P R O R I T I P E N T R U
B U C U R E T I
2020-2024
www.amcham.ro 2
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
CUVÂNT ÎNAINTE
Camera de Comer American în România
În numele Camerei de Comer Americane în România (AmCham Romania), am plcerea s v supun ateniei documentul Prioriti pentru Bucureti, cel mai nou set de recomandri care se înscrie în seria demersurilor AmCham privind identificarea i promovarea prioritilor strategice pentru dezvoltarea, creterea competitivitii i relansarea economic a României.
Prioriti pentru Bucureti este rezultatul consultrii cu membrii organizaiei noastre, în spiritul angajamentului asumat pentru încurajarea i participarea la dialogul public-privat transparent i constructiv în jurul temelor de importan strategic pentru economia i societatea româneasc.
Dup modelul documentului Prioriti pentru România pe care l-am adus în atenia candidailor la alegerile prezideniale i parlamentare înc din anul 2008, Prioriti pentru Bucureti este un set de recomandri dedicat de aceast dat capitalei, centrul politic, administrativ i economic al României care gzduiete sediile a 85% dintre companiile membre AmCham, având astfel un impact direct asupra operaiunilor lor i asupra calitii vieii celor aproximativ 200.000 de angajai ai acestora, care locuiesc i lucreaz în Bucureti i în zonele limitrofe.
Prioriti pentru Bucureti evideniaz domeniile strategice pentru dezvoltarea sustenabil a capitalei i propune o serie de msuri prioritare în viziunea AmCham, necesare pentru a rezolva probleme sistemice i persistente, care opresc sau îngreuneaz eforturile de îmbuntire a calitii vieii locuitorilor Bucuretiului, utilizarea eficient a întregului potenial de dezvoltare a capitalei i a repoziionrii acesteia în plan regional, european i global.
Documentul reprezint o invitaie la colaborare i cooperare inter-instituional, pentru promovarea, dezvoltarea i implementarea cu succes a proiectelor strategice de care Municipiul Bucureti are nevoie pentru a crete standardul de calitate a vieii pentru bucureteni i pentru a oferi noi oportuniti de dezvoltare a activitilor economice din capital.
Credem c este nevoie, mai mult decât oricând, de consens, colaborare i perseveren în ceea ce privete direciile viitoare pentru dezvoltarea Bucuretiului. Numai o abordare integrat, transpartinic i inter-instituional poate aduce rezultate concrete în beneficiul bucuretenilor.
În numele comunitii AmCham România, propunem acest document ca un punct de plecare pentru eforturile viitoarei administraii publice locale de a calibra i implementa o strategie coerent de valorificare a potenialului de dezvoltare a Municipiului Bucureti într-o capital european modern, prosper, atractiv, competitiv i sustenabil, care s asigure bunstarea cetenilor ei.
Prioriti pentru Bucureti este în egal msur un apel la angajamentul ferm al tuturor celor implicai, pentru îndeplinirea cu responsabilitate a misiunii pe care i-o asum pentru Bucureti!
www.amcham.ro 3
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
CONINUT
II. PRIORITI TRANSVERSALE 9
III. PRIORITI SECTORIALE 13
MEDIUL I SUSTENABILITATEA 14
CONCLUZII 34
www.amcham.ro 4
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
SUMAR EXECUTIV
Primul capitol realizeaz o analiz de context cu privire la poziionarea actual a Bucuretiului la nivel global i european, prin raportare la trei studii de notorietate care msoar calitatea vieii (Mercer – 2019 Quality of Living City Rankings, Numbeo – 2019 Quality of Life Index, Comisia European – Quality of Life in European Cities, 2015). Metodologiile celor trei studii substaniaz o abordare bazat pe o combinaie de indicatori cu privire la nou domenii care vizeaz atât sectoare de activitate majore, cât i factori determinani ai percepiei cetenilor cu privire la calitatea vieii. Toate cele trei analize concluzioneaz c Municipiul Bucureti se afl la jumtatea clasamentului global i pe unul din ultimele locuri în Europa din punct de vedere al indicelui de calitate a vieii.
Cel de-al doilea capitol dezvolt o serie de recomandri transversale i sectoriale elaborate de ctre membrii AmCham România cu privire la principalele domenii strategice pentru dezvoltarea i competitivitatea oraului în raport cu alte capitale la nivel european i internaional. Una dintre prioritile majore este digitalizarea administraiei locale i transparentizarea activitii în vederea îmbuntirii interaciunii dintre cetean i instituiile publice.
Totodat, recomandm elaborarea unei strategii de dezvoltare urban multisectorial, pe termen mediu i lung, cu o ierarhizare a prioritilor, o planificare a proiectelor concrete i cu indicatori msurabili, ca un integrator al msurilor menite s sprijine valorificarea potenialului de transformare a Bucuretiului într-un loc mai bun pentru cetenii si, o destinaie atractiv pentru investitori i un pol de dezvoltare la nivel regional.
Nu în ultimul rând, recomandrile sectoriale se refer la domenii precum infrastructur, mediu i sustenabilitate, energie i utiliti publice, sntate, educaie, cultur, urbanism, turism, mediul de afaceri i piaa muncii.
PRIORITI PENTRU BUCURETI reprezint un exerciiu de reflecie demarat la nivelul Camerei de Comer Americane în România (AmCham România) în spiritul angajamentului comunitii noastre de afaceri de a sprijini un cadru de dialog transparent i constructiv în jurul problematicilor de importan strategic pentru societatea i economia româneasc. Prezentul document articuleaz viziunea membrilor AmCham România cu privire la provocrile i oportunitile asociate dinamicii actuale la nivelul capitalei rii i îi propune s ofere un set de direcii i recomandri în sprijinul viitoarei administraii locale. Acestea se refer la prioritizarea aciunilor i investiiilor subsumate unui proiect strategic de valorificare a potenialului de dezvoltare al Bucuretiului, precum i la repoziionarea sa la nivel european i global.
www.amcham.ro 5
www.amcham.ro 6
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
I. BUCURETI ÎN CONTEXT GLOBAL I EUROPEAN
Mediu i sustenabilitate, care iau în considerare nivelul de poluare a aerului i a apei, precum i cantitatea de deeuri colectate i, la modul general, nivelul de satisfacie al cetenilor privind curenia din ora.
Sntate, care msoar aptitudinile i competena personalului medical, viteza de recoltare i procesare a analizelor, calitatea echipamentului pentru diagnostic i tratament, comportamentul personalului medical în raport cu pacientul, gradul de satisfacie în ceea ce privete timpul de ateptare în unitile medicale, nivelul costului pentru pacient i amplasarea convenabil a unitilor medicale.
Educaie, care msoar nivelul de calitate al facilitilor educaionale din sistem i nivelul de satisfacie al cetenilor privind serviciile de educaie oferite.
Infrastructura rutier, care include timpul petrecut de ceteni în trafic precum i satisfacia cetenilor privind starea drumurilor.
Transport public, msurat pe baza timpului de tranzit pentru o cltorie, distana medie a cltoriei, accesibilitatea liniilor de
transport i satisfacia general a locuitorilor privind actualul sistem de transport.
Urbanistic, recreere, parcuri i cultur, care msoar nivelul general de satisfacie al cetenilor privind întreinerea cldirilor din ora, numrul de parcuri i calitatea acestora, facilitile sportive i numrul de evenimente culturale anuale.
Calitatea serviciilor publice, care include nivelul de satisfacie al cetenilor privind serviciile publice oferite de municipalitate.
Mediul de afaceri i piaa muncii, care includ posibilitile de angajare, rata omajului i acordarea beneficiilor sociale.
Costul de via i incluziunea social, care msoar preurile alimentelor, costul de transport, preul la utiliti, chiria lunar, preul apartamentelor, venitul net, preurile restaurantelor locale, costul activitilor sportive i de relaxare, costul grdinielor pentru copii sau preul pentru îmbrcminte. În acelai timp incluziunea social msoar nivelul ajutoarelor sociale acordate categoriilor defavorizate.
Agenia de cercetare Clasament Global Clasament European
Î Cele trei studii realizate de Mercer, Numbeo i Comisia European se aliniaz atât la nivel global cât i la nivel european
Î Bucureti se afl la jumtatea clasamentului la nivel global din punct de vedere al calitii vieii
Î Bucureti se afl la finalul clasamentului european, ocupând penultimul loc în topul capitalelor din UE din punct de vedere al aceluiai indicator
Mercer 1 231 109 1 56
46
71
Sursa: Mercer; Numbeo; Comisia Europeana; BCG Analysis
Pentru a înelege unde se afl Bucuretiul la nivel global i european din punct de vedere al calitii vieii, am analizat o serie de studii realizate de Mercer, Numbeo i Comisia European. Cele trei studii au rezultate similare, Bucureti fiind plasat la mijlocul clasamentului global i pe ultimele locuri în clasamentul european. Aceste studii analizeaz o combinaie de indicatori care se refer la nou domenii, dup cum urmeaz:
www.amcham.ro 7
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
I. BUCURETI ÎN CONTEXT GLOBAL I EUROPEAN
La un nivel granular, poziionarea Bucuretiului pe aceste nou dimensiuni este urmtoarea:
Prioritizare Scor Numbeo Scor Comisia UE Observaii
1. Mediu i sustenabilitate 28/28 27/28
Î Poluarea aerului este cea mai ridicat comparativ cu celelalte capitale din UE, fiind principalul motiv de nemulumire al bucuretenilor în domeniul mediu- sustenabilitate
2. Sntate 27/28 25/28 Î Principala nemulumire a pacienilor este legat de timpul mare
de ateptare Î Aparatura medical învechit este un alt element de
nemulumire în ceea ce privete sistemul medical
3. Educaie – 27/28 Î Bucurestenii sunt nemulumii de pregtirea cadrelor didactice Î Infastructura de educaie de asemenea poate fi îmbuntit
4. Infrastructur rutier 27/28 24/28
Î Traficul din Bucureti a crescut în mod constant în ultimii ani Î Infrastructura rutier este deficitar i necesit îmbuntiri
urgente
5. Transport Public – 25/28 Î Transportul public trebuie adaptat în mod constant având în vedere dezvoltarea continu a Bucuretiului
6. Urbanistic, recreere, parcuri i cultur – 23/28
Î Densitatea spaiilor verzi prezint potenial mare de îmbuntire
Î Organizarea i diversificarea evenimentelor culturale ar putea crete vizibilitatea actual a capitalei
7. Calitatea serviciilor publice – 20/28
Î Lipsa digitalizrii este una dintre problemele critice la ora actual
Î Cetenii solicit o transparen mai mare la nivelul administraiei publice
8. Mediul de afaceri i omaj – 19/28
Î Capitala este bine poziionat din punct de vedere al uurinei în gsirea unui loc de munc
Î Dezvoltarea economic a oraului ar putea fi axat pe atragerea industriilor cu valoare adugat mare
9. Costul de via i incluziunea social – 1/28
Î Bucuresti are un cost de via mic comparativ cu alte orae europene
Î Este necesar reanalizarea modului de ajutorare a categoriilor defavorizate
Sursa: Numbeo; Comisia Europeana; BCG Analysis
www.amcham.ro 8
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
Calitatea serviciilor publice: Bucuretiul se afl aproape de jumtatea clasamentului din acest punct de vedere, dar totui exist un potenial semnificativ de îmbuntire, în primul rând prin digitalizare i în al doilea rând printr-o mai mare implicare a cetenilor în procesul decizional.
PIB/capita i salariul mediu: Bucuretiul este semnificativ peste media României din punct de vedere al PIB/capita i salariul mediu, reflectând numrul mare de investitori ale cror sedii centrale sunt în Bucureti. Potenialul de dezvoltare exist în continuare, având în vedere concentrarea mare de universiti din ora, care pregtesc anual un numr mare de persoane cu nivel ridicat de pregtire precum i baza mare de talent la modul general disponibil în Bucureti; dezvoltarea ar putea fi axat în special pe industrii cu valoare adugat mare, cum ar fi sectoarele de cercetare i dezvoltare, IT i inovaie.
Accesibilitatea (affordability): Având în vedere nivelul salarial semnificativ mai mare în comparaie cu media naional precum i costul de via relativ sczut fa de aproape toate celelalte capitale europene, Bucuretiul ocup un loc de frunte din punct de vedere al accesibilitii (affordability) la nivel european. Totui, întrucât diferenele sociale continu s creasc, domeniul incluziunii sociale rmâne o arie de aciune prioritar, unde ar trebui s fie reanalizate categoriile defavorizate i modul de alocare a diverselor forme de sprijin (locuine sociale, procese de integrare în societate, programe de reconversie profesional, subvenii, etc.)
În termeni relativi, Bucuretiul este deficitar în anumite domenii precum mediu i sustenabilitate, sntate, educaie, infrastructur rutier i transportul public, în timp ce ocup o poziie favorabil, cu potenial de îmbuntire, în domenii precum:
I. BUCURETI ÎN CONTEXT GLOBAL I EUROPEAN
www.amcham.ro 9
www.amcham.ro 10
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
II. PRIORITI TRANSVERSALE
COLABORAREA I COOPERAREA INTER-INSTITUIONAL A TUTUROR FACTORILOR DE DECIZIE pentru promovarea, dezvoltarea i implementarea cu succes a proiectelor strategice de care Bucuretiul are nevoie urgent i care treneaz de muli ani, dar i pentru implementarea acelor proiecte oportune care vor transforma capitala într-un pol de dezvoltare regional si european. Este nevoie, mai mult decât oricând, de consens, colaborare i perseveren în ceea ce privete direciile viitoare pentru dezvoltarea Bucuretiului. Numai o abordare integrat, transpartinic i inter-instituional poate aduce rezultate concrete, cu efecte pozitive pentru Bucureti.
Aa cum se arat i în document, Bucuretiul are nevoie urgent de implementarea unor proiecte eseniale (digitalizare, decongestionare trafic, depoluare, etc.), dar i a unor proiecte pentru valorificarea potenialului subutilizat pân în prezent al capitalei (cercetare- dezvoltare-inovare, turism, cultur, etc.). Cu toate acestea, tim c multe dintre proiectele i prioritile menionate nu sunt gestionate exclusiv de Primria Municipiului Bucureti. Considerm c actuala organizare administrativ a capitalei i întârzierea cu care ne confruntm în implementarea multor proiecte, impun o colaborare de bun-credin, transpartinic i inter-instituional pentru binele Bucuretiului.
Digitalizarea administraiei publice locale i a interaciunii cu instituiile administraiei publice locale, inclusiv prin interconectarea bazelor de date ale acestor instituii.
Utilizarea unor mijloace de identificare electronic partajate la nivelul tuturor instituiilor administraiei publice locale pentru a crete eficiena i calitatea serviciilor oferite de administraia public local.
Implementarea unei platforme unice de comunicare i relaionare cu instituiile administraiei publice locale de tipul one stop shop. Platforma poate integra asisteni virtuali i soluii pentru managementul proceselor i documentelor, care vor conduce la creterea transparenei administraiei locale, precum i la o mai bun monitorizare a fluxurilor de aprobri, atât pentru ceteni i companii, cât i pentru autoriti.
Implementarea într-un mod sistematic a conceptelor Smart City, precum utilizarea i analiza Big Data pentru o informare mai bun i pentru evaluarea mai multor factori înainte de adoptarea unei decizii, dar i pentru o flexibilitate mai mare i un rspuns mai rapid în cazul unor evenimente neateptate.
Emiterea (i) online a tuturor avizelor, autorizaiilor, certificatelor sau oricror alte documente solicitate Primriei de ceteni sau companii.
Profesionalizarea urgent a administraiei publice locale prin atragerea, formarea i retenia de angajai competeni. Implementarea unei viziuni coerente i integrate pentru Bucureti, dar i a unor proiecte concrete, cu efecte pozitive semnificative în viaa economic i social a capitalei se pot face doar cu oameni bine pregtii, profesioniti, specialiti în domeniile pe care le gestioneaz.
Înfiinarea zonei metropolitane Bucureti pentru a permite dezvoltarea integrat a teritoriului periurban i extinderea controlat a oraului pe orizontal.
În prezent, Bucuretiul este unul dintre cele mai dense orae din Uniunea European, fiind clasat pe locul patru în rândul capitalelor europene ca densitate a populaiei, dup Paris, Londra i Atena, cu aproape 10.000 de locuitori/km2. Îns, la o echivalare la nivelul organizrii în profil teritorial, Bucuretiul s-ar putea situa, foarte probabil, pe locul al doilea, dup capitala francez.
www.amcham.ro 11
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
II. PRIORITI TRANSVERSALE
Derularea unor programe de combatere a corupiei pentru dezvoltarea unui climat de încredere între investitorii privai i autoritile publice. În acest sens, digitalizarea serviciilor publice va avea un rol esenial.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare urban multisectorial, pe termen mediu i lung a Bucuretiului, cu o ierarhizare a prioritilor, o planificare a proiectelor concrete i indicatori msurabili.
Creterea transparenei cu privire la activitatea administraiei publice locale prin sistematizarea i actualizarea constant a coninutului website-urilor Primriei Generale a Municipiului Bucureti i primriilor de sector.
Introducerea bugetrii participative pentru a stimula implicarea activ a cetenilor în semnalarea nevoilor, problemelor i proiectelor prioritare ale oraului i identificarea celor mai bune soluii. O astfel de abordare este aplicat deja cu succes la Braov, Cluj-Napoca i Sibiu.
Asumarea rolului de lider în integrarea politicilor europene i utilizarea fondurilor europene pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a Bucuretiului. Prioriti de politici europene precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, creterea eficienei energetice, încurajarea producerii i utilizrii energiei din resurse regenerabile, digitalizarea economiei i încurajarea antreprenoriatului sunt eseniale pentru susinerea dinamismului economiei capitalei.
Prioritizarea cercetrii, dezvoltrii i inovrii în planurile de dezvoltare a Bucuretiului. Proximitatea capitalei fa de una dintre cele mai importante infrastructuri pan-europene de cercetare, respectiv Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI_-NP) dar i mediul universitar dinamic i prezena celor mai importante companii din ar pe teritoriul su administrativ ofer ingredientele necesare dezvoltrii unor hub-uri care s reuneasc actorii eseniali ai ecosistemelor de inovare. Rolul administraiei este esenial în crearea i dezvoltarea de infrastructuri fizice i sociale care s ofere suportul acestor dezvoltri. Aa cum au demonstrat proiecte de succes la nivel european, utilizarea fondurilor europene precum i a resurselor private în dezvoltarea acestor activiti contribuie la succesul acestor demersuri.
Stimularea inovaiei prin înfiinarea unui centru de inovare colaborativ - primrie, mediu de afaceri, universiti, ceteni, care s ofere un cadru de analiz i calibrare a prioritilor, identificare de soluii creative i inteligente pentru problemele i provocrile oraului i o platform deschis pentru încurajarea iniiativelor antreprenoriale, dezbatere i analiz de impact.
Implicarea activ a Primriei în modernizarea i simplificarea procedurilor privind acordarea autorizaiilor de funcionare pentru agenii economici i adoptarea unor reglementri unitare la nivelul Bucuretiului pentru a facilita dezvoltarea activitilor economice la nivelul municipiului i pentru a susine crearea de noi locuri de munc.
România are reglementri extrem de restrictive fa de media rilor Uniunii Europene, în ceea ce privete procesul deautorizare i numrul de permise necesare funcionrii unei activiti economice, caracterizate de birocraie excesiv icomplex. Raportul Doing Business 2020 al Bncii Mondiale plaseaz România pe ultimele locuri din Uniunea Europeanîn ceea ce privete aceste reglementri, în condiiile în care, la nivelul capitalei, fiecare primrie de sector are propriul set de documente solicitate pentru emiterea sau prelungirea acordurilor de funcionare, a autorizaiilor de construcie sau a certificatelor de urbanism. Problemele cu actualul sistem de liceniere au impact negativ asupra tuturor sectoarelor economiei, afectând antreprenoriatul, investiiile i productivitatea economiei în ansamblu.
www.amcham.ro 12
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
II. PRIORITI TRANSVERSALE
Finalizarea acestor proiecte, prea mult ateptat de locuitorii capitalei i de mediul local de afaceri, este esenial atât pentru valorificarea potenialului de dezvoltare al Bucuretiului, cât i pentru creterea încrederii locuitorilor capitalei în administraia local. Finalizarea acestor proiecte, pe lâng beneficiile imediate, ar demonstra coeren i perseveren în implementarea unei strategii de dezvoltare a Bucuretiului, pe termen lung.
Printre proiectele aflate în diferite stadii de implementare, care ar trebui finalizate cu prioritate, amintim pasajul Ciurel i penetraia Splaiul Independenei – Ciurel – Autostrada Bucureti-Piteti – Nodul Virtuii, pasajul Doamna Ghica, lrgirea strzii Prelungirea Ghencea, reabilitarea Podului Grant, reabilitarea Podului Constana i structura park & ride de pe oseaua Pantelimon.
www.amcham.ro 13
www.amcham.ro 14
www.amcham.ro 15
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: MEDIUL I SUSTENABILITATEA
Dezvoltarea unor programe integrate pentru prevenirea i controlul polurii urbane, cu accent pe reducerea polurii atmosferice, printre care:
Investiii în infrastructura de msurare mult mai granular i în timp real a nivelului de poluare, prin sisteme de senzori; acetia pot fi utilizai i pentru identificarea, în timp real, a surselor de poluare i auto-sesizarea autoritilor de control.
Introducerea unui sistem de taxare a poluatorilor, începând de la mainile cu nivel mare de poluare pân la poluatorii industriali. Complementar, se pot adopta msuri stricte de control al traficului în zone care înregistreaz valori de poluare apropiate sau peste limitele admise.
Reducerea numrului de autoturisme în ora ca urmare a eficientizrii i modernizrii transportului în comun, înfiinrii/ extinderii pistelor de biciclete, construirii parcrilor la intrarea în ora i în interiorul acestuia, extinderii metroului i construirii unor linii de tren urban.
Derularea unor programe de educare a cetenilor cu privire la efectele nocive ale polurii i la comportamentele care ar trebui corectate pentru a reduce poluarea.
Dezvoltarea unor proiecte de reîmpdurire pentru reducerea cantitii de dioxid de carbon, având în vedere în special terenurile care au fost contaminate în trecut.
Crearea unei culturi privind economia circular la nivelul comunitii i implementarea unui sistem pentru gestionarea eficient a deeurilor, care s stimuleze colectarea selectiv, reutilizarea, reciclarea i alte forme de valorificare, prin:
Încurajarea apariiei unor hub-uri de economie circular prin promovarea conceptului de economie circular i prezentarea unor modele de succes existente în comuniti din alte orae europene precum Barcelona, Goteborg, Glasgow sau Amsterdam.
Derularea unor programe de educaie, în parteneriat cu societatea civil, pentru promovarea economiei circulare i a importanei reciclrii în rândul cetenilor.
Îmbuntirea infrastructurii de colectare a deeurilor prin multiplicarea punctelor de colectare i amplasarea lor echilibrat la nivelul sectoarelor i în zonele intens populate, dezvoltarea unor standarde i a unui sistem de colectare selectiv a deeurilor menajere i organizarea unor centre de colectare pentru diferite tipuri de deeuri, la periferia oraului. În subsidiar, stabilirea unor sanciuni contravenionale pentru nerespectarea cerinelor privind colectarea selectiv.
Implementarea unui program pentru reciclarea deeurilor menajere, completat de compostarea i/sau incinerarea fraciei organice.
Încurajarea transformrii Bucuretiului într-o capital verde
Asumarea unor inte clare pentru extinderea suprafeelor verzi din Bucureti, prin înfiinarea de noi parcuri, zone recreaionale verzi i soluii inovative tip natur urban, cu obiectivul de a îmbunti calitatea vieii locuitorilor i a aerului.
www.amcham.ro 16
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: MEDIUL I SUSTENABILITATEA
Introducerea unei scheme de încurajare a construirii de cldiri verzi (spre exemplu, prin deduceri fiscale). În prezent, astfel de scheme sunt implementate în Cluj-Napoca, Timioara, Iai i sunt necesare i în Bucureti, oraul cu cel mai mare potenial pentru cldiri verzi.
Profesionalizarea departamentului/personalului responsabil pentru plantarea, toaletarea i îngrijirea arborilor, precum i a spaiilor verzi.
Replantarea arborilor, pe marile artere i nu numai, în locul celor uscai, ca urmare a toaletrilor excesive aplicate nesupravegheat. Utilizarea irigaiilor inteligente pentru îngrijirea arborilor nou-plantai care, în foarte multe cazuri, se usuc.
Finalizarea staiei de epurare a apei de la Glina, pentru epurarea în totalitate a apei uzate, pân la treapta teriar.
Poluarea aerului este considerat drept principalul risc generat de mediu pentru sntatea public la nivelul Uniunii Europene. Potrivit statisticilor Organizaiei Mondiale a Sntii, România este pe locul 2 la nivelul Uniunii Europene, dup Bulgaria, în ceea ce privete numrul de ani de via sntoas pierdui din cauza polurii aerului , la suta de locuitori, în timp ce Bucuretiul se afl pe locul 12 din 97 în clasamentul celor mai poluate orae din Europa i pe locul 7, prin raportare doar la Europa de Est.
www.amcham.ro 17
www.amcham.ro 18
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: UTILITILE PUBLICE
Reabilitarea i reînnoirea reelelor de utiliti publice (înclzire i canalizare) i elaborarea unui concept integrat de alimentare cu energie termic la nivelul oraului subsumat unui program de modernizare a CET-urilor.
În prezent, multe zone din ora se confrunt cu întreruperi de alimentare, în special în perioada iernii. Pentru astfel de investiii exist surse multiple de finanare, inclusiv fonduri europene sau emiterea de obligaiuni pe termen lung ctre investitorii instituionali sau ctre populaie. Reabilitarea reelelor de utiliti publice va permite livrarea serviciilor ctre consumatori într-un mod eficient i va asigura permanena livrrii, motiv pentru care ar trebui demarat în etape prioritizate. UTILITILE PUBLICE se afl într-o stare critic i trebuie modernizate i eficientizate, câteva msuri propuse pentru remedierea situaiei curente fiind:
Stimularea eficienei energetice la nivelul cldirilor i infrastructurii de iluminat public prin:
Modernizarea cldirilor deinute sau administrate de primrie în vederea îmbuntirii performanei energetice prin atingerea intelor de consum energetic redus, pentru a se apropia cât mai mult de construciile pasive sau cu consum de energie (nZEB) aproape de zero. Toate cldirile nou construite de primrie trebuie s respecte obligatoriu aceste standarde, prin conformare la prevederile Directivei 2010/31/UE privind performana energetic a cldirilor.
Reabilitarea i eficientizarea infrastructurii de iluminat public prin amplasarea de corpuri de iluminat de tip LED sau similare i instituirea unui mecanism inteligent de control, reglare i funcionare a sistemului de iluminat, care s asigure un consum redus de energie.
Realizarea unui master plan digital privind amplasarea reelelor de utiliti i capacitatea acestora, sub rezerva asigurrii, în subsidiar, a proteciei elementelor de infrastructur critic.
Centralizarea i publicarea acestor informaii pot sprijini cetenii i investitorii în decizia de achiziionare a unor terenuri i imobile. Totodat, este necesar centralizarea datelor privind amplasarea reelelor de utiliti publice, a strii i a capacitii acestora, de la toi operatorii de utiliti, pentru a evita situaiile în care investiii majore sunt întârziate de necesitatea relocrii reelelor de utiliti a cror prezen pe amplasament nu era cunoscut.
Extinderea reelelor de canalizare înaintea dezvoltrii proiectelor imobiliare noi. De asemenea, ar trebui utilizat o perspectiv zonal, nu una limitat strict la un imobil nou construit.
www.amcham.ro 19
www.amcham.ro 20
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: SNTATEA
Investiiile în infrastructur pentru a crete nivelul calitii i eficientizarea serviciilor medicale oferite cetenilor prin câteva iniiative precum:
Investiii în centre medicale prin modernizarea spitalelor cu echipamente medicale noi sau construirea unor noi uniti medicale (multi i mono specializate), dotate cu tehnologie de ultim or. De exemplu realizarea Complexului Medical ”Carol Davila” – Universitary Medical City prin dezvoltarea unei amenajri urbane moderne, în jurul noului sediu al Facultii de Medicin i a obiectivelor aferente acesteia – spital universitar, campus universitar, centre de cercetare, etc.
Modernizarea centrelor de urgen aflate în subordinea primriei pentru a asigura un rspuns prompt i eficient în cazul unor evenimente neprevzute, precum i o coordonare optim cu instituii adiacente, precum ISU Bucureti.
Eficientizarea achiziiilor din sntate printr-o simplificare a procesului actual de achiziie i o transparentizare a modului în care banii publici sunt cheltuii.
Digitalizarea sistemului medical prin crearea unui sistem unic de programri la nivelul oraului i prin transmiterea documentelor în format electronic, contribuind astfel la eficientizarea procesului medical i la reducerea timpului de ateptare pentru pacieni.
Aderarea la European Healthy Cities Network a Organizaiei Mondiale a Sntii i dezvoltarea unei strategii de sntate public la nivelul Municipiului Bucureti i a unui plan de aciune pentru implementarea conceptului de “ora sntos”.
Încurajarea inovaiei în materie de sntate urban prin organizarea unor centre de cercetare i inovare afiliate universitilor, a unor evenimente recurente de tip hackathon care s invite startup-uri i antreprenori s propun soluii la problemele urbane, formarea unor echipe de cercetare i inovare în cadrul primriei i a altor instituii ale statului care s se ocupe în mod exclusiv de creterea nivelului sntii publice în capital.
Dezvoltarea unor campanii de comunicare public vizând creterea alfabetizrii în domeniul sntii (health literacy) i încurajarea adoptrii unui stil de via sntos prin programe adaptate fiecrei categorii de vârst (spre exemplu, promovarea activitilor sportive i a unei nutriii sntoase, precum i a mijloacelor alternative de transport).
SNTATEA este unul dintre cele mai deficitare domenii ale Bucuretiului. Msurile pentru gestionarea provocrilor sistemului de sntate din Bucureti vizeaz:
www.amcham.ro 21
„CUM ARAT ASTZI COALA, VA ARTA MÂINE ARA!“ SPIRU HARET
www.amcham.ro 22
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: EDUCAIA
Renovarea i reabilitarea colilor.
Modernizarea colilor prin cumprarea de materiale auxiliare i prin dotarea cu aparatur modern, sprijinind astfel îmbuntirea procesului de predare.
Dotarea colilor cu echipamentele i infrastructura necesare predrii online (laptopuri, tablete, sisteme audio-video, conexiune Wi-Fi) pentru asigurarea accesului la educaie al tuturor elevilor, în contextul pandemiei de COVID-19, dar i pentru stimularea trecerii la un model de învmânt hibrid.
Construirea unor noi coli, grdinie i cree pentru a se putea acoperi necesarul de cereri anuale prognozate.
Construirea unor noi cmine studeneti acolo unde creterea numrului de studeni justific aceste proiecte, precum i modernizarea cminelor deja existente.
Înfiinarea unor centre de tip before/after school pentru toate nivelurile de studiu (primar, gimnazial i liceal), în special în zonele mai puin dezvoltate ale oraului, în cadrul crora elevii s poat beneficia de mese calde, suport pentru rezolvarea temelor i aprofundarea noiunilor studiate la clas, dar i de consiliere i îndrumare.
Stimularea înfiinrii unor cluburi tematice (de lectur, matematic, tiine, discipline socio-umane, etc.) la nivelul colilor i liceelor ar permite aprofundarea unor teme interdisciplinare complementare curriculei colare i în acord cu interesele i nevoile elevilor.
Stimularea colaborrii dintre instituiile publice de învmânt i mediul local de afaceri prin facilitarea organizrii unor programe de var de tip internship pentru elevii de liceu ar aduce elevilor beneficii privind orientarea în carier prin experiena profesional i activitile de mentorat de care acetia ar beneficia.
Înfiinarea de coli profesionale locale i încurajarea învmântului în sistem dual dup modele aplicate cu succes în orae precum Braov i Sibiu vor avea efecte pozitive pe termen lung asupra pieei muncii în Bucureti i asupra competitivitii economice a Bucuretiului prin formarea forei de munc pentru a rspunde nevoilor pieei.
Dezvoltarea i derularea unor campanii educaionale multi- anuale, la nivelul tuturor colilor i liceelor din Bucureti, care s vizeze aspecte precum educaia pentru mediu, educaia financiar, educaia rutier, etc. vor avea un efect pozitiv asupra dezvoltrii sustenabile a Bucuretiului prin contientizarea impactului individual asupra unor probleme cu care se confrunt comunitatea.
Crearea unor centre de inovare pe lâng universiti, precum i a unor centre de excelen în cadrul universitilor pentru stimularea apariiei unui pol de inovare în rândul comunitii academice.
Susinerea dezvoltrii profesionale continue a cadrelor didactice prin facilitarea accesului la cursuri de specializare i la resurse educaionale moderne, atât clasice, cât i digitale va crete calitatea actului educaional. Astfel de programe ar trebui derulate în parteneriat cu societatea civil i ar trebui s vizeze oferirea accesului la modele europene de bune practici în materie de predare pentru cadrele didactice din Municipiul Bucureti.
EDUCAIA reprezint o alt dimensiune deficitar a Bucuretiului ale crei provocri trebuie gestionate în mod eficient pentru a oferi cetenilor acces la un proces educaional de calitate, dar i pentru a consolida poziia capitalei drept unul dintre principalele centre educaionale la nivel naional.
www.amcham.ro 23
III. PRIORITI SECTORIALE: TRAFIC – INFRASTRUCTUR RUTIER
Anual, o persoan pierde 227 ore în trafic,adic 9 zile i 11 ore în care ar putea:
Bucuretiul este pe primul loc in topul oraelor cu cel mai aglomerat trafic din Europa i pe locul 14 global din 416 orae analizate din 57 ri de pe 6 continente! În 2019, nivelul de congestie a fost de 52% (în cretere cu 4% fa de 2018), ceea ce înseamna c o clatorie de 30 minute dureaz cu 52% mai mult.
Sursa: TomTom Traffic Index 2019
S citeasc 6831 pagini din În cutarea timpului pierdut de Marcel Proust
S asculte de 4365 ori Imagine a lui John Lenon
S fac 6568 cltite
S vad 201 episoade din Game of Thrones
S planteze 228 copaci!
www.amcham.ro 24
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: TRAFIC – INFRASTRUCTUR RUTIER
Decongestionarea migraiei zilnice spre i dinspre nordul oraului, prin echilibrarea dezvoltrii economice i a ofertei de munc i în celelalte azimuturi, în special în estul i sudul oraului, în prezent potenialul acestor zone nefiind utilizat.
Susinerea finalizrii centurii Bucuretiului, dotat la nivel de autostrad (inel exterior) pentru reducerea numrului de maini cu tonaj mare din ora, a cltorilor care se afl în tranzit, dar i pentru eliminarea blocajelor constante de pe centur i susinerea finalizrii reabilitrii i modernizrii actualei centuri (DNCB) la profil de drum expres.
Construirea unor inele suplimentare pentru fluidizarea traficului din interiorul oraului i a unor pasaje subterane i supraterane în interseciile foarte aglomerate pentru a degreva principalele noduri de trafic.
Implementarea unui sistem de monitorizare i control al traficului, folosind semafoare inteligente, introducerea în mod real a “undei verzi” (de exemplu, dup modelul Budapestei).
Construirea unor parcri subterane i/sau supraetajate i implementarea soluiilor de tip smart parking care s contribuie la eliberarea benzilor de circulaie i totodat la decongestionarea traficului.
De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea unor parteneriate cu proprietarii centrelor comerciale pentru utilizarea spaiilor de parcare în intervalul orar 22:30-08:30 de ctre persoanele care locuiesc în apropierea acestor centre.
Construirea unor staii Park & Ride în regiunea Bucureti-Ilfov, în apropierea intrrilor în Municipiul Bucureti i a nodurilor de transport public (staii de metrou, staii de tren urban, staii de pe centura feroviar a capitalei).
Crearea unor piste de biciclete i trotinete, cu rampe de trecere i acces, precum i amenajarea unor zone de parcare pentru acestea, încurajând astfel transportul alternativ i decongestionarea traficului.
Multe dintre problemele legate de trafic pot fi rezolvate în mod eficient folosind în mod inteligent volumul mare de date disponibile, cu sisteme tip Big Data sau data analytics. INFRASTRUCTURA RUTIER devine o provocare din ce în ce mai mare, ca urmare a creterii populaiei i a numrului de maini la nivelul capitalei, îndeosebi în anumite zone ale oraului. În acest sens, recomandm:
www.amcham.ro 25
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: TRAFIC – INFRASTRUCTUR RUTIER
Oraele din jurul lumii se confrunt cu provocri legate de traficul urban
Spaiu pentru ceteni Mai mult spaiu comun (ex. trotuare, grdini), promovând bunstare si mobilitate activ
Acces i convenien Rezidenii ajung cu o uurin mai mare la diferitele mijloace de transport
Accesibilitate de pre Transportul public la preuri accesibile
Fiabilitate Punctualitatea mijloacelor de transport
Experiena cltorilor Servicii simplificate pentru plat i accesibilitatea informaiilor
Eficien în livrarea bunurilor O eficien mai mare în livrarea de bunuri în centrul oraului
Managementul inteligent al mobilitii Controlul i managementul în timp real al traficului, ex. taxe inteligente, acces condiionat de trafic i parcri inteligente
Fluidizarea traficului O congestie mai mic a traficului prin msuri care promoveaz o utilizare mai redus a mainilor
Mediu Stimularea activitilor care ajut mediul i reduc poluarea
Sigurana drumurilor Scderea numrului de accidente rutiere
Sursa: BCG Analysis
www.amcham.ro 26
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: TRAFICUL – TRANSPORTUL PUBLIC
Optimizarea reelei de transport poate fi realizat folosind mai multe mecanisme precum:
Reanalizarea densitii traficului, numrului i poziiei staiilor i frecven ei de circulaie a mijloacelor de transport.
Alinierea staiilor i orarelor diferitelor mijloace de transport pentru diminuarea timpilor de ateptare, precum i a duratei cltoriei.
Realizarea unei aplicaii care poate oferi date în timp real despre stadiul i potenialele întârzieri ale mijloacelor de transport pentru a sprijini o planificare mai bun a cltoriilor.
Oferirea unui singur tip de bilet pentru toate mijloacele de transport public i introducerea abonamentelor zonale, pentru a simplifica procesul de plat i a încuraja o utilizare pe scar larg i diversificat a mijloacelor de transport disponibile.
Accesibilizarea transportului în comun pentru persoanele cu dizabiliti prin asigurarea rampelor de acces în toate mijloacele de transport.
Implementarea unor indicatori de performan care s msoare timpii din trafic i lungimea rutelor pentru a contribui la o evaluare structurat a transportului în comun i a ajuta la identificarea principalelor zone de îmbuntire.
Conectarea cartierelor nou-construite la reeaua de transport public pentru a oferi o alternativ viabil la transportul cu maina proprie.
Introducerea benzilor de circulaie dedicate pentru transportul în comun (autobuze, troleibuze, taxi) i pentru ambulane.
Dezvoltarea infrastructurii, flotei i echipamentelor prin investiii care îmbuntesc accesibilitatea i reduc timpul de tranzit. Trei msuri pe care le recomandm sunt:
Extinderea metroului i construirea unor linii de tren urban care faciliteaz o conexiune mai rapid între principalele puncte de interes ale Bucuretiului (de exemplu, legarea aeroportului de ora), precum i între Bucureti i localitile din zona metropolitan (prin reabilitarea i modernizarea centurii feroviare a capitalei i a staiilor de pe traseul acesteia).
Modernizarea i extinderea reelei de tramvai.
Extinderea i modernizarea flotei mijloacelor de transport pentru a reduce timpul de tranzit i a facilita condiii mai bune în mijloacele de transport încurajând astfel cetenii s le utilizeze.
Susinerea demersurilor pentru reabilitarea Grii de Nord, care vizeaz transformarea acesteia într-un pol intermodal de transport.
TRANSPORTUL PUBLIC este un domeniu care are nevoie de adaptare constant datorit dezvoltrii continue a Bucuretiului. Msuri recomandate pentru îmbuntirea i eficientizarea transportului public sunt:
www.amcham.ro 27
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: TRAFICUL – TRANSPORTUL PUBLIC
Reabilitarea i modernizarea centurii feroviare a capitalei i a staiilor de pe aceast linie. Semnalm potenialul economic major al centurii feroviare a capitalei pentru stimularea activitii economice în localitile limitrofe Bucuretiului, dar i în privina creterii mobilitii urbane, cu impact pozitiv asupra sectorului transporturilor la nivelul Municipiului Bucureti i al regiunii Bucureti-Ilfov.
Transformarea Grii de Nord într-un pol feroviar intermodal este esenial, atât în contextul european privind dezvoltarea sectorului transporturilor, cât i în contextul Planului de mobilitate urban durabil 2016-2030 – Regiunea Bucureti-Ilfov, fiind inclus, de asemenea, în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare elaborat de CFR.
Proiectul, care presupune structurarea staiei Bucureti Nord în dou terminale feroviare, precum i conservarea cldirii actuale a Grii de Nord i transformarea ei într-un centru comercial, se bucur de un interes puternic al investitorilor i poate contribui decisiv la creterea mobilitii durabile în Regiunea Bucureti-Ilfov.
Reabilitarea i modernizarea centurii feroviare a capitalei i a staiilor de pe acest traseu se înscrie în linia obiectivelor europene privind mobilitatea persoanelor i va contribui la activarea întregului potenial economic al regiunii limitrofe Bucuretiului prin asigurarea unei conexiuni directe, rapide i nepoluante cu polii economici ai capitalei.
www.amcham.ro 28
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: TRAFICUL
BUNE PRACTICI folosite de orae la nivel internaional pentru rezolvarea problemelor de trafic
Reducerea numrului de maini i creterea gradului de utilizare i acoperire a transportului public
Planuri de mobilitate pentru companiile mari
Crearea de strzi cu limitri de trafic
Taxe sau restricii pentru folosirea mainilor în ora
Benzi de prioritate pentru vehiculele de transport în comun i urgene
Promovarea unui ora inteligent conectat i inovativ
Infrastructur inteligent pentru managementul traficului i semnalizare Exemplu: parcri inteligente, rute optimizate i indicatoare
Structur de date deschis cu acces public
Reglementri pentru noi modaliti de transport
Integrarea reelei de transport a oraului
Transport public intermodal i staii cu folosire multipl
Soluii de mobilitate "as a service", integrând toate mijloacele de transport într-o singur platform de planificare i plat
Locuri de parcare în afara oraului, integrate cu staii cheie de transport public
Model de guvernan
Operatorii sunt angajai i coordonai de o autoritate local
Managementul nu depinde de ciclul politic
Municipalitile colaboreaz îndeaproape cu anumii operatori având un rol secundar, dar înc cu putere de veto
Sursa: BCG Analysis Orae studiate:
1
3
2
4
http://
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
www.amcham.ro 29
www.amcham.ro 30
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: URBANISM
Actualizarea permanent a Planului Urbanistic General, pentru a se ine pasul cu dezvoltarea oraului. Întregul su coninut, precum i coninutul Planurilor Urbanistice Zonale sau de Detaliu care îi aduc modificri trebuie s fie accesibile.Câteva aspecte de avut în vedere:
Adaptarea arhitecturii noilor cldiri la zona în care sunt plasate.
Introducerea unor zone, în funcie de capacitatea infrastructurii, în care s se poat construi cldiri foarte înalte – astfel de zone lipsesc în prezent, în consecin, este încurajat indirect creterea densitii construciilor i reducerea spaiilor verzi.
Elaborarea unei strategii multisectoriale pentru dezvoltarea pe termen mediu i lung a Bucuretiului, cu o ierarhizare a prioritilor, o planificare a proiectelor concrete de urmat i indicatori msurabili. Urmrirea cu strictee a îndeplinirii obiectivelor din strategie, în orizontul de timp prevzut pentru fiecare dintre ele, i comunicat tuturor parilor co-interesate. Câteva aspecte de avut în vedere:
Protejarea cldirilor de patrimoniu – este necesar elaborarea unui plan multianual de protejare a cldirilor simbol i istorice, pentru salvarea întregului patrimoniu imobiliar construit ante sau interbelic. Pot fi avute în vedere inclusiv parteneriate cu mediul privat.
Reabilitarea cldirilor din Bucureti, atât a locuinelor, cât i a celor administrative i de patrimoniu în baza unor considerente precum aspectele de eficien energetic, i îmbuntirea design-ului urbanistic.
Planificarea construciilor care genereaz aglomerri urbane – planificarea trebuie fcut dup modele de date care arat consumul de resurse, prezena unui numr mare de persoane, accesibilitate prin transportul în comun i traficul auto, menite s creeze o distribuie uniform a acestor cldiri.
Reevaluarea riscului seismic la nivelul oraului i implementarea unor msuri de minimizare a pagubelor i pierderii de viei omeneti în caz de cutremur.
URBANISMUL este un atribut primordial al Primriei i trebuie tratat cu prioritate, având influen major asupra dezvoltrii oraului.
www.amcham.ro 31
www.amcham.ro 32
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: TURISM I CULTUR
Dezvoltarea potenialului turistic în vederea transformrii Bucuretiului într-o capital prietenoas cu turitii (tourist- friendly) prin msuri precum:
Dezvoltarea unor carduri/tichete pentru turiti cu valabilitate extins (minimum o zi) pentru transportul în comun i vizitarea obiectivelor turistice.
Asigurarea unor locuri de parcare dedicate pentru autobuzele turistice în apropierea principalelor obiective de vizitat (de exemplu, Palatul Parlamentului, Muzeul Satului, Palatul Regal etc.).
Dezvoltarea centrelor de informare turistic în punctele-cheie ale oraului (Gara de Nord, Aeroportul Otopeni, Centrul istoric, muzee, etc.).
Amplasarea unor panouri bilingve (inclusiv în transportul în comun i în apropierea principalelor obiective turistice) pentru a facilita orientarea i informarea turitilor.
Facilitarea accesului de la aeroport ctre capital.
Realizarea unor brouri despre istoria i arhitectura oraului, în special din secolele al XIX-lea i al XX-lea, atuuri ale Bucuretiului, de mare interes pentru vizitatori; distribuirea acestora în hoteluri, restaurante, cldiri de birouri, centre de informare turistic, etc.
Crearea unui Centru Naional de Conferine (Convention Center), dup modelul marilor capitale europene (Viena, Berlin, Londra), pentru a crete atractivitatea Bucuretiului drept o locaie pentru evenimente internaionale de anvergur i nu numai.
Extinderea numrului i diversitatea evenimentelor culturale pentru a crete vizibilitatea oraului, a oferi oportuniti de recreere pentru ceteni i a stimula consumul cultural, precum i pentru a atrage un numr mai mare de turiti (de exemplu, organizarea unor evenimente similare cu Festivalul "George Enescu").
www.amcham.ro 33
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
III. PRIORITI SECTORIALE: MEDIUL DE AFACERI I PIAA MUNCII
MEDIUL DE AFACERI I PIAA MUNCII este o dimensiune unde Bucuretiul se claseaz pe un loc mai bun între capitalele europene, comparativ cu domeniile analizate anterior. Capitala prezint cele mai mici niveluri de omaj în mare parte datorit companiilor mari ale cror sedii centrale se afl în Bucureti, i dei costul de via este mai mare decât în alte zone, el este susinut de nivelul salarial de asemenea mai ridicat. Pentru o dezvoltare i mai bun a mediului de afaceri, în completarea msurilor deja amintite în cadrul celorlalte capitole, recomandm:
Crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiiilor i a firmelor care doresc s dezvolte în special industriile cu valoare adugat mare, precum cele din domeniile tehnologiei informaiei i cercetrii.
Dezvoltarea unor incubatoare de afaceri, prin Parteneriat public privat, pentru a crea un context favorabil pentru iniiativele antreprenoriale i valorificrea acestora drept poteniale servicii implementabile la nivelul comunitii.
Introducerea unor planuri de mobilitate pentru companiile mari, cu un numar mare de angajai.
www.amcham.ro 34
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
CONCLUZII
Perioadele de început de mandat, subsecvente ciclurilor electorale, reprezint momente oportune pentru o reflecie asupra provocrilor i oportunitilor noii administraii i pentru conturarea unei viziuni strategice pentru gestionarea, respectiv valorificarea acestora. Bucureti, capitala României i principalul centru economic, administrativ i cultural, joac un rol-cheie în arhitectura de dezvoltare i cretere economic a României.
Bucuretiul, ca i România per ansamblu, se confrunt cu o serie de provocri uriae, deopotriv noi, generate de pandemia de coronavirus, dar i vechi, acumulate în timp i acutizate de lipsa unei strategii coerente i a cooperrii trans-partinice i trans-ciclice eseniale pentru rezolvarea de manier sustenabil a problemelor capitalei.
Retrospectiv, numeroase metropole europene i globale s-au confruntat cu provocri similare. În acest sens, Bucuretiul are avantajul de a putea creiona soluii la problemele curente prin raportare la modele de bune practici recunoscute la nivel internaional i adaptarea acestora în context local.
În plan global, ne confruntm cu o criz medical care se întreptrunde cu o criz economic, ale cror repercusiuni sunt resimite la toate nivelurile societii.
Contextul actual creeaz totodat o serie de oportuniti – de la regândirea politicii economice la nivelul Uniunii Europene i al statelor membre i reaezarea piramidei sectoarelor strategice, la schimbarea filosofiei de business a companiilor sau crearea unei culturi a responsabilitii în rândul cetenilor.
În egal msur, ne aflm în faa unor alocri de fonduri istorice la nivelul Uniunii Europene, care creeaz oportuniti suplimentare pentru Bucureti, cu condiia s fim pregtii i s vrem s beneficiem de ele.
Asistm la tendina în cretere a procesului de urbanizare la nivel global, specialitii preconizând trecerea în viitor la organizarea administrativ de la 200 de ri la 600 de mega-orae în care va locui 80% - 85% din populaia lumii. Pân în 2035 - 2040 aceste orae vor cumula 90% din activitatea economic i cultural . Dat fiind c Bucuretiul se numr printre viitoarele 600 de mega-orae conform previziunilor actuale, orice strategie pe termen lung trebuie s in cont de aceast evoluie care genereaz noi perspective politice, economice i sociale. *
Odat cu rezolvarea de o manier eficient, sustenabil i transparent a problemelor semnalate inclusiv în acest document, Bucuretiul va urca în clasamentele globale i europene, i va deveni mai atractiv pentru locuitorii si, pentru companiile localizate deja aici, dar i pentru cele care iau în prezent în calcul relocarea în Europa Central i de Est.
Prioritile incluse în acest document arat c, dac ne dorim, planificm strategic i coerent i ne unim forele, Bucuretiul poate deveni un pol de inovaie, o atracie turistic, o destinaie preferat pentru stabilirea sediilor de companie, o capital verde, digitalizat, cu administraie transparent, un model de cretere economic sustenabil.
* Dr. Kjell Nordstrom, Profesor i autor, în cadrul unei prezentri susinute pentru membrii AmCham România, noiembrie 2018.
www.amcham.ro 35
Colaborare i cooperare factori de decizie
Finalizare proiecte infrastructur
Digitalizare, profesionalizare, transparentizare
Finalizare inele centur
Înnoire reele utiliti publice & concept integrat energie termic
Modernizare i extindere tramvai
Construcie cmine studeneti, coli,
Realizarea Complexului
Taxe poluare i educaie
Bilet unic mijloace transport
public cartiere noi Infrastructur
colectare i prelucrare deeuri
Finalizarea staiei Glina
reîmpdurire
City card
Evenimente culturale internaionale
Msuri transversale Mediu i sustenabilitate Utiliti publice Sntate Educaie Infrastructur rutier Transport public Urbanism Turism i cultur Mediu de afaceri i piaa muncii
Su rs
a: A
m Ch
am , B
www.amcham.ro 36
BU CUR E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
CONSILIUL DIRECTOR AL AMCHAM ROMANIA Preedinte: Ionu Simion, Country Managing Partner – PwC Romania
Vicepreedini: Jovan Radosavljevic, General Manager – Coca-Cola HBC Romania Omer Tetik, CEO – Banca Transilvania
Trezorier: Alexander Milcev, Tax & Law Leader Romania, Partner – EY Romania
Membri: Cristian Agalopol, Central & Eastern Head Securities and Capital Markets –Citibank Dorin Pena, General Manager – Cisco Romania Anca Damour, Executive Board Member – Carrefour Romania Alexandru Reff, Country Managing Partner – Deloitte Romania Daniela Nemoianu, Senior Partner – Nemoianu Consulting Tax & Law Elisabeta Moraru, Country General Manager – Google Romania Sevan Kaloustian, Managing Director – Janssen, Johnson & Johnson Romania Violeta Luca, Country General Manager – Microsoft Romania Roberto Musneci, Co–Founder & Senior Partner – erban & Musneci Associates
Camera de Comer American în România (AmCham Romania) este de 25 de ani una dintre cele mai reprezentative asociaii ale comunitii de afaceri din România, fiind recunoscut drept
un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relaiilor comerciale între SUA i România.
În prezent, cele peste 450 de companii membre ale comunitii AmCham Romania – companii americane, internaionale i româneti, fac posibil implicarea AmCham în promovarea prioritilor economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Guvernan Corporativ, Concuren i Ajutor de Stat, Educaie i Piaa Muncii, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Achiziii Publice i Partneriat Public-Privat, Economie Digital, Mediu, Piaa de Capital & Servicii Financiare, Macroeconomie, Piaa Imobiliar i Turism.
Pentru companii, afilierea la AmCham reprezint o expresie a angajamentului i responsabilitii fa de calitatea climatului investiional în care activeaz, precum i fa de contribuia la evoluia socio-economic a României în ansamblu.
Conexiunea cu mediul de afaceri internaional este asigurat prin acreditarea AmCham Romania de ctre Camera de Comer a SUA, i afilierea la reeaua european a Camerelor de Comer Americane.
În plan intern, AmCham România se bucur de buna colaborare instituional cu Ambasada Statelor Unite la Bucureti, i face parte din platforme de consultare precum Coaliia pentru Dezvoltarea României alturi de alte organizaii partenere din mediul asociativ care urmresc obiective comune.
Pentru mai multe detalii despre activitatea AmCham, v invitm s ne vizitai la www.amcham.ro
DESPRE AMCHAM ROMÂNIA
INVESTIII ÎN ROMÂNIA BUN GUVERNANANTREPRENORIAT
Standarde i aderarea la OECD Acces la educaie de afaceri, la nanare i piee
Creterea nanrii pentru sntate
Accesul la servicii i produse inovative
Promovarea importanei preveniei i calitii vieii
Transparena, eciena i predictibilitatea instituiilor, proceselor i
serviciilor publice Reducerea birocraiei
educaie, etc.
POLITICA FISCAL Viziune scal pe termen lung | Legislaie scal modern | Politici macroeconomicesustenabile |
Bugetare multi-anual
Dezvoltarea pieei de capital
Crearea de ecosisteme pentru startup- uri
Antreprenoriat accelerat de inovaie i de noile tehnologii
Valoricarea tendinelor actuale de relocare i susinerea de noi capaciti de producie în Romania, în special a celor cu
grad ridicat de complexitate
fondurilor europene
Simplicarea legislaiei
TRANSFORMAREA DIGITAL Digitalizarea serviciilor publice | Servicii de cloud publice i private | Securitate cibernetic |
Creterea gradului de acoperire a reelei de band larg | Competene digitale | Cartea de identitate electronic
România este responsabilitatea noastr– o economie deschis i o societate inclusiv, cu instituii democratice puternice, cu un sector privat competitiv i sustenabil i cu ceteni
implicai, sntoi, educai, care se bucur de bunstare i siguran.
PROSPERITATE Redresare – Competitivitate – Cretere Economic
PRIORITI STRATEGICE 2020
INVESTIII ÎN ROMÂNIA BUN GUVERNANANTREPRENORIAT
Standarde i aderarea la OECD Acces la educaie de afaceri, la nanare i piee
Creterea nanrii pentru sntate
Accesul la servicii i produse inovative
Promovarea importanei preveniei i calitii vieii
Transparena, eciena i predictibilitatea instituiilor, proceselor i
serviciilor publice Reducerea birocraiei
educaie, etc.
POLITICA FISCAL Viziune scal pe termen lung | Legislaie scal modern | Politici macroeconomicesustenabile |
Bugetare multi-anual
Dezvoltarea pieei de capital
Crearea de ecosisteme pentru startup- uri
Antreprenoriat accelerat de inovaie i de noile tehnologii
Valoricarea tendinelor actuale de relocare i susinerea de noi capaciti de producie în Romania, în special a celor cu
grad ridicat de complexitate
fondurilor europene
Simplicarea legislaiei
TRANSFORMAREA DIGITAL Digitalizarea serviciilor publice | Servicii de cloud publice i private | Securitate cibernetic |
Creterea gradului de acoperire a reelei de band larg | Competene digitale | Cartea de identitate electronic
România este responsabilitatea noastr– o economie deschis i o societate inclusiv, cu instituii democratice puternice, cu un sector privat competitiv i sustenabil i cu ceteni
implicai, sntoi, educai, care se bucur de bunstare i siguran.
PROSPERITATE Redresare – Competitivitate – Cretere Economic
Echipa AmCham Romania: Anca Harasim, Director Executiv – harasim@amcham.ro Letiia Pupzeanu, Policy Director – lpupazeanu@amcham.ro Camelia Stanciu, Events & Marketing Manager – cstanciu@amcham.ro Manuel Cazac, Public Policy Assistant - mcazac@amcham.ro Raluca Manea, Advocacy & External Relations Coordinator – rmanea@amcham.ro Andreea Roman, Communication & Membership Manager – aroman@amcham.ro
Mulumim contributorilor la prezenta ediie, reprezentani ai :
2CHECKOUT
TDP PARTNERS
TMF GROUP
UPS ROMANIA
VARINAK EUROPE
WATERS ROMANIA
B U C U R E T I P R O R I T I 2 0 2 0 - 2 0 2 4
Design: Marius Weber
II. PRIORITI TRANSVERSALE
III. PRIORITI SECTORIALE
MEDIUL I SUSTENABILITATEA
CONCLUZII
Cuprins: