[lc`i.I-a f[cut capul oboroac[.I-a s[rit \and[ra-n nas.Inima c`nd se-nvesele=te, fa\a]nflore=te.Inima s[n[toas[ este via\atrupului.Inima =i limba sunt de o palm[una de alta.I se bate limba-n gur[ ca (=i)calicii la poman[.I se face gura pung[.}i cere =i lui inima mereacre.}i crap[ pielea de al draculuice-i.}i e gura pus[ la loc r[u.}i joac[ =oarecii-n c[lc`ie.}i merge gura ca meli\a.}i merge gura ca o moar[hodorogit[.}i tremur[ m`inile de mult cea dat de poman[.}i umbl[ gura ca o moar[(stricat[).}ncearc[ marea cu degetul.}nt`i capul s[ g`ndeasc[=-apoi limba s[ vorbeasc[.}=i pune gura ]n pod.La a=a cap, a=a c[ciul[.

La a=a obraz, a=a brici.Lacrimile moaie de multe ori=i pietrele.La m[seaua care te doare, telove=te limba mai des.Laud[-m[ gur[, c[ \i-oi dafriptur[, c[ de nu m[-i l[uda,nici m`ncare nu \i-oi da.Laud[-te gur[, c[ al\ii nu se-ndur[.La urechi mari nu trebuiecercei.Lesne a at`rna tigva de coad[,dar anevoie a o purta.Limba e dulce ca mierea =iamar[ ca fierea.Limba-i lucreaz[ ]nainteacapului.Limba nebunului este o moar[f[r[ gr[un\e.Limba nu are oase, se ]ndoaiedup[ g`nd.Limba oase n-are, dar oasesf[r`m[.Limba oase n-are, dar undeatinge, doare.Limba rea este cu\it cu dou[t[i=uri.Limba scap[-n gur[, spateler[m`ne la m[sur[.Limba ta e capul t[u.Limba taie mai r[u ca sabia.Lui ]i cre=te barba =i subd`nsul iarba.

Page 57: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

54

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Lung ]n m`n[, scurt ]nv`n[.Mai aproape-i pielea dec`tc[ma=a.Mai bine s[ cred ochii dec`turechile.Mai bine s[ pierzi un degetdec`t m`na toat[.Mai credincio=i ochii dec`turechile.Marea c[ e mare =i ]nc[ arefund, dar inima omului!M`na altuia nu te scarpin[cum ]\i place.M`na care nu =tie s[ scrie d[vina pe condei.M`na delicat[ sapa nu poa-rt[.Mintea nu se cump[r[ cubani.Multe m`ini fac sarcina maiu=oar[.Mur[ ]n gur[.Noaptea ochi n-are.Nu ceea ce intr[-n gur[ spurc[pe om, ci ceea ce iese dingur[.Nu e carne f[r[ oase.Nu pune degetul ]ntre ciocan=i nicoval[.Obrazului f[r[ nas ]i st[ r[u.Ochii sperie, picioarele bu-cur[.Ochii sunt oglinda inimii.

Ochii sunt oglinda sufle-tului.Ochii v[d, inima cere, dar er[u c`nd n-ai putere.Ochi pentru ochi =i dintepentru dinte.Ochiul omului e rupt dinmare.O m`n[ spal[ pe alta =iam`ndou[ — obrazul.Orice fir de p[r ]=i are umbralui.Parc[ se bat calicii la guralui.P[rul c`nd albe=te, inima setope=te.P`ntecele se satur[, dar ochii— niciodat[.P`ntecele se umple =i cu paie=i cu f`n.Pe cap bun st[ bine =i o c[ciul[rupt[.Pere\ii au urechi =i str[zileochi.Pe unde iese graiul, ias[ =isufletul.Plini de barb[ =i goi deminte.Se obloje=te la nas, ca s[-itreac[ de deget.Stomacul cel tare =i pietremistuie=te.Sub m[nu=[ st[ ascuns[ =i ceamai ur`t[ m`n[.

Page 58: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

55

— Omul —

+ede cu capul pe tipsie.+i-a f[cut nasul m[tur[.+i capul de ]mp[rat tot cusabia e t[iat.+i nasul miroase florile celemai frumoase =i din el iesezeama cea mai ur`t[.Taci, limb[, c[ nu te doarecapul.Tot obrazul ]=i are necazul.|ine capul jos, da inima sus.Unde nu-i cap, vai de pi-cioare.Un picior s[n[tos e mai cuputin\[ dec`t dou[ catalige.Vai de cap, c`nd talpa-im`ncat[ p`n’ la os.Vai de picioarele care poart[cap nebun.Zic`nd numai: „miere”, guranu se face dulce.

CINSTE, ONESTITATE(tematic[ unitar[ =i mixt[,

combinat[ cu alteelemente)

Bani au mul\i, ]ns[ cinste n-auto\i.Cinstea cu ru=inea nu pot sta]mpreun[.Cinstea e cea mai mare averea omului.Cinstea f[r[ bani e s[r[ciegoal[.

Cinstea-i cum =i-o face omul.

Cinstea-i mai scump[ dec`ttoate.Cinstea-i pas[re s[lbatic[ —dac[ o scapi, n-o mai prinzi.

Cinstea ]i r[splata muncii.Cinstea nu se cump[r[, nici nuse vinde.

Cinstea odat[ pierdut[, greuse cap[t[ iar[.Cinstea pre\ n-are, fericit e celce-o are.

Cinstea se adun[ greu, dar serisipe=te u=or.

Cinstea se c`=tig[ prin munc[=i fapte bune.Cinstea =i h[rnicia — iat[omenia.

Cinste dai, cinste ai.Cinste dai, cinste g[se=ti.

Ho\ul ]=i bate joc de cinste, darla nevoie o cer=e=te.Lucrul cel mai scump e cins-tea, dar ce folos — unii o v`ndprea ieftin.

Pe omul cinstit nici capul nu-ldoare.

CUPRINS

Page 59: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

56

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

}NV{|{TUR{,+TIIN|{ DE CARTE

(tematic[ unitar[ =i mixt[,combinat[ cu alte

elemente)

A avea patru clase =i uncoridor.Acela-i mai s[rac, care n-are]nv[\[tur[.A da (cuiva) o =coal[ bun[.A fi cu buche.A fi om cu carte.A fi plin de carte.Ai carte, ai parte; n-ai carte,n-ai parte.A ]nv[\a ce-au uitat al\ii.A ]nv[\a ]nseamn[ a munci.A ]nv[\a niciodat[ nu e t`rziu.A lega cartea de gard.A m`nca c[r\ile cu m[m[-lig[.A nu se l[sa dat la =coal[ (dec[tre cineva).A nu =ti o boab[ de carte.A scrie pe ap[.A se \ine de buchia c[r\ii.A se uita ]n carte ca pe ap[.A spune ca de pe carte.A =ti c`te ]n lun[ =i ]n stele.A =ti =i la deal =i la vale.A =ti =i toaca din cer.A te ]nv[\a minte.Banii nu aduc ]nv[\[tur[, ci]nv[\[tura aduce bani.

Cel ce caut[ =tiin\a caut[via\a.Cel mai bun ]nv[\[tor estep[\ania.Ce n-a ]nv[\at Ioni\[, nu mai]nva\[ Ion.Ce =tii, nu duci ]n spate.Cine are carte, are-n via\[parte.Cine ]nva\[ la tinere\e, seodihne=te la b[tr`ne\e.Cine munce=te =i ]nva\[, devineom de=tept ]n via\[.Cine nu ]nva\[ la tinere\e, vapl`nge la b[tr`ne\e.Cine =tie carte, ajunge de-parte.Cine =tie carte, are patruochi.Cu c`t mai multe vezi, cu at`tmai multe ]nve\i.Cu ]nv[\[tura omul nu moarede foame.Cuno=tin\ele multe cu r[bdarese adun[.Dac[-i mai =ti de toate, ]m-b[tr`ne=ti f[r[ vreme.D[sc[li\a s[r[cie ]nva\[ pe ommeserie.Dec`t ar fi un sac de carte =i-om`n[ de minte, mai bine om`n[ de carte =i un sac deminte.De cine nu ]nva\[, relele seaga\[.

CUPRINS

Page 60: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

57

— Omul —

Degeaba ai tr[it, dac[ nimicn-ai citit.Doftorul bun =tiin\a ]n cap, iarierbile ]n c`mp le are.E bine s[ fii ]nv[\at, dar =iumblat.E bine s[ ]nve\i chiar de ladu=mani.F[r[ silin\[ nu-i =tiin\[.}nva\[ de mititel, c[ \i-a fi maiu=urel.}nv[\[tura dat[ r[u se sparge]n capul t[u.}nv[\[tura e cea mai bun[avu\ie.}nv[\[tura e lumin[ ce-\i facevia\a mai senin[.}nv[\[tura mintea ]mbog[-\e=te, iar ne=tiin\a o s[r[ce=te.}nv[\[tura nu se c`=tig[ cubani, dar se c`=tig[ cu ani.}nv[\ul are =i dezv[\.}nve\i ]nv[\`nd pe al\ii.La un car de ]nv[\[tur[ e bun[=i o lingur[ de minte.La un car de ]nv[\[tur[ trebuiezece care de minte.Lesne e a ]nv[\a, greu aface.Mai multe =tie Stan P[\itul,dec`t to\i c[rturarii.M`na care nu =tie s[ scrie d[vina pe creion.Me=te=ugul cere vreme =i]nv[\[tura r[bdare.

Me=te=ugul vreme cere, nuse-nva\[ din vedere.Multe gre=e=ti, multe ]nve\i.Mult umbli — mult ]nve\i.N-am ]nv[\at carte, =i tot amm`ncat s[rat.Nevoia ]nva\[ pe om =i nuiauape copil.Nimenea nu poate s[ zic[:„acum le =tiu pe toate“.Nimeni nu se na=te ]nv[\at.Nu c`te =tii, ci cum le =tii.Nu cine tr[ie=te =tie multe, da’cine ]nva\[.Nu e ]nv[\at cel ce cite=te, cicel ce =tie ce cite=te.Nu e omul niciodat[ b[tr`n,c`nd e vorba de ]nv[\[tur[.Nu e orfan cel f[r[ tat[ =if[r[ mam[, ci cel f[r[ ]n-v[\[tur[.Nu e r[u omul s[ =tie.Nu ]nv[\[m pentru =coal[, dar]nv[\[m pentru via\[.Nu s[ gr[ie=ti, ci cum s[gr[ie=ti s[ te sile=ti a ]nv[\a.Oamenii cei buni te-or ]nv[\as[ duci ap[ =i cu ciurul.O carte aleas[ e un bunprieten.Om cu carte.Omul care =tie carte, de toateare parte.Omul c`t tr[ie=te ]nva\[ =i totne]nv[\at moare .

Page 61: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

58

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Omul f[r[ ]nv[\[tur[ e cap[m`ntul f[r[ ud[tur[.Omul ]nv[\at are stea ]nfrunte.Omul ]nv[\at, dar nep[\it, eca pu=ca f[r[ praf.Omul ]nv[\at poart[ ]ntot-deauna averea cu d`nsul.Omul ne]nv[\at e ca un copacne]ngrijit.Omului cu ]nv[\[tur[ ]i curgemiere din gur[.P`n[ nu dai cu capul de to\ipere\ii, nu te ]ndrep\i.Poart[ condei la ureche, ca s[se ar[te ]nv[\at.Practica bate gramatica.Precum apa inima \i-o r[-core=te, a=a =i ]nv[\[turamintea \i-o limpeze=te.R[d[cina ]nv[\[turii e amar[,dar rodul ei e dulce.S[ ]nve\i pentru tine, dar s[=tii =i pentru al\ii.S[ nu te ru=inezi a ]nv[\a ceva=i de la cel mai mic.+coala este locul unde ]\i \e=inorocul.+coala face omul om =-altoiulpomul pom.+i cel ]nv[\at moare ne]n-v[\at.+tie carte p`n[ la genunchiulbroa=tei.

+tie multe, dar m[runte.+tie =i el o m`n[ de carte =-unsac de minciuni.+tiin\a este hrana sufletului.+tiin\a f[clia adev[ruluieste.Toat[ lumea este o =coal[.Toat[ lumea s[ te ]nve\e, dardin minte s[ nu-\i ie=i.Ucenicul vrea s[ ]nve\e pedasc[l.Unde =coala se ive=te, p[-m`ntul se-mbog[\e=te.Vorbele pl[cute ]nmul\esc]nv[\[tura.Vremea ]nva\[ pe cei ce n-au]nv[\[tur[.

}N|ELEPCIUNE,SOCOTEAL{, MINTE

(tematic[ unitar[ =i mixt[,combinat[ cu alte

elemente)

A avea clavir la cap.A avea glagore ]n cap.A avea gr[un\e ]n dohotni\[.A avea mintea lui Solomon.A avea un car de minte.A avea un ochi dup[ ceaf[.A fi ascu\it la minte.A fi copt la minte.A fi cu scaun la cap.

CUPRINS

Page 62: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

59

— Omul —

A fi cu stea ]n frunte.A fi ]n toat[ mintea.A fi om cu bour ]n frunte.Capul iscusit la vreme denevoie se cunoa=te.Cel ]n\elept ]nva\[ din ]n=e-l[ciunea cea dint`i.Chibzuin\a e sor[ cu iscu-sin\a.Cine are minte, nu se ames-tec[ ]n g`lceava altora.Cine p[gube=te, se ]n\elep-\e=te.Cugetul bun e cea mai moalepern[.Cugetul curat nici se d[, nicise ia.Foaie verde-a bobului, scum-p[-i mintea omului.Gura ]n\eleptului c`nd sedeschide, tu ]nchide pe a ta.Inima ]n\eleptului e ]n limb[=i a nebunului ]n gur[.}n\eleptul adun[ =i prostulrisipe=te.}n\eleptul f[g[duie=te =i nebu-nul trage n[dejde.}n\eleptul ]nv`rte=te de =apteori limba ]n gur[ ]nainte de avorbi.}n\eleptul tace =i face.La un car de minte e bine s[fie =i un dram de noroc.

Mai mult[ ]n\elepciune g[se=ti]n fe\ele cele ur`te, dec`t ]ncele frumoase.Mintea domne=te, mintea ’mp[-r[\e=te.Mintea nu-i dat[ tuturor.Ochii ]n\eleptului v[d maideparte.Omul ]n\elept face ce poate,nu ce vrea.Omul ]n\elept ]=i cump[r[vara sanie =i iarna c[ru\[.Omul p`n’ nu p[time=te, nu semai ]n\elep\e=te.P[\ita mult e priceput[.Pe omul umblat nu-l po\iam[gi.Prea mult[ minte stric[; preapu\in[ nu-i bun[ de nimic[.Socoteala deas[ e fr[\ie-aleas[.Un om de=tept face c`t doi.

FRUMUSE|EA FIZIC{

A avea (fi cu) obraz sub\ire.A avea pe (a fi plin de) vino-n-coace.A fi ca o rohm[ncu\[.A fi ca o z`n[.A fi coz de frumoas[.A fi frumoas[ de s-o sorbi]ntr-un pahar de ap[.

CUPRINS

Page 63: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

60

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A fi frumos ca un crai.A fi frumos ca un irod.A fi frumos ca un p[un.A fi frumos ca un soare.A fi pl[cut ca o gr[din[.A fi rupt din soare.A fi sc[ldat ]n lapte dulce.A fi =i frumoas[, =i h[zoas[.Are fa\a scris[ ]n icoane.Ce e frumos poart[ =i ponos.Ce e gras e =i frumos.Chipul cel frumos tare-i drag=i lipicios.Cine-i frumos ]i tot frumos =idin fa\[, =i din dos.Cu frumuse\ea nu \ii casa.Dec`t un car de frumuse\e,mai bine un dram de minte.De s-ar m`nca frumuse\ea culingura =i tot nu s-ar s[turanimeni de ea.Fete ur`te la =aptesprezece aninu sunt.Fe\i=oara m[rit[ feti=oara.Fie=tecare pizmuie=te ce-i maifrumos dec`t el.Frumosul la frumos trage, darnoi slu\ii ce vom face?Frumuse\ea cui nu-i place? Darnu =tii ]n ea ce zace!Frumuse\ea f[r[ ]n\elepciuneeste ca o floare ]n tin[.

Frumuse\ea la om, ca floareala pom.Frumuse\ea nu se m[n`nc[ culingura.Frumuse\ea nu se pune pemas[.Frumuse\ea vesteje=te, dar]n\elepciunea cre=te.La soare te po\i uita, da lad`nsa ba.Nu-i frumos ce-i frumos, da-ifrumos ce-mi place mie.Nu-i frumos cine se \ine, ]ifrumos cui ]i st[ bine.Puiu, chiar de drac, =i tot efrumos.

VORB{ BUN{,CHIBZUIN|{, T{CERE

(tematic[ pur[ =i mixt[,combinat[ cu alte

elemente)

A avea limba de aur.A avea scaun la vorb[.A avea slov[ frumoas[.A fi cu lipici la vorb[.A-i curge miere din gur[.A sta drept =i a vorbi str`mb.A unge la inim[ cu miere.Cine vorbe=te seam[n[, cineascult[ culege.De gr[ie=ti pu\ine =i bune,ar[\i ]n\elepciune.

CUPRINS

Page 64: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

61

— Omul —

De vorb[ bun[ nu te doaregura.O vorb[ ]n\eleapt[ e un bunprieten la vreme de nevoie.R[spunsul bl`nd ]nl[tur[m`nia.T[cerea e de aur.Vorba unui om cinstit face maimult dec`t un zapis.Vorbele cele ferite, ]n pia\[ =i-nmoar[-s vorbite.

S~RGUIN|{, H{RNICIE(tematic[ complex[)

A se da ]n v`nt dup[ trebi.Cu r[bdare =i cu s`rguin\[ laom toate-s cu putin\[.Gospodarul bun de la poart[se cunoa=te.S`rguin\a e muma noro-cului.

VITEJIE, T{RIE,VREDNICIE, D~RZENIE

(tematic[ pur[ =i combi-nat[ cu alte elemente)

A da prin foc =i prin ap[.A fi copt la oase.A fi tare de fire.A fi tare de ]nger.A nu se pierde cu firea.A nu-=i pierde curajul.

A se face Dun[re.Cine e viteaz, ]n urma r[z-boiului se cunoa=te.Cu curaj =i cu silin\[, izbute=tila orice te ]ndeletnice=ti.Cu voin\[ de o\el, totdeaunaajungi la \el.Nici de Vod[ nu-i pas[.O mie de frico=i nu fac c`t unviteaz.Omul vrednic se face luntre =ipunte =i iese la mal.Se hr[ne=te =i ]n piatr[seac[.Voinicul g[se=te unde fricosulpr[p[de=te.Voin\a inimii d[ aripi picioa-relor.Vrednic este muncitorul deplata sa.Vrednicia f[r[ ]n\elepciune eca o frumuse\e f[r[ ochi.Vrednicia omului se cunoa=tedup[ port.

DRAGOSTE(tematic[ pur[ =i mixt[,

combinat[ cu alteelemente)

A c[dea cu tronc la inim[.A da peste mierea ursului.A fi cu lipici.A-i fi drag ca sufletul.A-i mirosi (cuiva) a catrin\[.

CUPRINS

Page 65: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

62

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A i se lipi de inim[.Am`ndoi m[n`nc[ dintr-unblid.A purta (pe cineva) ]n bra\e.A tr[i ca doi huluba=i.A v[zut-o ]nt`ia oar[ =i-a dat]n s[pt[m`na chioar[.C`nd iube=ti, s[ ai r[bdare.C`nd n-ai ochi negri, s[ru\i =ialba=tri.C`t e baba de b[tr`n[, totdore=te voie bun[.Ce folos de chip frumos, dac[nu e lipicios?Cine iube=te, iart[.Cine se iube=te, ]n tot loculse-nt`lne=te.Cine te iube=te, acela telecuie=te.Cu dragostea nu-i de glu-mit.Degeaba ai tr[it, dac[ penimeni n-ai iubit.Dep[rtarea dragostei nu ames-tec[.Dragoste chioar[ pe rogojin[goal[.Dragoste cu sila nu se poa-te.Dragostele ]n=elate strig[-nveci dup[ dreptate.Dragoste pe-nnoite ca bu-catele-nc[lzite.Dragostea are un dar — c`nde dulce, c`nd amar.

Dragostea cea veche ]\i =op-te=te la ureche.Dragostea de apoi e mai dulcedec`t cea dint`i.Dragostea de nevast[ — cagaroafa din fereastr[.Dragostea de un’ se-ncepe? Dela ochi, de la spr`ncene, de las`n cu dr[g[nele.Dragostea e oarb[.Dragostea e treaba celor f[r[de treab[.Dragostea ]i oarb[, dac[c[s[toria ]i g[se=te leacul.Dragostea ]n\elege toate lim-bile.Dragostea n-are r[bdare.Dragostea n-are re\ete.Dragostea nu are ochi.Dragostea nu e o mo=ie, ca s[o iei cu chirie.Dragostea nu se face cu si-la.Dragostea nu se vinde la kilo-gram.Dragostea scurt[ e cu suspinlung.Dragostea seac[ cui dracu’ s[plac[?Dragostea trebuie cucerit[ =inu cer=it[.Dragu-mi-e b[di\a sp`n, c[-i=i t`n[r =i b[tr`n.

Page 66: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

63

— Omul —

Iube=te c`t e=ti t`n[r, c[dac[-i muri, nimeni nu te vaiubi.

Iubirea-i ca =i focul: se aprinde=i se stinge.

Iubirea nu-i pojar, dar c`ndse aprinde, n-o mai po\istinge.

Iubirea nu se cump[r[, ea vinede la sine.

Iubirea peste m[sur[ aduce laur[.

}n dorul amorului, s[ru\i guracuptorului.

}=i face de dragoste cu bu-ruiene de ur`t.

Mai bine legum[ pu\in[ =idragoste mult[.

Nu-mi place c[-i frumos,da-mi place c[-mi place.

Ochii v[d, inima cere.

Parc[ are n[valnic.

S-a g[sit dor cu dor.

T`n[r l`ng[ t`n[r[, ca paielel`ng[ foc.

Toat[ lumea are dor.

Unde e dragoste mult[ e =iur`ciune mult[.

Unde-i dragoste, e =i cear-t[.

Unde-i dragoste pu\in[, lesne-ia g[si pricin[.

ST{P~NIRE DE SINE,R{BDARE, CUMP{TARE

(tematic[ simpl[=i combinat[ cu alte

elemente)

A-=i \ine inima cu din\ii.

Ca r[bdarea la necaz, nici unleac mai bun.

Cine nu poate r[bda, num[n`nc[ poam[ coapt[.

Cump[tul nu stric[ umble-tul.

Cump[tul \ine s[n[tatea omu-lui =i h[rnicia — averea.

Cu r[bdare =i cu t[cere se faceagurida miere.

Cu r[bdarea treci =i marea,dar cu r[ul nici p`r[ul.

Doftorul cel mai bun estecump[tul.

R[bdarea are =i ea marginileei.

R[bdarea e cea mai bun[doctorie.

R[bdarea-i din rai.

R[bdarea la locul ei ]i bun[.

R[bdarea nu ]nseamn[ z[-bav[.

Unde-i minte mult[, e =ir[bdare mult[.

CUPRINS

Page 67: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

64

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

CALIT{|I POZITIVE(tematic[ diferit[)

A avea ferestre =i prin v`rfulcasei.A arde locul sub ei.A avea cap.A avea cap de fier.A avea gur[ de aur.A avea m`na curat[.A avea obraz.A avea obraz sub\ire.A avea obraz (urechi) desaftian.A despica (a t[ia) firu-npatru.A fi ajuns de cap.A fi ca argintul viu.A fi c[tan[ b[tr`n[.A fi cu cap pe umere.A fi miez de om.A fi numai ochi =i urechi.A fi om cu cheag.A fi om cu scaun la cap.A fi om de n[dejde.A fi om de zah[r.A fi om dintr-o bucat[.A fi om, nu tureatc[.A fi P[cal[ ]ntreg.A fi spornic ca sarea.A fi stup de bani.A fi tare de cap.A fi tare ]n co=.

A fi un fagure de miere.A fi un stup neretezat.A fi u=or de m`n[.A fi ve=nic cu c[ciula pecap.A g[si capac la toate.A-i curge din m`n[ numaimirozn[.A-i fierbe (cuiva) capul.A nu fi om de lep[dat.Are casa sub c[ciul[.Aude cum cre=te iarba.Aurul se ]ncearc[ ]n foc =iprietenul la nevoie.Averea cea mai de pre\ aomului e bun[tatea =i omenia.Binele de r[u te scap[, s[-larunci chiar =i ]n ap[.Binele ]ntotdeauna ]mpac[r[ul.Binele nu se ]neac[.Binele te scap[ de foc =i deap[.Bl`ndul mo=tene=te p[m`n-tul.Bog[\ia cea mai mare aomului este modestia.Bucuria mare ]i cea maiscurt[.Bun[tatea e mai pre\uit[ dec`tbog[\ia.Ceea ce e curat, n-are trebuin\[de sp[lat.

CUPRINS

Page 68: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

65

— Omul —

Cel t`rziu la m`nie e maimare dec`t un viteaz.Celui cu economie suta ]i esteo mie.Cine nu este dator, este foartebogat.Cine trage a mare, mare ajun-ge.Este mai scump[ omenia dec`tavu\ia.Darea umple marea.D[-i cu cinstea s[ piar[ ru-=inea.Dec`t un car de frumuse\e,mai bine o c[ru\[ de minte.E b[rbat la gur[.Fapta bun[ laud[ pe om.Fapta bun[ vorbe=te de lasine.La fapta bun[ pu\ini s-adu-n[.Nimeni nu ]ntreab[ de omfrumos, dar de om ]n\elept =iharnic.Nimeni nu ]ntreab[ ]n sat decasa frumosului, dar de casaharnicului =i ]n\eleptului.Nu c[uta ce am fost, ci veziacum ce sunt.Nu orice adev[r e bun despus.Omenia, omenie cere, =icinstea — cinste.Ru=inos, dar s[n[tos.

S-a n[scut ]n zodia veseliei.+i cu sl[nina-n pod, =i cucurechiul uns.Unde este n[dejde mult[, acoloeste =i de=ert[ciune.Unde-i fric[, ]i =i ru=ine.Unde-i minte, ]i =i noroc.Unirea biruie=te pe cel maitare du=man.Voie=te =i vei putea.

CALIT{|I NEGATIVE —VICII, CUSURURI

(tematic[ unitar[)

A face (pe cineva) albie deporci.A fi bun de trimis cu g`=tele.A fi cu ca= la gur[.A fi cu lapte.A fi fecior de ghind[ f[tat ]ntind[.A fi m`\[ bl`nd[.A fi nes[rat.A fi obial[.A fi un foc de paie.A nu fi nici Tanda, niciManda.A pierdut c[rarea, c[ s-a]nt`lnit cu desfr`narea.A =edea os.De sp[lat[ ce-i, o ling m`-\ele.

CUPRINS

Page 69: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

66

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Ca necinstea — nici o pe-deaps[ mai grea.Capul ca maiul, g`tul c`t ]ipaiul.Chelului scufie de m[rg[ritar]i trebuie.De obiceiurile rele greu tedezbari.E om frumos, dar n[ravul ]lstric[.E foarte cinstit c`nd doarme.Eu am ajuns de r`s =i tu deocar[.}i cioplit numai din bard[.}n vas spurcat orice-ai pune,ca vasul se spurc[.Minciun[ cu coarne.N-are nici cap, nici coad[.N[ravul din fire n-are le-cuire.N[ravul din n[scare leacn-are.Nu este om f[r[ cusur.Nu face parale.Nu-l speli cu tot Prutul.Pocitului oglind[-i lipse=te.Un n[rav r[u trage dup[ sineun altul mai r[u.

BE|IA(tematic[ simpl[ =i com-binat[ cu alte elemente)

A bea c`t =apte.A bea la botul calului.

A bea la botul resteului.A bea pe credin\[.A cerca vinu pe-o ureche.A da paharul peste cap.A face g`tul leic[ =i p`ntecelebalerc[.A fi afumat.A fi aghesmuit.A fi beat cri\[.A fi beat lemn.A fi beat turt[.A fi cioc`rlan de beat.A fi clei.A fi cu chef.A fi cu drojdii ]n cap.A fi ]nfr[\it cu p[h[relul.A i se ]mpletici limba.A lua un cap de vin.A merge pe dou[ c[r[ri.Arama omului la be\ie searat[.A se aghesmui.A se face cuc.A se ]mb[ta ciatl[u.A se ]mb[ta =i cu ap[.A se pili.A se pune pe cinste.A se trece cu cinstea.A suge ca un burete.A=a-i omul — dac[ moare, numai bea.

CUPRINS

Page 70: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

67

— Omul —

A-=i bea min\ile.A-=i bea =i c[ciula din cap.A-=i bea =i c[ma=a.A-=i ]neca amarul.A trage la musta\[A trage (suge) la m[sea.A zace de boala suptului.B[utura cine-o iube=te, lasf`r=it se prea c[ie=te.B[utura e mai bun[ la c`r-cium[ dec`t acas[.B[utura e s[m`n\[ de vorb[.Bea cu oala s[ fug[ boala =icu ploschi\a s[-=i ude guri-\a.Bea de zv`nt[.Bea p`n[ cade ]n =an\.Bea p`n[-=i ]neac[ pipota.Be\ia e ]ntotdeauna nebunie.Be\ia e mare s[r[cie pe capulomului.Be\ia e nebunie cu voie.Be\ia e s[r[cie grozav[.Be\ia este mai rea dec`tmoartea.Be\ia este u=a tuturor r[u-t[\ilor.Be\ia ]i mama relelor.Be\ia nu e frumoas[ =i nicis[n[toas[.Be\ia o vindec[ sapa =i lo-pata.

Be\ia pierde omenia.Be\ia tinere\ii ]ntrece pe avinului.Be\ivanul c`nd merge pepunte, ]nchide ochii s[ nucad[.Be\ivul cu un g`nd =i c`r-ciumarul cu alt g`nd.Be\ivul ]=i bea =i straiele, =imin\ile.Be\ivul se ]nva\[ cu be\ia, cat`lharul cu ho\ia.Be\ivului =i dracul ]i iese cuocaua ]nainte.Be\ivului tot la vin ]i e g`n-dul.C`nd doi spun c[ e=ti beat,du-te =i te culc[.C`nd v[d vinul ]n balerc[,umblu eu ca o suveic[.C`rciuma te pune pe dru-muri.Ce-a c`=tigat ]ntr-o var[, ab[ut ]ntr-o sear[.Ce e ]n inima treazului, st[]n gura beatului.Ce face la be\ie, se c[ie=te latrezie.Cine bea, ]=i bea banii, mintea=i s[n[tatea.Cine bea p`n’ la-mb[tare,nume bun ]n lume n-are.Cine bea vin, ]=i bea punga,=i mintea, =i s[n[tatea.

Page 71: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

68

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cine intr[ ]n c`rcium[, nuintr[ s[ se ]nchine.Cr`=ma cui ]i place, boi ]n jugnu face.Cu b[rbatul b[utor, nu facipit[ ]n cuptor.Cu be\ia vine singur[ s[r[-cia.Darul be\iei este cel mai r[u.De beau la b[utur[, m[ toc-mesc la c[t[tur[.De ce beau la b[utur[, de ceam inim[ bun[.De fiecare pahar plin, be\ivultrage c`te-un suspin.De la p`ine — putere, de laspirt — durere.De te potrive=ti paharului, nue=ti om.Fericit este acel ce nu bea, c[cidin vin f[r[ vin[ iese cap[t depricin[.}i cat[ must[\ile spre funduloalei.}=i ]noat[ gura ]n vin p`n[ d[dintr-]nsul.La ap[ cu m[sura, la vin f[r[m[sur[.La be\ie omul este pisic[,maimu\[ =i la urm[ porc.La cel beat ce-i ]n inim[ e =ipe limb[.Mai mul\i se ]neac[ ]n b[utur[dec`t ]n ap[.

M`ndra bea =i chefuie=te,m`ndrul tace =i pl[te=te.Nu e be\iv cine bea, ci cel cese ]mbat[.Nu-i be\iv, dar setea ]l omoa-r[.Nu-i place b[utura, ca lac[\elu= untura.Nu vorbe=te el, ci tescovina.Omul beat nu =tie ce face.Omul beat se treze=te, darprostul niciodat[.Omul be\iv la be\ie scoate dingur[ ceea ce are la trezie.Omul, c`nd e beat, se crede]mp[rat.Omul de-ar fi c`t de bun, vinul]l face nebun.Omul la be\ie cade-n nebu-nie.Omul la be\ie uit[ de s[r[-cie.Omul se ]mbat[ =i de inim[rea =i de inim[ bun[.Pe be\iv to\i ]l arat[ cu de-getul.Pentru b[utur[ d[ =i calul, =itr[sura.Picioarele nu-l mai \in, =i elstrig[: „Ad[ vin!“Rachiul nu te ]nt[re=te, dar tecalice=te.Rug[ciunea be\ivului nu multajunge.

Page 72: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

69

— Omul —

S-a ]mb[tat c[ciula mea, =icapul de-abia, de-abia.S-a jurat pe vin s[ nu mai bearachiu.Salt[, be\ive, =i te vesele=te,]mbat[-te =i te t[v[le=te.S[ bea omul vin p`n[ va \ineleul de ureche, nu p`n[-i vascoate ciorile ochii.S[ bei vinul, dar s[ nu te bea.+-am s[ beau, =-am s[ m[-m-b[t, =-am s[ spun la lume tot.+i-a b[ut mintea.+i-a b[ut =i c[ciula din cap.Te spune nasul c[-\i placevinarsul.Tot cu glaja =i paharul st`m-peri flac[ra =i jarul.Trezia pe om ]l ]nt[re=te, iarbe\ia ]l sl[be=te.|ara moare de t[tari =i el beacu l[utari.Umbl[ noaptea pe drum beat,ca un c`ine turbat.Unde intr[ vinul, ru=inea iesed-acolo.Vinu-i bun =i dulci=or, dar tev`r[-n iarn[ gol.Vinu-i cap[tul min\ii: ]mbat[=i sfin\ii.Vinul ai ]ndr[git — casa \i-aipr[p[dit.Vinul dulce r[u te-aduce.Vinul ]l bei de bun =i el te facenebun.

Vinul ]nt`i te ]nvesele=te, iarpe urm[ te nebune=te.Vinul ]\i iese pe nas.Vinul, \uica cui ]i place, n-arecu ce s[ se ]mbrace.Vin, vinarsul cui ]i place, omde treab[ nu se face.

LENE, TR~ND{VIE(tematic[ direct[ =i indi-

rect[)

A aduna surcele unde altul at[iat lemne.A ajuta pe cineva la somn.A a=tepta s[-i cad[ merem[l[ie\e ]n gur[.A bate apa ]n piu[.A bate c`inii prin sat.A bate c`mpii.A bate drumurile.A bate l[turile.A bate \urca.A c[ra v`nt cu sita.A c[sca gura.A fi bun de trimis dup[ moarte.A fi pierde-var[.A fi un cioflingar.A fi v`ntur[-lume.A ]mbla huciu-marginea.A ]nnoda coada la c`ini.A l[sa lucrul balt[.

CUPRINS

Page 73: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

70

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A l[tra la lun[.Am`narea e ho\ul timpului.A merge cu pa=i de melc.A nu da din pas.A nu face nici o br`nz[.A nu face nici o ceap[ de-gerat[.A nu fi bun de nici o br`nz[.A nu fi bun de nici o treab[.A num[ra pietrele.A o lua h[isa.A pa=te bobocii.A pa=te v`ntul.A scuipa ]n v`nt.A se culca pe-o ureche.A se duce la pr[=it f[r[ sa-p[.A se l[sa pe-o ureche.A se l[sa pe t`njal[A se lua cu luleaua.A se muta de pe vatr[ pecuptor.A se uita cu un ochi la gaie =icu altul la tigaie.A sta cu burta la soare.A sta cu m`inile ]n buzunar.A sta cu m`inile ]ncruci-=ate.Asud[ m`nc`nd =i ]nghea\[lucr`nd.A =edea ]n coada sapei.A tot cerne =i a nu mai fr[-m`nta.

A trage chiulul.A turna s[u ]n carne gras[.A umbla b[t`nd c`inii.A umbla brambura.A umbla creanga.A umbla cu =oalda.A umbla de-a nimica.A umbla de-a zbranca.A umbla de flori de cuc.A umbla de florile m[rului.A umbla de frunza fr[si-nelului.A umbla dup[ borta v`ntului.A umbla dup[ cai verzi.A umbla gonind v`nturile =im[sur`nd c`mpurile.A umbla handral[u.A umbla harhageaua.A umbla ]n bobote.A umbla ]n dorul lelii.A umbla ]nt[r`t`nd c`inii prinmahala.A umbla lela.A umbla pe urla\i.A umbla =apte hotare.A umbla teleleu T[nase.A umbla terchea-berchea.A umbla tralea-valea.A umbla v`j-margina.A vorbi de clac[.Bate laturile.

Page 74: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

71

— Omul —

C[ile celor ce =ed f[r[ lucrusunt acoperite cu spini.C`nd aud de zi de lucru, mi se]ngreleaz[ trupul.C`nd cei, n-are, c`nd dai,n-are.C`nd ]l cuprinde pe omlenea, s[r[cia i se suie-nspate.Cel ce doarme r[m`ne cudin\ii la stele.Cine cerne toat[ ziua num[n`nc[ m[m[lig[.Cine e ]nt`i la mas[ e pe urm[la lucru.Cine-i lene= =i tot doarme,c`nd ]l ca\i moare de foame.Cine la tinere\e e lene=, sufer[la b[tr`ne\e.Cine se code=te mult, facepu\in.Cine vara petrece c`nt`nd,iarna r[m`ne fl[m`nd.Cine ziua e lene=, s[ m`nefl[m`nd pe noapte.Cucul c`nt[, iar lene=ul st[ =inum[r[.Cu lene=ul nu te pricopse=ti.Cum se culc[, iar adoarme,cum se scoal[, iar i-i foame.Cu omul lene= mori de foa-me.Dac[ =ade el degeaba, g`n-de=te c[ to\i n-au treab[.

D-alde terchea-berchea, treilei perechea.De fus sari ]n sus; de furc[ ]\ifaci n[luc[.De la sob[ p`n’ la foc pentrulene= e mult loc.De la u=[ p`n’ la prag, ]napoiobielele m[ trag.De lene ochi-=i ]nchide =ibuzele-=i deschide.De lene= ce este, nici nu poatem`nca.De lucru e lenoas[, la joc nuare soa\[.Din tr`nd[vie se nasc toaterelele.Face groap[ sub el.Hodor, hodor, =i ]n pod ni-mica.I-i a lucra ca =i c`inelui a lingesare.}i e lene s[ =i vorbeasc[, dar]nc[ s[ mai =i munceasc[.}n casa lene=ului totdeauna es[rb[toare.}n casa tr`ndavului e s[r[cielucie.}nconjur[ lucrul =i cearc[m`ncarea.}ntreab[ pe lene=, s[ te ]nve\eminte.}n ziua lucrului vine boalatrupului.La casa cu dou[ fete morpisicile de sete.

Page 75: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

72

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

La c`ntare e vestit[, ]ns[ nu=ti face pit[.La cel ce joac[ bine, coasa nutaie.La cum[trul l[udat =ede f`nulne-adunat.La hor[ m[ ]ndes, iar de furc[fug c`t pot.La joc e ca focu, la lucru cabutucu.La leli\a juc[u=[ st[ gunoiuldup[ u=[.La o treab[ c`nd se scoal[parc[ are ou[ ]n poal[.Lenea doarme =i s[r[cia oap[r[ de mu=te.Lenea e cucoan[ mare caren-are de m`ncare.Lenea e ]nceputul r[ut[\ilor.Lenea e la om ca =i rugina lafier.Lenea face pe bogatul a i seur] =i pe s[racul ]n nevoie a set`r].Lenea-i ]nceputul s[r[ciei.Lenea ]ncet p[=e=te, dar s[-r[cia degrab[ o ajunge.Lenea pierde vremea.Lenea scurteaz[ via\a, iarmunca o lunge=te.Lenea te las[ muritor defoame.Lene=a c`nd se scoal[, pare c[are ou[ ]n poal[.

Lene=ii se ]n\eleg ]ntre ei.Lene=ul are gura-mpiedi-cat[, dar o tain[ o spune]ndat[.Lene=ul cat[ de lucru, dar nudore=te s[-l g[seasc[.Lene=ul, c`nd ]i este lene,viseaz[ c[ s-a ]n\epat.Lene=ul e frate cu cer=etorul.Lene=ul la toate zice c[ nupoate.Lene=ul m[n`nc[ pu\ini co-laci.Lene=ul nici nu s-a sculat =i iartrage la pat.Lene=ul nu =tie dec`t a boli.Lene=ului i-i greu s[ se apucede lucru, c[ci de l[sat se las[oric`nd.Lene=ului orice treab[ ]i paregrea.Lenosul mult vorbe=te, darpu\in lucreaz[.Lucr[ de-nghea\[ =i m[n`nc[de-asud[.Muie\i ]s posmagii?Multe =tie, multe croie=te =inici una nu ispr[ve=te.N-ai o para chioar[ =i leneate omoar[.Ne ]nva\[ a nu judeca dup[]nf[\i=are.Nici nu pune, nici nu ia.Nu poate ]nchide u=a degunoi.

Page 76: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

73

— Omul —

Nu =tii s[ torci, nici s[ \e=i,numai la hor[ te-nde=i.Omul lene= e bou la m`ncare=i vulpe la treab[.P`n[ calc[, seac[ balta.P`n’ se-ncal\[, soarele se-nal\[.P`n’ se g[te=te, soarele-asfin-\e=te.P`n[ soarele se-nal\[, Ioni\[abia se-ncal\[; de la u=[ p`n’la pat, obielele toate cad.Presoar[ gunoiul cu sare, cas[ nu se ]mput[.Pute locul pe unde umbl[.S`rguin\a \ese p`nza, iar[lenea pierde vremea.Se culc[ devreme, ca s[ sescoale t`rziu.Somnul pentru lene= e p`ineacea de toate zilele.+apte fete, nou[ vedre =i learde g`tul de sete.+ederea-i neaverea, odihna-irugina.+ezi azi, =ezi m`ine, lucrul tot’napoi r[m`ne.Toat[ ziua doarme =i noapteaspune c[-i trudit.Trage m`\a de coad[.Tr`nd[via e muma tuturorr[ut[\ilor.Tr`ntorul m[n`nc[ miere de-agata.

Vara-ntins la umbr[ doarme =iiarna moare de foame.V[t[=el de mahala a plecat acolinda.Vede arz`nd pe el casa =i i-elene ca s[ ias[.Viermii te m[n`nc[ de viu.

FRIC{, LA+ITATE,SL{BICIUNE

A avea curaj de curc[ beat[.A avea curaj de p`sl[.A avea inim[ de cear[.A avea inim[ verde.A da bir cu fugi\ii.A fi o bab[.A fi o m[m[lig[.A fi slab de ]nger.A fi un fricos =i jum[tate.A fugi iepure=te.A-i intra frigul ]n oase.A-i ]nghe\a m[duva ]n cio-lane.A-i tremura balamalele.A-i \`\`i vinele.A nu fi bun de nici o br`nz[.A o lua la papuc.A pune coada pe spinare.A purta fric[ de furnic[.Are har\ag la m[m[lig[rece.

CUPRINS

Page 77: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

74

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A se teme (a-i fi fric[) =i deumbra lui.

A-=i lua c[lc`iele de-a ume-re.

A =terge putina.

A umbla cu frica-n s`n.

C`nd s[ fug[ =i el, s-a terminatp[m`ntul.

Cel fricos ]i ]nfrico=eaz[ =i peal\ii.

Cine mai mult se teme, acelauit[ u=a deschis[.

Cine se tot teme, nimica nuface.

Dup[ b[t[lie (r[zboi), mul\iviteji se arat[.

Frica are ochi mari.

Frica mai mare dec`t spai-ma.

Frica totdeauna aduce pri-mejdie.

Fricosu’ se teme =i de umbralui.

Fuga-i ru=inoas[, da-i s[-n[toas[.

La pl[cinte ]nainte =i la r[zboi]napoi.

La poman[ n[val[, =i lar[zboi ]napoi.

La r[zboi coad[ =i la fug[fruntea.

Leac de fric[ nu-i.

Nu merge la soare de fric[ s[nu i se topeasc[ nasul.

O mie de frico=i nu fac c`t unviteaz.P`n[ la lupt[ face gur[ =i-a-poi se teme de-mpu=c[tur[.Poart[ c[ciul[ degeaba.S-ar duce ]n p[dure, dar seteme de =arpe.Se face viteaz, c`nd ]l bat al-\ii.Se teme de toate buruienile.Sufl[ =i ]n lapte acru.Taie m[m[liga-n dou[ deviteaz ce e.Toat[ lumea e voinic[ c`nddu=manul fuge.Voinic la dan\ =i la r[zboi ]n=an\.Voinicos, dar cam fricos.

GRAB{

Cine se gr[be=te, se poticne=te.Graba stric[ treaba.

}ND{R{TNICIE

A fi ]nd[r[tnic ca un cat`r.Omul ]nd[r[tnic =i pizma= caracul ]=i m[n`nc[ carneasingur.Omul ]nd[r[tnic toate le facepe dos.

CUPRINS

Page 78: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

75

— Omul —

}NG~MFARE, FAL{,L{UD{RO+ENIE

A avea cea\[ (fum) ]n creieri.A avea fumuri ]n cap.A da bani de ciubot[.A fi buricul p[m`ntului.A fi mare br`nz[.A fi tare (fudul) de urechi.A-i pl[ti ciubote ro=ii.A nu-=i ]nc[pea ]n piele.A se ]mbr[ca cu pene dep[un.A se ]nfla ]n pene.A se ]nfoia ca varza.A se l[uda cu pielea lupuluidin p[dure.A-=i ]nfla n[rile.A-=i lua nasul la purtare.At`t l-au l[udat, p`n[ i-aucrescut coarne.A \ine nasul sus.A umbla cu capul mare.A umbla cu ciubote ro=ii.A umbla cu nasul pe sus.Cine pe sine se laud[, acelamai tare se-njose=te.Cine se laud[ c[ nu e minci-nos, trebuie crezut pe jum[-tate.Fala mare traist[ n-are.Fal[ goal[, traist[ u=oar[.

Fudulia mare m[m[lig[ n-are.

Lauda aduce pagub[.

Lauda de sine nu miroase abine.

Lauda nu-i cu bani.

Laud[ mare, =i-n traist[n-are.

Laud[-m[, gur[, c[ \i-oi dafriptur[.

L[ud[rosul trage adesea ru-=ine.

L[ud[rosului ]i pute gura deminciuni.

M`ndrului ]i st[ Dumnezeu]mpotriv[.

Nu-i ajungi cu pr[jina la nas.

Omul fudul face toate numaide ochii lumii.

S-a ales cu fudulia goal[.

Umbl[ cu capul pe sus, caspicul cel gol.

L{COMIE, POFT{ F{R{M{SUR{

A avea burt[ de iap[.

A dori c`te-n lun[ =i-n stele.

A face burta butie =i gurap`lnie.

A fi cu un ochi la f[in[ =i cualtul la sl[nin[.

A fi sac f[r[ fund.

CUPRINS

Page 79: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

76

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A lins p`n[ a pus vasul cufundul ]n sus.A m`nca banii cu lingura.A m`ncat pit[ din nou[ cup-toare.A m`ncat =i mielul, =i pur-celul, =i pe=tele c[lug[rului, =itot mai vrea.A pune lumea ]n p`ntece.Are s[ zic[ p`ntecele c-a-nne-bunit gura.A scoate dou[ piei de pe ooaie.Azi ai m`nca un cal, m`inedoi.Buc[\ica mare trece cu ’ne-care.Cic[ m[laiul nu-i copt, =i el]nfulec[ c`t opt.Cine apuc[ multe, pu\in are.Cine are m`n[ lung[, pierde=i ce are-n pung[.Cine ia o brazd[ lat[, r[m`necu ea nearat[.Cine ]mbr[\i=az[ multe, pu\inegr[m[de=te.Cine l[come=te, nu se pri-copse=te.Cine m[n`nc[ lacom, nu-iticne=te.Cine mu=c[ bucata mare,singur se-neac[.D[ cu o m`n[ =i ia cu am`n-dou[.

Dec`t s[ r[m`ie br`nza, maibine s[ crape r`nza.De ce are, de ce mai vrea s[aib[.Dob`nda lung[ rupe ciochi-na.}l doare ]n burt[ =i m[n`nc[o turt[.}l scurm[ paralele ]n pung[.Lacomii sunt de unde n-arem[rul coaj[ =i cirea=a s`m-bure.Lacomul mai mult pierde =ilene=ul mai mult alearg[.Lacomul nici sie, nici altuianu e de folosLacomul se pl`nge de gur[, c[n-are m[sur[.Lacomul, =i s[tul, fl[m`ndeste.Lacomului, c`t s[-i dai, el nuzice ba.L[comia de la aur la gunoi =ide la diamant p`n[ la sticl[se ]ntinde.L[comia este rea =i p[gu-bitoare boal[.L[comia pierde omenia.L[comia sparge sacul.L[comia stric[ omenia.M[n`nc[ =i buc[\ica calicu-lui.P`ntecele se satur[, dar ochiiniciodat[.

Page 80: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

77

— Omul —

Poftele omului n-au hotar.S[ curg[ ca Dun[rea =i tot nu-iajunge.Se ]nchin[ p`ntecelui.Vrea s[ fie =i cu pui, =i cu ou[,=i cu g[ina gras[.

LINGU+IRE, VICLENIE,+IRETENIE, SLUG{RNICIE

A avea c[t[tur[ de vulpe.A avea suflet pestri\.A fi cu dou[ fe\e.A fi ]n doi peri.A fi taler cu dou[ fe\e.A fi un linge-blide.A linge cizmele cuiva.C[\el de dou[ u=i.F[\arnicul e ca un c[rbuneacoperit care pe ne=tiute tearde.Linge melesteul.Linge talere.Lingu=eala dulce mult adu-ce.Lingu=itorul adoarme cu g`n-dul numai la sine.Lingu=itorul este izvorul min-ciunilor.Lingu=itorul ]=i ap[r[ numaipielea lui.Lingu=itorul ]\i unge buzele cumiere =i-\i sf`=ie inima cughearele.

Lingu=itorul numai la ]m-bog[\irea lui se g`nde=te.Lingu=itorul nu se prip[=e=tepe l`ng[ cei s[raci.Omul viclean se ]mbrac[ c`nd]n piele de oaie, c`nd ]n pielede vulpe.+iret pe =iret cunoa=te.Viclenie pentru viclenie.

OBR{ZNICIE,NEOBR{ZARE

A avea obraz de scoar\[.A fi gros de obraz.A fi neobr[zat (cu dou[ obra-ze, cu alt obraz).A-i cr[pa (plesni) obrazul deru=ine.A se sui ]n capul (cuiva).E obraznic, nu-i ca porcul.Musafirul obraznic scoategazda din cas[.Nepoftitul scaun n-are.Obrazul gros aduce p`nteceluifolos.Omul obraznic merge nepoftitla praznic.

A FI DE RU+INE, DE R~S

A ajunge de r`sul curcilor(g[inior).A-i arde (cuiva) obrazul.A intra ]n p[m`nt de ru=ine.

CUPRINS

Page 81: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

78

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A pune nasul ]n p[m`nt.A se da de ru=ine.A-=i p[ta numele.A umbla cu dangaua pe frun-te.E ru=ine pentru acel ce lingeunde a scuipat.I-a cr[pat obrazul, dar ru=ineatot nu i-a pierit.R`de ciob de oal[ spart[.Ru=inosul linge osul.Ru=inosul roade osul.

S{R{CIE SPIRITUAL{(A DUHULUI)

A fi mic la suflet.A fi s[rac cu duhul.

SURZENIE, ORBIE

A avea ap[ (bumbac) ]nurechi.A avea perdea la ochi.A face pe surdul.Dup[ ce c[ e surd, nicin-aude.Pe o ureche-i intr[ =i pe alta-iiese.Po\i da cu tunul la urecheasurdului.

TR{DARE, V~NZARE

Inima de v`nz[tor e veninotr[vitor.

UITUCIE

A uita de la m`n[ p`n[ lagur[.A uitat ce-a m`ncat asear[.Nu \ine minte de la gur[ p`n’la nas.

MINCIUN{, NEADEV{R

A despica firu-n patru.A dezlega sacul cu minciuni.A face orz din gr`u.A fi cusut cu a\[ alb[.A fi sacul cu minciunile.A ]nghi\it un ac =i a scos (o s[scoat[) un fier de plug.Am[ge=te de usuc[ p[m`n-tul.A o coase cu gherghef, s[mearg[ c[lare pe s`rm[.A pierdut cinstea ]n ocolul cuminciuni.A spune c[ laptele-i negru.A spune minciuni gogonate.A t[ia la chiroane.A umbla cu cioara vopsit[.A umbla cu gura c[scat[ dup[minciuni.

CUPRINS

Page 82: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

79

— Omul —

A umbla cu minciuna-ndin\i.A umbla cu traista cu min-ciuni.C`nd se ]nte\esc minciunile, seapropie na=terea.C`nd spui minciuna, s[ o crezipe jum[tate.C`nd spui o minciun[, tre-buie singur pe jum[tate s-ocrezi.Cel ce ascult[ la minciuni eca =i cel ce pa=te v`nt.Cine a min\it o dat[, nu se maicrede nici c`nd spune ade-v[rul.Cine a min\it o dat[ =i-am`ncat credin\a toat[.Cine ]n=al[ o dat[, ]n=al[ =i adoua oar[.Cine min\e=te, lumea de el sefere=te.Cine poart[ burluiul cu min-ciuni, i se sparge odat[-ndrum.Cine se laud[ c[ nu-i minci-nos, trebuie crezut pe jum[-tate.Cine se-nva\[ mincinos, c`ndspune adev[rul se boln[ve=te.Cine spune minciuna, e ca =icel care fur[.Cine spune minciun[, ]nt`iobrazul ]=i ru=ineaz[, iar maipe urm[ sufletul ]=i ucide.

Cine umbl[ dup[ minciuni,nu m[n`nc[ nici gras, nicidulce.Cu cartea-n m`n[ =i cu min-ciuna-n gur[.Cu minciuna ]\i merge p`n[la un timp.Cu minciuna pr`nze=ti, decinat nu cinezi.Cu-o minciun[ boiereasc[ treci]n \ara ungureasc[.D[ cu negru peste verde, c[st[p`nul nu ne vede.De la adev[r p`n[ la minciun[e un lat de palm[.De multe ori din \`n\ar lumeaface arm[sar.Din gura mincinosului niciadev[rul nu se crede.E un mincinos de n-are mar-gini.E un v`n[tor c[-\i nimere=temusca ]n ochiul st`ng.Face din l`n[ laie, l`n[ alb[.Face noaptea zi =i ziua noapte.Frumoas[ poveste, dar mareminciun[.}i ]ntrebi de bob =i-\i r[spundmaz[re.}i merge minciuna ]n pi-cioare.}ncheag[ apa ]n f`nt`ni.Lauda mincinosului, bucurianebunului.

Page 83: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

80

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Mincinos pe mincinos greu]n=al[.Mincinos pe mincinos nupoate ]n=ela.Mincinosul c`nd spune, ade-v[rul se boln[ve=te.Mincinosul, cu d-a sila, facemusca c`t c[mila.Mincinosul face ziua noapte =inoaptea zi.Mincinosul ]ncornoreaz[ \`n-\arul =i-l m[re=te c`t m[garul.Mincinosul ]ncoroneaz[ \`n-\arul, de \i-l face c`t m[-garul.Mincinosul mult pierde.Mincinosul se cunoa=te pefa\[.Mincinosul se ]mboln[ve=tedac[ nu spune minciuni.Minciuna are picioare scur-te.Minciuna are =i ea loc pe undese trece.Minciuna are =i ea m[sur[.Minciuna a umblat c`t aumblat, p`n[ i s-a ]nfundat.Minciuna, ca glon\ul, ]n ap[se afund[.Minciuna m[gulitoare placecelui r[u.Minciuna nu te duce la bi-ne.Minciuna se afund[ ca plum-bul.

Minciuna se afund[ ca plum-bul =i iese ca frunza.Minciuna sparge case depiatr[, dar alteori pre\uie=temai mult ca un adev[r nespusla locul lui.Minciuna sparge =i case depiatr[.Minciuna uneori ]i bun[.Minciuna zboar[ ca glon-tele.Minciun[ cu coad[.Minciun[ cu coarne.Minciunile una pe alta seajung.Minte de se-ncheag[ apa.Minte ca din carte.Minte de ]nghea\[ apele.Minte de se-ncheag[ apa.Minte de st[ soarele ]n loc.O minciun[ bine ticluit[ facemai mult dec`t un adev[r.O minciun[ mic[ poate dana=tere la o primejdie mare.O minciun[ spus[ cere alte=apte, ca s[ fie acoperit[.O s[ se m`ntuie el odat[ saculcu minciuni.Pentru o minciun[ se facemoarte de om.+i minciuna-i vorb[.+i minciuna prinde loc.+i-o dezlegat sacul minciu-nilor.

Page 84: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

81

— Omul —

Toarn[ la minciuni de mergcu picioarele.|ine capra de coarne =i jur[c[-i =ut[.Umbl[ cu plosca cu min-ciuni.Vede colac =i zice m[lai.

NECHIBZUIN|{,NEPRICEPERE,

NESOCOTIN|{, NE+TIIN|{(tematic[ direct[ =i indi-

rect[)

A aduce ap[ dup[ ce s-a stinsfocul.A ajunge slug[ la m[gar.A aluneca cu mintea.A apuca cu din\ii.A bate apa s[ se aleag[ unt.A b[ga funia navei prin ure-chea acului.A c[ra apa cu ciurul.A c[ra ap[ la f`nt`n[.A c[ra ap[ la r`u.A c[ra lemne ]n p[dure.A c[uta acul ]n carul cu f`n.A c[uta ou cu toart[.A c[uta peri ]n palm[.A c[uta pete-n Soare.A c[uta potcoave de caimor\i.A c`nta surzilor.A cere l`n[ de la broasc[.A cl[di pe nisip.

A culege pere din prun.A da cal =i a lua m[gar.A da cu b`ta-n balt[.A da cu botu-n balt[.A da cu c[ciula-n c`ini.A da cu m[ciuca-n balt[.A da cu oi=tea-n gard.A da cu roata ]n pod.A dat burduful de br`nz[ ]nsama c`inilor.A face chiroane.A face din cal m[gar.A face din teie curmeie.A face gaur[ ]n ap[.A face gaur[ ]n cer.A fi bun s[ ]nc`lceasc[ fu-ioare.A fi cu luna-n cap.A fi un calc[-n str[chini.A fugit ]n pod s[ nu-i cad[ casape cap.Ai priceput =i tu c`t a priceputciomagu’ lui mo= Neagu.A-i zbura min\ile pe dealuri.A ]nc[leca pe la coada calu-lui.A ]nv[\at carte p`n[ la glez-ne.A ]nv[\at ce au uitat al\ii.Ajunge din vl[dic[ pop[.Alearg[ la lauda mare.A lega calul de coada ciu-percii.

CUPRINS

Page 85: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

82

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A lega cartea de gard.A-l pa=te pe cineva bobocii.A merge al[turi cu drumul.A merge cu pu=ca goal[ lav`nat.A merge la Bucure=ti peLotru.A mi=cat orice piatr[, ne=tiindsub care este pe=te.A nu avea nici cap, nici coa-d[.A nu mai =ti unde-i st[ capul=i picioarele.A nu pricepe nici o boab[.A nu spune nici laie, nicib[laie.A nu =ti nici bechi.A nu vedea mai departe delungul nasului.A o apuca h[isa.A pleca la v`nat cu pu=cagoal[.A plecat c[lare =i se ]ntoarcecu =aua ]n spinare.A pofti urd[ de curc[.A pornit cu coasa s[ taiev`ntoasa.A prinde c[sc[uni.A prinde mu=te.A prinde pe=te cu cu=ma.A pune carul ]naintea boilor.A pune c[p[stru ]n coadacalului.

A purta chiua-n spate.A pus oala cu m[nu=a c[trefoc.Ar pu=ca iepurele, dar n-arecine i-l pres[ra cu sare pecoad[.Ar vrea s[ fac[ ceva =i el, darnu =tie ]n ce fel.A s[rit din ap[ ]n ciub[r.A scoate luna din f`nt`n[.A scrie cai verzi pe pere\i.Ascute coasa cu a\a m[-m[ligii.A se arunca ]n gura lupului.A se arunca ]n urma trenului.A se duce f[r[ pu=c[ la r[z-boi.A se juca cu coada ursului.A se pune ]n buza trenului.A-=i lua inima ]n din\i.A t[ia frunze la c`ini.A tr[i cu capu-n sob[.A turna gaz ]n foc.A turna iaurt peste sm`n-t`n[.A umbla ca c[scatul din om]n om.A umbla cu c`ine surd lav`nat.A umbla dup[ icre verzi.A umbla ]n dodii.A umbla s[ dezgroape (]nno-iasc[, ]nvie) mor\ii.

Page 86: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

83

— Omul —

A v`ntura f[in[.A vinde castrave\i la gr[di-nar.A vinde pe=tele ]n balt[.Baba b[tr`n[ are =apte vineripe s[pt[m`n[.Baba c[l[toare n-are s[r-b[toare.Bate apa s[ ias[ unt.Bate cr`ngu’ s[ sar[ iepurii.Bele=te boul p`n[ a nu-lt[ia.Bor=ul la foc =i pe=tele ]n iaz.Car[ ap[-n Dun[re.Cat[ Nanea iapa, c[lare pe ea.Caut[ luleaua =i ea e ]n din\i.Caut[ s[ ]mpleteasc[ l`na pesub m[tase.C`nd de multe te apuci, maipe toate le ]ncurci.C`nd se duce, parc[ vine.C`nd \i-a spune c[ plou[,crap[ lumea de sete.C`te fete se ridic[, nu pot faceo m[m[lig[.Cel ce ]ncepe multe, nu ispr[-ve=te nimic.Cel ce tot alege, pe urm[culege.Cine deschide ochii dup[ cecump[r[, cumpar[ totdeaunamarf[ proast[.Cine nu =tie c[rarea, nu =tienici drumul.

Cine umbl[ pe drum cu g`n-dul acas[, ]=i pierde c[ciula]n t`rg.Cump[r[ =a =i calu-i ]n t`rg.Cunoa=te la cai breji.D[ br`nza pe pe=te.D[ bun[ diminea\a g`=telor.D[ cu barda ]n lun[.Dintr-un fus de moar[ face ocoad[ de tesl[.Duce p[m`nt din vale-ndeal.Duce soarele ]n cas[ cu obo-rocul.Dup[ fete tot alergi =i nasulnu =tii s[ \i-l =tergi.Dup[ ploaie, c[ciul[ de oaie.E gata s[ deie pentru un ban=i opincile din picioare.Eu ]l trimit la foc =i el ]miaduce busuioc.F[-m[, mam[, cu noroc+i m-azv`rle-apoi =i-n foc.Fr[m`nt[ f[ina cu picioarele=i lutul cu m`inile.Fuge la deal cu plinul ca’ nvale cu de=ertul.I-a dat Dumnezeu bog[\ie,numai nu i-a dat minte.I-au crescut ciuperci ]n urechi.I se pare dealul vale.}mpiedic[ la deal =i despiedic[la vale.

Page 87: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

84

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

}ncearc[ marea cu degetul.}n m`n[ ce-i pic[, sparge tot=i stric[.}n ziua de Pa=ti s-a dus s[v`nz[ fasole.}=i caut[ umbra lui.L-a l[udat de l-a pricopsit.Le crede pe toate l[ptoase.Loc de cas[ ]n curtea biseri-cii.M[soar[ marea cu degetul.M`nzu-i ]n iap[, dar c[p[s-tru-i gata.Mi=c[ toate pietrele.Mul\i nerozi pasc v`ntul.N-are dup[ ce bea ap[ =i el sescobe=te ]n m[sele.Nesocotitul g[se=te bucurie ]na face rele.Nu =tie a face deosebire ]ntreoaie =i berbec.Nu =tie ]nc[ cum se m[n`nc[m[m[liga.Nu =tie s[ ]ncurce dou[ paie.Nu =tie s[ lege dou[ paie.Nu =tie s[-=i numere dege-tele.Nu te pricepi s[ ]mpar\i un paila doi boi.Oala la foc =i iepurele ]np[dure.Omul neslujit e ca lemnulnecioplit.Pe carte nu prea poate, pe derost =tie cam prost.

Pentr-un petic de mo=ie sestric[ un sac de h`rtie.Pentru un lucru de nimic[joac[ baba de se stric[.Pe o ureche ]i intr[ =i pe alta]i iese.Pl`nge r`sul de-ast[ var[.Pune c[p[strul ]n coada ca-lului.Pune pu=ca jos =i prindeiepurele.Pune straj[ m`\a la lapte.R`de ca mirele cel surd.R`de v`r=a de v`r=og.R`de v`r=a de balt[ =i nu vedec[-i putreze=te coada ]n-tr-]nsa.S-a dus la p[scut cu vi\ei =i avenit cu bobocei.Satul arde =i baba se piap-t[n[.S[rb[torile le face zile delucru =i zilele de lucru s[r-b[tori.Seam[n[ bob pe sob[ =imaz[re sub lai\[.Seam[n[ castrave\i pe p[-re\i.Se culc[ ]n tind[ ca s[-=iscurteze din cale.Se duce la f`nt`n[ f[r[ c[l-dare.Se duce la vie cu struguri ]npoal[.

Page 88: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

85

— Omul —

Stinge focul cu paie.+ede pe m[gar =i caut[ m[-garul.+tie c`t au uitat ceilal\i.Toarn[ foc peste par[.Toate pe dos =i nunta mar-\ea.Tot alege, p`n ’culege.To\i sap[, da el duce c`inii laap[.Trage targa pe uscat.Una spune =i alta face.Vinde mo=ia =i cump[r[sanie.Vinde via pe stafide.Vr`nd s[-=i fac[ spr`ncenele,=i-a scos ochii.Vrea s[ fac[ f`nt`n[ ]n pod.

NEBUNIE, PROSTIE

A ajunge ]n mintea copiilor.A asculta cu o ureche.A avea cap de cuc.A avea cap de fag.A avea cap de g`sc[.A avea cap de ]ntors furci.A avea cap f[r[ hart[.A avea capul ca dovleacul.A avea fluturi ]n cap.A avea fumuri ]n cap.A avea greieru=i la cap.

A avea minte de cimpoia=.A avea orbul g[inilor.A avea p[s[rele.A c[lca prin str[chini.A c[ra ap[ cu ciurul.A c[ra ap[ la pu\.A c[ra lemne la p[dure.A cere l`n[ de la broasc[.A da ]n gropi.A da ]n gropi ziua ]n amiazamare.A da prin b[\.A da sabia ]n m`na celuinebun.A fi b[l\at.A fi b[tut cu lopata.A fi b[tut de brum[.A fi bou ]nc[l\at.A fi bun de dus la balamuc.A fi bun de dus de c[p[stru.A fi bun de pus ]n c`nep[.A fi ca apucat.A fi (cam) ]ntr-o parte.A fi cam s[rit din gr[un\e.A fi cam zurliu la minte.A fi cap de bou.A fi c[lcat de ciread[.A fi ciocnit.A fi de d`rloag[.A fi f[cut din topor.A fi gur[-casc[.

CUPRINS

Page 89: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

86

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A fi hop pe-o parte.A fi ]ntors de la \`\[.A fi ]ntr-o doag[.A fi ]ntr-o dung[.A fi ]ntr-o ureche.A fi lovit cu leuca.A fi p[lit din n[scare.A fi prost ca propca.A fi s[rit din balamale.A fi s[rit din \`\`ni.A fi smucit din botez.A fi stricat la cap.A fi T[nase.A fi tidv[ goal[.A fi tr[snit.A fi tulbur la cap.A fi verde la cap.A fluiera ]n biseric[.A-i cre=te cuiva coarne.A intrat vi\el =i a ie=it de nu-i]ncap coarnele pe u=[.A-i lipsi o doag[.A-i r[s[ri cuiva luna ]n cap.A ]ncerca vadul cu nebunul.A-l linge iepurii.A-l r`de (pe cineva) =i cioa-rele.A m`ncat ceapa-ciorii.A nu avea gr[un\e ]n cap.A nu fi dat la rindea.A schimba calul pe m[gar.

A se face de basm.A se face ]ntr-o ureche.A se face T[nase.A-=i pierde capul.A umbla cu capul ]n traist[.A umbla cu capul ]ntre urechi.Au pierdut de=tep\ii mintea =ipro=tii au g[sit-o.Barb[ mare, minte n-are.Cap ai, minte ce-\i mai tre-buie?Cap de crap, creieri de iepure.Cap la tine, minte la al\ii.Cap mare, minte pu\in[.Capul lui a mai fost la o cioat[de r[chit[.C`nd te iei dup[ un prost, maimare prost e=ti.Ce face un prost nu pot desfacezece ]n\elep\i.Ce folos de noi ve=m`nte, dac[deloc nu ai minte?Ce po\i face, dac[ ai bani =in-ai minte?Chiar prostul, t[c`nd, de]n\elept to\i ]l cred.Chip frumos la un cap prost.Cine nu cunoa=te pe prost, emai prost dec`t el.Cine se na=te breaz, breazmoare.Cite=te ]n stele =i d[ ]n gropi.

Page 90: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

87

— Omul —

Copilul r`de =i c`nd nu e der`s.Crede c[ tot ce zboar[ sem[n`nc[.Cu alifia nu se lecuie=teprostia.Cu omul prost n-o mai sco\ila cap[t.Cu omul prost s[ nu ai a facenici ]n clin, nici ]n m`nec[.D[ dou[ jum[t[\i pe una]ntreag[.D[ foc casei ca s[ arz[ =oa-recii.De mare, mare, dar minten-are.De omul prost r`d =i c`inii.Din nebunia str[in[ te ]nve\iminte.Dup[ ce c[ e prost (s[rac, slut)]l mai cheam[ =i Vlad.E greu c`nd ajungi s[ cumperiorz de la g`=te.E smintit din botez =i lovit cucapul de cristelni\[.Fiecare nebun =tie s[ c`=ti-ge bani, dar nu =tie s[-ip[streze.Frunz[ verde solz de pe=te,apa-n vale nu cotle=te, omulprost nu-mb[tr`ne=te.G`nduri multe f[r[ treab[,dovede=te minte slab[.Gur[-casc[ — minte proast[.

I-a fugit un iepure din cap.I=licul e mare, dar capul emic.Iu\eala la m`nie cade-n ne-bunie.}i curg mucii pe nas =i el zicec[-i untur[.}i cu v`nt ]n cap.}i lipse=te o doag[.}i m[n`nc[ c`inii din trai-st[.}i zboar[ min\ile pe dealuri.}nalt ca bradul =i prost cagardul.La a=a cap, a=a chiulaf.La orice ]i sare glasul =i r`denebun cu ceasul.Lovit (b[tut) ]n cap cu leuca.Mintea de-ar cre=te pe toatec[r[rile, ar pa=te-o =i m[garii.Mintea prostului se c`nt[re=tecu prostia de=teptului.Minte la nebun, c`t glas la unpe=te.N-are obezile toate.Nebunia din n[scare leacn-are.Nebunii tulbur[ apa =i ]n\e-lep\ii pescuiesc.Nebunul bate balta =i tot pe else strope=te.Nebunul nu asud[ nici la deal,nici la vale.

Page 91: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

88

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Nebunul nu r`de de ce vede,ci de ce-=i aduce aminte.Nebunul nu =tie =apte.Nebunul se laud[ cu nebunialui.Nebunului nici s[-i faci, nicis[-\i fac[.Nerodul fr[m`nt[ f[ina cupicioarele =i lutul cu m`na.Nerodul ]nt`i o croie=te, apoise g`nde=te.Nerodul la orice fie pe loc zicec[ =tie.Nici bleg, nici om ]ntreg.Nu e botezat cu toat[ apa.Nu e nebun cine e nebun, ci emai nebun cine se pune cunebunul.Nu-i ajunge o s`mb[t[.Nu-i nevoie c[-i nalt, bine c[-iprost.Numai prostul se sup[r[ deadev[r.Numai pro=tii se tem de moar-te.Nu vede mai departe dec`tlungul nasului.Omul prost bun argat la cas-afost.Omul prost crede tot.Omul prost nu vede p[dureadin cauza copacilor.Omul prost se m`nie repede.Ori gur[, ori v[g[un[, pros-tului ]i e totuna.

Parc[ a m`ncat m[tr[gun[(m[s[lar).Parc[ are mintea ]n c[lc`ie.Parc[ e=ti f[cut la meli\[.Parc[-i aruncat din furc[.Pe c`t ]i de prost, pe at`ta-i =ide fudul.Pe cel prost bate-l cu toat[p[durea, c[ tot prost r[m`ne.Pentr-un bo\ de m[m[lig[,r`de prostu de se stric[.Pe proast[ mintea n-o doare;ea se pl`nge de picioare.Pe prost nu-l po\i aduce laadev[r.Po\i s[ despici lemne pe capullui.Pr[p[de=te un bou pentru unou.Proasta se duce la moar[ =ise-ntoarce cu gr[un\ele-npoal[.Prost cu prost c`nd tr[ie=telesne se ]ng[duie=te.Prostia din n[scare leac numai are.Prostia e boierie mare.Prostia =i nerozia se rudesc cunebunia.Prost se na=te, prost cre=te,prost moare.Prostu-i prost =i ]n ziua dePa=ti.Prostul c`nd ]l bagi ]n sea-m[, se ]nal\[ ]n sus de-opalm[.

Page 92: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

89

— Omul —

Prostul c`nd s-a f[cut ]m-p[rat, mai ]nt`i pe tat[-s[ul-a sp`nzurat.Prostul cearc[ g`rla-n glum[=i se-neac[ ]nadins.Prostul crede pe oricine maiprost dec`t d`nsul.Prostul este ca orbul c`nd d[de p[rete.Prostul face ce vede =i ce audecrede.Prostul intr[ r`z`nd =i iesepl`ng`nd.Prostul ]mb[tr`ne=te de grijaaltuia.Prostul ]ncearc[ g`rla ]nglum[ =i se ]neac[ ]nadins.Prostul ]nt`i vorbe=te =-apoi seg`nde=te.Prostul nici s[-i faci, nici s[-\ifac[.Prostul nu r`de de ceea cevede, da’ de ce-=i aminte=te.Prostul prost r[m`ne.Prostul r`de f[r[ s[ =tie dece.Prostul r`de singur de prostialui.Prostul se bag[-n frunte,cumintele st[ de-o parte.Prostul se cunoa=te dup[ r`s=i mers.Prostul se cunoa=te dup[ vorb[=i =iretul dup[ ochi.Prostul socote=te c[ le =tie petoate.

Prostul spune tot ce =tie.Prostul taie copacul ca s[-im[n`nce rodul.Prostului nu-i st[ bine dac[nu-i =i fudul.Pro=tii nu se seam[n[, darr[sar singuri.R`de ca prostul la poman[.S-a dus la p[scut vi\ei =i s-a]ntors cu bobocei.Se face prost =i-i prinde bine.Se pricepe ca m[garul lac`ntar.+arpele se prinde cu m`nanebunului.+i-a b[tut un cui ]n cap.Taie t[ie\ei cu barda.Tare e de=tept, c`nd tace.Tontul nu =tie ce-i contul.To\i pro=tii r[stoarn[ p[-m`ntul.Un nebun arunc[ piatra ]nbalt[ =i zece cumin\i n-o potscoate.Zv`rle nucile-n pod cu furca.

RISIP{, IROSEAL{

A arunca banii ]n v`nt.A fi m`n[ spart[.A fi sac spart.A risipi poate, a aduna —ba.

CUPRINS

Page 93: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

90

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Averea str`ng[torului trece ]nm`na cheltuitorului.Banii str`ng[torului intr[ ]nm`na cheltuitorului.C`=tig[ opt =i m[n`nc[ zece.Ce-a str`ns ]ntr-o var[ acheltuit ]ntr-o sear[.Cine cheltuie peste ce c`=-tig[, nare-n cas[ m[m[-lig[.Cine nu cru\[ paraua, nu cru\[nici galbenul.Cine nu se ]ndur[ de un cui,pierde =i potcoava.Str`nge cu acul =i risipe=te culopata.Ver=i cu pumnul =i aduni(culegi) c`te unul.Vinde cu toptanul s[ ia baniila anul.

R{UTATE, UR{, G~LCEAV{,ZAVISTE, INVIDIE

A arunca cuiva =perl[ ]nochi.A ascunde ac ]n miere.A avea inim[ de c`ine.A avea inim[ de piatr[.A avea nag`\.A avea peri r[i ]n ochi.A bruftui pe cineva.A c[ta cap[t de g`lceav[.

A c[uta ceart[ cu lum`nareaaprins[.A c[uta peri ]n palm[.A da (a zv`rli) cu barda-nlun[.A face de mascara (pe ci-neva).A fi (a avea) ma\e-negre.A fi bun[ buc[\ic[.A fi bun[ poam[.A fi cu col\ii lungi.A fi cu draci.A fi de cei ce pu=c[-n lun[.A fi de r`s p`n[-n pr`nz =i deocar[ p`n[-n sar[.A fi lup ]n piele de oaie.A fi negru la inim[.A fi poam[ bun[ (rea).A intra dracii ]n cineva.A lua ]n balon (pe cineva).A lua la rost (pe cineva).A m`nca lut =i p[m`nt.A nu fi prea mers la biseric[.Apuc[ luna cu din\ii.A pune ochiul pe ceva.A scoate cuiva peri albi.A se face foc =i par[.A se mesteca ]n toate, ca sarea]n bucate.A se sparge toate str[chinile]n capul cuiva.A stoarce lapte din piatr[.

CUPRINS

Page 94: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

91

— Omul —

A =edea cu buza pe dos.A-=i ar[ta unghiile.A-=i da arama pe fa\[.A-=i face de cap.A-=i lua piper ]n n[ri.A-=i pune carul ]n pietre.A tuna =i fulgera de m`nie.Bea ap[ clocotit[ =i m[n`nc[foc.Ce apuc[ se usuc[.Ce au c[utat pe la nas le-adat.Cine-i de treab[ cu cei r[i nuse adun[.E bun numai c`nd doarme.Fapta cea rea, c`ndva, sepedepse=te.I-a ie=it cu\itul prin sac.Iute la minte, r[u la fire.}i crap[ pielea de al draculuice-i.}i ies ghearele prin sac.}i p`rjol pe unde trece.}n care c[ma=[ s-a m`niat,]ntr-aceea s-a desm`nia.Lucrul r[u piere greu.Lucru’ r[u nu piere cu una cudou[.M[n`nc[ p[m`ntul.M`nia de cu sar[ s-o la=i pediminea\[.Ochii zavistnicului v[d =i ceeace nu este.

Omul la m`nie cade-n ne-bunie.Omul r[u se cunoa=te de la opo=t[.Omului r[u d[-i =i c[ma=a =ifugi.Pe oamenii r[i nu-i iube=tenimeni.Pe tot ce pune m`na se usuc[.Pielea rea =i r[p[noas[ ori obate ori o las[.Pizma este ca (=i) cariul ]ninima copacului.R[ul ce =i-l face omul singur,nimenea altul n-ar putea s[ i-lfac[.R[ul ]ntotdeauna ]=i prime=tepedeapsa.R[ul nu r[m`ne nepedepsit.R[ul nu trebuie r[spl[tit cur[u.R[ul se ]nva\[ lesne.Rupe m`\a-n dou[.S-a m`niat Neagu pe sat =i treizile n-a m`ncat.Sfada =i g`lceava aduc neno-rociri.Te vorbe=te de bine =i d[ cubarda-n tine!Ura na=te ur[.Ura, zavistea =i frica nascvicle=ugul.Zace de inim[ de bun ce este.

Page 95: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

92

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Zavistea muma tuturor r[-ut[\ilor ]n lumea aceastaeste.

VORB{RIE, FLEC{REAL{

A apuca cu gura ]nainte.A arunca praf ]n ochi.A asculta la gura cuiva ca lao carte.A avea ap[ ]n gur[.A avea g`dilici la limb[.A avea gura ]mpu\it[.A avea gura slobod[.A avea limba lat[.A avea m`nc[rici la limb[.A avea peri pe limb[.A bate apa-n piu[.A bate gura de clac[.A face slova cu piciorul defurnic[.A face spume la gur[.A fi bun de gur[ =i r[u delucru.A fi buruienos la gur[.A fi cu limba lung[.A fi gur[ (limb[) de clopot.A fi gur[-spart[.A fi r[u de gur[.A fi scump la vorb[.A fi talanca t`rgului.A gr[i cam peste deal.

A gr[i pleav[.A-i cre=te p[r pe limb[.A-i ie=i limba de-un cot.A-i face (cuiva) capul calen-dar (oboroac[).A-i ]nghe\a limba-n gur[.A-i r[m`ne vorba ]n v`nt.A-i umbla gura moart[.A ]ndruga (spune, t[ia, vorbi)verzi =i uscate.A jurui cerul =i p[m`ntul.A le spune calde.A lua piatr[ ]n gur[.A lucra cu limba.A o lua razna.A o \ine mor\i=.A pr[p[dit cheia de la gur[.A purta po=ta (=tafeturile).Are limb[ lung[ =i mintescurt[.Ascult[-l, dac[ ai vreme.A spune bra=oave.A spune gogo=i.A spune povestea cu coco=ulro=u.A spune pove=ti.A spune toate din fir ]n p[r.A spune vorb[ din torb[.A sta la pove=ti.A-=i da drumul la gur[.A t[cea ca pe=tele.A umbla ]nt[r`t`nd c`inii prinsat.

CUPRINS

Page 96: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

93

— Omul —

A vorbi cai verzi pe pere\i.A vorbi c`te-n lun[ =i-nstele.A vorbi ]n dodii.A vorbi p`n[ \i s-a str`mbagura la ceaf[.A vorbi prin ]ntuneric.A vorbi tam-nisam.A vorbit =i nea Ion, c[ =i el eom.A vorbi una de la R[s[rit =ialta de la Apus.Bate toba la Moldova c[-=im[rit[ Stroe fata.Bolnavul multe zice, doftorulface ce =tie.Bun[ ziua, c[ciul[, c[ st[-p`nul n-are gur[.Butoiul de=ert sun[ mai tare.C`nd sfetnicii se iau cu lim-bu\ia, pr[bu=esc ]mp[r[\ia.Cel care vorbe=te mult, facetreab[ pu\in[.Ce mai at`ta vorb[ pentru unc[u= de t[r`\e.Cine spune multe, spune maipu\in dec`t cel ce tace.Cine vorbe=te multe, ori =tiemulte ori minte multe.Cine vorbe=te mult, vorbe=te =iprostii.Cu cuv`ntul te m`ng`ie, darcu g`ndul te sfredele=te.

Cu limbutul e=ti ]n v`nt, cumutul ]n morm`nt.Dac[ limba femeii ar fi maiscurt[, zilele b[rbatului ar fimai lungi.Dac[ multe gr[ie=ti — flecarte nume=ti.De vorb[ bun[ nu te doaregura.Din gur[ ]n gur[ are s[ajung[ p`n[ la urechile luivod[.Din ochi miere, din gur[fiere.Din vorb[ ]n vorb[ iese ade-v[rul.Din vorb[-n vorb[ ]\i aprinzipaie-n cap.Dulce la limb[, amar lainim[.Grabnic la auzire, z[bavnic lagr[ire.Gr[ie=te gura f[r[ d`nsul.Gr[ie=te p`n[ ]i ajunge gurala ureche.Gura aduce ura.Gura care singur[ pe sine selaud[, pute.Gur[ are de vorbit, dar capn-are de tr[it.Haide\i s[ vorbim degeaba, c[tot n-avem nici o treab[.I-i drag a gr[i.

Page 97: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

94

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

}i toac[ gura meli\oiul.

}i umbl[ gura f[r[ el.

}n fa\[ te linge, ]n dos tefrige.

}n fa\[ te unge =i ]n dos tefrige.

Latr[ la lun[.

L-au mu=cat albinele delimb[.

Leag[ tei de curmei =i vorbef[r[ temei.

Limba lung[ — treab[ scur-t[.

Lumea o vede c`t oul =i o facec`t boul.

Nici somn lung f[r[ visuri,nici vorb[ mult[ f[r[ min-ciun[.

Nu-i sco\i vorba nici cu c`r-ligul.

Numai cu vorba nu se faceciorba.

Numai gura-i de el.

Nu spun nim[nui, numai ]npia\[ =i la moar[.

Nu =tie s[ lege dou[ cuvinte.

Omul care e flecar hodo-roge=te ca un car.

Parc[-i surd =i mut.

Parc[ se bat calicii la guralui.

Pe =leau.

Spune multe =i m[runte.Tot ]n=ir[ la gogo=i, spun`nddespre mo=i, str[mo=i.Una vorbe=te =i alta g`n-de=te.Unde auzi vorb[ mult[, acolo-ispor pu\in, c[ =iretlicul o]neac[.Unde-i vorb[ mult[, acolone=tiin\[ cu mult mai mult[.Vorba de r[u mai lesne secrede.Vorba dulce mult aduce.Vorba goal[ nu umple sa-cul.Vorba mult[ nu e f[r[ min-ciuni.Vorba mult[ o rubl[ nu face.Vorba spus[ n-o mai po\iprinde.Vorb[ de clac[.Vorb[ mult[, s[r[cia omu-lui.Zice =i el c`nd =i c`nd c`teun cuv`nt, s[ nu-i fie deur`t.

T~LH{RIE, HO|IE

A avea clei la m`n[.A avea degete lungi.A avea m`na lung[.A cump[ra un lucru cu cincidegete =i o c[t[tur[ rea.

CUPRINS

Page 98: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

95

— Omul —

A fi cu m`na ]n buzunar.A fi t`lhar cu funia ]n sac.A se face mort ]n p[pu=oi.A se face mort ]n p[pu=oi cusacul legat la gur[.A trage la st`nga.A-\i fura ceva din ochi.Azi o ceap[, m`ine o iap[,poim`ine herghelia toat[.Azi un ou =i m`ine un bou.Bag[-l ]n cas[ — te fur[, d[-lafar[ — te ]njur[.Bani =i t`lharii au, cinsten-au.Cei ce fur[, aceia mai tarejur[.Cine fur[ azi o ceap[, m`inefur[ =i o iap[.Cine fur[ azi un ac, m`ine fur[un g`nsac.Cine fur[ azi un ou, m`ine fur[(=i) un bou.Cine fur[ ]=i ia r[splata.Cine fur[, nu cump[r[, darnici cinste nu are.De c`nd s-a ]nv[\at a fura, i-iru=ine a cump[ra.Din furat — tot s[rac.Fur[ clo=ca de pe ou[.Fur[ oul de sub g[in[ =i vi\eluldin vac[.Fur[ =i jur[.Fur[ =i se d[ de p[guba=.

Ho\ de ho\ se teme.Ho\ul de la ho\ ]nva\[.Ho\ul jur[ =i iar fur[.Ho\ul nu se g`nde=te lap[cat.Ho\ul prinde pe p[guba=.Ho\ul zice c-a glumit c`ndvede c[ l-a z[rit.I se cam lipe=te de m`n[.Lucrul furat nu ]nc[lze=te.Lui tetea curca nu-i place, darnici ]n gard n-o las[.Noaptea fur[, ziua jur[.Ori fur[, ori \ine sacul, e totlotru.Ori fur[, ori \ine sacul, totho\ e.Pentru ho\ul cel mare =i ziua=i noaptea-s lucr[toare.Pentru un ban furat pierzi omie din cei munci\i.T`lhar pe t`lhar nu fur[.T`lharul cel mic se sp`nzur[=i cel mare scap[.T`lharul din cas[ nu-l vei p[ziniciodat[.T`lharul niciodat[ nu seprocopse=te.Te fur[ ziua ]n amiazamare.Toate i se prind de m`n[.Tot ce se fur[ iese la soare.

Page 99: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

96

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

ZG~RCENIE

A fi cu br`nza ]n garaf[.A fi cu ma\ele pestri\e.A fi dintr-acei ce coc cartoafe]n cenu=[ ud[.A fi zg`rie-br`nz[.A lega paraua cu zece no-duri.A m`nca mucul lum`n[rii.Are nou[ baiere la pung[.A-=i m`nca negrul de subunghie.Calc[ de dou[ ori ]ntr-ourm[.C`nd ]i dai, ]i fat[ iapa, c`nd]i ceri, ]i moare m`nzul.Cel ce are avere e mai zg`rcitca cel ce n-are.Cel zg`rcit moare cu p`inea-ntraist[.Cu br`nza ]n =ip =i cu m[-m[liga de-mprejur.E scump la t[r`\e =i ieftin laf[in[.Face m[m[lig[ ]n burlui =i oscoate cu fusul.}n casa zg`rcitului nici =oare-cii nu se duc.}n loc de inim[ zg`rcitul areo pung[ mare.}=i m[n`nc[ buc[\ica de subd`nsul.}=i m[n`nc[ de sub t[lpi.

}=i m[n`nc[ de sub unghii.Mai degrab[ o vac[ stear-p[ \i-ar da lapte dec`t zg`r-citul vreun ban.M[n`nc[ numai vinerea, =iatunci de post.Pentru o perj[ alung[ cioaratrei hotare, =i dac[ n-o prinde,o d[ de sufletu’ taic[-s[u.Pentru un cui pierzi o pot-coav[.Pentru un urcior de zar[ punepisica ]n fiar[.Pune br`nza ]n sticl[ =i ]ntingepe dinafar[.Pune br`nza, laptele ]n stra-chin[ =i ]ntinge aiurea.Pune pisica-n fiare c`nd mulgevaca.Sacul zg`rcitului gur[ n-are =ial risipitorului fund n-are.Scump la t[r`\e =i ieftin laf[in[.Scumpii laolalt[ nicic`nd nuse pot ]n\elege.Scumpul, ]n vis c`nd chel-tuie=te, toat[ ziua se t`n-guie=te.Scumpul mai mult p[gube=-te =i lene=ul mai mult alear-g[.Scumpul nu e st[p`n pe baniilui, ci banii ]l st[p`nesc ped`nsul.

CUPRINS

Page 100: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

97

— Omul —

Scumpul pentru bani ar lua =ipe fata dracului.

+i-o m`ncat lum`narea cufe=til[ cu tot.Vrea s[ fie =i gr`ul scump =if[ina ieftin[.

Zg`rcitul are dou[ m`ini: unalung[, cu care vrea s[ ia, =ialta scurt[, cu care ar vrea s[dea.

Zg`rcitul cump[r[ scump, r[u=i prost.Zg`rcitul e totdeauna s[rac.

Zg`rcitul mai mult pr[p[de=-te =i lene=ul mai mult alear-g[.

Zg`rcitul n-are prieteni.Zg`rcitul numai st`ng[ are,dreapta ]i e uscat[.

Zg`rcitul orice apuc[ seusuc[.Zg`rcitul se bucur[ lu`nd, iardarnicul se m`ng`ie d`nd.

Zg`rie-br`nz[.

CALIT{|I NEGATIVE(tematic[ diferit[)

Ce mi-e prostul, ce mi-enebunul.

De la nebun =i de la beatadev[rul e greu de aflat.Fala =i be\ia aduc s[r[cia.

La m`ncare — lup, la lucru— vulpe.La toate porc de c`ine, numaila treab[ dobitoc.Lauda minciunosului — bu-curia nebunului.Obraznicul trage folosul =ifricosul ponosul.Ocara cu necinstea ]i totuna.Prostia are de mam[ fudu-lia.R`sul are trei fra\i: pe nebun,pe nerod =i pe tine ]nsu\i.Sup[rarea aduce boli rele.Unde nu-i fric[, ru=inea nuse-ncurc[.Viclenia, r[utatea =i nebuniasurori sunt.

CALIT{|I POZITIVE+I NEGATIVE

(tematic[ mixt[)

A avea venin la inim[.A dat cinstea pe ru=ine.Adun[rile rele stric[ deprin-derile bune.A fi croit r[u =i cusut bine.A fi cu suflet viteaz =i cu truplene=.A fi ho\ul ho\ilor.A fi ]mbr[cat ca domn =i a nuavea minte de om.A-i c[dea cuiva bucuria ]nsc`rb[.

CUPRINS

Page 101: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

98

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A m`nca cinstea cu lingura =iru=inea cu pumnii.A min\i c`te-n lun[ =i ]nsoare.A pierdut cinstea ]n ocolul cuminciuni.A prinde orbul g[inilor.A se ]nt`lni cu sc`rba-ndrum.A-=i pierde ru=inea =i obra-zul.Barb[ lung[ p`n[-n burt[, =iminte p`n[-n g`t scurt[.Bucuria de s`rg se ]ntoarce]n sc`rb[ =i sc`rba ]n bu-curie.Bucuria =i sc`rba sunt dou[surori care una dup[ altaalearg[.Ca femeia biat[, nici o vederemai de pl`ns.Calic =i fudul.Cap ai, minte ce-\i mai tre-buie.Cartea cum o la=i, te las[ =iea ]ndat[.Ce e drept nu-i p[cat.Ce e frumos la to\i place, darnu =tie ]n el ce zace.Ce folos c[ e=ti frumos, dac[e=ti c[p[\`nos.Ce folos de statul t[u, dac[\i-e n[ravul r[u?

Cel ]n\elept ca albina: dintoate alege ce e mai de folos.Cu cump[na dreapt[, dar ]nm`na st`ng[.

Cu ochii pe la icoane =i cug`ndul la cucoane.De-ar fi Oltu’ c`t de ad`nc, toto s[ trec s[ m[ duc.De departe — trandafir, deaproape — bor= cu =tir.Dobitocului ]i este fric[ de bici,omului de cuv`nt, iar ]nd[-r[tnicului nici de una, nici dealta.E om frumos, dar n[ravul ]lstric[.Face pe prostul, da-i prindebine.Face treab[ c`t o gheab[.F[\arnicul, ca o s[tan[, tecump[r[ de poman[ =i tevinde cu poft[ avan[.Fericirea =i s[r[cia nu pot sta]mpreun[.Frumuse\ea gr[ie=te =i c`ndtace.Fudulia e sor[ bun[ cu pros-tia.Fudulul are doi tovar[=i:prostia =i s[r[cia.Gur[ are de vorbit, dar capn-are de tr[it.Ho\ul ]nva\[ la ho\ie =i be\ivulla be\ie.

Page 102: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

99

— Omul —

}n\eleptul adun[ =i prostulrisipe=te.}=i face de dragoste cu buruinede ur`t.Jocul ]i e pl[cut, dar de luc-ru-i cam uituc.La Ilie-n pr[v[lie, joac[ =oa-recii-n c[lc`ie, joac[ =i m[r-turisesc c[ nici m[lai nug[sesc.La joc foc, la lucru ioc.La m`ncare lup =i la ]nv[-\[tur[ butuc.M[n`nc[ cinstea cu lingura =iru=inea cu pumnul.Minciuna, ho\ia =i dragos-tea nu se pot ascunde nicio-dat[.

Murd[ria pierde omenia.Nu-i frumos cine-i frumos, da-ifrumos cine-i dr[cos.Obraznicu’ m[n`nc[ praz-nicu’, ru=inosu’ roade osu’.Omul =mecher nu-i niciodat[om de=tept.Silin\a taie p`nza, iar leneapierde vremea.+i ur`tul =ade unora frumos.Unde-ai v[zut copii buni =ibabe frumoase!Un nebun arunc[ o piatr[ ]nap[ =i zece ]n\elep\i nu o potscoate.Vicleanul f[g[duie=te, nebunultrage n[dejde.

Page 103: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

100

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

MUNC{, MESERII,}NDELETNICIRI

A aduce =i lapte de cuc.A ajuns un papugiu, \ip[ ca unsurugiu.A alerga ]n sus =i-n jos.A avea condei bun.A avea de lucru p`n[ ]n g`t.A avea m`ini de aur.A avea meserie ]n s`nge.A avea putere ciob[neasc[.A c[dea ]n br`nci.A da din m`ini =i din pi-cioare.A fi caimacan la trebi.A fi cioban f[r[ oi.A fi de la coarnele plugului.A fi doctor de ap[ dulce.A fi foc.A fi harnic nevoie mare.A fi n[scut ]n zi de lucru.A gre=it croitorul =i s-a sp`n-zurat dulgherul.A-i arde (cuiva) c[lc`iele delucru.Ai lucrat bine vara, ai =i gr`u=i secar[.

A ]nv[\a b[rbieria pe capulaltuia.A luat me=terul il[ul, stric[bun =i face r[ul.A lucra c`t patru.A lucra din noapte ]n noapte.A lucra ]n sudoarea frun\ii.A merge treaba strun[.Am eu me=te=ug s[ ]mbl`nzesc=i pe dracul.A munci ca un hamal.A nu m`nca p`inea degea-ba.A nu se prea omor] muncind.A plecat la munc[ c[lare pepiu[.A prinde iepurele.A pune (pe cineva) la plug.A pune um[rul la roat[.A r[sturna dealuri.A r[sturna mun\i.Ar[tura bun[ pururea ]\i d[ ]ngur[.A scoate (ap[, bani, lapte) dinpiatr[ seac[.A se rupe la ma\e muncind.A se sc[lda ]n sudoare.A se scula cu noaptea ]n cap.

ACTIVIT{|ILE OMULUI

CUPRINS

Page 104: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

101

— Activit[\ile omului —

A =edea degeaba e p[cat.A-=i ]ndoi spinarea.A-=i pune osu’ la munc[.A trage la sap[.A tr[i din bra\ele sale.Averea cr`=marului ]n fundulpaharului.Banul muncit nu se pierde.C`nd omul se sile=te, =i Dumne-zeu ]l ajut[.C`rciumarului ]i place be-\ivul, dar fata dup[ d`nsuln-o m[rit[.C`rmaciul bun scap[ dinfurtun[.C`t[ p`nz[ ai lucrat, apusulsoarelui \i-o arat[.C`te sate a umblat, at`teame=te=uguri a ]nv[\at.Ceasul e bun, p`n[ n-a fost pem`na ceasornicarului.Cel ce la seceri= nu se le-neve=te, p`inea din gur[ nu-ilipse=te.Cel ce lucreaz[ la p[m`nt,]nal\[ stoguri pe p[m`nt.Cel ce munce=te, acela tre-buie s[ guste mai ]nt`i dinmunc[.Cel ce nu lucreaz[ ziua,fl[m`nze=te noaptea.Celui cu meserii multe casa-ieste f[r[ curte.Chiria de=teapt[ pe c[r[u=.Chiria face pe chirigiu.

Cine adun[ la tinere\e, are lab[tr`ne\e.Cine alearg[ mult, m[n`nc[unt.Cine are o meserie, are omo=ie.Cine are-un me=te=ug, nu trageca vita-n jug.Cine lucr[, are, cine =ede,rabd[.Cine lucreaz[ =i tace, maimult[ treab[ face.Cine mai ad`nc ar[, mai multcar[.Cine munce=te, hran[ ago-nise=te.Cine munce=te la tinere\e, arela b[tr`ne\e.Cine munce=te =i ]nva\[, omde=tept devine-n via\[.Cine nu lucreaz[ vara, n-arece m`nca iarna.Cine nu munce=te, nu =tie ce-iodihna.Cine nu =tie nici o meserie, eca ursul ]n vizunie.Cine nu vrea s[ lucreze vara,n-are ce m`nca iarna.Cine se scoal[ mai diminea\[,se scobe=te ]n din\i, cine t`rziu— se scarpin[ ]n cap.Cine =ede, coada-i cade, cinemi=c[, tot mai pi=c[.Cine toamna munce=te, iarnahuzure=te.

Page 105: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

102

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cine tr[ie=te din munc[, nuduce lips[.Cine treap[d[, cap[t[.Cine vara a lucrat, are totulde iernat.Cine voie=te s[ se ]mbog[-\easc[ din plug trebuie s[-lpoarte de coarne.Cinste=te munca c`mpului, cas[ nu pieri de foame.Ciobanul bun p[ze=te turma =inoaptea.Ciubotarul nu umbl[ cu ]nc[l-\[minte bun[.Cizmarul pentru cizme r[s-punde, iar nu =i pentru n[d-ragi.Cizmarul umbl[ cu cizmelesparte.Cosa=ul mai mult face cucutea, dec`t cu virtutea.Croitorul bun nu buc[\e=tematerialul.Croitorul bun nu leap[d[ niciun petec.Croitorul umbl[ cu hainadescusut[.Croitorul umbl[ rupt =i ciubo-tarul descul\.Cu dou[ buc[t[rese iese cior-ba prea s[rat[ (nes[rat[).Cu h[rnicia se alung[ s[-r[cia.Cum e marfa, =i mu=teriul.

Cum ]i ciobanul, a=a-i =iturma.Cu me=te=ugul nu mori defoame.Cu p[curarul c`nd tr[ie=ti,trebuie s[ te m`nje=ti.Cu =ederea nu faci averea.De-ar fi dup[ gura cioba-nului, toate oile le-ar m`ncalupul.De c`=tigi, de p[gube=ti, totnegustor te nume=ti.Dec`t zece trebi =i rele, maibine una =i bun[.De mocanul care face multem[t[nii fere=te-\i calul.De muncit nu cade coadanim[nui.De=i trude=te, pe v`nt nu-l]ntrece.Din buc[\ele cojocarul blan[mare face.Dintr-o meserie c`t de mic[,dac[ nu curge tot pic[.Doctorul cu o buruian[ ceamai mare boal[ o scoateafar[.Doctorul scurteaz[ boala.Dou[sprezece meserii — trei-sprezece s[r[cii.F[r[ topor nu-i t`mplar, f[r[lopat[ nu-i gr[dinar.Femeia harnic[ \ine casa cufusul.

Page 106: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

103

— Activit[\ile omului —

H[rnicia poart[ gospod[ria.}n casa l[utarului fiecarejoac[.La omul harnic s[r[cia se uit[pe fereastr[, dar nu ]ndr[z-ne=te s[ intre ]n cas[.La o treab[ c`nd se scoal[,parc[ are ou[-n poal[.La treab[ se vede omul cepoate.La v`n[tori s[r[cia le roadeopincile.L[utarul c`nt[ mai bine c`nd]=i c`nt[ lui.L[utarul coarde vede, coardeviseaz[.Lucru din topor.Lucrul are r[d[cini amare, darfructe dulci.Lucrul bine ]nceput e pejum[tate f[cut.Lucrul bun nu se face iute.Lucrul bun nu se ]ntreab[ ]nc`t timp e f[cut.Lucrul de azi s[-l faci azi, da’m`ncarea de azi po\i s-o la=ipe m`ine.Lucrul de diminea\[ ]\i facefa\[.Lucrul de tov[r[=ie miroase as[r[cie.Lucrul f[cut ]n grab[ nu-i denici o treab[.Lucrul f[cut nu se mai poatedesface.

Lucrul la timp d[ruit pre\uie=te]ndoit.Lucrul l[sat de azi pe m`inea=a r[m`ne.Lucrul lunge=te via\a, iar leneao scurteaz[.Lucrul merge g[itan (strun[).Lunea, mar\ea n-am lucratmai de c`nd m-am m[ritat.Lunge=te, Doamne, boala, p`n’s-a m`ntui lucrul.Mai bine cu sapa-n m`n[,dec`t cu m`na-ntins[ lamil[.M[rg[ritarul ]l cunoa=te giu-vaiergiul, nu fierarul.M`ini multe fac sarcina u=oa-r[.Meseria-i br[\ar[ de aur.Meseria nu cere de m`nca-re.Me=terul cel bun umbl[ cabanul din m`n[ ]n m`n[.Me=terul e totdeauna cu banul]n m`n[.Me=terul r[u niciodat[ nu-=ig[se=te scule bune.Me=terul stric[ =i drege defric[.Me=te=ugul e br[\ar[ de aur =ig`tul p`lnie de argint.Me=te=ugul vreme cere, nu se-nva\[ din vedere.Morarul, c`nd are ap[ lamoar[, bea vin, =i c`nd n-areap[, nu bea nici ap[.

Page 107: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

104

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Munca aduce bog[\ie, iarlenea — s[r[cie.Munca arat[ destoinicia omu-lui, ca focul mirosul t[m`iei.Munca, c`nd \i-o cau\i bine, e=i Dumnezeu cu tine.Munca, cinstea =i economiasunt izvor de bog[\ie.Munca e blagoslovit[— c`ndte \ii de ea, ai pit[.Munca este mama s[raci-lor.Munca ]l ]ncoroneaz[ pe celce o cinste=te.Munca ]nal\[ pe om.Munca ne scap[ de trei marirele: de ur`t, de fapte rele =ide neavere.Munca nu e de ru=ine.Munca pe om ]l hr[ne=te, iarlenea ]l p[gube=te.Munca sfin\e=te locul.Munca =i cru\area sunt izvoa-rele bog[\iei.Munca =i economia izgonescs[r[cia.Munca te ]nt[re=te, iar leneate ofile=te.Munca te ridic[, lenea testric[.Munce=ti ast[zi ca s[ m[n`ncim`ine.Muncitor cu gura.

N-are s[-mi ieie meseria dinm`n[.N[dejdea f[r[ munc[ ]i caf`nt`na f[r[ ap[.Negustorul fricos nu facec`=tig.Nici o munc[ nu-i mai grea,ca vara cu coasa rea.Nici p`ine f[r[ munc[, nicimunc[ f[r[ p`ine.Nici un lucru nu-i greu, c`nd]l faci din cheful t[u.Nici un zugrav mai bun caoglinda.Nimenea nu se na=te me=ter.Nu e me=ter cel care g[te=te,ci cel care pune sarea.Numai cine se fere=te de trud[nu asud[.Nu munca, ci necazurile ]l]mb[tr`nesc pe om.Olarul pune toarta unde-ivine.O meserie pl[te=te c`t o mo=ie=i g`tul c`t o vie.Omul care munce=te m[n`nc[=i gras =i dulci=or.Omul care munce=te mult are=i noroc mult.Omul deprins a face un lucrubun, nu =tie a lucra prost.Omul harnic merge la lucru=i c`nd plou[, =i c`nd spul-ber[.

Page 108: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

105

— Activit[\ile omului —

Omul harnic n-are praznic.Orice fel de meserie nu-i r[uomul ca s-o =tie.Orice slujb[ cere cinstea ei.P`n[ nu tragi r`=ni\a, nu-\iungi g`ti\a.Plugul c`nd taie ad`nc, p[-m`ntul ]=i deschide s`nul.Rana dogarului ]n capulciocanului.S-a deocheat munca.Silin\a \ese p`nza, iar leneapierde vremea.Str`nge omul ca furnica, c`ndmoare, nu ia nimica.+apte lei suta de raci =i pescariitot s[raci.+tie ciobanul ce ]nseamn[banul.+i cel mai bun c[r[u= r[s-toarn[ carul pe cel mai bundrum.Tot ce-mi place, fac cum secade; tot ce nu — din m`ini]mi cade.Unul adun[, altul risipe=te.Ur`t me=ter a croit-o, r[uciocan a cioc[nit-o.Vai de turma f[r[ p[stori.V`n[tor cu punga lung[ =i f[r[parale ]n pung[.V`n[torul, dac[ ar =ti unde-iiepurele, nu l-ar c[uta.

V`n[torul ]=i preg[te=te armade cu sear[.Vizitiul prost bate calul bun.

FENOMENOLOGIEARTIFICIAL{

(creat[ prin munc[)

A alege br`nza de z[r.A arunca banii (]n balt[, pefereastr[) ]n v`nt.A arunca la co=.A avea multe coarde la arc.A c[lca din pod.A c[uta acul ]n carul cu f`n.Ac de cojoc.Acesta mi-i plugul.A cheltui mult =i f[r[ nici osocoteal[.Acul este mic, dar scumpehaine coase.A da de fundul sacului.A destupa o alt[ putin[.A face cuie.A face din c[ma=[ izmene.A fi (se face) coad[ de topor.A fost o dat[ la moar[ =i dedou[ ori la r`=ni\[.A-i da oala ]n foc.A ie=i cuiva p[rul prin c[ciu-l[.A-i pune perdea la ochi.A-i sta cuiva plugul.

CUPRINS

Page 109: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

106

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A ]ncresta ]n grind[.A ]ncropi din tei curmei.A ]ncurca i\ele.Ajunge un ciomag la un carde oale.A lega tei de curmei.Alta f[cut[ cu dalta.Alt[ f[in[ se macin[ acum lamoar[.A luat cheia, dar l[cata ar[mas.Aluatul c`t de mic, toat[fr[m`nt[tura o dospe=te.Am v[zut mai multe ciocanefr`nte dec`t nicovale sparte.A noua spi\[ la roat[.A nu avea nici ]n clin, nici ]nm`nec[.A nu-i sparge cuiva baniibuzunarul.A nu-i t[ia coasa cuiva.A pica coasa ]n marmur[.A prinde m[m[liga coaj[.A pune potcapu(l) ]n cap.A pune sub saltea.A purta portul cuiva.A r[m`ne (ca) scris pe pe-rete.A r[m`ne tablou.Arde focu-n paie ude.Are stof[ (bun[).Arvuna te leag[ =i plata tescap[.

A s[ri p`rleazu(l).A sc[pat p[l[ria pe ap[.A se afla ]ntre ciocan =inicoval[.A se da dup[ perdea.A se ]ntoarce roata.A se juca cu banii.A se sim\i (cineva) ]n apelesale.A strica banii pe ceva.A=chia nu cade departe detrunchi.A-=i cump[ra cineva a doualingur[ la cas[.A-=i pune sacii ]n car.A turna ulei ]n foc.A\a lung[ face noduri.A umbla cu opinci de fier.A venit obada cea rea dea-supra.Averea e ca o balt[, cum ]ifaci un =[n\ule\, toat[ sescurge.A vinde moara pe f[in[.A vorbi ]ntre patru pere\i.Bani ai, parale ce-\i maitrebuie?Bani che=.Bani ghea\[.Banii fac bani.Banii ]i g[se=ti ]n drum =i tottrebuie s[-i numeri.

Page 110: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

107

— Activit[\ile omului —

Banii ]n=al[ ochii.Banii ]nvie mor\ii.Banii mei =i ai t[i stau ]n cui.Banii nu aduc ]nv[\[tur[, dar]nv[\[tura aduce bani.Banii nu cer de m`ncare.Banii nu se culeg de la trunchica surcelele.Banii pe om ]l ]nva\[ ce s[fac[-n via\[.Bani\a nu se umple cu vor-be.Banul ascuns ]n p[m`nt nicicre=te, nici rode=te.Banul deschide u=ile f[r[chei.Banul e o mic[ roat[, ce-nv`rte=te lumea toat[.Banul este ochiul dracului.Banul face omenia, banul faceru=inea.Banul ]i cu dou[ fe\e.Banul ]ntunec[ =i cea maiager[ minte.Banul la ban trage.Banul muncit nu se pr[p[-de=te.Banul n-are miros.Banul =i pe prieteni ]i facevr[jma=i.Bate ap[ ]n piu[ s[ se aleag[unt.B[\ul scurt se rupe greu.

Blidul gol se ia la b[taie culingura.Br`nza de capr[ stric[ =i pecea de oaie.Br`nz[ bun[ ]n burduf dec`ine.Bun[ cu=m[, dar nu-i nimenisub d`nsa.Bun ciocan te-a cioc[nit, c[frumos te-a potrivit.Butea ]\i d[ vinul ce are ]n-tr-]nsa.Butoiul cu paharul se de-=art[.Butoiul plin nu hodoroge=te.Buturuga mic[ r[stoarn[carul mare.Bu\ile goale mai mult zgomotfac.Calea b[tut[ este cea maiscurt[.Carboava nu-i carboav[ f[r[c`teva copeici.Car cu dou[ pro\apuri.Carul care sc`r\`ie, acela \inemai mult.Carul gol hodoroge=te.Carul plin merge ]ncet, celde=ert alearg[ =uchiet.C[ma=a c`t de proast[, aco-per[ ru=inea.C[rbunele, ca s[ tr[iasc[, ]ncenu=[ se-nvele=te.

Page 111: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

108

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

C`nd clopotul cel mai marese trage, celelalte nu se maiaud.C`nd ]\i intr[ paraua ]n m`n[,leag-o cu zece noduri.C`nd se ridic[ =aua, se v[dcoastele.C`=tigul =i paguba — fra\i decruce.Ce e ]n gu=[ — =i dup[ u=[.Cei mai r[i bani sunt ceine]ntrebuin\a\i.Ce-i scris cu peni\a nu se taiecu b[rdi\a.Cheia umblat[ nu rugi-ne=te.Cine are piper mult, pune =i]n m[m[lig[.Cine bate fierul rece, nimic nufolose=te.Cine se amestec[ ]n l[turi, ]lm[n`nc[ porcii.Cine va s[ m[n`nce miezul,trebuie mai ]nt`i s[ sparg[coaja.Ciocanul f[r[ g[l[gie nici unlucru nu s[v`r=e=te.Coasa rea, cosa=ul r[u, bate-rea lui Dumnezeu.C-o pic[tur[ ce cur[ butea seumple p`n[-n gur[.Corabia cu doi c`rmaci se]neac[.Corabia mare, =i valuri mario bat.

Cot de-un ort =i a\[ de-unzlot.Cu acul le str`nge =i cu lopatale risipe=te.Cu bani g[se=ti =i lapte depas[re.Cu ciocanul se face banul.Cu doba nu prinzi iepuri.Cui cu cui se scoate.Cuiul lui Pepelea.Cu izmenele pe b[\.Cu o sc`nteie casa nu vei lu-mina.Cu resteu la br`u nu se poateface nimic.Cutea v`rtoas[ nu se teme decoas[.Dac[ e s[ te frigi, apoi s[ tefrigi m[car cu o ciorb[ bun[.Dac[ se taie hrinca de la p`ine,]napoi n-o mai lipe=ti.D-aia nu-mi fierbe mie oala ]nvatr[.Dai cu bani\a =i sco\i culingura.D-ar fi plugul ca grapa, =igrapa ca ogorul =i ogorul cam[m[liga, ar fi =i \iganulgospodar.De-a fir-a-p[r.De c`nd n-am v[zut paraua,am uitat cum i-i turaua.Dec`t doi saci de=er\i, maibine unul plin.

Page 112: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

109

— Activit[\ile omului —

De haram a venit, de harams-a dus.De la cinci p`ini miezul =i dela nou[ coaja.De securea f[r[ coad[ n-arefric[ p[durea.Dezlega-voi sacul, vedea-veipe dracul.Din bun — =i bun =i r[u, cadintr-un lemn — =i cruce =im[ciuc[.Din codin[ rea f[in[.Din doi t[ciuni nu se facc[rbuni.Din lipsa unui cui se desfacec[ru\a.Din pagub[ nu se poate scoatedob`nd[.Dintr-un lemn nu se facebucium.Doni\a se umple cu \`r`itul,fusul cu sf`r`itul.Dou[ ou[ c`nd se tot cioc-nesc, unul trebuie s[ se spar-g[.Dou[ pietre tari nu macin[bine.Drumul bun face carul maiu=or.Dup[ arc, =i s[geat[.Dup[ ce r[stoarn[ carul,atunci vede drumul cel bun.Dup[ oal[, =i capac.Dup[ ploaie vine =i el cuipingeaua.

Dup[ sac — =i petec.E lesne a zice pl[cint[, dar ]imult p`n[ se face.Face v`nt carului la vale.F`n bun din iarb[ proast[ ]ianevoie a c[p[ta.Ferestrele au ochi, iar pere\ii— urechi.Fiecare p`ine are f[r[miturileei.Fiecare pune bucuros =aua peiapa vecinului.Fiecare sac ]=i g[se=te pe-tecul.Fierul ne]ntrebuin\at rugi-ne=te.Fierul r[u, de ce-l ba\i, de cecrap[ mai r[u.Firele c`nd se ]ncurc[, anevoiese descurc[.Focul acoperit arde ]n[bu=it.Focul ]n p[dure din sc`nteiemic[ s-aprinde.Focul scormolit mai mult[par[ d[.Fr`nele de aur nu fac calul maibun.Gardul cu poprele cade pev`nturi grele.Gardul r[u ]nva\[ vita vi-clean[.Halal de marf[, dar p[cat deparale.

Page 113: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

110

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Hambarul gol nu are =oa-reci.H`rbului gol to\i ]i dau cupiciorul.H`rtia multe rabd[.Hora nu \ine tot balul, maisunt =i alte jocuri.}i pare gardu’ p`rleaz[.}l bag[ sub pat =i-l pune s[c`nte coco=e=te.}n co=ul gol nu-=i fac cuib=oarecii.}ncotro-i acul, ]ntr-acolo-i =ia\a.}n dorul scrobului lingi coadatig[ii.}n oala acoperit[ nimene nu=tie ce fierbe.}ntre ciocan =i nicoval[.}ntre doi saci goi alegi p-[l cupaie.Lac[tul nu se pune la u=[pentru ho\i, ci pentru oamenicinsti\i.La fa\[ veche nu trebuiec[ptu=eal[ nou[.L`na cea bun[ prin spinir[m`ne.Lesne-i a face c`rlig, dar s[ aice ag[\a de el.Lingura mare stric[ gura, dardrege fa\a.Lopata gr[m[de=te =i saparisipe=te.

Lum`narea se aprinde pen-tru cei ce v[d, nu pentru ceiorbi.Mai bine s[-\i spargi papuciidec`t s[-i \ii ]nveli\i.Mai mare daraua dec`t oca-ua.Marfa gat[ bani a=teapt[.M-a= duce =i-mi st[ caleacruce.M[tura veche ajunge lagrajd.M`n[ apa la moara lui.Mergi pe c[rare lin[ =i daidrept ]n tin[.Nodul u=or se face, dar greuse desface.Nu e bun[ coada care a maislujit la un topor.Nu e c`=tig f[r[ pagub[.Nu e mai grea boal[ dec`tpunga goal[.Nu e vin f[r[ drojdie.Nu face pielea c`t dubala.Nu po\i ascunde sula-n sac.Nu sun[ banul c`nd e unulsingur ]n pung[.Oala =i \ucalul tot dintr-un lutam`ndou[.O nuc[ singur[ nu sun[ ]nsac.Opinci rupte =i zile pierdute.Osia neuns[ sc`r\`ie.O\etul tare ]=i sparge singurvasul.

Page 114: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

111

— Activit[\ile omului —

Papucii de lac m[n`nc[ p[-pu=oii din s`iac.P[durea de coada toporuluimoare.P`n[ nu faci foc, nu iesefum.P`n[ nu te love=ti cu capul depragul de sus, nu vezi pe celde jos.Pe c[rarea b[tut[ nu cre=teiarb[.Pentru bani ]=i vinde sufletul.Pentru un cui pierzi o pot-coav[.Pe unde t[iam lemne, acumadun[m surcele.Pilda rea stric[ obiceiurilecele bune.Plosca nu se cat[ pe din-afar[.Printr-o cr[p[tur[ mic[ str[-bate apa ]n corabia cea mare.Punga mic[ tot ]n cea mareajunge.Punga-n care banii nu sun[nici de petice nu-i bun[.R`de ciob ( h`rb) de oal[spart[.R`de ciocanul de nicoval[.R`de cofa de c[ldare, da ea]nt`i se pr[vale.R`de oala de ceaun, darsingur[-i neagr[ ]mprejur.

Rufele murdare se spal[ acas[.Sabia de aur taie mai taredec`t cea de fier.Sacul cu dou[ guri nu-l po\iumple.Sacul gol nu st[ ]n picioare.Sacul plin ]n cur`nd se vars[.Sarea nu e bun[ ]n toatebucatele.S-a str`ns funia de par.Se laud[ oala c[ va spargec[ldarea.Se m[rit[ casa cu via.Se-nvele=te cu ipingeaua =i sescarpin[ cu surceaua.Sita c`t e nou[ st[ ]n cui; laurm[ umbl[ =i pe sub pat.Surcica nu sare departe de latrunchi.+i-a nimerit coasa gresia.+i coada securii face r[up[durii.+i la cuptorul mic se face focmare.Toporul f[r[ coad[ nu taie.Tot cuiul ]=i afl[ gaura lui.Tot dou[ oale-mi fierb: unaseac[ =i alta goal[.Tot sacul ]=i g[se=te petecul.Trei cor[bii ]nc[rcate n-a=-teapt[ pe una de=art[.Ulciorul nu merge de multeori la ap[.

Page 115: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

112

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Unde se gr[m[desc banii, vin=i grijile.Vasul de=ert mai mult[ g[l[gieface.Vasul gol c`nt[ a foame.Vasul plin se cearc[ des.Vasului gol to\i ]i dau cupiciorul.Voind s[ poarte cercei maibuni, ]=i pierde urechile.

LOCUIN|A (CASA),P{R|ILE EI

(tematic[ unitar[ =i mixt[)

Acela strig[, c[ruia ]i ardecasa.A face bordei cu cineva.A face cas[ cu cineva.A fi ca acas[.A nu face cas[ bun[ cu ci-neva.A-=i avea casa sub cu=m[.A sparge (strica) casa cuiva.A=a mai vii de-acas[.A tr[i pe cuptor.Bordeiul ]i r[u, da-i al meu!Ca acas[ la tine nu-i nic[ieribine.Ca buna or`nduial[ ]n casaomului nu-i nimic mai defolos.Casa lor este cu u=a prin pod=i cu ferestrele pe sub pat.

Casa f[r[ conduri, ca o cas[pustie.Casa f[r[ perdele, ca femeiaf[r[ spr`ncene.Casa nem[turat[ oaspe\ia=teapt[.Cas[ cu dou[ r`nduri: susc`inii, jos st[p`nii.C`te sate =i bordeie, at`teaobiceie.Ce-i afar[ ]i =i ]n c[mar[.Ce =tie satul, nu =tie b[rba-tul.De c`nd lumea =i p[m`ntul,pe cuptor nu bate v`ntul.Ferestrele au ochi, iar gardul=i pere\ii — urechi.Iarb[ ]n ograd[ — s[r[cie-ncas[.}n casa unde e ]n\elegere =idragoste, chiar cele ce lipsescprisosesc.}n vatra ta =i cenu=a arde.La satul ce se vede c[l[uz[ nutrebuie.La toat[ casa bate coasa,numai la mine n-are cine.Nici acas[ n-am de coas[.Nimenea nu ]ntreab[ de casafrumosului, ci de casa vred-nicului.Nu mai sc`r\`ie u=a degeaba.Om cinstit ]n casa goal[.Pe-afar[ pere\i-s noi, ]n cas[nu po\i intra de gunoi.

CUPRINS

Page 116: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

113

— Activit[\ile omului —

Primi\i-m[ ]n cas[, p`n[ ceve\i g[si dumneavoastr[alta.S-au aprins paiele de pe cas[=i lui nici nu-i pas[.Uli\a te face f[r[ cas[.Un bordei s[ ai, numai s[ fieal t[u.Unde iese fum, g[se=ti =im`ncare, =i foc pentru lulea.U=a deschis[ pe oricine pri-me=te.Vai de casa cu mul\i st[p`ni.Vai de casa omului, c`nddracul ]=i v`r[ coada.Vai de casa unde cotcod[cescg[inile =i coco=ul tace.Vara toat[ tufa d[ s[la=.

}MBR{C{MINTEA(tematic[ unitar[ =i mixt[)

A coase petic la petic.Acul ]mbrac[ casa.A fi ]mbr[cat ca o p[pu=[.A fi ]mpodobit[ ca o floare.A fi manta de vreme rea.A fi scos din cutie.A ]mbr[cat c[ma=a dracu-lui.A r[mas badea f[r[ suman, c[l-a dat pe suliman.A umbla rupt ca croitorul =idescul\ ca ciubotarul.

C[ma=a b[rbatului e cinsteafemeii.Cel dezbr[cat e gata s[ deiezece ierni pe o var[.Cine hainele =i le p[streaz[,le are pe jum[tate.Cine m[n`nc[ s[m`n\a dec`nep[, ]=i m[n`nc[ c[ma=a.Cine nu c`rpe=te sp[rturamic[, are necaz s[ dreag[borta mare.Cine-=i \ine hainele ne-mbr[-cate, ale lui sunt numai pejum[tate.Cine umbl[ c`rpindu-se, mair[u se rupe.Cu tortul se \ine portul.Cu ciubotele dintr-o vac[ =i cut[lpile din alta.Cum ai da, ]i tot cu ruptura lac[lc`i.Dac[ n-ai papuci, sunt bune=i opincile.Despuiatului m[nu=i ]i lipsesc.Dup[ coaj[ se vede pomul,dup[ hain[ se cunoa=te omul.Dup[ ploaie nu mai trebuiec[ciul[.E croit r[u =i cusut bine.Fie-opinca c`t de bun[, caciubota nu mai sun[.Gata ca o c[ma=[ de soacr[.Gol de haine, puturos, a=a-iomul cel lenos.

CUPRINS

Page 117: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

114

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Goliciunea ]nconjur[, dafoamea d[ de-a dreptul.

Goliciunea te v`r[ ]n cas[, da’foamea te scoate.

Haina asta str[in[ a ta este?

Haina deschide u=a, da’ banulvorbe=te.

Haina face pe om.

Haina nu face pe medic.Haina nu face pe om, da omulpe hain[.

Haina s[-\i fie cum e sacul =ipeticul.

Haina str[in[ nu ]nc[lze=te.

Haine de Anglie, petice o mie.

Hainele ]mprumutate nu \in decald.

Hainele nu fac pe om mai detreab[.

Hainele proaspete nu se bo\escde diminea\[.

Haine scumpe pe spinare bag[omu-n lips[ mare.

}i str`mt[ ]n =ale =i larg[ ]npoale.

}mbr[cat pistol.

}mbr[cat sub\ire =i tremur[gros.

Mai bine un suman periat =ic`rpit dec`t un beni= zdren-\uros =i t[v[lit.

Mai mult a\[ dec`t fa\[.

M`na m`nec[ singur[-=i coase,toporul coad[ singur ]=i face.

Nu da c[ma=a pentru altu’,ca tu s[ r[m`i ]n pieleagoal[.

Nu dup[ sucman trebuie ju-decat omul.

Nu face fa\a c`t a\a.

Nu face omul c`t haina.

Nu se caut[ haina, ci cel dinhain[.

Nu te uita ce-i pe cap, da’ ce-i]n cap.

Om ur`t cu haine bune ca =igr`ul cu t[ciune.

Pantalonii vechi ]i fac pe ceinoi.

Paralele ]l ]nva\[ pe om agr[i, da’ hainele — a mergepe drum.

Pe deasupra spoial[, pe dedesubt — c[ma=[ nesp[lat[.

Pe fa\[ numai a\[; pe dos teipucios.

Pe unde sco\i c[ma=a?

Pune-\i petic dup[ gaur[.

R`de ruptul de c`rpit, c[ el emai potrivit.

Straiul vechi, unde-l dregi,al[turea se rupe.

+i p[ianjenul \ese, dar dinp`nza lui nu se fac haine.

Page 118: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

115

— Activit[\ile omului —

Te-au cam str`ns ]n chingibietele opinci.Toat[ fa\a-i bun[, dac[ c[p-tu=eala-i c[lduroas[.Unul taie =i croie=te, =-altul st[=i potrive=te.Ve=m`ntul bun face pe om.Voind s[ te c`rpe=ti, mai r[ute rupi.

ALIMENTA|IA, MASA(tematic[ unitar[ =i mixt[)

A bea ceai cu m[m[lig[rece.A bea vin de unde c`nt[broasca.A boteza vinul.A c[dea lipc[ pe m`ncare.A face m[m[liga cu ciomege.A fi ]n capul bucatelor.A fi trecut cu paharul.A-i fi tare soacra.A ]nghi\i cu noduri.Am avut noroc cu terciul, c[m`ncam m[m[liga goal[.A m`nca ca cu gura altuia.A m`nca ca un cosa=.A m`nca c`t =apte.A m`nca p`inea degeaba.A m`nca p`ine amar[.A m`nca p`inea =i sareacuiva.

A m`ncat p`ine din mai multecuptoare.

A m`nca p`n[ ce te facicimpoi.A m`nca praj.A m`ncat ru=inea cu m[-m[lig[.A m`nca scrob cu polonicul.Am m`ncat de parc[ m-amdat pe ghea\[.A nu avea cu ce s[tura un=oarece.A nu duce la ureche.A nu pune nafur[ ]n gur[.A pune la inim[.A pune numai pe un dinte.Are =i cu\itu(l), =i p`inea ]nm`n[.A se c[uta (vinde) ceva cap`inea cald[.A strica m`ncarea degeaba.A-=i pune gura la cale.Azima mai coapt[ mai bunioaspe\i a=teapt[.Baba b[tr`n[ nu se teme dep`inea moale.B[utura cere m`ncare, =im`ncarea b[utur[.Bucatele fur[ bune, dar n-a=tiut na=a a le pune.Buc[\ica \ine vi\ica.Bucur[-te, p`ntece, c[ \i-oi dapl[cinte.

CUPRINS

Page 119: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

116

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Bun ]i vinul, nu-i ca apa, nicifriptura nu-i ca ceapa.Ca dorul de m[m[lig[ nici undor nu te stric[.Carnea de l`ng[ os e cea maidulce.C`nd e br`nz[, nu-i b[r-b`n\[.C`nd e=ti poftit la vreo mas[,pleac[ s[tul de acas[.C`nd m[n`nci numai fasole,ai vrea s[ m[n`nci =i cu-rechi.C`te ]mbuc[turi, at`tea ]n-ghi\ituri.C`\i se spal[, to\i la mas[ vors[ =ad[.Cel cu masa e dator s[ pof-teasc[, cel str[in s[ nu ]n-dr[zneasc[.Cel s[tul de dulce vrea =i amarc`teodat[.Cic[ m[laiul nu-i copt =i el]nfulec[ c`t opt.Cine are piper mult, pune =i-ncova=[.Cine e ]nt`i la mas[ e pe urm[la lucru.Cine m[n`nc[ pu\in, m[n`nc[mai de multe ori.Cine n-are ce m`nca =tie c`nde post.Cine n-are vara minte, iarnanu m[n`nc[ pl[cinte.

Cine s-a ars cu ciorb[, sufl[ =i]n iaurt.Cine se culc[ nem`ncat sescoal[ f[r[ vreme.Cine socoate c`te foi intr[ ]npl[cint[, niciodat[ nu m[-n`nc[.Cine-=i m[n`nc[ s[m`n\a dec`nep[, r[m`ne gol.Cine \ine p`inea ]n s`nulaltuia, de multe ori rabd[ defoame.Cu m`ncarea nu pr[p[de=tic[rarea, dar cu berea-\i pr[-p[de=ti averea.Dac[ nu e colac, e bun[ =ip`inea.De ai venituri mititele, maiopre=te din m[sele.Dec`t bucate stricate, mai binema\e sparte.De la o vreme numai miezulp`inii ]\i place.De pl[cinte gura r`de, dev[rzare =i mai tare.De ru=ine a= mai m`nca op`ine.Din pumni str[ini nu te saturic`nd bei ap[.Dou[ m`nc[ri nu stric[, ci niciuna stric[.Dup[ cum \i-e gura, s[-\i fie=i ]mbuc[tura.E pe duc[ =i tot ]mbuc[.

Page 120: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

117

— Activit[\ile omului —

Eu umblu cu p`inea dup[ el=i el cu ciomagu’ dup[ mine.F[ buc[tura c`t \i-e gura.Friptura bun[ nu se face lafum.Halal de ce m[n`nc[, p[catde ce poart[.I-a c[zut lapte (miere) ]np[sat.}i b[iat hr[naciu, p`nteceleca co=u’.}i dai p`ine =i el te blestem[.

}l a=teapt[ cu pl[cinte calde.

}mbuc[ de pare c[ se bat lupiila gura lui.

}mbuc[tura cea mare se ]n-ghite cu-necare.}mbuc[tura mare s-o v`ri ]ngur[, da’ vorba mare s[ n-oscapi din gur[.

}\i d[ — m[n`nc[, te bate —fugi.La altu-n cas[ nu te-nghesuila mas[.La lucru cu priponele, lam`ncare cu opintele.La lucru uituc, la m`ncarenumai lup.La masa gata se adun[ mul\imu=terii.La m[m[liga mare vin multehaimanale.La m`ncare ca lupul =i la lucruca butucul.

La m`ncare leu =i la lucrubou.La m`ncare lup, la treab[vulpe =i la somn butuc.La m`ncare s[ ai cump[ta-re =i la b[utur[ s[ fii cu m[-sur[.Lapte acru-n c[limar, chiu =ivai prin buzunar.Laptele tinerilor e vinul b[tr`-nilor.Lesne-i a zice: pl[cint[! daanevoie se face.Mai bine dou[ m`nc[ri dec`to b[taie.Mai bine m`ncare pu\in[dec`t boal[ lung[.Mai bucuros ar m`nca dec`tar sta.Mai mult[ p`ine m[n`nci cumiere dec`t cu o\et.Mal de m[m[lig[ =i p`r[u delapte nu s-a v[zut.Masa nu-i pentru cine seg[te=te, da’ pentru cine senimere=te.M[m[liga-i st`lpul casei,p`inea-i cinstea mesei.M[m[liga nes[rat[ e ca nuntaf[r[ l[utari.M[n`nc[ br`nz[ cu m[m[lig[goal[.M[n`nc[ r[bd[ri pr[jite.M[n`nci l inte, cre=ti laminte.M`ncarea de diminea\[ lun-ge=te via\a.

Page 121: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

118

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

M`ncarea de diminea\[ =i]nsur[toarea de t`n[r nicio-dat[ nu stric[.M`ncarea str[in[ ]ntotdeauna]i mai bun[.N-are baba nici un bai, arepit[ =i m[lai.Nici ou copt s[ nu-i m[-n`nci.Nimic nu e mai scump dec`tp`inea.Nu bea omul s[ se-mbete, darbea s[-=i fac[ prieteni.Numai cu ap[ =i cu sare nu sefac v[rzare.Nu netezi calul cu biciul, da’neteze=te-l cu ov[sul.Nu se m[n`nc[ ]n toate zilelepl[cinte.Nu stau colacii pe garduri.Nu =tie ce a m`ncat asear[.Nu vasul, dar ce pui ]n elmiroase.Oaspetele nu m[n`nc[ ceg`nde=te, ci m[n`nc[ ceg[se=te.Omul tr[ie=te cu ce bag[ ]ngur[.Pahar f[r[ fund la mas[ nu sepune.P`inea coapt[ buni oaspe\ia=teapt[.P`inea nu vine singur[ latine.

P`inea te ]nt[re=te, vinul te]nvesele=te.P`inea uscat[ satur[ casa.P`ine cu sare e gata m`n-care.P`ine peste p`ine nu stric[.P`n[ nu m[n`nci usturoi, nu-\imiroase gura.Pe c`t poate, p`inea-=iscoate.Pe=te — m[m[liga pr[p[-de=te.Pe om m`ncarea ]l \ine.Pilda-i pl[cinta, da-i mai bun[]nv`rtita.Pocalele des ardicate, te facf[r[ bucate.Poftim la mas[ cu m`ncareade acas[.R[u m`ncai, bine m[ s[turai;nici nu fuse, nici n-ajunse; dac[mai era tot nu strica.R[u te hr[ne=ti cu m`ncarea]n traista altuia.R`nza mare face pr`nzulmic.S-alege urda din z[r.S-a osp[tat p`n[ a cr[pat.S[tulul nu crede celui fl[-m`nd.Stomacul ca moara, c`ndn-are ce m[cina, atunci sestric[.

Page 122: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

119

— Activit[\ile omului —

+i s[tul, =i cu punga plin[ nuse poate.Tare-ar mai m`nca, dac[ i-arda cineva.Tot el la masa altuia =i la masalui nimenea.Tu ]l tragi la mas[ =i el se v`r[sub mas[.Unde m[n`nc[ doi, m[n`nc[=i al treilea.Unde-s mas[ =i pahare, acolo=i Stan c[lare.Unul m[n`nc[ agurid[ =ialtuia i se strepezesc din\ii.Vai de acela ce are p`ine =in-are din\i s-o m[n`nce.V`ntul alege gunoaiele dinbucate.Vinul alege pe om.Vinul din bobi\[ merge binela guri\[.Vinul din vi\[ de vie te ]nvie.Vinul e toiagul b[tr`ne\elor =inebunia tinere\elor.Zece feluri de bucate, tot fasolemestecate.

ST{RIPSIHO - FIZIOLOGICE

M~NIE, SUP{RARE

A avea spr`ncene posomor`te.A nu fi ]n du=i buni.

A nu-i fi cuiva boii acas[.A se face negru de m`nie.A-=i ie=i din fire.A-=i ie=i din pepeni.A-=i ie=i din r[boj.Ciuda te orbe=te.Fierbe s`ngele ]ntr-]nsul.M`nia ma\e vars[.Nu i-s boii acas[.Parc[ tot ]i plou[ =i-i ninge.

FRIC{

A fi cu frica-n s`n.A fi cu ghea\a ]n spinare.A i se sui p[rul ]n v`rfulcapului.A r[m`ne ca lovit de tr[s-net.A r[m`ne lemn (a ]nlemni).A se pierde cu firea.A-=i pierde inima.Cine mai mult se teme, acelauit[ u=a deschis[.C`nd ajunge furca aproape deochi, anevoie mintea s[ \i-o aila loc.De fric[ ]i pare cu=ma pi-sic[.De fric[ nu vede lumea.Frica-i din rai.Leac de fric[ nu-i.Nu m[ tem, dar tot mi-ifric[.

CUPRINS

Page 123: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

120

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

FOAME, SETE

A avea (a fi cu) inima aproapede gur[.A da fl[m`ndului scobitoare.A fi fl[m`nd ca un lup.A fl[m`nzi dormind.A-i c`nta (cuiva) =oarecii ]np`ntece.A-i chior[i ma\ele de foame.Aici =i-a rupt foamea g`tul.A-i juca mazurca ]n p`ntece.A i se lipi p`ntecele despinare.A-i sp`nzura inima de foa-me.A-i sta soarele drept inim[.A-l roade (pe cineva) la ini-m[.Ar m`nca =i cu ochii.A se usca de sete ca gaia.A sta cu din\ii la stele.C`nd \i-e foame, nu ca\i c[m[laiul e ]n cuptor.C`t trece cioara peste gard,copilul fl[m`nze=te.Cel fl[m`nd n-are urechi deascultat.Cel fl[m`nd se viseaz[ m`n-c`nd.Cu bun[tatea mori de foa-me.Cui e fl[m`nd, pita-i e ]ng`nd.

De foame i se lungesc ure-chile.E mare necaz c`nd foameanu-\i d[ r[gaz.Fl[m`nd ca un lup.Fl[m`ndul codri viseaz[.Fl[m`ndului =i o bucat[ dem[m[lig[ rece i se parepl[cint[.Foamea e cel mai bun buc[-tar.Foamea e sor[ bun[ cu setea.Foamea face bucatele bune.I-a mas =oareci ]n burt[.Mi-e foame de nu te v[d.Nasul sfor, iar ma\ul gol.S-a ]nt`lnit foamea cu setea.Setosul bea ap[ din oricelac.

S{N{TATE, BOAL{

A apuca r[corile pe cineva.A avea brag[ ]n s`nge.A avea c[ldur[ la cap.A avea din\i de papur[.A avea inim[ verde.A avea m[tr[gun[ ]n creier.A avea o piatr[ pe inim[.A dormi butuc.A dormi ca mielul.

A dormi dus.

A dormi iepure=te.

CUPRINS

Page 124: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

121

— Activit[\ile omului —

A face ochi mari.

A face z]mbre.A fi b[tut de brum[.

A fi bub[ coapt[.

A fi cu grija-n spate.

A fi cu inima c`rcel.

A fi cu inima de petic[.

A fi cu sufletul ]n palm[.

A fi galben ca ceara.

A fi mai mult mort.

A fi numai o gearb[.

A fi numai osul =i pielea (oase]n=irate, copt la os, cu oaselepestri\e).

A fi numai piele =i oase.

A fi parc[ fiert ]n oal[.

A fi rupt ]n co=.

A fi s[n[tos ca un cal.

A fi trecut (a se ]ntrece) cudedeochiul.

A-i c`nta cuiva puricele ]nureche.

A-i fluiera v`ntul prin oasecuiva.

A-i intra cuiva boala pe gur[.

A-i luci (cuiva) ochii ca lam`\[.

A-i s[ri (cuiva) inima dinloc.

A i se duce (cuiva) inima-nc[lc`i.

A i se lua (cuiva) picioarele.

A i se rupe (cuiva) b[ierileinimii.A i se t[ia cuiva picioarele.A-i sf`r=i inima (cuiva).A-i sl[bi cuiva balamalele.A-i sta inima ]n loc cuiva.A-i suna cuiva doagele.A-i trece (cuiva) ciolan princiolan.A-i veni (cuiva) inima la loc.A-i veni (cuiva) le= la inim[.A ]mpleti coad[ alb[.A-l apuca damblaua (pe ci-neva).A-l apuca (pe cineva) n[b[-d[icile.A l[sa cu inima ars[.A lua (a pune) la inim[.A lupta cu cei fl[m`nzi.A nimerit orbul Br[ila.A nu fi ]n toate apele.A nu fi ]n toate min\ile.A nu fi nici de zeama ou[lor.A nu fi nici viu, nici mort.A nu-i trece (cuiva) nici prinvis.A nu mai avea scuipat ]ngur[.A nu se \ine dec`t de un fir dea\[.A nu vedea ]naintea ochilor.

Page 125: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

122

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A obosi ca un cal.A r[m`ne cu gura c[scat[.A r[m`ne cu inima fript[.A r[m`ne ]ncremenit.A r[m`ne numai sufletul ]ncineva.A r[m`ne numai umbra (cui-va).Are =i-ar mai avea, c-a-nc[putla boal[ grea.A scormoni o ran[ veche.A se bate cu g`ndurile.A se face covrig.A se face dob[ de pl`ns.A se lega ca boala de om s[-rac.A se umple de suflet.A sim\i ghea\[ ]n spate.A-=i mu=ca buzele.A-=i r[cori inima.A-=i rupe p[rul din cap.A-=i uita anii.A= pl`nge da’ nu pot de r`s.A trage la aghioase.A trage un somn la opt sute.A trece un =arpe rece princorp.A vedea verde ]naintea ochi-lor.A veni cu sufletul la gur[.B[tr`ne\ele nu aduc nim[nuifrumuse\e.

B[tr`nii ajung ]n minteacopiilor.Boala cunoscut[ e pe jum[tatevindecat[.Boala de om se leag[ ca vi\ade par.Boala din fire n-are lecuire.Boala intr[ cu carul =i iese peurechea acului.Boala lui ca s[n[tatea mea.Boala niciodat[ nu se d[vinovat[.Boala nu ]ngra=[ pe om.Boal[ lung[ — moarte si-gur[.Boli de-ar fi, c[ leacuri seg[sesc destule.Bolnavii de friguri de var[ —galbeni ca turta de cear[.Bolnavul multe zice =i s[-n[tosul face ce =tie.Bolnavul nu se ]ntreab[.Bucura\i-v[ cu cei ce se bucur[=i pl`nge\i cu cei ce pl`ng.Capul c`nd te doare, tot trupulbole=te.C[scarea cea dint`i cerec[p[t`i.C`nd ]mb[tr`ne=ti, nu-\i tre-buie nimic.C`rna f[r[ nas moare denecaz.Ce folose=te bolnavului patulde aur?

Page 126: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

123

— Activit[\ile omului —

Cel bolnav nu e bucuros nicide pat de aur.Cel s[n[tos n-are nevoie dedoctor.Celui bolnav =i mierea i se pareamar[.Celui fl[m`nd p`inea-i ]ng`nd.Chiorul ]ntre orbi este ]mp[rat(rege).Cine doarme ]n asfin\it desoare, capul ]l doare.Cine doarme mult, tr[ie=tepu\in.Cine-i s[n[tos e destul debogat.Cine se culc[ t`rziu =i doar-me diminea\a, ]=i scurteaz[via\a.Cine se gr[be=te, ostene=te.Cin’ va m`nca mult[ miere, os[ verse =i fiere.Cu toat[ gem[tura duce lin-gura la gur[.Dac[ nu e=ti s[n[tos, nim[nuinu-i e=ti de folos.Dec`t s[ r[m`n[-n h`rg[u,mai bine s[-mi fie r[u.De o umbr[, de-o n[luc[frigurile ]l apuc[.De multe ori necazul ]m-bat[ mai r[u dec`t oriceb[utur[.Din sg[ibuli\a (cea) mic[,bub[ mare se ridic[.

Doctoria babelor: nici nu-lscap[ de boal[, nici nu-l las[s[ moar[.Dou[ be\e ]n pantalon —imita\ie de om.Durerile mari sunt mute.E bolnav: dintr-o p`ine numaicu\itul ]i r[m`ne.E gras de-i numeri coastele.E ]ntr-o doag[.E slab de-l bate v`ntul (d[v`ntul jos).Fiecare boal[ ]=i are leacul ei.Fiecare se leag[ acolo unde-ldoare.Galben de gras, de-i curgeuntura pe nas.Haina b[tr`nului ]i grea.I-au obosit papucii.Iapa fl[m`nd[ ]=i uit[ dem`nz.I s-au ]nc[lzit urechile.}i trage cu oala, ca s[ treac[boala.}i \ine sa\ ca calului; trec`nddrumul iar fl[m`nze=te.}l doare un deget, dar nu =tiecare.}n trup s[n[tos, minte vo-ioas[.La b[tr`ne\e m[ tem de poalecre\e.La b[tr`ne\e mintea se stric[.

Page 127: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

124

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

La b[tr`ne\e nu se mai prindeminte.La b[tr`ne\e se simte cine nus-a cru\at la tinere\e.L-a lovit damblaua.La lucr[torul r[u toamnainima pl`nge.Leac s[ fie, s[ nu fie, platababei se =tie.Leacul ]i c`teodat[ mai r[udec`t rana.Mai tare =i mai vr[jma=[jiganie dec`t foamea nu este.M[n`nc[ =i mere p[dure\e.N[du=ala scoate boala.Nici o boal[ mai grea ca boalab[tr`ne\elor.Nici somn lung f[r[ visuri,nici vorb[ lung[ f[r[ min-ciuni.Nici viu printre vii, nici mortprintre mor\i.Nu-i boal[ f[r[ leac.Numai acel de sufer[ =tie ce-idurerea.Nu m[ doare nici capul.Nu te ]ntrece cu dedeochiul.O boal[ vindec[ pe alta, c`ndvine una dup[ alta.Obrinteala r[nii de pe marginise cunoa=te.Omul caut[ leac unde simtec[-l doare.

Omul, c`nd ]i s[n[tos, ]=icaut[ singur boala.Omul dac[ ]mb[tr`ne=te, f[-isicriu de odihnit.Omul de chinuri =i necazuri]mb[tr`ne=te.Omul la m`nie cade-n ne-bunie.Orbul c`nd d[ de peretesocote=te c[ s-a ispr[vit lu-mea.Orbul cu ]ntrebarea a nimeritBr[ila.Orbului degeaba ]i spui c[ s-af[cut ziu[.Parc[ a tras ]n plug.Parc[ i-au luat p`nza de peobraz.Pe durerea mare alta mai mareo t[m[duie=te.Rana c`t de mic[, dac[ nu-ngrije=ti de ea, cur`nd se facemai rea.Rana dac[ se deschide, ane-voie se ]nchide.Rana obrintindu-se =i patima]nvechindu-se, a se vindeca cunevoie va fi.Rana se vindec[, dar semnulr[m`ne.Rana veche u=or s`nge-reaz[.Sara te culci pl`ng`nd =idiminea\a te scoli r`z`nd.S[n[tatea e cea mai bun[avu\ie.

Page 128: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

125

— Activit[\ile omului —

S[n[tatea e mai bun[ catoate.S[n[tatea face banii =i baniis[n[tatea.S[n[tatea goal[, ca o oal[goal[.Sc`rba e boala cea mai greude lecuit.Sc`rba pe om mai tare ]l]mboln[ve=te dec`t boala.Slab de-l bate v`ntul.Somnu-i rupt din moarte.Somnul dulce nimic n-aduce.Somnul dulce via\[ ne-adu-ce.Somnul e (oglinda) pildamor\ii.Stomacul c`nd chior[ie=te, ladem`ncare g`nde=te.Surdul nu aude, dar o (le)potrive=te.+i-a uitat anii.+i-a uitat =i zilele.Tacu-i leacul!Tare-i bine =i frumos, c`nd eomul s[n[tos.Te g[se=te boala g[lbinarei =ifrigurile pungii.Toat[ boala are leacul ei.Tusa =i junghiul ]s surori.Uit[-te la obraz =i m[-ntreab[de necaz, uit[-te la fa\[ =i m[-ntreab[ de via\[...

Umbl[ dup[ somn ca =erpiidup[ lapte.

Voinic, s[n[tos, numai galbende v`rtos.Vorbele nu potolesc foamea.

VIA|A(tematic[ unitar[ =i mixt[)

A avea nou[ vie\i (suflete).

A avea zile c`te buruiene.A avea zile cu carul.

A c[lca iarb[ verde.A fi cu zilele ]n m`n[.

A fi v[zut de Soare.A se \ine ]ntr-un fir de a\[.

A tr[i ani ]mprumuta\i.

Cine se gr[be=te, pu\in tr[-ie=te.

Dup[ via\[ — =i m`ndrea\[.

}i st[ via\a ]ntr-un fir de a\[.Via\a e scump[ ori=icui.

Via\a f[r[ n[dejde ]i ca noap-tea f[r[ zori.Via\a-i din buc[\i.

Via\a ]\i petreci, cu n[dejdileseci.Via\[ c`rpit[ cu a\[, de toatezilele ]\i vine grea\[.

Via\[ legat[ cu a\[.

CUPRINS

Page 129: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

126

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

MOARTEA(tematic[ unitar[ =i mixt[)

A avea leac numai zama deh`rle\.A avea moarte ]ntunecat[.A avea oase moarte.A b[ga pe cineva ]n mor-m`nt.A bea paharul mor\ii.A da colac =i lum`nare.A da gene-n gene.A da (l[sa) ortu popii.A da m`na cu moartea.A da ochii cu moartea.A da ochii peste cap.A f[cut larg ]n cas[.A fi cu un picior ]n groap[ =icu unul pe mal.A fi dus cu sania.A fi dus cu \olul.A fi dus pe n[s[lii.A fi ]n gura mor\ii.A fi ]n m`na mor\ii.A fi mort de viu.A fi oale =i ulcioare.A fi pe duc[.A fi pe lumea cealalt[.A fi pe patul de moarte.A fi uitat de moarte.A-i c`nta aleluia.

A-i c`nta aghiosul.A-i c`nta cucul ]n spate.A-i c`nta cucul r[u.A-i c`nta popa.A-i c[dea steaua.A-i cunoa=te (cuiva) moar-tea.A-i da colac =i lum`nare.A ie=i cu t[lpile ]nainte.A-i intra zilele ]n sac.A-i m`nca cioara colacul.A-i m`nca coliva (cuiva).A-i muri cuiva moartea.A intra ]n anul mor\ii.A-i pune crucea la cap.A-i putrezi ciolanele (cuiva).A i se apropia (cuiva) funia depar.A i se curma firul vie\ii.A i se ]ntuneca steaua.A i se m`ntui a\a de pe ghem.A i se n[z[ri sania.A i se rupe calea-n cruce.A i se trece becul.A-i suna ceasul.A-i suna coliva ]n piept.A-i suna sc`ndura.A-i veni doctor dup[ moarte.A ]nceta din via\[.A ]nchide ochii.A ]nchide ochii sub cei patruco\i de p[m`nt.

CUPRINS

Page 130: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

127

— Activit[\ile omului —

A ]nchina steagul.A ]ntinde picioarele.A l[sa ceva cu limb[ demoarte.A lep[da potcoavele.A-l lua dracul pe cineva.A-l pupa pe cineva h`rca.A m`nca colacul (cuiva).A merge cu picioarele ]n sus.A mo=teni p[m`ntul.A muri cu zile.A muri f[r[ lum`nare.A murit ]nghesuit la poma-n[.A murit =i a putrezit foarte demult, de s-a f[cut curat p[-m`nt.A nu-l mai durea din\ii.A nu-l mai vedea Soarele.A nu mai avea zile.A nu mai bea ap[ rece.A nu mai vedea Soarele.A nu se alege nici cenu=a dincineva.A pune coasta la p[m`nt =ifa\a la r[s[rit.A pune corpul ]n p[m`nt.A pune m`inile pe piept.A pune ochii ]n grind[.A pupa p[m`ntul rece.A se ag[\a ca moartea de oms[n[tos.A se bate cu moartea.

A se da de ceasul mor\ii.A se duce cu c[lc`iele ]na-inte.A se duce cu zile ]n mor-m`nt.A se duce de veci.A se duce la zarz[ri.A se duce pe apa s`mbetei.A se duce pe ceea lume.A se duce pe drumul ne]n-tors.A se duce s-o vad[ pe bunica.A se ]nsura cu =ase sc`nduride brad.A se sf`r=i.A se trece.A sta cu \[r`na ]n gur[.A-=i da duhul.A-=i da rada.A-=i ]ncheia catastihul.A-=i juca ultima carte.A-=i pune cap[t zilelor.A-=i trage sufletul.A tr[it =i a vecuit, nu e p[cats[ moar[.A tr[i un trai =i jum[tate.A trece drumul ]n cealalt[]mp[r[\ie.A vedea moartea cu ochii.A veni cu m`inile pe piept.Bun om, p[cat c[ mor al\ii]naintea lui.

Page 131: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

128

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Ce apuc[ p[m`ntul, lesne seuit[.Cel de se teme de moarte,alearg[ dup[ ea.Cine a murit an, an s-a ]n-gropat.Cine moare, groapa lui =i-oastup[.Cine moare, nu mai vine.Cine se ]nva\[, moartea ]ldezva\[.Co=ciugul acoper[ gre=eliledoctorilor.Cu limb[ de moarte.Cu n[dejdea te duci =i-ngroap[.Cu pl`nsul nu se ]nviaz[mor\ii.Dac[ moare nevasta mea, seduce lumea jum[tate; dac[mor =i eu, se ispr[ve=te lu-mea.D-aci ]nainte ciobu’ =i lu-m`narea.De-aici ]nainte sapa =i lo-pata.De ar muri omul de c`te orise boln[ve=te, n-ar mai fioameni pe p[m`nt.De-ar =ti omul c`nd are s[moar[, =i-ar s[pa groapasingur.De moarte nimeni nu e gatac`nd sose=te ceasul.

De omul viteaz =i moartea facehaz.Dup[ moarte, poc[in\[.Dup[ ultima baie, scapi detoate grijile.Era s[-l ieie buha.Fiecare-i dator c-o moarte.Fiecare moare pentru el.Gol ai venit, gol te duci, cutine d-aici nimic duci.I-a apus steaua.I-a c`ntat ve=nica pomenire.I-a m`ncat sc`ndurile fa\a.I-a suflat ]n lum`nare.I-a venit doctorul dup[ moarte.I-a zis popa cu cadelni\a lacap.Ie=i\i, mor\i, din gropi, s[intr[m noi viii.I s-a curmat firul vie\ii.}l caut[ moartea pe acas[ =iel umbl[ prin vecini (sat).}=i aprinde lum`nare d-am`n-dou[ c[p[t`iele.Lacrimile nu s-ar mai usca,dac[ mor\ii nu s-ar uita.La groapa altuia e u=or s[c`n\i aleluia.Mai bine s[ mori m`ine, nuazi.M`ng`ierea s[racului e moar-tea.

Page 132: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

129

— Activit[\ile omului —

Moare calul, ]i r[m`ne =aua,moare omul, ]i r[m`ne nu-mele.Moartea ]i ]mpac[ pe to\i.Moartea le ]nchide gura lato\i.Moartea nu alege.Moartea nu mai are moartec`t o fi p[m`ntul.Moartea nu spune c`nd vi-ne.Moartea nu va s[ =tie de averi,de bog[\ie.Moartea nu vine la noi c`nd ochem[m.Moartea ocole=te pe cel vi-teaz.Moartea totdeauna ]=i caut[pricin[.Mortul nu se (mai) ]ntoarce dela groap[.Mor\ii cu mor\ii, viii cu viii.Mor\ii nu se vorbesc de r[u.Nimenea n-o s[ tr[iasc[ lumeas[ o mo=teneasc[.Nu fac viii ce zic mor\ii.Numai c`nd moare omul secunoa=te ce-a fost.Numai de nu i-ar muri mul\i]nainte.Numai moartea-i f[r[ leac.Numai mortul nu-=i mai schim-b[ portul.Numai pro=tii se tem de moarte.

O dat[ moare omul.O moarte are omul.Omu-i cu moartea dup[ cap.Parc[ i-a luat p`nza de peobraz.Parc[ i-a luat umbra.P`n[ la moarte sunt toate.S-a dus baba cu colacii.S-a dus ]nainte de a-i bateceasul.S-a dus s[-=i vad[ moartea cuochii.Somnul cu moartea fra\igemeni s-au n[scut.Somnul peste m[sur[ estefratele mor\ii.+i-a dat mult de poman[.+i-a m`ncat norocul ca \iganulbiserica.+i-a tr[it traiul, =i-a m`ncatm[laiul.Treci zi, treci noapte, apropie-te moarte.

VIA|{, MOARTE(tematic[ mixt[)

A muri =i a ]nvia.A tr[i un trai =i cu al mor\ii,dou[.Azi tare, m`ine mare, poi-m`ine pe spinare.C`t de r[u s[ tr[iasc[ omul,tot nu se ]ndur[ s[ moar[.

CUPRINS

Page 133: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

130

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

C`te-n lume se nasc, mortoate.Ce ]nghite p[m`ntul, via\[ numai are.Ce se na=te, moare.Cine se teme de moarte, =i-apierdut via\a.Cine vede na=terea, vede =imoartea.Dec`t via\[ cu necaz, mai binemoarte ]ntr-un ceas.De moarte nu te teme =i devia\[ nu fii cu grij[.De moarte =i de nunt[ ni-meni, niciodat[, nu poate figata.La ]nsur[toare =i la moarte nuse poate s[ n-ai parale.Mai bine moarte cinstit[,dec`t via\[ pricopsit[.Mai bine s[ te ]nsori de dou[ori dec`t s[ mori o dat[.Moartea unora este via\aaltora.Moartea voinicului — dinm`na calicului.Na=terea omului e pentru al\ii;moartea e a lui.Nici cu viii, nici cu mor\ii.Nici n-am la ce muri, nici lace tr[i.Nu-i via\[ f[r[ vin[ =i moartef[r[ pricin[.Nunt[ f[r[ r`s =i moarte f[r[pl`ns nu se poate.

Nunt[ f[r[ vorbe =i moartef[r[ b[nuial[ nu se poate.Nu se =tie cine moare =i cinetr[ie=te.Omul, c`t de b[tr`n s[ fie, totnu vrea s[ moar[.Omul c`t s[-mb[tr`neasc[ totcere s[ mai tr[iasc[.Omul =i din nec[tare moare,=i zile c`nd are.Omului mare ]i sun[ clopotul=i la via\[ =i la moarte.Vai de moarte f[r[ r`s =i denunt[ f[r[ pl`ns!Via\a-i scurt[, moartea-ive=nic[.Via\a ur[=te, iar moartea]mpac[.

RELA|II DE RUDENIE(tematic[ simpl[ =i com-

plex[ etc.)

A c[utat c`t a c[utat, darsoacr[ bun[ =i-a c[p[tat.Aduci nora cu scripca =i n-opo\i scoate nici cu sapa.

A fi (cuiva) =i mam[, =i tat[.A fi cu=m[ ]n cas[.

A fi dintr-un aluat.

A fi pentru unii mum[ =i pentrual\ii cium[.

A fi piatr[ de moar[ ]n cas[.

CUPRINS

Page 134: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

131

— Activit[\ile omului —

A fi st`lpul casei.A fi un suflet ]n dou[ trupuri.Ai copii, ai griji mii, iar cel cenu are cu dorul lor moare.Ai copii, ai =i necaz.A intrat nora-n blide.Ai =tiut a s[ruta, trebuie s[ =tii=i a leg[na.A nu cunoa=te neamurile.A nu-i fi jale nici de ma-m[-sa.Argintu’ =ede-n lad[ =i ur`tu’jos pe vatr[.Ascult[ ]nv[\[tura tat[lui t[u=i nu uita pove\ele maicii tale.A se ]mp[ca ca fra\ii.A se lua (a fi) fra\i de cruce.Ast[zi copilul te vinde ]ntr-olingur[ de ap[.A-=i c[uta cal de mire.A-=i c[uta soacr[.Azi joac[ na=u(l) la mine,m`ine la tine.B[rbat bun =i usturoi dulce nuse poate.B[rbatul are ochi s[ vad[,femeia are ochi s[ fie v[zut[.B[rbatul duce greul, darfemeia e temeiul.B[rbatul m`n[ boii =i ar[,nevasta doarme-n c[mar[.B[rbatul poart[ p[l[ria =inevasta gospod[ria.

B[rbatul s[ aduc[ cu sacul,muierea s[ scoat[ cu acul.Binecuv`ntarea p[rin\ilor]nt[re=te casa fiilor.Blestemul de mum[, ca ghea-ra de cium[.Blestemul de tat[, ca stana depiatr[.Blestemul p[rin\ilor e capiatra mun\ilor.Bog[\ia =ede-n lad[ =i toanta=ede pe vatr[.Care o fi, tot un b[rb[\el mi-ofi.Casa f[r[ femeie ]i pustie pedin[untru, casa f[r[ b[rbat ]ipustie pe dinafar[.Cat[ nevast[ s[-\i plac[ \ie, nualtora.C[ma=a copilului arat[ cemam[ are.C`nd eram la mama, =i eu=tiam s[ cos, c[ mama ]mpun-gea, =i eu tr[geam cu acul.C`nd se na=te b[iatul, r`dpere\ii; c`nd se na=te fata,pl`ng pere\ii.C`nd se-nsoar[, nu i-i demoar[.C`nd te ]nsori, s[ te ]nsori, iarnu s[ te m[ri\i.Ce a f[cut mama =i tata, o s[fac[ fiul =i fata.Ce na=te din pisic[, =oarecim[n`nc[.

Page 135: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

132

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cinci degete sunt la o m`n[ =inu seam[n[ unul cu altul.Cine are b[tr`n, s[-l v`nd[, =icine n-are — s[-l cumpere.Cine are fete multe, adun[nebunii de pe drumuri.Cine are fete multe, se ]nchin[la oricine.Cine caut[ nevast[ f[r[ cusur,ne]nsurat r[m`ne.Cine nu se ]ndur[ de varg[,pierde copilul.Cine se bucur[ la avere, ia f[r[pl[cere.Cioarei i se par puii ei dep[un.Coco=ul nici mum[, nici sor[are.Copiii ]s cinstea p[rin\ilor, iarp[rin\ii — lauda copiilor.Copii mici — griji mici, copiimari — griji mari.Copilul cu moa=e multe r[-m`ne cu buricul net[iat.Copilul nepedepsit ajungeneprocopsit.Copilul spune c[-i b[tut, darnu spune de ce.Cre=te puii t[i, c[ de ei ai s[piei.Cu bani g[se=ti =i tat[ =imam[.Cui i-e mil[ de copil, nu-liube=te.

Cu l[uta =i cu toabe adusei ]ncas[ gloabe.Cum e tata, a=a-i =i fiul.Cu neamurile s[ m[n`nci, s[bei, daraveri s[ n-ai cu ei.Dac[ badea ar avea cosi\e, is-ar zice lele.Dac[ limba femeii ar fi maiscurt[, zilele b[rbatului ar fimai lungi.Dac[ moare finul, se pierdecumetria.De ar muri socru’, ca s[-i apuclocu’!De r[m`neai, ]mi erai ca unfrate, iar de nu, ]mi e=ti ca doi.Din fata cea hain[ nu maifaci gospodin[; iar din unas[r[cu\[ faci bun[ gospo-dinu\[.Din p[rin\i se trag =i copii r[i,=i copii cumin\i.Ea poate \ese sub pat, c-aremil[ de b[rbat.E tat[-s[u ]n picioare.Eu ]i sunt na=u(l).Fata care-alege mult, se m[rit[dup[ mut.Fata cea mai mare m[rit[ pecea mai mic[.F[-m[, mam[, =i pe mine, s[m[ fac frumos ca tine.F[-mi, mam[, o cu=m[ bun[,s[-\i aduc o nor[ strun[.

Page 136: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

133

— Activit[\ile omului —

F[r[ b[rbat ]i pustie ograda,f[r[ femeie — casa.Fecior de dup[ gard.Femeia bun[ e b[rbatuluicunun[.Femeia bun[ e plug de aur lacasa omului.Femeia care-i cuminte ]i maimare dec`t un b[rbat.Femeia cine-=i love=te, norocul]=i oropse=te.Femeia cinstit[ — piatr[nepre\uit[.Femeia curat[ te ]ndeamn[ lavia\[.Femeia ]n\eleapt[ ]=i zide=tecasa.Femeile nem[ritate, ca bu-catele nes[rate.Fericit este b[rbatul care areo femeie bun[.Fie ca o naib[, numai bani s[aib[.Fiecare na= ]=i are na=ul.Fiec[ruia i se pare c[ copiluls[u e mai frumos, de-ar fi c`tde ur`cios.Fie un b[\ descojat, tot senume=te b[rbat.Fine, fine, dar porc de c`ine.Fl[c[ul care se \ine, ia fatacare r[m`ne.Frate, frate, dar p`n[ unde sepoate.

Fratele de cruce, c`nd te vede,fuge.Fratele ]\i scoate ochii.Frumoas[ nor[ dob`ndi=i, darse uit[ cam piezi=.H`rtoapele m[rit[ toantele,ponoarele m[rit[ chioarele.Ieri se juca ]ntre fete =-ast[zi=ade-ntre neveste.}l trag copiii de poal[.}l trage vi\a.}mpreun[ cu apa zv`rle =icopilul.}n fa\[ mum[ =i ]n dos ciu-m[.}ntre ai mei am fost =i ai meinu m-au cunoscut.}=i cunoa=te mo=ul nepo\ii.Jup`neasa \ine casa, darjup`nul \ine drumul.L-a b[gat mum[-sa ]n lad[ =il-au m`ncat moliile.La culcare, fat[ mare, las[nora s[ mai toarc[, s[ fac[c[me=i de soacr[.L-a ]mbrobodit femeia.La unii mum[ =i la al\ii ciu-m[.Lelea joac[ p`n[-n noapte, iarb[rbatu-i e pe moarte.Lesne a se ]nsura =i greu a sedessura.Mai aproape din\ii dec`tp[rin\ii.

Page 137: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

134

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Mai bun este prietenul cel deaproape, dec`t fratele dedeparte.Mai mul\i ]ntreab[ de mamadec`t de tata.Mai mul\i se uit[ la mireas[dec`t la mire.Mama bate, mama pup[.Mama bun[ ]=i ceart[ b[ia-tul.Mama, c`nd m-a dat, tot m-a]nv[\at.M[riti=ul te leag[ de m`ini =ide picioare.M`ng`ie copilul numai c`nddoarme.Mi-i ca =i un tat[.Mireasa vede masa.Mo=iile m[rit[ mom`ile,sutele m[rit[ slutele.Muierea c`nd lipse=te, casa serisipe=te.Mul\i alearg[ la nunt[, darnumai mirele se folose=te.Mul\imea copiilor — avereaomului.Muma cea bun[ nu ]ntreab[pe copii de le este foame.N-are taica (tetea) c[ \i-arda.Na=ul boteaz[, na=ul cutea-z[.Nevasta cu mintea bun[ eb[rbatului cunun[.

Nevasta nu-i un petic, s[-l co=i=i pe urm[ s[-l desco=i.Nevast[ mai po\i g[si, darmam[ ba.Nici un p[rinte nu-=i ]neac[copiii.Numai tat[ =i mam[ nu po\icump[ra pe bani.Nu pomeni pe tat[l t[u cucoliva altuia.Nu s-a ]nsurat cu fata, ci cubanii.O dat[ vede na=ul buriculfinului.Omul cu rude nu piere.Palma de la neam te ustur[mai r[u dec`t cea de la str[in.Parc[ am omor`t pe mama.P[catele p[rin\ilor — pe-deapsa pruncilor.P[rintele cu un copil numai,ca orbul cu un ochi.P`inea c`t de proasp[t[, vinulc`t de vechi =i nevasta c`t det`n[r[.P`n[ nu m-oi vedea cununa-t[, nu m[ \iu c[ sunt m[ri-tat[.Pentru bani ia =i pe fatadracului.Podoaba la p[rin\i — copiiicei mul\i.Pui de lele.Puiul cel bun se cunoa=te dup[creast[.

Page 138: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

135

— Activit[\ile omului —

R[u e c`nd pl`ng p[rin\ii.Rubedenie la rubedenie tra-ge.Ruda la vreme de nevoie secunoa=te.S-a s[turat soacra de poam[acr[.S[race b[rbate, c[ asear[muri=i =i nu te mai putui uita.S[rmanul b[rbatul prost, bunodor la cas[-a fost.S[-\i iei nevast[ de cas[, niciur`t[, nici frumoas[.S`ngele ap[ nu se face.S`ngele nevinovat cere r[z-bunare.Se leap[d[ =i de tat[-s[u.Se pl`ng cele m[ritate c[ nuau de b[rba\i parte, dar celev[duve ce s[ zic[ c`nd lainim[ le pi=c[.Se scald[ ]n zestrea muierii.Soacr[, soacr[, poam[ acr[!De te-ai coace, c`t te-aicoace, tot dulce nu te-ai maiface.Sor[ de scoar\[.Spune-mi cine-i mam[-sa, cas[-\i spun cine-i fiic[-sa.

Sunt rude dup[ iapa ceaalb[.Sunt rude, pentru c[ au uscatc[m[=ile la un soare.+apte fra\i pe un copac.

+i cioara-=i laud[ puii.+i fiara cea mai crud[ cinste=-te neamul s[u.+tiu c[ m[-nsor la var[, darmie-mi trebuie disear[.Tat[l adun[ paiele ca aurul,fiul risipe=te aurul ca paiele.Te iube=te soacr[-ta.Tineric[ o luai, de-o sut[cincizeci de ai.Toat[ a lui nerozie e de lap[rin\i mo=ie.Toat[ pas[rea ]=i ap[r[puii.Toat[ vaca vi\elul ]=i linge.Tot cam dup[ neam mergtoate, din ce este nu-l po\iscoate.Tot na=u-=i are na=.Tr[iesc ca fra\ii =i se iubesc cadracii.Uit[-te la mum[-sa =i cunoa=tepe fie-sa.Umbla cu m[m[liga-n traist[=i nu-=i g[sea mireas[.Unde d[ mama, carnea cre=te.Unde nu-i b[rbat ]n cas[, nu enici p`ine pe mas[.Un tat[ poate s[ hr[neasc[zece fii, dar zece fii nu pot s[hr[neasc[ un tat[.Vai de nunt[, c`nd lipse=temirele!

Page 139: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

136

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Vecine, s-a dus b[rbatu-meu lamoar[; nu =tiu, s[ m[ m[ritsau s[-l mai a=tept.Vezi mama, apoi ia fata.Via =i mo=ia m[rit[ urgia.Via\a nec[s[torit[, la b[-tr`ne\e e cea mai ur`t[.Vinde =i pe tat[-s[u.Vorbesc soacrei, s[ priceap[nora.Zestrea =ade ]n lad[ =i el cusluta ]n vatr[.Zestrea toate le astup[; ea =ipe dracu-l pup[.Zi c[ nu \i-e mam[.

ISTORICE,ISTORICO –SOCIALE

A da bir cu fugi\ii.A da sfar[ ]n \ar[.A fi Alexandru Macedon.A fi be=leag[.A fi c`rjaliu.A fi de pe vremea lui Ciub[r-vod[.A fi Ducipal.A fi dup[ legea lui Carage*.A fi joimir.A fi Novac.

A fi oastea lui Papuc-Hogea-Hogegarul.A-i trage cuiva ca la Se-vastopol.A ]nc[lecat pe breazu’, ca unMihai Viteazu’.A lua un lucru pe r[boj.A m`nca pita lui vod[.A pune pe vod[ ]n scaun.A scoate (vinde) la mezat.A se deprinde cu toate caogarul turcului cu mere p[-dure\e.A spune dup[ r[bu=.A-=i aprinde paie ]n cap.A-=i aprinde rogojina ]n cap.A-=i pune cenu=[ pe cap.A =terge de pe r[boj.At`ta pagub[-n |ara Moldovei!A tr[i ca Bimba=a-Sava.A vedea pe B`cu.A veni cu brazda ]n cap.A veni cu jalba ]n pro\ap.Bate toba la Craiova, des-aude ]n Moldova.Bate v`ntul din Balcani de omul\ime de ani.Belu bele=te, Golescu gole=te,Manu jupuie=te*.

* Aluzie la boierii cu acestnume care, fiind mari demnitariîn timpul lui Caragea-vod[,jefuiau poporul. Prin extensiu-ne, satir[ la adresa spoliatorilor.

* Aluzie la codul de legiinstaurat de domnitorul Cara-gea; prin extinderea sensului, afi de lege veche, om învechit.

CUPRINS

Page 140: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

137

— Activit[\ile omului —

Binele l-a luat turcu’.Ca ]n codrul Vl[siei.Ca ]n \ara lui Papuc.Ca pe vremea lui L[cust[-vod[.Ca pe vremea lui Pazvante.Ca pe vremea turcului.Ca =i c`nd au trecut turcii.C`nd era Cuza, ardea focul =ispuza.C`nd tragi clopotele la Hotin,se-aude la Izmail.C`t H`ncu =i p[m`ntul!Cum e turcul, =i pistolul.Cum ]i arcul, a=a-i =i t[ta-rul.De c`nd cu zavera.De pe vremea lui Ciub[r-vod[.De pe vremea lui Papur[-vod[.Din gur[ ]n gur[, are s[ajung[ p`n[ la urechile luivod[.Din vremea lui Han-t[tar.Doar nu-i \ara-n jac!Dreptatea a luat-o turcul.Dreptate turceasc[.Fuge, de parc[-l m`n[ turciidin urm[.Gerul lui Marcoci.Ho! stai, c[ nu dau turcii.

I-a crescut nasul cel t[iat*

}n urma zaverei mul\i viteji searat[.La moara H`ncului.Nici turc, nici turlac.Numai Dun[rea =tia c`te \arasuferea.Nu mai e timpul turcului.O iarn[ de-a lui Han-t[tar.Parc[-i ]n \ara lui Han-t[tar.Parc[-i ]n \ara lui Papur[-vod[.Parc[-i pa=a din Rusciuc.Sara ghigar, diminea\a sp[-tar.Schimbarea domnilor — bu-curia nebunilor.Se bat turcii la gura lui.Se fur[ ca ]n (pe) vremea luiCaragea**.Se las[ ]n n[dejde ca turcu(l)]n sabie.Se trage de la Ciub[r-vod[, pecare l-au m`ncat guzganii.

* Aluzie la obiceiul de a secresta conspiratorilor preten-den\i la domnie nasul. Prinaceasta ei erau sco=i pentrutotdeauna din competi\ie.

** Aluzie la boierii cu acestnume care, fiind mari demnitariîn timpul lui Caragea-vod[,jefuiau poporul. Prin extensiu-ne, satir[ la adresa spoliatorilor.

Page 141: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

138

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Turcii gonesc iepurele cucarul.Turcul, de e turc, =i tot te las[]nt`i s[ mai m[n`nci =i apoite omoar[.Turcul pl[te=te!Turcul te bate, turcul te ju-dec[.Turcul te taie, turcul te ju-poaie.Turcului s[-i dai bani =i s[-isco\i ochii.|ara moare de t[tari, Sdroan-\a pune l[utari.|ara piere de t[tari, Stancabea cu l[utari.Vinovatul pl[te=e din\ii (ju-decata) turcului.Vod[ da, H`ncu ba.

Vod[ vrea =i H`ncu ba.

PATRIOTICE

Ajut[-\i \ara, precum =i ea teajut[.

Bine sau r[u, dar e pe locult[u.Cine caut[ spre str[in, ]n-str[inat va r[m`ne.

Cine patria nu-=i iube=te,du=manul ei se nume=te.E mai bine ]n coliba ta, dec`t]n palatul altuia.

Fie p`inea c`t de bun[, nu-ibun[-n \ar[ str[in[.

Fie p`inea c`t de proast[, totse cheam[ \ara noastr[.Locul natal \i-i mam[ dra-g[.Mai bine ]n satul t[u cum[laiul c`t de r[u.Mai bine p`inea mai proast[,s[ se zic[-n \ara noastr[.Mai bun[ hula din satul t[u,dec`t lauda din satul str[in.Pe du=manii \[rii tale s[-isoco\i ca pe ai t[i.Prin str[ini s[ fie miere =izah[r, c[ tot ]i amar.

JURIDICE

A b[ga la ap[ (pe cineva).A pune pravil[.A-=i face lege.Ca s[ ne bucur[m de libertate,trebuie s[ =tim s[ ne supunemlegilor.C`nd ai vreo judecat[, pre-g[te=te-te de plat[.C`te bordeie, at`tea obiceie.Cea mai bun[ judecat[ ]i]mp[c[ciunea.Cel ce pl`nge ]naintea ju-dec[torului ]=i pierde lacri-mile.Cerul, p[m`ntul, focul =i apan-au judecat[.Chiar omul cu judecat[ gre-=e=te c`teodat[.

CUPRINS

Page 142: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

139

— Activit[\ile omului —

Cine fuge de judecat[, dreptatenu are.Cine legea nu-=i cinste=te, f[r[lege se nume=te.Cine se judec[ adesea, oripierde un bou, ori c`=tig[ opisic[.Cine umbl[ dup[ judecat[, s[nu crezi c[ moare la el acas[.Cum e \ara, =i obiceiul.Dac[ n-ai treab[, f[-te mar-tor.D[-i cu judecata, nu cu lo-pata.De atunci se-nmul\esc lotrii dec`nd se-nmul\esc =i legile.Dec`t o judecat[ dreapt[, maibine o ]nvoial[ str`mb[.Din judecat[-n judecat[, ar[mas f[r[ o postat[.El judec[, el sp`nzur[.}nt`i judec[-te pe tine =i apoijudec[ pe altul.}\i judec[ pe dracul =i \i-lscoate =i dator.Judecata e ca o tr[sur[ cudou[ oi=ti — c`nd ]nainte,c`nd ]napoi o po\i m`na.Judecata e ]n capul omului.Judecata-i cu nasul de cear[.Judecata lui Papuc.Judecata nu o po\i face culopata.Judecat[ dup[ spr`ncean[.

Judec[torul c`nd ]\i e potriv-nic, cu cine o s[ te judeci?Judec[ ]nt`i pe om =i apoi ]lsp`nzur[.Judec[-m[ drept =i bate-m[str`mb.Judec[torii m[n`nc[ miezul =i]mpricina\ii coaja nucii.Judec[torul ca osia carului:cum o ungi, nu mai sc`r\`ie.Judec[torul e ca =arpele,niciodat[ nu umbl[ drept.Judec[\ile =tii c`nd le por-ne=ti, dar nu =i c`nd le opre=ti.Justi\ia e oarb[.Legea — ca p`nza de p[ianjen:t[unul o sparge, iar musca seprinde.Legea-i lege.Legile le fac oamenii.Lesne-i a judeca pe altul.Lipsa fr`nge legea.Lupul te p`r[=te, lupul tejudec[.Mai bun[-i o pace dec`t o sut[de procese.Nevoia schimb[ legea.Nu-i cu barda, ci-i cu jude-cata.Nu-i cu lopata, ci cu jude-cata.Nu judeca, ca s[ nu fii jude-cat.

Page 143: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

140

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Nu judeca dup[ cuvinte, jude-c[ dup[ fapte.Nu mi-e c[ m-a chior`t cio-c`rlia, dar mi-e c[ m-a judecatcorbul.Nu se judec[ omul de la primavedere.Nu te v`r] ]n judec[\i.Obiceiul legii are putere.Obiceiul sluje=te ca lege.O s[ m[ judec p`n[-n p`nzelealbe.S[ n-ajungi pe u=a tribu-nalului.S[ =edem str`mb =i s[ ju-dec[m drept.Uit[-te ]n fa\[ =i judec[-ivia\a.U=or te-ncurci ]ntr-o judecat[,dar greu scapi de ea.

DREPTATE, NEDREPTATE

A fi om drept la vorb[.Ai dreptate, dar n-ai s-o iei.Ai dreptate, numai nu \i-ocau\i.Cel ce iube=te nedreptatea,ur[=te sufletul s[u.Cel ce sufer[ pe nedreptate, se]nt[re=te.Cine nu are dreptate, acela\ip[ mai tare.Dreptatea a pierit din lume.

Dreptatea, cinstea =i cugetulcurat sunt cele mai bunecalit[\i ale omului.

Dreptatea n-are nevoie delaud[.

Dreptatea nu moare nicio-dat[.

Dreptatea pe toate le biruie=te=i adev[rul dec`t toate maitare este.

Dreptatea trebuie s[ \i-o facisingur.

Mai bine pu\in cu dreptatedec`t mult cu str`mb[tate.

Nedreptatea r[stoarn[ sca-unele puternicilor.

Omul nedrept se teme deto\i.

Pentru dreptate se arunc[ ]nfoc.

Rar are numai unul dreptatea=i atunci greu =i-o c`=tig[.

Umbl[ pe calea drept[\ii, dac[vrei s[ te nume=ti drept.

ADEV{R, NEADEV{R

Adev[ru-i mai luminos dec`tsoarele.

Adev[rul a gr[i s[ nu te sfie=ti,m[car c[ de prea pu\ini vei fiascultat.

Adev[rul c`nd cercetezi, p[r-tinirea s-o ]ndep[rtezi.

CUPRINS

Page 144: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

141

— Activit[\ile omului —

Adev[rul de minciun[ sedesparte, c[ nu-i place ]n spates-o poarte.Adev[rul de multe ori doare.Adev[rul e dulce ca mierea,iar neadev[rul e amar capelinul.Adev[rul e frumos ca pri-m[vara.Adev[rul e mai bun dec`t oricejur[m`nt.Adev[rul e mai scump dec`taurul.Adev[rul este cum te v[d =icum m[ vezi.Adev[rul este iubit de to\i, darnu to\i ]l primesc.Adev[rul e urma drept[\ii.Adev[rul iese deasupra cauntdelemnul.Adev[rul ]n de=ert =i nedovedita r[m`ne nu poate.Adev[rul ]ntr-un cuv`nt, iarminciuna ]n mii =i sute.Adev[rul n-are nevoie dejudecat[.Adev[rul n-are team[ dejudecat[.Adev[rul nu-l po\i ascunde ]nsac.Adev[rul nu-=i schimb[ fa\aniciodat[.Adev[rul r[ne=te.Adev[rul =i dreptatea locuiesc

]mpreun[: de dai de unul, dai=i de cel[lalt.Adev[rul =i dreptatea nu seve=tezesc niciodat[.Adev[rul =i dreptatea sunt fra\ide cruce.Adev[ru-l =tie satul, dar nu-l=tie ]mp[ratul!Adev[rul umbl[ cu capu’spart.A pune m`na pe inim[.A scoate adev[rul din piatr[seac[.At`tea drumuri a b[tut dup[adev[r, c[ n-are pe cap at`teafire de p[r.Cel mai drept pe lume esteadev[rul.Cine ascunde adev[rul, acelavinde minciuna.Cu c`t adev[rul e mai amar,cu at`t e mai dulce.De la adev[r p`n[ la minciun[e un lat de palm[.Din vorb[ ]n vorb[ iese ade-v[rul.Iube=te adev[rul, dar iart[gre=eala.Lucrul cel mai cinstit esteadev[rul.Nu c[lca adev[rul ]n picioare,dac[ vrei s[ ai trecere laoameni.S[ nu te pui ]n poar[ cuadev[rul =i dreptatea.

Page 145: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

142

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

FILOZOFICE

A alege din dou[.A cunoa=te unde te doarebuba.Adesea, una ad[st[m =i alta]nt`mpin[m.A face bort[ ]n ap[.A face umbr[ p[m`ntuluidegeaba.A fi bun de pus la bub[.A-i da de fund.Alb[, neagr[ — asta e!A nu c[dea nu se poate, darcinste ]\i face, c`nd cazi, s[ tescoli.Asta nu-i nici cea dint`i, nicicea din urm[.Ast[zi e=ti, m`ine nu e=ti.A-=i vedea visul cu ochii.A\a, unde-i mai slab[, acolose rupe.A zg`nd[r] focul.Ba c[-i teac[, ba c[-i pun-g[.Ba e alb[, ba e neagr[.Binele a=teapt[ =i r[u.Binele cu bine se r[spl[te=te.Binele se uit[ mai lesne dec`tr[ul.Bine peste bine nu stric[.Calea b[tut[ este cea maiscurt[.

Carnea f[r[ ciolan nu sepoate.Ca s[ te aperi de fum deseorite arunci ]n foc.C`nd te g[se=te una, te g[sescmai multe.C`te capete, at`tea p[reri.C`\i oameni, at`tea n[ra-vuri.Ce-a fost, a trecut, ce-o maifi, o mai veni.Ce-a fost verde s-a uscat, ce-afost copt s-a scuturat.Ce-ai spus, s-a dus.Ce e ]nt`i, nu e pe urm[.Ce-i prea mult, nu-i s[n[tos.Chelului scufie de m[rg[ritar]i trebuie.Chipul omului e oglindasufletului.Cine nu suie dealul, nu co-boar[ coastele.Cu binele se face totul, da cude-a sila — nimic.Cu nimic nu faci nimic.Cu pe=tele mic prinzi pe celmare.Dac[ nu curge, tot pic[.Dec`t o sut[ de ani =i r[i, maibine zece, da buni.Dec`t s[ tr[ie=ti murind, maibine s[ mori tr[ind.Dec`t un filozof ofticos, maibine un m[gar s[n[tos.

CUPRINS

Page 146: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

143

— Activit[\ile omului —

Dec`t un ]n\elept mort, maibine un m[gar viu.De ce fugi, nu scapi.De ce te teni, de aceea nuscapi.De haram a venit, de harams-a dus.De t[ceai, filozof r[m`neai.De unde iei, nu pui.De unde nu-i, de acolo nu sevars[.De unde tot iei =i nu pui,cur`nd se ispr[ve=te.Dou[ =i cu dou[ fac patru.Dou[ =i cu trei fac =apte.Dup[ bine vine r[u.Dup[ noapte vine ziu[.Este scar[ de suit, dar este =ide cobor`t.Este =i via\[, este =i moarte.Face albul negru =i negrulalb.Ferice de cel ce se mul\ume=tecu pu\inul ce-l are.Fiecare gr[unte are f[in[, darare =i t[r`\[.Firea, dec`t deprinderea, maiveche este.Foc dup[ foc, r[u dup[ r[u.}nc[lze=te-te c`t arde focul.}n cea mai frumoas[ gr[din[g[se=ti =i buruieni.}nceputu-i anevoie; urma vinede la sine.

}n dar a venit, ]n dar s-a dus.La deal greu, la vale r[u.Las[ s[ fie, bine c[ nu-i.Las’ c[-i bine, cu toate c[-ir[u.La toate urma alege.La tot r[ul este =i un bine.La vale lesne aluneci, iar ]nsus anevoie te urci.Mai bine ceva dec`t nimic.Mai bine s[ ]ntreac[ dec`t s[nu ajung[.Mintea de-ar cre=te pe toatec[r[rile, ar pa=te-o =i m[-garii.N[dejdea este m`ng`iereaoamenilor.Negru pe alb.Nenorocirea, c`nd vine pecapul omului, nu vine sin-gur[, ci mai trage =i alteledup[ ea.Nici alb[, nici neagr[.Nici carnea cu oase, nicifrigarea ars[.Nici carne f[r[ oase, nicip[dure f[r[ usc[turi.Nici c[lare, nici pe jos.Nici h[isa, nici cial[.Nici ]n car, nici ]n c[ru\[.Nici ]n ciur, nici ]n ve=c[.Nici laie, nici b[laie.Nici ploaia ]l ud[, nici focul]l arde.

Page 147: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

144

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Nici una, nici alta,Nu se face cu una cu dou[.Nimenea nu poate =ti c`t e dead`nc[ borta =arpelui.Nimeni nu =tie ce-i ]n sacullegat.Nimeni nu =tie zilele omului.Nu-i cum trebuie, ]i bun cumeste.Nu-i deal f[r[ vale.Nu-i r[u f[r[ bine.Nu-i sui= f[r[ cobor`=.Nu-i totdeauna cum se chite=te,ci-i cum se nimere=te.Nu sunt vremile sub c`rmaomului, ci bietul om subvremi.Omul are multe valuri ]nvia\[.Omul azi este, m`ine nu-i.Omul, c`t are zile, nu sepierde.Omul nu tr[ie=te c`t lumea.Ori la unul, ori la o sut[, tot olum`nare lumineaz[.Pe l`ng[ cele uscate ard =i celeverzi.Piatra care nu se mi=c[ prindemu=chi.R[u cu r[u, dar mai r[u f[r[r[u.R[ul cu r[u se alung[.R[ul vine iute, binele ]ncet.

R`de bine cine r`de la urm[.Scrie pe lum`nare pentruneuitare.Sub piatra cea mai frumoas[,scorpia ascuns[ zace.+ezi s tr`mb = i gr[ie=tedrept.+i azi =i m`ine, ]n urm[ nimic[r[m`ne.+i r[ul c`teodat[ prinde binela ceva.Te las[ una =i te g[sesc altelezece.Toat[ gre=eala are iertareaei.Toate ]=i au leacul.Toate ]=i au vremea lor.Tot ce e prea mult nu e s[-n[tos.Tot ]nceputul are =i sf`r=it.Tot vine =i cel ce ]nt`rzie.Totu-i nou =i totu-i vechi.|[r`n[ e=ti =i ]n \[r`n[ te vei]ntoarce.Una dreapt[ =i zece str`mbe.Unde a fost, are s[ mai fie.Unde dai =i unde crap[!Unde e a\a mai sub\ire, acolose rupe.Unde e calabal`c, e =i bucluc.Unu-i una, =i dou[-s maimulte.Unul trage s[ moar[ =-altuljoac[, se-nsoar[.

Page 148: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

145

— Activit[\ile omului —

Vorba-i de argint, t[cerea-i deaur.Vor veni b[tr`ne\ile s[-l ]ntre-be unde sunt tinere\ile.Vremea vremuie=te =i omul]mb[tr`ne=te.Zilele omului sunt ca floareac`mpului.

APARTENEN|{ ETNIC{,RELA|II ETNICE

A brodit-o ca \iganul mier-curea la st`n[.A c[dea (a =edea) muscal pecapul cuiva.A fi cazac.A fi deprins cu nevoile, ca\iganul cu sc`nteile.A fi rom`n nu glum[.A-i fi mil[ ca \iganului depil[.A m`nca c`t un turc de ceis[raci.A nimerit (brodit) ca \iganulmiercurea la st`n[.A nimerit ca \iganul la ]m-p[rat.A o p[\i ca \iganul cu iapa.A p[\i ca \iganu’ c`nd s-aculcat ]n tind[ ca s[ scurtezedin cale.Arapul de n-ar vedea pe tat[ls[u =i pe mo=u-s[u negru, s-aromor].

A se schimba (]n ceva) ca\iganul ]n cai.Ca ]n traista \iganului.C[ bietul rom`n, s[racul,]nd[r[t tot ca racul.Crap[ pietrele de frig =i \iganii]n ilic.Cum e \iganul, a=a =i cioca-nul.De-a valma ca \iganii toamna.Dumnezeu s[ te fereasc[ derom`n ciocoit =i de \iganboierit.Dumnezeu s[ te p[zeasc[ de\iganul turcit =i de mojiculgrecit.Mintea moldoveanului (rom`-nului) cea de pe urm[.Mun\ii no=tri aur poart[,noi cer=im din poart[-npoart[.Mun\ii no=tri cu aur plini =i noislugi pe la str[ini.Nu da obraz lui Ivan, c[ se suiepe divan.O dat[ au vrut ovreii s[ plecela secer[ =i s-a ]nt`mplat s[fie s`mb[t[.Parc[ e=ti turc.Parc[ se bat turcii la guralui.Rom`nul e t[cut, dar e detemut.Rom`nul nu piere.Rom`nul =tie multe-a suferi,dar nu uit[.

CUPRINS

Page 149: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

146

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Rom`nul tace =i face.

Rom`nului po\i s[-i iei cude-a sila, dar s[-i dai nu.Stai cu \iganul, ]nve\i \i-g[ne=te, cu turcul turce=te, cuneam\ul nem\e=te.

Tata rus, mama rus, iar Ivanmoldovan.

— Tat[, am prins un t[tar!— Las[-l =i vino-ncoace!Tot \iganul ]=i laud[ ciocanul,dar eu barosul meu, c[ e maigreu.

Tot \iganul ]=i laud[ ciocanul=i \iganca nicovala.Turcul te bate, turcul te ju-dec[.Turcului s[-i dai bani =i s[-isco\i ochii.

|iganul a cerut =i el la pop[un sf`nt ca s[-l poat[ pr[z-nui.|iganul c`nd a ajuns la mal,atunci s-a ]necat.

|iganul c`nd s-a v[zut ]m-p[rat, ]nt`i pe taic[-s[u l-asp`nzurat.

|iganul c`nt[ de foame.

|iganul d[ cu ciocanul =icap[t[ banul.

|iganul dup[ ce =i-a datc[ciula pe ap[ a zis: s[ fie desufletul tatii!

|iganul m[n`nc[ c`nd are,rom`nul c`nd ]i e foame.Unguru-i l[ud[ros, numaic[-i fricos.Urma str[inului s-o arzi cunou[ care de lemne.— Vai, s[race neam\ule, cum

]\i cur[ zdren\ele!— Las’ s[ cure, c[-s destule.

RELA|II SOCIALE DECLAS{

Abia am sc[pat de coas[ =ine-a pus la secer[.Acela-i mare, care-i tare.Ac =i a\[, c-a venit zapciul ]nsat!Adormi duman =i te treze=timare ban.A fi vit[ de beilic.A-i lua (cuiva) =i l`na, =ipielea.A-i lua cuiva =i lemnul de pefoc.Ai r[mas crai pe balt[.A-i scoate =i bucata din gur[.A jupui de viu.A-l m`nca (pe cineva) Ho-tinul.A lua cuiva =i cenu=a dinvatr[.A lua =apte piei de pe cineva.

CUPRINS

Page 150: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

147

— Activit[\ile omului —

A lucra de beilic.A pune la Gherl[.A pune pe cineva la gloab[.Argat vrednic cine are, secunoa=te pe m`ncare; c`ndm[n`nc[, ]i trosnesc f[lcile.A se primbla ca un ciocoi.A sp[la cu\itu’ ]n cineva.Asp[la cu\itu’ ]n cineva.A-=i bate capul cu ]mp[r[-\iile.A =terge de pe r[boj.A t[ia =i a sp`nzura.A trage la jug.A trage pe cineva pe roat[.A tr[i pe spinarea cuiva.A umbla ]n opinci de fier.Averea bogatului m[n`nc[buc[\ica s[racului.A vinde la daraban[.Boala bogatului ]i ca s[n[-tatea s[racului.Bogatul a gre=it =i s[racul ]icere iert[ciune.Bogatul cu s[racul nu pot tr[ilaolalt[.Bogatul ia =i c[ma=a de pes[rac.Bogatul nu crede celui s[-rac.Bog[\ia-i gard de nuiele,s[r[cia-i gard nestricat.

Boierii \in fumul de pe urmas[racului.Boierul ]i ca dracul: te las[ s[te pr[p[de=ti, nu-i pas[ de tineca de c`ine.Capul plecat sabia nu-l ia, darnici soarele nu vede.Capul plecat sabia nu-l taie.C`nd bogatul vorbe=te, lumeaamu\e=te.C`te slugi ai, at`\ia du=manihr[ne=ti.Ce-i ciocoi — tot ciocoi.Cei mici muncesc pentru ceimari =i cei s[raci pentru ceiboga\i.Cel tare despoaie pe cel slab.Cine caut[ st[p`n, devineslug[.Cine e mare, e =i tare, cine emic, tot nimic.Cine-i slug[, nu-i domn.Ciocoiul ca c`inele de multeu=i.Ciocoiul este ca r[chita, dece-l tai, de ce r[sare.Cu greu se m[n`nc[ pita luivod[.Cum e boierul, =i sluga.C-un caftan de domn taie capde om.Dec`t catan[-n =irag, maibine-n codru pribeag.

Page 151: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

148

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Dec`t slug[ de trei lei, maibine st[p`n de-un ban.Dec`t slug[ la ciocoi, mai binecioban la oi.Dec`t slug[ mare, mai binest[p`n mic.Dec`t st[p`n calic, mai bineslug[ bogat[.De la vl[dic[ p`n[ la opinc[.Dreptatea-i cum o fac dom-nii.F[g[duin\a domnilor, n[-dejdea nebunilor.Ferice de cel ce nu deschideu=a domnilor.Glasul norodului este cea maimare putere.Ho\ii nu sunt azi prin p[duri,sunt prin cancelarii.I-a pus jugul dup[ cap.}i ia boii =i-l las[ cu carul ]ndrum.}i trage pielea de pe el.}i tunde l`na cu piele cu tot.}l str`nge ]n chingi.}n casa bogatului intri lesne,dar ie=i anevoie.}n loc de plat[ spatele-\iarat[.}n urma dijma=ilor multeb`rfesc babele.Jugul c`nd \i l-ai pus de g`t,trebuie s[ suferi.

La domn n-ai ce c[uta cum`na goal[.M[ duc s[-mi caut st[p`n; d[Doamne s[ nu g[sesc.Nici din salcie cerc de bute,nici din ciocoi om de frunte.Nu e st[p`n f[r[ st[p`n.Nu pot ]nc[pea dou[ s[bii]ntr-o teac[ =i nici doi domni]ntr-o \ar[ s[rac[.Nu po\i sluji la doi st[p`nideodat[.Nu te ]ncrede ]n ciocoi.O dat peste calul boierului.Pe lanul cuconului prime=tiv`rca bastonului.Plou[ cu bulbuci — hodin[ laslugi.Satul mic ]l ajunge podvoadades.S[rac ]i cine munce=te =ibogat cine jupuie=te.Schimbarea domnitorilor,bucuria nebunilor.Se bat cei mari =i rabd[ ceimici.Sluga bun[ nu duce lips[ dest[p`n.Sluga nevrednic[ st[p`nii des]=i schimb[.Slug[ veche, mascara b[-tr`n[.Solului nu i se taie capul.St[p`n nu po\i ajunge, darslug[ totdeauna.

Page 152: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

149

— Activit[\ile omului —

+i piperu’ e negru, dar m[-n`nc[ vod[ cu el la mas[.|ara taie scara.Un bogat c`nd moare, s[raculfluier[.Unde-\i stau picioarele, ]\i vasta =i capul.Unul te tunde =i altul te rade.Vai de cel ce arat[ minte, c`ndla temni\[ ]l trimite.Vechilul ca omida, pe ce sepune tot istove=te.

S{R{CIE

A ajunge de la moar[ lar`=ni\[.A ajunge la sap[ de lemn.A ajunge la resteu de alun.A apuca s[r[cia de coad[.A avea casa cucului.A avea coastele lipite.A avea doi strujeni ]n treic[ru\e.A cere (umbla) cu talerul.A da de fundul sacului.A duce o via\[ de c`ine.A face un lucru =i a nu c[zninu este cu putin\[.A fi cu pielea =i cu m`inile ]nbuzunar.A fi cu =erpar de a\[.A fi cu traista-n b[\.A fi f[r[ c[p[t`i.

A fi ]mbr[cat ca broasca ]np[r.A fi lulea.A fi s[rac nu e ru=ine, ci a finecinstit.A fi un ma\e goale.A-i bate v`ntul ]n pung[.A-i bate v`ntul ]n traist[.A-i c`nta cucul ]n pung[.A ie=i la covrigi.A ie=i p[rul din c[ciul[.A-i fi ]ntuneric ]n pung[.A-i fi punga ofticoas[.A-i ie=i p[rul prin p[l[rie.A-i ]nghe\a cenu=a sub foc.A i se oua (cuiva) g[ina ]nc[ciul[.A i se zbate sufletul ]n tind[.A-l m`nca c`inii sub garduri.A m`nca ciuperci.A m`nca om[t fript.A m`nca r[bd[ri fripte.A nu avea cu ce chior] o g[-in[.A nu avea cu ce-=i stropim[seaua.A nu avea dec`t ciomagul.A nu avea de ce-l trage c`inii.A nu avea dup[ ce bea ap[.A nu avea nici cas[, nicimas[.A nu avea nici c[\el, nicipurcel.

CUPRINS

Page 153: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

150

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A nu avea nici o le\caie.A nu avea (nici) o para chioar[.A nu avea nici o para fr`nt[.A nu avea nici sare de m[-m[lig[.A nu avea nici un ban lasuflet.A nu avea unde s[-=i pun[capul.A o duce c`ine-c`ine=te.A pr[ji urzicile cu zamam[m[ligii.A pune din\ii pe poli\[.A r[m`ne cu a\a m[m[ligii.A r[m`ne cu traista-n b[\.A r[m`ne pe drumuri.Are o potcoav[ =i-i mai trebuietrei =i calul.A sufla ]n fundul oalei.A =edea cu din\ii la stele.A-=i lua lumea ]n traist[.A-=i lua traista =i ciubucul.A t[ia din poale =i a pune laum[r.A umbla cu doi bani ]n treipungi.B[gai m`na-n buzunar, doarcremene =i amnar.Boala =i s[r[cia nu le po\iascunde.Bogatul se scarpin[ =i s[-racul crede c[ se caut[ s[-idea.

Buc[t[reasa s[racului e ne-vasta.Casa s[racul o are, tot camelcul, ]n spinare.Ca= m`nc[m s[raca ceap[, =ibem vin s[raca ap[.C`nd g`nde=ti s[ tr[ie=ti bine,atuncea e vai de tine.C`nd m[lai are, n-are sare,c`nd sare are, m[lai n-are.C`nd n-are cu ce s[racul,r[bdarea ]i este leacul.C`nd se ]nsoar[ s[racul,noaptea-i mai mititic[.C`t ]i pe mine, at`ta-i =i-acas[, fereasc[ Dumnezeu defoc!C`\i peri ]n palm[, at`ta blag[]n casa lui.Ce folos de cu=m[ lung[, dac[nu-s parale-n pung[?Cinci c`=tig, =apte m[n`nc, cer[m`ne bag ]n pung[.Coada lung[, sapa lat[, =i cuhaina rupt[-n spate.Copilul s[rman unde g[se=tem[n`nc[.C-un finic, tot calic.Cu o f`=ie, tot n-avem mo=ie.Cu un rac tot s[rac, c-un chitictot calic.Dac[ e=ti s[rac, ai m`ini =ipicioare s[ munce=ti.Dac[ n-ai, din umeri dai.

Page 154: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

151

— Activit[\ile omului —

Dec`t ar fi omul calic, maibine s[ n-aib[ nimic.De coate goale =i de ma\efl[m`nde nime nu se vait[.De s[rac ce e, nici cenu=[ ]nvatr[ n-are.De s[rac ce-i, nici unghii n-ares[ se scarpine.De s[r[cie nu-mi pas[, c[ =edesub pat acas[; a ouat =-acumcloce=te.Din casa lui n-o s[ mai ias[popa cu f[r`mituri ]n barb[.Din doi s[raci s-a f[cut opereche de calici.Dup[ ce e s[rac, mai e =i cunasul pe sus.E cu casa ]n spinare ca mel-cul.E de neam mare, dar crescut]n s[r[cie.E negur[ ]n pung[.F[ hat`r calicului c[-i ducitraista.Fericirea =i s[r[cia nu pot sta]mpreun[.Geaba binele cu sacul dup[ cea murit s[racul.Gospodar cu moara ]n tind[.Haine noi, de joi p`n[ apoi.}i bate v`ntul ]n traist[.}i c`nt[ greierul ]n sob[.}i sufl[ v`ntul cenu=a.

}n casa lui s[ ]nv`rte=ti om`\[ de coad[, n-are de ces-apuca.}n casa s[racului nu se nasc=oarecii.}nc[l\at cu ghetele de la bo-tez.La cel nevoia= st[ bruma p`n’la Ispas.La cel s[rac nici luleaua nuarde.La cel s[rac nu se \ine banul.La cel s[rac =i c`inii parc[ batmai tare.La cel s[rac =i m`\a-i chioa-r[.La cel s[rac =i noaptea-imic[.Lacrimile s[racilor nici soa-rele, nici v`ntul nu le poateusca.La omul s[rac nici boii nutrag.La omul s[rac toate nevoiletrag.La r[u s[rmanul alearg[ cupo=ta, iar la bine merge cucarul.La u=a s[racului nu vine niciun c`ine.L[ca=ul s[racului foc =i via\apar[ de foc este.Mai bine s[rac curat dec`tnegustor ]ncurcat.

Page 155: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

152

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Mai bine s[rac =i curat.M[ uitai ]n fundul pungii,v[zui a\a m[m[ligii.N-are cu ce s[tura un =oa-rece.N-are nici o le\caie chioar[.N-are pe sine n[dragi =i ]=icump[r[ desagi.N[pasta cade tot pe omuls[rac.Nici cerul cerc de bute, nicimojicul om de frunte.Nu este s[rac acela ce nu arebani, dar acel ce nu are minte.Numai cu vitele se scoates[r[cia din cas[.Oi albe n-are nici una, darnegre mai pu\ine.Omul nevoia= se ]neac[ peuscat.Omul s[rac atunci face pa=-tele, c`nd ]mbrac[ c[ma=[nou[.Omului s[rac nici boii la jugnu-i trag, nici lemnele ]n focnu-i ard.Oropsi\ilor nu le arde deglume.P`ine, ap[, ceap[, sare —patru feluri de m`ncare.P`ine =i sare — toat[ m`n-carea.Pe cel s[rac nici somnul nu-lprinde de g`nduri =i de voieproast[.

Peste cel s[rac toate n[pasteledau.S-a dus de la moar[ la r`=-ni\[.S-a suit s[r[cia pe coadacociorvei.S[ fii c`t de s[rac numai s[ aibani mul\i.S[rac la s[rac alearg[.S[rac lipit p[m`ntului.S[rac nu-i acel care munce=te,da cel care risipe=te.S[racul c`nd cap[t[, atuncim[n`nc[.S[racul, c`t de s[rac, dac-aprins un com[nac, scoatecoarne ca de drac.S[racul cu g`ndul se ]m-bog[\e=te.S[racul cump[r[ mai scump.S[racul dob`ndit se mira cel-a g[sit.S[racul n-are nici hain[, nicila inim[ vro tain[.S[racul n-are soare, nici zilede s[rb[toare, numai zilelucr[toare.S[racul niciodat[ nu m[n`nc[s[ se sature.S[racul nu se teme de t`lhari.S[racului nu-i trebuie pung[.S[r[cia afl[ me=te=uguri.S[r[cia c`nd \i-e-n vatr[ e cao stan[ de piatr[.

Page 156: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

153

— Activit[\ile omului —

S[r[cia este de nou[zeci =inou[ de feluri.S[r[cia intr[ pe u=[ =i dra-gostea iese pe fereastr[.S[r[cia ]nva\[ pe om.S[r[cia ]nva\[ pe om ca s[ fieeconom.S[r[cia nu-i ru=ine.S[r[cia nu-\i iese din cas[ nicip`n[ te ]mbraci.S[r[cia st[ ]n co=ni\a pes-carului =i ]n tolba v`n[torului.S[r[cia unde s-a-ncuibat,anevoie de sc[pat.— S[r[cie, ce-ai cu mine?— M-am avut cu tat-t[u bine+i nu m[-ndur nici de tine!S[r[cie cu ciucuri.S[r[cie lucie.S[rmanul f[r[ n[dejde ca ocandel[ f[r[ untdelemn.Sub p[l[rie toat[ gospo-d[ria.Suspinul s[racilor nu r[m`ne]n de=ert, m[car c`t de t`rziu.+i f[in[ =-aluat, tot ]mpru-mutat.+i s[tul =i cu punga plin[ nuse poate.Toat[ vara „h[is“ =i „cea“, da-nchimir nici o para.Toat[ vara la ogor =i iarna cut[g`r\a la obor.Tot calabal`cul, traista =iciubucul.

Traista goal[ te omoar[.Tr[iesc bine, dar nec[jescr[u.Tr[ie=te ca paraua ]n pungas[racului.|[ran de la \ar[ cu limbaamar[.|[ranu-i ca r[chita, unde-l pui]i prie=te.Unde e s[r[cie, e =i sfad[.Via\a s[racului ]i legat[ cua\[.Vorba de om s[rac nimeni n-oascult[, fie c`t de scump[.

BOG{|IE

A avea ce pune pe mas[.A avea =i lapte de pas[re.A fi ca floarea ]ntre urzici.A fi chiabur cu trei c[m[=i.A fi crescut ]n divan de puf.A fi cu s[u la inim[.A fi dob[ de bani.A fi fecior de bani gata.A fi gros la pung[.A fi plin de bani, ca r`pa debolovani.A fi putred de bogat.A m[sura banii cu dimerlia.A m`nca aur cu lingura.A m`nca banii cu lingura.A r`ni banii cu lopata.

CUPRINS

Page 157: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

154

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A se culca pe bani.

A sl[bit „s[racul“, c[ nu-l]ncape c[ma=a.

Averea bogatului — m`inilesatului.

Averea-i ca o balt[: cum ]ifaci un =[n\ule\, se scurgetoat[.

Averea-i c`ine u=ernic: azi ela mine, m`ine — la tine.

Bogatul are inim[ de c`ine.

Bogatul c`t tr[ie=te, niciodat[nu se mul\ume=te.

Bogatului i se arat[ multerude.

Boga\ii stau la mas[ numai culingu=itorii

Bog[\ia a\`\[ poftele ho\ilor.

Bog[\ia stric[ pe om.

Bog[\ia stric[ pe omul slab.

Bog[\ia trece dealu’ =i eur[m`n cu amaru’.

Bog[\iile trec, dar faptele buner[m`n.

Boieria =i prostia cu marecheltuial[ se \in.

Cel bogat doarme =i noapteacu banii-n pat.

Celui bogat =i dracul ]i leag[n[copiii.

Cine a avut, o s[ mai aib[.

De la masa bogatului te scolifl[m`nd.

De la masa boiereasc[ scapicu fuga pe fereastr[.

E u=or a fi bogat, dar greu a fifericit.

Fecior de bani gata.

Fere=te-te de boierii noi =i defetele b[tr`ne.

Gre=eala bogatului o astup[punga, da’ gre=eala doctoruluio astup[ p[m`ntul.

La cel bogat merge =i draculcu colaci.

Lacom la bog[\ie =i s[rac laminte.

Nu d[ bogatul, ci d[ vinova-tul.Numai lapte de pas[re ]ilipse=te.

Omul cel bogat e mai l[u-dat.

Ori ploaia s[-=i verse apa ]nmare, ori s[-i dai bogatuluim`ncare.

Prin gardul bogatului nu batenici v`ntul.Punga boiereasc[ n-arefund.

Tr[ie=te de nu-=i ]ncape ]npiele.

Page 158: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

155

— Activit[\ile omului —

S{R{CIE, BOG{|IE(melanj)

Arde lum`narea s[racului cas[ scotoceasc[ banii boga-tului.Are cal, n-are livad[; arelivad[, n-are cal.A sc[pa deasupra nevoii.Averea bogatului m[n`nc[buc[\ica s[racului.Averea-i gard de nuiele, s[-r[cia-i zid de piatr[.Azi are, satur[ zece, m`inefl[m`nd petrece.Azi cu bani, m`ine f[r[ bani.Bete=ugul bogatului e cas[n[tatea s[racului.Bogatul gre=e=te =i s[racul cereiertare.Bogatul ia cu d`nsul ]n p[-m`nt toat[ s[r[cia sufletuluis[u.Bogatul m[n`nc[ c`nd voie=te=i s[racul c`nd g[se=te.Bogatul nu crede nevoiles[racului.Bogatul nu crede niciodat[celui s[rac, nici s[tulul celuifl[m`nd.Bogatul se pl`nge mai r[udec`t s[racul.Bogatul tr[ie=te cu averea,s[racul cu n[dejdea.Boieria-i cu bani, s[r[cia-i pedegeaba.

Boierii se bat, da’ penele sarde pe cei s[raci.Boierul c`t de s[rac, tot ]=iodihne=te bucatele dup[ mas[.Boierul p[ze=te pe \[ran s[ nu]mbog[\easc[ =i s[ nu mai]nmul\easc[ de la o vac[ =idoi boi.

C`nd e sare, nu e f[in[, c`nde f[in[, nu e sare, =i c`nd le]mpreun[ pe toate, iese apa ]nvatra focului.

Cel bogat face cum vrea, cels[rac — cum poate.

Cel ]nc[l\at cu papuci nu-lcunoa=te pe cel cu opinci.

Cine schimb[ st[p`nii, slug[]mb[tr`ne=te.

Dac[ \[ranii nu i-ar hr[ni,boierii ar m`nca bani.

Dec`t bogat =i bolnav mai bines[rac =i s[n[tos.

Dec`t la boier dup[ c`=tig,mai bine cu ma\ul c`rlig.

De la bogat s[ n-ai s[ iei,s[racului s[ n-ai s[ dai.

Fudulia intr[-n cas[, s[r[cia-idup[ u=[.

Greu e s[ te \ii cu cei mari,r[u e =i cu mojicii s[ fii.

Greu ]i e s[racului a tr[i =ibogatului a muri.

}i s[rac, dar tr[ie=te bine.

CUPRINS

Page 159: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

156

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

La cel bogat =i dracul car[, iarla cel s[rac nici boii nu ar[.Lacom la bog[\ie =i s[rac laminte.Mai bine s[rac =i curat, dec`tbogat =i p[tat.Mai bine s[r[ci cu fruntea]n[l\at[, dec`t bog[\ia cu]njosire c`=tigat[.Mai bine s[ tr[ie=ti ]n s[-r[cie, dec`t s[ fii bogat dinho\ie.Mai bine \[ran ]n picioaredec`t boier ]n genunchi.Mai bine un \[ran viu, dec`tun ]mp[rat mort.Mai mult[ fericire e ]n bor-deiul s[racului dec`t ]n pala-tul bogatului.Necazul nu-i numai de unfel.Nevoia fr`nge fierul.Nevoia intr[ =i prin urecheaacului.Nevoia te duce =i pe unde nu\i-e voia.Nevoile alungate pe o poart[se ]ntorc ]nzecite prin altepor\i.Nu pl[te=te bogatul, ci s[ra-cul.

P`n[ ce grasul scade, cel slabdetot cade.P`n[ vine cheful bogatului, ]iiese sufletul s[racului.Pielea boierului nu se ]ntindepe gard ca a s[racului.R[ze= c-un sac de h`rtie =-unpetic de mo=ie.S[racul num[r[ averea bo-gatului.S[racul sap[ =i munce=te,boierul bea =i chefuie=te.S[racul \ine vaca, da boierulo mulge.S[r[cia este zid de piatr[ =ibog[\ia gard de nuiele.S[r[cia stric[ domnia.+i nenorocirea ]i c`teodat[bun[.|[ranu-i g`t de g[in[, iarboierul picior.|[ranul pa=te vaca =i aren-da=ul o mulge.Un bogat c`nd moare, s[raculfluier[.Unde st[p`nul e tare, =i \[ra-nul e fudul.Un st[p`n avut c`nd are, lamai mul\i d[ de m`ncare.Vai de boierul ce se roag[mojicului.

Page 160: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

157

— Filozofie, religie —

CREDIN|E, SUPERSTI|II

A c[lcat ]n loc r[u.A-i fi cuiva bobii num[ra\i.A se scula cu piciorul st`ng.A trage bobii.Corbul niciodat[ nu aduceveste bun[.De ce te temi, de aceea nuscapi.

NOROCUL, PARTEA,SOARTA +. A.

(nediferen\iate)

A avea mai mult noroc dec`tminte.A avea noroc c`t[ frunz[ =iiarb[.A avea noroc c`t p[r ]n palm[.A avea noroc cu carul.A da norocul peste cineva.A da peste noroc.A dat m`na cu (a prins)norocul.A dormit, dar norocul nu i-adormit.A fi om cu norocu-n spate.

A fi plin de noroc ca broascade p[r.A-i ar[ta (cuiva) valea no-rocului.A-i c[dea br`nza ]n barb[.A-i c`nta cucul din st`nga.A-i c`nta cucul ]n cas[.A-i c`nta cucul ]n fa\[.A-i curge norocul g`rl[.A-i dormi norocul.A-i fi norocul ple=cat.A-i fi norocul t[rcat.A-i ie=i norocul ]n cale.A-i merge ca din ap[.A-i merge norocul ca piatra ladeal.A-i merge plugul bine.A-i nimeri norocul ]n palm[.A-i r`de cuiva norocul.A-i sta norocul.A ]ntoarce roata norocului.A-l ajunge norocul.A-l p[li norocul.Am avut noroc cu terciul c[m`ncam m[m[liga goal[.A m`nca norocul cu lingura.

FILOZOFIE, RELIGIE

CUPRINS

Page 161: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

158

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A nu-i r[m`ne cuiva pe=tele peuscat.A pus piciorul ]n pragulsoartei.A se ]ntoarce roata norocu-lui.A se na=te ]n c[ma=[.A se na=te ]n zodia ra\elor.A se na=te ]n zodia porcului.A se \ine norocul de cineva capulberea dup[ c`ine.A sta c[lare pe noroc.A=a i-a fost partea =i noro-cul.A=a i-a fost zodia.A-=i arunca norocul ]n g`rl[.A-=i m`nca norocul.A vorbi ]ntr-un ceas bun.Cat[ norocul ]naintea mre-jei.C`nd ai bani, ai =i noroc.C`nd ]i merge omului, ]imerge ]n toate.C`nd norocu-=i schimb[ pa-sul, n-aduce anul c`t aduceceasul.C`nd s-au dat noroacele, eueram cu vacile.C`nd sunt zile =i noroc, scapidin ap[ =i din foc.Ce-a da t`rgul =i norocul =ilelea cu iarmarocul.Cine noroc are, pune-n piatr[=i r[sare.

Cine are noroc, seam[n[ =ipietre =i cre=te, da cine n-arenoroc — nici busuioc nur[sare.Cine-i cu noroc, e =i cuminte.Cine n-are noroc — s[-lcaute.Cine =ede, ]=i leag[ norocul.Cui i se croie=te r[u, r[u ]imerge.Cum \i-i partea =i norocul, a=a\i-i pe lume locul.Dac-ai =ti unde-ai c[dea,m[car paie \i-ai a=terne.Dac[ are omul noroc, m[cars[ samene =i c[rbuni =i tot seface.Dac[ n-ai noroc =i parte,degeaba te scoli de noapte.Dac[ nu-i cap, nu-i noroc.Dac[ nu-\i merge de dimi-nea\[, s[ =tii c[ nu-\i mergeziua ]ntreag[.Dec`t un car de minte, maibine un dram de noroc.F[-m[, mam[, cu noroc =im-azv`rle apoi =i-n foc.Fiecare cu norocul lui tr[-ie=te.Fuge de noroc ca dracul det[m`ie.Fugi de noroc, da’ el dup[ tine.I-a b[tut ceasul norocului.

Page 162: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

159

— Filozofie, religie —

I-a ie=it iepurele ]nainte.}l \ine norocul de p[r.La casa cu noroc fierbe oalaf[r[ foc.Mintea e bun[ dac[ e sor[ =icu norocul.Munca omului noroc ]i aduce.N-a pierdut nimenea norocul,s[-l g[sesc eu.Nenorocul se \ine de om caumbra.Nici nu =tii unde te a=teapt[norocul.Nici nu-\i trebuie s[ fii frumos,c`nd e=ti norocos.Norocu-i ca o scar[: unulc`nd se suie, altul se co-boar[.Norocu-i dup[ cum =i-l faceomul.Norocul ajut[ pe cei ]ndr[z-ne\i.Norocul calc[ ]n urma min-\ii.Norocul e nimic, ]n\elepciuneae totul.Norocul e schimb[tor: c`nd nu=tii s[-l \ii, el te las[.Norocul ]i orb.Norocul ]nt`i r`de, apoipl`nge.Norocul nu fuge dup[ om, ciomul dup[ noroc.

Norocul nu ]mparte cu obo-rocul, ci unora vars[, iaraltora nici pic[.Norocul nu st[ ]n drum.Norocul ocole=te locul,unde-i sfad[ =i batjocur[.Norocul prostului.Nu cu ghiocul se face noro-cul.Numai degeaba te iei la tr`nt[cu p`rdalnica soart[.Numai de noroc s[ nu tepl`ngi.Nu sta, c[-\i st[ norocul.Nu va sc[pa omul de ce e ursits[ p[\easc[.Om frumos f[r[ ponos nu sepoate.Omul c`t tr[ie=te de noroc sepl`nge.Plin de noroc ca oaia decurnu\i.Prost s[ fii, noroc s[ ai.Prostului nici norocul nu-iajut[.Se va ]ntoarce ea, roatanorocului.+ede, da norocul ]i cre=te.+i-a m`ncat norocul fript..Unde intr[ cearta-n cas[, deacolo norocul ias[.Unde-i tot la loc, este =i no-roc.Vai de omul f[r[ noroc.

Page 163: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

160

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

P{CATUL

A-l ]mpinge p[catul.A-l trage p[catul.Ce-i drept, nu-i p[cat.}l pa=te p[catul.P[catele-s pe oameni, nu pebutuci.P[catul intr[ r`z`nd =i iesepl`ng`nd.P[catul m[rturisit este pejum[tate iertat.P[catul vechi aduce ru=inenou[.

MITOLOGIE PRECRE+TIN{

A fi baba Dochia.Baba Dochia ]=i scutur[ co-joacele.Parc[ e Muma-P[durii.Zoril[ p`n[ se scoal[, se ducezama din oal[.

MITOLOGIE EBRAICO-CRE+TIN{

A face comorile lui Iov.A fi Iuda.A fi luat de rusalii.A-l tot m`na de la Ana laCaiafa.A tr[i ca ]n s`nul lui Avram.

Parc[ e=ti de pe vremea luiNoe.+i-a pierdut credin\a ca =i Evaraiul.

S{RB{TORI RELIGIOASE(cre=tine, musul-

mane =.a.)

A face ramazan.A fi n[scut ]n ziua de Pa=ti.A trage un bairam.Cr[ciunul s[tul, Pa=tele fudul.S[rb[torile ]nvrednicesc pu-torile.

DUMNEZEU

A dat Dumnezeu boale, dar adat =i leacuri.A fi (sta) dup[ spatele luiDumnezeu.Ai ]nceput s[ te ui\i numai laDumnezeu ca g[ina c`nd beaap[.A i se p[rea (cuiva) c[ l-aapucat pe Dumnezeu de pi-cioare.A nu avea nici sf`nt, niciDumnezeu.A nu fi de nici un Doamneajut[.A se lua cu luleaua lui Dumne-zeu.A se lua de piept cu Dumne-zeu.

Page 164: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

161

— Filozofie, religie —

A=a-i c`nd n-are Dumnezeust[p`n.A vorbit ]ntr-un ceas r[u c[ l-al[sat Dumnezeu.Berzei oarbe ]i face Dumnezeucuib.C`nd d[ Dumnezeu, d[, iarc`nd ia, apoi ]\i ia =i cenu=adin vatr[.C`nd Dumnezeu nu-i acas[,sfin\ii ]=i fac de cap.C`nd ]i d[ Dumnezeu, nicidracul n-are ce-i face.C`nd te-a sc[pa Dumnezeu,dracu’ te =i apuc[.C`nd te bate Dumnezeu, nu temai poate milui nimeni.Ce-i drept, =i lui Dumnezeu ]iplace.Cine e bun, place =i lui Dum-nezeu.Cine ]ncepe cu Dumnezeu, cuDumnezeu sf`r=e=te.Cine n-are belea, Dumnezeus[-i dea.Cine-ntr-alt[ lege sare, nici unDumnezeu nu are.Cine nu ]=i va binele, s[ nui-l dea Domnul.Cu g`ndul la Dumnezeu =i cum`na prin s`nul meu.Dac[ Dumnezeu ar fi datporcului coarne, r[sturnap[m`ntul.D[ Doamne cui ai mai dat,

c[ de-i da cui n-ai mai dat,s-o mira ce l-o aflat.D[-mi, Doamne, puterea t`n[-rului =i mintea b[tr`nului.De c`nd urzea Dumnezeup[m`ntu’.De nu =tii ca Christos, bat`rca Sf`ntul Petru!De unde nu-i, nici Dumnezeunu are ce lua.De unde nu-i, nici Dumnezeunu cere.Dumnezeu a=a ]mparte: launul — prea mult, la altul —nimic.Dumnezeu d[, dar nu aduceacas[.Dumnezeu d[, Dumnezeu ia.Dumnezeu d[ omului, dar ]ntraist[ nu-i bag[.Dumnezeu d[ tot la cel ce aremai mult.Dumnezeu giuruie=te =i ne-bunu’ trage n[dejde.Dumnezeu nu bate cu cio-magul.Dumnezeu nu r[m`ne la nimenidator.Dumnezeu nu r[spl[te=te cadu=manul, ci gone=te cu anul.Dumnezeu s[ te p[zeasc[ de\iganul turcit =i de mojiculgrecit.Dumnezeu te fere=te p`n[ tenimere=te.

Page 165: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

162

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Fiecare pentru sine, Dumnezeupentru to\i.I-a pus Dumnezeu m`na ]ncap.Iart[-l, Doamne, c[ nu =tie ceface.Iuda pentru treizeci de argin\ia v`ndut pe Hristos.}i ar[\i pe Dumnezeu =i zicec[ e dracu’.Mai bine roag[-te la Dumne-zeu dec`t la sfin\i.Mare e Dumnezeu, dar me=tere =i dracul.M[rul cel cre\esc e dumne-zeiesc.N-a apucat s[-i ias[ sufletul=i-i d[ cu „Dumnezeu s[-lierte“.Nimene n-a dat zapis cuDumnezeu c`t o s[ tr[iasc[.Nu-i cum g`nde=te omul, cicum vrea Domnul.Numai la Dumnezeu e drep-tate.Nu-mi da, Doamne, c`t potr[bda.Nu toate maicile sunt surorilelui Hristos.Om al lui Dumnezeu cu coarne.Omu’ lui Dumnezeu cu firea(g`ndul, n[ravul) dracului.P`n[ ajungi la Dumnezeu, tem[n`nc[ sfin\ii.

P`n[ la Hristos iese pielea luiBedros.P`n’ s-ajungi la Dumnezeu,mii de sfin\i ]n drumul t[u, to\icu m`na-ntins[ ceu.Roag[-te lui Dumnezeu =imunce=te tot mereu.S`ngele Domnului stric[ min-tea omului.+i-a uitat Dumnezeu de el,numai dracu-l mai \ine ]nslav[.+i c`inii m[n`nc[ din f[r`-m`turile ce cad de la masaDomnului.+tie Dumnezeu al cui e saculcu f[in[ =i podul cu sl[nin[.+tie numai Dumnezeu =ivaca.Unde Dumnezeu nu se po-mene=te.Unde este pace =i lui Dumnezeu]i place.Unde nu este st[p`n, nu estenici Dumnezeu.Un Dumnezeu d[ =i zeceiau.

SFIN|I

A fi sf`ntul zilei.A fi Toma necredinciosul.A-i c`nta Isaia d[n\uie=te.A nu =ti la ce sf`nt s[ se]nchine.

Page 166: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

163

— Filozofie, religie —

A se ]nchina la toate icoa-nele.Cine este sf`nt, pe a=ternutmoale nu doarme.Cine se duce s[ se roagesf`ntului, s[-i duc[ lum`nare=i t[m`ie.Cum e sf`ntul, a=a-i =i t[m`ia.De sf`nt, sf`nt s[ fii, dar defric[ tot s[ =tii.Fiecare sf`nt trage cu m`nac[tre el.Fiecare sf`nt vrea o lum`-nare.La Dr[g[=ani =i sfin\ii sunt cunasurile ro=ii.Mai =tie sf`ntul =i de fric[.Nici un proroc nu se cinste=te]n patria sa.Nu foarfecele bune fac croialadreapt[, =i nu te ruga sf`ntuluicare nu te ascult[.Nu te ]nchina p`n[ a nu =ticine-i sf`ntul.Nu te ruga de sf`ntul care nu-\iajut[.Nu to\i sfin\i-s deopotriv[.Parc[-i b[tut de to\i sfin\ii.Pe fa\[ sfin\i, pe ascuns dracicumpli\i.+i sf`ntul ca s[-\i ajute trebuies[-i aprinzi candel[.+i Sf`ntul Petru v[muie=te cuaur la por\ile raiului.

Tot ]n via Fotii bate piatra.Voie=te s[ dezbrace un sf`nt =is[ ]mbrace pe altul.

}NGERI

Din ]nger curat se face drac]ntunecat.}nger de balt[ cu suli\a depapur[.

RAI, IAD

A fi cu sufletul ]n rai.A tr[i ca ]n iad.Cu chei de aur =i de argint sedeschid por\ile raiului.Cu vrajba =i cu urgia raiul n-os[ dob`nde=ti.Dar din dar se face raiul.}n zadar numai cu postul raiulvei n[d[jdui.Multe p`n[ la rai, dar p`-n[-n iad e numai un gard=-[la-i tot spart.Nici la rai nu-i bine singur.Raiul dup[ via\a rea.S-a dus la rai cu cerga-n cap.

CELE SFINTE(tematic[ mixt[)

A avea fa\a scris[ ]n icoane.A bea ap[ ne]nceput[.

Page 167: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

164

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A c[dea cerul pe cineva.A-i da cu c[delni\a pe la nas.A-i lua mirul.A-i pune cruce.A lua cuiva mirul.A m`nca joia post =i vinereacarne.A pune pirostiile ]n (pe) cap.Aude clopotul, dar nu =tie deunde.A umbla chiraleisa.C`nd se trage clopotul celmare, cele mici nu se mai aud.Clopotul numai atunci sun[,c`nd ]l tragi.Cu dreapta pe Vanghelie jur[=i cu st`nga fur[.D[ din m`ini, =i ceru-\i vaajuta.De aude toaca ]n cer.Dreptul e du=m[nit de to\ip[c[to=ii.Gre=eala are =i iertare.Iart[ pe to\i, numai pe tine nu.Iertarea e r[zbunarea cea maibun[.La ce-i bun[ poc[in\a dup[moarte?O venit vremea de-apoi, ]n-c[rcat[ cu nevoi.Rabd[, sufle\ele, =i la bune =ila rele.R[bdarea-i m`ntuire.

Toat[ gre=eala are iertarea ei.Trupul, sluga sufletului.Unde e pomana aia.Unde vezi m[t[nii multe,departe s[ nu te mu=te.

DRACUL (DIAVOLUL)(tematic[ nediferen\iat[)

A arde dracului t[m`ie.A avea pe dracu-n pung[.A avea spiridu=.A c[uta pe dracul.A da de dracul.A da m`na (a fi ]nsurat) cudracul.A dezlegat sacul =i a v[zut pedracul.A dormi ca dracul pe ciulini.A face pe dracul ghem.A face pe dracul ]n patru.A fi comoara dracului.A fi dracu(l) gol.A fi jucat la nunta dracului.A fi talpa iadului.A fugi ca dracul de t[m`ie.A-i v`r] pe dracu’ ]n c[ma=[(]n s`n).Am sc[pat de dracul =i am datpeste tat[-s[u.A se uita la cineva ca draculla pop[.

Page 168: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

165

— Filozofie, religie —

A sparge cojocul dracului.A trage pe dracul de coad[.A tr[i ca dracul cu popa.Aurul este ochiul dracului.A v`ndut pe dracul =i a cum-p[rat pe m[-sa.A vrut s[ fug[ de Stana =i adat peste Satana.Baba e calul dracului.Baba e talpa iadului.Caut[ pe dracu’ =i nu-l g[-se=te.C`nd geme mortul =i draculmoare de necaz.C`nd \i se pune dracul pe\undr[, trebuie au s-o tai, aus[ i-o la=i.C`ndu-i s[ te ia dracul, te ia=i din biseric[, ca pe Ma-cehala.Ce-=i face omul singur, nicidracu’ nu-i desface.Cine caut[ pe dracu’, ]ntot-deauna ]l g[se=te.Cine nu caut[ pe dracul, ]lg[se=te, darmite cine ]l caut[?Cine pune cu dracul ]n plug,scoate boii f[r[ coarne.Cine se joac[ cu dracu’, d[ =ipeste tat-s[u.Cu dracul n-o po\i duce-ncap[t.Cum ]i dracu’, a=a-i =i tat[-s[u.

Dec`t s[rac, mai bine drac.De la dracul t[m`ie nusco\i.Drac mort n-a v[zut nimenea(vreodat[).Drac pe drac nu se trag decap.Dracul c`nd a ]mb[tr`nit,atunci s-a c[lug[rit.Dracul c`nd n-are de lucru, ]=iaprinde luleaua.Dracul c`nd n-are de lucru, ]=ic`nt[re=te coada.Dracul ]=i \ine capul ]n poalelem[sii =i cu coada r[stoarn[carele.Dracul nu e a=a de negru cum]l zugr[vesc oamenii.Dracul nu face biserici nicipu\uri pe la r[sp`ntii.Dracul numai oaie nu se poateface.Dracul =ade =i ]n v`rfulacului.Dracul toate ar vrea s[ fie,numai ucenic nu.Dracului la cr`=m[-i place, c[la biseric[ n-are ce face.Dracului nu-i pas[ dac[ faciuna sau mai multe cruci.Dracu’ st[ ]n deal =i pr[valecarul ]n vale.Dracu-=i bate joc de om lab[tr`ne\e.

Page 169: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

166

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Dracu’ zace ]n inima pros-tului.E bine s[ fii st`ngaci ca s[]mpu=ti pe dracu’.F[ina dracului se preface toat[]n t[r`\e.F[-te frate =i cu dracul, p`n[treci podul.F[-\i cruce mare, c[ e dracu’b[tr`n.Fuge ca dracul de sc[ld[toare.Fuge ca dracul de t[m`ie.Fuge de dracu’ =i d[ pestesatana.I-a dat dracul cu coada pe lanas.Ia pe dracu-n bra\e p`n[ trecig`rla.I-a pierdut dracul m[sura.Iese dracu’ dintr-o bort[ c-unpapuc =i c-o ciubot[.}l fur[ Aghiu\[.}n balta lini=tit[ tr[ie=tedracul.}n inima omului t[cut st[dracul ascuns.}n inima smeritului =ededracul grece=te.}n tacul zace dracul.}nve\i pe dracu’ s[ dea cupu=ca.La dracu ‘n praznic.L-a luat Aghiu\[.

M[n`nc[ sfin\i =i fat[ (scuip[)draci.Mic ca acul =i r[u ca dracul.N-a rupt dracul degeabaopincile p`n[ i-a adunat.Nepotul e salba dracului.Nu-i a=a de negru dracul, cum]l fac babele.Nu-i dracul drac, ca str[inul]n conac.Nu po\i fi =i cu dracul ]nbuzunar =i cu sufletul ]n rai.Nu se fur[ t[m`ie de ladracu’.Nu te b[ga-n c`rd cu dracul.Omul c`nd suspin[, =i draculuii-e mil[.Parc[ a arat dracul cu ei.Parc[ i-a ]njugat dracul.Parc[-i naiba pe uscat.Parc[-i scap[r[ dracu-nf[lci.Pe dracu’ a c[utat, pe dracu’l-a g[sit.Pe dracu du-l la cruce orinu-l duce, om de pace nu-l veiface.Pe dracu’ nici s[-l vezi, nici s[te vad[.R`de dracul de porumbrelenegre =i nu se vede pe el.R`de om de om =i dracul r`dede to\i.Sai =i ]n spatele dracului p`n[vei trece g`rla.

Page 170: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

167

— Filozofie, religie —

S-a sp`nzurat ca dracu-nc`nep[.Scoate, drace, ce-ai furat c[te bat sp`nzurat, cu m[ciucatot ]n cap.S-o suit dracu’ pe cas[.+ede ca dracul pe comoar[.+ede dracul ]n balt[ =i r`de dealtul.+i-a b[gat dracul coada ]ntreei.+i-a g[sit dracu’ capacu’.+i-a pus dracul coada pe el.+i-a rupt dracul opincile.+i dracul pare frumos c`nd et`n[r.Tr[ie=te ca dracu-n ap[ mic[.Tr[ie=te ca dracu’ n spini.Trebuie s[ dai c`teodat[ olum`nare =i dracului.|i-e mil[ de dracul =i el scoatecoarne.Ucig[-l-toaca.Unde baba face, dracul nudesface.Unde-i mai mare sfada, aco-lo-=i v`r[ dracul coada.Unde =i-a ]n\[rcat draculcopiii.Unul trage la dracu’ =i altul latat[-s[u.Ziua se arat[ sf`nt[ =i noap-tea \ine pe dracul ]n bra\e.

BISERICA,CELE BISERICE+TI

A avea burt[ de pop[.A avea meteahna popii.A c[dea (a fi) popa’ n belea.A c[uta pop[ \ig[nesc.A c`nta ca un pop[ aghez-muit.A da (a fi purtat, a-l purta) cucapul pe la icoane.A da cu crucea peste cineva.A fi botezat cu zeam[ devarz[.A fi botezat de-un pop[beat.A fi cruce de biseric[.A fi fl[m`nd ca un pop[.A fi fra\i de cruce.A fugit de popa =i a dat pestedracul.A i se duce vestea ca de pop[tuns.A-i zice popii „m[i“.A juca ca popa ]n porumbrei.A m`nca ca un pop[.A nu fi prea mers la biseric[.A-=i pune capul s[n[tos subEvanghelie.A umbla ca fuiorul popii.A umbla cu crucea-n s`n =i cudracu(l) ]n inim[.Burt[ de pop[.

Page 171: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

168

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Ca paraua-n punga popii.C`inele uneori intr[ ]n bi-seric[, dar nici biserica nu sespurc[, nici c`inele nu sesfin\e=te.C`nd popii n-au de lucru,boteaz[ vi\ei.C`nd va Domnul vine =i draculcu colaci.C`nt[ dracu’ ]n casa popii.C`te un colac, c`te un pitac,popa umple un sac.Cele sfinte nu se spurc[.Ce mi-e popa Stan, ce mi-eStan popa.Cine altarului sluje=te, din al-tar m[n`nc[.Cine boteaz[, cuteaz[.Cine caut[ iepuri ]n biseric[,se ]ntoarce f[r[ v`nat acas[.Cum nu-s eu pop[.Cotoiul s-a c[lug[rit =i s-a ju-rat c[ nu mai m[n`nc[ =oa-reci.Cre=tin cu crucea-n s`n =i cudracul de-a spinare.Cu crucea-n m`n[ =i cu piatra]n s`n.Cu dreapta-=i face cruce, iarcu st`nga se \ine de m`n[ cudracul.Cu Dumnezeu pe buz[ =i cudracu’ pe inim[.Cu g`ndul la Maica Dom-nului =i cu m`na ]n traistaomului.

Cu popa =i cu \iganii tot-deauna s[ tr[ie=ti bine.Cu trupul ]n biseric[ =i cug`ndul la dracu(l).Dasc[lul ]i cu ochii la Dumne-zeu =i cu m`na ]n pungaomului.D[-\i, pop[, pintenii =i bateiapa cu c[lc`iele.De pop[ nu scapi nici mort.De pupat, de s[rutat, popa nune d[ p[cat.Desagii popii sunt totdeaunaplini.Dracul nu face biserici.Dumnezeu face casa, dracu’aduce musafirii.El pop[, el preuteas[.Era s[-i c`nte popa, dar a s[ritgroapa.Eu nu-s prea dus la biseric[.E u=or cu foalele plin a predicade post.Fere=te-te de pop[ sp`n =i f[r[nevast[.Fiecare caut[ s[ aib[ icoan[la care s[ se ]nchine.Fiecare voie=te a avea bisericalui.G`tul popii, litr[ dreapt[.Gustul dasc[lului nu-i ca alpreutesei.Hat`rul popii hotar n-are.Hopa, hopa, joac[ popa, u-iu-iu =i dasc[lu’.

Page 172: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

169

— Filozofie, religie —

Ia de pe vii =i de pe mor\i.I-a ie=it popa ]n cale.}n burta unui pop[ s-a g[sit =iun fier de plug.}nchin[-te la Dumnezeu, darnu te strica nici cu dracul.}n gur[ cu Dumnezeu =i ]ninim[ cu dracul.}s lungi poalele vl[dichii.Lucrul dracului ]n casa popii(a n[na=ului).Mai bine eu cu pandurul =i elcu popa, dec`t eu cu popa =iel cu pandurul la cap.M[n`nc[ c`t un pop[ ]ns[rb[tori.M`ine vom vedea cine-i pop[=i cine-i porc.Nici toate ale doftorului, nicitoate ale duhovnicului.Nimenea nu e u=[ (lemn) debiseric[.Nimeni nu-i cheie de bise-ric[.Nu i-a ]n[lbit barba de c[r[rilebisericii.Nu-i nici u=[ de biseric[, nicilemn de icoan[.Numai pop[ n-am fost.Numai popa poate umbla cuc[delni\a.Nu m-a m`ncat calea bise-ricii.Nu te face pop[ ]n biseric[str[in[.

Nu te juca cu n[ravu(l) popii.Nu tot ce poart[ ras[ =icamilafc[ e c[lug[r.Omul cu credin\[ dreapt[scap[ din r[zboi.Omului s[rac i se stingelum`narea ]n biseric[.Pe calea bisericii mi-amsclintit piciorul.Pe dinapoi bun de pop[ secrede, pe dinainte m[gar sevede.Pe dracu’ la cruce nu-l po\iduce.Pentru o bab[ surd[ popa nutoac[ de dou[ ori.Popa are m`n[ de luat nu dedat.Popa bat =i Ivan nici gustat.Popa c`nd sluje=te ]n altar, totnu uit[ de buzunar.Popa c`nd t[m`ie=te, la baniit[i g`nde=te.Popa-i c`nt[ aleluia =i eltrage cu ochiul la femeiaaltuia.Popa legat nu face bucluc.Popa m[n`nc[ la dou[ po-meni =i tot fl[m`nd este.Popa m[n`nc[ =i de pe viu =ide pe mort.Popa ni-i bosumflat c[ n-areslujb[ ]n sat.Popa p`n[ =i-n pridvor cat[ s[aib[ izvor.

Page 173: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

170

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Popa pl`nge c`nd nu are mor\ide ]ngropat.Popa se duce la biseric[,pun`nd piedici la fete.Popa spovede=te =i oi\elez[p[ce=te.Prost pop[ l-a mai botezat.Rasa nu te face c[lug[r.R`de dracul de porumbenegre, =i pe d`nsul nu sevede.Ruga p[c[tosului n-ajunge lacer.S-a c[lug[rit de mult mo-tanul.Sacul popii ]i f[r[ fund.S[ crezi ]n Dumnezeu, dar nicipe dracul s[ nu-l ui\i.S[ te fereasc[ Dumnezeu defat[ de pop[ =i de mo=ie l`ng[cale.S[tul ca =oarecele ]n biseric[.Seam[n[ cu tat-so, numaipotcapul ]i lipse=te.Se bucur[ ca popa la clo-pot.Se ]nchin[ la icoane =i cuochii la cucoane.Se scarpin[ dracul ]n deal =itr[sne=te p[duchele ]n vale.Sus, p[rinte, c[ se ud[ Evan-ghelia!+i-a g[sit icoan[ s[ se ]n-chine.+tie bine un vl[dic[ pe cine iade chic[.

+tie vl[dica pe cine pope=te.T[icu\a face la biserici =inenea le surp[.Tipicul se ]nva\[ c[lc`nd despragul bisericii.Trebuie dus pe la biseric[.|[ranul pa=te vaca =i popa omulge.Uite popa, nu e popa.Unde a dus mutul iapa,surdul roata =i c[lug[rulbaba.Unde sunt popi mul\i, moarepruncul nebotezat.Unuia ]i place popa =i altuiapreoteasa.Unul merge la biseric[, altulnu merge la cr`=m[.V[zut-ai vreun drac pop[?Zv`rli cu b[\ul ]ntr-un c`ine=i love=ti un pop[.

CELE UMANE }N TAN-GEN|{ CU CREDIN|A(jurispruden\[, lege

dogmatic[)

Acel cu pricin[ =ede ]n odihn[=i cel f[r[ vin[, pl`nge =isuspin[.A fi cusut cu a\[ alb[.A fi drept ca lumina ceadreapt[.A jura cu traista ]n cap.A nu se pune de pricin[.A pune degetul.

Page 174: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

171

— Filozofie, religie —

A r[spunde cu capul.A scoate pe cineva basmacurat[.A str`nge ]n chingi pe ci-neva.A=a-i obiceiul p[m`ntului.A trage (cuiva) butucul.A vorbit adev[rat =-a venit cucapul spart.Ce-i al t[u e pus de-o parte.Cei ce fur[, aceia mai tarejur[.Ce-i drept, nu-i minciun[.Ce-i drept, nu-i p[cat.Celui f[r[ de lege, cel f[r[ desuflet ]i vine de hac.Cine a face ca mine, ca mines[ p[\easc[.Cine cuteaz[ s[ spun[ ade-v[rul, poate lesne umbla b[tutca m[rul.Cine e cheza=, e =i p[tima=.Cine jur[, lesne minte.Cine mo=tene=te, pl[te=te.Cine nu ]n\elege de cuv`nt, nu]n\elege nici de ciomag.Dac[ n-ai treab[, f[-te mar-tor.De n-ar fi ho\i, n-ar trebuitemni\[.}nmul\indu-se p[catul, sena=te pedeapsa.

La unul f[r[ suflet trebuie unulf[r[-de-lege, =i la unul f[r[lege trebuie unul f[r[ suflet.Limba drept[\ii este de ar-gint.Mai bine pu\in cu dreptate,dec`t mult cu str`mb[tate.Minciuna umbl[-n lume, iardreptatea st[ la un loc.Nu-i fapt[ f[r[ r[splat[.Nu-i vinovat cine m[n`nc[=apte pite, ci cel ce le d[.Obiceiul ]nvechit nu-i u=or delecuit.Orice pravil[ cu deosebirea ei.Os`nda nu iart[, nici trece peom.P[catul ]=i caut[ vinovatul.P`n[ o fi s[ ias[ dreptul, ]miplesne=te mie pieptul.Pedeapsa la cel nebun, cadoftoria la cel bolnav.Pe roat[ de aur se ]nv`rtelegea.Pricinile mici g`lcevi maripornesc.R[ul nu r[m`ne nepedepsit.+i minciuna e vorb[, darvremea descoper[ adev[rul.Tot p[catul ]=i cat[ vinovatul.Vinovatul mai mare gur[face.

Page 175: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

172

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A aduce (a ajunge, a r[m`ne)la sap[ de lemn.A aduce cuiva =i lapte decuc.A aduce p`ine de la iepuri.A aduce pe cineva cu nasul lateic[.A ajunge cu\itul la os.A ajunge de batjocura lumii.A ajunge de clac[.A ajunge de poveste ]n \ar[.A ajunge de r`sul curcilor(g[inilor, lumii).A ajunge din cal m[gar.A ajunge ]n mintea copiilor.A ajunge la aman.A ajunge la u=a str[inilor.A ajunge obial[.A ajunge p`n[ la (]n) p`nzelealbe.A ajunge pe cineva cu t`rgul.A ajunge slug[ la d`rloag[.A ajuns la lulele.A ajuns la mucuri de \ig[ri.A ajuns treaba (vremea) s[ nuse mai ]ncread[ omul nici ]nc[ma=a lui.

A albit (]n\[rcat) =i pe dracu’.

A alege una din dou[.

A alerga (a a=tepta) cu limbascoas[.

A alerga ]ntr-un picior.

A alerga la colaci.

A alerga (veni) tot ]ntr-unsuflet.

A ales p`n[ a cules.

A aluneca al[turea cu dru-mul.

A aprinde f[clia cuiva.

A apuca cap de funie.

A apuca cu m`na de sabiagoal[.

A apuca foc cu gura.

A apuca h[isa.

A ar[ta c[lc`iele.

A ar[ta cu degetul pe cineva.

A ar[ta (cuiva) u=a.

A arde (pe cineva) la fica\i.A arunca (azv`rli) banii pefereastr[.A arunca bani ]n v`nt.

RELA|II, SITUA|II

Page 176: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

173

— Rela\ii, situa\ii —

A arunca cu piatra-n =atr[A arunca cu pietrele ]n ci-neva.A arunca cu scalda =i copilul.A arunca din\ii ]n pod.A arunca piatra ]n gr[din[str[in[.A arunca sare-n ochi.A arunca umbr[ asupra cui-va.A asculta la fereastra altuia.A asuda =ez`nd.A a=tepta mur[-n gur[.A a=tepta pe cineva cu colacicalzi.A a=tepta s[-i pice mur[-ngur[.A at`rna (cuiva) ceva decoad[.A atinge ambi\ia (cuiva).A atinge (pe cineva) cu cu-v`ntul.A atinge (pe cineva) unde-ldoare.A auzi cu urechea altuia.A avea ac de cojocul cuiva.A avea (a fi cu) m`inile legate.A avea b[s[u.A avea b[taie de cap.A avea ceva pe suflet.A avea de ceva nevoie ca dev`ntul care bate.A avea de furc[ cu cineva.

A avea gur[ mare.A avea inim[ de piatr[.A avea ]n m`n[ =i p`inea =icu\itul.A avea m`na lung[.A avea m`n[ u=oar[.A avea mila cucului.A avea multe pe spinarea sa.A avea nas.A avea n[dejde ]n cineva ca ]n=apte boi.A avea n[dejde ]n cineva ca]ntr-un cui de tei.A avea nou[ b[ieri la pung[.A avea obraz de cioric.A avea ochi r[i.A avea o coast[ de drac.A avea o limb[ de un cot.A avea o piatr[ pe inim[.A avea p`inea =i cu\itul ]nm`n[.A avea (pe cineva) la cheremuls[u.A avea pe cineva la inim[.A avea poxie* pe cineva.A avea proptele.A avea s[u la r[runchi.A avea spete.A avea =apte vineri ]ntr-os[pt[m`n[.A avea un cui la inim[.

* Necaz, ciud[

Page 177: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

174

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A avea (un) ochi la spate (laceaf[).A bate capul cuiva.A bate din picior.A bate ]n retragere.A bate m[r.A bate m`na.A bate obrazul (cuiva).A bate palma.A bate pragurile.A bate toba.A bate (toca) la papuc.A bate vat[ ]n urechi.A b[ga (cuiva) frica-n oase.A b[ga fiori ]n oase.A b[ga ]n buzunar (pe ci-neva).A b[ga ]n draci (pe cineva).A b[ga ]n r[cori (pe cineva).A b[ga ]n sac (pe cineva).A b[ga ]n v[tal[ (pe cineva).A b[ga (pe cineva) cu zile ]np[m`nt.A b[ga pe cineva de p[r ]nr[u.A b[ga (pe cineva) ]n boale.A b[ga pe cineva ]n p[p[dii.A b[ga pe cineva ]n sperie\i.A b[ga (pe cineva) ]n vitez[.A b[ga pe cineva sub covat[.A b[ga sula ]n coast[.A boi pe cineva.

A (cam) b[gat-o pe m`nec[.A c[dea (a pica) cerul pecineva.A c[dea (a prinde, a se prinde)]n capcan[.A c[dea cu inima pe cineva.A c[dea cu tronc la inim[.A c[dea ]n capcan[.A c[dea ]n gura cuiva.A c[dea ]n m`na cuiva.A c[dea la picioarele cuiva.A c[l[tori ]n rele ape.A c[lca pe b[t[turi (pe ci-neva).A c[lca pe bec.A c[lca pe cineva ]n pi-cioare.A c[lca pe coad[.A c[lca pe col\ul i=licului.A c[lca pe j[ratic.A c[lca str`mb.A c[ptu=i pe cineva.A c[ta cu coada ochiului.A c[ta s[ g[seasc[ urme pemare.A c[uta ceart[ cu lum`narea.A c[uta clenci ]n pepene.A c[uta cuiva ]n barb[.A c[uta cu lum`nareaZiua ]n amiaza mare.A c[uta ]n cinste cuiva.A c[uta ]n coarnele cuiva.

Page 178: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

175

— Rela\ii, situa\ii —

A c[uta nod ]n papur[ =i pe-te-n soare.

A c[uta potcoave de caimor\i.A c[uta s[ ]mbete lumea cuap[ rece.

A c[uta s[m`n\[ de vorb[.A c[uta sfada cu lum`narea.

A c[uta ziua de ieri.A c[zut cu nasul ]n terci.

A c`=tiga borta covrigului.

A c`=tiga m`necile de lajiletc[.

Acela ce n-are mil[ de dobi-toc nici de om n-are deloc.Acel oaspete este mai scump,care =tie c`nd s[ plece.

A cere c`t dracul pe tat[-s[u.A cere luna.

A cerut traista s[ goleasc[desagii.A chior] pe cineva.

Aci se duce, aci se-ntoarce.

Aci te bucur[, aci te scutur[.

A coace pe cineva la inim[.

A cobor] milit[ria din pod.

A col[ci pe cineva.

A crede dup[ r[boj.

A cui e iapa, e =i m`nzul.

A cunoa=te (pe cineva) ca peun cal breaz.

A cunoa=te (pe cineva) de ur`t=i de frumos.A da (a se da) de gol.A da (a se da) pe brazd[.A da bani pe miere.A da buzna.A da ca ]n popu=oi.A da c[r\ile pe fa\[.A da chiorii (chior`=) uniipeste al\ii.A da chi=ca la to\i.A da cinstea pe ru=ine.A da colb ]n ochi.A da cu (a pune) gheara pestecineva.A da cu barda-n lun[.A da cu fa\a ]n glod.A da (cuiva) cu genunchiul.A da (cuiva) bob`rnace.A da (cuiva) de \`\`n[.A da cuiva fr`u liber.A da cuiva ]n obraz.A da cuiva nas.A da cuiva peste nas.A da cuiva =i pe nas =i pegur[.A da cuiva un ciolan de ros.A da cu m`na ]n foc.A da cu m`na prin =perl[.A da cu ochii ]n foc.A da cu oi=tea ]n gard.

Page 179: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

176

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A da cu o m`n[ =i a opri cucealalt[.A da cu \[rn[ ]n ochii cuiva.A da de (a se certa, a sta, a\ine) furc[.A da de bucluc.A da de g`t pe cineva.A da de miere.A da de nod.A da de prad[.A da de sminteal[.A da din coad[.A da din col\ ]n col\.A da din groap[ ]n groap[.A da din sit[ prin d`rmoi.A da h[\urile ]n alte m`ini.A da inima din cineva.A da ]n gropi.A da ]n obraz cuiva.A da ]n surle.A da m`na cu cineva.A da o m`n[ de ajutor (cui-va).A da o rait[ pe la cineva.A da p`nz[ pe fuioare.A da (pe cineva) la brazd[.A da (pe cineva) prin ciur =iprin d`rmoi.A da peste calul v[tafului.A da peste cineva cu nasul.A da peste nas (cuiva).

A da =i buc[\ica de la gur[.A dat urechile la ima=.A da un lucru pe fa\[.A dejuga la rea moar[.A deschide urechile ]n patru.A descoase pe cineva.Adeseori ]n dosul unei vorbedulci se ascunde o inim[otr[vit[.Adev[rul este cum te v[d =icum m[ vezi.Adev[rul umbl[ cu capu(l)spart.A dezlega calul de la gard.Adio =i-un praz verde!A dogor] obrazul cuiva.A dormi (ca un) bu=tean.A dormi sub stre=in[.A drege busuiocul (cuiva).A duce (a pip[i) vorba cubra\ul.A duce de m`n[ pe cineva.A duce (p[stra, p[zi, purta,\ine) cuiva s`mbetele.A duce pe cineva de nas.A duce pe urm[ (pe cineva).A duce vergile cuiva.Adun[ unde n-a risipit.A face (a deschide) ochi-npatru (roat[).A face (a intra ]n) t`rgul altuia.A face (a sta pe) cuie.

Page 180: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

177

— Rela\ii, situa\ii —

A face cuiva chica m[ciuc[(topor).A face cuiva o of`=tanie.A face (cuiva) s`nge r[u.A face (cuiva) zile amare.A face (cuiva) zile fripte.A face de lingur[ (pe cine-va).A face de petrecanie cuiva.A face gaur[ ]n cer.A face g`t.A face gura c`t toate zilele.A face haz de necaz.A face hostrop[\ cu cineva.A face lea=c[ pe cineva.A face marafeturi.A face ochi.A face ochi dulci.A face o spolocanie (cuiva).A face pe cineva albie de c`ine(de porci).A face pe cineva cu ou =i cuo\et.A face (pe cineva) cu sare =icu piper.A face (pe cineva) de d`r-val[.A face (pe cineva) de nimica.A face (pe cineva) de ru=ine.A face pe cineva de trei pa-rale.A face pe cineva om.

A face (pe cineva) s[ moar[de r`s.A face pe cineva s[ te cu-noasc[.A face pe dracu’ ]n patru.A face picioare.A face piftie pe cineva.A face saftea.A face sat cu cineva.A face s`mbrie cu cineva.A face scar[ la cer.A face st`nga-mprejur.A face z`mbre.A faptelor rele ]ncep[tur[ sprer[u sf`r=it pleac[.A f[cut el poc! cu m[ciuca,dar =i eu fli=! cu biciu=ca.A f[g[dui c`te-n lun[ =i-nsoare.A f[g[dui ce nu curge peap[.A f[g[dui marea cu sarea.A f[g[dui marea cu sarea =iOltul cu totul.A f[g[dui mun\i de aur.A fi a cincea roat[ la c[ru\[.A fi afumat.A fi (ajunge) la cu\ite.A fi alfa =i omega.A fi ar[tat cu degetul.A fi (a se \ine) de br`u cucineva.

Page 181: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

178

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A fi boboc.A fi bra\ul drept al cuiva.A fi bun de ald[ma=.A fi bun de gur[.A fi bun de pus la bub[ (ra-n[).A fi bun de pus la plug.A fi bun de t[iat m[lig[.A fi cal de b[taie.A fi cal de olac.A fi cap sec.A fi carne =i unghie cu cine-va.A fi ca un pui de bogda-proste.A fi c`ine ]n dou[ labe.A fi cheia =i l[cata cuiva.A fi cheia tuturor.A fi coad[ de c`ine.A fi coad[ de topor.A fi codi\a cuiva.A fi col\i=.A fi crescut ]n bumbac.A fi crescut ]n buruieniledracului.A fi cu bor=ul la foc =i cu pe=tele]n iaz.A fi cu bra\ele deschise.A fi cu cu\itul la br`u.A fi cu dou[ fe\e.A fi cu draci.

A fi cu ghea\a-n s`n.A fi cu gura dulce.A fi cu gura mare.A fi cu inima deschis[.A fi cu inima ]mp[cat[.A fi cuiva ca =i un tat[.A fi cu m`inile legate.A fi cu musca pe c[ciul[.A fi cu ochii ]n patru.A fi cu o falc[-n cer =i cu una]n p[m`nt.A fi cu spuza-n buz[.A fi cu stea ]n frunte.A fi cu toane.A fi cu \`fna-n nas.A fi cu zilele ]n m`n[.A fi dat ]ntr-un obraz s[ crapecel[lalt.A fi de (a tr[i cu) chiu =i vai.A fi de foc =i de cri\[.A fi de haram.A fi de o baie.A fi de o zeam[.A fi din opinc[.A fi doctorul cuiva.A fi dulce la cuv`nt.A fi dus la moar[ =i la r`=-ni\[.A fierbe (pe cineva) f[r[ap[.A fi fata banului, sora c[-pitanului.

Page 182: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

179

— Rela\ii, situa\ii —

A fi f[cu\i to\i pe un calup.A fi f[r[ propteli la vorb[.A fi f[r[ suflet.A fi frate cu cucul.A fi gata s[ pui ]n s`n pecineva.A fi gros ]n ceaf[.A fi gura satului.A fi hurducat.A fi ]mbr[cat domne=te =i atremura Doamne-p[ze=te.A fi ]mbrobodit.A fi ]mflat cu \ava.A fi ]n capul mesei.A fi ]nc[ cu ca=ul la gur[.A fi ]n du=i buni.A fi ]n fruntea cozii.A fi ]n pielea cuiva.A fi ]n r`nd cu cineva.A fi ]nv[\at cu greutateajugului.A fi ]nvelit ca ceapa.A fi la cheremul cuiva.A fi la grai cu dr[ganele.A fi lins.A fi lung de m`n[.A fi mai breaz dec`t altul.A fi mare cu cei mici =i mic cucei mari.A fi mare =i tare.A fi m[m[ligar.

A fi m`na dreapt[ (a cuiva).A fi negustor de piei de clo=-c[.A fi oltean cu gura plin[ dem[sele.A fi om cu r`nza tare.A fi om de m`na a doua.A fi om de treab[.A fi (om) de zah[r.A fi p[pu=a cuiva.A fi p`ine =i ca=.A fi pe dric.A fi pe =apte drumuri.A fi plin de jinti\[.A fi poam[ bun[.A fi poam[ rea.A fi po=ta satului.A fi prea din cale-afar[.A fi prieten de toart[ (cuiva).A fi prieten la cataram[ cucineva.A fi prins ]n capcan[.A fi propteaua gardului.A fi r`sul r`surilor.A fi sc[ldat ]n lapte dulce.A fi scos din min\i.A fi scos din p`rtie.A fi scump la vorb[.A fi sigur de sine.A fi slab (tare) ]n br[cinar.A fi slug[ la m[gar.A fi spin ]n ochi cuiva.

Page 183: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

180

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A fi Stan-P[\itul.

A fi str`ns cu u=a.

A fi tare de ]nger.

A fi t[ciune acoperit.

A fi t`r`ie-br`u.

A fi topor de oase.

A fi tot o p[nur[.

A fi trecut prin ciur =i prind`rmoi.

A fi trecut prin foc =i ap[.

A fi trei de o para.

A fi trup =i suflet cu cineva.

A fi un bou =i o belea.

A fi un las[-m[-s[-te-las.

A fi un om =i jum[tate.

A fi un pap[-lapte.

A fi vai de steaua cuiva.

A fi vechi ]n grad.

A forfeca pe cineva.

A fost dup[ u=[, c`nd i-aum[surat pantalona=ii.

A fost st`lpul casei =i acum aajuns poprea.

A freca ridichea cuiva.

A fugi ca de cium[.

A fugit cu coada ]ntre pi-cioare.

A g[sit sat f[r[ c`ini (=i) seplimb[ f[r[ ciomag.

A gr[i cu o jum[tate de gur[.

A-i ar[ta (cuiva) lungul na-sului.

A-i at`rna lingura de g`t.

A-i bate (cuiva) un cui ]nro=it]n inim[.A-i c[dea (cuiva) bucuria-nsc`rb[.A-i c[dea (cuiva) cineva troncla inim[.A-i c[dea (cuiva) podul ]n capde ru=ine.A-i c[uta cuiva cinstea.A-i c[uta (cuiva) ]n obraz.A-i c`nta (a-i bate) ]n strun[.A-i cr[pa (cuiva) obrazul deru=ine.A-i curge Oltu’ n gur[.A-i da cu ardei pe la nas.A-i da (cuiva) pinteni.A-i da (cuiva) un perdaf.A-i da cu u=a ]n nas.A-i da de cheltuial[.A-i da papucii.A-i da pinteni.A-i da sufletului de toate.Ai dat spuza =i ai luat ce-nu=a.Ai dat un cazan mare =i ai luato c[ldare.A-i da un cu\it ascu\it ]ninim[.Ai de grij[ s[ nu-\i moar[mul\i ]nainte!

Page 184: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

181

— Rela\ii, situa\ii —

A-i desfunda (a-i roade, a-itoca) urechea (pentru ceva).Aide\i s[ vorbim degeaba, c[tot n-avem nici o treab[.Ai dreptate, numai nu te ca-u\i.A ierta e u=or, a uita e greu.A ie=i basma curat[.A ie=i cu bra\ul ]n m`n[.A ie=i cu vorba ]naintea cuiva.A ie=i din hor[.A ie=i din r[bu= afar[.A ie=i la liman.A-i face capul calendar.A-i face c[\ei pe inim[.A-i face cuiva bucata.A-i face (cuiva) capul obo-roac[.A-i face (cuiva) o baie bun[.A-i face (cuiva) o nunt[.A-i face (cuiva) una bun[.A-i face cu ulcica.A-i face de petrecanie.A-i face de ur`t.A-i face zile fripte.Ai f[cut pozna, nu te da ]nl[turi.A-i fi cuiva b`ja de ceva.A-i fi cuiva prieten de c[ciul[.A-i fi drag ca ochii din cap.A-i fi drag ca c`inelui a lingesare.A-i fi negru ]naintea ochilor.

A-i ie=i ]nainte cu p`ine =i cusare.A-i intra cuiva noaptea-n cap.A-i intra prietenia ]n cap.Ai intrat ]n hor[, trebuie s[joci.A-i ]ntoarce (cuiva) vorba.A-i juca (a face) festa.A-i l[comi (a-i lic[ri, a-isclipi) ochii (dup[ ceva).A-i lua (cuiva) apa c`nepa.A-i lua cuiva apa de la moar[.A-i lua (cuiva) boii de di-nainte.A-i lua cuiva lemnul de pefoc.A-i lua (cuiva) musca de penas.A-i lua cuiva v[zduhul de lagur[.A-i lua p`inea de la gur[.A-i lua =i c[ma=a.A-i lua vorba de la gur[.A-i m`nca cuiva c`inii dintraist[.A-i merge colbu(l).A-i merge (cuiva) din plin.A-i merge drept la inim[.A-i merge fulgii.A-i muia oasele.Ai, n-ai, trebuie s[ dai.A intra (a se b[ga) pe subpielea cuiva.

Page 185: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

182

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A intra ]n c`rcot[ cu cineva.A intra ]n gura lumii.A-i pl[ti poli\a.A-i pune belciug la nas.A-i pune capac.A-i pune c[lu=ul ]n gur[.A-i pune cruce.A-i pune (cuiva) o pup[z[ ]nobraz.A-i pune (cuiva) s`rm[ ]nbot.A-i pune (cuiva) suli\a (sula)]n coaste.A-i pune (cuiva) unghia ]ng`t.A-i pune (cuiva) un ghimpe lainim[.A-i pune g`nd r[u.A-i pune juv[\ul ]n g`t.A-i pune picioarele pestecap.A-i pune =treangu(l) ]n g`t.A-i rupe nasul.Ai s[rit din par ]n par =i-ai datpeste nas cotar.A-i sc[pa iepurele din m`n[.A-i sc[p[ra c[lc`iele (cuiva)dup[ cineva.A-i scoate (cuiva) buc[\ica dingur[.A-i scutura cojocul.A i se aprinde c[lc`iele (cui-va).A i se face (cuiva) inima c`tun purice.

A i se ]ncurca cuiva c[r[rile.A i se ]ncurca (cuiva) i\ele.A i se muia cuiva gura.A i se n[luci.A i se n[z[ri (cuiva) ceva.A i se ridica (cuiva) o piatr[de pe inim[.A i se scurta potecile.A i se sl[bi b[l[m[lile.A i se topi scuipatu’ ]n gur[.A i se uita (cuiva) r[bojul.A i se umplea cuiva r[bd[ul.A i se umplea sacul.Ai spus „da“, nu zi „ba“.A-i sta cuiva ca un ghimpe ]ncoaste.A-i sta cuiva ca un gunoi ]nochi.A-i sta ]n drum.A-i sta ]n g`t cuiva.A-i sta pe limb[.A-i strica cuiva inima.A-i suci (cuiva) capul.A-i sufla cuiva ceva sub nas.A-i =ti voia =i nevoia.A-i t[ia coasa cuiva.A-i t[ia (cuiva) nasul.A-i trage (cuiva) o c[lc[tur[.A-i trage un ibri=in pe la nas.A-i trebui (cuiva) ca miedr`mba.A-i trece (cuiva) de ap[ rece.A-i turna le=ie pe inim[.A-i turti fesul.

Page 186: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

183

— Rela\ii, situa\ii —

A iubi (pe cineva) ca pe un]nger.A-i umbla prin gur[.Ai umblat c`t ai umblat, daracum \i s-a-nfundat.A-i veni (cuiva) acru de ci-neva.A-i veni (cuiva) ap[ la moa-r[.A-i veni cuiva de hac.A-i veni s[ sar[ ]n Olt.A-i zburda cuiva ov[zul.A ]mb[ta cu apa rece.A ]mboldi (pe cineva).A ]nc[leca pe nevoie.A ]nc[l\a bine pe cineva.A ]nchide (cuiva) u=a ]n nas.A ]nchina steagul.A ]ncurca i\ele.A ]ncurca zilele (cuiva).A ]nghi\i amarul.A ]nghi\i g[lu=ca.A ]nghi\i hapul.A ]nghi\i la noduri seci.A ]nghi\i =i cu ochii.A ]nota ]n miere.A ]nota ]n s[u.A ]nt`lni pe cineva cu p`ine =isare.A ]ntinde (pe cineva) ca pecureaua cea scurt[.A ]ntoarce cojocul pe dos.

A ]ntoarce ochii pe dos.A ]ntoarce placa (foaia) pecealalt[ parte.A ]ntoarce spatele cuiva.A ]ntoarce =urubul cuiva.A ]n\[rcat B[laia.A ]nv[\at ce au uitat al\ii.A juca c[r\i mari.A juca (pe cineva) pe degete.Ajunge de la moar[ la r`=-ni\[.Ajunge din cal m[gar =i cat`rdin arm[sar.Ajut`nd pe al\ii, te aju\i pesine.A-l aduce (pe cineva) cu hal-ca.A-l ajunge (pe cineva) c[larepe pr[jin[.A-l ajunge pe cineva cu\itul laos.A-l amesteca cu p[m`ntul.A-l avea ]n buzunar.A l[sa buza.A l[sa de la tine.A l[sa ]n plata Domnului.A l[sa la alegerea cuiva.A l[sa la boal[.A l[sa pasul ]n jos.A l[sa pe cineva buzat.A l[sa (pe cineva) cu inimaars[.A l[sa (pe cineva) sub mas[.A l[sa toate balt[.

Page 187: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

184

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A-l bate de tocmeal[ (pedatorie).A-l b[ga (pe cineva) ]n fri-guri.Alb la cap =i pestri\ la ma\e.A-l da din brazd[ afar[A-l durea inima dup[ cineva.A lega cap[t de vorb[.A lega cobz[ pe cineva.A lega gura p`nzei.A lega la gard.A lega negustoria de gard.A lega tei de curmei.A le pune pe toate la inim[.A le=ina de r`s.A-l face chis[li\[.A-l face pastram[.A-l face pe cineva una cup[m`ntul.A-l face pe dracul ]n patru.A-l face s[ nu aib[ ce lua dejos.A-l face talme=-balme=.A-l face t[r`\e de porci.A-l fura pe cineva Aghiu\[.A lins miere de pe degete p`n[ce =i le-a m`ncat.A lipsit de acas[ nou[ ani =is-a ]ntors cu doi bani.A-l ]neca pe cineva ]ntr-olingur[ de ap[.A-l l[tra =i c`inii (pe cineva).

A-l lovi unde-l doare.A-l lua ]n pinteni.A-l lua pe cineva ca din oal[.A-l lua (pe cineva) de be-regat[.A-l lua pe „nu =tiu“ ]n bra\e.A-l mai str`nge din c[p[stru.A-l m[sura cu scutur[tura.A-l m`nca barba pe cineva.A-l m`nca pe cineva t[lpile deduc[.A lovi (pe cineva) unde-ldoare.A-l ponegri pe l`ng[ cineva.A-l prinde cu m`\a-n sac.A-l prinde cu oca mic[.A-l pune cu botul pe labe.A-l r`de (pe cineva) =i c`inii.A-l scoate (pe cineva) apa lamal.A-l str`nge de g`t (pe cineva).A-l t[ia (pe cineva) la ra-mazan.A-l trage pe cineva c`inii pedrumuri.A-l trage pe sfoar[.Altuia ]i d[ pova\[, dar pe sinenu se-nva\[.Altul s[ te laude, nu gura ta.A lua ap[ ]n gur[.A lua cu bombonica.A lua cuiva apele.

Page 188: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

185

— Rela\ii, situa\ii —

A lua cuiva pielea de viu.A lua cuiva =i cenu=a dinvatr[.A lua cu japca.A lua cu pr[jina din urm[.A lua foc cu gura.A lua foc cu m`na altuia.A lua g`tul cuiva.A lua ]n unghii pe cineva.A lua la dep[nat (pe cineva).A lua la ochi (pe cineva).A lua o piatr[-n gur[.A lua (pe cineva) cu nepus ]nmas[.A lua pe cineva cu resteul.A lua pe cineva cu vorbadulce.A lua (pe cineva) cu z[h[re-lul.A lua pe cineva cu zburlita.A lua (pe cineva) ]n b[=c[lie.A lua (pe cineva) ]n c[ru\[.A lua (pe cineva) ]n coarne.A lua (pe cineva) ]n pr[jin[.A lua (pe cineva) ]n r[sp[r.A lua (pe cineva) la dep[nat.A lua (pe cineva) la rapan-ghel.A lua (pe cineva) la trei pa-rale.A lua (pe cineva) la trei-p[ze=te.

A lua pe cineva la vale.A lua (pe cineva) peste pi-cior.A lua (pe cineva) peste um[r.A lua (pe cineva) pe sus.A lua (pe cineva) primprejur.A luat-o de diminea\[, s[ nu-l]ntreac[ al\ii.A lua u=a-n spate.A-l umple de bogdaproste.Am ajuns ce n-am g`ndit =i m[mir ce n-am g[sit.A m[sura vorba cu ]mbl[-ciul.A m[turat casa cu el.A m`na (pe cineva) ca pevite.A m`na pe cineva din m`ine]n m`ine.A m`nca (cuiva) zilele.A m`nca dintr-un blid cucineva.A m`nca dintr-un taler cucineva.A m`nca drele.A m`nca foc.A m`nca fript pe cineva.A m`nca p`ine =i sare cucineva.A m`nca p`ine udat[ culacrimi.A m`nca (pe cineva) de viu.A m`nca pielea pe cineva.A m`nca v`nt.

Page 189: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

186

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A m`ng`ia cu ghimpi.A merge din unt ]n unt.A merge ]n fruntea cozii.A mirosi a p`rlit.A muri cu zile.A muri de ciud[.A muri de ru=ine.A muri ]nghesuit la poman[.A nu avea nas.A nu avea nas la bor=.A nu avea nici ]n clin nici ]nm`nec[.A nu avea nici un chichirez.A nu avea ochi s[ vad[ pecineva.A nu avea pe cineva la sto-mac.A nu c[uta cuiva de ce-i ecojocul.A nu cur[\i de coaj[ pe ci-neva.A nu face br`nz[ (cu cineva).A nu face nici o para chioa-r[.A nu fi nici zeama ou[lor.A nu g[si cap[t de vorb[.A nu ie=i din cuv`ntul cuiva.A nu-i fi (cuiva) boii acas[.A nu-i fi moale.A nu-i pune (cuiva) degetul ]ngur[.A nu-i =ti de nume.

A nu umple bor= cu cineva.A nu-l ajunge capul =i minteas[ fac[ ceva.A nu-l ajunge punga pe ci-neva.A nu l[sa pe cineva s[-\i sufle]n bor=.A nu-l cur[\i pe cineva decoaj[.A nu-l duce de nas u=or pecineva.A nu linge unde e scuipat.A nu-l trage pe cineva inimala ceva.A nu-l \ine cureaua pe cine-va.A nu nimeri u=a.A nu sc[pa bine de una =i a dapeste alta.A nu se da b[tut.A nu se da cu una cu dou[.A nu se da poftit.A nu se ]mpu\ina la inim[.A nu se ]nghi\i unul pe altul.A nu se potrivi la vorb[.A nu se pune ]n poar[.A nu se sp[la (cineva) nici cuPrutul.A nu-=i c[lca spusele ]n pi-cioare.A nu-=i da chica ]n m`nacuiva.A nu-=i da cu parul ]n cap der[ul cuiva.

Page 190: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

187

— Rela\ii, situa\ii —

A nu-=i ]nc[pea ]n piele.A nu-=i pune c[p[strul ]n m`nacuiva.A nu-=i vedea capul de...A nu =ti nici cu spatele.A nu trage la cump[n[.A nu tr[i cu mintea altuia.A nu trece pe dinaintea cuiva.A nu vorbi pleav[.A nu zice nici c`rc.A nu zice nici c`r, nici m`r.A nu zice nici p`s.A o b[ga (o lua) pe m`nec[.A o c`rpi bine.A o duce de azi pe m`ine.A o face de oaie.A o face fiart[.A o face lat[.A o face pe chelbosul.A o face pe grozavul.A o ]nfunda.A o l[sa moart[ ]n p[pu=oi.A o lua de-a dreptul prin p[-pu=oaie.A o lua la picior.A o lua la s[n[toasa.A op[ri cu ap[ rece.A (o) pune de m[m[lig[.A o sfecli.A o \ine pe-a lui.A pica pe cineva cu lum`na-rea.

A piept[na pe cineva.A pierde drumul =i c[rarea.A pierde (pe cineva) dinochi.A pl[ti gloaba.A pl[ti la s`ntu-a=teapt[.A pl[ti m[m[liga.A pl[ti oalele sparte de al\ii.A plecat c[lare =i vine cu=aua-n spinare.A plecat la biseric[ =i animerit la c`rcium[.A plefturi (pe cineva).A potcovi bine pe cineva.A pr[p[di o copeic[ =i a g[sio carboav[.A primi cu bra\ele deschise.A prinde cineva la cheag.A prinde cu arcanul.A prinde cu ra\a-n traist[.A prinde la aripi.A prinde la minte.A prinde la s[u.A prinde pe cineva cu oca(ocaua) mic[.A prinde r[d[cin[.A prinde =arpele cu m`naaltuia (nebunului).A privi nu ]nseamn[ a vedea.A pune ban la ban.A pune be\e ]n roate.A pune botul pe labe.

Page 191: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

188

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A pune c[ciula pe-o spr`n-cean[.A pune c[p[stru(l) ]n coadacalului.A pune coada pe spinare.A pune coarne cuiva.A pune (cuiva) belciug lanas.A pune (cuiva) capacul.A pune cuiva flori dup[ urechi.A pune (cuiva) sare pe coa-d[.A pune (cuiva) venin la ini-m[.A pune funia-n coarne.A pune g`tul pentru cineva.A pune ]n picioare pe cineva.A pune la punct (pe cineva).A pune m`na ]n foc.A pune m`n[ de la m`n[.A pune-n cof[ pe cineva.A pune obrazul pentru cine-va.A pune (pe cineva) cu botul pelabe.A pune pe cineva cu picioarele]n papuc.A pune pe cineva ]n p`ine.A pune (pe cineva) ]n traist[.A pune pe cineva la cale.A pune (pe cineva) la ham.A pune pe cineva la punct.

A pune (pe cineva) pe roate.A pune pe to\i ]ntr-o ciorb[.A pune picioru(l) ]n prag.A pune sare pe ran[.A pune \ara la cale.A pune ulei pe foc.A pune um[rul la ceva.A pune unghia ]n g`t cuiva.A purta c[ciula pe-o ureche.A purta cuiva de grij[.A purta cuiva s`mbetele.A purta cu vorba.A purta hat`rul.A purta lumea pe degete.A purta pe cineva cu vorba.A rade barba (cuiva).A rade pe cineva.A rade =i a drege pe cineva.A r[bdat, p`n[ s-a s[turat.A r[mas din gol cu pielea.A r[m`ne cu buza umflat[.A r[m`ne de c[ru\[.A r[m`ne gol-chistol.A r[m`ne ]n drum.A r[m`ne la ciuperci.A r[m`ne pe jos.A r[m`ne tablou.A r[scoli cerul =i p[m`ntul.A r[spl[ti poli\ele.A r`de (z`mbi) pe sub mus-ta\[.

Page 192: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

189

— Rela\ii, situa\ii —

Arde casa, dar arde =i avecinului.Arde-m[, frige-m[, pe c[r-bune pune-m[.Are Chira socoteal[.Are o gur[ c`t o =ur[.Are patru boi =i o sut[ denevoi.Are r`nz[ domneasc[.Are s[-mi deie foc la ar[tur[.A ridica capul.A ridica pe cineva ]n slavacerului.A ridica perdeaua.A roade capul cuiva.A roade (cuiva) urechile.A rupe calul de la poartacuiva.A rupe cuiul.A rupe cuiva m`necile lahain[.A rupe m`\a ]n dou[.Arvuna te leag[ =i plata tescap[.A s[ri din piele.A s[ri peste cal.A s[ri peste garduri.A s[rit din lac ]n pu\.A s[ri \and[ra cuiva.A sc[pa cu obrazul curat.A sc[pa cu zile.A sc[pa din gura lupului.

A sc[pa ieftin.A sc[pa (a i se duce) c[ciulape ap[.A sc[pa un lucru printredegete.A schimba c[ciula cu c`rpafemeii.A schimba muzica.A scoate (afar[) din \`\`ni.A scoate castanele din foc cum`na altuia.A scoate c[rbunele cu m`naaltuia.A scoate coarne.A scoate (cuiva) b[rz[unii dincap.A scoate (cuiva) peri albi.A scoate din piatr[-seac[.A scoate dracii din cineva.A scoate la hat.A scoate ochii (cuiva).A scoate panglici pe nas.A scoate pe cineva de subp[m`nt.A scoate pe cineva din b[-l[m[li.A scoate (pe cineva) dinbrazd[.A scoate pe cineva din noroi.A scoate pe cineva din pe-peni.A scoate pe cineva din r[b-d[ri.

Page 193: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

190

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A scoate pe cineva din r[boj.A scoate (pe cineva) din s[-rite.A scoate (pe cineva) din \`-\`ni.A scoate sufletul din om.A scoate vorbe din traist[.A scurta (cuiva) ghearele.A scurta (]nchide, t[ia) c[-r[rile cuiva.A scurta pe cineva de bani.A scutura puricii cuiva.A se amesteca ]n ciorba cui-va.A se arunca ]n bra\ele cui-va.A se arunca ]n foc pentrucineva.A se ascunde dup[ deget.A se avea de bine cu cineva.A se bate ca orbii.A se bate cu palma pestegur[.A se b[ga sub pielea (cuiva).A se c[ciuli.A se certa cu cineva la cu\ite.A se crede buricul p[m`n-tului.A se crede cobor`t cu h`rzobuldin cer.A se culca o dat[ cu g[inile.A se culca pe-o ureche.A se da b[tut.

A se da cu capul de to\i pe-re\ii.A se da de gol.A se da dup[ cum bate v`n-tul.A se da dup[ v`nt.A se da ]n v`nt dup[ ceva.A se deprinde cu hamul.A se duce de r`p[.A se duce ]n lumea alb[.A se duce ]nv`rtindu-se.A se duce unde =i-a sc[patdracul opincile.A se face (a se pune) luntre =ipunte.A se face de basme.A se face de r`s.A se face Dun[re de m`nie.A se face ghem.A se face ]n patru.A se face leu-paraleu.A se face mort ]n p[pu=oi cusacul plin.A se face om neom.A se face prost.A se face mare =i tare.A se ]nc[rca de bogdaproste.A se ]ngloda ]n datorii.A se ]njuga cu cineva.A se ]ntinde pecingenea.A se ]ntoarce cu coada ]ntrepicioare.A se ]ntrece cu =aga.

Page 194: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

191

— Rela\ii, situa\ii —

A se juca (cu cineva) ca m`\acu =oarecele.A se juca (cu cineva) de-a ochiilega\i.A se l[sa mai moale.A se l[sa p[guba= de ceva.A se l[sa pe t`njal[.A se lega de cineva ca orbulde gard.A se lua de m`ini cu cineva.A se lua ]n col\i cu cineva.A se lua la har\[ cu cineva.A sem[na v`nt =i a culegefurtun[.A se pr[p[di cu tot cu piele.A se prinde ]n la\.A se prinde ]n undi\[.A se pune cruci= =i curmezi=.A se pune cu \ara.A se pune ]n buza tunului.A se pune ]n cap =i ]n pi-cioare.A se pune ]n gur[ cu cineva.A se pune ]n lungi= =i curme-zi=.A se pune pe capul cuiva.A se r[sufla cuiva.A se ridica pe um[rul cuiva.A se ridica (rena=te) dincenu=[.A se s[tura de cineva ca dehrean.A se sc[lda ]n dou[ ape.

A se sf[di furc[.A se sf[di pe pielea lupului dinp[dure.A se sim\i (cineva) cu muscape c[ciul[.A se sim\i ]n al =aptelea cer.A se sim\i ]n largul s[u.A se sparge oalele ]n capulcuiva.A se sp[la (cineva) pe bot (deceva).A se sp[la de cineva.A se str`nge funia la par.A se t[ia cuiva m`inile =ipicioarele.A se t[v[li de r`s.A se \ine b[\.A se \ine ca r`ia (de cineva).A se \ine ca scaiul (de cine-va).A se \ine de capul cuiva.A se \ine de poalele cuiva.A se \ine din urma (cuiva) cani=te c[\ei.A se \ine gaie (de cineva).A se \ine ]ntr-un fir (]ntr-oa\[).A se \ine la br`u cu cineva.A se \ine lan\.A se \ine lipc[ (de cineva).A se \ine mare.A se \ine plug de cineva.A se \ine scai de...

Page 195: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

192

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A se \ine =i cu din\ii de ceva.A se uita cu ochii pe dos.A se uita dup[ gura cuiva.A se uita ]n gura cuiva.A se uita (la cineva) ca lasoare.A se v`r] ]n sufletul omului.A sim\i ]ncotro bate v`ntul.A sorbi cu ochii pe cineva.A sorbi dintr-o lingur[ deap[.A sp[la funia.A sp`nzura cuiva lingurile labr`u.A spune (cuiva) verde ]nochi.A spune ]n t`rg =i la moar[.A spune lumii c[ mortul \i-edator, nu ai f[cut nici un spor.A sta ca pe ghimpi (cuie,ace).A sta ciocan pe capul (cui-va).A sta cu din\ii la stele.A sta cu m`inile subsuori.A sta cu toporul (barda) labr`u.A sta de parc[ ai fi un musa-fir.A sta ]n cump[n[.Asta nu e de nasul vostru(t[u).A sta pe capul cuiva.

A sta smirna.A sta sub c[ciul[.A str`nge b[erile pungii.A str`nge cureaua.A str`nge fr`ul (cuiva).A str`nge la perete (pe ci-neva).A str`nge pe cineva cu u=a.A str`nge pe cineva ]n ba-lamale.A str`nge pe cineva ]n cle=te.A str`nge =urubul.A strica bor=ul cu cineva.A strica br`nza (cu cineva).A strica cum[tria.A suci cuiva capul.A sufla (cuiva) ]n bor=.A =edea cu nasul umflat.A =edea ]n dou[ luntri.A =edea la berdeag.A-=i afla na=ul.A-=i afla omul.A-=i ar[ta arama pe fa\[.A-=i ar[ta c[lc`iele.A-=i ar[ta col\ii.A-=i ar[ta din\ii.A-=i ar[ta unghiile.A-=i astupa gura.A-=i bate capul cu ]mp[r[-\iile.A-=i b[ga capu-n la\.

Page 196: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

193

— Rela\ii, situa\ii —

A-=i c[lca cuv`ntul.A-=i c[lca pe inim[.A-=i c[uta cal de mire.A-=i c[uta de drum.A-=i c`nta singur c`ntecul.A-=i cunoa=te lungul nasului.A-=i da arama pe fa\[.A-=i da barba pe m`na cuiva.A-=i da ifose (aere).A-=i da peste om.A-=i da =i c[ma=a de pe sine.A-=i dezlega limba.A-=i face de cap.A-=i face de ur`t.A-=i face drum ]n via\[.A-=i face inim[.A-=i face mil[ =i poman[.A-=i face partea leului.A-=i face s`nge r[u.A-=i face ur[ capului.A-=i face voie bun[.A-=i fi singur sie =i opinc[ =ivl[dic[.A-=i fr`nge g`tul.A-=i g[si ar\agul (cu cineva).A-=i g[si beleaua cu cineva.A-=i g[si cu cineva p`r\agul.A-=i g[si n[na=ul.A-=i g[si st[p`nul.A-=i ie=i din piele.A-=i ie=i din r[bd[ri.

A-=i ]ntoarce cojocul (pe dos).A-=i linge buzele.A-=i lua ale trei fuioare =ilumea ]n cap.A-=i lua catrafu\ele.A-=i lua c[lc`iele de-a umere.A-=i lua inima ]n din\i.A-=i lua lumea ]n cap.A-=i lua lumea ]n traist[.A-=i lua nasul la purtare.A-=i lua papucii.A-=i lua p[catu-n cas[.A-=i lua plata.A-=i lua rindeaua.A-=i lua t[lp[=i\a.A-=i lua traista =i ciubucul.A-=i m`nca lefteria.A-=i m`nca unghiile.A-=i mu=ca m`inile.A-=i p[stra (g[si, deschide,l[sa) o porti\[ (de sc[pare).A-=i pierde cump[tul =i umble-tul.A-=i pl[ti datoria.A-=i pleca urechea.A-=i pune b[s[ul.A-=i pune boii ]n c`rd cucineva.A-=i pune boii ]n plug cucineva.A-=i pune c[ciula pe-o ureche.A-=i pune ceru’ n cap.

Page 197: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

194

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A-=i pune fr`u limbii.A-=i pune g`tul la mijloc.A-=i pune m`inile ]n cap.A-=i pune mintea cu...A-=i pune obrazul pentrucineva.A-=i pune pofta-n cui.A-=i pune singur cahla.A-=i sc[rpina limba.A-=i schimba c[ciula.A-=i schimba c[r[rile.A-=i scoate capu’ din m`nacuiva.A-=i scoate ochii pentru ci-neva.A-=i sp[la obrazul.A-=i t[ia creanga de subpicioare.A-=i teme cojocul.A-=i toarce pe limb[.A-=i v[rsa ciuda pe toat[lumea.A-=i v[rsa veninul asupra(cuiva).A =oldi ceva.A= pl`nge, dar nu pot de r`s.A= spune un vis, dar nu pot der`s.A =terge pasul (cuiva).A =terge putina.A =ti buba cuiva.A =ti c`t c`nt[re=te (cineva).

A =ti c`te parale face (cine-va).A =ti numai de b[\.A =ti (pe cineva) ce poam[este.A =ti unde se leag[ =i unde sedezleag[.A =ti (vedea) ]n ce ap[ sescald[.A= veni desear[ la voi, darmi-e ru=ine de c`ini.A t[cea chitic.A t[ia cu biciul ]n carne vie.A t[ia cu fer[str[ul.A t[ia frunz[ la c`ini.A t[ia ]n carne vie.A t[ia cuiva nasul.A t[m`ia pe cineva.A te l[sa mai mititel.A toca pe v[trai.A trage calupul cuiva.A trage clopotele.A trage cuiva butucul.A trage (cuiva) cu ibri=in pela nas.A trage (cuiva) de la obraz.A trage (cuiva) limba dingur[.A trage (cuiva) m`\a pe spi-nare.A trage (cuiva) o s[puneal[.A trage cu piciorul pe lacineva.

Page 198: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

195

— Rela\ii, situa\ii —

A trage cu urechea.A trage de m`nec[ pe ci-neva.A trage o refenea (cuiva).A trage p[catul cuiva.A trage pe cineva de limb[.A trage (pe cineva) pe sfoar[.A trage sforile.A tr[i ca m`\a cu =oarecele.A tr[i din seul s[u.A tr[i pe cuptor.A tr[i pe picior larg.A tr[i pe socoteala altuia.A tr`nti cuv`ntul.A tr`nti u=a de perete.A trece g`rla.A trece prin foc =i sabie.A trecut baba cu colacii.A tremura pentru un ban.A trimite pe cineva dup[ icreverzi.Atunci po\i zice c[ nici unvr[jma= nu mai ai, c`nd nimicnu mai ai.A turna ap[ la moara cuiva.A turna cu cofa.A \ine (bate) tot marginile.A \ine din scurt (pe cineva).A \ine hangul cuiva.A \ine isonul.A \ine ]n palme.

A \ine leul de urechi.A \ine lupul de urechi.A \ine (pe cineva) ]n h[\uri.A \ine pe cineva sub aripa sa.A \ine (pe cineva) sub papuc.A \ine piept cuiva.A \ine (purta) pe cineva ]n (pe)bra\e.A \ine una =i bun[.A uita de la m`n[ p`n‘ la gur[.A umbla cu fof`rlica.A umbla cu iscoade.A umbla cu momele.A umbla cu plosca.A umbla cu =oalda.A umbla din m`n[ ]n m`n[.A umbla f[r[ (nici un) c[-p[t`i.A umbla (merge) ]n dorullelii.A umbla pe =apte c[r[ri.A umblat dup[ r[gaz =i a datpeste necaz.A umblat =i ]n c[ru\[ =i ]ntelegu\[.A v[rat la Umbr[re=ti =i acumierneaz[ la Gole=ei.A v[rsa lacrimi de crocodil.A v[zut pe dracul.A v`r] (b[ga) ]n boal[ (boale,toate bolile) pe cineva.A vedea pe coada m[turii.

Page 199: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

196

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

A vedea stele verzi.A veni bob-sositor.A veni luna lui traist[-n b[\.Averea cr`=marului — ]nfundul paharului.A vinde ap[ la sacagiu.A vinde gogo=i cuiva.A vinde pielea ursului dinp[dure.A vorbi al[turea cu drumul.A vorbi cu gura altuia.A vorbi cu limba de scoar\[.A vorbi ca din carte.A vorbi pere\ilor (cu pere-\ii).A vorbi vrute =i nevrute.Azi mie, m`ine \ie.Baba a c[zut din pod =i tot s-ahodinit la jum[tate.Baba b[tr`n[ nu se teme devorba groas[.Baba c[l[toate n-are s[r-b[toare.Bac=i=ul s[ fie c`t de mic, c[-lvrea domn =i calic.Bag[-l ]n cas[, te fur[,D[-l afar[, te ]njur[.Banii str`ng[torului intr[ ]nm`na cheltuitorului.Bate fierul c`t e cald.Bate toba la urechea surdu-lui.Bate toba surdului, d[ oglindaorbului.

Bat-o vina de gur[ c[ n-o po\i]nconjura.B[rbatu’ zice-n fluier, muiereapl`nge de foame.B[t[u= nu-s, c[ to\i m[ bat.B[tr`ne\ile nu vin singure, cicu multe nevoi.B[tr`nu-=i aminte=te, t`n[rultr[ie=te.Beleaua lui Costache o trageIordache.Bine faci, bine g[se=ti; r[ufaci, r[u g[se=ti.Bog[\ia trece dealu(l), =i tu(da’ eu) r[m`i cu amaru(l).Bolnav de moarte =i m`nc[ detoate.Buc[\ica din m`na str[in[pare mai mare.Bucurie goal[, traist[ u=oa-r[.Bun[tatea stofei nu st[ ]n]nfloritur[, ci ]n \es[tur[.Care ascult[ la u=[, ]=i audedefaima.Care-i din vi\[ =i din s[-m`n\[, =tie ce-i c`inia =iomenia.Care ]ncepe bine, sf`r=e=tefrumos.Carele ]nsu=i face, face c`ttrei.Casa-i goal[, ca o oal[, den-are de ce se prinde m`\a.

Page 200: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

197

— Rela\ii, situa\ii —

Ca s[ scurteze din cale, de cusar[ a plecat =i ]n tind[ s-aculcat.Ca s[ te po\i sc[rpina bine,trebuie s[ ai de cine.Caut[ ce n-a pierdut =i g[se=tece n-a vrut.Caut[ luleaua, =i e cu ea ]ngur[.Caut[ nod ]n m[m[lig[.Caut[ unde n-a pierdut.Caut una =i dau peste alta.C[ doar nu piere lumea.C[-i laie, c[-i b[laie, ba una,ba alta.C[in\a din urm[ s[ nu fie maimare dec`t cea dint`i.C[in\[ t`rzie-i de prisos.C[l[torie spr`ncenat[!C[l[torului ]i =ade bine cudrumul, ca =i calului cu fr`ul.C[l[torului ]i =ade (st[) binecu drumul.C[lug[rul =i cer=etorul sunttotuna.C[ma=a-i mai aproape depiele.C[p[stru are, ]i mai trebuiecal.C[scatul dint`i cere c[p[t`i.C[t[tura dulce la dragosteaduce.C`nd ai bani, ai =i du=mani.

C`nd ai nevoie, ]ndr[zne=tif[r[ a mai a=tepta s[ fii poftit.C`nd ai zor,Nu pune m`na pe topor;Nici pe cu\it,C`nd e=ti am[r`t.C`nd ajunge prostul la m[-

rire,}n\eleptul — la pieire.C`nd are toate adunate, atuncila to\i este frate.C`nd ar fi numai un cer=etor,to\i cu zahar l-ar hr[ni.C`nd ba\i pe cocona=, oribate-l cum se cade, ori nu temai ]ncurca.C`nd casa ta are sete, nu v[rsaap[ pe drumuri.C`nd cei de jos gre=esc, esten[dejde de t[m[duire.C`nd dintr-un r[u vrei s[ treci]n alt r[u, r[m`i mai bine cucel dint`i, cu care te-ai de-prins.C`nd doi se bat (se ceart[), altreilea c`=tig[.C`nd e=ti cu el, ca =i cum ai fisingur.C`nd e=ti poftit la o mas[,pleac[ s[tul de acas[.C`nd eu cump[r, nimeni nuvinde, c`nd eu v`nd, nimeninu cump[r[.C`nd ]i b[t[lia mai mare, ]=iia picioarele-n spinare.

Page 201: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

198

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

C`nd ]i dai, ]i fat[ iapa, c`nd]i ceri, ]i moare m`nzul.C`nd ]i vorbi, pune-\i treil[c[\i: la inim[, la g`t =i lagur[.C`nd ]mi merge bine, to\i ]scu mine, c`nd ]mi merge r[u,r[m`n numai eu.C`nd ]nghea\[ balta, se duce=i el s[ prind[ pe=te.C`nd malai are, sare n-are,c`nd are sare =i malai, n-arelegum[.C`nd m-am s[turat de bor=cu sfecl[, ]mi aduce purcelfript.C`nd mi-i sete s[-mi dai ap[,iar nu fierea dup[ ce-micrap[.C`nd mi-oi (\i-i) vedea cea-fa.C`nd n-ai frumos, pupi =imucos.C`nd n-are plugarul, nicin[dr[garul.C`nd nenorocirea doarme,fere=te-te s-o de=tep\i.C`nd nimeni nu va vorbi detine, mai bine s[ te ]neci.C`nd norodul te ur[=te, cinstea=i puterea ta ]ndat[ se sf`r-=e=te.C`nd nu ajung multe la toate,cum o dai — tot rupt[-ncoate.

C`nd nu este socotin\[, soco-teala merge r[u.C`nd nu-i prietenie, spor ]nlucru n-o s[ fie.C`nd nu putem face ce voim,trebuie s[ voim ce putem.C`nd nu te g`nde=ti, atunci tetr`nte=ti.C`nd o fi la mijloc banii, nuse mai ]ntreab[ anii.C`nd pici ]n m`na calicului,te sp`nzur[.C`nd plou[, spal[ str[chinile,=i c`nd bate v`ntul, m[tur[casa.C`nd puterea se sf`r=e=te,inima la ce sluje=te?C`nd se ceart[ ]ntre ei ]m-p[ra\ii, mor solda\ii.C`nd =ezi ]ntre ]n\elep\i, s[ascul\i mai mult dec`t s[vorbe=ti.C`nd te-a ]n=elat cinevaodat[, e de vin[ el; c`nd te-a]n=elat a doua, e=ti de vin[singur.C`nd te arde c[rbunele, ]larunci =i ]n barba lui tat-t[u.C`nd treci \ara orbilor, ]nchide=i tu un ochi.C`nd \i-e br`nza mai proas-p[t[, n-ai sm`nt`n[.C`nd vede omul nevoia, vor-be=te ce nu-i e voia.

Page 202: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

199

— Rela\ii, situa\ii —

C`t de str`mb vrei s[ =ezi, darvorba dreapt[ s-o a=ezi.C`te belele,C`te bube rele,Toate-n capul babei mele.C`te capete, at`tea p[reri.C`t e mo=ul de b[tr`n, totdore=te m[r din s`n.C`t tai r[zorul altuia, at`tataie altul pe al t[u.C`t \ine nunta, slugile suntscutite de b[taie.C`\i cu n[dr[gi, to\i ]i suntdragi.Ce-a fost verde s-a uscat, ce-afost dulce s-a m`ncat.Ce-ai m`ncat?De ne-ai uitat?Ce-ai b[utDe ne-ai ur`t?

Ce-am avut =i ce-am pierdut?!Ce dai s[racilor, \ie-\i dai.Ceea ce nu voie=ti ca s[ afledu=manul, s[ nu spui prie-tenului.Cei buni nu sunt buni, dac[las[ pe cei r[i s[ fac[ r[u.Cei ce se potrivesc, lesnese-mprietenesc.Ce-i frumos la to\i le place, darnu =tii ]n el ce zace.Cei mari de cei mici picioa-rele =i le =terg.

Ce-i pas[ surdului de cevorbe=te altul.Cei tineri gr[iesc ceea ce fac,cei b[tr`ni ceea ce au f[cut,iar cei nebuni ceea ce vor s[fac[.Cel ce are r`nduial[, cru\[mult[ osteneal[.Cel ce d[ mil[, nu s[r[ce=te.Cel ce doarme, r[m`ne cudin\ii la stele.Cel ce ]ncepe multe, nu ispr[-ve=te nimic.Cel ce pr[p[de=te drumul, ]ibucuros =i de c[rare.Cel ce r`vne=te la mil[, moarefl[m`nd.Cel ce se g`nde=te numai lasine, r[m`ne singur.Cel ce se uit[ la v`nt, nu vasem[na, cel ce caut[ la nori,nu va secera.Cel ce umbl[ pe drum cug`ndul acas[, ]=i pierde c[-ciula ]n t`rg.Cele mai tari ]nnod[tori mailesne se rup.Cele mici le-ai lep[dat,Cele mari ai c[utat,Acum ]noat[ ca un c`ine,Ca s[ po\i sc[pa mai bine.Cele rele s[ le scrii pe apa cecurge, iar facerea de bine ]npiatr[ s[ o sapi.

Page 203: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

200

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cel mai greu lucru din lume es[ dai socoteal[ unui omprost.Cel mai mare minte n-are, celmai mic e mai voinic.Cel mai u=or lucru e s[ daisfaturi.Cel ne]ndr[zne\ pierde multebunuri.Celor ce duc mai mult dorul,le pare mai dulce odorul.Cel pe jos cu cel c[lare,anevoie se ]nvoiesc.Cel voinic =i pe sub p[m`ntr[zbate.Ce mi-e drag fuge de mine =iur`tul calea-mi \ine.Ce-oi p[\i, cu nimeni n-oi]mp[r\i.Ce strici orzul pe g`=te, c`nde iarba la genunchi?Cine a aflat un prieten ade-v[rat, acela comoar[-n via\[a c`=tigat.Cine-ajunge mare, nu te-ntrea-b[ ce te doare.Cine alearg[ dup[ pomeni, nuse vede s[tul niciodat[.Cine alege prea mult, ia ce emai r[u.Cine alege, r[u culege.Cine a m`ncat papara, =tie:dulce-i ori amar[.Cine a pierdut ru=inea, s-og[seasc[ el?

Cine are cozi multe, anevoiese t`r[=te.Cine are minte mult[, tace=i-ascult[.Cine are str[in, are ]n cas[spin.Cine are tovar[= nerod, ajun-ge ]n pod.Cine arvone=te, acela pl[-te=te.Cine a =tiut s[ tr[iasc[ cu r[u,tr[ie=te =i cu bine.Cine bate la poarta altuia,o s[ bat[ =i altul la poartalui.Cine bea ap[ din pumnistr[ini, nu se satur[ nicio-dat[.Cine bea pe datorie, se ]mbat[]ndoit.Cine blast[m[ pe al\ii, urgiiasupra lui cheam[.Cine caut[ ceart[, g[se=teb[taie.

Cine caut[, o g[se=te.

Cine caut[ prieteni f[r[ cusur,f[r[ prieteni r[m`ne.

Cine cere, nu moare, dar nicicinstire nu are.

Cine cere, nu piere, dar nicinume bun n-are.

Cine cerne toat[ ziua, num[n`nc[ m[m[lig[.

Page 204: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

201

— Rela\ii, situa\ii —

Cine cuteaz[ s[ spun[ ade-v[rul, poate lesne umbla b[tutca m[rul.Cine d[ cu o m`n[, ia cuam`ndou[.Cine d[ din m`ini, nu se]neac[.Cine defaim[ pe altul ]n fa\ata, are s[ te defaime =i pe tine]n fa\a altuia.Cine de glum[ nu =tie, acelanu-i om de omenie.Cine de oameni nu se ru-=ineaz[, nici de Dumnezeu nuse ]nfrico=az[.Cine deschide ochii dup[ cecump[r[, cump[r[ totdeaunamarf[ proast[.Cine doarme pe p[m`nt,n-are fric[ s[ caz[ c`nd se]ntoarce.Cine dore=te mult, pierde =i pecel pu\in.Cine face,Lui ]=i face,Cine d[,Lui ]=i d[.Cine face tot la rele, el nuscap[ de belele.Cine fuge de la moar[, se]ntoarce f[r[ m[lai.Cine gre=e=te, p[time=te.Cine ia ]n r`s pe altul, singurse face de r`s.

Cine ia pe datorie, pl[te=te dedou[ ori.Cine ]mparte, parte-=i face.Cine ]ntreab[, nu gre=e=te.Cine ]=i pierde vremea numai]n jocuri =i petreceri, nu arecu ce s[ se ]mbrace.Cine merge pe al[turea cudrumul, cade jos.Cine minte, =i fur[.Cine mo=tene=te, pl[te=te.Cine mult te-mbr[\i=az[, nu=tie s[ te str`ng[.Cine n-a gustat amarul, nu =tiece e zaharul.Cine n-o ]ndurat suferin\e, nuse ]ndur[ de al\ii.Cine nu adun[ pentru sine,adun[ pentru al\ii.Cine nu deschide ochii, des-chide punga.Cine nu poate r[bda, num[n`nc[ poam[ coapt[.Cine nu se mul\ume=te depu\in, de mult niciodat[.Cine nu se satur[ m`nc`nd, nuse satur[ ling`nd.Cine nu =tie de vorb[, nu]n\elege nici de ciomag.Cine nu te =tie, te vinde, iarcine te =tie, te cump[r[.Cine piatr[ rostogole=te, pe else love=te.

Page 205: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

202

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cine pl`nge pentru toat[lumea, orbe=te.Cine poate — oase roade, cinenu — nici carne moale.Cine r`de la urm[, r`de maibine.Cine sap[ groap[ altuia, cadesingur ]ntr-]nsa.Cine sare peste garduri, cadeadesea ]n pari.Cine scarpin[ r`ia altuia,r[scole=te pe a lui.Cine seam[n[ cu lacrimi,culege cu bucurie.Cine seam[n[ v`nt, culegefurtun[.Cine se aseam[n[, se adun[.Cine se ]ndestuleaz[ cu pu\i-nul, se face vrednic de mult.Cine se porne=te cu graba,se-nt`lne=te cu z[bava.Cine se =tie cu musca pec[ciul[, se ap[r[.Cine singur ]=i g[te=te, cu marepoft[ pr`nze=te.Cine spal[ capul m[garului,]n zadar pierde osteneala =is[punul.Cine =ade pe dou[ scaune, cader[u, c`nd cade.Cine-=i calc[ jur[m`ntul, nu-lprime=te nici p[m`ntul.Cine-=i p[ze=te limba, ]=i cru\[capul.

Cine tr[ie=te n[d[jduind,moare jinduind.Cine \ine doi pepeni ]ntr-om`n[, r[m`ne f[r[ nici unul.Cine \ine p`inea ]n traistaaltuia, nu m[n`nc[ c`nd i-ifoame.Cine umbl[ dup[ doi iepuri,nu prinde nici unul.Cine umbl[ dup[ pl[cere, s[s-a=tepte =i la durere.Cine umbl[ pe toate dru-murile, nu ajunge nic[ieri.Cine vine prea t`rziu la mas[,acela roade oasele.Cine vorbe=te, seam[n[, cineascult[, culege.Copiii cresc u=or ]n ogradavecinului.Copilul de cu vreme mustrat,ajunge b[rbat =i d[ =i altorasfat.Copilul p`n[ nu pl`nge, \`\[nu suge.Cre=te de parc[ ar avea ap[la r[d[cin[.Cu adev[rul ]n gur[, nimeni]\i d[ ]n gur[, d-aceea trebuie=i c`te-o minciun[.Cu c`inii c`nd stai de vorb[,trebuie ca ei s[ latri.Cu c`t mai multe auzi, cu at`tmai multe ]nve\i.Cu ce m[sur[ dai, cu aceeaiei.

Page 206: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

203

— Rela\ii, situa\ii —

Cu ce-mi ]nchin[, cu aceea-i]nchin.Cu chiorii, chior[=ti, cu g`n-gavii, g`ng[ve=ti.Cui ]i dai pe datorie, nu-l maivezi ca s[ vie.Cui nu ai s[-i dai ajutor, nu-ida nici sfat.Cui =i-a pr[p[dit cinstea, d[-icolac =i lum`nare.Cui voi pl[cea, s[ m[ ia, cuinu, s[ m[ lase.Cu lingura ]\i d[ miere =i cucoada ]\i scoate ochii.Cu m[nu=i pe m`n[ nu torcim[tase.— Cum[tre, f[-mi bine cutoporul.— |i-a= face da’ nu-i acas[.— Iat[-l dup[ u=[.Cu m`na str[in[ numai foc s[iei.Cum e bun[ ziua, a=a e =imul\[mita.Cum ]i c`nt[, a=a joac[.Cum ]l dai, tot ]n picioarepic[.Cum ]l ]ntorci, a=a st[.Cum ]l mai rabd[ p[m`ntul.Cum ]nnozi, a=a deznozi.Cum ]\i vei a=terne, a=a veidormi.Cum ]\i vei g[ti, a=a veipr`nzi.

Cum s-a c`=tigat, a=a s-am`ncat.Cum \i-i spusul, a=a-i =i r[s-punsul.Cu n[dejdea din sat, tot cucapul spart.Cu o m`n[ te m`ng`ie, da’ cualta te zg`riie.Cu t[cerea ]i rupi pielea.Cu un ochi la sl[nin[=i cu altul la f[in[.Cu un ochi r`de =i cu altulpl`nge.Cu vasul gol nu pofti oas-pe\i.Cuv`ntul bun unge, =i cel r[u]mpunge.Cuv`ntul ]nt`i s[-l ciople=ti,apoi s[-l ar[\i.Cuv`ntul dulce la-ntristareleac aduce.Dac[ a luat dracu’ vaca, poatelua =i vi\elul.Dac[ este, este,Nu mai da la to\i de veste.Dac[ faci azi un bine, m`inede la altu-\i vine.

Dac[ fata nu =tie a juca, zicec[ l[utarii nu =tiu a c`nta.

Dac[ ]i dai mult nas, \i se urc[]n cap.Dac[ lumea nu-l laud[, selaud[ singur.

Page 207: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

204

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Dac[ n-ai putere, nu ]nt[r`tag`lceava.Dac[ nu ai du=mani, ]m-prumut[ bani.Dac[ nu dai omului ap[, nu-ida nici m`ncare.Dac[ =ade el degeaba, g`n-de=te c[ to\i n-au treab[.Dac[ te ]n\elegi dint`i, nu tecer\i pe urm[.Dac[ te la=i moale, te bag[ ]nfoale.Dac[ to\i ar fi c[rturari, cines[ mai fie v[cari?Dac[ vrei bine, nu face altuiar[u.Dac[ vrei s[ nu te cread[,spune adev[rul.Dac[ vrei s[ p[strezi taina,strig-o surdului.Dai cu m`na =i alergi cupicioarele.Dai un deget =i-\i ia m`natoat[.Darul dat la vreme, e dar]ndoit.Datoria e plin[ de griji.Datoria m[n`nc[ cu omul dinblid.Datoria veche, comoar[ ne-sf`r=it[.Datoria veche nu putreze=te.Dator nu-s, c[ nu-mi d[ ni-meni pe datorie.

D[ celui ce-\i cere, dar nuf[g[dui.D[ cu o m`n[, ca s[ ieie cudou[.D[, Doamne, tot s[rb[tori =inumai o zi de lucru =i atuncis[ fie nunt[.D[-i s[ bea, c[ n-o m`ncat.D[-i =i c[ma=a =i fugi.D[ ]n mine =i-l doare pe el.D[-mi o lulea de tutun =i-\ilaud calul de bun.D[-mi o pace, s[-\i daudou[.D[-te, Zgribulea, ]n dosulmeu, c[ eu cr[p de frig mair[u.De-ai =ti unde ai s[ pici, \i-aia=terne paie.De ai turme mari de oi, ai =iturme de nevoi.Deal cu deal se ]nt`lne=te,dar[mite om cu om.De-ar =ti omul ce-ar p[\i,dinainte s-ar p[zi.De-at`ta fal[, st[ pe cuptorgoal[.De b[tr`n nu r`de, pentru c[b[tr`n ai s[ fii.De cap =i-a f[cut, de cap i-afost.De c[ldur[ ]i trec genunchii lagur[.Dec`t ai fi vorbit, mai binete-ai fi g`ndit.

Page 208: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

205

— Rela\ii, situa\ii —

Dec`t doi “\i-oi da”, mai bineun “na”.Dec`t ]ncercelat[, m[rgelat[=i fl[m`nd[, mai bine ciul[ =is[tul[.Dec`t ]n \ar[ str[in[, cu pit[=i cu sl[nin[, mai bine ]n satult[u, cu m[laiu’ c`t de r[u.Dec`t orb =i c[lare, mai bine=chiop =i pe jos.Dec`t s[ ]ntingi cu ur`tu-n unt=i s[ te ui\i la p[m`nt, mai bines[-ntingi ]n sare =i s[ te ui\i lasoare.Dec`t s[ munce=ti degeaba,mai bine s[ =ezi degeaba.Dec`t s[ pl[te=ti pagube, maibine s[ nu le faci.Dec`t s[ pl`ng eu, mai bines[ pl`ng[ ei.Dec`t s[-\i dau, s[ ne sf[-dim, mai bine prieteni s[fim.De ce ai, de ce ai mai avea.De cine nu ]nva\[, releles-aga\[.De cu var[, pentru iarn[, decojoc s[ te-ngrije=ti.De deasupra te ninge =i dedesupt te frige.De departe calul ]\i bate, da’de-aproape ochii ]\i scoate.De dorul bogatului, luai fatadracului.De drag ce-mi e, l-a= b[ga dep[r ]n s`n.

De drag ce-mi e=ti, te-a= v`r]]n s`n, dar nu ]ncapi deurechi.De fa\[ te linge, de dos tefrige.De ho\ii din cas[ nu te po\iferi.De la cine nu te a=tep\i, acelate vinde.De la ho\ niciodat[ s[ nufuri.De la m`n[ p`n’ la gur[,pierde-mbuc[tura.De la mine pu\in, de la Dum-nezeu mai mult.De la o vreme numai miezulde p`ine-i place.De la un datornic r[u nu veilua nimic dec`t la poartaraiului.De la un datornic r`u =-un sacde paie este bun.De la zis[ p`n’ la fapt[, totmai este o bucat[.De multe ]n lume am dat =itot nu m-am ]nv[\at.De n-ar fi ho\ii, n-ar fi nicipu=c[rii.De nebun =i de muierea reafiecare ]n\elept fuge.De necaz m[n`nci =i pl[-cinte.De oaspe\i se bucur[ de dou[ori: c`nd vin =i c`nd se duc.

Page 209: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

206

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

De om bun =i de vreme bun[nu te mai saturi.De om ro= =i de cal b[lan s[te fere=ti ca de satan.Deprinderea din tinere\e r[-m`ne =i la b[tr`ne\e.Deprinderea se face fire.De ru=ine a= m`nca o p`ine.De s[r[cie nu scap[, n-aredup[ ce bea ap[.De unu’ mi-i mil[, de altu’ mi-isil[.Din coarnele \apuluiPun poman[ b[rbatului;Iar din carnea cea mai

mult[O s[-mi trag mie o nunt[.Din gura omului bun vorba der[u nu iese niciodat[.Din ]ncurc[tur[, ]n ]mpleti-cire.Din omul bun, bun lucru iese.Din petic c[ptu=al[, maregre=al[.Dintr-o vorb[ ]\i aprinzi paie]n cap.Doar[ nu-i \ara ]n sabie.Doar n-am m`ncat ciuperci.Doar n-am omor`t oameni ladrum.Dor mi-e de tine, dar de minemi se rupe inima.Dorul de cine se leag[, nu-llas[ cu mintea-ntreag[.

Dou[ cu\ite t[ioase nu pot sta]ntr-o teac[.Dup[ adev[r a umblat =i deminciun[ a dat.Dup[ care a= merge nu m[cere, care vine nu-i de mine.Dup[ ce e carnea gras[, maipune =i seu.Dup[ ce fr`ngi carul, mul\i seg[sesc s[-\i arate drumul.Dup[ ce-l bate grindina, ]l maibate =i pr[jina.Dup[ ce nici n-are de cerceiurechi, umbl[ s[-=i cumperedou[ perechi.Dup[ ce r[stoarn[ carul, vedecalea cea bun[.Dup[ ce-\i deger[ urechea,degeaba mai pui c[ciula.Dup[ r[zboi se vede capulviteazului =i urma fricosului.Du=manului care se duce,f[-i pod.Du=manul cel mai r[u cup`ine \i-l c`=tigiDu-te cu sacul, c`nd ]\i f[-g[duie purcelul.Du-te unde a dus surdul roata=i mutul iapa.Ea ]=i c`nt[, ea ]=i desc`n-t[.E bun de sp`nzurat de o crac[uscat[, c[-i p[cat s[ strici unaverde pentru el.

Page 210: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

207

— Rela\ii, situa\ii —

El de boal[ p[time=te =i p-al\iide leac sf[tuie=teEl m[n`nc[ un purcel =-altuiad[ un puricel.E mai bine s[ te culci ne-m`ncat, dec`t s[ te scoli]ndatorat.E mai u=or a zice “ba”, dec`ttoat[ ziua “na”.E nevoieLa coada oii;Dar la a \apului+i mai a dracului.Era vai de mine, acum e vaide noi.Este la largul lui =i la str`m-tul altuia.Eu nu-s coada lemnelor, c[-sfruntea surcelelor.Eu str[lucesc ]n cas[ =i alemele h`rburi pe mas[.E u=or a r`de de pe uscat decel ce e ]n v`rtej.Face hat`rul bogatului =im[n`nc[ pomana s[racului.Face poman[ f[r[ voia lui.Face =i el umbr[ p[m`ntu-lui.Face voie de nevoie =i haz denecaz.Faci omului bine =i el se ia cum[ciuca dup[ tine.F[ bine =i-l arunc[-n balt[, c[nici nu =tii cum iese la iveal[.

F[ cum faci, c[ bine faci.F[g[duiala dat[ e datoriecurat[.F[ =ag[ cu cel nebun, c[ el sarecu toporul la b[taie.F[-te frate cu dracu’ p`n[ trecipuntea.F[-te tu a m[ trage =i eu oimerge pl`ng`nd.Fecior la topor, feti\[ lafurculi\[.Femeia vede chiar unde b[r-batul abia z[re=te.Fereasc[ Dumnezeu de fuga=chiopului =i de b[taia orbului.Fere=te-m[, Doamne, de ho\iidin cas[, c[ de cei de-afar[ m[feresc singur.Fere=te-m[, Doamne, de prie-teni, c[ de du=mani m[ feresceu.Fiecare m[tur[ ]nt`i ]nainteapor\ii lui.Fiecare pentru sine croitor dep`ine.Fiecare pune bucuros =aua peiapa vecinului.Fiecare se \ine mai cumintedec`t altul.Fiecare trage foc la oala lui.Fie cum zici, s[ nu fie cum =tiueu.Fl[m`nzilor nu le trebuiepoftire mult[.

Page 211: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

208

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Foamea =i s[r[cia stric[omenia.Focul cu apa nu se ]mpri-etenesc.Frate, frate, dar br`nza-i(pita-i) cu bani.Frica p[ze=te bost[n[ria (p[-durea, via).Frunz[ verde lobod[, guralumii-e slobod[.Fuga-i (e) ru=inoas[, dar ]i (e)s[n[toas[.Fuge de-i scap[r[ c[lc`iele.Fuge de-i sf`r`ie c[lc`iele.Fuge de scap[r[ pietrele.Fuge de-=i scoate ochii.Fuge de un r[u =i d[ pestealtul.Fugi de cei r[i, ca s[ nu te facica ei.Fur[ bine, ascunde r[u — pic[vina-n capu’ meu; fur[ r[u,ascunde bine — pic[ vina-ncap la mine.Fur[ ou[le de sub clo=c[.G`nd ]n g`nd cu cel fl[-m`nd.Geaba faci vecinului bine cuce ai furat de la al\ii.Geaba vii, geaba te duci,geaba m[m[liga strici =i mairupi ni=te papuci.Geme nebolind =i caut[ ne-pierz`nd.

Giuvaierul bun ]=i cunoa=tediamantul.Glumele nevinovatesunt ca sarea ]n bucate.Gr[itorul de r[u =i pe mor\i ]ijudec[.Gura p[c[tosului adev[r gr[-ie=te.Gura satului e ca poartav`ntului.Hai la deal ca la vale, c[-\iajut eu pe spinare.Hai, Lic[, =-om gr[i nimic[!Hai, minte, =i te-om vinde, =-oilua parale multe.Haina str[inului nu ]nc[l-ze=te.Hainele nu-l fac pe om mai detreab[.Ho\ de ho\ se teme.Ho\ia merge m`n[-n m`n[ cudomnia.Ho\ pe ho\ anevoie ]n=al[.Ho\ pe ho\ cunoa=te.Ho\ul de la ho\ ]nva\[.Ho\ul de la ho\ nu fur[.Ho\ul e cu un p[cat =i p[-guba=ul cu zece.Ho\ul nedovedit e negustorcinstit.Ho\ul numai cu un p[cat, iarp[guba=ul cu dou[.I-a c[zut la inim[ tronc, caclo=ca pe ou[ clonc.

Page 212: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

209

— Rela\ii, situa\ii —

I-a dat bor=ul ]n foc.I-a dat p[durea toporuluicoad[.Ia dintr-un buzunar =i bag[ ]naltul.Ia dintr-un s`n =i bag[ ]naltul.I-a ie=it bun[tatea pe fa\[.I-a intrat barba ]n gur[.Ia-l de pe mine c[-l omor.Ia (le) de unde nu-i(s).I-a (mi-a) trecut f[ina printraist[.Ia pe unul de picioare =ilove=te pe cel[lalt ]n cap.I-a picat r`sul ]n picioare.I-a pus botni\a ]n nas.I-a pus ghimpe la stomac.I-a pus sare ]n sc[ld[toare.Iarna-i grea, om[tul mare, vaide omul care n-are.Iart[-i pe to\i, numai pe tinenu.Ia seama sub nas, nu te uitasub picioare.Ia-te bine cu nerodul p`n[treci podul.I-a venit apa la moar[.Iei c`te unul =i dai cu pum-nul.Inima-mi crap[ de foc =i lui ]iarde de joc.

Intr[ ]n doi ca ]n doisprezece=i nu-l poate scoate nicidou[zeci =i patru.I s-a umplut paharul.I s-a ur`t cu binele.I se prinde vorba ca nuca deperete.I se vede p[rul prin c[ciul[.Iube=te pe aproapele t[u ca petine ]nsu\i.Iubirea peste m[sur[ aduce ]nurm[ ur[.}i bun de presurat cu sare =ide pus la p[strare.}i dai cu bani\a =i-\i d[ cuciurul.}i dai un ort =i-\i ia un cot.}i dai voie ]n cas[ =i el se suiepe mas[.}i dedei bun[ diminea\a =i-mig[sii beleaua.} i f[g[duie=te marea cusarea =i-i d[ ce nu curge peap[.}i greu p`n[ se porne=te, c[pe urm[ =i mai greu seopre=te.}i m[n`nc[ c`inii din traist[.}i merge vestea =i povestea.}i place vorba dulce mai multdec`t adev[rul amar.}i prieten cu tine =i cu du=-manul de m`n[ vine.

Page 213: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

210

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

}i st[-n ochi ca spinul+i-i iese-nainte cu plinul.

}i trage cu oala, ca s[-i treac[boala.

}i url[ c`inii ]n cas[.

}i vedea datoria, c`nd \i-acre=te p[r ]n palm[.

}l bag[ sub pat =i-l pune s[c`nte coco=e=te.

}l trimi\i dup[ surcele — eladuce floricele.

}mbl[ ca vulpea cu coada ]ntoate p[r\ile.

}mbr[\i=area f[r[ s[rutare niciun dar nu are.

}mpr[=tie bra=oave =i-adun[potcoave.

}mprumutul se d[ cu v`rf =i]ndesat.

}nainte de a porunci, ]nva\[ ate supune.

}n[l\area f[r[ sc[dere, ca sui=f[r[ scobor`=, nicicum nu seg`se=te.

}n casa l[utarului fiecarejoac[.

}n cel mai bun gr`u g[se=ti =ic`te un fir de neghin[.

}ncepi c-o minciun[ =i trebuies[ spui o mie pe lun[.

}nchide ochii, ca s[ nu-l vad[nimeni.

}n hat`rul dumneavoastr[,iaca, m-arunc pe fereastr[.}n loc de dob`nd[ se pome-ne=te cu os`nd[.}n loc de plat[ spatele-\iarat[.}nnegrind pe altu(l), nu tealbe=ti pe tine.}n nevoie e scump sfatul bun.}n ochi cu gura te unge, =i-ndos cu ac te ]mpunge.}n sacul legat, nu =tii ce-ib[gat.}n tacu’ zace dracu’.}nt`i ascult[ =i pe urm[vorbe=te.}ntinde-te c`t \i-e pielea.}ntinde-te c`t \i-i plapuma.}ntrebarea vin[ n-are.}ntre dou[Nu te plou[;L`ng[ unaTotdeauna.}ntr-o teac[ nu ]ncap dou[s[bii.}ntr-un sat de oameni nu te po\iascunde.}ntru zadar s[rut[rile, c`ndnu-i dai de m`ncare.}n unire st[ t[ria.}n urma focului mul\i dasc[lise arat[.}n vremea r[zboiului e maiscump fierul dec`t aurul.

Page 214: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

211

— Rela\ii, situa\ii —

}nzadar faci co=arul dup[ cea m`ncat lupul oile.}n ziua de azi c`t ]i apuca cum`na, at`ta e al t[u.}=i aminte=te de tine c`nd nui-i bine.}\i d[ cu lingura, =i-\i scoatecu furculi\a.}\i d[ o m[slin[ =i-\i cere unbutoi de untdelemn.}\i slujesc ca un c`ine, dar vois[ m[n`nc ca tine.Joac[ ursu’ la cum[tru’, vezis[ nu vie =i la noi.Joci cu tichia chelului, ajungi=i tu ]n felul lui.L-a apucat hachi\ele.La casa aprins[ =i vecinulvr[jma= alearg[ s[ o sting[.La chip frumos, la inim[g[unos.La cuptorul cald pu\ine lemnetrebuiesc.L-a f[cut de n-avea ce lua dejos.L-a f[cut de nu nimerea u=a.La intrat lesne p[=i, dar nu =tiucum va ie=i.L-a ]nc`ntat cu migdale amare.La ]nceputul st`nii se m[n`nc[c`inii, la spartul st`nii se batst[p`nii.L-a l[udat, de i-a pus coarne.L-a luat gura pe dinainte.

La masa nebunilor s-adun[ ceicu minte.La m[tura din u=[ nu se bag[nimeni.La moar[ cine se duce, seumple de f[in[.La nevoie se cunoa=te prietenul=i la boal[ nevasta.La noi am m`ncat =i la voim-am s[turat.La o fapt[ bun[ mul\i voinicis-adun[.La o m`n[ de ]nv[\[tur[ secere un car de purtare bun[.La omul harnic s[r[cia se uit[pe fereastr[, dar nu ]ndr[z-ne=te s[ intre.La ora= =ed c`inii cu colaci(covrigi) ]n coad[.La pl[cinte ]nainte, la r[zboi]napoi.La r[zboi ]napoi =i la poam[d[ n[val[.La r[zboi se vede fa\a voi-nicului =i spatele fricosului.L-ar vinde, dac[ l-ar cump[racineva.Las[ a=a c[-i bine a=a; c-amai fost a=a =i tot a fost adracului.Las[-l s[-=i joace calul.Las[ lumea s[ vorbeasc[,numai puica s[-mi tr[iasc[.Las[-m[, l[sa-te-oi; stai, pit[,m`nca-te-oi.

Page 215: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

212

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Las[-m[ s[ te las.L-a sp[lat cu zah[r la gur[.Las’ s[ zic[ cum[tra, bine c[nu-i adev[rat.La st[p`nul scump, sluga-ihoa\[.La stup de miere, roi demu=te.L-a= l[sa, dar nu m[ las[.La to\i nu le po\i intra ]nvoie.L-a tr[snit ca din senin.La unii nevoie, iar la al\iibun[voie.L`ng[ femeia ]n cojoc, te-nc[l-ze=ti ca l`ng[ foc.Le-a dat toate pe una =i nici(m[car) aceea nu e bun[.Leag[ paraua cu zece no-duri.Leag[ sacul p`n[ e plin.Leg`nd r[nile altora, ]\i veialina =i ale tale dureri.Lelea cu =or\ de m[tas[ ]ibun[ de preoteas[, p[cat c[nu =tie a coas[.Lucr[torul m[n`nc[ de undelucreaz[.Lucrul =i cump[tul ]nchidmedicului u=a.Lumea crap[, da’ m`ndra sepiapt[n[.Lumea piere de belea, leleapune s[ se la.

Lumea piere, du=m[nia nu.

Lumea s[ te laude, c`inii las[s[ te latre.Lunge=te, Doamne, boala, p`n’s-a coace poama.

Lupta o\ele=te pe cel slab.Mai bine ast[zi un ou, dec`tla anul un bou.

Mai bine b[tut de un mintios,dec`t l[udat de un prost.Mai bine cu ]n\eleptul a purtapovara, dec`t cu nebunul abea vin la mas[.Mai bine cu muta dec`t culimbuta.

Mai bine cu un ]n\elept s[ caripietre la cas[, dec`t cu unprost s[ =ezi la mas[.

Mai bine cu un ]n\elept s[duci o piatr[ de moar[ la g`t,dec`t cu un nebun s[ pleci ladrum.Mai bine cu un om zdrav[n lapagub[, dec`t cu un nebun lac`=tig.Mai bine cu vorba dec`t curesteul.

Mai bine fata cinstit[ dec`tzestre gr[madit[.Mai bine ]n bordeiul meu,dec`t ]n palatul t[u.

Mai bine ]n\elept ]ntre ceimor\i, dec`t prost ]ntre cei vii.

Page 216: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

213

— Rela\ii, situa\ii —

Mai bine la ]nceput s[ netocmim, dec`t ]n urm[ s[ neg`lcevim.Mai bine o dat[: ba! dec`t ]ntoat[ ziua: na!Mai bine o dat[: na! dec`t tot:stai c[ \i-oi da!Mai bine pizma=, dec`t p[-tima=.Mai bine prigonire la hold[,dec`t g`lceav[ la arie.Mai bine s[ fii du=man des-chis, dec`t prieten f[\arnic.Mai bine s[-i sco\i omului unochi, dec`t s[-i strici cheful.Mai bine s[ ]ntingi ]n sare =is[ te ui\i ]n soare, dec`t s[]ntingi ]n unt, =i s[ cau\i ]np[m`nt.Mai bine s[ mergi pe jos dec`ts[ r[m`i pe jos.Mai bine s[-mi fie r[u, dec`ts[ r[m`ie ]n h`rg[u.Mai bine s[ mori de foamedec`t s[ iei p`inea s[racului.Mai bine s[rac =i curat, dec`tnegustor ]ncurcat.Mai bine s[ te pizmuiasc[cineva, dec`t s[ te pl`ng[.Mai bine un vr[jma= ]n\elept,dec`t un prieten nerod.Mai bine: vai de noi! dec`t:vai de mine!Mai bine varz[ acr[ cu ]n-voial[, dec`t zah[r dulce cuc`rteal[.

Mai lesne s[ ciople=ti pomuldec`t omul.Mai mare peste mai mici=i staroste=te pe calici.Mai r[ru\, mai dr[gu\.Mai stai, plecare-ai, c-acumveni=i, duce-te-ai.Mai u=or a gre=i, mai greu aierta.Mai u=or e s[ opre=ti v`ntuldec`t gura satului.M-am ]nv[\at cu traiul r[u =itr[iesc bine.Manta de vreme rea.Mare-i puterea boului, dar =iun copil ]i pune funia-n coar-ne.Mare s[ fii, dar de fric[ tot s[=tii.M-ar r`de =i ciorile (=i c`inii,=i curcile) de pe gard.M[ bucurai de marele t[u =ifu vai de capul meu.M[ duc pe lume s[-mi cautnume.M[ duc s[ m[ ]nec unde-i laculmai sec.— M[i chiorule, vezi tu acul

]n v`rful =urii?— Acu-l v[d, dar[ =ura ba.M[n`nc[ de la tine =i sluje=tela mine.M[n`nc[ dintr-un blid cu to\ii=i se p`ndesc ca ho\ii.

Page 217: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

214

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

M[tura cea nou[ ]n cui seat`rn[.M[tura nou[ m[tur[ bine.M[ture fiecare la u=a lui.M`na altuia nu te scarpin[cum ]\i place.M`na risipitorului ca un ciurplin de g[uri.M`ndria vine ]naintea c[de-rii.Merge contra apei.Mi-am b[tut capul cum s[cap[t, bat[-=i =i el capul cuma scoate de la mine.Mi-a veni =i mie apa lamoar[.Mic, dar voinic, nu mare =i denimic.Mic de trup, dar tare de v`n[.Mic =i mare ]ntr-un cazanfierbem.Mie-mi arde casa =i el ]=ip`rle=te b`ta.Mi-i drag omul cel frumos =ic[lare =i pe jos.Mi-i drag omul voinic, dar s[aib[ =i minte.Mii =i sute de voinici nu potdezbr[ca pe cel gol =i despuiat.Mil[ de sil[ =i dor de zor nuse poate.Mil[ mi-e de tine, dar de minemi se rupe inima.Minciuna ca nourul ]ntunec[

adev[rul, iar buna ]n\elegereca soarele ]l descop[r[.Minciuna m[gulitioare pla-ce.Minciunile ]mp[ratuluisunt adev[rurile s[racului.Minte de b[tr`n, putere det`n[r =i ]ndr[zneal[ de nebunla r[zboi se cere.Moar[ stricat[.Mo=iile m[rit[ urgiile =i oile]nsoar[ nevoile.Muierea c`nd lipe=te, casa serisipe=te.Muierea cu ochi frumo=i peto\i ]i face voio=i.Mult[ lume-i nec[jit[, dar maimult[ p[gubit[.Multe-am tras =i nu m-amras, nici de asta nu m-oitunde.Mult tr[ie=ti, multe auzi; multumbli, multe vezi.Mul\[mita sac[ nim[nui nu-idrag[.Mul\i chema\i, pu\ini ale=i.Mul\i ]ncep, dar pu\ini sf`r-=esc.Mul\imea de boale, la dohtorp`ine moale.Mul\i nu sunt ceea ce par afi.Musafirul numai p`n[ la treizile se \ine, pe urm[ se punela lucru.

Page 218: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

215

— Rela\ii, situa\ii —

N-ai v[zut din porc stup =i dincioar[ cuc.N-a lucrat nimic =i mai st[ unpic.N-are de ce lega frica.N-are de ce s[ i se prind[ochiul (ochii).N-are dup[ ce bea ap[.N-are urechi =i umbl[ s[-=icumpere cercei.Na-\i-o bun[, c[ \i-am dres-o.Na-\i-o bun[, c[ \i-am fr`nt-o.N[pasta nu cade pe butuci.Nebunii dau mese =i ]n\elep\iim[n`nc[.Nebunii tulbur[ apa =i ]n-\elep\ii pescuiesc.Nebunul bate balta =i tot pe else strope=te.Nebunul n-asud[ nici la deal=i nici la vale.Nedreptatea r[stoarn[ sca-unele puternicilor.Negustorul are trei m`ini: unade dat, dou[ de luat.Negustorul fricos nici nuc`=tig[, nici nu p[gube=te.Negustorul vinde cu cotul =iho\ul fur[ cu totul.Nemul\umitul tr[ie=te neno-rocit.Nemul\umitului i se ia darul.Nenorocirea, c`nd vine pe

capul omului, nu vine singur[,ci mai trage =i altele dup[ ea.Nerodul =i cu nebunul am`n-doi sunt fra\i ca unul.Nevoia=ul cade ]n nunt[ c`ndeste lumea mai mult[.Nevoia=ul la toate zice c[ nupoate.Nevoia te aduce (=i) pe undenu \i-e voia.Nevoie s[ fie, c[ bani seg[sesc.Nici c`ine, nici ogar.Nici de vod[ nu-i pas[.Nici ]n car, nici ]n c[ru\[.Nici ]n clin, nici ]n m`nec[.Nici ]n ruptul capului.Nici la lucru, nici la vorb[.Nici n-ai cu cine tr[i, nici cucine muri.Nici n-am r`s c`nd a\i venit,nici n-oi pl`nge c`nd v[-\iduce.Nici nu-i ninge, nici nu-iplou[.Nici nu-l scoal[ dup[ (din)boal[, nici nu-l las[ ca s[moar[.Nici nu-mi pas[ de N[stase, deNichita — nici at`ta.Nici Oltul nu-l satur[.Nici p[dure f[r[ vreascuri, niciom f[r[ cusur.

Page 219: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

216

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Nici toate a doftorului, nicitoate a duhovnicului.Nici v`nt rece nu m[ ajunge.Nimeni nu fuge de bine.Nimeni nu-\i pune sare ]nm[m[lig[.Nimica nu-i f[r[ osteneal[.Noi n-avem p`ine =i c`iniiumbl[ cu colaci ]n coad[.Noi r`dem de unul, de doi, darpatruzeci r`d de noi.Nu alerga dup[ tr[sura carenu te a=teapt[.Nu cau\i =i o g[se=ti.Nu c[ta ce am fost, vezi cesunt.Nu c[ta ce vezi cu ochii, cat[ce-\i spun eu.Nu cerca butea — numai ce-i]n bute.Nu da cinstea pe ru=ine.Nu da orbului br`nci, c[cicade el singur.Nu da pova\[ celui ce nu \i-ocere, c[ci nu te-ascult[.Nu dorm to\i c`\i au ochii]nchi=i.Nu e b[nuial[ unde e toc-meal[.Nu e dup[ cum vrea omul, cidup[ cum poate.Nu e frumos cine se \ine, ci-ifrumos cui ]i st[ bine.Nu e fum f[r[ foc, nici prostf[r[ noroc.

Nu e ]nv[\at cel ce cite=te c[r\i,ci cel ce =tie ce cite=te.Nu e mai grea boal[ dec`tpunga goal[.Nu e mai orb dec`t cel ce nuvrea s[ vad[.Nu e me=te=ug a g[ti m`ncare,ci e me=te=ug a o potrivi desare.Nu e nimic mai scump dec`ts[n[tatea.Nu e omul niciodat[ b[tr`nc`nd e vorba de ]nv[\[tur[.Nu e poman[ ]n toate s`m-betele.Nu face\i ce fac eu, ci face\ice zic eu.Nu face un ban.Nu gre=e=te numai acela carenu face nimic.Nu i-a venit r`ndul la moar[.Nu ]n mult st[ bunul, ci ]n bunst[ multul.Nu-l ajunge nici umbra lui.Nu-l ajunge nici v`nt rece.Nu-l ajungi nici cu arm[sarul,nici cu ogarul.Nu-l doare ]n c[ciul[.Nu-l duci nici cu caru(l) cuboi.Nu-l nimere=ti nici cu cald, nicicu rece.Nu-l po\i prinde nici de cap,nici de coad[.

Page 220: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

217

— Rela\ii, situa\ii —

Nu m[ plec d-a= =ti c[ m-a=t`r] cu inima pe p[m`nt.Nu m[ tem de d`nsul, m[ temde limba lui.Nu-mi place pentru c[-i fru-mos, ci-i frumos pentru c[-miplace.Nunt[ f[r[ l[utari =i ceart[f[r[ b[taie nu au haz.Nu pier caii c`nd vor c`inii,nici slugile c`nd vor st[p`nii.Nu pofti ce nu-i al t[u, c[ \i seia =i ce-i al t[u.Nu se ]n\elege nici ]n cer, nici]n p[m`nt.Nu se prinde carnea pe el.Nu =tie =apte.Nu-\i par[ m[riti=ul papur[.Nu-\i place, ia-\i valea.Oaspetele bun =tie c`nd s[plece.Oaspetele nechemat n-arescaun.Oaspetele nepoftit este bun dep[lmuit.Obraz de scoar\[.Obrazul gros aduce p`nteculuifolos.Obrazul sub\ire cu marecheltuial[ se \ine.Ochi au =i nu v[d, urechi au=i nu aud.Ochii au v[zut, ochii s[ sar[.

Ochii ]n\eleptului v[d maideparte.Ochii s[racului sunt ]n m`nabogatului.Ochii se ]nveselesc =i inimarabd[-n sec.Ochii v[d, inima cere, dar er[u c`nd n-ai putere.Ochii zavistnicului v[d =i celece nu sunt.O d[ de coad[ c`nd \i-e lumeamai drag[.Om mare f[r[ vr[jma=i nueste.Omul c`nd i-i bine, caut[ „vaide mine“.Omul de nevoie se suie =i ]npatul altuia =i m[n`nc[ pl[-cinte calde.Omul ]n casa lui e slug[.Omul nec[jit se cunoa=te pep[=it.Omul nemul\umit fuge de bine=i d[ peste m[r[cine.Omul nu face ]ntotdeauna ceeace vrea.Omul r[u e ca un c[rbune,dac[ nu te arde, te ]nnegre=te.Omul =ugub[\ are loc lamas[.Omului de mult bine ]i vine azburda.Omului la sc`rb[ dr[gaic[ ]ilipse=te.Opincile s[ se rup[, st[p`nuls[ tr[iasc[.

Page 221: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

218

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Orbu’ duce pe orb =i am`ndoicad ]n p`r[u.Orbul cu ochi nu-i p[cat s[-l]n=eli.Orbul de noapte nu se grije=te=i udul de ploaie nu se teme.Orbul ]=i caut[ acul ]n aria cupaie =i surdul ]l pov[\uie=teunde sun[.Orbul la vedere r`vne=te.Orbul pe orb pov[\uind cadam`ndoi ]n morm`nt.Orbului degeaba-i spui c[ s-af[cut ziu[.Ordinul nu se discut[, seexecut[.Oric`t de mare ar fi averea,]ncetul cu ]ncetul se duce.Orice faci e ]mprumut — =ice-i r[u =i ce-i pl[cut.Orice fa\[ nu e =i frumoas[ =iorice om smerit nu e sf`nt.Ori Stan, ori c[pitan.Ori taci sau zi ceva mai bundec`t t[cerea.O s[-i ias[ toate pe nas.O s[-\i car la nunt[ ap[ cuciurul.O singur[ vorb[ e deajunscelui ce va s[ te ]n\eleag[.O vorb[ bun[ stinge foculmai cur`nd dec`t o bute deap[.

O vorb[ rea r[ne=te mai multdec`t o sabie ascu\it[.O vrea =i frumoas[ =i m[-noas[, =i devreme acas[.O zi treap[dul =i un ceaspraznicul.Palma primit[ de la un prietene mai grea dec`t cea de ladu=man.Paraua e mic[, dar loc mareprinde.Patru ochi v[d mai bine dec`tdoi.Paza bun[ trece primejdiarea.P[cal[ judec[ pe T`ndal[.P[catul vechi aduce os`nd[nou[.P[guba=ul pl[te=te =i gloaba.P[m`nt f[r[ viermi nic[ierinu g[se=ti.P[ze=te-te de cel ce n-are ces[ mai piard[.P[ze=te-te singur, dac[ vreica =i Dumnezeu s[ te p[-zeasc[.Pe arap, c`t de mult ]l veisp[la, tot negru va r[m`ne.Pe brum[ descul\ =i pe rou[]nc[l\at.Pe cel care nu-l cost[, nu-ldoare.Pe cine l-a mu=cat c`inele, seteme =i de l[tr[tur[.

Page 222: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

219

— Rela\ii, situa\ii —

Pe cine nu-l la=i s[ moar[,acela te omoar[.Pe cine nu-l la=i s[ moar[, nute las[ s[ tr[ie=ti.Pe cine prime=ti ]n cas[, tescoate din cas[.Pe ciobanu’ f[r[ c`ine lupii-llas[ f[r[ p`ine.Pe ciocoi ]l cuno=ti de pe fapt[,pe m[gar de pe urechi.Pe dinafara horii mul\i dasc[lise g[sesc.Pe dracul a c[utat, pe dracull-a aflat.Pe m[gar la nunt[ c`nd ]lpofte=te, acolo ori lemne, oriap[ lipse=te.Pe mul\i ]i ]ngroap[ m`nia.Pe naiba nu-l c[uta cu lumi-n[, c[-l afli =i la ]ntuneric.Pe nevoia= =i lene= cu o funies[-i legi =i p-am`ndoi s[-i]neci.Pentru g[ina de m`ine oul deast[zi se las[.Pentru o bab[ surd[, popa nutoac[ de dou[ ori.Pentru o fapt[ bun[ nu a=teptar[splat[.Pentru o para ]=i pune =trean-gul de g`t.Pentru o vorb[ de nimic[ joac[baba de se stric[.Pentru st[p`n =i pe c`inem`ng`i.

Pentru =oric a pierdut sl[-nina.Pentru un purice nu pui cer-ga-n foc, nici nu-\i la=i casa =ifugi.Pe om ]l leag[ cuv`ntul maimult dec`t p[m`ntul.Pe omul cu ochi verzi nicio-dat[ s[ nu-l crezi.Pe omul r[u nici dracu’ nu-lvrea.Pe omul r[u umbli s[-l ]m-bl`nze=ti =i mai r[u ]l ]ndr[-ce=ti.Pe sub m`nec[.Pe =apte drumuri.Pe una o \ine de coarne =i pealta o mulge.Pe unde nu-l cau\i, pe acolo ]lg[se=ti.Piatra ce-o arunci ]n capulaltora va c[dea ]n capul t[u.Pietrei rotunde din v`rfuldealului pu\in[ urnire ]itrebuie.Pilda cea rea o dau oameniimari.Pildele rele stric[ n[ravurilebune.Pl[cerea d[ prin piele.Pl[cerea scurt[, c[in\[ lun-g[.Pl`nge p[m`ntul sub el.Pl`nge pl`nsul lui P[cal[.

Page 223: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

220

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Plecai s[ m[ tocmesc, dare-arDumnezeu s[ nu g[sesc.Plete lungi =i minte scurt[,judecat[ mai m[runt[.Poftim la mas[ cu ce \i-ai adusde-acas[.Poveste bun[ de adormit copiiide \`\[.Praznicu-i plin de babe =itoate se pl`ng c[-s slabe.Prieten adev[rat este acelacare te sf[tuie=te spre bine, iarnu aceea care ]\i laud[ nebu-niile.Prietenia nu se m[rturise=te,se simte.Prietenii nu se cump[r[.Prietenii se \in cu cheltuial[.Prieteni la cataram[.Prieteni noi s[-\i faci, dard-ai b[tr`ni s[ nu te la=i.Prietenul adev[rat ]ntotdea-una la fapte bune te ]ndeamn[.Prietenul bun e traista cup`ine =i punga cu bani.Prietenul la vreme de nevoiese cunoa=te.Prietenul vechi ]i ca vinul: cuc`t se ]nveche=te, cu at`t e maibun.Prieten vechi, c`ine vechi.Priete=ugul f[r[ dragoste, cap`inea f[r[ sare.Primi\i-m[ ]n cas[ p`n[ v[ve\i g[si dumneavoastr[ alta.

Prinde chelul =i ia-i p[rul.Prinde orbul, scoate-i ochii.Prin unire cresc lucrurilemici, =i prin vrajb[ pier =i celemici.Prostul se cunoa=te dup[ vorb[=i =iretul dup[ ochi.Pune-\i fr`u la gur[ =i lac[t lainim[.Pune-\i pofta ]n cui.Pu\ini sunt care nu au viermila inim[.Pu\in =i des face mult.Rabd[ c`t e=ti slab.Rabd[ parc[ e de fier =i-icrap[ ochii de ger.Rana de cu\it se vindec[lesne, da cea de la inim[niciodat[.Rara ]nt`lnire e mai cu iu-bire.R[p[no=ii nu se scarpin[ dec`t]ntre d`n=ii.R[spunsul bl`nd ]nl[tur[m`nia.R[t[cirea din urm[ e mai reaca cea dint`i.R[u cu r[u, dar mai r[u f[r[r[u.R[u cu r[u se vindec[.R[u cu r[u =i bun cu bun se]nso\esc.R[u de vei sem[na, mai r[uvei secera.

Page 224: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

221

— Rela\ii, situa\ii —

R[u faci, r[u g[se=ti..R[zbunarea-i arma toroma-cului.R`de bine cine r`de la urm[.R`de om de om =i dracu’ deto\i.R`de r`sul de r`s.R`de surdul de =chiop, =iam`ndoi nu au noroc.R`de =i leag[, pl`nge =idezleag[.R`de Tanda de Manda.R`sul e frate cu pl`nsul.R`sul r`de \ara =i mascarauamahalaua.R`sul se primbl[ cu pl`nsul.Ridic[-\i n[me\ul dinainteau=ii tale =i nu ]ngriji de brumace cade pe casa vecinului t[u.Rogojina nu te ]nvele=te.S-a ales =i el primar, a umplutsatul de amar.S-a b[gat p`ndar la cimitir.Sac f[r[ fund.Sacul gol nu st[ ]n picioare.Sacul plin cur`nd se vars[.Sacul spart nu se mai umple.S-a dus oaie =i s-a ]ntors porcs[lbatec.S-a dus omul la colac =i-ac[p[tat un ciomag.S-a dus =i el la st`n[ =i a ajunsvinerea.

S-a face la voi, vom avea =inoi.S-a g[sit P[cal[ cu T`ndal[.Sai =i alearg[ dac[-\i vine,numai bag[ seama bine.S-a ]nsurat Curgolea cu fataS[r[ciei =i i-a cununat Ucig[-ltoaca.S-a ]nt`lnit ]n drum P[cal[ cufrate-s[u nea T`ndal[.S-a ]nv[\at dezbr[cat =i i-eru=ine-mbr[cat.S-a jurat pe vin s[ nu mai bearachiu.Sara te culci pl`ng`nd =idiminea\a te scoli r`z`nd.S-a trecut iarba de coas[ =ileli\a de frumoas[.S-au adunat boierii ciotc[.S[ cumperi vecinii ]nt`i =i apoicasa.S[ facem ce-om face =i peurm[ iar om m`nca.S[ fugi de omul ]nsemnat cade dracu’.S[ mor cu cheful meu, iar nucu gustul lor.S[ munce=ti =i noaptea c[ nufaci str[inul frate.S[ n-am parte de oale spar-te.S[n[tos tun.S[raca p[\it[, mult e pri-ceput[.S[rac tare ]nc[-i r[u; gazd[mare ]nc[-i greu.

Page 225: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

222

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

S[ te duci p`n’ ]i da de berzep`ine f[c`nd.S[ te fere=ti de omul c[ruiatoate-i plac.S[-\i par[ r[u c`nd f[ptuie=ti,nu c`nd te poc[ie=ti.S[ vorbim, s[ n-adormim.S`nge cu s`nge nu se spal[.S`ngele v[rsat c[rbune arz[tor=i foc p`rjolitor se face.Sc`rbit e calicul c`nd batev`ntul ]n traist[.Scoal[ tu, s[ =ed eu.Se amestec[ unde nu-i fierbeoala.Se ceart[ pentru umbra m[-garului.Se d[ pe (la) brazd[.Se duce de r`p[.Se ]nc[lze=te la fa\[, iarspatele ]i ]nghea\[.Se ]neac[ cu banii ]n gur[.Se ]nt`mpl[ s[ caz[ ]n curs[=i acela care se p[ze=te deea.Sem[n[m ]n c`mp =i cum-p[r[m din t`rg.Se m[n`nc[ ca c`inii printregard.Se num[r[ de neam mare, darcinste de c`t`r n-are.Se pl`nge c[ n-are din\i=-apoi roade la coji\i.Se pl`nge =i cel de are, sepl`nge =i cel de n-are.

Se tot ]nal\[ p`n[ d[ cu capulde grind[.Se \ine de cuv`nt, ca iarba dep[m`nt.Se vaiet[ de noroc =i n-arede-at`ta bog[\ie loc.Se vede c[ are vecini r[i, dese laud[ singur.Se vindec[ cu zam[ de clo-pot.Sfada grabnic[ aprinde foc =ivrajba grabnic[ vars[ s`nge.Sf[tuie=te-te cu cel mic =i cucel mare =i pe urm[ hot[-r[=te-te tu ]nsu\i.Sluga vrednic[ p[cat s[ fiest[p`n.Slugile dup[ st[p`n ca umbradup[ pom.Socoteala deas[ e fr[\ie alea-s[.Socoteala la t`rg =i vulpea lacr`ng.Socotelile vechi ]ntre\in du=-m[nia.Spal[-mi cojocul, dar nu mi-luda.Spre bine c`nd apuci, a=atrebuie s-o duci.Spune-mi cu cine te ]nso\e=ti,ca s[-\i spun cine e=ti.Spune unde te duci, ca s[-\ispun de unde ai s[ vii.St[ ca ou-n cui.

Page 226: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

223

— Rela\ii, situa\ii —

St[ satu-n gura lui.St[ sup[rat parc[ toat[ lumea]i este datoare.Str[inul totdeauna te love=te=i te chinuie=te.Str`mbii m[n`nc[ \ara.Str`mbii m[n`nc[ \ara, c[drep\ii nu mai apuc[.Sub p[dure vede, da’ sub nasnu vede.Sufl[ ]n ciorba ta, c[ de amea oi avea eu grij[ s[ nu m[frig.Surdul caut[ la buze, prostulla laud[.Surdul n-aude, dar le po-trive=te.Surdul se folose=te de urechilealtuia.Surdului degeaba ]i c`n\i dejale.+ade ]ntr-o sut[ de cojoace =itot nu zice c[ nu-i este frig.+apte pe unul nu-l a=teapt[.+chiopul =i orbul la un loc trecr`pa.+ede cu nasul umflat.+ede cu ochii-n podele =-a=-teapt[ s[-i cad[ stele.+ezi, c[ \i se r[ce=te locul.+i-a ie=it din brazd[.+i-a petrecut calendarul.+i-a pierdut cump[tul ca calulumbletul.

+i-a pus c[ciula pe-o ureche=i s-a dus ]n sat la fete.+i b[tut[, =i cu vi\eaua pier-dut[.+i cel bun =i cel r[u dintr-omum[ am`ndoi, ca oala =i\ucalul dintr-un aluat.+i cu porcul gras ]n b[t[tur[=i cu porumbi ]n p[tul.+i din f[in[ parte, =i din t[r`\emerinde.+i g[ina oarb[ nimere=te c`teun gr[unte.+i nesp[la\ii se-nc[lzesc lasoba alb[.+i-n m[m[lig[ caut[ spini.+i r[bdarea are margini.+i s[rac =i nesupus, umbl[ cunasul pe sus.Taie m[m[liga-n dou[ deviteaz ce e.Taie =i sp`nzur[.Tainele voastre ]n urechilenoastre.Tanda,Manda,trei lei bucata.T[cerea nu sparge capul.T[g`r\a a-mprumutat =i sacnou acum cere.T`rgove\ul nu =tie ce-i p[-dure\ul.T`rgul se face cu bani =i nuntacu l[utari.

Page 227: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

224

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Te-am prins ca cioc`rlanu’ nla\.Te las[ unul de slab =i te iaaltul de gras.Te-mbat[ cu vinul =i te am[-r[=te cu pelinul.Teme-te mai mult de pizmarudei, dec`t de a str[inului.Te miri ce m[n`nc[ =i te mirice mai las[.Te p[ze=ti p`n[ te nimere=ti.Te po\i opri c`nd te sui, daranevoie c`nd te cobori.Te pup[-n bot =i-\i ia din pung[tot.Terchea-berchea, trei lei pe-rechea, ciubote ro=ii.Te tocme=te du=m[ne=te =ipl[te=te omene=te.Te vinde f[r[ bani.Tic[itul, procopsitul, unde seduce nu-i mai ajunge.Tinerii ]naintea b[tr`nilor s[aib[ ochi nu gur[.Toat[ ziua ]l por\i ]n bra\e =iseara tot pe el ]l dor pi-cioarele.Toat[ ziua \op =i trop, saranu-i ce da la porc.Toate se fac =i se desfac pringura satului.Tocmai c`nd s-a repezit, =ilumea s-a ispr[vit.Tocmeala n-are sup[rare.

Tot bog[ta=ul mintios =i t`-n[rul frumos.Tot cel ce se ]nal\[ se sme-re=te.Totdeauna desf[tarea aresor[ ]ntristarea.Totdeauna te poticne=ti c`ndmergi ]nainte =i te ui\i ]na-poi.Tot grasul e frumos =i totslabul tic[los.Tot obrazul ]=i are necazul.Tot omul are un dar =i unamar =i unde prisose=te darul,nu se mai bag[ ]n seam[amarul.Tot p[catu’ ]=i caut[ vino-vatu’.Tot p[guba=ul pl[te=te oalaspart[.Tot p[\itu-i priceput.Totuna-i, ori cu capul depiatr[, ori cu piatra de cap.Tot unul =i unul.Tot vine =i cel ce ]nt`rzie.To\i de la orb =i de la s[rac =is[racul de la nimeni.To\i la coas[, dar el la mas[.To\i sap[, da el duce c`inii laap[.Tovar[= numai la c`=tig, lapagub[ pune c`rlig.Tov[r[=ia cu cei r[i =i viclenieste totdeauna p[gubitoare.

Page 228: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

225

— Rela\ii, situa\ii —

Tov[r[=ia e bun[ numai lapunga ta.Trage m`\a de coad[.Trage targa pe uscat.Traiul cu v[traiul, cina cupr[jina.Tras de p[r.Trebuie s[ m[n`nci un car desare cu cineva ca s[-l po\icunoa=te.Trece-l cu vederea, p`n[-icrap[ fierea.Trei lucruri te scot din cas[afar[: ploaia, fumul =i femeiarea.Trei zile \on\ovai, iar de acolochiu =i vai.Tu mare, eu mare, cine-o s[ne trag[ cizmele?Uit[-te la obraz =i m[-ntreab[de necaz; uit[-te la fa\[ =im[-ntreab[ de via\[.U li\a lung[ te face f[r[pung[.Umbl[ ca paraua din m`n[ ]nm`n[.Umbl[ cu capu-n traist[.Umbl[ cu nasul pe la dra-cul.Umbl[ gur[-casc[, pierde-var[.Umbl[ ]nt[r`t`nd c`inii prinmahala.Umbl[ pe drum cu alai =i ]ncas[ n-are m[lai.

Umbli cu graba, te ]nt`lne=ticu z[bava.Una vorbim =i ba=ca ne ]n-\elegem.Un bou =i o belea.Un bun c-un r[u, a=a a l[satDumnezeu.Unde aurul vorbe=te, toat[lumea amu\e=te.Unde e gust, nu ]ncape ceart[.Unde e marf[, trebuie s[ fie =ipagub[.Unde e mult c`=tig, e =i mult[pagub[.Unde e s[r[cie, e =i ceart[.Unde este fric[, nu ]ncapedragoste.Unde este puterea, acolo-i =idreptatea.Unde e una, se str`ng maimulte.Unde e vorb[ mult[, acolo etreaba scurt[.Unde-i bineNu-i de mine;Unde-i r[uHop =i eu.Unde-i dragoste, e =i cear-t[.Unde-i dragoste pu\in[, lesne-ia g[si pricin[.Unde-i mai bine, acolo se]nv`rte=te lumea cu tine.

Page 229: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

226

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Unde-i unul, nu-i putere,unde-s mul\i, puterea cre=te.Unde-i vorb[, nu-i m`nie.Unde-l ba\i =i unde-l doare(ustur[).Unde m[n`nc[ doi, m[n`nc[=i al treilea.Unde m`nia cu puterease-mpreun[, acolo tr[snetulmai tare sun[.Unde nu-i b[rbat ]n cas[, nicim[m[liga pe mas[.Unde nu po\i prinde, m`nanu-\i ]ntinde.Unde nu te m`nc[, nu tesc[rpina.Unde-o doare =i unde-o lea-g[!Unde omul a pus m`na, a pus=i Dumnezeu mila.Unde s-a dus mia, se duce =isuta.Unde sunt multe pravile, acoloe =i mult[ nedreptate.Unde tun[, r[sun[.Unii cu ura =i al\ii cu ud[-tura.Unii dumic[ =i al\ii m[-n`nc[.Unii gust[ din l[m`ie =-altorali se strepezesc din\ii.Unii sunt ferici\i mai devreme,al\ii mai t`rziu, iar al\iiniciodat[.Unii trec =i-mb[tr`nesc, al\iicresc =i ]nfloresc.

Unii vorbesc ce =tiu =i unii =tiuce vorbesc.Un necaz abia ]l treci, =i vin]n locul lui zece.Un necaz na=te pe cel[lalt.Un nume bun e ca o mo=ie.Un prieten face mai mult dec`to pung[ cu galbeni.Un r[u niciodat[ nu vinesingur.Un singur du=man e destul s[d[r`me ce au luat o mie deprieteni.Uns pe p[r =i uscat la ma\e.Unu, ca nici unu, doi, cadou[zeci.Unu-i mare, altu-i tare.Unui om f[r[ de lege ]i trebuieunul f[r[ suflet.Unul bea =i altul se ]mbat[.Unul casc[ gura =i altul]nghite.Unul croie=te =i altul c`r-pe=te.Unul duce ponoasele =i altultrage foloasele.Unul ]\i d[ =i zece ]\i iau.Unul nu g[se=te pod pe ap[,altul nu g[se=te ap[ de b[ut.Unul pl[te=te nou[sprezece=-[lalt dou[zeci f[r[ unu.Unul spore=te la glum[ =-altulte-njur[ de mum[.Unul taie =i croie=te, altul st[=i potrive=te.

Page 230: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

227

— Rela\ii, situa\ii —

Unul te las[ de ostenit, altulte ia de odihnit.Unul te tunde =i altul te rade.Unul \ine fr`nghia =i altulm[n`nc[ friptura.Unul umbl[ =i str[bate =i pealtul fericirea-l bate.Unu mare, altu tare.Unu trece, altu vine, ce foloss[ n-ai cu cine.Urmele r[ului sunt ne=terse.U=or e a da din a altuia.U=or e de c`=tigat, greu e dep[strat.Vai de cel ce se de=teapt[ c`ndtemni\a ]l a=teapt[.Vai de cel ce strig[ la urecheacelui surd.Vai de ho\ul care-i s[rac =i des[racul care-i ho\.Vai de oaia ce nu-=i poate ducel`na.Vai de om c`nd n-are a lui,c[ci c`nd cat[, atunce nu-i.Vai de omul cel ur`t, nici lamoar[ n-are r`nd.Vai de \ara ce-o pun copiii lacale.Vai de \ara f[r[ domn =i decasa f[r[ st[p`n.Vars[ foc =i par[.V`ntur[-\ar[.Vecin bun ai nimerit, marebine-ai dob`ndit.

Vede c[ nu-i mai ]ncape =itoarn[ p`n[ s[ crape.Vede totul ]n negru.Veni-\i-ar numele.Veni\i pe la noi =i-\i pupa unl[c[toi.Ver=i cu pumnul =i aduni(culegi) c`te unul.Vezi-m[ cu un ochi, ca s[ tev[d cu doi.Vina apuc[ pr[jina.Vin[ pe la cinci, c[ la patrum[ duc eu.Vino-ncoace, =ezi bini=or, darnu-mi da pace.Vino c`t te roag[, c[ci peurm[ ]\i d[ cu piciorul.Vinovatul mai mare gur[face.Voinic t`n[r =i cal b[tr`n r[use ]nvoiesc la drum.Voinicul mi=elului ]i caut[urma, mi=elul voinicului ]icaut[ capul.Vorba b[tr`neasc[ mul\i banipre\uie=te.Vorba bun[ mult adun[.Vorba bun[Pu\in r[sun[;Vorba reaO duce vestea.Vorba ce zboar[ odat[ nu semai ]ntoarce.Vorba de azi nu se potrive=tecu cea de m`ine.

Page 231: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

228

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Vorba de r[u mai lesne secrede.Vorba de r[u se duce pestenou[ \[ri =i nou[ m[ri.Vorba dreapt[ laud[ n-a=teapt[.Vorba dulce mult aduce.Vorba lung[, s[r[cie-n pun-g[.Vorba mult[, s[r[cia omu-lui.Vorba nou[ merge ca glon-tele.Vorba rea merge din gur[-ngur[ ca fulgerul.Vorb[ din topor.Vorb[ s[ fie c[ t`rg se face.Vorb[ s[ fie =i nimica s[r[m`ie.Vorbele cele dulci deschid u=acea de fier.Vorbele cele ferite ]n pia\[ suntauzite.Vorbe=te satul, nu vorbe=tecapul.Vorbe=te vorba-ng`nat[, parc[e gura legat[.Vorbi =i nea Ion, c[ =i el eom.Vr[jm[=ia acoperit[ mai multr[u aduce.Vr`nd s[-=i fac[ spr`ncenele,=i-a scos ochii.Vrea s[ fie =i gr`ul scump, =if[ina ieftin[.

Vrednicia omului se cunoa=tedup[ port.Vrei nu vrei, bea Grigoreagheasm[.Zace de lingoare =i nimica nu-ldoare.ZecileM[rit[ secile;SuteleM[rit[ slutele;MiileM[rit[ urgiile.Zestrea femeiei nu se pierdenici ]n ap[.Zg`rcitul nici el nu m[n`nc[,nici pe altul nu va s[ vaz[m`nc`nd.Zic[, p`n[ i s-a duce gura laureche.Zice alb =i face negru.Zile fripte.Zis =i f[cut.Ziua fuge de bivoli =i noapteaapuc[ pe dracu’ de coarne.Ziua fuge de bivoli =i noaptea-itrece Dun[rea.Ziua m[n`nc[ colaci =i noap-tea umbl[ dup[ draci.

POSIBILE, IMPOSIBILE,PROBABILE, IMPROBABILE

A altoi ceapa.A auzi c`inii-n cer.

Page 232: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

229

— Rela\ii, situa\ii —

A cere stele fripte din cer =ismochine rupte din pomiiRusalimului.A fi c[lcat de ciread[.A fi un suflet ]n dou[ trupuri.A fost la nunta c`inilor.A ]ntoarce dealurile.A m`nca =i din barb[ a numi=ca nu se poate.A scos luna din f`nt`n[.A secat p`r[ul cu lingura.Broasca s-a m`niat pe balt[.C`nd s-or tunde aricii pecas[.Ce-i pe inim[, aceea-i =i pelimb[.Dec`t s[ mai tr[ie=ti, mai bines[ nu mori niciodat[.E r[u c`nd nu e bine, e binec`nd nu e r[u.Face gunoi =i se pl`nge decur[\enie.Fereasc[ Dumnezeu s[-i creas-c[ porcului coarne!Mal de m[m[lig[ =i p`r[u delapte nu s-a v[zut.O fi, n-o fi, dar s-o nimeri.Parc[ l-au zmuls rusaliile.S-a stricat drumul ]n mijloculc[ru\ii.Trei lucruri nu se pot pe lumeaasta — scar[ la cer, puntepeste mare =i m[duv[ ]n fier.

POVE|E, SFATURI,}NDEMNURI +. A.

Adun[ cu firu’, ca s[ ai cugr[mada.Adun[ de unde ai sem[nat.Adun[ (str`nge) la tinere\e, cas[ ai la b[tr`ne\e.Ai ]nceput s[ crapi lemnul,despic[-l.Ap[ limpede p`n[ nu-i ve-dea, pe cea tulbure n-olep[da.Aprinde lum`narea ]nainte dea se face noapte.Ar[tura bun[ ]\i d[ p`ine-ngur[.Arunc[ binele t[u ]n dreapta=i ]n st`nga =i la nevoie ai s[-lg[se=ti.Ascult[ cu urechile, vezi cuochii, dar taci cu gura.Ascult[ pe cei care =tiu maimulte dec`t tine.Ascunde-\i ciomagul de c`ini,c[ mai r[u te mu=c[.Bate samarul s[ priceap[m[garul.Bate =aua s[ priceap[ iapa.Bate =i \i se va deschide, cere=i \i se va da.Calul de dar nu se caut[ ladin\i.Calul hr[ne=te-l cu sacul =im`n[-l ca pe dracul.

Page 233: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

230

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Ca s[ stingi un foc trebuie s[te arunci ]n el.Casc[ ochii la tocmeal[, iarnu dup[ ce te-n=al[.Caut[ =i vei g[si.C`nd a c`ntat cioc`rlia — s[fie plugul ]n brazd[.C`nd arde casa vecinului, ud-ocu ap[ =i pe a ta.C`nd bei ap[, g`nde=te-te laizvor.C`nd latr[ un c`ine b[tr`n, s[ie=i afar[.C`nd nu po\i face ce vrei,trebuie s[ faci ce po\i.C`nd pleci la drum, ia-o maicu domolul.C`nd se culege, atunci sealege.C`nd ver=i bor=ul, nu v[rsa =ihu=tele, c[ poate-\i mai tre-buie.Ceea ce nu voie=ti ca s[ afledu=manul, s[ nu-i spui prie-tenului.Cel mai cuminte b[rbat de laaltul trebuie s[ cear[ sfat.Ce nu po\i, nu ridica.Ce nu =tii, nu vorbi.Cheltuie=te, dar vezi ce mair[m`ne.Cine are b[tr`n, s[-l v`nd[, =icine n-are, s[-l cumpere.Cine n-are cal, s[ urce pe josla deal.

Cine-ncalec[ m[garul, s[-isufere =i n[ravul.Cine se teme de brum[, s[ nus[deasc[ vie.Cine se teme de lup, s[ nu seduc[ cioban.Cinste=te pe al\ii, dac[ vrei s[te cinsteasc[ pe tine.Cinste=te pe b[tr`ni, c[ =i tuai s[ fii b[tr`n.Coasa rea trebuie b[tut[ de=ase ori pe zi.Copilul trebuie p[zit =i b[tr`-nul respectat.Cu cei mai mari dec`t tine s[nu fii ]ndr[zne\ la vorbe =inesocotit la r[spunsuri.Cu ce =tii sf[tuie=te, cu ce po\iajut[.Cu funia altuia nu te l[sa ]npu\.Cu funia du=manului nu-\i dadrumul ]n f`nt`n[.Cuibul t[u s[ \i-l p[ze=ti, dac[nu vrei s[ r[ce=ti.Cui ]i este fric[ de vr[bii, s[nu semene m[lai.Culc[-te ]n pod, c[ nu umbl[vacile.Cu m`na du=manului numaifoc s[ iei.Cump[r[ la timp =i vei aveala nevoie.Cump[r[ =a dup[ cal.

Page 234: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

231

— Rela\ii, situa\ii —

Dac[ este, este, nu mai da lato\i de veste.Dac[ nu =tii ce-i apa, nu te sui]n luntre.Dac[ nu =tii drumul, ]ntreab[de al\ii.Dac[ nu te doare capul, nu \i-llega.Dac[ vrei s[ nu-\i rupi opin-cile, umbl[ descul\.D[-i cu cinstea, s[ piar[ru=inea.D[, \igane, cu ciocanu’, dac[vrei s[ cape\i banu’.De ai venituri mititele, maiopre=te din m[sele.De ascultat, ascult[, darmintea ta s-o ai.Dec`t s[ te c[ie=ti pe urm[,mai bine s[-\i par[ r[u la]nceput.De g[se=ti, nu te bucura, iarde pierzi, nu te ]ntrista.De-i p[\i ceva, numai tu s[ =tiiunde te str`nge ciubota.De la v`rf se-ncepe stogul.Descurc[ ]ndoiala =i vei cu-noa=te adev[rul.De te vom pofti la mas[, nu tetrage sub mas[.Din dar ai luat, ]n dar s[ dai.Din dou[ rele alege pe cel maimic.Drumul b[tut s[ nu-l la=iniciodat[.

Dup[ carul care nu te a=-teapt[, nu alerga.Dup[ ce au furat caii, ]nzadar]ncui grajdul.Dup[ coaj[ nu te lua, c[ demiez amar vei da!(E) mai bine s[ ]ntrebi dedou[ ori, dec`t s[ gre=e=ti odat[.F[ ]mprumuturi =i te g[te=tede sup[r[ri.Fere=te-te de b[tr`na fat[mare, ca de-o vac[ ]mpun-g[toare.Fere=te-te de c`ine mut =i deom t[cut.Fere=te-te de fapte de ru=ine.Fere=te-te de gura lumii.Fere=te-te de lupi ]mbr[ca\i ]npiele de oaie.Fere=te-te de prietenul gura-liv.Fere=te-te de r[u =i f[ bine.Fii bun, ca s[ tr[ie=ti mult.Fii cuminteCa-nainte;Nu fi prostPrecum ai fost.Fii dup[ cum te arat[ chipul.Fii, inim[, r[bd[toare, cap[m`ntul sub picioare.Fii ]n\elept ca =arpele, mun-citor ca albina =i dornic caturturica.

Page 235: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

232

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Glumele s[-\i fie cump[tate,]ntocmai ca sarea ]n bucate.Graba stric[ treaba.Gr[be=te-te ]ncet.}ncalec[ calul, ca s[-i aflin[ravul.}nc[lze=te-te c`t arde focul.}ncet vei merge, departe veiajunge.}ndoaie nuiaua p`n[ se poa-te.}n fa\a b[tr`nilor s[ aiurechi de auzit, nu gur[ devorbit.}noat[ cu n[dejde, s[ po\iajunge la mal.}nsoar[ c`nd vrei, m[rit[c`nd po\i.}nsoar[-te p`n[ nu-\i trecevremea.}nt`i ascult[ =i pe urm[vorbe=te.}nt`i g`nde=te, apoi por-ne=te.}ntreab[ de p[tima=, nu ]n-treba de druma=.La m`ncare s[ ai cump[tare=i la b[utur[ — m[sur[.Las[ boul ]n voia lui, dac[ vreis[ mergi departe.Las[ lumea s[ cam treac[, s[vedem ce-o s[ s-aleag[.Las[ m`nia de sear[ pe di-minea\[.

La st[p`n nu te b[ga f[r[tocmeal[, c[ ie=i f[r[ soco-teal[.Leag[ punga cu o sut[ denoduri.Leag[ sacul p`n[-i rotund, nuc`nd ]i dai de fund.Lucrul de ast[zi nu-l l[sa pem`ine.Mai bine f[ azi tot =i m`ine tehodine=te.Mai bine l`na s-o dai, dec`toaia s-o pierzi.Mai bine mai t`rziu dec`tniciodat[.Mai bine s[ ceri, dec`t s[furi.Mai bine s[ ]ntreac[ dec`t s[nu ajung[.Mai bine s[-\i petreci vremeasingur, dec`t ]n adunare rea.Mai bine te ]ntoarce dec`t s[r[t[ce=ti.Mai ]ncet cu gura =i mai iutedin m`ini.Mai ]nt`i s[ vedem =i apoi s[ne l[ud[m.Mai ]nt`i vezi-\i de tine.M[soar[ de zece ori =i o dat[taie.Nici un lucru s[ nu crezi, cuochii p`n[ nu vezi.Nu am[gi calul cu saculde=ert.

Page 236: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

233

— Rela\ii, situa\ii —

Nu arunca cu piatra ]n c`inelecare te latr[.Nu ascunde m`\a ]n sac, c[ ise v[d unghiile.Nu a=tepta mil[ =i omenie dela du=man.Nu bate unde nu \i se deschide.Nu bea p`n[ te vei ]mb[ta, c[pe urm[ te vei v[ieta.Nu c[lca =arpele pe coad[,dac[ nu vrei s[ te mu=te.Nu c[ta la c`ine, uit[-te last[p`n.Nu c[ta pe dracul, c[-l g[se=tipe tat-s[u.Nu cerca marea cu degetul,nici apa fiart[ cu b[\ul.Nu cerca vadul cu nebunul.Nu cheltui mai mult dec`tc`=tigi.Nu cheltui tot ce ai, m`ine nu=tii de ce dai.Nu cump[ra ce nu-\i trebuie,c[ pe urm[ ai s[ vinzi ce-\itrebuie.Nu da ap[ la vadul du=-manului.Nu da p`ine c`inilor altuia, c[te latr[ ai t[i.Nu da pova\[ celui ce nu \i-ocere, c[ci nu te ascult[.Nu dispre\ui pe nici un inamic,fie oric`t de mic.Nu face r[u, c[ te va ajunge.

Nu fi foc de diminea\[, c[ tep`rle=te p`n[ la amiaz[.Nu-i da binelui cu piciorul, c[pe urm[-i duci dorul.Nu ]mprumuta pe cel ce voie=tis[-l aibi prieten.Nu ]nchide lupul ]n st`n[.Nu ]ncurca urda cu z[rul.Nu ]nt[r`ta c`inii ]n sat, dac[vrei s[ ie=i nemu=cat.Nu pune leului degetul ]ngur[.Nu r`de de capr[, c[ poateveni vremea s-o mulgi.Nu rupe floarea, dac[ vrei s[vezi rodul ei.Nu s[pa groap[ altuia, c[singur cazi ]n ea.Nu scoate gunoiul din cas[.Nu scuipa ]n f`nt`n[, c[ veibea ap[ din ea.Nu spune tot ce =tii, nu credetot ce auzi.Nu sta ca un nemernic, dac[te sim\i vrednic.Nu te amesteca ]n t[r`\e, c[te m[n`nc[ porcii.Nu te da r[pus la nevoie.Nu te face din bun s[n[tosbolnav.Nu te face mort ]n secar[ cupicioarele afar[.Nu te hr[ni numai cu n[dejde=i f[g[duin\[.

Page 237: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

234

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Nu te ]mprieteni cu cei carec`rtesc prietenii.Nu te ]ncrede celor t[cu\i.Nu te ]ncrede ]n tot c`inelecare d[ din coad[.Nu te l[uda singur, las[ s[ telaude satul.Nu te lua dup[ gura lumii, c[]i da ]n gropi.Nu tr[i cu mintea altuia.Nu trece g`rla, dac[ nu-i vezifundul.Nu tulbura f`nt`na care \i-apotolit setea.Nu-\i b[ga capul c`nd doic`ini se m[n`nc[.Nu-\i cheltui c`=tigul ]naintede a-l avea ]n m`n[.Nu uita ziua de m`ine, ca s[nu duci dorul de p`ine.Nu umbla cu \`fna ]n nas.Nu umbla din u=[ ]n u=[, c[nu te mai pricopse=ti.Nu vinde pe=tele neprins.Nu vinde pielea vulpii dinp[dure.Nu zi: hop! p`n[ n-ai s[rit.O mie s[ auzi =i una numai s[crezi.Omul cuminte nu se cat[ dup[ve=minte.Omul nu trebuie s[ se po-triveasc[ inimii.

Patul s[ fie cald, m`ncareapoate s[ fie rece.Paza bun[ trece primejdiarea.P[streaz[ lucrul c`t e nou.P`n[ a nu intra, socote=te cumai s[ ie=i.Pe m[gar s[-l ]ncarci dup[ alui putere, dac[ nu vrei s[ te]ncarci tu ]n locul lui.Pe orice b[tr`n s[-l cinste=tica pe un p[rinte.Pe to\i s[-i ascul\i, dar dinmintea ta s[ nu ie=i.Prinde ho\ul c`nd ]\i vine, c[te prinde el pe tine.Prive=te sub nas, apoi maideparte.Pune la loc de unde iei.Pune-\i fr`u la gur[ =i lac[t lainim[.Rabd[ un ceas =i-i tr[i un an.S[ bei, dar s[ nu-\i bei min-\ile.S[ fii bun p`n[ unde se poate.S[ fii totdeauna la mijloc demas[ =i la col\ de \ar[.S[ n-o ]ntinzi prea mult, c[ serupe.S[ nu fii u=or la limb[ =i greula fapt[.S[ nu la=i drumul mare pentruc[rare.S[ nu-l ]ntrebi pe cel b[tr`n,da’ pe cel umblat.

Page 238: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

235

— Rela\ii, situa\ii —

S[ nu te faci viteaz la apamare.

S[ nu te sperii de noroc, c[norocu-i pus pe foc.

S[rut[ m`na pe care n-o po\imu=ca.

S[ te fereasc[ Dumnezeu dejudecata femeiasc[ =i de b[taiaprostului.

S[ te fere=ti de boierul nou =ide cer=etorul vechi.

S[ te fere=ti de omul cu fa\ade prieten =i cu inima dedu=man.

S[ te ]ntinzi c`t po\i s[ cup-rinzi.

Sc`rba de sear[ s-o la=i pediminea\[.

Scoal[-te mai diminea\[ =iculc[-te mai t`rziu.

Scute=te sacul c`t ]i rotund, nudup[ ce ai dat de fund.

Seam[n[ p[pu=oi =i ai s[culegi sl[nin[.

Sf[tuie=te-te cu cel mic =i celmare =i pe urm[ hot[r[=te-tesingur.Str`nge bani albi pentru zilenegre.T`rgul de diminea\[ s[-lstr`ngi ]n bra\e.Teme-te de cel ce se teme detine.

Tinerii ]naintea b[tr`nilor s[aib[ ochi iar[ nu gur[.Tunde oaia, dar nu-i lua =ipielea.Ud[ ]nt`i gr[dina ta =i, de-\imai r[m`ne ap[, ud[ =i pe avecinului.Urmeaz[ celui ]n\elept =i te dudup[ cel drept.Voie=te =i vei putea.Vremea plugului c`nd vine, s[nu te g[seasc[ ]n pat.Ziua caut[-\i de lucru, iarnoaptea de somn.

CONCLUZII, SENTIN|EA avea ap[ la moar[.Acela doarme mai bine, carenu sim\e=te t[ria patului.Acela tr[ie=te mult, caretr[ie=te bine.Adesea la casa cu =apte femeib[rba\ii umbl[ cu berneveciirup\i.Adev[rul este ur`t de vr[j-ma=i.A fi cu stem[ (stea) ]n frunte.A fi ]n p`ine.A fi un cuco= de f[cut bor=.A fi un lemn de ars ]n foc.A i se trece cuiva iarba decoas[.A-i veni cuiva berbecii.

Page 239: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

236

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Alt[ f[in[ se macin[ la moar[.A m[rita o fat[ este a arde odat[.Am`narea nu-i pierzare.Amenin\area f[r[ putere ede=art[.Are f[in[, n-are sl[nin[, aresare, n-are lum`nare.Asemenea cu asemenea sefolose=te.Asta-i alt[ m`ncare de pe=-te.Averea nu e scris[ nim[nui ]nfrunte.

Baba b[tr`n[ nu se sperie defurc[.Baba b[tr`n[ nu se teme dep`ine moale.Bate v`ntul, curge untul.B[tr`ne\ele tac.Binele de diminea\[ se uit[peste zi.Bog[\ia nu vine la nimeni peap[.Bog[\iile trec, dar faptele buner[m`n.Brezaia c`t de mult se va g[ti,tot brezaie r[m`ne.Buc[\ica ]ngra=[ vi\ica.Bun[ marf[, p[cat de pa-rale.Bun, bun, dar nu-i chiar bine!Care se scoal[ mai diminea\[,]=i =terge gura.

Ca unealt[ lucrezi, unealt[r[m`i.Cau\i binele cu sacul =i nu-lg[se=ti nici cu acul.C`nd de multe te apuci, maipe toate le ]ncurci.C`nd e=ti ]n luciul m[rii =itun[, anevoie o s[ scapi defurtun[.C`nd ]i t`n[r, omul tot de-=ert[ciuni pofte=te.C`nd te ba\i cu cineva ]n noroi,ori te tr`nte=te, ori ]l tr`nte=ti,tot te murd[re=ti.C`nd vei avea ]n pung[ banul,el ]\i face planul.C`t avem, nu p[str[m, darc`nd pierdem, pl`ngem.C`t e (de c`nd) lumea =ip[m`ntul, pe cuptor nu batev`ntul.Ce-a fost, a trecut.Ce-i ]n m`n[, nu-i minciun[.Ce-i scris cu peni\a, nu tai cub[rdi\a.Cel ce are r`nduial[, cru\[mult[ osteneal[.Cel ce nu lucreaz[ ziua,fl[m`nze=te noaptea.Cel ce pierde drumul, e bu-curos =i de c[rare.Cel cu minciuna se simtetotdeauna cu musca pe c[-ciul[.

Page 240: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

237

— Rela\ii, situa\ii —

Cel cu zile are leac.Cel s[n[tos n-are nevoie dedoctor.Celui cu economie suta ]i esteo mie.Cerul senin de tr[snet nu seteme.Cine alearg[ mult, m[n`nc[unt.Cine are mintea-ntreag[, ]nsfada altora nu se bag[.Cine are patru boi, n-are grij[,nici nevoi.Cine a=teapt[ mur[-n gur[, nuajunge ziu[ bun[.Cine a =tiut s[ tr[iasc[ cu r[ul,tr[ie=te =i cu binele.Cine ce caut[, aia afl[.Cine cheltuie=te peste ceea cec`=tig[, n-are-n cas[ m[-m[lig[.Cine d[ cu-amnaru-n cremene,d[ c`teodat[ =i-n degete.Cine este vara la ogor, iarnaeste la obor.Cine face gustare cu ]mbel-=ugare, pr`nze=te cu s[r[cia =icineaz[ cu ru=inea.Cine ]ncepe bine, sf`r=e=tefrumos.Cine n[d[jduie=te f[r[ smin-teal[, ajunge om.Cine nu cru\[ c`nd are, var[bda la lips[ mare.

Cine nu deschide ochii, des-chide punga.Cine nu e dator, e destul debogat.Cine nu e mul\umit de pu\in,nici de mult n-are parte.Cine nu p[streaz[, nu are.Cine nu =tie s[ munceasc[, nu=tie nici s[ agoniseasc[.Cine poate face bine =i nu face,p[c[tuie=te.Cine sare multe trepte deodat[,i se fr`nge piciorul.Cine s-atinge de m[r[cini,nev[t[mat nu scap[.Cine scoate sabia, de sabie vapieri.Cine seam[n[ cu lacrimi,culege cu bucurie.Cine se ]nc[lze=te la soare,nu-i pas[ de lun[.Cine =ede cu m`inile-n s`n,]nzadar n[d[jduie=te.Cine =tie a c`=tiga, =tie =i ap[stra.Cine tace ]n mijlocul g[l[giei,acela-i om ]n\elept.Cine tr[ie=te numai n[d[j-duind, moare jinduind.Cine umbl[ cu fier, se umplede rugin[.Cine umbl[ cu g`ndul acas[,]=i pierde c[ciula ]n t`rg.Cine umbl[ cu gura c[scat[,]i intr[ mu=tele.

Page 241: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

238

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cine umbl[ la Cr[ciun ]nc[ma=[, la Pa=ti umbl[ cucojoc.Cine vara n-are minte, iarnanu gust[ pl[cinte.Cine vara petrece c`nt`nd,iarna r[m`ne fl[m`nd.Copilul cu dou[ moa=e r[-m`ne cu buricul net[iat.Corbul ]nzadar se spal[, c[negrea\a nu =i-o pierde.Cu bobi\a se umple cofi\a.Cu bun[tatea mori de foame.Cu c`t mai ad`nc intri ]np[dure, cu at`ta de mai multelemne dai.Cu „doar“ =i „poate“ nimic nuse poate.Cui dai pit[ =i sare, te m[-n`nc[ mai tare.Cum a fost s[dit, a=a a r[s[-rit.Cu m[nu=i pe m`n[ nu torcim[tase.Cu m`inile ]n buzunar nu seispr[ve=te treaba.Cu n[dejdea din sat r[m`i cucapul spart.Cu n[dejdea =i via\a-i maiu=oar[.Cu prietenul de n[dejde nu tepr[p[de=ti.Cuv`ntul omului b[tr`n aregreutate.

Cu vinul =i cu somnul uit[grijile omul.Cu vorbe dulci mai mult[p`ine m[n`nci.Dac[ umbli cu m`na pe mie-re, trebuie s[-\i lingi degetele.Dai cu m`na =i alergi cupicioarele.Darea trece (umple, vede)marea.De apuci s[ croie=ti r[u, r[uva merge tot mereu.De atunci e r[u ]n lume, dec`nd a ajuns coada cap.De colac te saturi, dar dep`ine niciodat[.De la g`nd =i p`n[ la fapt[ edeparte.De necaz =i de belea nu maiscap[ nimenea.Deprinderea-i a doua natur[.Deprinderea u=ureaz[ po-vara.De unde n-a r[s[rit, n-ai ceculege =i n-ai ce t[ia.Diminea\a poart[ aur ]ngur[.Din ap[ uscat nu ie=i.Din cenu=[ alb[ nu se faceturt[.Din inim[ rea r[u g`nd pur-cede.Din vorb[ ]n vorb[ iese ade-v[rul.

Page 242: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

239

— Rela\ii, situa\ii —

Dou[ cu\ite t[ioase nu pot sta]ntr-o teac[.Dou[ s[bii ]ntr-o teac[ nu]ncap.Drumul cel mai scurt — peunde-i de al\ii rupt.Dup[ poft[, =i r[bdare.E lesne a zice pl[cint[, dar emult p`n[ se face.E mult de la m`n[ p`n’ lagur[, dar de azi p`n[ m`ine.E r[u c`nd te ajunge s[r[cia]n haine domne=ti.Faci numai bine =i tot uneori\i se r[spl[te=te cu r[u.Fapta bun[ este pentru omcunun[.Fapta bun[ nu cere laud[.Fapta bun[ nu moare nicio-dat[.F[r[ leac numai moartea lamuritori este.Felul cum dai face mai multdec`t ceea ce dai.Fiecare are c`te o nevoie, altulc`te nou[.Fierul ne]ntrebuin\at rugi-ne=te.G[ina b[tr`n[ face zamabun[.Gre=eala unei clipe stric[bucuria zilelor de apoi.Ieftin iei, ieftin por\i.

}i bun un cap, dar dou[ ]s maibune.}n casa m[turat[ dormi cupl[cere.}nceputu-i anevoie; urma vinede la sine.}ncercarea vin[ n-are.}n trup s[n[tos — mintes[n[toas[.}ntunericul ]i cel mai marevr[jma=.}n\elept e acela ce =tie a \inepiept nevoilor.La vreme de lips[ =i unealtarea-i bun[.Lucrul bine ]nceput e pejum[tate f[cut.Mai bine cu sapa ]n m`n[,dec`t cu m`na ]ntins[ la mil[.Mai bine o pace str`mb[,dec`t o judecat[ dreapt[.Mai bine un \[ran viu, dec`tun ]mp[rat mort.M[rg[ritarul st[ ]n fundulm[rii =i mort[ciunea plute=tepe d-asupra apei.M[sura astup[ gura.M`nia ]mb[tr`ne=te, r`sul]ntinere=te.Moarte f[r[ b[nuial[ =i nunt[f[r[ vorbe nu este.Mul\i v[d, pu\ini pricep.N[pasta cade =i pe cei drep\i.

Page 243: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

240

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Necazurile sunt pentru oa-meni =i oamenii pentru neca-zuri.Nevoia e mama n[scociri-lor.Nevoie de-ar fi, c[ g[sim detoate.Nici un lucru nu r[m`nener[spl[tit.Nimeni nu fuge de bine.Nimeni nu poate sluji la doidomni.Nu da ciomag cui nu-i e=tidrag, nici sabia ]n m`navr[jma=ului.Nu-i cu putin\[ s[ v`ri g[ina]n oul din care a ie=it.Nu-i greu s[ te sui ]n sus, ]igreu s[ te \ii acolo.Nu lupul cel ]mpu=cat a m`n-cat toate oile.Numai miere zic`nd, gura nuse ]ndulce=te.Numai un pic nu-i bine =iiar[-i r[u.Nu to\i cu urechile mari suntdin vi\[ de m[gar.Nu-\i este puterea c`t ]\i estevrerea.Oala ]mprumutat[ nu o vezicurat[ niciodat[.Obiceiurile cele nou[ facrisipa \[rilor =i pieirea dom-nilor.O gre=eal[ =i de la Bagdad te]ntoarce ]napoi.

Omul de sc`rb[ nu moare, darnici multe zile n-are.Omul ]i mai tare ca fierul, c[din fier po\i rupe, dar din omba.Omul se deprinde cu locul.Orice cu b[taie de cap seagonise=te.Orice rar se vede, mai dulce \ise pare.Paraua para c`=tig[.Pasul p[ze=te nasul.P`n[ n-ai v[zut greul, nucuno=ti binele.P`n[ nu faci foc, nu iesefum.P`n[ nu iei =aua de pe cal, nu-ivezi rana-n spate.P`n[ nu m[n`nci cu omul obani\[ de sare, nu-l cuno=ti.Pe c[rarea b[tut[ nu cre=teiarb[.Pe craca uscat[ nu c`nt[privighetoarea.Pe durerea mare alta mai mareo t[m[duie=te.Pe l`ng[ dou[ surcele arde=i-un cr`ng de nuiele.Plou[, ninge, drumul nu =e-de.Priete=ugul ]ntre pu\ini maimult[ vreme \ine.Printr-o cr[p[tur[ mic[r[zbate apa ]n corabia mare.Rana de cu\it se vindec[lesne, dar cea de la inim[ —niciodat[.

Page 244: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

241

— Rela\ii, situa\ii —

R[ul vine iute, binele ]ncet.Ro\ile se gonesc una pe alta =inu se ajung niciodat[.Sabia vr[jma=ului e lung[.Sacul din care tot iei =i nu maipui, se gole=te.Scorpia cu limba dulce te linge=i cu coada te ]mpunge.Sfatul dup[ fapt[ e mantadup[ ploaie.Sf`r=itul laud[ ]nceputul.+i ]n colib[ se nasc oamenimari.+i marea are fund.+i om[tul e bun la vremealui.+i piatra prinde mu=chi, dac[=ede mult ]ntr-un loc.+i r[ul c`teodat[ prinde binela ceva.

+i stafida e uscat[, dar dul-cea\a ei nu =i-o pierdeTot copacul ce va s[ fie bunde c`rlig de timpuriu ]ncepe ase str`mba.Una-\i spune firea =i altag`ndirea.Un ceas la vreme face c`t unan.Unde \i-e g`ndul, acolo \i-e =icapul.Unde \i-i inima, acolo \i-e =ig`ndul.Unele a=tept[m =i altele nevin.Vase de lut =i copii nicic`ndnu-s mul\i la cas[.Ve=mintele luate cu ]mprumutnu \in de cald.Viteazului ]i vezi capul =ilene=ului urma.

Page 245: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

242

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

REFERIN|E ISTORICO-LITERARE

£...¤ Limba noastr[ nu e nou[, ci din contra veche =ista\ionar[.

Ea e pe deplin format[ în toate p[r\ile ei... Pe de alt[parte, veche fiind, ea e =i bogat[ pentru cel ce o cunoa=te, nuîn cuvinte, dar în locu\iuni.

Bog[\ia unei limbi nu const[ în num[rul de cuvinte.Adev[rata bog[\ie consist[ totdeauna în locu\iuni, în aceletiparuri neschimbate care se formeaz[ în curs de mii de ani=i dau fiec[rei limbi o fizionomie proprie... C[ci la urmaurmelor e indiferent care sunt apuc[turile de care se sluje=teo limb[, numai s[ poat[ deosebi din fir în p[r gândire degândire. Un singur cuvânt al[turat cu altul are alt în\eles£...¤ Aceast[ parte netraductibil[ a unei limbi (locu\iunea)formeaz[ adev[rata ei zestre de la mo=i-str[mo=i, pe cândpartea traductibil[ este comun[ gândirii omene=ti în genere.£...¤

Mihai EMINESCU, Despre limba c[rturarilor români dinArdeal, în M. Eminescu, Opere, vol. VI. Edi\ie îngrijit[ dePerpessicius, Editura Academiei Române, Bucure=ti, 1963,p. 623—624.

Cum se nasc proverbele?Zicem c[ ele sunt create de popor, dar poporul e un nume

al mul\imii =i mul\imea nu poate crea nici proverbe, niciversuri, nici basme. Pe toate le creeaz[ un singur om, dinpopor, iar poporul le r[spânde=te. Iat[ cum se nasc proverbele:

a) Din experien\a de toate zilele. Din experien\a c[ unom, care a pornit repede pe drum =i mergând pân[ la un loc,a obosit, pe când altul, care a pornit mai încet, n-a obosit =ia ajuns la \int[ înaintea celui ce a plecat repede, poporul ascos înv[\[tura:

Mergi încet =i ajungi departe.

Page 246: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

243

— Referin\e istorico-literare —

Experien\a e mama proverbului. Fiecare om are ocaziuneas[ pat[; p[\ania lui =i-o exprim[ într-o form[ oarecare, =i deaici înainte p[\ania îi serve=te ca înv[\[tur[, s[ se fereasc[de cazurile analoage. Înv[\[tura lui =i-o ridic[ deci la rangulunui adev[r experimentat. Iar dac[ vin p[\anii analoage alealtora, adev[rul acesta se generalizeaz[. Zicem ca exemplu:un \[ran s-a încrezut în rudele sale, în afaceri b[ne=ti, iar elel-au tras pe sfoar[. El atunci din p[\ania sa a scos înv[\[tura:Cu rudele s[ bei =i s[ m[nânci, dar daraveri s[ n-ai. El =i-aspus p[\ania sa în lume, deodat[ cu înv[\[tura ce-a scos-odin ea. Dac[, dup[ aceea, au p[\it =i al\ii tot a=a, ace=tiarepeteaz[ vorba celui ce-a p[\it întâi =i zic: Bine a zis X c[ curudele s[ bei =i s[ m[nânci etc. În cazul acesta înv[\[turadevine proverb =i e introdus cu vorbele: În legea celui sauvorba [luia, adic[ a primului care a dat înv[\[turii o form[mai plastic[.

Aceea=i înv[\[tur[ scoas[ dintr-o p[\anie poate fi redat[de mai mul\i p[\i\i, în mai multe feluri. Cea care e mai plasticspus[, mai precis biruie=te pe celelalte =i, generalizându-secu totul, pentru toate cazurile analoage, devine proverb. F[r[îndoial[, la început când se na=te proverbul — ele se potna=te zilnic — se pomene=te mai totdeauna numele aceluiacare a dat înv[\[turii forma cea mai plastic[ =i mai iubit[ demul\ime. A=a se zice: Nu da bani cu împrumut, c[ci vorba luiToader podarul: dac[ dai, n-ai. Acest Toader a fost acelacare l-a exprimat mai întâi, în forma dai, n-ai, înv[\[turascoas[ din p[\ania sa. Cu timpul sau cu locul, dispare dinamintire numele propriu, dispare =i amintirea c[ unul Toaderpodarul a zis întâi aceste vorbe, =i atunci genera\iile viitoare— sau locuitorii satelor vecine care nu cunosc =i nu în\elegce caut[ Toader în proverb — îi repeteaz[ vorbele, deveniteproverbiale, în chipul acesta: Nu dai bani, c[ci vorba [luia:Dai, n-ai. Cu timpul nu mai =tie nimeni cine a zis întâi cutarevorb[, dar vorba a r[mas, a fost cu încetul primit[ de întregpoporul, a devenit proverb.

Mai bine se observ[ acest lucru la na=terea zic[torilor.Dup[ cum numirea multor lucruri în via\[ a r[masproverbial[, dup[ numele aceluia ce le-a inventat, d. e: p[l[riià la Rembrandt, fiindc[ el în tablouri d[ damelor aceast[p[l[rie, a purta barba à la Napoleon III etc., frizur[ à laMaria Antoinetta etc. =i dup[ cum un nume propriu devine

Page 247: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

244

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

apelativ, d. e. o Panama, o Mecca, un Ierusalim, un Mefistoetc. tot a=a o vorb[ cu spirit a unuia, o întors[tur[ e fraz[fericit[. Unul o fi zis întâi: d-aia n-are ursul coad[, =i ceilal\iau g[sit c[ vorba e plastic[, voind s[ ar[\i în mod ridicolnepotrivirea între cauz[ =i efect. Zicem: o minciun[ cu coarne,o minciun[ cât toate zilele, unul a venit cu gândul s[ fac[ ocompara\iune nou[ =i a zis: Minciun[ cât turnul Col\ii. Vorbaa pl[cut, ea a r[mas =i azi, când turnul Col\ii nu mai exist[.Într-o mahala în Bucure=ti era o v[duv[ a unui boier Manta,=i curtea i s-a ruinat; trec[torii, ca s[ se apere de câini, rupeaudin gard. În urm[ gardul a disp[rut. Atunci unui glume\ i-avenit în gând s[ parafrazeze zic[toarea a da de unde nu-i cua da din gardul Mântulesei =i vorba fiind plastic[ a r[mas.

Foarte multe localit[\i, râuri, mun\i etc. î=i au numeledup[ vreun lucru oarecare, devenit proverbial. În Bucure=tie locul la Episcopie =i nu în\elegi de ce, c[ci nu e nici oepiscopie acolo. Dar a fost. Episcopia a disp[rut, numele ar[mas. Un munte numit Trec[toarea t[tarilor, ori Vârful cudor, ori Cruce de piatr[, ori Pietrele arse sunt numiriproverbiale. Stradele prin ora=e tot a=a (strada Doamnei,Foi=orului, a Zaverei etc.). Acestea intr[ în domeniultradi\iilor =i al legendelor.

Un exemplu nou: Caragiale într-o comedie are un tip debe\iv care întreab[ mereu: Da noi cu cine vot[m? Vorba aajuns proverbial[, pân[ acum, bineîn\eles, numai în literatur[.De câte ori unul e z[p[cit =i nu =tie ce face, se zice despre el:

Vorba lui Caragiale, noi cu cine vot[m? Exemplul arat[ =ialtceva: numele Caragiale fiind necunoscut ori neîn\eles eînlocuit cu alta: vorba [luia: noi cu cine vot[m?

b) Istoria. În\elegem fapte istorice, bine =tiute, vorbe istoriceale unor personagii cunoscute. De la Alexandru L[pu=neanuavem vorba: Pro=ti, dar mul\i. Zic[tori care ar fi având origineistoric[: Vod[ da =i Hâncul ba, a lua lumea în cap ca Vod[-nlobod[ etc. Vestite vorbe proverbiale au neamurile, în comun,ca Veni, vidi, vici a lui Cezar, cunoa=te-te pe tine însu\i, a luiSocrate, Galileene, ai biruit, a lui lulian Apostatul, E pour simuove, a lui Galilei, Iube=te pe aproapele t[u ca pe tine însu\i,a lui Christos, S[ fie lumin[, a lui Zebaot spuse de Moise,Statul sunt eu, a lui Louis XIV. Din geografie: a se face Dun[re,a f[g[dui Oltul cu totul =i marea cu sarea, cât e Prutul =ip[mântul, cât o fi Ardealul.

Page 248: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

245

— Referin\e istorico-literare —

c) Ridicolul. C[utarea unei însu=iri reale a oamenilor din-tr-alte p[r\i ale \[rii, zeflemisirea obiceiurilor provinciale.De ex.: gur[ de Târgovi=te, a spune bra=oave, oltean cu 24 dem[sele, la Dumnezeu =i în |ara Româneasc[ toate sunt cuputin\[.

Batjocorirea neamurilor vecine: Cal verde =i sârb cuminte,a vorbi sârbe=te, a fi \igan, drept ca neam\ul. Numele ciorii— al \iganului, capr[ — al grecului etc.

d) Observa\iile naturii. A=a sunt observa\iile asupraobiceiurilor animalelor, aplicate la un om: a tr[i ca câinelecu pisica. +i r`ma, când o calci, se întoarce s[ te mu=te. G[inabea ap[ =i se uit[ la Dumnezeu. Pe=tele de la cap se împute.Cioara trage la cioar[. A-=i spurca casa ca pup[za cuibul. Asta cât cioara-n par. Caprei îi cade coada de râie =i tot în suso \ine. Pân[ nu-ncaleci calul nu-i cuno=ti n[ravul. Ariciul cume=te=ug se prinde =i vrabia cu mei. A umbla ca o curc[ beat[.

Dar =i alte observa\ii ale lucrurilor din natur[: Ziua bun[se cunoa=te de diminea\[ etc. Apa trece, pietrele r[mân. Câiniilatr[ =i luna trece.

e) Snoava, fabula, tradi\ia, legenda. Aici avem aceleproverbe mai ales care au o poveste a vorbei =i sunt de celemai multe ori înv[\[turi scoase dintr-un fapt întâmplat. A=a:|iganul ajuns împ[rat, întâi pe tat[-s[u l-a spânzurat. AntonPann în colec\ia lui a adunat =i versificat o mul\ime de-acestea.A tunat când i-a adunat. A venit la spartul târgului. Aici toateacelea au nume proprii: A dat ca Eremia cu oi=tea în gard.Bea, Grigore, aghiazm[, D[ nas lui Ivan c[ se suie pe divan.Dup[ ce e prost, îl cheam[ =i Vlad. Tronc Marico!

E de observat c[ precum snoavele (adic[ întâmpl[rile)vesele, care au r[mas de pomeneal[, pot da na=tere laproverb, tot a=a se poate întâmpla dimpotriv[, ca un proverbs[ fie motivul unei snoave alc[tuite anume.

f) Literatura, mai ales „Biblia“. Am dat exemplul noi cucine vot[m, a lui Caragiale. Alecsandri a dat literaturiizic[toarea: Cuiul lui Pepelea din farsa sa Arvinte =i Pepelea.

Vorbe din literatur[ r[mase proverbiale: Viitor de aurRomânia are a lui Bolintineanu; Românul are =apte vie\i(Alecsandri), De=teapt[-te, române (Mure=anul), Unde-s doiputerea cre=te (Alecsandri).

Din Biblie: Ca-n sânul lui Avram. Apelativul Iud[. A vindeceva pe un blid de linte (din povestea lui Esau). Ca în\eleptul

Page 249: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

246

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Solomon. Ca Pilat în „Crez“. S-a lep[dat ca Petru de Christos.A purta pe cineva de la Ana la Caiafa. +i-a sp[lat mâinile caPilat. Ce \ie nu-\i place altuia nu-i face. Inel de aur în râtulporcului.

g) Spiritul. În\elegem toate acele vorbe care au ajunsproverbiale numai pentru spiritul lor =i au fost spuse de unom spiritual, ca simple sc[p[r[ri intelectuale, f[r[ ca ele s[fie bazate pe experien\[ ori observa\ii ale naturii, ori pe unadev[r. De ex. Bate =eaua s[ priceap[ iapa. Poate c[ un hazliua facut într-adev[r a=a, =i-o fi pus =eaua jos =i a b[tut-o,chipul ca s[ în\eleag[ calul c[ are s-o pa\[. A trage pe draculde coad[. Nu-i ajungi cu pr[jina la nas. +i-a luat nasul lapurtare. Culc[-te pe urechea aia. Pân[ la Dumnezeu te m[nânc[sfin\ii. M[nânc[ sfin\i =i scuip[ draci. A prins prepeli\a decoad[. Îi sfârâie c[lcâiele. Scump la t[râ\e, ieftin la f[in[.

Nu atât fondul, cât forma lor e cauza c[ proverbele suntce sunt =i c[ tr[iesc. Poporului îi place forma lor, =i numaiprin form[ pot ele s[ se întip[reasc[ în mintea mul\imii.Proverbele au o form[ stereotip[, cristalizat[. Nimeni n-opoate schimba, tocmai pentru c[ poporul atâta a sucit =i ar[sucit la o form[ pân[ a redus-o la cea mai simpl[ =i maiplastic[ expansiune. De aceea proverbele sunt tipuri desintactic[ popular[. Ca s[ dea proverbului fel de fel demijloace artistice.

1. O scurtime neobicinuit[. Urma alege. Dac[ dai, n-ai. Aicarte, ai parte. Cine face lui î=i face. Azi mie, mâine \ie. Staistrâmb =i judec[ drept. Greu la deal =i r[u la vale. +i-a g[sitsacul peticul. Toate merg dup[ neam.

2. Rima. Mai bine azi un ou decât mâine un bou. Nu e sui=f[r[ coborâ=. Bun[ \ar[ rea tocmeal[. Cu un rac tot s[rac.Ori Stan ori c[pitan. Sutele m[rit[ slutele. Din \ân\ar arm[sar.N[ravul din fire n-are lecuire. Câte bordeie atâtea obiceie.Marea cu sarea. Gura duce ura. Capul face, capul trage.

3. Spiritul =i gluma. |iganul la mal se-neac[. Prinde orbul,scoate-i ochii. Nu strica orzul pe gâ=te. Ca nuca-n perete. Du-lla nunt[, s[-\i zic[ =i la anul. Trage n[dejde ca spânul debarb[. Frate ca frate, brânza pe bani. Femeia a îmb[trânitpe dracul. Se uit[ ca dracul la pop[. Brânza bun[ în burdufde câine. Pe uli\[ Chiri\[ =i acas[ chiseli\[.

4. Tropi =i figuri, fraze eliptice, fraze enigmatice,paradoxale, contrastul. Na-\i-o frânt[ c[ \i-am dres-o. Soarele

Page 250: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

247

— Referin\e istorico-literare —

s[-mi fie bun, luna s-o m[nânce vârcolacii. Bun e Dumnezeu,me=ter e dracul. F[ bine =i a=teapt[ r[u. Bani albi pentru zilenegre. La a=a cap, a=a c[ciul[. Unde nu-i cap, vai de picioare.Cine d[ lui î=i d[.

Formele gramaticale stereotipe ale proverbelor sunt camacestea:

a) Nici-nici. Nici drac s[ vezi, nici cruce s[ nu-\i faci. Nicicarne cu oase, nici frigare ars[. Nici în car, nici în telegu\[.Nici s[-l vezi, nici s[-l visezi.

b) Mai bine. Mai bine s[rac =i cinstit. Mai bine azi un ouetc. Mai bine la col\ de \ar[ =i la mijloc de mas[. Mai bine ozi =oim decât o var[ cioar[. Mai bine cu un voinic la pagub[decât cu un nevoia= la câ=tig.

c) Cum-a=a. Cum e turcul, a=a e pistolul. Cum e sfântul,a=a e t[mâia. Cum e domnul, a=a e sluga. Cum î\i a=terni,a=a vei dormi. Cum î\i cânt[, a=a =i joci. Cum e \iganul, a=a-i ciocanul. Cum \i-e bun[ ziua, a=a \i-e mul\umita.

d) Cine. Cine d[, lui î=i d[. Cine mânec[ nu întunec[.Cine-ntreab[ nu gre=e=te. Cine are b[trân s[-l vând[ =i cinen-are s[-l cumpere. Cine nu-n\elege de vorb[ nu-n\elege deciomag. Cine tace mai mult[ treab[ face...

George CO+BUC, Na=terea proverbelor, în vol. GeorgeCo=buc, Elementele literaturii poporale, Antologie,prefa\[ =i note de I. Filipciuc, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1986, p. 267—274.

În folclorul românesc, proverbele au început s[ fieînregistrate înc[ într-o epoc[ veche =i anume în c[r\i popularescrise, în cronici, în manuscrise diverse. Când, de pild[, înAlbinu=a (tradus[ în române=te la sfâr=itul sec. al XVI-lea)întâlnim: „Albina \ine în gur[ mierea =i în coad[ fierea“,aceasta nu-i decât o form[ a unui proverb cu multe variantela diferite popoare. Notat de Pann în Povestea vorbii: ,,În fa\[miere =i în dos fiere“, proverbul are =i varianta: „În gur[(fa\[) miere, în inim[ fiere“ pentru a caracteriza pe ceiperver=i, în fran\uze=te corespunzând: „Langue de miel et coeurde fiel“, apoi „Volto di mèle, cor di fiele“ (it.) „Boca de mel,maos de fel“ (portughez[); „Honig im Munde, Galle imHerzen“ (germ.); „A honey tongue, a heart of gall“ (eng.).Cum se explic[ aceast[ r[spândire a proverbului, vom vedea

Page 251: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

248

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

mai pe urm[. Deocamdat[, constat[m circula\ia lui larg[ =iînregistrarea într-un text românesc vechi (al[turi de alteproverbe).

Interesant din punctul acesta de vedere este romanulpopular Archirie =i Anadan, care în original con\ine un =irîntreg de proverbe, ce trebuiau transpuse în traducere, uneoriprin corespondente locale. Versiunile române=ti vechi con\inun num[r de proverbe de larg[ circula\ie. De exemplu, ms.rom. 1155 din Biblioteca Academiei Rom`ne, copiat în anul1784, consemneaz[ proverbe, cu drum lung ulterior înparemiografia româneasc[: „S[ nu sapi groapa altuia c[ veic[dea într-însa“ (f. 96 r): „Cuvântul (ie=it) nu-l mai po\i ajungenici cu calu’, nici cu ogariu’“ (f. 96 v)1; „Minciuna se afund[ca plumbul în fundul apei, iar apoi iese ca frunza în fa\aapei“ (f. 96 v)2; „Sacul s[-l cru\i de la gur[, dicât de la fund“(f. 97, v), ceea ce corespunde cu „Leag[ sacul pân[ e rotund,nu când îi dai de fund“.

În sec. al XVIII-lea s-au înregistrat proverbe nu numai încontexte, unde se cereau introduse, ci s-au f[cut =i liste specialede proverbe =i maxime, în diferite manuscrise miscelanee.Astfel din ms. rom. 2218 al Bibliotecii Academiei Rom`ne,not[m: „Ce poate face oala c[tre c[ldare: ea va izbi =i iar ease va zdrobi“ (f. 227 r) cu explica\ia în text a culeg[toruluic[ a=a e =i situa\ia omului s[rac fa\[ de cel bogat: se revolt[înzadar. Proverbe con\in de asemenea alte manuscrise dinsec. al XVIII-lea =i de la începutul sec. al XIX-lea3.

În secolul al XIX-lea, interesul pentru proverb a crescut. Unmare merit, ca valorificator al proverbului, îl are Anton Pann =imeritul acesta de paremiograf nu a fost îndeajuns de remarcat.A. Pann a folosit din plin tezaurul popular. De pild[, în Istoriaîn\eleptului Archir (1847) el nu s-a rezumat la proverbeleoriginalului, ci a introdus masiv proverbe autentic populare

1 A. Pann, Povestea vorbii, ed. N. Cartojan, Craiova, 1943, p. 132:„Cuv`ntul e ca v`ntul: nu-l po\i ajunge nici cu arm[sarul, nici cuogarul“.

2 Ibidem, p. 137. Vezi =i A. Pann, Istoria prea ]n\eleptului Arhir, ]nPagini alese, ed. I. Fisher, Bucure;ti, 1953, vol. I, p. 31: „Minciuna caplumbul ]n ap[ se afund[, iar ]n urm[ iese ca frunza pe und[“.

3 Vezi ]nc[ manuscrisele din Bibl. Acad. Rom`ne, 3698 =i 1281:„Copacul g[unos arat[ la ramuri (s[n[tos)“ etc.

Page 252: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

249

— Referin\e istorico-literare —

române=ti. Traducerile din sec. al XVIII-lea ale acestei c[r\i auun mic num[r de proverbe, fa\[ de ceea ce a introdus Pann.

Dintre culegeri merit[ s[ fie amintit[ cea a lui IordacheGolescu (1768—1848), r[mas[ în manuscris: Pilde, pov[\uiri=i cuvinte adev[rate1. O culegere a dat I. C. Hin\escu:Proverbele românilor, Sibiu, 1877, VIII ¢ 21O ¢ V p. Apoi P.Ispirescu a cules un num[r de proverbe =i le-a publicat subtitlul Zic[tori populare în „Revista pentru istorie, arheologie=i filologie“, I (1882), p. 224—235; 450—460; III (1884), p.144—163; V (1885), p. 153—165; 377—384. Interesant[ esteculegerea pe care o public[ E. B. Mawr: Proverbele românilor,Bucure=ti—Londra, 1882, care pe lâng[ originalul românescd[ =i corespondente în englez[. Notând înc[ lucrarea lui FilipLaz[r, Mângâierea s[teanului. Proverbe, anecdote =i istorii,Craiova, 1888, care denot[ lips[ de metod[ =i în care autorula cules din c[r\i =i „a prelucrat“ proverbe pentru s[teni, trebuies[ preciz[m c[ o culegere de baz[ a dat numai Iuliu A. Zanneîn Proverbele românilor, 10 volume, Bucure=ti, 1895—1903.Autorul a trecut în culegere variante române =i str[ine, cutrimiteri =tiin\ifice, în special la variantele române=ti. Ulteriors-au publicat noi culegeri de Christea N. |apu2, N. P[sculescu3,I.- A. Candrea4, Teodorescu-Kirileanu5 etc. Între studiileparemiologice G. Dem. Teodorescu se situeaz[ pe primul plancu lucrarea sa: Cercet[ri asupra proverbelor române, cumtrebuiesc culese =i publicate, Bucure=ti, 1877, 107 p. G. Dem.Teodorescu pune =i discut[ întâia oar[ problema culegerii =ipublic[rii =tiin\ifice a proverbelor, comb[tând atitudinea de„prelucrare“ =i „=lefuire“, care domina înc[ în folclor. Autorulvorbe=te de necesitatea indicelui alfabetic, a glosarului deexpresii rare, a comentariilor etc. Iuliu Zanne mai târziu a\inut seam[ de aceste indica\ii.

1 Din aceste proverbe a extras mai t`rziu Iuliu Zanne pentruculegerea sa.

2 Chr. N. |apu, Proverbe din Oltenia, ]n Gr. Tocilescu, Materialurifolclorice, T. I., Bucure=ti, 1900, p. 707—726.

3 N. P[sculescu, Literatur[ popular[ româneasc[, Bucure=ti, 1910,p. 106—112.

4 I.- A. Candrea, Dic\ionar de proverbe =i zic[tori. Bucure=ti, 1912.5 S. Teodorescu-Kirileanu, Proverbe agricole, înv[\[turi pentru

plugari, Bucure=ti, 1923, p. 106.

Page 253: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

250

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Cu tot interesul manifestat în vremea aceasta pentruproverbe în \ara noastr[, totu=i studiile în sine paremiolo-gice au r[mas la o treapt[ joas[, de=i materialul ofereaposibilit[\i de considera\ii diverse de con\inut, de limb[,valoare artistic[ etc.

Când zicem stilistic[ zicem limb[ =i proverbele sunt, înfond, mijloace stilistice populare de exprimare a gândurilor=i judec[\ilor. Ele sunt, am putea spune, „prefabricate“ plasticepe care poporul le are la îndemân[ =i le folose=te la momentul=i locul potrivit în limbajul s[u. Nici un proverb =i nici ozic[toare nu se aud izolat (ceea ce nu s-a observat), ci numaiîntr-un context, c[ruia îi dau precizie =i mai ales culoare.Chiar când cineva roste=te un singur proverb, el se leag[ de oconvorbire sau de un context tacit. Faptul c[ proverbele aufost culese izolat nu înseamn[ c[ în practic[ ele se spun izolat,ci exact ca =i cuvintele din dic\ionare sunt elemente constitutivedin graiul popular. Dar pe când cuvintele sunt elementeconstitutive de limb[, proverbele sunt elemente constitutivede art[ literar[. Judec[\ile =i ideile, pe care ele le exprim[,se pot exprima =i în limbajul obi=nuit. Dac[ omul din popor(=i în ultim[ instan\[ orice om) folose=te proverbul, face lucrulacesta pentru c[ simte c[ exprim[ mai bine =i mai frumos,ceea ce are de gând s[ comunice celui sau celor care îlascult[. În felul acesta, spre deosebire, de pild[, de ghicitoricare au existen\[ proprie, independent[ de un context precis,proverbele sunt instrumente de limb[, formul[ri expe-rimentate îndelung în leg[tur[ cu traiul =i limbajul uman.Lucrul acesta nu a fost pân[ acum scos în eviden\[ decercet[tori.

Ion Constantin CHI|IMIA. Paremiologia, ]n: „Studii =icercet[ri de istorie literar[ =i folclor“. An. IX (1960), nr. 3,p. 472—474; 479—480.

Bog[\ia de con\inut a proverbelor =i zic[torilor rezult[ nunumai din num[rul mare de crea\ii de acest gen existente înpopor, ci =i din bog[\ia de sensuri pe care o poate avea unul=i acela=i proverb. Cu cât ideea exprimat[ de proverb estemai general[, cu atât semnifica\iile lui practice sunt mainumeroase =i mai variate, lucru care se întâmpl[ mai ales cuacele proverbe care pornesc de la observa\ii concrete =i le

Page 254: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

251

— Referin\e istorico-literare —

dep[=esc, precum: „Buturuga mic[ r[stoarn[ carul mare“.Ignorând total sensul lui concret, acest proverb poate fi în\eles=i dezvoltat ca un concept filosofic, poate fi aplicat ca un sfatpractic în leg[tur[ cu o anumit[ situa\ie etc. Toate acestesensuri se subordoneaz[ îns[ unei idei generale (raportul întremic =i mare), =i pot fi aplicate pozitiv (aprobator) sau negativ(reprobator) la cele mai variate domenii de via\[.

În unele proverbe accentul cade pe aprecierea filosofic[a problemelor fundamentale ale vie\ii (via\[ =i moarte,dragoste =i ur[, bine =i r[u, legi care guverneaz[ lumea,fericire =i suferin\[, soart[, om, munc[ etc.), tr[dândtendin\a c[tre o cunoa=tere a esen\elor, efortul de a-l punepe om de acord cu toate datele existen\ei =i a dezv[lui ceeace e frumos, în[l\[tor, în aceast[ existen\[. Moartea, deexemplu, privit[ ca o lege a firii: „Câte-n lume nasc, mortoate“, este în\eleas[ materialist, f[r[ implic[rile unei vie\iviitoare.

„Ce înghite p[mântul via\[ nu mai are“ =i acceptat[ ca oinevitabilitate: „Fiecare-i dator cu o moarte“ de care nutrebuie s[ se team[ nimeni: „Numai pro=tii se tem demoarte“, dar în fa\a c[reia durerea e legitim[: „Lacr[milenu s-ar mai usca, dac[ mor\ii nu s-ar uita“. Alte proverbecon\in definiri =i sfaturi practice în leg[tur[ cu omul fizic =ipsihic, în raport cu el însu=i, cu natura =i cu societatea. Elevorbesc despre calit[\i =i cultivarea lor: „Decât un car defrumuse\e, mai bine un dram de minte“, despre defecte =icombaterea lor: „Minciuna e scurt[ de picioare“, despresentimente =i m[sura lor: „Tân[r lâng[ tân[r[, ca paielelâng[ foc“, despre rela\iile etice =i sociale dintre oameni:„Tot omul e dator s[ \in[ o dat[ satul de vorb[“, desprefamilie, despre munc[ =i, în general, despre ce este înleg[tur[ cu via\a =i activitatea omului în societate. Un num[rfoarte mare de proverbe, dep[=ind sfatul sau simplaapreciere, exprim[ direct atitudinea de revolt[ a poporuluifa\[ de nedreptatea social[. Ele vorbesc despre egalitateaoamenilor: „Din acela=i aluat sunt f[cu\i to\i oamenii“;„Soarele ne înc[lze=te pe to\i“, =i condamn[ absurditateainegalit[\ii, generatoare de mizerie =i suferin\[. În asemeneaproverbe poporul înfiereaz[ parazitismul: „Unde sunt bucate=i pâine, sunt =i =oareci“, exploatarea: „Abia sc[par[m decoas[ =i ne puse la secer[“; „Boii ar[ =i caii m[nânc[“, via\a

Page 255: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

252

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

de huzur a bogatului în opozi\ie cu mizeria s[racului: „Uniioameni muncesc pân[ mor =i al\ii beau cu capul gol“,dezumanizarea provocat[ de avere: „Bog[\ia stric[ pe om“;„Câinele când e mai s[tul, turb[“ =i — privind cu ur[ peboga\i =i cârd[=ia dintre ei: „Lupii nu se m[nânc[ întredân=ii“; „câine pe câine nu mu=c[“ — ajunge la îndemnurif[\i=e de lupt[ împotriva lor: „R[bdarea are =i ea marginileei“; „+i scânteia mic[ poate face p[l[laia mare“; „Undescuip[ un sat se face un lac“. Nici fe\ele biserice=ti, în specialpreo\imea satelor, nu scap[ de ascu\ita ironie popular[:„Popa are mân[ de luat, nu de dat“; „Fecior de pop[, omcinstit nu e“, pentru c[, în general, în proverbe s-a încet[\enito atitudine antireligioas[: „Cine crede în cruce, ca crucease usuc[“.

Concep\ia de via\[ exprimat[ în proverbe =i zic[tori nueste unitar[, ci bogat[ în contradic\ii care reflect[, în spe\[,evolu\ia istoric[ a mentalit[\ii populare =i str[duin\a de asurprinde realitatea în toat[ diversitatea manifest[rilor eicontradictorii. Dac[ soarta este privit[ uneori ca o fatalitate:„Ce \i-e scris, în frunte \i-e pus“, adeseori este exprimat[ =iideea c[ omul î=i poate conduce singur via\a: „Cum î\i veia=terne, a=a vei dormi“; „Norocul e cum =i-l face omul“,bazându-se pe încrederea pe care omul trebuie s-o aib[ înpropriile lui for\e =i determinând astfel o atitudine activ[fa\[ de via\[: „Sârguin\a e muma norocului“; „Norocul calc[în urma min\ii“. Atitudinea fa\[ de înv[\[tur[ este în generalprofund[ =i plin[ de în\elegere: „Omului cu înv[\[tur[/Îi curgemiere din gur[“, dar poate fi =i naiv[: „Unde e înv[\[tur[mult[ e =i nebunie mult[“ sau limitat[: „N-am înv[\at carte=i tot am mâncat s[rat“.

În general, fenomenele negative sunt mai frecvente încon\inutul proverbelor decât cele pozitive, pentru c[ din r[upo\i înv[\a mai mult decât din bine: „Pân[ nu p[\e=ti, nu tecumin\e=ti“, proverbele reprezentând în esen\[ o atitudine fa\[de aspectele negative ale vie\ii, fa\[ de ideea de r[u. Aceast[caracteristic[ este determinat[ de îns[=i func\ia educativ[ aproverbelor, frumuse\ea moral[ fiind reliefat[ =i direct, darmai ales prin combaterea viciului =i urâ\eniei de caracter.Foarte adesea îns[ fenomenul negativ apare în opozi\ie cureversul s[u pozitiv, antiteza simplificând ideea, precizând-o=i asigurându-i o for\[ de convingere sporit[: „În\eleptul adun[

Page 256: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

253

— Referin\e istorico-literare —

=i prostul risipe=te“. Alteori, la acela=i rezultat se ajunge prinîmperecherea =i cararterizarea paralel[ a dou[ defecte:„Lene=ul mai mult alearg[, scumpul mai mult p[gube=te“.

Valeriu CIOBANU, Pavel RUX{NDOIU, Marin BUGA.Proverbele =i zic[torile, ]n Istoria literaturii române. Vol. I.Folclorul. Literatura român[ în perioada feudal[ (1400—1780). Bucure=ti, 1964, p. 196—197.

Proverbele =i zic[torile sunt specii separate ale folclorului„gnomic“, din care fac parte =i astfel de crea\ii poetice cumsunt formulele-ur[ri, impreca\iile, formulele de bine\e,binecuv`nt[rile, calambururile, jocurile de cuvinte, formulelemeteorologice =. a.1 Ele se disting de celelalte formule gnomiceprin caracterul lor aforistic =i didactic. Anume dup[ acesteparticularit[\i ale proverbelor =i zic[torilor unii cercet[toridin trecut le plaseaz[ la „genul aforistic“ al crea\iei populare(B. P. Hasdeu) sau la „folclorul etic“ (B. Istru) ca fiind adev[rurigeneral aprobate de to\i vorbitorii limbii noastre de-a lungulsecolelor. Proverbele plac =i surprind prin gândurile profunde,observa\iile subtile asupra naturii =i vie\ii umane sub toateaspectele ei, prin exteriorizarea plastic[ a ideilor. Spredeosebire de alte crea\ii ale folclorului, ele sunt maiaccesibile, le poate lesne relua din uzul cotidian oral oricine.Debitarea nu presupune prezen\a unor condi\ii speciale. Pentrua le folosi nu avem nevoie de o dispozi\ie sufleteasc[ propice(ca atunci când se interpreteaz[ o doin[, o balad[, o strig[tur[,un bocet), nici de integrarea ]n cadrul unui ritual sau datini(ca ]n cazul colindelor, plugu=oarelor, conoc[riilor), nici devreo recuzit[ special[ (ca ]n piesele de teatru popular), nicide un anturaj anumit (ca la practicarea desc`ntecelor,farmecelor, vr[jilor). Ele sunt integrate organic ]n actul decomunicare verbal[ sau epistolar[ ]ntre oameni. Principalaparticularitate a proverbelor =i zic[torilor o constituielaconismul formal ]mbinat cu un con\inut de idei profund. B.

1 Aceste specii folclorice au atras prea pu\in, iar unele chiardeloc, aten\ia cercet[torilor. Folcloristica noastr[ se afl[ ]n prezent lastadiul consemn[rii lor pe teren =i al acumul[rii de texte. Nu ]ncape]noial[ c[ valorificarea lor sistematic[ =i integral[ va proiecta lumininoi asupra structurii =i tematicii folclorului nostru.

Page 257: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

254

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

P. Hasdeu le numea „filosofie a vie\ii“1, „tezaur de filosofie =isatir[ poporan[“2. M. Eminescu se referea la marea lorvechime =i la specificul lor na\ional. El le privea ca pe ni=te„tiparuri neschimbate, care se formeaz[ ]n curs de mii de ani=i dau fiec[rei limbi fizionomia ei proprie“3. }nalte aprecieriale paremiilor rom`ne afl[m la V. Alecsandri, C. Negruzzi,G. Asachi, la B. Istru, G. Meniuc, N. Dabija =. a.

Termenul specie „gnomic[“ vizeaz[ numai aspectul exterioral proverbelor =i zic[torilor. Referitor la fondul de idei, latematica =i nomenclatura tipurilor folosirea lui nu este]ndrept[\it[. Nimeni nu este ]n stare s[ stabileasc[ cu precizienum[rul total al paremiilor unui popor. Totu=i materialelede arhiv[ =i colec\iile publicate p`n[ ]n prezent ne permit s[afirm[m c[ fondul nostru paremic con\ine circa 7000 de tipuri=i c[ nu toate circul[ cu aceea=i intensitate. Bagajul individualde proverbe =i zic[tori difer[ de la om la om =i este ]n direct[dependen\[ de receptivitatea fiec[ruia la limbajul aforisticfigurat =i la crea\ia folcloric[ ]n genere.

Proverbele =i zic[torile au o serie de particularit[\i comune.+i unele, =i altele sunt expresii scurte, uneori figurate, u=orde memorizat, au aproape aceea=i func\ie ]n uzul lor. Cutoate acestea exist[ =i unele deosebiri esen\iale, care ne facs[ le privim ca specii de sine st[t[toare.

Proverbele (din lat. proverbium) sunt crea\ii de dimensiunireduse, izvor`te din experien\a de via\[ a maselor, recreeaz[]n mod concis, sub forma unor expresii finite din punct devedere gramatical =i logic, constat[ri, aprecieri, pove\e, sfaturicu valoare general recunoscut[. Ele circul[ at`t oral, c`t =i]n scris. Din punct de vedere func\ional au menirea s[plasticizeze g`ndul expus. }n majoritatea cazurilor sunt crea\iiorale. O parte dintre ele au fost create (de savan\i, scriitori,oameni de cultur[ =. a.). Cele mai multe proverbe au sensdirect =i figurat. De exemplu: „Apa trece, pietrele r[m`n“,„Unde dai =i unde crap[!“, „Pas[rea pe limba ei piere“, „Limbaoase n-are“, „Nu-i p[dure f[r[ usc[turi“ =. a. Sunt, ]ns[, =iunele, care au numai sens nominal: „S[ nu te apuce iarna

1 Hasdeu B.P., Studii de folclor, Cluj-Napoca, 1979, p. 28.2 Ibidem. p. 36.3 Eminescu M. Opere, vol. VI, Literatura popular[. Bucure=ti,

1963, p. 16.

Page 258: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

255

— Referin\e istorico-literare —

f[r[ p`nz[ =i f[r[ br`nz[“, „Om[tul oprit iarna aduce snopivara“, „Ce \ie nu-\i place, altuia nu-i face“ =. a.

Zic[torile (din „a zice“) sunt expresii figurate, f[r[ sensfinit =i presupun folosirea lor ]n anumite contexte, care lelimpezesc sensul. Ele au menirea a conferi enun\ului oral sauscris un surplus de expresivitate =i plasticitate. Una este s[spui c[ cineva n-a izbutit s[ fac[ ceva =i alta e s[ zici c[ „animerit cu oi=tea ]n gard“. Iar pentru a sublinia c[ cinevast[ruie ]ntr-un lucru f[r[ rost, ce spune cu ironie c[ „ducelemne ]n p[dure“ sau „car[ ap[ la f`nt`n[“.

At`t pentru proverbe, c`t =i pentru zic[tori a fost adoptattermenul grecesc paremie — „cugetare din scriptur[ sau dinepistolele apostolilor“. }n vorbirea curent[ nu se face distinc\ie]ntre cele dou[ specii paremice, spun`ndu-li-se: vorbe dinb[tr`ni, zicale, ziceri, vorbe de duh, vorbe ]n\elepete, povesteaceluia, vorbe vechi, cuvinte adev[rate =. a. Dintre ace=ti termenisinonimi numai „cuvinte din b[tr`ni“, „vorbe b[tr`ne=ti“ nusunt totdeauna adecva\i, deoarece procesul de creare aproverbelor n-a ]ncetat. +i apoi se =tie c[ printre creatori deproverbe sunt =i persoane, c[rora deloc nu li se potrive=tecalificativul „b[tr`n“ sau „tata-mare“.

Prin caracterul lor oral, prin forma specific[, prinvechimea considerabil[ a celor mai multe dintre ele =i prinaria ]ntins[ de circula\ie, proverbele =i zic[torile se deosebescde crea\iile aforistice individuale, cunoscute sub denumirilede aforisme, maxime, sentin\e, adagii, slogane, apologuri,pilde, velerisme, cuvinte ]naripate =. a.

Proverbele =i zic[torile constituie obiectul de cercetare al=tiin\ei, numite paremiologie. Dar aceasta nu ]nseamn[ c[ele nu pot fi aduse =i ]n centrul aten\iei unor cercet[tori dinalte domenii: filosofi, istorici, lingvi=ti, biologi, meteorologi=. a. m. d. Mai mult ca at`t, unele =tiin\e noi, cum ar fifrazeologia, care nu =i-au determinat ]n definitiv obiectul decercetare, „pretind“ s[ includ[ ]n nomenclatura textelor ceau a le studia =i paremiile.

Principalul =i cel mai ]nsemnat izvor al proverbelor =izic[torilor este via\a, care s-a reflectat ]n fondul lor prinprisma experien\ei maselor populare ]n procesul de cunoa=terea realit[\ii. Din cele mai str[vechi timpuri, oamenii au fostcurio=i fa\[ de ceea ce se afl[ =i se ]nt`mpl[ ]n jurul lor. }nconsecin\[, au ap[rut unele formul[ri lapidare, care

Page 259: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

256

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

exprimau adev[ruri simple, nu aveau =i sensuri figurate,metaforice.

Proverbele =i zic[torile fac parte din folclorul literar,nec`ntat =i nedeclamat, nelegat de ceremonii =i ritualuri. Elesunt str`ns legate de comunicarea verbal[ cotidian[, c`t =ide comunicarea ]n scris. Toate aceste fapte au determinatconstituirea unui sistem poetic specific al lor.

Spre deosebire de zic[tori, care nu formeaz[ propozi\ii,ci sunt ni=te expresii, pentru care pot fi g[site sinonime ]nfondul lexical al limbii (de ex.: „A nimeri cu oi=tea ]n gard“— „a da gre=“; „A-=i ar[ta arama“ — „a se demasca“ etc.),proverbele au din punct de vedere compozi\ional forma unorpropozi\ii simple („Moartea ocole=te pe cel viteaz“), compuse(„Nu judeca omul dup[ cuvinte, judec[-l dup[ fapte“),enun\iative („Nimeni nu se na=te me=ter“), interogative („Aiv[zut bab[ frumoas[ =i copil cuminte?“) sau exclamative(„Unde dai =i unde crap[!“). Caracteristic[ limbii proverbeloreste folosirea verbelor la modul imperativ, determinat[ detendin\a de a pov[\ui, ]nv[\a pe al\ii, ferindu-i de pericolulde a gre=i („Nu zi «hop» p`n[ nu-i s[ri!“, „Nu-\i b[ga nasul,unde nu-\i fierbe oala!“).

Sunt frecvent folosite antiteza („Ori laie, ori b[laie“, „Tu-ispui una, el \ie — alta“, „Vorb[ lung[ — treab[ scurt[“);paralelismul („C`nd ]i dai, ]i fat[ vaca; c`nd ]i ceri, ]i moarevi\elul“), paralelismul ]n oglind[ („Nu tr[im ca s[ m`nc[m,ci m`nc[m ca s[ tr[im“, „Ori cu capul de piatr[, ori cu piatrade cap“). O mare parte dintre proverbele rom`ne=ti suntbimembre. Aceast[ compozi\ie contribuie la sporirea for\eide evocare a lor („Vrabia m[lai viseaz[ =i calicul praznicul“,„Oricine poate s[ c`=tige, dar nu oricine poate s[ p[streze“).Dar ]n vorbire =i ]n scris deseori ]nt`lnim proverbeneterminate, neduse p`n[ la cap[t, ]n form[ eliptic[: „Na-\i-o bun[!“ ]n loc de „Na-\i-o bun[, c[ \i-am fr`nt-o!“ sau „Laud[-m[, gur[!“ pentru „Laud[-m[, gur[, c[ \i-oi da friptur[“ etc.Procedeul este folosit pentru o exprimare mai laconic[ =irapid[, sau pentru omiterea unor cuvinte indecente din corpulproverbului. Proverbele =i zic[torile se prezint[ ]n unele cazuri=i ]n calitate de depozitare de lexic arhaic, dialectal, argotic=i de jargon. }nt`lnim numai ]n canavaua lor cuvinte vechica: aghios, bairam, colaf, dimerlie, joimir, zapciu, caimacan,cherem, sau dialectisme ca: rada, bechi, bas[u, dangau[,

Page 260: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

257

— Referin\e istorico-literare —

zbranc[, =oald[ =. a. Deseori ]n paremii sunt incluse diferiteantroponime. Uneori se procedeaz[ ]n a=a fel, pentru a ob\ineo ]nviorare a ritmului expresiei sau de dragul rimei. („OriStan, ori c[pitan“, „Cum ]i Tanda, a=a-i =i Manda“). Alteorizicala p[streaz[ numele individului, care „s-au f[cut depoveste“, p[\ania c[ruia a devenit proverbial[: („A nimeritca Ieremia cu oi=tea-n gard“, „Lumea moare de t[tari, Stancabea cu l[utari“) sau nume din mitologia popular[, din basme=i snoave („A venit mo= Ene pe la gene“, „L-a furat Aghiu\[“,„A fi ur`t ca Muma P[durii“, „A se ]n\elege ca P[cal[ cuT`ndal[“).

Lexicul proverbelor =i zic[torilor este foarte bogat, bazatpe cel al limbii vorbite. Sintaxa lor este determinat[ denecesitatea exprim[rii laconice =i precise, caracteristic[comunic[rii verbale. Pe l`ng[ sensuri directe ele trezescdiferite asocia\ii, imagini =i chipuri metaforice. Efectul acestase ob\ine prin folosirea unei serii de tropi: personific[rii („Sem[rit[ casa cu via“, „}i zboar[ min\ile pe dealuri“),compara\iei („A iubi ca sarea ]n ochi“, „Femeia cinstit[ esoarele casei“), metaforei („A fi un bou =i o belea“, „Pas[reape limba ei piere“), hiperbolei („A face din \`n\ar arm[sar“).Deseori este folosit[ ca procedeu de realizare artistic[ ironia(„A fi rugumat de vac[“ — cu hainele bo\ite; „}l tragi la mas[,=i el se bag[ sub mas[“; „}i obraznic, nu-i ca porcul“; „A =edeaca un \ap logodit“; „A c[uta ou cu toart[“).

Efim JUNGHIETU. Proverbele =i zic[torile. — Crea\iapopular[. Curs teoretic de folclor rom`nesc din Basarabia,Transnistria =i Bucovina. Chi=in[u, „+tiin\a“, 1991,p. 377—379; 391—392.

Cronicarii moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin, IonNeculce =. a. au atrac\ie spre proverbele =i zicalele populare,socotindu-le ]n mod tacit formule ]n\elepte de apreciere —deseori ironic[ — a faptelor omene=ti. D. Cantemir, ]ns[, nunumai c[-i ]ntrece pe to\i cu num[rul proverbelor, dar esteaproape primul care se intereseaz[ intens de proverbe,cimilituri =i alte crea\ii similare populare ]n scopuri v[ditliterare. Iat[ o serie de proverbe =i zicale din Istoria Ieroglific[,unele din ele extrem de pitore=ti: „cu m`na altuia =erpele dinbort[ s[ sco\i ai vrut =i pre mine cle=te ]mpotriva j[ratecului

Page 261: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

258

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

m-ai f[cut“ (I, p. 58); „din pricinile mici mari g`lcevee sescornesc =i \in\ariul se face arm[sariu“ (I, p. 66); „din limb[-ifericire =i din gur[-i bun[ vestire ]i cur[“ (I, p. 72); „de multeori ce nu biruie=te omul biruie=te pomul“ (I, p. 99); „nicinebunul coarne, nici ]n\eleptul aripi are, de pre carele de]n\elept sau nebun s[ se cunoasc[“ (I, p. 101); „gura desfr`nat[mai tare alearg[ dec`t piatra din deal r[sturnat[, pre careun nebun cu piciorul poate a o pr[v[li =i o mie de ]n\elep\i aopri nu o pot“ (I, p. 102); „lucrurile grele pre c`t sunt mait[inuite, pre at`ta ies mai iu=oare (u=oare)“ (I, p. 126); „sulade aur zidurile p[trunde =i l[comia ]=i vinde neamul =i mo=ia“(I, p. 132); „voi afla ac de cojocul lui“ (II, p. 23); „pre leulmort =i =oarecii se ca\[r[“ (II, p. 49); „inima ]n r[ut[\i]ngr[=at[ de g`ndul c[ielii s[ vitione=te“ (II, p. 52); „r[ul r[upate“ (II, p. 68); „precum s[ dzice dzic[toarea, c[ de oi gr[i,oi muri, de oi t[cea, oi plesni, =i din dou] r[ut[\i carea demai bun[ s[ aleg mintea nu-mi poate nimeri“ (II, p. 88); „unnebun o pietricea ]n fundul m[rii arunc[, pre care o mie de]n\elep\i s[ o scoat[ vrednici (]n stare — n. n.) nu sint“(II, p. 89); „tot cuv`ntul ascultat, tot sfatul de ]ntrebat“(II, p. 98); „ce pietrii r[tunde din v`rful dealului pu\in[ urnire]i trebuie“ (II, p. 107); „o, pielea dracului supt p[rul dracului“(II, p. 117); „de multe ori noaptea fat[ =i dziua \ine ]n bra\[“(II, p. 132); „cum dzice cuv`ntul, cu o falc[ ]n ceriu =i alta ]np[m`nt“ (II, p. 140); „cu cuvinte =icuite =i voroave c[ptu=ite“(II, p. 142); „apa doarme, iar neprietenul nu doarme“(II, p. 151); „de multe ori unde cuv`ntul a ispr[vi nu poate,ispr[ve=te b[\ul“ (II, p. 162); „socoteala de acas[ cu cea dint`rg netocmindu-i-s[“ (II, p. 169); „obrinteala r[nii de premargini s[ cunoa=te“ (II, p, 169); „precum s[ dzicedzic[toarea, capul ]n poale lu`ndu-=i“ (II, p. 188); „undenorocul pizmuie=te toat[ socoteala bun[ s[ sminte=te“(II, p. 194); „pre cela ce-l mu=c[ =arpele =i de =op`rl[ s[fere=te“ (II, p. 207); „glasul cucului din glasul pup[dziinedeos[bind“ (II, p. 208); „precum dzice cuv`ntul sau fericireape cap sau corbul pe st`rv s[-i puie a=tepta“ (II, p. 210); „]ngroapa carea singur au s[pat, ]ntr-aceea=i singur au c[dzut“(II, p. 220); „cine nu va s[ fr[m`nte toat[ dziua cerne“(II, p. 226); „ap[ ]n piu[ b[tut[“ (II, p. 234); „}ntre miereamestec[ fiere“ (II, p. 237); „lene=ul mai mult alearg[ =iscumpul mai mult pl[te=te“ (II, p. 243); „norocul nu ]mparte

Page 262: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

259

— Referin\e istorico-literare —

cu oborocul, ce unora vars[, iar altora nici pic[“ (I, p. 136);„de vreme ce din r[s[rite dziua =i de pre ]ncepute fapta s[cunoa=te“ (I, p. 141) =. a.

}n Hronic proverbele sunt mai rare, dar deseoriimpresioneaz[ prin simplitate =i iscusin\a folosirii. Iat[c`teva: „se leag[ ca orbul de gard“ (p. 197); „lup ]n piele deoaie“ (p. 251); „lupul pu\in[ carte ]nva\[ =i ]n locul slovelorvede cum ]ntr[ mieii ]n p[dure“ (p. 251); „toate ispite=tedragostea; toate biruie=te nevoin\a“ (p. 298); „precum sedzice cuv`ntul, =i ostenin\a, =i untelemnul ]nzadar a= fi fostcheltuit“ (p. 298); „cum dar[ s[ prinde sula ]n sac, =im[ciuca ]n pung[“ (p. 488) =. a.

E vorba aici numai de o parte de proverbe, deoarece unelesunt at`t de parafrazate ]n expresii noi, ]nc`t e greu derecunoscut ]n ele prototipul, de la care s-a pornit. }n scopuriumoristice, de pild[, se spune c[ „lupul cu acest me=te=ug pearm[sariu ]l ]ntoarce ]n \in\ariu“ (I, p. 101) sau „cine lutul(la scar[: aur — n. n.) galb[n pentru dziua neagr[ scoate“(I, p. 179), ]n dosul c[ruia se cunoa=te proverbul „bani albipentru zile negre“.

Proverbele, ca =i sentin\ele, sufer[ mari transform[ri, fiindadaptate ]mprejur[rilor =i introduc`ndu-se ]n ele ceva dintemperamentul eroului sau al scriitorului. S-a spus c[ uneleproberbe =i sentin\e nu exprim[ g`ndul vorbitorului, c`ndsunt cuprinse ]n cuv`ntarea lui, dar e punctul de vedereobiectiv al c[r\ii, care apreciaz[ viciul sau virtutea, faptasau g`ndul personajului. De aceea ]n prefa\a romanuluicititorul e prevenit c[ poate trece peste sentin\e, dac[ acesteadevin o dificultate pentru ]n\elegerea ac\iunii. Vorbind, ]ns[,Inorogul le folose=te ca ale sale sentin\ele =i proverbele. }nsf`r=it, aforistica nu poate fi atribuit[ totdeauna personajelor,cum cred unii cercet[tori, c[ci atunci ea s-ar afla ]n adev[ratacontradic\ie cu mentalitatea lor. }n cuv`ntarea Papagaiei suntinserate, de pild[, sentin\e care nu-i apar\in ei. Acestea ]icompleteaz[ numai unele g`nduri ale ei: „doftorul bun =tiin\a]n cap, iar ierbile ]n c`mpie are, =i unde chichi\ele v[ruite =ipilulele =icuite sint, acolo bolnavul s[ am[je=te, iar[ nu s[t[m[duie=te“ (I, p. 147); „c[ci pravul casii dup[ m[turat des[ =i ridic[ =i ]n radzele soarelui jioac[, ]ns[ nici radzelesoarelui a nu lovi opre=te, nici pa=ii celui ce prin cas[ ]mbl[contine=te“ (I, p. 147) =. a.

Page 263: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

260

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

1 Dimitrie Cantemir. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor.Manuscrisul original al lucr[rii este depozitat la Arhiva central[ destat a actelor vechi din Moscova, fondul nr. 181, registrul nr. 1420.

}mbinarea de expresie popular[ =i de construc\ie logic[ =ifilosofic[ e caracteristic[ pentru imaginile pitore=ti aleromanului. Elementul de cugetare popular[ e foarte activ laCantemir. El cuno=tea bine folclorul =i speciile lui variate.

Vasile COROBAN. Dimitrie Cantemir — scriitor umanist.Chi=in[u, „Cartea Moldoveneasc[“, 1973, p. 220—222,227.

Examin`nd proverbele =i zic[torile, maximele =i sentin\eledin hronic1, constat[m, c`t de variate sunt izvoarele din cares-a inspirat D. Cantemir: lucr[ri de filosofie =i istorie, literatur[=i vorbire oral[. Ele refelct[ spiritul de erudi\ie al autorului.Multe sentin\e =i maxime ]=i au izvorul ]n cultura greco-latin[:

}n „Hronicul…“:

„peste putin\[ iaste ]n céleomene=ti cineva t[v[lindu-s[,ceva omene=te s[ nu pat[“76/r

„lupt[-te pentru mo=ie“5/v

„prieatin ]mi iaste Platon,prieatin ]mi iaste =i Socrat,iar[ dec`t am`ndoi maiprieatin[ adeverin\a“ 68/r

Variantele latine:

Homo sum: humani nil ame alienum puto

Pro patria nostra fortiterpugna

Amicus Plato, sed magisamica veritas

O ]nsemn[tate deosebit[ au proverbele =i zic[torile defactur[ popular[: „nici un trandafir f[r[ ghimpi“ 249/r, „s[leag[ ca orbul de gard“ 122/v, „gura carea singur[ pre sines[ laud[ pute“ 62/r, „precum singur c`nt[, a=é singur gioac[“66/r.

“de pre unghe leului” 50/r Ex ungue leonem

Page 264: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

261

— Referin\e istorico-literare —

Varietatea izvoarelor de unde provin dictoanele =imaximele, inserate ]n nara\iune, determin[ =i varietateacon\inutului lor, iar varietatea con\inutului face posibil[bog[\ia nuan\elor =i a func\iilor lor stilistice. }n func\ie decontext ele ]ntregesc, confirm[, rezum[, clarific[, totalizeaz[ori concretizeaz[ ]n mod concis =i plastic anumite ac\iuni,st[ri, obiecte, ]nsu=iri, circumstan\e. Folosirea m[iastr[ alexicului, a procedeelor sintactice =i a figurilor de stil ]nproverbe =i maxime opre=te expresivitatea stilului lucr[rii ]nansamblu. Repetarea cuvintelor de acela=i fel sau cu aceea=ir[d[cin[ accentueaz[ calitatea ori subiectul: „R[ul r[u aupierit, Semel mendax, semper mendax“.

Zic[torile =i proverbele imprim[ nara\iei note de ironie =iumor: „oaia au tulburat apa lupului din josul apei b`nd“ 266/r, „cum dar[ s[ prinde sula ]n sac =i m[ciuca ]n pung[“ 283/v. Topica neobi=nuit[ accentueaz[ uneori calitatea: „F[r[margine iaste ocheianul a toat[ =tiin\a“ 68/v.

Procedeul introducerii ]n lucrare a proverbelor, zic[torilor=i maximelor apare, de obicei, ]n leg[tur[ str`ns[ cu altemijloace de zugr[vire artistic[ a realit[\ii.

Autorul tindea s[ stabileasc[, pe l`ng[ o leg[tur[ de sens,=i o leg[tur[ de form[ a unit[\ilor frazeologice cu contextul,introduc`ndu-le, rareori direct, de cele mai multe ori prinanumite formule, care sugereaz[ izvorul de unde au fost luate:„carile dzic b[tr`nii no=tri“ 302/r, „vechiul cuv`nt cariledzice“ 62/r, „prost cuv`ntul turcesc“ 123/r, „Ce dup[ cum s[dzice prost cuv`ntul“ 156/r; izvorul =i gradul de circula\ie allor: „purtat ]ntre ritori cuv`ntul“ 80/r, „precum s[ dzice“ 178/v; atitudinea autorului fa\[ de con\inutul lor, c`t =i izvoruldin care provin: „adev[rat cuv`nt… de la Seneca dzis“ 11/v,„Bine dzice un cuv`nt a prostimii ar[pe=ti“ 136/r.

Proverbele =i maximele din alte limbi sunt traduse,comentate, completate, uneori perifrazate =i apreciate deautor. Sentin\a de care s-au condus istoricii care au descrisvia\a lui E. Silvius („prieatin ]mi iaste Platon, prieatin ]miiaste =i Socrat, iar[ dec`t am`ndoi mai prieatin[ adeverin\a“68/r), o interpreteaz[ astfel: „adec[ pentru adev[r nici aprieatinilor, c`t de mari, c`t de cinsti\i =i c`t de ]nv[\a\i,voia a le c[uta nu s[ cade: nici pentru pl[cérea lor adev[rula min\i“ 68/r. Apoi o aplic[ la un caz concret: „Prieatin ]miiaste Eneas Silvius, prieatin ]mi iaste papa Pius, dar[ mai

Page 265: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

262

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

prieatin adev[rul, pentru acela pentru adev[r prec`t vomputea, vom sta“ 69/r. Maxima: „Dictum unius, dictum nullius“o comenteaz[ ]n felul urm[tor: „dzisa unuia, ca dzisanem[ruia a fi, de necrezut, adec[ =i ca cum nici =-ar fi dzis-ocineva“ 231/r.

Acela=i proverb putea s[ aib[ mai multe variante ]n Hronic:„precum singur c`nt[, a=é singur gioac[, iar[ pre al\ii la hora=i dan\ul s[u nici au tras, nici a trage poate“ 66/r — „ce nois[ l[s[m pe cei ]npotrivnici singuri s[-=i c`nte =i singuri s[joace“ 144/v; „ce nici a=é adev[rul s[ poate c[ptu=i, precumnici soarele cu tin[ s[ poate lipi“ 70/r — „Ce nu =tim cu cechip frunte at`ta de nesiit[ =-au ivit socotind, precum vorputé, soarele cu tin[ s[ lipasc[ =i ceriul cu palma s[ c[ptu=asc[“20/v .Mai multe variante ale aceluia=i proverb pot fi atestate]n diverse lucr[ri ale lui D. Cantemir. De exemplu:

]n „Hronicul…“:

„de pre unghe leului“ 50/r

„nime nu poate =ti maimult pe altul dec`t singur pesine“ 302/r

„i s-au f[cut =i lui ce i-aupl[cut altuia s[ fac[“ 129/r

cu m[sura caré au m[-surat m[sur`ndu-i-se 128/r

Ce \ie a-\i fi nu ]nvoie=tialtuia s[ nu faci 128/v

„gura carea singur[ presine s[ laud[ pute“ 62/r

„precum singur c`nt[, a=asingur joac[“ 66/r

]n „Istoria ieroglific[“:

„de pre unghe leul cu to\iicunosc“ 294

„nime mai mult pe altul,dec`t pre sine a se cunoa=tepoate“ 60

„cine face, face-i-s[“ 190

„gura, carea singur[ presine s[ laud[, pute“ 219

„C[ de va fi din tir[nii,adev[rat atuncea c`ntecul \istsingur mie s[ mi-l c`nt,singur mie s[ mi-l joc, s[cade“ 147.

O parte dintre proverbele =i zic[torile atestate ]n Hronic numai sunt azi ]n circula\ie. De exemplu: cum s[ dzice cuv`ntul

Page 266: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

263

— Referin\e istorico-literare —

nici o piatr[ necl[tit[ =i nici un unghiu nescocior`t n-am l[sat175/r, (precum s[ dzice proste=te ca caia ma\ul) 163/v, precums[ dzice cuv`ntul =i ostenin\a, =i undelemnul ]nz[dar a= fi fostcheltuit 186/v, ]nz[dar va cheltui undelemnul =i truda 143/v.

Unele proverbe =i zic[tori se ]nt`lnesc ]n lucr[rile din sec.XVII—XVIII (de exemplu: „Orb norocul la sui=…, grabnic =ide s`rg, pornitor la cobor`=“ la M. Costin, ori „cine face,face-i-se“ la I. Neculce).

Proverbele =i zic[torile: „…Cine face, face-i-se, =i nu enici o fapt[ f[r[ de plat[“, „Nu te lega de mine ca orbul degard, c[ nu-i ie=i bine la cap[t“, „Dup[ unghii se cunoa=teleul“, „Trebuie s[ joci, dup[ cum ]\i c`nt[ vremea“, „Ce \ienu-\i place altuia nu-i face“ apar =i ]n scrierile de mai t`rziu.

Transmi\`ndu-se din genera\ie ]n genera\ie, aceste formule,mai mult sau mai pu\in modificate, s-au men\inut p`n[ ]n prezent:Dup[ fapt[ =i r[splat[, Lauda de sine nu miroase-a bine; Laud[-m[, gur[, c[ \i-oi da friptur[, Se leag[ ca chiorul de gard,Precum ]i c`nt[, a=a joac[; Dac[ te-ai b[gat ]n joc, trebuie s[joci, sau Dac[ ai intrat ]n hor[, trebuie s[ joci, Adev[rul nu sebag[ ]n sac, Nu e trandafir f[r[ spini, Lup (]mbr[cat) ]n pielede oaie =. a. }n limba din trecut existau ]n poten\[ elementelenecesare pentru apari\ia unor unit[\i frazeologice, a unor zic[tori=i proverbe, cu timpul acestea au suferit schimb[ri, s-au cizelat,ap[r`nd ]n prezent ]ntr-o form[ mai perfect[.

Comp., de exemplu, ]n Hronic: sau ]n p[m`nt s[ fie ]ntratsau ]n ceriu s[ fie zburat 217/v =i ]n limba actual[: parc[ aintrat ]n p[m`nt sau precum od`n[oar[ chinicul Diogheniscu f[clia aprins[ amiadzizdi pe ulli\[… a-l cerca 8/v =i ]nprezent: a c[uta (ceva) cu lum`narea =. a.

Proverbele =i zic[torile din Hronic, ]n special, cele populare,ne permit s[ observ[m unele particularit[\i proprii limbii epocii,limbii lui D. Cantemir, care a fost influen\at[ de graiul poporului.

Tamara URSU. Limba Hronicului lui Dimitrie Cantemir.Chi=in[u, „+tiin\a“, 1973, p. 221—224.

Proverbele constituie fondul ]n\elepciunii populare, ofilosofie a poporului, cu preceptele ei, concentrat[ ]n cuvintenu prea multe.

Proverbele au fost cele care au stabilit norme de conduit[,principii de via\[ — ca ni=te legi nescrise, constituind pe

Page 267: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

264

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

baza „obiceiului p[m`ntului“ un prim cod de comportare =i]nt`iele forme de legisla\ie, mult ]naintea apari\iilor de„pravile“ domne=ti.

Ele alc[tuiesc, luate ]mpreun[, un manual de etic[. Unmanual de filosofie. Un manual de poezie. Un manual de]n\elepciune.

Un popor se reflect[ ca ]ntr-o oglind[ ]n proverbele sale.Din acestea putem stabili caracterul unui popor, felul lui dea fi, firea, istoria lui.

Proverbele sunt aforismele poporului.Create de un Creang[ anonim, proverbele vin s[ sublinieze

g`ndurile sau s[ le ascund[.Proverbul e rostit pentru a abstractiza realul. Sau ]ntru

a-l sublinia. El vine ca un comentariu al realit[\ii =i ca oprelungire a ei ]n cuv`nt. Tr[s[turile de baz[ ale proverbului =i zic[torii suntconcizia =i expresivitatea. Exist[ o tain[, care ne tulbur[mereu, ]n rela\ia dintre verb =i proverb. Unele proverbeaproape c[ n-au cuvinte. Altele se afl[ mai mult ]ntrecuvinte. Sau — ]n spatele lor. Altele trimit mai ]nt`i c`tevacuvinte sau toate cuvintele, ca Zmeul din poveste —buzduganul ce-i anun\a sosirea, apoi apar =i ele. C[ciproverbul e, ]nt`i de toate, Sens. Proverbele =i zic[torile sest[ruie s[ spun[ c`t mai multe ]n cuvinte c`t mai pu\ine. }nunele dintre ele ai impresia c[ aceste, cuvintele, aproape nuexist[ („Gura aduce ura“, „Norocu-i orb“ =. a.). Sensul seafl[, adesea undeva ]n afund, lumin`nd din interior proverbul,din str[fund, ca lum`narea care arde cu flac[ra ]n[untru.

Existen\a proverbelor e milenar[, unele s-au n[scut odat[cu poporul.

Transmise pe cale oral[, din gur[ ]n gur[, de la genera\iela genera\ie, de la om la om, din tat[ ]n fiu — ele au str[b[tutsecole. Poate pentru aceast[ facultate a lor, ]nt`iul poet allumii, orbul Homer, le vedea cu aripi, ca pe ni=te sirene sauharpii, numindu-le „cuvinte ]naripate“.

Istoria unui popor e reflectat[ ]n proverbele lui.Unele proverbe circul[ prin univers, trec`nd de la popor

la popor, f[r[ a da seama vame=ilor de la frontiere. Altele leavem ]mprumutate ]n negura vremurilor, c`nd anumitepopoare migratoare, trec`nd ]n goana mare pe aici c[trepr[zile Europei, au l[sat s[ le pice din carele lor =i c`te-un

Page 268: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

265

— Referin\e istorico-literare —

proverb sau zic[toare, preluate =i adaptate de str[mo=i la]mprejur[rile lor. Cele mai multe sunt rod al realit[\ilor istoriceconcrete na\ionale.

Autorii maximelor culte au luat drept model proverbul.Fabula ]ns[=i se pare c[ are de cele mai multe ori ca pretext,dac[ nu un proverb, cel pu\in starea unui proverb.

Unele proverbe par mai degrab[ ni=te morale ale unuiEsop rom`n. Proverbele, ca =i moralele fabulelor, trag dintr-o]nt`mplare sau o ]mprejurare, o concluzie, fiind folosite ]ncontextul unei ac\iuni concrete.

Eminescu considera proverbele „adev[rate nestemate aleg`ndirii poporului“.

Proverbului poporul ]i mai spune =i zical[ sau zic[toare,f[r[ a face deosebire. Zic[toarea, totu=i, ar ]nsemna o zicere„mai altfel“, poetic[, ]nsemn`nd la primii no=tri scriitori =irecital de poezie.

Zic[toarea caracterizeaz[ o situa\ie, un om, o atitudine,o norm[ de conduit[, o tr[s[tur[ de caracter mai multsugerate dec`t expuse. Ea e mai mult o podoab[ a vorbirii.

Zic[toarea mi se pare starea ini\ial[ a unui proverb, unproverb ]njum[t[\it sau care abia se constituie. Dintr-unproverb — ]ntr-o epoc[ de economisire a cuvintelor — seputea face, cu acela=i material de cuvinte, c`teva zic[tori.

Un proverb e o metafor[, o alegorie, o compara\ie.Ar trebui, probabil, s[ l[s[m proverbele ]nsele s[ vorbeasc[

despre ele…C[ci vorba dulce mult aduce, iar vorba bun[ scap[ barba

din m`n[, precum orice vorb[ ]=i are =i ea vremea ei. Bouluicoarnele, p[s[rii aripile — povar[ nu sunt. Urma alege, ceai sem[nat vei culege, c[ci cine vorbe=te seam[n[, iar cineascult[ culege.

}nva\[ la tinere\e,Ca s[ =tii la b[tr`ne\e…Nicolae DABIJA. La =coala proverbelor. Prefa\[ laculegerea Apele mici fac r`urile mari. Proverbe =i zic[tori.Selec\ie =i postfa\[ de Efim Junghietu. Chi=in[u, LiteraturaArtistic[, 1984, p. 5-8.

Page 269: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

266

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

BIBLIOGRAFIE SELECTIV{(]n ordine cronologic[)

Pann Anton, Culegere de proverburi sau povestea vorbei, — Bucure=ti,1852.

Ispirescu Petre, Legende sau basmele rom`nilor. Ghicitori =iproverbe, — Bucure=ti, 1872.

Hin\escu I. C., Proverbele rom`nilor, — Sibiu, 1877.Laz[r Filip, M`ngh`ierea s[teanului, proverbe =i anecdote, —

Craiova, 1890.Dumitrescu AL. Galici, Proverbe, maxime, barbarisme, —

Bucure=ti, 1894.Tocilescu Gr. G., Materialuri folcloristice, — Bucure=ti, 1894.Zanne Iuliu A., Proverbele rom`nilor, vol. I—X, — Bucure=ti,

1895—1903.P[sculescu Nicolae, Literatura popular[ rom`neasc[, — Bucure=ti,

1910.Candrea I.- A., Dic\ionar de proverbe =i zic[tori, — Bucure=ti,

1912.Teodorescu-Kirileanu S., Proverbe agricole, — Bucure=ti, 1923.Mugur Gh. D., Voiculescu V., Proverbe, — Bucure=ti, „Cartea

vie\ii nr. 3“, 1928.R[dulescu-Codin C., Comorile poporului, — Bucure=ti, 1930.Rahmil Monica, Ghicitori =i proverbe, — Bucure=ti, 1957.Eminescu Mihai, Opere, vol. VI, — Bucure=ti, 1964.Iordachi Golescu, Porverbe comentate. Edi\ie ]ngrijit[ de G.

Paraschiva, — Albatros, 1973.Cartea ]n\elepciunii populare. Proverbe. Edi\ie ]ngrijit[, prefa\[ =i

bibliografie de Ion Dodu B[lan, — Bucure=ti, 1974.Hin\escu I. C., Proverbele rom`nilor. Edi\ie ]ngrijit[ de Const.

Negreanu =i Ion Bratu. Cuv`nt ]nainte de I. C. Chi\imia, — Timi-=oara, 1985.

Vorbe cu t`lc. Proverbe =i zic[tori, — Chi=in[u: Cartea

Page 270: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

267

— Bibliografie selectiv[ —

moldoveneasc[, 1964.Folclor moldovenesc. Crestoma\ie, — Chi=in[u: Cartea moldo-

veneasc[, 1966.Folclor din p[r\ile codrilor, — Chi=in[u: +tiin\a, 1973.Folclor din

Bugeac, — Chi=in[u: +tiin\a, 1982.Proverbe =i zic[tori. Alc[tuirea, articolul introductiv =i comentariile

de E. V. Junghietu, — Chi=in[u: +tiin\a, 1981.Folclor din NordulMoldovei, — Chi=in[u: +tiin\a, 1983.

Folclor din stepa B[l\ilor, — Chi=in[u: +tiin\a, 1986.Crestoma\ie de folclor moldovenesc, — Chi=in[u: Lumina, 1989.Folclor din c`mpia Sorocii, — Chi=in[u: +tiin\a, 1989.Folclor din |ara Fagilor, — Chi=in[u: Hyperion, 1993.C`t ]i Maramure=ul..., — Chi=in[u: +tiin\a, 1993.Pl[cint[ Vasile,

Slobozia Mare prin fereastra istoriei, — Gala\i: EPLA, 1996.Don\u Nicolae, Talmaza, Ermoclia, Ciobruciu. Tezaur folcloric. Edi-

\ie ]ngrijit[ de Vasile Grosu =i Gr. Botezatu. — Chi=in[u, Moldacom,1999.

Mocanu Maria, Giurgiule=ti. Monografie etnofolcloric[,— Chi=in[u:Cartier, 1999.

Furtun[ Alexandru, Noi m[rturii despre Hiliu\i, — Chi=in[u: Civi-tas, 2000.

De la lume adunate. Proverbe rom`ne=ti, — Chi=in[u: Hyperion,1992

Ion Bratu. }n\elepciunea d`mbovi\ean[. Dic\ionar de proverbe,zic[tori, sfaturi ]n\elepte =i expresii proveribale din jude\ul D`mbovi\a,— T`rgovi=te: EB, 1999.

STUDII, ARTICOLE

Baronz G., Limba rom`n[ =i tradi\iile ei, — Gala\i: TipografiaTriangul, 1872.

Teodorescu G. Dem., Cercet[ri asupra proverbelor rom`ne, —Bucure=ti, 1877.

Chi\imia I. C., Paremiologie. — Studii =i cercet[ri de istorie literar[=i folclor, — Bucure=ti, 1960.

Florea Petre. — Pan Halippa =i folclorul. — Memoriile Comisiei deFolclor. Tomul IV, Bucure=ti, 1990, p. 31—71.

Papadima Ovidiu, Literatura popular[ rom`neasc[, — Bucure=ti,EPL, 1968.

Istoria literaturii rom`ne, — Bucure=ti: B. A. R., 1964.Proverbe rom`ne=ti, — Bucure=ti, 1967 (Prefa\[ de G.

Page 271: DIC|IONAR DE PROVERBE - radiojurnalspiritual.roradiojurnalspiritual.ro/wp-content/uploads/2016/Carti literatura... · Dragoste (tematic[ pur[ =i mixt[, combinat ... George Muntean

268

— Dic\ionar de proverbe =i zic[tori rom`ne=ti —

Munteanu).Theodorescu Barbu, P[un Octav, Folclor literar rom`nesc, —

Bucure=ti: ED, 1967.Pop Mihai, Rux[ndoiu Pavel, Folclor literar rom`nesc, — Bucure=ti,

BDP, 1976.Schi\e de folclor moldovenesc, — Chi=in[u: Cartea moldoveneasc[,

1965.Crea\ia popular[. (Curs teoretic de folclor rom`nesc din Basarabia,

Transnistria, Bucovina), — Chi=in[u: +tiin\a, 1991 (cap. E.Junhgietu).

MANUSCRISE

Halippa Pantelimon, Proverbe, — Arhiva de Folclor a Institutuluide Etnografie =i Folclor „C. Br[iloiu“ al Academiei Rom`ne*.

* Într-o not[ Pan Halippa indic[ persoanele care i-au ajutat s[adune proverbele =i zic[torile populare: „În acest carnet au intrat =iziceri de ale moldovenilor de peste Nistru, pe care în parte mi le-audobândit alde Filimon, Dumitra=cu, Bulat, Durbailî, Ciobanu =. a. Aumai ajutat cu scrisul lui fratele Grigora=, venit de la p[rin\elulInochentie din Gr[dina Raiului de la Balta. Încolo material tot dinp[r\ile de sus ale \inutului Sorocii, adus de Vasile Secar[...“


Recommended