Simona $andru

Proteclia datelor persona le

9i viata privati

I tZd,atnta.irffi

Cuprins

PROLEGOMENE

PARTEA INTAI

Titlul l. Considerafii generale privind caracterul fundamentalal unor drepturi

Capitolul l. Notiuni generale despre drepturile fundamentale _Sectiunea 1. lmportanla drepturilor fundamentale in societateacontemporand

1

7

7

7

Secliunea a 2-a. Conceptul de drepturi fundamentale. Notiune€iclasificare

$1 . Definirea drepturilor fundamentale

$2. Clasificarea drepturilor fundamentale

Capitolul al ll-lea. Drepturile fundamentale din generalia a patra _Sectiunea 1. Raporturile dintre drepturile din generatia a patra gicelelalte drepturi fundamentale

Secliunea a 2-a. Drepturile personafiftlii- o noud categorie ded reptu ri f u ndamentale?

Secliunea a 3-a. Locul dreptului la viald privatd in clasificdrileteoretice privind drepturile fundamentale

Titlul al ll-lea. Viafa privatd - de la concept la dreptfundamental

Capitolul l. Conceptualizareajuridicd a dreptului la viali privati _Secliunea 1. CAteva consideralii terminologice

Secliunea a 2-a. Aparilia gi evolulia conceptului juridic de ,,vialdprivatd"

$1. De la concept la drept

$2. Evolulia istoricd a conceptualizdriijuridice a dreptului laviald privatd

Secliunea a 3-a. Dreptul la viald privatd - fundamente, noliune

7

t010

Iu

22

22

23

26

33

33

33

3535

gi caracteristici

Protectia datelor personale Si viata privata

$1. Fundamentele dreptului la viali privatd

$2. Notiune gi caractsrlstici

Capitolul al ll-lea. Reglmulfurldlc al dreptului la viatd privati _Sectiunea 1 . Natura juridicd a dreptului la viald privatd _

$1 . Consideratii preliminare

$2. Caracterul de drept fundamental al dreptului la vialdprivatd in sistemele de drept nationale

2.1. Sistemul de drept anglo-saxon2.2. Sistemul de drept continental

$3. Caracterul de drept fundamental al dreptului la vialdprivatd la nivelul organizatiilor internalionale

Secliunea a 2-a. Limitele de exercitare a dreptului la viald

43

47

54

5454

565658

privatd 68Secliunea a 3-a. Elementele dreptului la viald privatd

$1. Dreptul la nume

$2. Dreptul la identitate

$3. Dreptul la imagine

$4. Dreptul de a dispune de propria persoand

$5. Dreptul la integritate fizicd 9i morald

$6. Dreptul la onoare gi reputalie

$7. Dreptul la proteclia datelor personale

$8. Dreptul la uitare

Secliunea a 4-a. Subiectele de drept vizate de respectareadreptului la viald privatd

Secliunea a 5-a. Mecanisme de garantare a dreptului la viald

74

777879

82

85

868789

90

$1 . Mecanisme institutionale9597

$2. Mecanisme jurisdictionale 100

Sec,tiunea a 6-a. Tipuri de rdspundere juridicd_ 105

Capitolul al lll-lea. Raporturile dintre dreptul la viatd privatdgl alte drepturi 107

107108

108

108

Sectiunea 1. Coreldri intre dreptul la viald privatd gi altedrepturi fundamentale

$1. Drepturi complementare dreptului la viald privatd_1.1. Dreptul la viald familiald1 .2. I nviolabi I itatea dom ici li u I u i

Cuprins XI

1 .3. Secretul corespondenlei

$2. Drepturi opuse dreptului la vialtl privata

2.1. Libertatea de exprimare2.2. Dreptul Ia informalie

Secliunea a 2-a. Contextualizarea dreptului la viald privatd inultimulsecol

$1. Contextul informalional

$2. Contextul globalizator

PARTEA A II.A

Titlul l. Dreptul la protec[ia datelor personale in dreptulcomparat

Capitolul l. Geneza noului drept la proteclia datelor personale -Secliunea 1. Demnitatea omului gi libera dezvoltare a

personalitdlii umane - premise ale conceptualizdriiiuridice adreptului la proteclia datelor personale

Secliunea a 2-a. Aparitia gi evolulia conceptului iuridic privindproteclia datelor personale. I mportanld

Sectiunea a 3-a. Precizdri terminologice

Secliunea a 4-a. Dreptul la viald privatd gi dreptul la protecliadatelor personale - doud drepturi distincte

$1'Aborddridiferiteinsistemelededreptna1ionale-$2. Comparalie intre dreptul la viald privatd 9i dreptul la

109

112112114

116

116

118

127

127

128

128

134

142

145

145

147protec!ia datelor personale

Capitolul al ll-lea. Tipologii de consacrare a naturiiiuridice adreptului la proteclia datelor personale in dreptul comparat

- 151

Secliunea 1. Caracterul fundamental al dreptului la protecliadatelor personale, in baza actelor de naturd constitulionald

-

151

Secliunea a 2-a. Dreptulfundamental la proteclia datelorpersonale consacrat pe cale jurisprudenliald 152

Secliunea a 3-a. Dreptul la proteclia datelor personale intemeiul reglementdrilor nalionale infraconstitulionale

-

1 55

Capitolul al lll-lea. Dreptul la proteclia datelor personale inordinea juridici internalionali 160

160Sectiunea 1. Consideratii generale

xil Protectia datelor personale si viata private

Sectiunea a 2-a. Beglementarea protecliei datelor personalela nivelul Consiliului Europei.

Sectiunea a 3-a. Reglementarea protecliei datelor personalela nivelul Uniunii Europene

$1. Scurt istoric

$2. Proteclia datelor personale, conform prevederilor Carteigi tratatelor revizuite prin Tratatul de la Lisabona

Sectiunea a 4-a. Reforma cadrului legislativ european privindp rotec! i a d ate I o r pe rsonal e

$1. Forma gi confinutul normativ al actelor propuse deComisia Europeand

$2. Modernizarea Convenliei pentru proteclia datelorpersonale

Capitolul al lV-lea. Regimuljuridic al dreptutui la protecliadatelor personale

Sectiunea 1. Noliunea gi continutul dreptului la protecliadatelor personale

Sectiunea a 2-a. Obiectuldreptului la proteclia datelorpersonale

Secliunea a 3-a. Subiectele de drept vizate de respectareadreptului la proteclia datelor personale

$1,Titulariidreptuluilaprotec!iadatelorpersonale-$2. Titularii obligatiilor specifice dreptului la protecliadatelor personale

Sectiunea a 4-a. Drepturile subiective ndscute din dreptut taproteclia datelor personale gi obligaliile corelative

$1. Drepturile persoanelor vizate

$2. Obligaliile operatorilor de date personale

Sectiunea a 5-a. Limitdriale dreptuluila proteclia datelorpersonale

Secliuneapersonale

Sectiuneapersonale

a 6-a. Particularitdlile dreptului la protec,tia datelorin relalia cu alte drepturi

Sectiunea a 8-a. Natura juridicd a dreptului la proteclia datetor

172

168

170

176

182

186

170

177

186

189

198

199

201

208208218

225

a 7-a. Caracterultransfrontalier al protecliei datelor

personale

229

xilt

Gapitolul al V-lea. Mecanisme juridlce de garantare adreptului la protecfia datelor personale 249

Secliunea 1. Mijloace de apdrare a dreptului la protecliadatelor personale

$1 . Mecanisme institulionale

$2. Mecanisme jurisdiclionale

Secliunea a 2-a. Rdspunderea juridicd in cazul nerespectdriidreptului la protectia datelor personale

Titlul al ll-lea. Relalia dintre dreptul la viafd privatdgi dreptul fa proteclia datelor personale ?n Romdnia

-

277

Capitolul l. Cadruljuridic nalional privind dreptul la vialdprivati gi dreptul la proteclia datelor personale

Secliunea 1. Evolulia reglementdrilor la nivel constitulional cuprivire la dreptul Ia viald privatd gi dreptul la proteclia datelorpersonale 278

Secliunea a 2-a. Efectele iuridice produse de aderareaRomAniei la unele organizalii internalionale asupra recunoagteriidreptului la viald privatd gi a dreptului la protecyia datelorpersonale 291

291

297

299

303303

306

309

315

315

$1 . Consideralii generale

$2. Reflectarea in dreptul intern a dreptului la viald privatd 9ia dreptului la proteclia datelor personale, in relalia cu acteleConsiliului Europei

Uniunii Europene

Secliunea a 3-a. Reglementarea dreptului la viald privatd gi laproteclia datelor personale in noul Cod civil

249250264

$3. Reflectarea in dreptul intern a dreptului la viald privatd gi

a dreptului la proteclia datelor personale, in relalia cu actele

$1. Cadrul normativ

$2. Limite ale dreptului la viald privatd gi la proteclia datelorpersonale, conform Codului civil

Secliunea a 4-a. Conlinutuldreptului la protecliadatelor personale

Capitolul al ll-lea. Mecanisme administrative de garantare arespectirii dreptului la proteclia datelor personale

Sectiunea 1. Autoritatea de supraveghere fn domeniulprotecliei datelor personale

XIV Protectia datelor personale $i viata privat!

Scurt istoricStatutul juridic al autoritdlii de supraveghereAtribuliile autoritdlii de supraveghere3.1. Atribulii generale

3.2. Atribulii speciale (sectoriale)

3.3. Limitdri ale competenlei autoritdlii de supraveghere_ 340

$4. Actele juridice emise de autoritatea de supraveghere _ 346

Secliunea a 2-a. Responsabilul cu protectia datelor personale _ 353

Capitolul al lll-lea. Apdrarea dreptului la protectia datelorpersonale prin mijloace jurisdictionale 356

Secliunea 1. Rolul Cu$ii Constitulionale in garantareadreptului la proteclia datelor personale

$1.

s2.$s.

315317

323323338

Secliunea a 2-a. Jurisprudenla instanlelor judecdtoregtiordinare in materia dreptului Ia viald privatd gi la protecliadatelor personale

356

362

370

384

386

392

coNcLuzil 9r PROPUNERT

ANEXA 1

ANEXA 2

Blbliografie

PARTEA INTAI

Titlul l. Consideralii generaleprivind caracterul fundamental al unor drepturi

Capitolul l. Noliuni generale despre drepturilefundamentale

3. lstoria gAndirii filozofice gi istoria dreptului, la rAndul sdu, capdtd deplindrelevantd prin prisma importantei acordate fiinlei umane, a locului 9i rolului sduintr-o comunitate (ubi societas, ibi jus), a conduitei sociale pe care trebuie sdo aibd. Din punct de vedere diacronic, recunoagterea juridicd a valorii individu-lui 9i inzestrarea sa oficiald cu acele prerogative ce il pot proteja in relalia cu

l)uterea politicd gicu ceilalfi membriaisocietdliis-a realizat tdrziu, destuldelont gi cu sacrificii reale, astfel cd putem afirma cd drepturile persoanei fiziceiru dobdndit cu adevdrat un statut bine definit nu doar in limitele dreptului na!i-onal, dar gi la nivelul organizafiilor suprastatale, in urma celor doui conflagra-

Iti mondiale cu implicaliitragice pentru umanitate. Acest prim capitol al lucrdriirroastre este dedicat nu atAt evoluliei istorice a drepturilor fundamentale, cdttroriilor consacrate cu privire la noliunea, natura juridicd gi clasificarea acestorrlropturi, propundnd totodatd o definilie proprie. Concluziile pe care le vomlrrrge la finalul capitolului ne vor ajuta sd continudm analiza sub aspectul inca-rlri.rrii dreptului la viald privatd gi a dreptului la proteclia datelor personale intr-orlnume categorie a drepturilor fundamentale.

Secliunea 7. Importonla drepturilor fundomentalein societateo contemporand

4. Dreptul este configurat in funclie de o serie de factori, cum ar li cadrulnrrlrrral, cel social-politic Ai factorul uman; acesta din urmd ar trebui consideratr n liirrd cel mai important, legea fiind scrisi de oameni, pentru oameni. Chintesenfaurrui astfel de conceplii a fost exprimatd de cdtre un teoretician al dreptului prinrrrportarea factorului uman al dreptului la drepturile individului: ,,dimensiunea

Proteclia datelor personale gi viata privatd

umana a dreptului privegte, inainte de orice, drepturile esen,tiale ale individului(drepturile fundamentale), drepturi care garanteazd egalitatea deplind a tuturoroamenilor, posibilitatea lor de manifestare nestingheritd in temeiul demnitdlii gi

libertilii, pentru cd omul, dupd natura sa, este o fiinla demnd gi liberdttt".Recunoscute ca valori intrinseci fiintei umane, conform teoriilor jusnatura-

liste, drepturile persoanei umane au ajuns a fi teoretizate gi, ulterior, consacra-te juridic prin raportarea individului la puterea publicd executivd (,,libertililepublice" din dreptul francez), dar gi la puterea legislativd 9i judecdtoreascd, incadrul relatiilor specifice ,,contractului social"l2l. Drepturile nu au fost admiseimediat de cdtre toate statele gi nici intr-o configurare identicd; cu toate acestea,aparifia organizatiilor internationale gi evenimentele istorice care au marcatsecolul al XX-lea au determinat extrapolarea cataloagelor de drepturi de la nivelnalional la cel interstatal, prin sublimarea unui numdr limitat de drepturiinsoli-te de garantii specifice. O definilie a drepturilor fundamentale acceptatd decomunitatea gtiinlificd internationald reunegte urmdtoarele elemente: ,,ansambluldrepturilor gi libertdtilor recunoscute atdt persoanelor fizice, cAt 9i persoanelorjuridice (de drept privat gi de drept public) in virtutea Constituliei, dar 9i a tex-telor internationale, gi protejate atat contra puterii executive, cdt gi contra pute-rii legislative de cdtre judecdtorul constitutional (sau de cdtre judecdtorulinterna!ional)"131. Prin urmare, tormalizarea drepturilor in texte cu cea mai inaltdforld juridicd gi protejarea lor prin intermediul jurisdictiilor constitulionale inopozifie cu puterea publicd atrage caraclerizarea unor drepturi ca fiind funda-mentale, indiferent de terminologia utilizatd (,,drepturi ale omului", ,,drepturifundamontale", ,,libertdti fundamentale"). Aparent create de cdtre stat impotrivastatului, drepturile fundamentale joacd un rol foarte important in echilibrareaputerii in cadrul democratiilor autentice gi a statului de drept, bazate pe respec-tarea domniei legii (conform conceptelor de ,,rule of law" gi ,,la pr6eminence dedroit", frecvent citate in jurisprudenla Curfii Europene a Drepturilor Omului,inclusiv in cauze vizdnd protectia dreptului la viald privatar4r). De aceea, inopinia noastrd, atirmarea formald a unor drepturi prin textul constitulional nu

[1] N. Popr, Teoria generald a dreptutui, Ed. Actami, Bucuregti, 1994, p. 68.t'r Contractul social presupune o relatie politicd prin excelenld stabilitd intreindivid gi Stat, in cadrul cdreia bunurile 9i persoanele asociate sunt protejate, individulpdstrdndu-gi in acelagi timp libertatea - J.-J. Rousseau, The Social Contract,in SociatContract. Essays by Locke, Hume, and Rousseau, Oxford University Press, 1g69.

tor Definitia este rezultatul Colocviului de la Aix din ianuarie 19Bl (Oppenheim'slnternational 'Law, ed. a 9-a, vol. I, Longman Group Limited UX, p. f O-Zb), fiind citatdde T. Dnecnnu, in Declaraliile de drepturi ale omului gi repercusiunile tor in dreptulinternational public, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1998, p. 23 gi invocatd de L. Fnvoneu,P. GeiA, R. GHevonrrnru, J.-L. Mesrne, O. Prensrr,rnruru, A. Roux, G. Scorror.rr, Droifconstitutionnel, Dalloz, Paris, 2008, 11" 6d., p. 854.

tal in acest sens, C. Binsnru, Conye nlia e'uropeand a drepturilor omului. Comentariupe articole, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 201 0, p. 9.

l. Consideratii qenerale

este o conditie suficientd pentru admiterea carnr;lunrltri furttlrrrnental al dreptu-rilor - state totalitare sau aparent democratlcei, tkrgi rrrr prucodat de o astfel demanierd, au ldsat in practicd goale de conllnut qrrrnrrllllo nocosare pentru pro-tejarea acestor drepturi. Or, aga cum a relinut gl Curturr Europeand a DrepturilorOmului, drepturile nu trebuie sd fie,,toorotlco qi iluzorii, ci concrete gi

efective"tll.Fenomenul de intrepdtrundere dintre ordinea juridicd nalionald gi cea inter-

nationald, manifestat in ultimele decenii (ne reforim, spre exemplu, la concep-tele de ,,europenizare a dreptului national" sau de ,,constitutionalizare a dreptu-lui european"), a determinat un schimb permanent de noliuni, reguli, exceplii,de regimurijuridice, astfel cd gi drepturile individuale au transgresat spaliuljuridic in care au fost create, fiind adoptate natural sau transplantate artificialin cadrul altor sisteme de drept. lndividul creator gi purtdtor de drepturi (,,titula/'),

supus la rdndul sdu globalizirii juridice, a devenit subiect de drept nalional 9iinternalional, dar 9i cetdlean dotat cu drepturi fundamentale specifice acestuistatut, gratie legdturii politice gi juridice stabilite cu un anume stat sau organi-zatie interna!ionald.

5. Cu toate cd multe instrumente juridice universale sau regionale de apd-rare a drepturilor fundamentale au fost recunoscute ca fiind stabile gi modeleveritabile pentru orice stat de drept, pe fondul fenomenului de intrepdtrundereamintit anterior, se observd in ultima perioadd, la nivel intern, o atraclie fald deajustarea (acomodarea) unor modele interne pe cale de revizuiri constitutiona-le, iar, la nivelul organizaliilor internalionale, un apetit pentru suprareglemen-tare (inflalie legislativd) gi reformare sistemicd a instrumentelor de cooperarecevizeaz6, (afecteazd) gi mecanismele de garantare a drepturilor fundamenta-le, sub pretextul adaptdrii acestora la riscurile gi progresele, totodatd, ale lumiimoderne.

intr-un astfel de context juridic, complex 9i dinamic, rdmdne importantdprezevarea valorii de la care igi extrag seva toate drepturile fundamentale, 9iilnume demnitatea umand. in consecinld, proteclia vielii private a individuluiprin mijloace juridice adecvate poate reprezenta o ultimd redutd de apdrare astatutului sdu, de persoand liberd inzestratd cu drepturi, in raporturile cu pute-rea publicd gi ceilalli membri aicomunitdlii.

Fala de aceste considerente, relinem actualitatea demersului teoretic alprofesorului Tudor Drdganut2l, care afirma cd,,statul de drept trebuie consideratr;a un simplu instrument in folosul oamenilor ce-l alcdtuiesc. (...) Pentru a fi inprezenta unui stat de drept este necesar sd existe un sistem legislativ cdlduzitde preocuparea constantd de a ocroti personalitatea umand in integralitatea ei

t1l C. Binselr, op. cit. (2010), p. 15.[2] T. DnAearu, lntroducere in teoria gi practica statului de drept, Ed. Dacia,

Cluj-Napoca, 1992,p.9, p. 18.

10 Protectia datelor personale Si viata privata

gi de a-i crea condifii optime de dezvoltare. (...) O definilie a statului de dreptcare s-ar mdrgini sd-l caracterizeze ca un stat al domniei legii, fdrd sd precize-ze in acelagi timp cd, prin continutul ei, aceastd lege trebuie sd cuprindd regle-mentdri bazate pe recunoagterea gi garantarea eficientd a drepturilor 9i liber-tdlilor inerente naturii umane, ar fi incompletd"; de aceea, statul ,,nu este unscop in sine, ci un mijloc pus in slujba indivizilor, ca titulari ai unor drepturi cedecurg din insdgi demnitatea lor personald".

Secliunea a 2-d. Conceptul de drepturi fundamentale.Noliune gi clasificore

$1. Definirea drepturilor fundamentale

6. Dupd cum vom constata in continuare, noliunea de ,,drepturi fundamen-tale" este in prezent larg rdspdnditd gi impdrtdgitd de statele democraticepentru caraclerizarea unui set limitat de drepturi, stabilit, in general, sub influ-enla evoluliilor interne, dar gi a armonizdrii reglementdrilor domestice cu celederivate din dreptul generat de organizaliile internationale la care au aderat. Sepoate afirma cd un catalog complet gi definitiv (exhaustiv) al drepturilor funda-mentale este dificil de anticipat, ca urmare a dinamicii fenomenelor care potgenera aparilia gi consacrarea unor noi drepturi; o astfel de evolulie este unaprogresiv6, in sensul in care drepturi deja recunoscute nu cad in desuetudine,iar un nucleu dur al drepturilor fundamentale (in special, cele din prima gene-ralie) se menline neschimbat.

Recunoagterea drepturilor individuale s-a produs mai intdi la nivel filosofic,ulterior gi din punct de vedere juridic, destul de lent gi de o manierd neomoge-nd in ceea ce privegte acceptarea lor de cdtre state, de multe ori, sub imperiulrevolutiilor contra puterilor absolutiste. Considerate de unii o ,,noud religie", dealtii o,,armd impotriva tiraniei", nu se poate totugi nega rolul drepturilor indivi-duale in afirmarea unor noi ordini constitutionale, specifice cadrului democratical statului de drept, desigur, sub rezerva respectdrii lor efective de cdtre repre-zentanlii statului. Fiecare legiuitor constituant, pe fondul condiliilor politice, ju-ridice, sociale gi economice dintr-un stat de la un moment datt1l, dar gi princonsiderarea tradiliilor sale juridice, a selectat un numdr limitat de drepturidintre cele (potenlial) recunoscute in sistemul de drept comun gi le-a ridicat la

11l Acest moment poate fi considerat un nou inceput pentru o anume societate, insensul conceptului de ,,New Beginning", folosit de Bnuce Acxenunruru, conform cdruia oconstitutie este caracterizatd drept,,un moment marcant simbolic de tranzitie in vialapoliticd a unei natuni" (,,a constitution emerges as a symbolic marker of a great.transitionin the political life of a nation") - B. AcxenuanN, The Rise of World Constitutionalism, inVirginia Law Review, vol. LXXXIV, nr. 4, 1997, p.778.

l. Consideratii qenerale 11

rangul de drepturi constitulionale. Vocabularul lurklk; nu r (:ul)rins dintru inceputnotiunea de ,,drepturi fundamentale", genezn ltt:ttttlortt, din punct de vedereterminologic, fiind atribuitd, in principal, sistomulLtl rlo riropt german. Pe fondultransplantuluijuridic operat dinspre dreptul nnllortul irtspre cel internalional (9i

invers)lrl, dar gi a imprumuturilor directe intre divorse sisteme de drept nationa-le, utilizarea noliunii de ,,drepturi fundamentalo" a devenit un loc comun, mai

ales in spaliul european.Drepturile fundamentale sunt, in primul rAnd, drepturi subiectivel2t; ldrd ali

diferite de acestea prin natura lor specificd sau prin obiectul lor, drepturile fun-damentale devin o categorie distincti de restul drepturilor 9i temelia juridicd aansamblului drepturilor subiective garantate prin legil3l. AvAnd in vedere insdcd nu orice drept subiectiv este considerat gi fundamental (din punct de vederecantitativ ar fi gi dificil de inserat in textul unei constitulii sau convenfii interna-

[ionale un catalog exhaustiv al drepturilor), se observd cd selectarea unui setlimitat de drepturi se datoreazd importantei acordate acestora de cdtre organe-le reprezentative (titulare ale puterii suverane delegate de cdtre popor) la mo-rnentul adoptdrii ori revizuirii unei Constitulii sau a adoptdrii ori modificirii uneiconventii internalionale, ceea ce le legitimeazd gi le investegte cu o forld juri-tlicd superioard in fala celorlalte drepturi ,,obignuite". Dinamica fenomenelorintrinseci sau extrinseci unei ordinijuridice determind, la rdndul ei, ca un cata-log de drepturi fundamentale sd poatd fi ulterior suplimentat. Din acest punctrie vedere, in afard de transplantul juridic obligatoriu (factor extern), determinatrle apartenenta la o anume organizalie regionald sau internalionald, un rol

impoftant iljoacd gijurisprudenla constitulionald care, in multe cazuri (Germania,S.U.A.), s-a dovedit creatoare de drept (factor intern).

7. in doctrina lrancezd de drept constitutionaltal, se apreciazd cd momentultle la care a inceput diseminarea efectivd a acestei noliuni a fost fixat la dataColocviului de la Aix (1981), la care ne-am referit anterior. Reamintim definilialormulatd cu aceastd ocazie: ,,ansamblul drepturilor gi libertdlilor recunoscute

Itl in l"Set*a "u

tipologiile transplantului constitulional, a se vedea R.C. Rocsrr.rA

I ransplantul constitulional, in R.D.Pb. nr. 412012, p. 124-140. Autorul formuleazd 9i orlcfinilie a acestui fenomen: ,,situalia in care un sistem de drept preia norme, institulii,r;oncepte constitulionale gi chiar regimuri politice din alte sisteme de drept; transplantulr;onstitutional poate fi inteles gi ca un proces prin care "elemente constitutionale" ser;ispAndesc ai exercitd influenle pe plan internalional" (p. 124).

t2l Dreptul subiectiv a fost def init ca fiind facultatea juridicd individuald a unei persoaner;au organizatii care dd acestora posibilitatea, in cadrul unui raport juridic, de a aveao anumitd atitudine fald de dreptul sdu, de a solicita o atitudine corespunzdtoare dinpartea subiectului obligat 9i de a solicita apdrarea dreptului sdu pe calea constrdngeriirrxercitate de stat - N. Popn, op. cit., p.298.

[3] T. Dnecnruu, Declaraliile de drepturi ale omului gi repercusiunile lor in dreptultrilernational public,Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1998, p.21-22.

lal L. Fnvoneu $.A., op. cit., p.854.