promo lex

Chişinãu 2007

RAPORTDRePTuRile Omului în mOlDOvAR

eTR

Os

Pe

cTi

vA A

nu

lui

2006

La elaborarea Raportului cu privire la situaţia drepturilor omului în Republica Moldova au contribuit:

Ion ManoleAlexandru PosticaElena SpînuNicoleta HriplivîiPavel Postica

ASOCIAŢIA PROMO-LEXstr. D. Rîşcanu, 11, of. 41Chişinău, Republica Moldovatel./fax: +373 22/ 45 00 24; 44 96 26. gsm: +373/ 691 77 101e-mail: [email protected]; [email protected]: www.promolex.ong.md

Centrul de Resurse şi Dezvoltare pentru TransnistriaStr. Păcii, 2, s. CoşniţaMD-4572 r. Dubăsari, Republica Moldovatel./fax: +373 248/ 43 183

Pentru corespondenţă:C.P. 89, MD-2012 Chişinău, Republica Moldova

Traducere:S.R.L. «Libitum», Irina SaviţchiProcesare computerizată:Ion Madiudin (+373/ 691 70303)

Această publicaţie a apărut graţie suportului financiar al Ambasadei Regale a Olandei prin intermediul programului Matra KAP.

Punctele de vedere exprimate în Raport reflectă opinia şi poziţia autorilor,membri ai Asociaţiei Promo-Lex.Acestea nu pot fi interpretate sub nici o formă ca reflectând opiniaAmbasadei Regale a Olandei.

�

InTRODuCERE

Gradul de respectare a drepturilor omului reprezintă nivelul de dezvoltare şi democraţie într-o socitate. Moldova a cunoscut atât regrese, cât şi progrese în această perioadă prelungită de tran-ziţie de la un sistem centralizat la unul democratic. După 15 ani de independenţă, societatea şi autorităţile Republicii Moldova încă mai încearcă să-şi consolideze eforturile în vederea atingerii unui nivel acceptabil pentru un stat de drept veritabil.

Rolul societăţii civile din Moldova în procesul de monitorizare, promovare şi apărare a dreptu-rilor omului este enorm şi contribuie în modul cel mai eficient la dezvoltarea şi democratiza-rea societăţii. În acest context, pentru al doilea an consecutiv, Asociaţia Promo-Lex şi-a propus studierea situaţiei la acest capitol, precum şi publicarea unui raport privind situaţia drepturilor omului în Moldova, care datorită Programului MATRA KAP al Ambasadei Olandeze de la Kiev, a devenit realizabil.

Publicarea primului raport al Asociaţiei Promo-Lex s-a bazat pe analiza cazurilor din practica şi activităţile organizaţiilor neguvernamentale, fapt apreciat de către opinia publică. Comparativ, în anul 2006 activităţile Asociaţiei Promo-Lex au fost mai diverse şi mai numeroase, din care cauză autorii prezentului document au decis să utilizeze aceleaşi metode, aplicate la elaborărea raportului privind situaţia drepturilor omului în 2005. În acelaşi timp, autorii au consultat exper-ţii din diverse domenii, ţinând cont şi de aspectele obiective ale problemelor depistate, fapt ce a contribuit la analiza echidistantă şi imparţială a situaţiei din punct de vedere practic şi nu for-mal. Astfel, în acest raport au fost incluse toate fenomenele, situaţiile şi cazurile care au devenit cunoscute experţilor Asociaţiei Promo-Lex pe parcursul anului 2006.

În acest context, Asociaţia Promo-Lex doreşte să aducă mulţumiri partenerilor şi colegilor, care au contribuit la elaborarea raportului prin consultanţa oferită sau furnizarea materialelor rele-vante. Astfel, menţionăm aportul următoarelor persoane: Vlad Spînu, preşedintele Fundaţiei Moldova, Washington, SUA; Ionas Aurelian Rus, doctorand în politologie la Rutgers University, New Brunswick, New Jersey, SUA, Igor Volniţchii, reporter al Agenţiei Infotag, Vasile Spinei, Preşedintele Asociaţiei «Acces Info»; Valentina Basiul, jurnalist, Ziarul «Timpul», Valeriu Prohniţchi, director executiv «Expert Grup», Igor Belei, director Misiunea Socială «Diaconia», Valentina Sturza, Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Moldova, Sergiu Ostaf, director executiv, CREDO Alexandr Covalschi, preşedinte, Centrul de Apărare a Drepturilor Pacienţilor şi Invalizilor Dana Cotici, consultant, Centrul «Gender-Doc» Andrei Brighidin, Asociaţia Clinicilor Juridice din Moldova Maria Cioaric, SIEDO

Asociaţia Promo-Lex face apel către autorităţile statului şi societatea civilă din Moldova, în ve-derea examinării cazurilor descrise în prezentul raport pentru a evita astfel de situaţii în viitor. În special, ne referim la numeroasele circumstanţe, care aduc atingere drepturilor cetăţenilor domiciliaţi în regiunea transnistreană a ţării. Autorităţile în special, şi societatea civilă în general, sunt obligate să contribuie la minimalizarea efectelor discrimatorii aplicate faţă de sute de mii de cetăţeni.

�

1. Dreptul la viaţă,libertate şi siguranţă ...............................................................................................5 1.1. Dreptullaviaţă ............................................................................................................................5 1.2. interzicerea torturii, tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante .............................8 1.3. Interzicereamunciiforţatesauobligatorii ...................................................................................11 1.4. Dreptullalibertateşisiguranţă ...................................................................................................12 1.5. Dreptullaliberacirculaţie ............................................................................................................142. Dreptullaproprietate .........................................................................................................................19 2.1. Problemafoştilordeportaţi(victimeleregimuluisovietic) ............................................................19 2.2. Interdicţiavânzăriiterenuriloragricolecătreinvestitorii străini ....................................................23 2.3. Încălcărialedreptuluideproprietateînregiunea transnistreanăaMoldovei ..............................23 2.4. Încălcărialedreptuluideproprietateîn«zonadesecuritate» ....................................................24 2.4.1 PortuldelaVarniţa ......................................................................................................................24 2.4.2 Confiscareamărfurilor .................................................................................................................24 2.4.3 «Taxapentrumigraţie» ...............................................................................................................25 2.4.4 Problematerenuriloragricole ......................................................................................................253. Dreptul la informaţie, libertatea de opinie şi exprimare ..................................................................27 3.1. Dreptullainformaţie ....................................................................................................................27 3.2. Informareaînmasăapopulaţiei .................................................................................................29 3.3. Litigiiprivindaccesuluilainformaţie ............................................................................................30 3.4. Libertateadeopinieşiexprimare ................................................................................................314. Dreptul la întruniri, asociere şi libertatea conştiinţei ......................................................................34 Libertateaconştiinţei .............................................................................................................................385. Dreptul la educaţie ............................................................................................................................. 41 5.1. Curriculumşcolar ........................................................................................................................42 5.2. cadrele didactice ........................................................................................................................44 5.3. elevii ...........................................................................................................................................45 5.4. Alteîncălcărialedreptuluilaeducaţie ........................................................................................466. Dreptul la muncă şi protecţie socială ...............................................................................................53 6.1. Şomajul,piaţainternăamunciişimigraţia .................................................................................53 6.2. Munca«lanegru» .......................................................................................................................55 6.3. Ocrotireasănătăţii .......................................................................................................................56 6.4. Protecţiaşiasistenţasocială .......................................................................................................597. Drepturile electorale ...........................................................................................................................62 7.1. AlegeriledinAutonomiagăgăuză ...............................................................................................63 7.1.1 Comportamentulautorităţilorîncampaniaelectorală .................................................................64 7.1.2 Competenţaşicomportamentulorganelorelectorale .................................................................66 7.1.3 Concurenţiielectorali ..................................................................................................................66 7.1.4 Informareaalegătorilor ................................................................................................................67 7.1.5 Observareaşimonitorizareaalegerilor .......................................................................................68 7.2. Alegerileînregiuneatransnistreană ...........................................................................................698. Drepturile copilului .............................................................................................................................739. Drepturile femeii .................................................................................................................................78 9.1. egalitatea genurilor .....................................................................................................................78 9.2. Violenţaînfamilie ........................................................................................................................80 9.3. Traficuldefemei..........................................................................................................................8210. Drepturile deţinuţilor ..........................................................................................................................85 10.1. Bazamaterială ............................................................................................................................85 10.2. Igienapersonală .........................................................................................................................86 10.3. Alimentaţia ..................................................................................................................................86 10.4. Asistenţamedicală ......................................................................................................................87 10.5. Contactulculumeaexterioară ....................................................................................................88 10.6. Informareadeţinuţilor ..................................................................................................................88 10.7. Reeducarea,şcolarizareaşiridicareaniveluluicultural ..............................................................8911. Drepturile minorităţilor naţionale ......................................................................................................9012. Drepturile minorităţilor sexuale ........................................................................................................9113. Dreptul la un proces echitabil ...........................................................................................................96 Cazurile împotriva Moldovei la CEDO,Hotărârile emise în 2006 ...................................................102

CuPRInS

�Retrospectiva anului 2006

Drepturile Omului în mOlDOva

1. DREPTuL LA VIAŢă, LIBERTATE şI SIguRAnŢă

Potrivit prevederilor tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei naţionale, Republica Mol-dova garantează tuturor persoanelor aflate sub jurisdicţia sa dreptul la viaţă, integrita-tea psihică şi fizică. Acest drept fiind unul mai complex, propunem examinarea lui prin prisma următoarelor domenii ce ţin de: • respectarea dreptului la viaţă; • interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante; • interzicerea muncii forţate sau obligatorii; • respectarea dreptului la libertate şi siguranţă; • respectarea dreptului la libera circulaţie.

1.1. Dreptul la viaţă«Raportul privind situaţia drepturilor omului în Republica Moldova, retrospectiva anu-lui 2005», elaborat de Asociaţia Promo-Lex în 2006, au fost evidenţiate unele aspecte, care în viziunea noastră nu sunt altceva decât abateri de la normele şi practicile care ar garanta şi respecta dreptul la viaţă.1 În general, aceste abateri se refereau la eficienţa anchetării unor cazuri de deces dubios, la care eventual ar putea fi implicaţi agenţi ai statului. Constatăm că astfel de situaţii au existat şi pe parcursul anului 2006.

Astfel, în 2006 au fost înregistrate cazuri în care persoanele au decedat în circumstanţe neclare, care în mod firesc urmau să implice desfăşurarea, de către instituţiile şi orga-nele de drept, a unor anchete operative şi efective, în vederea stabilirii cauzelor care au provocat decesul. Printre acestea sunt relevante cazurile de deces în instituţiile me-dicale şi în penitenciare. Spre exemplu, decesul doamnei B.T. în Spitalului nr.1 din Chi-şinău,2 ca urmare a tromboemboliei, maladie întîlnită la femeile însărcinate. Diagnoza nu a putut fi stabilită de către medici pe parcursul a peste 16 ore de la internarea aces-teia în instituţia medicală. Este de menţionat faptul că pe parcursul acestei perioade, victimei nu i s-a administrat practic vreun tratament.

Un alt caz similar a avut loc în or.Ungheni în decembrie 2006.3 A.H. a născut un copil în spitalul din localitate. Din cauza unor probleme la naştere, copilul a fost trimis cu

1 www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf2 http://garda.com.md/100/investigatii/3 http://azi.md/news?ID=43265

� Retrospectiva anului 2006


ambulanţa la Centrul Sănătăţii Mamei şi Copilului din Chişinău, mama copilului fiind obligată să-şi asigure separat deplasarea la Chişinău. Ajungînd la Chişinău cu o maşină de ocazie victima nu a beneficiat de atenţia şi asistenţa necesară din partea medicilor. În rezultat, ultima şi-a pierdut cunoştinţa şi a intrat în comă, iar peste aproximativ 45 zile a decedat fără a-şi mai reveni.

Organele de drept au iniţiat anchete în vederea elucidării circumstanţelor de deces, dar rezultatele acestora nu au fost făcute publice şi respectiv nu putem vorbi despre eficienţa lor în coraport cu atitudinea opiniei publice vis-a-vis de astfel de situaţii.

Alte situaţii similare au fost constatate în instituţiile penitenciare, unde de asemenea au fost înregistrate cazuri de deces în condiţii dubioase, cauzate de neglijenţa cola-boratorilor acestor instituţii şi a lucrătorilor medicali, care urmau să acorde asistenţa medicală necesară.

O astfel de situaţie este cazul V.B.,4 care a decedat în incinta izolatorului de detenţie al Comisariatului de poliţie Orhei. Fiind invalid de gradul I, V.B. a fost supusă arestului ad-ministrativ fără a se ţine cont de starea sănătăţii. În rezultatul detenţiei, femeia a supor-tat un acces de epilepsie şi ca urmare a decedat. Este de menţionat că în izolator la acel moment nu se afla nici un medic, iar serviciul de ambulanţă a sosit peste 20 minute.

Un caz extraordinar a avut loc la 25.01.2006 în penitenciarul de la Pruncul.5 Un deţi-nut le-a aplicat codeţinuţilor săi mai multe lovituri cu ciocanul în regiunea capului. În rezultatul leziunilor corporale cauzate, 3 deţinuţi au decedat la spital. Reprezentanţii penitenciarului au evitat difuzarea informaţiei despre acest caz, mai mult ca atît au refuzat prezenţa reprezentanţilor Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova (ombudsmanii) şi efectuarea unei vizite de monitorizare în penitenciar în legătură cu acest caz.6 Chiar dacă au fost iniţiate anchete îndreptate spre stabilirea circumstanţe-lor cazurilor menţionate, ele nu au fost aduse la cunoştinţa publicului larg şi astfel nu putem vorbi de eficienţa lor.

Observăm că pe parcursul anului 2006 au fost înregistrate din nou cazuri în care com-portamentul şi acţiunile reprezentanţilor statului nu au fost adecvate, din care cauză au avut de suferit persoane concrete. Chiar dacă numărul acestor situaţii este neîn-semnat, în opinia noastră acestea poartă amprenta indiferenţei, iresponsabilităţii sau incompetenţei reprezentanţilor statului. Constatăm că situaţia la acest capitol nu a su-ferit modificări şi reprezintă în continuare o problemă serioasă.

În ceea ce priveşte situaţia la acest capitol în regiunea transnistreană a Republicii Mol-dova, care rămâne de peste 15 ani necontrolată de către autorităţile constituţionale, remarcăm în 2006 o agravare substanţială. Pentru prima dată după 1992, în regiune au fost comise acte de terorism în urma cărora au fost înregistrate victime din rândul civili-lor. La 6 iulie 2006, în urma exploziei unui mijloc de transport public din or. Tiraspol, au decedat 8 pasageri şi 20 grav răniţi. La scurt timp (13 august 2006), au fost înregistrate noi explozii în transportul public, în urma cărora şi-au pierdut viaţa civili, inclusiv copii.

4 http://api.org.md/cuvintul.html5 http://azi.md/news?ID=378446 http://www.ombudsman.md/Ses_avize/inv/61/



În ambele cazuri au fost înaintate diverse versiuni: «act terorist», «accident», «acţiune de răzbunare, organizată în vederea destabilizării situaţiei din regiune», «acţiune de «pedepsire» a Rusiei», etc.7 Cu toate acestea se presupune că în cadrul actelor teroriste a fost utilizat armament păstrat ilegal din perioada războiului din 1992, ceea ce denotă ineficienţa activităţilor structurilor moldo-ruse de monitorizare şi redresare a situaţiei în zona transnistreană. Trebuie de menţionat faptul că autorităţile locale de la Tiraspol, structuri ilegale din punctul de vedere al dreptului internaţional, au refuzat implicarea autorităţilor constituţionale ale Moldovei la examinarea şi documentarea cazurilor le-gate de exploziile din Tiraspol. Deasemenea au fost refuzate donaţiile de sânge şi aju-toare material-umanitare de pe malul drept al Nistrului, acceptându-se ajutorul celor din Federaţia Rusă, ceea ce reprezintă o gravă şi serioasă problemă pentru autorităţile Moldovei.8

Anume regiunea controlată de regimul ilegal de la Tiraspol nu poate fi considerată una în care se respectă drepturile omului, inclusiv dreptul la viaţă. Această afirmaţie poate fi confirmată şi de numărul, aflat în creştere, al cazurilor de omor la comandă. Abia în anul 2006, de către unii jurnalişti, au fost făcute unele tentative de a relata şi a lega între ele o serie de decesuri dubioase, a unor persoane suspuse în ierarhia adminis-traţiei separatiste de la Tiraspol.9 Ca o continuare a celor expuse în articolul menţionat

7 www.cip.nm.ru8 Autorităţilemoldoveneştitrebuiesăinsistesăfieadmisepentruacercetaincidentelecupierderidevieţiomeneşti.FaptulcăFSB-ulrusescesteimplicatîninvestigaţiişinufacepublicerezultateleacestoraindicăasupradosiriiunorinformaţiiextremdeimportante,precum informaţiadespreprovenienţaexplozivului.Moldova trebuiesăceară informaţiilemenţionateşidinconsiderente legatederecentaparticipareaşefuluistatuluilarecentulsummit-ulinformalalCSIlaMoscova.Lasummits-ainsistatasupramodernizăriiCSI,RusiainsistîndcăunadinpriorităţileCSIestecombatereaterorismului.AnumeînacestcontextautorităţilemoldoveneştiartrebuisăinsisteasupradezvăluiriiinformaţiilorprivindteroareaînTransnistriaşiasupraprovenienţeiexplozivuluicareaprodusvictimeomeneşti.ŞimisiuneaOSCEartrebuisainsisteasupraaccesuluilainformaţiamenţionată.www.e-democracy.md/comments/political/9 PublicaţiaFundaţieipentrudrepturileomuluişipoliticăefectivă,«Человекиегoправа»,apublicatdespreliderulseparatistIgorSmirnovurmătoarele:«...ApogeuleuforieiafostcarteadluiI.Smirnovcutitlul«Заправожитьнанашейземле»saucevadegenulăsta.Nuamcitit-o,şinicinum-amstrăduitsă-imemorizeztitlul.Dupăpărereamea,niciSmirnovnuacitit-o.CătreacelmomentSmirnovîncepusedinceîncemaideschissă-şiarateadevăratafaţă:falsitatea,joaca,fireasaperfidăşirea,crudăşifărăinimă,voalatăîntr-unzîmbetfals,aparentamical.Deexemplu:întimpulşedinţeiguvernuluiel,cuzîmbetulsăucaracteristic,îlîntreabăpeMinistrulSecurităţiiNaţionale:«Domnulegeneralsaucumvisemaispune?Gospodinsaudomnul?Deceînrepublicanoastrăatâtdemicăexistăatâteabănci?Şi,îngeneral,băncileartrebuisăsesubordonezePreşedintelui?Da?Deci,amfostierilaconcertuldneiAlionaApina,lacareamfostinvitatîmpreunăcusoţiadedlBondarenco,organizatorulconcertului,iareui-amşipusoîntrebaredirect–poţiachitadatoriafirmeirespective?Elm-arefuzat,spunându-micăestevorbadeosumămaredebanişicăbancanuesteabilitatăsăachiteastfeldedatorii.Aceastăbancă,îmipare,aparţine«Gazprom»-ului?ActivitatealuieurmăritădedirectorulcompanieiTirastransgaz,dlPiankov?Reglaţi,dar,conturilecuel,şitotodatăcucelelaltebănci».S-auînceputreglăriledeconturi.ÎnziuaurmătoareBondarencoşiPiankovaufostarestaţişibătuţicucruzime.Activitatealorafostsupusăunorverificăridelungădurată,dupăcare,nefiindgăsiteîncălcări,aceştiaaufosteliberaţi.Bondarenco,devenindinvalid,s-amutatlaMoscova,fiindurmatşidePiankov.Cudouăzileînaintedeziuanunţiifeteisaleînapartamentulsăuafostgăsitcadavruladministratoruluicompaniei«Agroprombank»,dneiOrlik,caresespânzurase.Imediatdupăaceastamoarteşiadministratorulcompaniei«ПРБBank»,dlHvorostovskii.BancherulCrutiusa fost împuşcatchiarlângăoficiulfirmeisale.Administrareatuturorbăncilortransnistrenecadeînmânileuneipersoanearhicunoscutepentruintrigilesaleuimitoare,şianumealeamiculuiintimalluiSmirnov,dlVeaceslavZagreadskii.Astfels-auîncheiatreglăriledeconturicubăncile.ÎnsăasasinatelemisterioaseafuncţionarilorprominenţiaiTransnistrieiaucontinuat. Fostul activist important din timpurile sovietice al oraşului, membru de partid, şi la momentul dat un antreprenor de vază,preşedinteleCaseideComerţdinTransnistria,dlVictorConstantinov,arfipovestitodatăurmătoarele:«Ieriînplinăzichiarîncentruloraşuluia fost împuşcatunpartenerde-almeu,unarabdin Iran. I-amraportatPreşedinteluiacest incident, lacaredumnealui,cuunzâmbetpebuze,mi-aspus:Business-ulesteoactivitateriscantă,iartu,dincâteamauzit,facicontrabandă;acestfaptmi-afostraportatdePreşedinteleComitetuluiVamal(adică,fiulcelmaimarealluiSmirnov).Ştiindu-lpeConstantinovdemaimulţianicafiindunomcinstit,onest,unmecenat,caredinspiritulsăudecaritatefinanţa«Casacopilului»şimultespitale,l-amavertizat:«Îmiparecăaţifostavertizatpentruultimadatăcătrebuiesăpărăsiţiacestbusiness.Iatăsfatulmeu–ocupaţi-văcualtceva–toţiavemosingurăviaţă».CâtevazilemaitârziudupădiscuţianoastrăConstantinovafostîmpuşcatdeasasinimascaţiînsatulCaragaş,la10kmdeTiraspol.Nimeninu-icăutapecriminali. SaidakovAlexandrEfimovici–ofigurădevazăînTransnistria–ministru,celmaibunprietenalluiIgorSmirnov.ElacălătoritlaChişinăuşiKievpentrua-leliberadincaptivitate.LavilaluiSaidakov,înTernovka,situatălaodistanţăde3kmdeTiraspol,înweekendSmirnovcuîntreaga luisuităregalăorganizaorgiicumultalcool,careseterminauspredimineaţăcutiruricuarmeînregistrateîncaredreptţinteserveaufiinţevii,capisici,câinişialteanimalecaresenimereauprinapropiere.AlexandrEfimoviciaveauncaracteratomic,nereţinut.OdatăîntimpulşedinţeiGuvernuluil-aînvinuitpevice-premierulV.G.Sinevdecorupţie.AmaideclaratşicămembriiGuvernuluiRMNfurăfărănicioruşinegazprintr-ovalvăsecretăalinieidealimentarecugaz,călaîntâlnirealuiculiderulPLDRV.V.Jirinovskiiîlvainformadespreacestfaptprecumşidespreces-afăcutcubaniicolectaţidelapopulaţiaRMNpentruachitareagazului.

� Retrospectiva anului 2006


putem evidenţia cazul lui W., unul din liderii unei organizaţii etnice din regiune care, la 11.02.2006 a dispărut fără urmă şi a fost găsit împuşcat, după câteva zile. Organe-le constituţionale nu au declanşat vre-o anchetă independentă în vederea elucidării circumstanţelor tuturor cazurilor descrise mai sus, din care cauză nu putem discuta despre respectarea dreptului la viaţă a persoanelor care au decedat, şi putem afirma că acest drept a fost încălcat.

recOmanDări: 1. desfăşurarea unor anchete efective în cazurile de deces a persoanelor aflate în instituţiile statului, informarea opiniei publice despre mersul acestora şi rezultatele ob-ţinute; 2. introducerea unor reguli stricte privind stabilirea identităţii şi a stării sănătăţii persoanelor ce urmează a fi private de libertate; 3. revizuirea modalităţii şi a cuantumului asistenţei medicale, acordate persoane-lor care acuză anumite boli şi sunt aduse în incinta instituţiilor medicale pentru tra-tare; 4. deoarece autorităţile constituţionale nu au fost absolvite de obligaţia pozitivă privind apărarea drepturilor omului în regiune, acestea trebuie să întreprindă măsuri legale şi eficiente în vederea protejării drepturilor persoanelor aflate în regiunea de est a ţării.

1.2. Interzicerea torturii, tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradantePe parcursul anului 2006 au fost constatate un şir de încălcări ale prevederilor ce ţin de interzicerea torturii, tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante. Aceste încălcări rămîn a fi comise de către colaboratorii organelor de drept. În special actele de tortură sunt comise cu scopul obţinerii unor mărturii (recunoaşterea vinovăţiei) de la presupusele persoane bănuite.10

Un aspect pozitiv poate fi considerat faptul difuzării informaţiei despre astfel de cazuri de către organele de drept, pe site-urile oficiale ale organelor competente, în special

ÎnopiniadumnealuibaniiaufosttransferaţiînAngliapentruachitareastudiilornepoţilorluiSinevşiailuiIgorSmirnov. Dupădouăziledelaaceastăşedinţă,laorele14:00,încabinetulluiSaidakovaupătrunsdouăpersoaneidentitateacăroranusecunoaşte,cares-auprezentatca funcţionariaiserviciuluifiscal,şicare l-au lichidatpeSaidakovchiar labiroulsăuprincâtevaîmpuşcăturiîncap.Dupăaceastapersoanelerespectives-auretrasfărăzgomot,trecândnestingheriţipelângăsecretarasperiată.Dupăcâtvatimpdelaacestincident,încircumstanţenecunoscuteamaimuritopersoanăcarecunoşteatainavalveisecretedegaz–vice-premierulguvernului,dlV.G.Sinev,iardupăels-astinsşiValentinPiankov,caredeveniinvalidînurmaintervenţiilorMinisteruluiSecurităţiiNaţionale.Secretulvalveidegazafostîngropatodatăcuei.Insăseriacrimelormisterioaseacontinuat.Înfloareavârsteiînmodsubits-astinsdirectoruldepartamentuluirepublicandetelefonie,dlValeriiEfimeţ,caresecertasedecurândcuFamilia.MoarelaloculdemuncăşidirectorulCREET,colonelulRogut,careaveaosănătatedefier,şicunoşteamultedespre«grajduldeautomobile»alPreşedintelui,informaţiecarenimeriseînpresăşitreziinteresulInterpolului. Odatăcelmaibunprietenal luiAntiufeevşisubordonatulsău,dl. IuriiVislouh,arăspândit într-uncercrestrânsdepersoaneanumiteinformaţiidespreinvestigareacâtorvacazuricriminalenotorii.LaacelmomenteleraşiconsilierulPreşedintelui.AcestcolonelalMinisterulSecurităţiialRMNsereferealacategoriadeofiţerioneşti,necorupţi,şi,raportându-iMinistruluidespreîncheierealucrărilordeinvestigare,arespiratmaiuşurat.Sebucuradefaptulcăescrociidinelitaputeriiîncurândsevorodihnidupăgratii.Însănuafostsăfie.ColonelulVislouhafostîmpuşcat.AfostasasinatşişefulpoliţieioraşuluiBender,sublocotenentulpoliţieiTuluş,careavealamânăunmaterialimportantcareîicompromiteapesuperioriiMinisteruluiAfacerilorInternealRMN.RecentadecedatînfloareavârsteişiVladimirMalahov,careurmaanulacestasă-şipropunăcandidaturapentruPreşedinţiaRMN...»,AlexandrFlencia.www.cip.nm.ru/2006/html/42/index42.htm,10 www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/2126/



al Procuraturii Generale.11 Această situaţie contribuie la creşterea nivelului de transpa-renţă în organele de drept şi crează o imagine favorabilă acestora.

Constatăm totuşi cazuri în care colaboratorii organelor de drept nu reacţionează adec-vat la plîngerile depuse de către persoanele maltratate. E relevant cazul celor 9 membri şi simpatizanţi ai Asociaţiei «Hyde Park»,12 care la 30.08.2006 au fost reţinuţi adminis-trativ şi deţinuţi în celululele de detenţie ale Comisariatului de Poliţie sect. Buiucani mai mult de 40 ore în condiţii inumane, fiind lipsiţi de hrană, apă şi aer curat. Cele 9 victime au fost vizitate de către reprezentanţii Procuraturii, dar aceştia nu au constatat încălcări, deşi chiar în momentul verificării termenul legal de reţinere administrativă (3 ore) deja expirase (deci, persoanele erau deţinute ilegal).

Cele 9 persoane au fost reţinute pentru participarea la o întrunire neautorizată. În rea-litate, acţiunea de protest a fost autorizată de către instanţele de judecată şi acest fapt a fost demonstrat ulterior printr-o nouă decizie a Curţii de Apel Chişinău, care a clasat cazurile în privinţa tuturor acestor persoane din lipsa faptului contravenţiilor admi-nistrative incriminate. Important este şi faptul că persoanele vinovate de arestarea şi detenţia ilegală a 9 persoane au rămas nesancţionate (după achitare cei 9 petiţionari au depus plângeri către autorităţi în vederea sancţionării persoanelor vinovate de în-călcarea legii şi a drepturilor lor). Procuratura mun. Chişinău a emis mai multe rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale, motivând că poliţiştii ar fi acţionat conform procedu-rilor legale. Urmărirea penală nu a fost pornită nici la iniţiativa judecătorului de instruc-ţie, care a examinat legalitatea acestor rezoluţii, ultimul limitîndu-se doar la remiterea cazurilor pentru verificări suplimentare. La acest capitol dorim să menţionăm faptul că membrii «Hyde Park» de nenumărate ori au fost reţinuţi de către colaboratorii de poliţie în situaţii analogice. Organele de drept niciodată nu au constatat abateri admi-se de către reprezentanţii poliţiei, nici măcar după ce în final nevinovăţia persoanelor arestate era dovedită prin decizii ale instanţelor de judecată.

În zona de est a ţării sunt constatate multiple cazuri de maltratare a persoanelor înro-late forţat în structurile paramilitare locale: presupusele «forţe armate» transnistrene.13 De fapt, maltratările încep chiar din momentul înrolării cetăţenilor Republicii Moldova în aceste structuri ilegale.14 Promo-Lex a înregistrat numeroase cazuri, în urma cărora rudele tinerilor recruţi au descris situaţia din «armata» transnistreană. Astfel, persoane-le care nu doresc satisfacerea «serviciului militar» în aceste structuri sunt practic «vîna-te» de organele de miliţie şi înrolate forţat.15 Pentru că tinerii respectă legislaţia Moldo-vei şi refuză înrolarea în structurile paramilitare ilegale din regiune, ei sunt anunţaţi în urmărire generală şi nu pot circula liber pe teritoriul regiunii controlate de aceste forţe ilegale. Autorităţile constituţionale nu au întreprins nimic în vederea apărării drepturi-lor în acest sens a cetăţenilor săi din regiune. Din cauza atitudinii indiferente din partea statului, de multe ori victimele din regiunea transnistreană nu au o altă alternativă

11 www.procuratura.md/md/com/12 CazuridinpracticaPromo-Lex13 CazuridinpracticaPromo-Lex14 MajoritatealocuitorilordinregiuneatransnistreanăsuntcetăţenicudrepturideplineaiR.Moldova.15 Codul Penal clasifică (art.282) înrolarea persoanelor în cadrul unor formatiuni paramilitare ilegale drept infracţiune contra

securităţiipubliceşiaordiniipublice.(OrganizareasauconducereauneiformatiuniparamilitareneprevazutedelegislatiaRM,precumsiparticiparealaoastfeldeformatiune,sepedepsesccuînchisoaredela5la10ani).

10 Retrospectiva anului 2006


decît să accepte situaţia din regiune sau să părăsească zona, fără însă a obţine vre-un statut bine determinat.16 Pe parcursul a peste 15 ani autorităţile constituţionale nu re-acţionează prompt la această situaţie şi nu întreprind careva măsuri în vederea stopării fenomenului sau apărării drepturilor tinerilor din regiune.17

O altă problemă gravă la acest capitol este situaţia din penitenciarele regiunii. Opi-nia publică locală consideră necesar instituirea unui mecanism de control al societăţii civile pentru a urmări respectarea drepturilor omului în instituţiile penitenciare din regiune. De asemenea, situaţia este gravă în izolatoarele preventive ale «miliţiei» trans-nistrene. Un tânăr a fost reţinut şi bătut crunt de către miliţieni cu picioarele şi cu patul armei tip «Kalaşnikov», în timp ce era ţinut în cătuşe cu mâinile la spate şi ameninţat cu moartea (pistol la cap). Fiind adus acasă, acesta nu se putea deplasa şi a fost internat în spital. Deşi a depus plângeri la procuratura locală, cazul nu s-a soldat cu condamnarea persoanelor care au aplicat tortură şi tratament inuman împotriva victimei.18

La acest capitol este relevant să încheiem cu cazul lui S.,19 care a fost reţinut de colabo-ratorii «miliţiei» transnistrene şi acuzat de comiterea unei infracţiuni, chiar dacă acesta în timpul comiterii infracţiunii nu se afla pe teritoriul ţării. Mai mult ca atît, el a fost reţinut pe timp de iarnă, supus maltratărilor în timpul reţinerii şi escortat la sediul «mi-liţiei» în hainele de apartament (pantaloni şi maiou). Lui S. i-a fost refuzat dreptul de a anunţa rudele şi asistenţa unui avocat, precum şi solicitarea de a se îmbrăca cu haine de iarnă. Mai mult ca atît, pe parcursul deţinerii a fost supus maltratărilor în scopul re-cunoaşterii vinovăţiei, în caz contrar fiind ameninţat cu un posibil deces în penitenciar. Mai târziu, deţinutul a fost infectat cu maladia HIV/SIDA în penitenciar.

recOmanDări:

1. Asigurarea condiţiilor decente, conform standardelor internaţionale, în locurile de detenţie (în special în izolatoarele de detenţie); 2. Educarea şi instruirea colaboratorilor organelor de drept despre necesitatea respectării prevederilor legale, în ceea ce priveşte abţinerea de la folosirea forţei sau a metodelor de constrângere asupra persoanelor reţinute, bănuite sau condamnate; 3. Adoptarea unui sistem şi mecanism eficient de apărare a drepturilor şi libertă-ţilor fundamentale pentru locuitorii regiunii transnistrene, inclusiv prin nerecunoaşte-rea deciziilor emise de către organele şi instanţele neconstituţionale din regiune; 4. Elaborarea şi implementarea unui sistem naţional de reabilitare a victimelor re-gimului ilegal de la Tiraspol.

16 Persoanelecares-aurefugiatdinregiuneînperioada1991-1993auobţinutstatutde«persoaneinterndeplasate».Înprezent,autorităţilenuoferăniciunsprijinvictimelorregimuluidelaTiraspol.

17 Acordulmoldo-rusdin21iulie1992prevedeacţiunişieforturicomuneînvedereareveniriirefugiaţilorlacaselelor.Respectiv,aceastăprevederepresupunegaranţiipentruvictimelerăzboiuluidin1992înceeacepriveşterespectareadrepturilorlorcivile,politice şi sociale. În realitate, pe parcursul acestor ani, Rusia şiMoldova nu au întreprins nimic în acest sens.Dimpotrivă,or.Tighina(Bender)fiinddeclaratzonăcuregimsporitdesecuritateşireşedinţăaComisieiUnificatedeControl,afostcentrulunorgraveîncălcărişiprobleme.AdministraţialocalăafostîntotalitateocupatăşisubordonatăregimuluiilegaldelaTiraspol,inclusivinstituţiiledeînvăţământdinlocalitate.Locuitoriidinzonă,înmareparteaudevenitvictimelesituaţieişialeregimuluiilegal,iaractivitatea forţelordeordineconstituţionalepractica fost redusă lazerodecătrereprezentanţiistructurilor ilegale, în timpcepărţilesemnatare,subiecţiaidreptuluiinternaţionalaupreferatsănegociezeanilarândfărăcarevarezultate.

18 CazdinpracticaPromo-Lex19 CazdinpracticaPromo-Lex

11Retrospectiva anului 2006


1.3. Interzicerea muncii forţate sau obligatoriiDupă cum s-a menţionat şi în raportul cu privire la respectarea drepturilor omului în anul 2005, Promo-Lex a identificat 2 fenomene la acest capitol. Aceste fenomene se referă parţial la: • traficul de fiinţe umane şi obligarea victimelor de a presta muncă forţată; • obligarea militarilor în termen să presteze munca forţată.

Potrivit datelor statistice reflectate în Raportul de activitate al Procuraturii pe parcursul anului 200620 au fost înregistrate 248 cazuri de trafic cu fiinţe umane (cu 2 mai mult ca în 2005) şi 64 cazuri de trafic cu copii (cu 5 mai mult ca în 2005). Conform diverselor sur-se, după numărul victimelor traficului de fiinţe umane, Moldova se află printre primele 10 ţări din lume.21 Problema rămâne actuală şi afectează substanţial inclusiv drepturile femeilor, cât şi drepturile copiilor lor. Totodată, potrivit Asociaţiei «La Strada»22, numă-rul femeilor traficate în scopul exploatării sexuale a scăzut, însă se observă tendinţa de creştere a numărului de persoane traficate în scopul exploatării în cîmpul muncii, precum şi traficul de copii.

Fenomenul de implicare a militarilor în termen la prestarea de muncă necalificată în interesul unor agenţi economici continuă, fapt confirmat de viceprocurorul militar Ni-colae Dumitriev.23 Cazuri de implicare a militarilor la muncă forţată au fost constatate şi remise în instanţa de judecată pentru examinare.24 Mai mult ca atît, conform rapor-tului de activitate a procuraturii, constatăm că în 2006 au fost condamnate 2 persoane, conform art.168 Cod Penal al RM - «Munca forţată». Obligarea militarilor în termen la prestarea unor munci în folosul unor agenţi economici sau persoane particulare este incompatibilă cu statutul lor, dar acest fenomen mai persistă pînă în timpul de faţă.

Cazuri de muncă forţată au fost înregistrate de către juriştii Promo-Lex şi în localităţile din estul ţării (regiunea transnistreană). Astfel, revenind la situaţia recruţilor, trebuie să recunoaştem faptul că fenomenul prestării de muncă necalificată de către «militarii în termen» din regiunea transnistreană este evident.25

Un caz de exploatare a minorilor a fost înregistrat de Promo-Lex în cadrul activităţilor sale în regiunea transnistreană. Astfel, de câţiva ani de zile 2 copii din r.Camenca, pro-venind dintr-o familie cu probleme, sunt exploataţi de către o persoană. În schimbul alimentaţiei, copiii sunt obligaţi să presteze munca agricolă. Alimentarea copiilor se face din contul unei «instituţii publice», iar terenurile şi vitele de care au grijă aceşti copii, se presupune că ar aparţine unor funcţionari locali. Trebuie de menţionat faptul că aceşti copii nu frecventează şcoala deja de 3-4 ani, iar părinţii lor sunt de acord cu situaţia deoarece copiii lor îşi «câştigă singuri existenţa».26

20 www.procuratura.md/file/RAPORT%20PUBLIC%202006%20Pentru%20Sait.pdf21 www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/08/060823_moldova_trafic_critici.shtml22 Organizaţielocală,preocupatădeproblemeleşiprevenireatraficuluidefiinţeumane(www.lastrada.md)23 http://garda.com.md/105/investigatii/24 www.procuratura.md/md/newslst/1211/1/2105/25 Defapt,lafelca«dedovşcina»(relaţiinestatutareîncadrulforţelorarmate),fenomenulesteîncăcaracteristicîntreguluispaţiu

post-sovietic,cuuneleexcepţiisaudiferenţe.26 CazdinpracticaPromo-Lex



recOmanDări: 1. Intensificarea verificărilor în unităţile militare în vederea depistării şi contracară-rii cazurilor de implicare a militarilor la muncă forţată; 2. Crearea unor comisii de plîngeri sau telefon de încredere pentru militarii în ter-men; 3. Sancţionarea persoanelor responsabile de implicarea militarilor la muncă neca-lificată, precum şi a beneficiarilor acestor servicii.

1.4. Dreptul la libertate şi siguranţăÎn raportul precedent27 Promo-Lex a invocat fenomenul perfectării formale a actelor de procedură în ceea ce priveşte reţinerea şi detenţia persoanelor pentru anumite delicte administrative sau penale. Chiar dacă au fost înregistrate anumite progrese, fapt reflectat în Informaţia privind activitatea instanţelor judecătoreşti în 2006 (analiza statisticii judiciare),28 situaţia necesită eforturi în continuare. Astfel, a sporit numărul de persoane achitate cu 37 cazuri, iar numărul de cauze penale încetate cu 397. Tre-buie evidenţiat faptul că această situaţie s-a creat odată cu diminuarea cu 1053 cauze penale examinate în 2006. S-ar părea că numărul de cauze penale încetate sau cu sen-tinţă de achitare nu caracterizează calitatea examinării cauzelor penale, dar credem că anume aceste date reprezintă situaţia reală, deoarece în cadrul şedinţelor de judecată se efectuează verificarea deplină a probelor acumulate de către organul de urmărire penală. O situaţie relativ similară, conform aceleiaşi statistici, s-a creat în cadrul exami-nării demersurilor privind aplicarea arestării preventive şi prelungirea termenilor de ţinere sub arest, precum şi în cadrul examinării dosarelor cu privire la contravenţiile administrative.

Asociaţia Promo-Lex a propus deja29 modificarea prevederilor art.166 Cod Procedură Penală, însă aceasta nu a fost examinată, chiar dacă în 2006 au fost operate modificări esenţiale la acest Cod.

În 2006 au fost înregistrate mai multe cazuri de privare arbitrară de libertate. În special la acest capitol sunt relevante cazurile membrilor şi simpatizanţilor Asociaţiei «Hyde Park», care au fost reţinuţi repetat de către poliţie şi privaţi de libertate pe termene ce depăşesc norma legală. Motivele reţinerilor: desfăşurarea fără autorizaţie a întrunirilor publice, opunere de rezistenţă colaboratorilor de poliţie şi ultrajul colaboratorilor de poliţie. În cadrul şedinţelor de judecată de fiecare dată a fost constatată nevinovăţia lor vis-a-vis de cele incriminate, însă plîngerile lor au rămas fără atenţia procurorilor, care refuză iniţierea dosarelor penale şi stabilirea vinovăţiei persoanelor care au admis, favorizat şi decis încălcări ale legii.30

Odată cu ameliorarea situaţiei privind detenţia arbitrară pe cauze penale, observăm o tendinţă de creştere a numărului de persoane reţinute pe dosare administrative31 cu

27 www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf28 BuletinulCurţiiSupremedeJustiţiealRepubliciiMoldovanr.2/2007.29 www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf30 Înmareparte,cazurileAsociaţiei«HydePark»aufostasistatedecătreavocaţiişijuriştiiAsociaţiei«Promo-Lex»31 BuletinulCurţiiSupremedeJustiţiealRepubliciiMoldovanr.2/2007

1�Retrospectiva anului 2006


2907 cazuri. În acest fel, organele de poliţie iniţiază (fabrică) dosare administrative în privinţa unor persoane bănuite de comiterea infracţiunilor sau a celor ce pot deţine informaţii cu privire la persoanele bănuite, după care solicită instanţelor de judecată aplicarea măsurilor privative de libertate în scopul intimidării persoanei şi obţinerii in-formaţiilor necesare.32 Prin această metodă, cu încălcarea dreptului la apărare, se obţi-ne timp suplimentar pentru desfăşurarea acţiunilor de urmărire penală.

În regiunea Transnistreană cazurile de privare ilegală de libertate sunt numeroase, iar situaţia rămâne foarte gravă. În special aceste cazuri se referă la suprimarea oricăror tentative de manifestare a unei poziţii civice, ce contravin ideilor şi scopurilor regimu-lui instaurat prin violenţă în 1991-1992 în regiune. Astfel, în 2006 au fost înregistrate numeroase cazuri în care participanţii la manifestaţii sau întruniri publice, sau chiar manifestaţii unipersonale, desfăşurate în defavoarea regimului existent, au fost reţi-nuţi de forţele de miliţie şi privaţi de libertate.33 Un alt exemplu în acest sens, de privare arbitrară de libertate, poate servi cazul răpirii, ameninţării şi torturării unui jurist din Chişinău.34 Totodată au continuat acţiuni de reţinere şi intimidare de către «miliţia» transnistreană a colaboratorilor organelor de drept constituţionale.35 Privarea de liber-tate a poliţiştilor constituie o infracţiune prevăzută în Codul Penal,36 însă autorităţile constituţionale nu au finalizat numeroasele dosare penale, anunţate după fiecare in-cident.37 Mai mult ca atît, sechestrarea, intimidarea şi arestarea poliţiştilor au loc fără careva explicaţii sau temeiuri38 şi fără o reacţie clară şi obiectivă din partea forţelor de menţinere a păcii, controlate printr-un mecanism ineficient (pentru locuitorii regiunii şi pentru autorităţile constituţionale) de către structurile militare ale Federaţiei Ruse. Trebuie de menţionat faptul că mecanismul impus de Federaţia Rusă în 1992 este efici-ent pentru conservarea situaţiei, însă nu contribuie în nici un fel la soluţionarea proble-melor existente în regiune şi la asigurarea drepturilor constituţionale ale locuitorilor.

recOmanDări: 1. Aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare pentru atragerea ilegală la răspun-dere penală, precum şi în cadrul procedurilor administrative, adică autosesizarea pro-curorului şi reabilitarea persoanelor sancţionate ilegal. 2. Identificarea tuturor executorilor şi a iniţiatorilor infracţiunilor admise contra colaboratorilor organelor de drept în regiunea transnistreană a RM, intentarea dosare-lor penale împotriva acestora, examinarea obiectivă şi sub toate aspectele a cazurilor, stabilirea vinovăţiei, anunţarea în căutare (inclusiv internaţională) şi atragerea la răs-punderea penală a infractorilor.

32 CazdinpracticaPromo-Lex33 CazdinpracticaPromo-Lex34 La14martie2006juristulMaximBelinskiafostrăpitînapropiereaJudecătorieidinTiraspol,undevenisepentruaparticipala

examinareaunuidosarpublic.Juristulafosturcatcuforţaîntr-unautomobildecătrepersoanecucagulepefaţăşitransportatîndreaptaNistrului.Pemalulrâuluiafosttorturatşiameninţatcumoarteaîncazulîncarev-amaiîndrăznisăvizitezeTransnistria.

35 Structurăilegală,careactiveazăpeteritoriultransnistreandin199236 Art.166CodPenalalRM«Privaţiuneailegalădelibertate»37 Promo-Lex consideră că anunţarea persoanelor vinovate de comiterea acestor infracţiuni în căutare internaţională ar putea

reduce tensiunea din regiune.38 http://www.transnistria.md/ro/news/0/489/350

1� Retrospectiva anului 2006


3. Intensificarea consecventă şi constantă a eforturilor şi demersurilor oficiale în vederea modificării contingentului forţelor de menţinere a păcii, dominat de către Fe-deraţia Rusă de mai bine de 15 ani. Noul contingent trebuie să garanteze respectarea fără discriminare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în această regiu-ne.

1.5. Dreptul la libera circulaţieÎn general, considerăm că dreptul la libera circulaţie este respectat pe teritoriul contro-lat de către autorităţile constituţionale. Cu toate acestea, constatăm unele probleme la acest capitol. Astfel, în 2006 au fost înregistrate încălcări admise atât de către angajaţii unor structuri oficiale, cât şi de către reprezentanţii structurilor ilegale («vama», «grăni-cerii», «securitatea») din regiunea transnistreană a ţării.39

Promo-Lex a înregistrat un număr mare de încălcări ale dreptului la libera circulaţie la posturile vamale interne, amplasate de către autorităţile constituţionale în zona de securitate şi pe traseele ce asigură accesul spre/dinspre localităţile aflate sub contro-lul regimului ilegal de la Tiraspol. Posturile vamale interne sunt amplasate în imediata apropiere a unor localităţi aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale, unde îşi desfăşoară activitatea agenţi economici naţionali, în special producători agricoli. S-a constatat că la aceste posturi vamale interne toate mijloacele de transport ale per-soanelor fizice şi mai ales juridice sunt supuse verificărilor. Astfel, a apărut o problemă frecventă sau chiar un conflict direct între locuitorii regiunii şi structurile vamale inter-ne, pe marginea acestor proceduri discriminatorii. Localnicii (în special din localităţile Doroţcaia, Pârâta, Pohrebea şi Coşniţa) zilnic sunt supuşi unor proceduri umilitoare şi discriminatorii în raport cu locuitorii altor regiuni. Aceştia, uneori de câteva ori pe zi, sunt obligaţi şi supuşi unui control vamal, inclusiv să întocmească declaraţii vamale atunci când circulă prin zonă (la serviciu, spre terenurile agricole din apropriere, etc). Pe de altă parte, aceştia sunt verificaţi de către structurile «vamale» ale regimului de la Tiraspol şi supuşi aceloraşi proceduri umilitoare.

De fapt, la efectuarea controlului vamal intern sunt admise încălcări şi abuzuri din par-tea colaboratorilor, care deseori refuză perfectarea actelor vamale conform proceduri-lor legale. În situaţia în care persoanele verificate insistă asupra acestor acte, colabora-torii de poliţie, care fac serviciul în comun cu colaboratorii vamali, întocmesc procese verbale administrative privind comiterea contravenţiei de nesupunere cu rea voinţă cerinţelor legitime ale colaboratorului vamal sau de poliţie. Aici putem menţiona cazul lui H.,40 care a fost reţinut la postul vamal intern din apropierea or. Criuleni. Solicitarea sa legală privind întocmirea unui proces verbal de control a automobilului a fost res-pinsă şi în rezultat persoana a fost condusă la comisariatul de poliţie, unde s-a aflat

39 Art.351.CodulPenalalRM.Uzurpareadecalităţioficiale 1)Uzurpareadecalităţioficiale,însoţitădesăvârşireapeaceastabazăaalteiinfracţiuni,sepedepseştecuamendăînmarimede

pânăla600u.c.saucumuncăneremuneratăînfolosulcomunităţiidela180la240deore,saucuînchisoaredepânăla5ani. 2)Aceeaşiacţiunesăvârşităde2saumaimultepersoanesepedepseştecuamendăînmărimedela300la700u.c.saucu

închisoaredela3la7ani.40 CazdinpracticaPromo-Lex



circa 4 ore, în final fiind sancţionată administrativ de către instanţa de judecată. Curtea de Apel Chişinău totuşi a clasat cazul din lipsa faptei contravenţiei administrative. Ul-terior, solicitînd în ordine civilă compensaţii morale pentru prejudiciul cauzat, H. a avut cîştig de cauză şi a încasat suma de 500 lei însă drept răzbunare, acesta este hărţuit de fiecare dată de către colaboratorii care au aplicat greşit legislaţia. Astfel, H. este un exemplu clar prin care putem demonstra caracterul ilegal al procedurilor aplicate de către colaboratorii vamali şi ai poliţiei împotriva locuitorilor regiunii, dar şi de răzbuna-re împotriva celor care îndrăznesc să-şi ceară şi să-şi apere drepturile constituţionale.

O situaţie la fel de gravă s-a atestat în localitatea Sănătăuca, r.Floreşti, unde există un astfel de post vamal intern. Spre deosebire de cel de la Coşniţa, care verifică numai automobilele care circulă spre malul drept al Nistrului, la Sănătăuca sunt înregistrate şi verificate atât persoanele, cât şi autoturismele care circulă în ambele părţi ale Nistrului. Respectiv, trebuie să constatăm o gravă problemă pentru locuitorii ambelor maluri ale Nistrului, care sunt supuşi unor proceduri vamale autentice. Astfel, atât structurile ilegale din zonă, cât şi autorităţile constituţionale crează obstacole evidente şi consi-derabile în calea liberei circulaţii pe teritoriul statului, în special pentru cetăţenii ţării. Mai mult ca atât, acestor proceduri inutile şi umilitoare sunt supuşi şi cei cca 100 copii şi profesori din r.Camenca, care circulă zilnic prin zonă, deoarece studiază la Liceul din s.Sănătăuca.41

Totuşi, cele mai numeroase şi grave obstacole pentru asigurarea liberei circulaţii în Moldova sunt create de către reprezentanţii structurilor ilegale din regiunea transnis-treană. Astfel, aceştia aplică norme şi reguli ilegale, percep taxe şi sume importante atât de la cei care tranzitează sau vizitează zona, cât şi de la locuitorii regiunii.

Un foarte grav fenomen are incidenţă asupra locuitorilor regiunii, proprietari ai auto-turismelor înmatriculate la organele constituţionale (cetăţeni ai RM). Locuitorii regiunii sunt obligaţi să renunţe la numerele de înmatriculare şi la permisele de conducere eliberate de către autorităţile constituţionale şi să obţină «acte» de la «autorităţile» transnistrene. Cei care se opun acestei proceduri sunt obligaţi să achite periodic o anu-mită sumă pentru «import provizoriu» sau le sunt sechestrate mijloacele de transport. Asociaţia Promo-Lex a fost sesizată cu numeroase abuzuri în privinţa acestor persoane. La acest capitol putem menţiona cazul lui P.C.,42 locuitor al s.Corjova, r. Dubăsari, care este forţat de «organele vamale» separatiste să perfecteze declaraţii vamale pentru au-tomobil. Acest «document» este valabil doar 60 zile şi presupune achitarea unei «taxe pentru import provizoriu», care variază în dependenţă de valoarea autoturismului şi/sau atitudinii «colaboratorului vamal». Astfel, locuitorii regiunii sunt pur şi simplu jefu-iţi o dată la 60 de zile de către structurile ilegale din teritoriu. Lipsa unor acţiuni de pro-tejare a locuitorilor regiunii din partea autorităţilor constituţionale împotriva acestor grave abuzuri şi violări ale drepturilor omului, nu oferă o altă posibilitate locuitorilor regiunii decât să accepte achitarea taxelor ilegale din bugetul familiei. Expirarea ter-

41 LaCamencanuexistăinstituţiideînvăţământmoldoveneşticupredareîngrafialatinăşiaProgramuluiNaţionaldeeducaţie.Înacestmod, copiii, pentrua-şiasiguradreptul laeducaţie, suntnevoiţi să facănaveta la liceudins.Sănătăuca,autorităţileconstituţionaleasigurîndeleviidoarcutransport.

42 CazdinpracticaPromo-Lex



menului «declaraţiei» (motivul întârzierii nu contează) presupune amendă în valoare de 50 - 1000 dolari SUA, sau sechestrarea şi confiscarea autoturismului.

În cazul lui P.C., automobilul a fost arestat de către organele ilegale pe un termen de 32 zile, acesta fiind impus să achite o amendă de 60 dolari SUA. În această perioadă P.C. a suportat enorme prejudicii materiale şi morale. Astfel de situaţii se întîmplă foarte des, însă datorită diferitor factori (necunoaşterea procedurilor, teama faţă de «autorităţi-le» represive transnistrene şi lipsa sprijinului din partea autorităţilor constituţionale) fenomenul ia amploare, în rezultat suferă locuitorii regiunii, în mare parte cetăţeni ai Moldovei. Din experienţa cazurilor monitorizate putem afirma că organele constituţi-onale evită orice implicare şi nu întreprind măsurile necesare pentru a curma astfel de evenimente. În cazul menţionat mai sus remarcăm că P.C. a reuşit rezolvarea proble-mei sale doar parţial – eliberarea automobilului său contra unei sume minime, datorită eforturilor depuse de către juriştii Promo-Lex, care au sesizat Comisia Parlamentară pentru Drepturile Omului43 şi Ministerul Reintegrării, însă P.C. ulterior a fost ameninţat de reprezentanţii organelor secesioniste.

Un alt caz similar este cel al lui M.D. din satul Lunga, r.Dubăsari. În decembrie 2006 automobilul său a fost sechestrat după ce proprietarul a fost obligat să aştepte peste 9 ore în «vamă» sosirea «şefului miliţiei» din Dubăsari. Comisia Unificată de Control (CUC), responsabilă pentru incidentele din zona de securitate, la iniţiativa reprezen-tanţilor Tiraspolului, susţinută de delegaţia Federaţiei Ruse, a refuzat deplasarea la faţa locului şi asigurarea liberei circulaţii pentru această categorie de persoane. Tot atunci, reprezentantului Asociaţiei Promo-Lex i-a fost interzisă participarea în calitate de avo-cat la procesul de protocolare a cazului, deşi a demonstrat că «legislaţia» transnistrea-nă nu interzice acest lucru. Juristul Promo-Lex a fost intimidat, fotogafiat şi filmat în incinta «departamentului vamal» Dubăsari de către persoane necunoscute în civil. M.D. a fost lipsit de dreptul la apărare. Ulterior, această persoană a fost hărţuită de «instanţele de judecată» din Dubăsari, încercându-se obligarea lui să renunţe la nume-rele de înmatriculare moldoveneşti.44 Problema constă în faptul că locuitorii regiunii, cetăţeni ai R.Moldova, îşi cunosc drepturile şi nu doresc să renunţe la ele. Pe de altă parte, actele emise de către «autorităţile» transnistrene sunt valabile doar pe teritoriul Federaţiei Ruse, Ucrainei şi a unor state ex-sovietice. Respectiv, proprietarii automobi-lelor acceptă achitarea taxelor sau circulă pe jos şi cu bicicleta până în localităţile aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale, unde îşi păstrează automobilele. Trebuie să menţionăm faptul că acestea sunt cele mai mediatizate cazuri examinate de Promo-Lex, numărul acestora fiind desigur mai mare.

Atât M.D. cât şi P.C., după epuizarea acestor situaţii, au fost ameninţaţi cu confiscarea autoturismelor proprii, dacă vor continua deplasarea lor pe teritoriul controlat de că-tre reprezentanţii regimului ilegal de la Tiraspol. Spre exemplu, M.D. a fost ameninţat, inclusiv cu moartea, în mod repetat, la telefon de către persoane necunoscute, ulterior

43 Preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Drepturile Omului, dl Ştefan Secăreanu în şedinţele Parlamentului a solicitatGuvernuluişiorganelordedreptsăasigurerespectareadrepturilorluiP.C.şiaaltorlocuitoridinregiune

44 Aceiaşiproblemăexistăşiînprivinţapermiselordeconducereauto,eliberatedecătreautorităţileconstituţionalepersoanelorcarelocuiescînregiuneatransnistreană.S-auînregistratcazuriîncareînsăşi«şefulmiliţiei»dinDubăsariFiodorPalicinskiiadistrus(arupt)permisuldeconducerealunuilocuitordinregiune,declarândcăelnurecunoaşteacteleeliberatedeMoldova



45 Aufostscutuţideachitarea«taxeidemigraţie»cetăţeniiRusieişiaiUcrainei,persoaneleinvitatedecătre«autorităţile»locale,reprezentanţiimisiunilor diplomatice şi locuitorii satelor Pârîta,Coşniţa, Pohrebea,Doroţcaia,Hagimus,Copanca, Vasilevca,MolovataNouăşiCocieri(www.cip.nm.ru)

46 www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf47 Demersurile luiP.C.şiale luiM.D.cătreautorităţileMoldoveişialeRusieiaurămas fărăatenţie.Defiecaredată,autorităţile

moldoveneştiargumenteazăcu«lipsacontroluluiefectivasuprateritoriuluiocupatderegimulseparatist»,iarceledelaMoscovacufaptulcă«TransnistriaesteteritoriulMoldoveişianumeautorităţileacestuistatsuntobligatesăiamăsuriînvedereaasigurăriidrepturilorDvs».Astfel,victimeleseaflăînmijloculunorjocuridiplomaice,fiindlipsiţideunremediujuridicefectiv.

48 CazdinpracticaPromo-Lex.

fiind concediat de la serviciu, iar P.C. este hărţuit fiind, ameninţaţi membrii familiei sale. În ambele cazuri autorităţile constituţionale s-au limitat doar la declaraţii. Promo-Lex consideră că prejudiciile suportate de către victimele regimului ilegal de la Tiraspol trebuie compensate din contul Guvernului, care nu le poate asigura respectarea drep-turilor şi intereselor lor. Constatăm o discriminare evidentă a locuitorilor din regiunea transnistreană în raport cu locuitorii din restul teritoriului ţării.

O altă problemă majoră care afectează dreptul la libera circulaţie rămâne «taxa de mi-graţie», percepută de către structurile ilegale din regiunea transnistreană de la cetăţe-nii R.Moldova, domiciliaţi pe malul drept al Nistrului. Perceperea acestor taxe trezeşte revolta tuturor celor care vizitează sau tranzitează regiunea. În special sunt afectate persoanele originare din regiune, care la moment lucrează ori s-au stabilit pe malul drept al r.Nistru şi sunt forţaţi să achite zilnic sau de fiecare dată «taxa» de cca.9 lei. La «ieşirea» din regiune, de obicei chitanţele sunt pur şi simplu confiscate. Trebuie eviden-ţiat faptul că cetăţenii Rusiei şi ai Ucrainei nu achită aceste «taxe»,45 în timp ce cetăţenii ţării sunt forţaţi să achite sume importante pentru a circula pe teritoril ţării lor. Toto-dată, remarcăm că, deşi problema a fost evidenţiată de către Promo-Lex în Raportul precedent,46 autorităţile constituţionale nu au depus careva eforturi în vederea stopării fenomenului sau a anulării oricăror taxe pentru tranzitarea regiunii.

În acest context, trebuie amintit Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992, care prevede libera circulaţie a mărfurilor, bunurilor şi persoanelor. Acordul este ignorat de către autorităţile celor 2 state semnatare şi responsabile de situaţia din regiune: Moldova şi Rusia.47 Astfel, «posturile» instaurate la Nistru violează drepturile şi libertăţile fun-damentale ale cetăţenilor şi locuitorilor Republicii Moldova, în special ale celor din regiunea transnistreană. La moment, în baza unui «ucaz prezidenţial» («Decret») din 2003 (semnat de Smirnov), toate mărfurile «importate» de pe malul drept al Nistru-lui continuă a fi supuse unei «taxe vamale» de 100%. Practic, prin această procedură regimul ilegal de la Tiraspol încearcă să împiedice orice legătură sau colaborare eco-nomică între cele 2 maluri ale Nistrului. Locuitorii regiunii transnistrene sunt obligaţi să achite sume enorme pentru a li se permite să transporte spre casă careva mărfuri procurate pe malul drept. Promo-Lex a înregistrat numeroase plângeri de la aceştia, care au invocat estorcare de bani, confiscare sau distrugere de bunuri, întocmirea unor procese-verbale şi aplicarea unor «amenzi». Spre exemplu, lui J.S. i s-a cerut o sumă de 20 dolari SUA. Acesta avea doar suma echivalentă a cca 15 dolari şi în semn de protest faţă de procedurile frecvente de acest gen a rupt în bucăţi banii aruncându-i la coşul de gunoi.48 Evident că a fost nevoit să facă drum întors fără avea posibilitatea de a se mai deplasa la destinaţie.



Un alt incident grav a avut loc în ianuarie 2006, circulaţia pe Barajul Hidrocentralei de la Dubăsari49 fiind blocată de către 15 reprezentanţi ai «miliţiei» transnistrene. Trebuie menţionat faptul că în acest incident a fost evidenţiat clar faptul implicării reprezen-tanţilor ruşi de partea regimului ilegal de la Tiraspol. Astfel, V.Şanin (reprezentantul rus la CUC) şi A.Zverev (şeful contingentului rus al trupelor pacificatoare) au argumentat interzicerea circulaţiei pietonale pe Barajul Hidrocentralei prin necesitatea unor repa-raţii.50 Sub presiunea locuitorilor din zonă, a opiniei publice şi autorităţilor constituţio-nale, circulaţia a fost restabilită, deşi au rămas instalaţiile metalice care pot re-închide circulaţia în orice moment.

Trebuie remarcat şi faptul că obstacolele la libera circulaţie pentru tinerii din Moldova nu se limitează doar la cele menţionate anterior. Reprezentanţii «autorităţilor» de la Tiraspol continuă hărţuirea tinerilor, domiciliaţi în dreapta Nistrului, care nu se află la evidenţa militară. Tinerii, care nu posedă un act ce ar confirma statutul lor militar, sunt de multe ori jefuiţi sau chiar maltrataţi de către reprezentanţii «structurilor» transnis-trene.51

recOmanDări:

1. Stabilirea unor reguli stricte (fişe de post) pentru colaboratorii punctelor vama-le interne şi pentru colaboratorii de poliţie care activează la aceste posturi, precum şi publicarea acestora la posturile vamale pentru ca cetăţenii să cunoască aceste preve-deri;

2. Pornirea cauzelor penale pentru fiecare abuz comis de către colaboratorii «struc-turilor» ilegale din regiunea transnistreană împotriva persoanelor care tranzitează sau vizitează zona. Efectuarea urmăririi penale în volum deplin astfel încît să se stabilească gradul lor de vinovăţie, iar odată cu stabilirea acesteia - atragerea la răspundere şi asi-gurarea executării pedepsei prin toate mijloacele legale (inclusiv prin anunţarea lor în căutare internaţională);

3. Iniţierea unor negocieri cu Guvernul Federaţiei Ruse în vederea respectării pre-vederilor Acordului moldo-rus din 21.07.1992, în special a celor care se referă la asigu-rarea liberei circulaţii în regiune;

4. Implicarea, informarea şi consultarea societăţii civile şi a opiniei publice naţio-nale (de pe ambele maluri ale Nistrului) şi internaţionale în vederea soluţionării fiecărui caz de ignorare sau violare a drepturilor omului. Elaborarea, împreună cu societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului, a unui mecanism eficient de promovare şi pro-tejare a drepturilor omului, în special a locuitorilor regiunii respective.

49 BarajulasigurălocuitorilordepeambelemalurialeNistruluiorelativăliberăcirculaţieîntreceledouămalurialeNistrului50 Înopinianoastră,oficialiiruşidinregiune,conformstatutuluilorneutru,nusuntîndreptsăofereexplicaţiişiargumenteînlocul

sauînfavoarearegimuluidelaTiraspol.Acestfaptpoatecreaimpresiacoordonăriişidirijăriiunorastfeldeacţiunicureprezen-tanţiiFederaţieiRuseaflaţiînregiune.




2. DREPTuL LA PROPRIETATE

Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.52 Statului în acest sens îi revine obligaţia de a respecta şi a proteja acest drept funda-mental.

Pe parcursul anului 2006 în Moldova s-au observat aceleaşi practici şi mecanisme de-fectuoase, care prejudiciază dreptul cetăţenilor la proprietate. Aceste probleme se datorează atât cadrului legislativ cât şi acţiunilor/inacţiunilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice. Ne referim în primul rând la problema victimelor regimului sovietic, la dreptul de proprietate în zona de securitate, garanta-rea investiţiilor străine, precum şi complexitatea problemelor din regiunea transnis-treană.

2.1. Problema foştilor deportaţi (victimele regimului sovietic)Deşi problema foştilor deportaţi se află în atenţia legislativului de mulţi ani,53 se pare că în anul 2006 s-a remarcat o schimbare a lucrurilor prin adoptarea unor modificări la cea mai principială normă din Legea care stabileşte obligaţia statului de restituire a averii confiscate, naţionalizate sau luate în alt mod. La 29.06.2006 Parlamentul a adoptat Le-gea nr.186 privind modificarea art.12 din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Cu toate acestea, în opinia noastră, noul mecanism de restituire a averii sau de achitare a compensaţiilor rămâne imperfect, fapt ce va crea obstacole şi impedimente supli-mentare victimelor regimului sovietic sau moştenitorilor acestora, în vederea recu-perării averii sau a valorii sale. În acelaşi timp, noul mecanism poate crea pericol real pentru securitatea economică a bugetelor locale (falimentarea acestora) şi respectiv pentru victimele regimului sovietic, care nu îşi vor putea recupera averea sau valoarea sa. În concluzie, situaţia acestei categorii de persoane se va agrava substanţial. Acest mecanism urma a fi aplicat de la 1 ianuarie 2007.

Aşadar, conform art.12 al.1 din Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice, «cetăţenilor supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la ce-

52 ConstituţiaRepubliciiMoldova,art.4653 PentrudetaliiveziRaportulPromo-Lex2005. www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf



rerea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor». Astfel, statul şi-a asumat fără excepţii întreaga responsabilitate ce ţine de restituirea întregului patrimoniu confiscat, naţionalizat sau luat în alt mod de la persoanele supuse represiunilor politice în anii 1917-1989. Important este şi faptul că statul garantează restituirea bunurilor ce au fost în posesiune, care au ieşit în alt mod din posesie altfel decît confiscare şi naţionalizare. În aşa mod, considerăm că este o tendinţă şi o intenţie pozitivă de a restitui şi bunurile ce au fost în posesie nu numai cu titlu de proprietar, cum a fost prevăzut de actele normative emise până la data mo-dificărilor.

Deşi a prevăzut expres obligaţia de retrocedare, Parlamentul, prin al.2 al art.12, împie-dică o realizare efectivă a drepturilor, statuând că «nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confisca-te, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice». Referindu-ne la aspectul ce ţine de restituirea bunurilor imo-bile şi anume retrocedarea terenurilor agricole, am putea menţiona că spre deosebire de păduri şi iazuri, terenurile de pământ cu destinaţie agricolă nu au fost scoase din circuitul civil, efectuându-se de către regimul sovietic o naţionalizare în masă a tere-nurilor. Astfel, spre deosebire de bunurile mobile, cele imobile au fost incluse în do-sarele personale ale deportaţilor, respectiv teoretic există posibilitatea determinării şi evaluării preţului lor. După foametea provocată în mod artificial de către structurile de ocupaţie sovietică, în 1947 terenurile şi plantaţiile multianuale au rămas unica sursă de existenţă pentru populaţie, din care motiv considerăm că recuperarea valorii celorlalte bunuri, altele decât terenurile, ar constitui doar o compensaţie parţială a prejudiciului material cauzat.

Noţiunea «expropriate din considerente ce nu au legătură cauzală cu represiunea» intro-dusă în lege, este inutilă şi ar putea fi speculată de către autorităţi, deoarece în acest caz petiţionarilor le-ar reveni dubla obligaţiune: în primul rând - de a proba că au de-ţinut avere şi al doilea rând – legătura cauzală dintre confiscare şi represiune. Astfel, refuzul de a restitui terenurile, pădurile şi plantaţiile multianuale ar veni în contradicţie cu Constituţia, care garantează dreptul de proprietate, precum şi art.1 al Protocolului adiţional la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Argumentul autorităţilor Moldovei ce ţine de lipsa banilor în bugetul naţional nu mai este credibil, deoarece în ultimii ani încasările au cunoscut o supra-creştere esenţială şi constantă. Astfel, consi-derăm că Guvernul trebuie să găsească soluţii optime pentru retrocedarea terenurilor sau pentru achitarea costului acestora, în cazul în care retrocedarea devine imposibilă. O astfel de abordare a problemei ar putea scuti Moldova de eventuale condamnări la CEDO, cu atât mai mult că problema în cauză nu poate fi soluţionată eficient pe parcur-sul a 15 ani, adică de la adoptarea legii.

Revenind la modificările efectuate în 2006, remarcăm că restituirea bunurilor sau recu-perarea valorii lor se va efectua din contul bugetelor locale, municipale, precum şi din bugetul de stat, fără a se explica procedura sau modalitatea clară. Aceasta, în opinia noastră, este o prevedere confuză, deoarece nu stabileşte concret sursa de finanţare, nu aduce claritate asupra proporţiei sumelor achitate din bugetele locale şi a celor din



bugetul naţional. Remarcăm faptul că anterior Moldova a fost condamnată la CEDO în repetate rânduri tocmai pentru neexecutarea deciziilor instanţelor judecătoreşti pri-vind recuperarea sumelor în calitate de despăgubiri pentru averea confiscată, naţiona-lizată sau luată în alt mod de la victimele represiunilor politice. Considerăm că o situa-ţie similară s-ar crea şi în cazul în care întreaga povară pentru averea deportaţilor va fi lăsată pe umerii administraţiei publice locale. Pe lângă faptul că Guvernul va trebui să execute decizia internă definitivă (pe care oricum urma să o execute), statul va fi preju-diciat şi de sumele ce se impun a fi achitate în calitate de compensaţii ale prejudiciilor morale şi materiale, în eventuala condamnare la Strasbourg.

Considerăm că din cauza caracterului netransparent al procesului de evaluare a pre-judiciilor, se vor ivi probleme şi în ceea ce priveşte evaluarea prejudiciilor, or conform art.12/1 al.3 al Legii, comisiile vor identifica bunurile ce urmează a fi restituite şi vor de-termina valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea sau scoaterea lor din posesie. Preţul pentru bunurile imobiliare vor fi calculate de către oficiile cadastrale teritoriale, iar preţul bunurilor mobile se va calcula în baza certifica-telor cu privire la costul de piaţă al bunurilor. În aşa mod, întreg procesul de evaluare şi determinare a valorii averii va intra în atribuţiile comisiilor, create special pentru acest scop de către administraţiile publice locale. Presupunem că membrii comisiei de re-abilitare, numiţi de către administraţia locală, vor putea fi influenţaţi de către viitorii debitori – aceleaşi organe administrative locale. Astfel, deciziile adoptate de către o asemenea structură, probabil, nu va putea satisface beneficiarii, având în vedere inte-resul sporit al autorităţilor de a diminua sumele acordate sau de a tergiversa procesul.

În opinia noastră, o altă problemă de ordin juridic este modalitatea stabilirii termenului de prescripţie pentru recuperarea averii sau achitarea costului ei. Astfel, legiuitorul a stabilit că cererile de restituire a bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie, ori de recuperare a valorii acestora, se înaintează în decurs de 3 ani de la data înştiinţării persoanei despre reabilitarea acesteia şi se examinează în termen de 6 luni din ziua depunerii. Urmează de menţionat faptul că majoritatea beneficiarilor au fost informaţi despre reabilitare în 1989-1991, obţinând în acest sens legitimaţiile respective.54 În aşa mod, se crează impresia şi se impune ideea omiterii cu intenţie a termenului de prescripţie, expirat pentru majoritatea victimelor încă în 1993. În lumina faptului că Parlamentul a adoptat modificările la Lege cu o întârziere de peste 7 ani,55 crearea unor astfel de condiţii pentru victime este imorală şi ilegală.

Totodată, stabilirea termenului de prescripţie din moment ce persoanele au fost reabi-litate, nu poate fi aplicată până la intrarea în vigoare a legii, deoarece ar fi inechitabilă. Parlamentul urma să prevadă curgerea termenului de prescripţie din momentul emi-terii legii, în caz contrar persoanele vor trebui să se adreseze instanţelor de judecată cu cereri de restabilire a termenului de prescripţie. Deşi legiuitorul a prevăzut pentru această categorie de persoane un termen de un an din momentul intrării în vigoare a legii, acest termen nu poate fi considerat suficient.

54 Reabilitareaînmasăavictimelorrepresiunilorpolitice55 veziHotărâreaCurţiiConstituţionalenr.41din20.07.1999



56 HotărâreadeGuvernnr.338din199557 DateoferitedeAsociaţiaFoştilorDeportaţişiDeţinuţiPoliticidinMoldova,careînregistreazăpeste1400persoane58 CazdinpracticaPromo-Lex

De asemenea, legislativul urma să explice noţiunea de «despăgubire», deoarece în opi-nia noastră, acordarea unei despăgubiri în baza unui act declarat neconstituţional56 nu poate fi considerată o recompensă efectivă. Legislativul intenţionat a statuat această prevedere, prin care a interzis achitarea compensaţiilor în cazul în care persoana ante-rior a primit careva compensaţii (scopul fiind de a micşora numărul persoanelor care ar putea pretinde la despăgubire reală). Situaţia mai poate fi folosită de către comisiile speciale ca o posibilitate de manipulare a victimelor represiunilor regimului sovietic sau a moştenitorilor acestora.

Constatăm astfel că pe parcursul anului 2006 litigiile privind retrocedarea averilor con-fiscate, naţionalizate sau luate în alt mod au cunoscut aceiaşi dinamică negativă, ates-tată în anii precedenţi. Este de menţionat faptul că autorităţile publice locale, din cauza lipsei cadrului normativ, nu au putut soluţiona cererile de restituire a averii sau achitare a valorii acesteia, iar instanţele de judecată au interpretat diferit legislaţia, adoptând decizii diferite pentru aceiaşi categorie de dosare.57

O altă problemă ţine de aplicarea legislaţiei în vederea restituirii bunurilor confiscate din localităţile ce se află temporar sub ocupaţia regimului separatist. Respectiv, ce-tăţenii au aceleaşi drepturi şi urmează a se conforma prevederilor legale în vederea recuperării averii confiscate ilegal în perioada regimului sovietic. În realitate, situaţia este extrem de confuză pentru victimele represiunilor politice, care au avut proprietăţi în localităţile aflate, la moment, sub controlul regimului ilegal de la Tiraspol.

Victimele regimului sovietic, actualmente reabilitate, efectiv nu dispun de vreo cale de soluţionare a cererilor privind retrocedarea averii sau compensarea valorii acesteia. Drept exemplu, poate servi cazul G.V., părinţii căreia au fost deportaţi din or. Rîbniţa şi expropriaţi în 1938.58 La moment, nu poate fi restituit costul averii pe motiv că or. Rîbniţa este sub controlul regimului separatist, iar autorităţile constituţionale – Guver-nul Republicii Moldova, Ministerul Justiţiei, Preşedinţia, etc. au expediat în adresa G.V. răspunsuri prin care au explicat că o astfel de problemă nu poate fi soluţionată, decât după rezolvarea «conflictului transnistrean».

În acest sens, autorităţile constituţionale se limitează doar la faptul că «odată cu ra-tificarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Statul şi-a declinat responsabili-tatea pentru omisiunile şi actele comise pe teritoriul controlat de regimul ilegal de la Tiraspol». Trebuie să menţionăm că o astfel de abordare a problemelor nu este una corectă şi legală. Faptul că autorităţile constituţionale nu deţin control asupra unei părţi din teritoriul ţării, nu oferă acestora posibilitatea de a nega şi respinge orice efort în vederea asigurării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor. Într-o astfel de situaţie, putem vorbi din nou despre discriminarea locuitorilor sau a originarilor din regiunea transnistreană, în raport cu alte categorii de cetăţeni.



2.2. Interdicţia vânzării terenurilor agricole către investitorii străiniO altă limitare a dreptului de proprietate ţine de interzicerea procurării terenurilor agricole de către persoanele juridice cu capital străin, chiar dacă aceştia sunt rezidenţi ai Republicii Moldova. În acest sens, la 20.04.2006 Parlamentul a adoptat Legea nr.86 prin care a fost modificată Legea nr.1308 din 25.07.1997 «cu privire la preţul normativ şi modul de vânzare - cumpărare a pământului», prin care a fost modificată sintagma «persoane străine» cu «persoane juridice ce dispun de capital străin». Aceste modificări au fost criticate dur de către asociaţiile de investitori şi vor reduce pe viitor suma in-vestiţiilor în economie, mai ales în domeniu agriculturii. Totodată este incertă situaţia societăţilor comerciale cu capital străin care la momentul adoptării legii deţineau în proprietate terenuri agricole, deoarece legiuitorul nu a reglementat această situaţie odată cu adoptarea acestor modificări.

2.3. Încălcări ale dreptului de proprietate în regiunea transnistreană a MoldoveiDreptul la proprietate în regiunea estică a ţării rămâne o gravă problemă pentru locui-torii zonei respective. Modul în care acţionează reprezentanţii regimului instaurat prin violenţă în 1992 confirmă faptul că motivul şi scopul acestui conflict este, pe lângă cel geopolitic urmărit de Rusia, unul al intereselor economice. În lipsa unor acţiuni legale de control din partea autorităţilor constituţionale, în regiune au fost privatizate ilegal întreprinderi importante contra unor sume minime. Considerăm că în urma acestor privatizări au fost afectate drepturile tuturor cetăţenilor ţării, aceasta fiind proprie-tatea lor. În realitate, nici măcar locuitorii regiunii nu au beneficiat de un mecanism transparent, echitabil sau corect de înstrăinare a potenţialului economic din regiune, acaparat ilegal de către un grup limitat de persoane (în mare parte «funcţionari» locali sau rudele acestora. Spre exemplu familia Smirnov, familia Maracuţa etc.). Populaţia a fost lipsită de posibilitatea participării la procesul de privatizare. Opinia publică, dar şi unii experţi, consideră că procesul de soluţionare a situaţiei privind statutul regiunii, este tergiversat intenţionat de către persoane şi grupuri interesate, până la finisarea procesului de re-distribuire şi re-împărţire a potenţialului economic din regiune.59 În 2006 acest proces încă nu a fost finalizat. În acest context trebuie să remarcăm faptul că interesul cel mai pronunţat a fost manifestat de către «investitorii» ruşi, care au pri-vatizat majoritatea întreprinderilor «vândute».

Lipsa unei legături telefonice directe între cele 2 maluri ale Nistrului de asemenea afec-tează drepturile cetăţenilor ţării. Astfel, în urma modificărilor unilaterale a sistemului de telecomunicaţii, efectuate de către regimul ilegal de la Tiraspol, locuitorii ambelor maluri sunt nevoiţi să achite tarife pentru convorbirile locale la preţurile celor interna-

59 Promo-Lexconsiderăcănumeroasele incidentesuntorganizatedecătre reprezentanţii regimului ilegalde laTiraspolpentruasustrageatenţiaopinieipublicenaţionaleşicomunităţii internaţionalede la infracţiunile legatedereîmpărţireaproprietăţii înregiune.



60 Localitateaflatăînapropiereaimediatădeor.Tighina(Bender).Varniţaseaflăînzonadesecuritatesubjurisdicţiaautorităţilorconstituţionale

61 CazuridinpracticaPromo-Lex62 www.cip.nm.ru63 Vezicapitolul«Liberacirculaţie»dinprezentulraport.

ţionale. Nici în această direcţie nu au fost înregistrate careva eforturi din partea auto-rităţilor constituţionale.

2.4. Încălcări ale dreptului de proprietate în «zona de securitate»2.4.1 Portul de la VarniţaLa 21.04.2006 cca. 80 de miliţieni transnistreni înarmaţi au ocupat portul din s.Varniţa.60 Totodată aceştia au confiscat 3 unităţi navale de la un agent economic care îşi desfă-şura activităţile economice în acest port. Mai mult ca atât, miliţia a stopat activitatea întreprinderii. Societatea civilă, autorităţile constituţionale şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale din Moldova au condamnat incidentul, calificându-l drept «o acţiune unilaterală şi periculoasă a «autorităţilor» transnistrene în «zona de securitate», care ar fi degenerat în confruntare directă între «miliţia» transnistreană şi poliţie. Forţele de menţinere a păcii, conduse de Federaţia Rusă au preluat controlul asupra portului, iar activitatea lui a fost suspendată pentru un termen nedeterminat. În rezultat, între-prinderile au înregistrat pierderi colosale, fapt ce a afectat stabilitatea economică a acestora, precum şi a regiunii în întregime. Mai mult ca atât, zeci de persoane au fost concediate şi au rămas fără o sursă de existenţă.

2.4.2 Confiscarea mărfurilorPe parcursul anului 2006 în «zona de securitate» au fost sesizate numeroase cazuri de confiscare ilegală a bunurilor de la persoane fizice, de către structurile paramilitare, subordonate regimului ilegal de la Tiraspol.61 La posturile de control instalate ilegal de către aşa numitele organe vamale, cetăţenii Moldovei sunt reţinuţi, verificaţi şi obli-gaţi să achite diverse «taxe vamale» pentru «importarea» mărfurilor. Alteori, locuitorii regiunii sunt forţaţi să distrugă produsele alimentare procurate în dreapta Nistrului. Spre exemplu, la 28.03.2006 în regiunea localităţii Răscăieţi, r. Ştefan Vodă, 2 persoane au fost obligate să arunce la gunoi sute de ouă proaspete, din motiv că aceste bunuri au fost procurate pe malul drept al Nistrului. În astfel de situaţii locuitorii regiunii sunt lipsiţi de orice suport sau sprijin şi trebuie să achite uneori şi 100% din valoarea bunuri-lor transportate ori să le distrugă.62 Persoanele «vinovate» sunt coborâte din transport (preţul călătoriei nu este compensat), rămân în «vamă», unde sunt supuse unor proce-duri umilitoare privind distrugerea bunurilor sau confiscarea acestora. Aceleiaşi «taxe» sunt supuse ziarele, cărţile şi revistele publicate în dreapta Nistrului.

Este de menţionat faptul că anume cetăţenii Republicii Moldova sunt supuşi acestor proceduri «speciale».63 După cum ne-am convins deja, obiect al «procedurilor vama-le» poate fi orice bun transportat de către persoanele fizice sau juridice spre regiu-nea transnistreană (de la produse alimentare până la automobilele locuitorilor din



regiune). Astfel, zilnic locuitorii regiunii transnistrene sunt jefuiţi şi amendaţi de către «vameşii» transnistreni sau sunt forţaţi să se întoarcă înapoi dacă nu se supun ordine-lor acestor persoane. Deseori, victime ale acestor fărădelegi devin exponenţii micului business din regiune, cărora li se confiscă marfa, iar pentru a evita confiscarea, aceştia deseori sunt nevoiţi să achite taxe neoficiale sub formă de mită, suportând prejudicii substanţiale şi importante. Din cauza acestor proceduri ilegale, cel mai afectaţi sunt locuitorii satelor Corjova, Molovata Nouă şi Cocieri, aflate pe malul stâng al Nistrului şi sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale, care în perioada rece a anului, rămân nea-provizionaţi cu produse alimentare şi alte mărfuri de primă necesitate.64

2.4.3 «Taxa pentru migraţie»Nici în 2006 Guvernul Moldovei nu a reuşit soluţionarea problemelor legate de perce-perea unor taxe de către reprezentanţii structurilor ilegale din Tiraspol de la locuitorii ţării. Numărul persoanelor afectate de această «regulă» este în continuă şi dramatică creştere. Cetăţenii Republicii Moldova cu viza de domiciliu în dreapta Nistrului, care circulă pe teritoriul aflat sub controlul Tiraspolului, inclusiv cei care tranzitează zona pentru a călători în Ucraina sunt, forţaţi să achite ilegal o taxă care la moment consti-tuie cca. 9 lei. Această procedură afectează drepturile de proprietate ale cetăţenilor Moldovei, în special a celor care zilnic se deplasează prin regiune.65

Asociaţia Promo-Lex a solicitat în repetate rânduri autorităţilor soluţionarea probleme-lor legate de achitarea taxelor. Credem că Guvernul trebuie să prevadă o modalitate prin care victimelor acestor proceduri să li se returneze sumele de bani achitate în acest scop. În opinia noastră, contribuabilii nu sunt obligaţi să suporte cheltuieli suplimenta-re în cazul în care autorităţile nu sunt capabile să le apere drepturile constituţionale.

2.4.4 Problema terenurilor agricoleProblemele ţăranilor din regiunea transnistreană s-au înmulţit. Astfel, acestea ţin de dreptul fermierilor (proprietari cu acte în regulă) din localităţile r. Dubăsari, aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale de a prelucra terenurile agricole şi de a transpor-ta recolta la depozit. Problema acestor terenuri agricole rămâne deocamdată suspen-dată. Proprietarii nu au garanţia că situaţia din 2004-200566 nu se va repeta. Deşi formal a fost semnat un acord, prin care structurile ilegale din regiune s-au obligat să respecte dreptul de proprietate asupra terenurilor aflate peste traseul Râbniţa – Tiraspol, acesta nu se respectă în totalitate. Ţăranilor li se crează condiţii insuportabile prin controlul tehnicii agricole, aplicarea unor amenzi sau estorcarea de mită pentru presupuse nere-guli sau încălcări. Pe lîngă aceasta, ţăranii s-au plâns Asociaţiei Promo-Lex despre fap-

64 CocierisiMolovataNouărămânizolatedacărâulNistruîngheaţă.Bac-ulesteuniculmijlocceoferăaccesliberlocuitorilordeaicicurestulteritoriuluiR.Moldova.Încazcontrar,locuitoriivorfiobligaţisăachite«taxadeimport»,iarproprietariimagazinelornupotprocuraacesteprodusedinor.Dubăsari(controlatderegimulilegaldelaTiraspol)deoareceInspectoratulFiscalalR.Moldovanurecunoaştefacturileemisedecătreagenţiicomercialidinteritoriulnecontrolatdecătreautorităţileconstituţionale.

65 Vezideasemeneacapitolul«dreptullaliberacirculaţie»dinprezentulraport.66 www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf,pag.13-15



tul că în perioada interdicţiei (2004-2005) sistemele de irigare, imobilele administrative şi de producere aflate peste traseul nominalizat, au fost jefuite sau distruse.

Totodată, în 2006 Promo-Lex a fost sesizată despre numeroase cazuri ce ţin de pro-blema terenurilor agricole în localităţile aflate sub controlul regimului ilegal de la Ti-raspol. Odată cu privatizarea industriei şi a întregului potenţial al regiunii, terenurile agricole nu au avut o altă soartă. Astfel, în marea majoritate a localităţilor, locuitorilor li s-a eliberat un atestat «oficial» prin care se confirmă posibilitatea valorificării dreptului de proprietar asupra unei suprafeţe de pământ. Ulterior, în baza acestui «document» ţăranii urmau a fi împroprietăriţi cu teren agricol. Însă, terenurile agricole nu au mai fost privatizate, deoarece în aprilie 2003 populaţia nu s-a prezentat la «referendum» pentru a se pronunţa asupra privatizării pământului. Locuitorii au preferat absenţa de la urnele de vot tocmai din motivul că «autorităţile» nu au explicat clar condiţiile şi mo-dul de privatizare. Fără titlu de proprietar, ţăranii s-au pomenit că pământurile lor au fost arendate pentru o perioadă de până la 99 ani, masiv şi într-un mod netransparent, unor întreprinderi cunoscute sau unor persoane fizice, în mare parte loiale regimu-lui. De regulă, cei care arendează nu sunt specialişti în agricultură şi urmăresc exclusiv doar profitul. Astfel, în scurt timp terenurile au degradat vizibil,67 iar baza tehnico-ma-terială a gospodăriilor agricole a fost distrusă. Spre exemplu, un fost militar a arendat cca.1000 ha de teren agricol în sudul regiunii şi doar în 2 ani gospodăria a fost falimen-tată (inclusiv complexul zootehnic). În rezultat, specialiştii şi ţăranii au părăsit locali-tatea, iar sistemele de irigare au fost vândute ca fier uzat. Astăzi, majoritatea ţăranilor sunt plecaţi peste hotare sau sunt şomeri. Cel mult 20 % (în mare parte pensionari) lucrează în gospodăria agricolă respectivă şi sunt remuneraţi în natură (grâu, porumb, orz, mazăre). În concluzie, putem menţiona faptul că pământurile ţăranilor sunt prelu-crate de ei, fără a fi remuneraţi, cu mijloacele şi tehnica gospodăriei lor, însă veniturile sunt obţinute exclusiv de către arendaşi. Autorităţile locale nu acordă nici o atenţie problemelor din acest domeniu.

recOmanDări: 1. Soluţionarea imediată şi echitabilă a problemelor ce ţin de retrocedarea ave-rii confiscate de la victimele regimului sovietic, inclusiv pentru cetăţenii din regiunea transnistreană; 2. Revizuirea legislaţiei privind vânzarea terenurilor agricole; 3. Implicarea activă a autorităţilor constituţionale în vederea protejării drepturilor de proprietate a persoanelor fizice sau juridice în regiunea transnistreană, inclusiv în zona de securitate; 4. Autorităţile constituţionale trebuie să depună în mod insistent eforturi con-stante în vederea anulării tuturor «taxelor» percepute de către structurile regimului ilegal din Tiraspol, precum şi în vederea instituirii unui control asupra procesului de privatizare în regiune;

67 Nusuntrespectatecondiţiiletehniceşiştiinţificedeprelucrareaterenuriloragricole,etc.



68 Raportanual2006.LibertateadeexprimareşiInformareînMoldova,CIJ

3. DREPTuL LA InfORMAŢIE, LIBERTATEA DE OPInIE şI EXPRIMARE

3.1. Dreptul la informaţieÎn 2006 în Moldova s-au înregistrat unele tendinţe pozitive în ceea ce priveşte accesul la informaţie. Aceasta însă în nici un caz nu înseamnă că nu mai există careva probleme la acest capitol. Potrivit unui raport lansat de către Centrul Independent de Jurnalism (CIJ), putem considera drept aspect pozitiv publicarea legislaţiei pe site-ul Ministerului Justiţiei, accesibilă gratuit publicului; continuarea publicării stenogramelor şedinţelor Parlamentului pe Internet (primele stenograme fiind publicate în 2005).

Mai mult ca atît, Biroul Permanent al Parlamentului a aprobat un nou Regulament de acreditare a jurnaliştilor la lucrările Legislativului, potrivit căruia legitimaţiile de acredi-tare se vor elibera pentru întreaga perioadă a mandatului Parlamentului şi nu pentru 1 an, cum se proceda anterior. Au continuat şi transmisiunile în direct ale şedinţelor în plen ale Parlamentului, la posturile publice ale Companiei «Teleradio Moldova». În acest context, trebuie menţionat faptul că fracţiunea comunistă din Legislativ a insis-tat asupra suspendării acestora, considerându-le ineficiente şi pledând pentru crearea unor emisiuni de sinteză la radio şi TV, care ar relata sumar activitatea parlamentară.68

Pe de altă parte, conform unui studiu realizat de către Centrul «Acces Info» se atestă numeroase probleme în ceea ce priveşte aplicarea, de către autorităţile publice locale şi alte instituţii publice, a legislaţiei cu privire la accesul la informaţie. «Acces Info» a realizat monitorizarea activităţii autorităţilor publice locale în acest domeniu. Conform unui experiment desfăşurat de către «Acces Info» cu alţi parteneri, inclusiv Asociaţia Promo-Lex, au fost expediate 46 de cereri autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, 160 cereri instituţiilor raionale şi din mun. Bălţi, consiliilor raionale, oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului, judecătoriilor şi curţilor de apel, procuraturilor şi comisaria-telor de poliţie, 900 cereri primăriilor, 35 cereri direcţiilor, serviciilor Primăriei Chişinău, instituţiilor descentralizate din capitală, în total 1141 cereri.

Rata medie a răspunsurilor primite în cadrul primei etape a monitorizării – de testare elementară – la nivel central a fost de 82,61% (dintre care 97,37 % în termen, 2,63% tardiv), la nivel raional şi municipal – 51,88% (20,48% tardiv), la nivelul mun. Chişinău (direcţii, servicii, instituţii descentralizate) – 62,86 % (13,64 tardiv), media generală la



aceste categorii de autorităţi şi instituţii monitorizate constituind 59,34% (17,69% tar-div).

La nivel de primării au răspuns doar 9,78% (26,14% tardiv). Adică din 900 cereri depuse au fost primite numai 88 răspunsuri.

Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul au răspuns la toate cererile; de la organele de drept şi de control au fost înregistrate 11,11% refuzuri; agenţiile, birourile şi serviciile – 18,18%, ministerele – 20%, alte instituţii de la nivel central de refuzuri - 25%.

Rata medie a refuzurilor de examinare a cererilor din partea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, din numărul cererilor trimise, constituie 17,39%. La nivel raional şi municipal–48,12%, în Chişinău–37,14% iar media generală a acestor 3 categorii fiind de 40,66%.

La categoria instituţii raionale, municipale şi teritoriale locul I în «topul» refuzurilor îl ocupă judecătoriile şi curţile de apel–60,47%, urmate de direcţiile şi serviciile Primăriei Chişinău–54,17%, apoi de procuraturile şi comisariatele raionale şi municipale–câte 51,28%. Rata refuzurilor din partea consiliilor raionale constituie 31,25%, iar cea a ofi-ciilor teritoriale ale Aparatului Guvernului–14,29%. Instituţiile descentralizate din Chi-şinău au dat răspunsuri la cereri în proporţie de 100%.

Cele mai multe răspunsuri cu depăşirea termenului de 15 zile le-au înregistrat primă-riile–26,14% din răspunsurile primite, urmează instituţiile de nivel raional şi munici-pal–20,48%. Instituţiile la nivelul mun. Chişinău au înregistrat un rezultat de 13,64%, iar autorităţile şi instituţiile centrale–2,63%.

Diferă mult gradul de relevanţă al răspunsurilor. Astfel, cele mai multe răspunsuri com-plete, din numărul cererilor trimise, l-au dat autorităţile şi instituţiile publice centra-le–63,04%, urmează direcţiile, serviciile Primăriei Chişinău, instituţiile descentralizate din capitală–40%, apoi instituţiile la nivel raional şi municipal–26,87%, media generală constituind 35,68%. Sub orice critică este atitudinea primăriilor – doar 39 de răspun-suri complete din 900 de cereri, ceea ce constituie–4,34%.

Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul au dat răspunsuri complete (100%), rata răspun-surilor complete date de organele de drept şi de control constituie 77,78%, celor din categoria «Alte instituţii»–75%, ministerelor–53,33% iar agenţiilor, birourilor şi servici-ilor–45,45%.

La nivelul instituţiilor raionale, municipale şi teritoriale cel mai înalt rezultat al răspunsu-rilor complete l-au înregistrat instituţiile publice descentralizate din Chişinău–54,55%, urmate de consiliile raionale–46,88% şi de direcţiile, serviciile Primăriei Chişinău–33,33%. Cele mai puţine răspunsuri complete le-au dat procuraturile raionale–20,51%, comisariatele raionale de poliţie–23,08%, judecătoriile şi curţile de apel–25,58%.

Rata răspunsurilor complete pe raioane, primite în ansamblu, de la consiliile raionale, primării, judecătorii, procuraturi şi comisariate de poliţie variază între 10% (Briceni, Ca-hul, Cantemir, Donduşeni, Floreşti, Şoldăneşti şi Rîşcani) şi 13,79% (Criuleni–13,79%,



69 CentrulAccesInfo.Raportdemonitorizare«AplicareaLegiiprivindaccesullainformaţie»70 Raportanual2006.LibertateadeexprimareşiInformareînMoldova,CIJ

Călăraşi–12,9%, Făleşti–10,81%, Sîngerei -10,34 %), iar celelalte raioane nu au înregis-trat nici 10%.69

Aşadar, deşi există un cadru bine determinat prin care accesul la informaţie este garan-tat şi nu ar trebui să existe obstacole în calea accesului, în realitate se atestă o indife-renţă şi/sau neglijenţă din partea funcţionarilor, obligaţi prin lege să ofere publicului larg informaţii de interes public.

În regiunea transnistreană populaţia nu este informată şi familiarizată cu noţiunea de acces la informaţie şi dreptul lor de a solicita autorităţilor informaţii de interes public. În aşa mod nici nu putem vorbi despre un oarecare acces la informaţie în această re-giune. Majoritatea populaţiei trebuie informată asupra drepturilor lor elementare şi a metodelor de apărare, inclusiv prin solicitarea informaţiei de la autorităţile publice locale.

3.2. Informarea în masă a populaţieiÎn Moldova rămâne actuală problema discriminării jurnaliştilor de către diverse insti-tuţii publice. Autorităţile continuă să ignore unele instituţii media, aflate în opoziţie ce aduc critici constante structurilor şi instituţiilor publice. Este relevantă, în acest sens, situaţia a 2 publicaţii: «Moldavskie vedomosti» şi «Timpul de dimineaţă», cărora în mod sistematic li se refuză prezenţa la diverse manifestări.70

În acelaşi timp, audiovizualul autohton nu produce suficiente emisiuni interactive. Există foarte puţine emisiuni de educare şi informare a populaţiei, fapt ce agravează starea şi situaţia din Moldova la capitolul participare civică, accesul şi diversificarea informaţiilor, implicarea tinerilor, informare şi dezbateri asupra celor mai importante probleme din societate. În mare parte, locuitorii Moldovei, în special cei din regiunea transnistreană, sunt informaţi preponderent din surse străine (emisiuni retransmise din exterior, în special din Rusia). Dimpotrivă, în regiunea transnistreană, în majorita-tea zonelor, locuitorii nu au acces la sursele de informare alternative din restul terito-riului Moldovei. În schimb, la Tiraspol este bine pus la punct un sistem de dezinformare şi manipulare a maselor prin intermediul surselor mass-media proprii. Astfel, Promo-Lex a înregistrat numeroase cazuri în care locuitorii din Transnistria sunt indignaţi de calitatea emisiunilor şi a programelor emise de către posturile radio şi TV din dreapta Nistrului, pronunţându-se pentru analiza şi combaterea argumentelor folosite de pro-paganda de la Tiraspol.

Manipularea opiniei publice în regiune este efectuată în mare parte prin intermediul presei locale, loiale sau finanţate de regimul ilegal de la Tiraspol, care continuă ignora-rea normelor şi regulilor deontologice. Spre exemplu, la 29 august 2006 postul public TV local a difuzat un material de discreditare a unui lider al opoziţiei, fără a se respecta normele elementare ale eticii jurnalistice.

�0 Retrospectiva anului 2006


În acelaşi timp, remarcăm neînlăturarea obstacolelor pentru reprezentanţii instituţiilor media din Moldova, care doresc să-şi desfăşoare activitatea în regiunea transnistrea-nă a ţării. Jurnaliştii moldoveni sunt consideraţi «străini» şi li se cere acreditare, care presupune depunerea unei cereri către «autorităţi» prin care se anunţă scopul, locul, motivul, etc. investigaţiilor sau caracterul viitorului material.

Jurnaliştilor de la publicaţiile independente, aflate în opoziţie locală, de asemenea li se crează obstacole în activitatea acestora, iar accesul unora la diverse manifestaţii publi-ce, inclusiv conferinţe de presă este interzis, invocându-se diverse motive.

În lipsa unor eforturi din partea autorităţilor constituţionale, Ucraina s-a oferit în 2006 să asigure toate grupurile etnice din regiunea transnistreană a Moldovei cu informaţii din surse alternative şi să elaboreze un Program de informare şi educare a populaţiei din regiune despre normele, valorile şi standardele democratice europene.71

3.3. Litigii privind accesului la informaţiePe fundalul ignoranţei şi deseori a incompetenţei funcţionarilor, accesul la o instan-ţă judecătorească imparţială ar reprezenta o posibilitate de disciplinare a autorităţilor şi de satisfacere a cerinţelor legale. În acest context, trebuie menţionat faptul că, în opinia noastră, numărul dosarelor de acest gen este în creştere. Un caz deosebit de important, admis de către instanţa ierarhic superioară în anul 2006, este decizia Curţii Supreme de Justiţie pe marginea acţiunii depuse de către deputatul Ştefan Secăreanu împotriva Curţii de Conturi şi Comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, prin care se solicita recunoaşterea drept ilegală a secretizării unor hotărâri ale Curţii de Conturi. În opinia deputatului, informaţiile cuprinse în aceste hotărâri nu pot prejudicia securitatea ţării. Instanţa de judecată a recunoscut drept ilegală secretizarea hotărârilor Curţii de Conturi privind controlul aparatului Parlamentului şi Aparatului Preşedintelui ţării (Hotărârea Curţii de Conturi nr.55-s din 10.07.2003 privind rezulta-tele reviziei financiare a Aparatului Parlamentului pentru 2002 şi Hotărârea nr.56-s din 11.07.2003 privind rezultatele reviziei financiare a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova pentru 2002).

Cu toate acestea, remarcăm că unele instanţe de judecată continuă limitarea dreptului de acces la informaţie în mod nejustificat. Astfel, unui jurnalist i-a fost îngrădit accesul la şedinţele publice ale unui proces desfăşurat la Judecătoria Drochia. Judecătorul nu i-a permis ziaristului să asiste la mai multe şedinţe, motivând că presa este în drept să asiste doar la prima şedinţă şi la pronunţarea sentinţei (ceea ce este o interpretare eronată a legislaţiei).

În regiunea transnistreană situaţia la acest capitol nu înregistrează careva progrese. Situaţia rămâne stagnată pe motiv că locuitorii regiunii nu cunosc aproape nimic despre acest drept al lor, iar dacă îl cunosc – majoritatea se tem şi nu îndrăznesc. De asemenea, lipsa încrederii faţă de justiţia locală are un rol important în acest sens.

71 PlanuldeacţiuniUcraina–NATO(www.cip.nm.ru)

�1Retrospectiva anului 2006


3.4. Libertatea de opinie şi exprimareOricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.72

Evenimentele din 2006 au demonstrat că autorităţile centrale şi locale nu respectă în general această prevedere. Au fost depistate probleme serioase la acest compartiment atât faţă de jurnalişti, cât şi faţă de cetăţenii simpli.

În acelaşi timp, 2006 a fost marcat de câteva modificări esenţiale în legislaţia cu privire la reglementarea subiectului dat. Au fost introduse modificări în art.16 Cod Civil,73 da-torită cărora s-au stabilit criterii clare pentru instanţele de judecată la luarea deciziilor privind incasarea despăgubirilor. Cu toate acestea, legislativul nu a stabilit un cuantum de despăgubire, ceea ce eventual poate fi folosit de către diverse structuri drept moda-litate de hărţuire sau chiar lichidare a unor anumite publicaţii.74

La 27.07.2006 a fost adoptat Codul Audiovizualului, un act legislativ aşteptat de mult timp, care ar putea reglementa mai exact activitatea instituţiilor media, precum şi rolul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). Chiar şi în aceste condiţii, experţii au înregistrat evoluţii negative în ceea ce priveşte soarta posturilor publice radio şi TV municipale: «Antena C» şi «Euro TV Chişinău».75 Astfel, în baza unei recomandări a CCA, la 30.11.2006 Consiliul Municipal Chişinău a luat decizia cu privire la reorganizarea prin înstrăinare a radiodifuzorilor publici municipali. În numai 2 săptămâni a fost adoptată decizia de a organiza un concurs investiţional pentru vânzarea posturilor respective. În aceeaşi zi de 14.12.2006 au fost destituiţi din funcţie directorii posturilor nominalizate, aceştia fiind înlocuiţi fără consultare şi informare prealabilă. La 15.12.2006 administra-ţia «Antena C» a fost înlocuită abuziv (forţat) de către reprezentanţii autorităţilor pu-blice locale şi ai forţelor de ordine. La 16 decembrie emisia «Antenei C» a fost sistată.76 Modul şi termenul restrâns în care au fost operate schimbări, a provocat indignarea societăţii civile, evenimentele fiind monitorizate de către reprezentanţii unor organi-zaţii internaţionale de profil inclusiv cele cu sediu în Moldova.

Un alt act legislativ, care, în opinia societăţii civile, poate servi ca instrument de intimi-dare şi control asupra organizaţiilor, este Legea privind contracararea activităţii extre-miste. Prevederile acesteia au fost folosite de către autorităţi pentru a refuza publicarea informaţiilor ce sunt incomode guvernării. Drept exemplu, menţionăm cazul Asociaţiei «Hyde Park», specializată în organizarea şi desfăşurarea unor acţiuni de promovare a libertăţii de exprimare şi a dreptului la informare. Aceasta a primit o sesizare potrivit căreia buletinul «Curaj.net» conţine informaţii cu caracter extremist. În special, Minis-terul Justiţiei, fără a prezenta dovezi, a menţionat faptul că în buletin există informaţii «ce propagă inferioritatea cetăţenilor după criteriul naţionalităţii, fapt ce constituie o încălcare gravă a prevederilor art.1 al Legii cu privire la contracararea activităţii extre-

72 ConstituţiaR.M.,art.3273 Învedereadeterminăriicriteriilorconformcărorasevaapreciacuantumulprejudiciuluimoralacordat încazul lezăriionoarei,

demnităţiişireputaţieiprofesionale.74 Potfisolicitatesumefabuloase,sechestrareabunurilorşirespectivblocareaactivităţii.75 Raportanual2006.LibertateadeexprimareşiInformareînMoldova,CIJ,www.ijc.md76 Ibidem



77 www.curaj.net78 AnastasiaNani,«ZiaruldeGardă»79 PartidulComuniştilordinRepublicaMoldova80 CentrulIndependentdeJurnalism.Raportanual2006.LibertateadeexprimareşiInformareînRepublicaMoldova.

miste».77 Reprezentanţii «Hyde Park» consideră că buletinul nu conţine careva îndem-nuri la ură, xenofobie, răfuială rasială, etc. Dimpotrivă, acesta cuprinde opiniile liber exprimate ale cetăţenilor, care doresc să-şi expună punctul de vedere.

Un alt caz de intimidare, de data aceasta a unui jurnalist, îl constituie situaţia jurnalis-tului sportiv Ion Robu, care a fost maltratat de câteva persoane. Victima consideră că acest incident ar avea legătură cu publicarea cărţii «Maratonul de la Atena», în care jurnalistul a semnalat nereguli la Comitetul Naţional Olimpic din Moldova.

Un alt jurnalist78 a fost intimidat şi forţat să-şi distrugă materialele, constatându-se astfel obstacole la exercitarea liberă a profesiei. Ulterior, ultima a mai fost obligată să distrugă imagini din aparatul de fotografiat, incident care a avut loc în faţa sediului Guvernului. Jurnalista a luat imaginile unui grup de muncitori, care efectuau lucrări de amenajare în preajma instituţiei publice, însă câteva persoane, care au refuzat să se prezinte, au somat-o să distrugă imaginile din aparatul de fotografiat.

Concomitent, mai multe organe mass-media au invocat că partidul de guvernământ le intimidează datorită părerilor exprimate în aceste publicaţii. În special aceste inti-midări se efectuează datorită puterii administrative ce o deţine. Aşadar, în iunie 2006, reprezentanţi ai Consiliului Municipiului Chişinău, dominat de partidul de guverna-re,79 au făcut declaraţii agresive la adresa posturilor municipale «Antena C» şi «Euro TV Chişinău» şi a publicaţiei «Timpul de dimineaţă», pentru opinia acestora legată de reflectarea unor evenimente din perioada ocupaţiei sovietice. Declaraţiile consilierilor au avut caracter agresiv, deoarece opiniile jurnaliştilor erau în contrast cu opinia lor şi a formaţiunii politice respective.

Pe de altă parte, au fost înregistrate încercări de subminare economică a activităţii unor resurse media independente. Opinia publică a fost sesizată asupra faptului că ziarul «Moldavskie vedomosti» riscă să-şi piardă sediul privatizat cu 6 ani în urmă, de-oarece Curtea de Apel a cerut anularea privatizării sediului, iar «Jurnal de Chişinău» a fost acuzat de neplata TVA în sumă totală de peste 500000 lei, achitarea căreia ar duce la falimentarea ziarului. La 1.08.2006, poliţia din Bălţi a interzis jurnaliştilor filmarea monumentului lui Ştefan cel Mare, profanat de persoane necunoscute. Postamentul a fost murdărit cu vopsea, aplicându-se un text în limba rusă. Reprezentanţii organelor de drept au manifestat agresivitate faţă de jurnaliştii care încercau să ia imagini.

În octombrie 2006 Centrul de Investigaţii Jurnalistice a anunţat că a fost atacat şi scos din funcţiune site-ul www.investigatii.md, ce conţinea peste 100 de anchete repor-tericeşti în limbile română şi engleză, realizate în ultimii 3 ani, precum şi documente şi fotografii obţinute de ziarişti în procesul investigaţiilor. În rezultatul atacului, a fost distrusă baza de date, inclusiv arhiva investigaţiilor, comentariilor, etc. Centrul a decla-rat că nu exclude faptul că scoaterea din funcţiune a paginii web a fost intenţionată, având ca scop distrugerea bazei de date.80

��Retrospectiva anului 2006


81 Dateleultimuluirecensământorganizatînregiune,200482 www.cip.nm.ru83 idem

În regiunea transnistreană libertatea de opinie şi exprimare de asemenea este consa-crată în «constituţia» locală. În realitate avem situaţia caracteristică perioadei sovietice. În mare parte, locuitorii regiunii îşi exprimă liber opinia numai în împrejurări sigure, numite în popor «la bucătărie». Opiniile critice ale locuitorilor sunt persecutate de or-ganele represive. În regiune există, totuşi, câteva publicaţii, precum «Человек и его права» (Omul şi drepturile sale) şi «Новая газета» (Ziarul nou) care publică puţinele opinii critice la adresa regimului local. Tirajul acestor publicaţii rămâne minor (4400 şi respectiv 2300) pentru o populaţie de cca. 555000 locuitori.81

Libertatea de opinie şi exprimare în regiune este redusă de către activitatea structurilor poliţiei secrete. Populaţia se teme de represiuni din partea KGB-ului local, numit MGB. Spre exemplu, cititorii ziarelor independente au declarat că nu au încredere în poşta locală pentru a expedia scrisori redacţiei.82 În acelaşi timp, redacţiile acestor publicaţii sunt hărţuite prin instanţele de judecată, fiind înregistrate şi cazuri de spargere a biro-urilor acestora, înregistrându-se sustragerea hard-discurilor de la calculatoare. Recent, unul din ziariştii locali, concediat de la o publicaţie «oficială» a recunoscut că nici măcar jurnaliştii sau redactorii-şefi nu dispun de dreptul la opinie şi de a se exprima liber.83

�� Retrospectiva anului 2006


4. DREPTuL LA ÎnTRunIRI, ASOCIERE şI LIBERTATEA COnşTIInŢEI

Mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt li-bere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.84 Deşi prevederile Constituţiei limitează desfăşurarea întrunirilor doar în 2 situaţii (dacă manifestarea nu este paşnică ori există pericolul utilizării armelor), deseori autorităţile nu autorizează cererile de desfăşurare a întrunirilor, bazându-se pe argumente lipsite de temei legal.

În anul 2006 la Primăria Chişinău au fost depuse 148 de declaraţii prealabile (în 2004 – 78, 2005 – 190 declaraţii), la Primăria Bălţi – 15 declaraţii, la Primăria Comrat – 11 declaraţii, la Primăria Cahul – 3 declaraţii.

Potrivit informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în 2006 numărul manifestaţiilor pe întreg teritoriul Moldovei a depăşit cifra de 890. Cu toate acestea, autorităţile publice locale refuză autorizarea unor întruniri. Astfel, în 2006 în Chişinău au fost înregistrate 40 refuzuri din cele 148 declaraţii. În Comrat din cele 11 declaraţii au fost refuzate 5. În Cahul din 3 declaraţii prealabile 2 au fost autorizate în locul solicitat, iar al treilea în alt loc. În Bălţi din 15 declaraţii s-a refuzat 1.

Potrivit unui studiu, se atestă faptul că aprobarea cererii depinde de anumite circum-stanţe, precum ar fi: subiectul declaraţiei prealabile, locul desfăşurării întrunirilor sau localitatea. Astfel, la Bălţi majoritatea declaraţiilor prealabile au fost depuse de către politicieni - 70 % (întâlniri cu alegătorii); de către asociaţii obşteşti - 15% şi agenţi eco-nomici - 15%, fiind respinse 2 cereri din partea a 2 partide politice şi 1 din partea unui agent economic.

La Cahul au fost examinate declaraţiile prealabile din partea unor asociaţii obşteşti. Spre exemplu, autorităţile locale şi-au argumentat refuzul de a autoriza întrunirea în centrul oraşului prin faptul că a) desfăşurarea mitingului va avea loc în zi de lucru, ceea ce va împiedica folosirea normală a drumurilor publice şi funcţionarea unităţilor eco-nomice; b) pot fi implicaţi elevii care învaţă în liceul din apropiere; c) locul este destinat acţiunilor culturale în cadrul sărbătorilor statale.

La Comrat, declaraţii prealabile au fost depuse de către cetăţeni pentru acţiuni de pro-test, inclusiv unipersonal - 60%, asociaţii obşteşti - 30% şi partide politice - 10 %. Au

84 ConstituţiaRepubliciiMoldova,art.40



85 «LibertateaîntrunirilorînRepublicaMoldova»,AvocatParlamentarIuriePerevoznic,www.ombudsman.md86 Spreexempluîn2006PrimăriaChişinăuarefuzatautorizareadinurmătoarelemotive–7eventualeacţiunideîncălcareaordinii

publice (fără invocareaprobelor); 5 nerespectarea termenului de înregistrare a declaraţiei prealabile; 4motivele desfăşurăriiîntruniriinusuntjustificate;3completareaincorectăadeclaraţiei;3lipsaîmputernicirilordinparteaparticipanţilororganizatoruluiîntrunirii;3primarulconsiderăinoportunădesfăşurareaîntrunirii;3Primăriaconsiderăcăsuntposibilecontra-manifestaţii;3suntmaimultesolicităripentruaceeaşizi(înconsecinţănuseautorizaniciuna);3înaceiaşiperioadăurmeazăsăsedesfăşoaremanifestaţiiculturale;2creareaunorcomisiidesoluţionareaproblemeiabordate;2nupoatefiasiguratădistanţade25mdelasediulinstituţiei;1înziuasolicitatăvasosiodelegaţieoficială;1scopulîntruniriiestedeadefăimastatul.

fost adoptate dispoziţii de refuz cetăţenilor în 70% (unele autorizaţii au fost eliberate în baza deciziei judecătoreşti), partidelor politice – în cca. 75%. Asociaţiile obşteşti nu au înregistrat refuzuri, deoarece vizau desfăşurarea unor acţiuni culturale şi divertis-ment.

În mun.Chişinău situaţia se prezintă în felul următor: majoritatea refuzurilor vizează cererile depuse de către asociaţiile obşteşti (în 2005 – 18, în 2006 - 21), fiind urmate de declaraţiile cetăţenilor (în 2005 – 4, în 2006 – 13), declaraţiile depuse de partide şi mişcări social-politice (în 2005 – 2, în 2006 – 5) şi de agenţi economici (în 2005 - 3, în 2006 – 1).85

O analiză a acestor cifre demonstrează activizarea societăţii civile în ceea ce priveşte exprimarea opiniilor prin intermediul organizării unor manifestaţii publice, deşi nu-mărul acestora rămâne foarte mic în raport cu numărul organizaţiilor şi problemele societăţii. Pe de altă parte, constatăm că respectarea acestui drept rămâne deseori la discreţia autorităţilor publice locale. Ingerinţa autorităţilor se datorează legislaţiei imperfecte care stabileşte modul de desfăşurare a întrunirilor şi care oferă drepturi excesive autorităţilor publice locale. Deşi dreptul la întruniri este un drept ce poate fi restrâns doar dacă manifestarea nu este paşnică ori există pericolul utilizării armelor, autorităţile refuză autorizarea, invocând argumente inventate, neproporţionale şi in-compatibile cu normele democratice. Considerăm că Legea specială ce reglementea-ză modul de desfăşurare a întrunirilor contravine prevederilor constituţionale. Fiind prevăzută modalitatea de autorizare, autoritatea publică îşi poate permite interzicerea desfăşurării întrunirii invocând motive, uneori aberante.86

Refuzul ilegal al autorităţilor determină solicitanţii să acţioneze autorităţile în jude-cată. De fapt, procedurile judiciare durează, iar cetăţenii nu pot să-şi exprime liber opinia prin intermediul organizării întrunirilor. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât refuzurile primăriilor reprezintă o atitudine tendenţioasă a funcţionarilor faţă de unele fenomene şi situaţi din societate. Spre exemplu, în repetate rânduri s-a refuzat desfă-şurarea întrunirilor organizate de către Mişcarea refugiaţilor transnistreni (declaraţiile din 22.02.06, 24.08.06, 13.10.06). De asemenea, practic nu sunt autorizate întrunirile Centrului «Gender Doc-M», care promovează drepturile reprezentanţilor minorităţilor sexuale, motivele de bază fiind «...cerinţele invocate vin în contradicţie cu legislaţia», «...există demersuri de la organizaţii religioase şi cetăţeni despre organizarea contra-manifestaţiilor de protest...», etc. Putem menţiona şi cazul Asociaţiei «Hyde Park», căre-ia i-a fost refuzată autorizarea întrunirilor pentru 11.01.06, 10.02.06, 09.03.06, 15.03.06, 10.08.06, 13.09.06, etc., invocându-se motive de genul: «problema este depăşită şi nu poate servi temei pentru întrunirea respectivă» sau «în aceiaşi perioadă de timp vor avea loc alte manifestaţii organizate de către autorităţile statului».



87 În2006experţiiPromo-Lexauparticipatlaexaminareaa5cauzedeacestgenîninstanţelenaţionaledejudecatăşiauexpediatla ceDO alte 3 cauze.

88 Înadministraţiamişcăriisindicalesuntdoarpersoaneînetate.Înultimii15aniacesteapracticnus-auschimbat.89 UnelepartideşiONG-uridinregiunesuntcreateşifinanţatedecătreregimulseparatist.Acesteasuntcontrolatedeserviciile

secretelocaleşipromoveazălarândulloropoliticăpro-regim.

Pe fundalul ignoranţei autorităţilor publice locale, deciziile instanţelor de judecată re-dau o oarecare speranţă şi siguranţă respectării şi protejării acestui drept. Astfel, este relevant faptul că prin decizia Curţii de Apel Chişinău, a fost anulată dispoziţia Prima-rului privind refuzul întrunirii solicitate de către Asociaţia «Hyde Park» pentru perioada 1-30 august 2006. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău, executorie pentru autorităţi, a fost autorizată desfăşurarea întrunirii în parcul central «Ştefan cel Mare şi Sfînt» pen-tru perioada 29-31 august 2006. În baza acestei decizii judecătoreşti persoanele şi-au exercitat dreptul la întrunire. Cu toate acestea, majoritatea demonstranţilor au fost arestaţi de către poliţie, întocmindu-li-se proces-verbal de săvârşire a contravenţiilor administrative. În pofida prevederilor legislaţiei în vigoare, persoanele au fost deţinute ilegal pentru o perioadă de cca. 40 ore. Avem certitudinea faptului că aceste persoane au fost reţinute datorită faptului că şi-au exprimat liber opinia. Ulterior, persoanele de-ţinute au fost recunoscute nevinovate pentru participarea la întrunirile publice respec-tive. Suportul juridic pentru aceste persoane a fost asigurat de către juriştii Asociaţiei Promo-Lex.87

O altă situaţie a fost înregistrată la 4.10.2006: Primarul interimar al mun.Chişinău a re-fuzat autorizarea unui miting, organizat de către Amnesty International Moldova. Dis-poziţia primarului a fost contestată în instanţele de judecată, iar la 15.11.2006 Curtea Supremă de Justiţie a recunoscut-o drept ilegală.

În regiunea transnistreană a Moldovei dreptul la întrunire rămâne deasemenea neres-pectat. Deşi «legislaţia» locală garantează locuitorilor dreptul de a organiza desfăşu-rarea unor întruniri sau mitinguri, în realitate populaţia este pasivă la acest capitol din cauza persecuţiilor şi a controlului din partea structurilor poliţiei secrete. În regiune forţele de opoziţie nu au desfăşurat acţiuni de protest cu caracter politic. Deocamdată, au fost organizate numai întruniri cu caracter social sau acţiuni de protest organizate de către simpatizanţii «autorităţilor».

În 2006 au fost înregistrate refuzuri absurde ale administraţiei locale din or.Tiraspol, urmate de vizite ale «miliţiei» la domiciliul organizatorilor şi a potenţialilor participanţi la acţiuni de protest. De asemenea, reprezentanţii «miliţiei» transnistrene au creat ob-stacole participanţilor la întruniri, intimidând organizatorii şi împiedicându-i să dea citire declaraţiei finale, ulterior aceştia fiind arestaţi. Persoanele arestate au fost tratate inadecvat, chiar dacă erau invalizi şi persoane în etate.

Dreptul la asociere rămâne afectat în mod esenţial. În primul rând, sindicatele în regiu-nea transnistreană rămân conduse de persoane loiale «autorităţilor». Acestea nu sunt în stare să apere drepturile angajaţilor, inclusiv din motivul gerontocraţiei.88

În mare parte, asociaţiile obşteşti nu-şi pot desfăşura liber activităţile statutare. Unele ONG-uri şi partide politice sunt create de persoane loiale, precum şi rudele celor care au uzurpat puterea în regiune şi o menţin timp de cca. 15 ani.89 Asociaţia Promo-Lex



90 Obstacoleadministrativeşipolitice,lipsadeinformareşiliberacirculaţie,neîncredereaşisuspiciuneafaţădecolegiidepealtmalalNistrului,refuzulautorităţilorlocaledeaconlucrasprebinelecomunităţii,lipsaposibilităţilordeinformareasupraroluluisocietăţiicivileîntrosocietatedemocratică;intimidareaşiameninţareagrupurilordeiniţiativădecătreadministraţiilelocale,prezenţaîncăslabăaprogramelordefinanţarepentruregiunearespectivă,etc.«Autorităţile»localeinterzicoricecolaborarecuONG-uriledepemaluldreptalNistrului,precumşiînmarepartefinanţareadecătreinstituţii,organizaţiisaufundaţiicusediullaChişinău.Prinintermediulpropagandeilocale,ceicareconlucreazăcucolegiidepemaluldreptalNistruluisuntnumiţi«inamiciaiRepublicii»,«trădători»,«agenţiaiserviciilorsecretestrăine».Scopulacestoracţiuniestedeaintimidalocuitoriiregiuniişideaprevenioeventualărelaţiefireascădintrelocuitoriicelor2malurialeNistrului.

91 Un număr mare de asociaţii obşteşti, incluse în Catalogul organizaţiilor necomerciale din Transnistria sunt asociaţii etnice(preponderentruse),patrioticeşidecazaci.

92 CatalogulorganizaţiilornecomercialedinTransnistria,«Rezonance»–200793 «Reprezentanţii pretinsului minister al securităţii transnistrene au împiedicat desfăşurarea unui training pentru dezvoltarea

organizaţiilornon-guvernamentale,careurmasăaibăloclaTiraspol.Conducătorulproiectului,GheorgheCaraseni,preşedintealOrganizaţieideconsultanţăşitraining«Caraseni»,afostobligatsămeargălaoficiulsecurităţiitransnistreneşi,dupădiscuţiiceauduratpeste2ore,afostsfătuitsădesfăşoareastfeldeactivităţiînparteadreaptăaNistrului»

http://flux.md/c/pr100.php?action=show&idu=14103&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Eveniment&num=1994 «4membriaiorganizaţiei«Dignitas»dinSlobozia,au fost reţinuţi,pemotivcăarfi implicaţi înexploziadin13august2006

dinTiraspol.AlexandruMacovenco,GhenadieTaran,IgorIvanovşiIurieZaticaaufosteliberaţidinlipsădeprobe.AlexandruMacovencoadeclaratcăafostreţinutdecătreforţelespecialetransnistrenepemotivcăarfiimplicatînorganizarearecenteiexplozii.Peparcursulinterogatoriului,miliţieniis-auinteresatdoardeactivitateaorganizaţiei«Dignitas»,aceleaşiîntrebărifiindadresateşilideruluiorganizaţieiGhenadieTaran.

http://flux.md/c/pr100.php?action=show&idu=15944&cat=Cotidian%20National&rub=Politica&num=118

a înregistrat în 2006 cazuri în care «autorităţile» locale au refuzat înregistrarea organi-zaţiilor neguvernamentale. În acelaşi timp, unei organizaţii din regiune, şeful adminis-traţiei locale i-a cerut 50% din suma câştigată pentru implementarea unui eventual proiect. O altă organizaţie a fost împiedicată să desfăşoare activităţile de ecologizare a r.Nistru, fiind vizitaţi de către reprezentanţii structurilor administrative şi militare lo-cale. În general, trebuie remarcat faptul că societatea civilă din regiune rămâne foarte slab dezvoltată din cauza diverselor obstacole90 artificiale, create prin intermediul ser-viciilor secrete din regiune şi a «autorităţilor» locale.91

În acelaşi timp, societatea civilă din regiune rămâne divizată. Unele organizaţii sunt înregistrate la Chişinău (naţionale), altele în localităţile vecine de pe malul drept al Nistrului sau aflate sub jurisdicţia autorităţilor constitutţionale. Cele mai multe, sunt înregistrate la Tiraspol sau la «autorităţile» locale din regiune, iar atele (totuşi puţine la număr) preferă să aibă dublă înregistrare. În 2006 a fost publicat un catalog al ONG-urilor din regiunea transnistreană, unde însă, au fost incluse numai organizaţiile înre-gistrate la Tiraspol.92 Faptul se explică probabil prin teama de persecuţii a ONG-urilor înregistrate la autorităţile constituţionale. Acestea, de fapt, sunt numite neoficial drept «duşmani» sau «inamici ai republicii».

Deseori, din motivele expuse anterior, reprezentanţii ONG-urilor de pe malul drept, la fel ca foarte mulţi jurnalişti, sunt nevoiţi să desfăşoare activităţi în acest teritoriu semi-clandestin. În 2006 au fost înregistrate din nou cazuri de intimidare a reprezentanţilor societăţii civile, fiind reţinut Gheorghe Caraseni.93 Structurile poliţiei secrete locale i-au interzis, într-un mod indirect, activitatea pe teritoriul controlat de regimul separatist. De fapt, această formă amabilă de discuţii, purtată de către personaje dubioase, repre-zintă o adevărată avertizare pentru persoanele incomode. Totodată, arestarea mem-brilor unei organizaţii din Slobozia, Asociaţia «Dignitas»,94 sub pretextul unor acţiuni de terorism, demonstrează că structurile ilegale din regiune continuă acţiunile de inti-midare şi avertizare a societăţii civile.

De asemenea, în 2006 «preşedintele» Smirnov a emis un «decret» prin care a interzis finanţarea ONG-urilor din exterior. Opinia publică a luat atitudine faţă de această pro-



blemă, iar protestul organizaţiilor internaţionale95 a determinat regimul separatist din Tiraspol să anuleze această interdicţie.

Numărul mare al partidelor politice prezente în regiune, are scopul de a induce în eroa-re opinia publică şi comunitatea internaţională asupra prezenţei unui climat demo-cratic. O altă problemă la acest capitol ce trebuie evidenţiată este prezenţa unor par-tide politice din Federaţia Rusă în regiune. Spre exemplu, există o filială a formaţiunii parlamentare din Duma rusească – LDPR, condusă de V.Jiriniovschi. În acelaşi timp, în regiune nu există nici o reprezentanţă a partidelor politice din ţară (Moldova),96 fapt ce încalcă dreptul la întruniri şi asociere a cetăţenilor Moldovei, şi demonstrează odată în plus că de facto controlul în regiune este exercitat de către Federaţia Rusă. Totodată, considerăm că autorităţile Moldovei nu au depus eforturi în vederea respectării drep-turilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor săi din acest teritoriu.

LIBERTATEA COnşTIInŢEIÎn Moldova, libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc. Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii. În relaţiile dintre cultele religioase sunt interzise orice manifestări de ură. Cultele religioase sunt autonome, separate de stat şi se bucu-ră de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, spitale, penitenciare, aziluri şi orfelinate.97

Deşi în linii generale această libertate este respectată, totuşi s-au atestat cazuri când un cult a fost favorizat de către autorităţile locale şi centrale în raport cu altele. În ace-laşi timp, au fost constatate cazuri de manifestări de învrăjbire, ceea ce a influenţat negativ imaginea cultelor respective.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că la recensămîntul efectuat în 2004, ma-joritatea populaţiei - 93,3% s-a declarat ortodoxă, iar 1,4% - atei. Din numărul altor confesii religioase, înregistrate pe teritoriul Moldovei, 1% s-au declarat baptişti, 0,4% – adventişti de ziua a şaptea, 0,3% - penticostali, creştinii de rit vechi şi creştinii după Evanghelie au înregistrat câte o pondere de 0,15%, iar alte religii decît cele enumerate constituie 1,1% din totalul populaţiei.

Una din problemele cele mai importante ale anului 2006, ce ţine de libertatea conştiin-ţei a rămas neexecutarea întocmai a Hotărârii CEDO din 13.12.2001 pe cauza Mitropoli-

95 LainiţiativadelegaţieiMoldovei,ConsiliulEuropeiaîncercatsăadopteoRezoluţie,însăRusias-aopus.DelegaţiileRomâniei,Ucrainei,Georgiei,Poloniei,Cehiei,Letoniei,Irlandei,Luxemburgului,s.a.aususţinutpropunerea,însăaceastanuafostadoptatădincauzapoziţieidelegaţieidinFederaţiaRusă.Deasemenea,OSCEacondamnataceastădecizie,solicitândanulareaei.

96 2006 a fost marcat de o «explozie» a partidelor politice: «...au fost constituite: (1) Partidul Popular Democrat «Prorîv!»(«progenitura» cunoscutei şi controversatei organizaţii obşteşti «Prorîv!», ideologul căreia este nu mai puţin cunoscutul şicontroversatulDmitri Soin), (2) PartidulRepublican «Obnovlenie» (a apărut pe scheletul organizaţiei obşteşti «Obnovlenie»,constituităîn2000),(3)«LDPR(ЛДПР–n.tr.)Transnistria»(înfapt,filialacunoscutuluiLDPRdinRusia),(4)PartidulPatrioticdinTransnistria(cunoscutmaicurîndpentrufaptulcăînfruntealuiseaflăunuldinfecioriiluiIgorSmirnov–OlegSmirnov)şi(5)«VoinţaPopularăaTransnistriei»…UniiobservatoriapreciazăacestprocescapeoîncercareaadministraţieiluiIgorSmirnovdeademonstracomunităţiiinternaţionale(carenuacordăpreamultăatenţieedificăriiinstituţiilordemocraticeînTransnistria)cămajoritateapopulaţieidinregiunesprijinăactivitateaactualului«preşedinte»alacesteientităţinerecunoscuteşiactualulcursalpoliticiiexterne,orientatăspreapropierea/alipireade/laRusia…»www.e-democracy.md/comments/political/

97 ConstituţiaMoldovei,art.31



98 www.azi.md

ei Basarabiei. Aşadar, la 8.02.2006 Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CoE) şi-a arătat îngrijorarea în legătură cu neconformarea autorităţilor moldoveneşti cu decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) pe cauza Mitropolia Basarabiei vs Moldova. În special, în declaraţie se menţiona că Guvernul de la Chişinău continuă sa se bucure de un nivel înalt de discreţie în ceea ce priveşte acordarea, suspendarea sau anularea înregistrării organizaţiilor religioase. În plus, prevederile legii nu reflectă adecvat cerinţele de proporţionalitate a unor posibile restricţii în domeniul exercitării libertăţii religiei. CoE, a subliniat necesitatea accelerării procesului de ajustare a legisla-ţiei la rigorile europene, în special la decizia CEDO, luînd in consideraţie recomandările experţilor CoE. Comitetul de Miniştri adoptând o rezoluţie provizorie în dosarul Mitro-poliei Basarabiei. Ulterior, la data de 28.03.2006 a fost adoptată o rezoluţie provizorie privind nerespectarea de către autorităţile moldoveneşti a Hotărîrii CEDO în cazul Mi-tropolia Basarabiei ş.a. vs Moldova din 27.03.2002.

În rezoluţie autorităţile Moldovei sunt îndemnate să modifice fără întîrziere legislaţia şi să adopte masurile de implementare, necesare pentru a fi în concordanţă cu cerinţele Convenţiei Europene, aşa cum este stabilit în hotărâre. În rezoluţie se condamnă fap-tul ca după 4 ani de la emiterea hotărîrii, autorităţile din Moldova încă nu au adoptat masuri generale satisfăcătoare, în special o legislatie adecvată, care ar corespunde ce-rinţelor Convenţiei, stabilite prin hotărîre.98

Pe acest fundal al neexecutării hotărârii CEDO în privinţa unui cult religios este stra-nie intervenţia unor personalităţi bisericeşti din străinătate. Spre exemplu, în interviul acordat unei publicaţii de specialitate, Patriarhul Rusiei Aleksii II a declarat că viitorul Mitropoliei Basarabiei este incert. Patriarhul a ţinut să menţioneze că Mitropolia Ba-sarabiei a fost fondată începînd cu anul 1990 în urma unei sciziuni de la Mitropolia Moldovei. În acelaşi timp, Patriarhul a menţionat că de fapt Mitropolia Basarabiei a fost fondată ca urmare a unor mişcări politice. Aceasta nu este decât opinia Patriarhului de la Moscova, însă autorităţile Moldovei sunt cele responsabile de situaţia în domeniu şi respectarea drepturilor credincioşilor fără a se admite, direct sau indirect, discrimina-rea unui cult sau grup în raport cu altele.

Ca urmare a evenimentelor din anul 2005, disensiunile dintre preoţii Mitropoliei Mol-dovei şi Mitropoliei Basarabiei s-au intensificat, unele dintre acestea degenerând în scandaluri de proporţii, inclusiv cu aplicarea forţei şi a metodelor necreştineşti. În ace-laşi timp, rămâne problematică implicarea agenţilor statului în afacerile bisericii. Astfel, în aprilie 2006 cîteva persoane au agresat un grup de enoriaşi, inclusiv şi preotul Mitro-poliei Basarabiei Petru Botezatu din localitatea Floreşti. Enoriaşii au susţinut că agresa-rea lor a avut loc în prezenţa a numeroşi poliţişti, care însă au evitat cu desăvârşire să intervină pentru a le asigura securitatea şi ordinea publică. Dimpotrivă, reprezentanţii forţelor de ordine au împiedicat enoriaşii Mitropoliei Basarabiei să intre în lăcaş.

Cazul respectiv nu a fost unul singular, spre exemplu, situaţia în 2006 a fost extrem de tensionată în raioanele Călăraşi şi Ungheni. Toate aceste cazuri demonstrează faptul că autorităţile nu depun eforturi în direcţia informării şi educării populaţiei în spirit



99 MoldovaAzi,25octombrie2006,www.azi.md100 www.cip.nm.ru101 Vezipag.87din«RaportulprivndsituaţiadrepturiloromuluiînMoldova.Retrospectiva2005»

de toleranţă religioasă şi, dimpotrivă, uneori admit un comportament total inadecvat, prin care încurajează încălcarea dreptului la libertatea conştiinţei. Un caz relevant la acest capitol ar fi declaraţiile preşedintelui ţării în campania electorală din autonomia găgăuză, prin care afirma că «Formuzal (concurent electoral din partea opoziţiei) nu poate fi ales în funcţia de guvernator, deoarece este baptist, iar în ţara noastră 90% din populaţie este ortodoxă». Ulterior, Mihail Formuzal, cel care a câştigat alegerile din regiunea găgăuză, l-a acuzat pe preşedintele ţării de agitaţie electorală, bazată pe discriminare religioasă, susţinând că «declaraţiile au avut drept scop provocarea unui conflict între locuitorii Autonomiei pe platformă religioasă şi acestea contravin Consti-tuţiei, care prevede libertatea de alegere a religiei».99

Dezbinarea celor 2 maluri ale Nistrului a avut loc nu numai în context politic, econo-mic, social, cultural sau academic. «Autorităţile» de la Tiraspol au izolat populaţia din stânga Nistrului prin modificarea sistemului telefonic şi prin perceperea unor «taxe vamale» la posturile instaurate ilegal. Religia, însă, rămâne domeniul care formal mai păstrează relaţiile intacte. Astfel, Eparhia de Tiraspol şi Dubăsari este parte a Mitropo-liei Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse. Totuşi relaţiile dintre aceste structuri sunt practic invizibile, fiind afectate de către tensiunea dintre administraţia centrală de la Chişinău şi cea locală separatistă de la Tiraspol.

În 2006 în r. Grigoriopol au fost înregistrate cazuri de hărţuire şi umilire a preoţilor de către reprezentanţii «organelor fiscale» locale. Preoţii au fost acuzaţi că nu au aparate de casă în biserică şi că nu muncesc 8 ore pe zi.100 Relevant este faptul că reprezentanţii bisericii se comportă la fel ca «autorităţile» de la Tiraspol şi se subordonează direct structurilor ierarhic superioare de la Moscova, evitându-le pe cele din Chişinău.

Un aspect pozitiv este faptul că în prezent biserica din Corjova101 se află în construcţie, fiind finanţată de către autorităţile locale şi centrale constituţionale. Fără a oferi detalii sau explicaţii, autorităţile separatiste de la Dubăsari nu se mai opun construirii bisericii. Totuşi, locuitorii din Corjova nu au certitudinea şi siguranţa faptului că incidentele nu se vor repeta după Înălţarea lăcaşului sfânt.

De asemenea, în regiune îşi desfăşoară activitatea diverse grupuri religioase. Unele dintre acestea distribuie ajutoare umanitare în regiune şi trebuie să remarcăm faptul că de acest drept beneficiază nu toate ONG-urile sau grupurile religioase.



102 OrganizaţiaNaţiunilorUniteadeclaratanii2003-2012–DeceniulONUpentrualfabetizare:Educaţiepentrutoţi,iaranii2005-2014–DeceniulONUpentrueducaţieînspirituldezvoltăriidurabile,atribuindprogramelorsaleprioritatedinperspectivadepromovarea drepturilor omului. www.portal.unesco.org/education/en/ev.php-URL_ID=5000&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html,portal.unesco.org/education/en/ev.php-URL_ID=27234&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html

103 Autorităţile au continuat cu insistenţă procesul de înlocuire a cursului de istorie. În final, sub presiunea societăţii civile şi amediuluiacademicdinţară,laAcademiadeŞtiinţeaMoldoveiafostformatăoComisie,careastudiatobiecţiilepemargineacalităţiimaterialelorincluseînnoulmanual.Comisiaastabilituneleîncălcărişiaremismanualelesprerevizuire.S-aconstatatfaptulcăînnoilemanualeevenimenteleistoricesuntreflectateprinprismaşiviziuneareprezentanţilorPartiduluiComuniştilor,aflatlaguvernare.(Extrasdinprocesulverbalnr.2alşedinţeiComisieipentruexpertizaştiinţificăanoilormanualedeistoriedin22.12.2006,www.asm.md/news/Prezentare1.doc)

104 ProblemaafostremarcatăînRaportulprivindsituaţiadrepturiloromuluiînMoldova.Retrospectiva2005,pag.29. www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf105 www.statistica.md/dates.php?lang=ro&ct=25

5. DREPTuL LA EDuCAŢIE

Educaţia este o prioritate pentru statele care tind spre o dezvoltare continuă, spre creş-terea noilor generaţii în spiritul valorilor democratice, formarea unor cetăţeni cu opinii proprii şi gândire critică, dornici să se implice activ în viaţa social-politică a ţării în care locuiesc. Totodată, educaţia rămâne a fi pe agenda organismelor internaţionale.102 Deşi în Moldova se pretinde că învăţământul este o prioritate, o parte din acţiunile care se întreprind demonstrează contrariul. Pornind de la învăţământul primar până la cel universitar şi post-universitar, Moldova continuă să se confrunte practic cu aceleaşi probleme, evidenţiate în 2005.

Învăţământul pre-universitar este marcat de un fenomen, considerat tendenţios de către o mare parte a societăţii. Se are în vedere reducerea orelor de limbă română în instituţiile de învăţământ şi înlocuirea cursurilor de «Istorie a românilor» şi «Istoria Uni-versală» cu «Istoria integrată».103 Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care mulţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale sunt de părere că ei nu beneficiază de condi-ţii adecvate pentru studierea limbii oficiale a statului.104 Pe de altă parte, în condiţiile crizei socio-economice (salarii mizere pentru cadrele didactice, insuficienţa cadrelor didactice, în special în localităţile rurale, şi dotarea insuficientă a instituţiilor de învă-ţământ), autorităţile au preferat utilizarea resurselor financiare pentru elaborarea, edi-tarea şi distribuirea unor manuale noi de istorie, calitatea cărora a fost contestată de către o mare parte dintre istoricii cu renume. În urma unor expertize, manualele au fost remise spre revizuire, respectiv considerăm că au fost irosite inutil importante resurse financiare, fără a se cunoaşte vreun caz de sancţionare a persoanelor responsabile.

În ultimii ani, numărul persoanelor care urmează studii universitare, este în continuă creştere. Potrivit datelor oficiale,105 în anul de studii 2005/2006 s-a constatat o creştere



continuă a numărului de studenţi, cu 10,1% faţă de anul 2004/2005 şi cu 21,1 % faţă de anul 2003/2004.106

În ianuarie 2006 Guvernul a elaborat un regulament cu privire la susţinerea elevilor do-taţi,107 prin care se stabilesc activităţile de identificare, dezvoltare şi susţinere a elevilor dotaţi la nivelul învăţământului preuniversitar în domeniile intelectual, artistic şi teh-nico-aplicativ. În opinia noastră, sumele alocate pentru alimentarea copiilor în acest scop sunt minime şi nu permit dezvoltarea şi activitatea normală a acestora.

5.1. Curriculum şcolarFaptul repartizării manualelor de «istorie integrată» în şcoli a trezit numeroase con-troverse şi dispute în rândul istoricilor. În pofida unor proteste repetate, obiectul a fost totuşi introdus obligatoriu în Programul de învăţământ, începând cu 1.09.2006. Această decizie a provocat nemulţumirea şi protestul profesorilor, elevilor, părinţilor, ONG-urilor şi a unor formaţiuni politice, fiind apreciată de savanţi drept un fals istoric şi o tentativă de ideologizare a învăţământului preuniversitar. Profesorii şi elevii au fost constrânşi să accepte cursul de istorie integrată, în caz de nesupunere aceştia au fost ameninţaţi cu eliminarea profesorilor incomozi din învăţământ.108

Totodată membrii Academiei de Ştiinţe susţin că programul elaborat este absolut dis-proporţionat, temele de istorie naţională aproape că lipsesc cu desăvârşire. Concepţia şi curriculumul nu au fost discutate şi aprobate. Manualul de istorie pentru clasa a V-a demonstrează cu prisosinţă intenţiile clare ale susţinătorilor cursului – falsificarea isto-riei, punerea ei în serviciul unor cercuri politice, denigrarea istoriei naţionale, reducerea ei la câteva informaţii nesemnificative din trecutul poporului moldav.109 «Sub lozinca introducerii istoriei integrate se urmăreşte scopul de a rupe populaţia băştinaşă din Moldova de istoria şi cultura naţională şi de a-i conferi acesteia o identitate eminamen-te politică. Istoria, în viziunea adepţilor cursului integrat, se transformă într-o disciplină şcolară complet politizată. ... Readucerea în învăţământul public a ideilor perimate şi depăşite pot avea grave consecinţe asupra societăţii, ele pot periclita echilibrul civic stabilit în ultimul timp».110

106 Trebuiemenţionatcă75%dintrestudenţiîşiachitătaxeledestudii,înraportcuceicarestudiazăcuplatadelabuget.Capacitateaeconomicăînacestcazestrânslegatădeveniturilecetăţenilorapţidemuncă.Înacestsensestesugestivşifaptulcăcca15%dinbaniiproveniţidintransferurileefectuatedecătrecetăţeniiRMcaremuncescînspaţiulUEşiCSIsuntorientatespreserviciileeducaţionale.(DeclaraţiaPartiduluiLiberaldinMoldova,4.07.2006)

107 Hotărâreanr.17-XVIdin4.01.2006108 Profesoarade istoriede laLiceul coreograficdin capitalăVioricaConovanadeclarat căa fostexmatriculatăde la cursurile

de formareprofesionalăde la Institutuldeperfecţionaredincauzacăaavutopiniediferităprivindpredarea istoriei (www.azi.md/news?ID=38541).Pedealtăparte,dincauzaunuisondajdeopinieiniţiatdeziarulCentruluiNaţionalalTinerilordinMoldova(CNTM)«AstaDa»,cuprivirelaintroducereaînşcoliacursuluideistorieintegrată,otânărădinCăuşeniafostameninţatădecătreuninspectorşcolarcuexmatricularea.Totuşi,rezultatelesondajuluisuntdestuldeedificatoare:84%s-aupronunţatcontraşi16%-pro.Sondajulafostefectuatîn5centreraionale.

(www.flux.md/c/modb2arh.php?action=show&idu=17301&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Social)109 Vice-speakerul Iurie Rosca a cerut ca Ministrul Educaţiei să-şi dea demisia, pentru a-şi asuma personal această gafă, iar

retragereamanualului pentru clasaa IX-ase impunede la sine.La rândul său,deputatulGheorgheSusarencoaadresatointerpelareprocuroruluigeneralîncareacerutcaautoriimanualuluideistoriepentruclasaaIX-asăfietraşilarăspunderepenală(www.parlament.md/news/plenaryrecords/12.10.2006/).

110 La15.04.2006adunareageneralăaprofesorilordeistorieaaprobatorezoluţiesimilarăîncareseconstatăcăpoliticapromovatădeautorităţilecomunisteîndomeniulînvăţământuluiistoricduceladezorientareaprofesorilor,dezinformareapărinţilor,elevilorşiopinieipublice.Acesteacţiuniprovoacăhaosînînvăţământulistoric,discrediteazăprofesoriideistorieşitrezescrepulsiefaţădedisciplineleistoriceşcolare.



La 18.09.2006 a fost organizată o nouă acţiune de protest împotriva introducerii disci-plinei «Istoria integrată» în curriculum. Faptul introducerii obiectului dat încalcă art.4 (3) al Legii învăţământului şi Rezoluţia Adunării Parlamentare a CoE privind funcţiona-rea instituţiilor democratice în Moldova, adoptată la Strasbourg la 24.04.2002.111 Prin aşa-numitul experiment este încălcată flagrant prevederea constituţională privind dreptul părinţilor de a decide asupra modului de instruire a copiilor lor. S-a argumen-tat că manualele de «Istoria Universală» şi «Istoria Românilor» au fost avizate pozitiv de către specialiştii CoE şi de la Institutul «G. Eckert» din Germania, în timp ce manuale experimentale au fost elaborate în mare taină de persoane fără nici o relevanţă acade-mică.112

Astfel de proteste nu au fost unice,113 efectuându-se şi un sondaj de opinie în acest sens, realizat de Centrul de Sociologie a Comunităţilor şi Studii de Gen (CSCSG) – re-zultatele au arătat clar că nu e nimic mai fals ca afirmaţia precum că populaţia ţării ar susţine experimentul autorităţilor privind introducerea în şcoli a manualelor de istorie integrată.114

Pentru rezolvarea problemelor legate de implementarea unui nou curs de istorie este necesară elaborarea unei Concepţii a învăţământului istoric şi a Curriculum-ului, care ar finaliza prin crearea programelor şi a manualelor de istorie integrată. Procesul trebuie să fie unul transparent, consultat cu societatea civilă şi opinia publică şi trebuie să includă munca experţilor în domeniu.

Proteste şi declaraţii au avut loc şi cu privire la decizia Ministerul Educaţiei şi Tinere-tului (MET) de a reduce orele de predare a limbii de instruire. Spre exemplu, tinerii au reacţionat pronunţându-se împotriva îndoctrinării copiilor cu o istorie falsă, precum şi împotriva promovării analfabetismului în Moldova prin reducerea numărului de ore la unele discipline, în special a celor de limbă română.115

Unul din obiectivele procesului de educaţie este dezvoltarea personalităţii elevului, pregătirea lui pentru o viaţă activă, orientată spre dezvoltarea societăţii în condiţiile unei democraţii autentice. Astfel, de la vârstă fragedă tinerii urmează să însuşească noţiuni valorice care să le educe sentimentul civic în condiţiile societăţii democratice, ce presupun un comportament efectiv şi responsabil în viaţa socială. În acest scop,

111 www.azi.md/news?ID=41014112 Osituaţie tensionatăs-acreat la InstitutuldeŞtiintealeEducaţieidinMoldova.Membriicatedreide Istorieau fostsomaţisă

acceptepredarea«istoriei integrate»încadrulcursurilordeformarecontinuă.Atuncicandpresiunileaudevenit insuportabile,colectivulacesteicatedreademisionatincorpore.LaParlamentaufostprimitetotmaimultemesajedeprotestdininstituţiiledeînvăţământşidinteritoriuasuprafaptuluiîmplinit.www.azi.md/news?ID=38266siwww.azi.md/news?ID=24736

113 La11octombrieauparticipatcirca500depersoane(istorici,politicieni,elevi,studenţi,profesorişipărinţi),potrivitpoliţiei,şiînjurde3000,potrivitorganizatorilor,launmitingdeprotestîmpotrivaintroduceriicursuluişiamanualelordeistorieintegrată.

114 PotrivitsondajuluiCSCSG,61%dintreparticipanţii lachestionarnucunoscnimicdespreconflictulapărut înurmaintroduceriimanualelordeistorieintegrată,iaralte5%nuauunrăspunslaaceastăîntrebare.Respectiv,doar34%ştiucumaapărutacestconflict,dintrecaretocmaijumătateconsiderăcătrebuiesăserevinălapredareaînşcoliacursuluideistoriearomânilor,iarunsfertpledeazăpentrumenţinereacursului,darnuşiaactualelormanualecaretrateazăevenimenteleistoricedepepoziţiileistoriografieisovietice.Dacăesăfacemuncalcul,vomconstatacădoaraproximativ3lasutădintreparticipanţiilasondajsusţinintroducereaînşcoliamanualelordeistorieintegrată.

(www.flux.md/c/modb2arh.php?action=show&idu=17281&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Editorial)115 PreşedintelePartiduluiLiberaladeclaratcă«tineretulliberalcondamnăpoliticaguvernăriidereducereapredăriilimbiiromâne,

deoarecevorbimfoarteprost limbaromâna,începândcumembriiguvernului,deputaţiişiomarepartedinsocietate.Aceastăacţiuneaguvernăriiesteunpretextşiunînceputpentrucaîntr-obunăzisănetrezimnudoarcuistoriaintegrată,darşicuolimbămoldovenească».



curriculum-ul şcolar trebuie să asigure formarea competenţelor comunicative, gândi-rii critice, deprinderilor de viaţă, etc. Cursurile, precum sunt «Educaţia civică», «Noi şi Legea», au menirea de a trezi copiilor interesul cunoaşterii şi promovării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, demnitatea, respectul reciproc şi toleranţa, su-premaţia Legii.116

În acest sens, considerăm că este greşită politica MET privind decizia de a transfera obiectele în discuţie spre curriculum opţional (din 2006 obiectele de studiu «Noi şi Le-gea» (la nivel liceal) şi «Educaţia Civică» au fost scoase din curriculum obligatoriu, tre-când în lista obiectelor facultative). Luând în consideraţie că mulţi elevii sunt educaţi de alte persoane decât părinţii lor (datorită faptului plecării la muncă a acestora peste hotarele ţării), problemele educaţiei revin profesorului şcolar.117 Peste 4000 semnături de la profesori, elevi şi părinţi au fost colectate pentru a susţine petiţia de a readuce în calitate de obiect de bază cursurile «Noi şi Legea» şi «Educaţia Civică». Decizia MET a adus nemulţumiri, dar profesorii se revoltau pe ascuns, întrucât nu doreau conflicte cu administraţia şcolilor, persecuţia lor fiind prezentă şi în aceste cazuri.118

Profesorii şcolari trec anual cursuri de instruire în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Edu-caţiei, dar pe semne acestea nu sunt suficiente din punct de vedere informaţional, in-structiv şi educaţional, întrucât profesorii apelează la cursuri adiţionale ale ONG-urilor de profil. Printre obiectele la care se solicită instruire continuă este şi cursul «Noi şi Legea».119 În opinia noastră, majoritatea profesorilor nu sunt suficient de instruiţi pen-tru a educa elevii în spiritul şi condiţiile democraţiei participative, în special cei din localităţile rurale.120

5.2. Cadrele didacticeLa moment, problema cea mai gravă pentru angajaţii din sistemul educaţional este lipsa unui salariu decent, problemă care afectează semnificativ şi alte aspecte legate de procesul de educaţie, precum şi drepturile profesorilor. În opinia noastră, rezolvarea problemei ţine de eficientizarea activităţilor sindicatelor din sistemul de învăţământ.121 Acestea deseori sesizează opinia publică şi organismele internaţionale despre starea precară a lucrătorilor din învăţământ şi amestecul brutal al membrilor altor sindicate în activitatea sindicatelor din aceeaşi ramură. În decembrie 2006 Sindicatul Educaţiei şi Ştiinţei din Moldova a adresat o sesizare Parlamentului, Guvernui şi MET referitor la faptul că în bugetul de stat pentru 2007 nu au fost prevăzute majorările salariale, stipu-late în Legea nr.335 din 23.12.2005. Pedagogii, în marea lor majoritate, nu îndrăznesc să protesteze sau să-şi exprime direct nemulţumirea.122

116 RaportulprivindrespectareadrepturiloromuluiînMoldovaîn2006,CpDOM,pag.13117 Conformpăreriimultorprofesori–elevulfărăacesteobiecteestecaobarcăfărăvâsle.118 ConforminformaţiiloroferitedeSocietateaIndependentăpentruEducaţieşiDrepturileOmului(SIEDO)119 Pelângăcursuriledeinstruire,profesorilorşcolarilisedistribuiegratisrevistele«AlternativaXXI»şicărţile«Democraţiapentru

toţi»şi«Ghiddemedierepentrusemeni»120 ConcluzieînurmaactivităţilorAsociaţieiPromo-Lex121 Conflictuldintremaimultesindicate(SinducatulEducaţieişiŞtiinţeidinMoldovaşiSindicatul«Viitorul»)stopeazăprocesulde

lucruşirezolvareaproblemelorstringente.122 «Drepturileomului(dinînvăţământ)înMoldova»-revista«AlternativaXXI»,nr.3(18)2006,pag.3



123 http://www.flux.md/c/modb2arh.php?action=show&idu=17203&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Social124 ÎnAneniiNoi,vârstamedieacadrelordidacticeestede45-50deani.http://www.azi.md/news?ID=40520125 PotrivitdatelorMET,înaugust2006înşcolinuajungeau2163depedagogi.Ceamaigravasituatieînacestsensafostatestata

înraioaneleHânceşti,undedeficituldecadredidacticeconstituie118persoane...Ibidem126 Ibidem127 http://www.azi.md/news?ID=41291128 Salariulmediualunuiprofesorfărăgraddidacticestedeaproximativ900delei.Unprofesorarenevoie,lunar,de1.000-1.500

deleipentruaplătiserviciilecomunale.Salariilebugetarilorsuntînmăsurăcugreusăacopereacestecheltuieli,iarprocurareacărţilordespecialitateesteînafaraoricărordiscuţii.

Intelectualitatea din provincie este cea care duce o luptă grea pentru existenţă. Salariul unui intelectual acoperă necesităţile minime pentru supravieţuire, în special profesorii din mediul rural.123 În Moldova problema unui trai decent este nu doar problema pro-fesorilor sau a intelectualilor, ci, în general, a salariaţilor bugetari. Acesta este şi motivul din care colectivele pedagogice «îmbătrânesc» în prezent.124 Anual abandonează sfera didactică circa 2000 de persoane.125 MET a specificat că din cei 1515 absolvenţi din 2006 ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil pedagogic, finanţaţi de la buget, au primit fişe de repartizare pentru a fi plasaţi în cîmpul muncii 1371 persoane. Aceştia însă, nu acoperă necesarul de cadre.126

Mulţi dintre tinerii profesori nu rezistă şi părăsesc ţara în căutarea unui loc de mun-că necalificat în Occident sau în Rusia.127 Deşi au fost stabilite facilităţi pentru tinerii specialişti, acestea nu sunt atractive pentru tinerii specialişti. Astfel, şcoala, una dintre cele mai importante celule ale societăţii, funcţionează la capacităţi reduse, deoarece profesorul, fiind nevoit să-şi întreţină familia, caută surse de existenţă şi în alte părţi, şi nu întotdeauna are posibilitatea de a se perfecţiona.128

Guvernul acordă anumite facilităţi profesorilor din localităţile rurale, de exemplu plata lunară a 30 m.c. de gaze naturale. În scopul susţinerii cadrelor didactice, în special a celor din localităţile rurale, la iniţiativa ministerului şi cu susţinerea Guvernului, Parla-mentul Moldovei a modificat Legea învăţământului, care stipulează înlesniri în primii 3 ani de activitate pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate, angajaţi conform repartizării în şcolile rurale.

Tinerii specialişti primesc o indemnizaţie unică substanţială, spaţiu locativ sau com-pensarea plăţii pentru spaţiul locativ închiriat. Motivarea tinerilor este binevenită, însă se observă o discriminare faţă de alţi profesori, care se află într-o situaţie economică şi socială similară.

5.3. EleviiConform principiilor de bază, învăţămîntul pre-universitar este gratuit. Însă, statul nu îşi realizează această obligaţie pe deplin, întrucît în ultimii ani MET a instituit taxe de închiriere a manualelor, care variază de la 3 lei la 13 lei pentru un manual. Astfel, elevii claselor primare, gimnaziale şi liceale sunt nevoiţi anual să achite între 50 şi 150 lei pentru manualele utilizate în timpul anului de studii. Această situaţie afectează în mod special copiii din mediul rural.

O altă încălcăre a dreptului la educaţie este situaţia alegerii obiectelor facultative, în special pentru clasele absolvente. În majoritatea cazurilor, se impune frecventarea ore-



129 CazurirelatatedeprofesoriişieleviibeneficiariaiSIEDO130 Convenţiacolectivă(peramură)nr.1din04.03.2006131 Vezimaisuscazuleleveiameninţatecuexmatriculareapentrusondajuliniţiat www.flux.md/c/modb2arh.php?action=show&idu=17301&cat=Editia%20de%20Vineri&rub=Social132 UngrupdestudenţiauacuzatadministraţiaUniversităţiiAgrarecănuliseasigurăcondiţiiminimedetraiîncămine. www.azi.md/news?ID=38825133 Circa300deeleviaiclaselorlicealedin«GheorgheAsachi»auprotestatla4.05.2006împotrivamodificăriititulaturiiliceului,din

«româno-francez»în«moldo-francez»,operatădeconducereainstituţiei.PreşedintaComitetuluidegrevăcreatad-hoc,NadejdaTrofim,elevă în clasa12-a,adeclarat căelevii de la«Gh.Asachi» suntprofund revoltaţi dedecizia conducerii instituţiei deînvăţământdeaschimbatitulaturaliceuluişideaatenta,înacestmod,laidentitateanaţionalăaliceenilor.

www.azi.md/news?ID=39130134 ActiunileautorităţilorauavutdreptreacţieunprotestalelevilorşistudenţilorromâniînfaţaAmbasadeiR.MoldovaînRomânia. www.azi.md/news?ID=39622135 www.azi.md/news?ID=40201136 Adoptareaacesteihotărâriesteoîncălcareaart.35dinConstituţie(Dreptullaînvăţătură),art.49dinLegeaÎnvăţământuluişia

punctului75dinPlanuldeacţiuniUE–RM

lor suplimentare la obiectele examenului de Bacalaureat, în locul obiectelor facultati-ve. Rezultă că elevul este lipsit de dreptul de a alege obiectul facultativ.129

Studenţii nu sunt într-o poziţie diferită în privinţa drepturilor la educaţie. Chiar dacă MET a stabilit prin Convenţia colectivă pentru 2006 – 2007130 anumite drepturi studen-ţilor, acestea nu sunt asigurate. Exprimarea liberă a opiniilor, convingerilor şi ideilor în instituţiile de învăţământ nu este încurajată şi, dimpotrivă, deseori este suprimată de profesori şi de administraţia instituţiilor de învăţământ, ajungându-se inclusiv la situa-ţii de exmatriculare a studenţilor.131

Dreptul studenţilor de a fi asiguraţi cu bursă, cămin, manuale, asistenţă medicală şi alimentaţie rămâne a fi unul declarativ, întrucât bursele nu acoperă minimul necesar de supravieţuire, se resimte lipsa manualelor, condiţiile din cămine nu corespund unor standarde minime (locuiesc până la 6 persoane în odaie).132

5.4. Alte încălcări ale dreptului la educaţieÎn 2006 autorităţile au decis înlocuirea noţiunii de «român» cu cea de «moldovenesc» în denumirile liceelor, fapt ce a condus la protestele elevilor şi a profesorilor liceelor de profil. Primii au fost elevii Liceului Teoretic «Gheorghe Asachi» din Chişinău, după ce administraţia a schimbat titlul liceului din «francez-român» în «moldo-francez».133 Ul-terior, 4 elevi ai liceului au fost cercetaţi de poliţie pentru deteriorarea inscripţiei de pe frontispiciul instituţiei.134 În urma protestelor Guvernul a aprobat o «variantă de com-promis», prin care toate liceele cu profil lingvistic mixt poartă denumirea de «Liceu Teoretic».

Printr-o altă hotărâre de Guvern, nr.434 din 25.04.2006, au fost stabilite cote unice pentru înmatricularea studenţilor la instituţiile de învăţământ superior din Moldova. Constituţionalitatea actului a fost pusă la îndoială de societatea civilă şi formaţiunile politice,135 considerându-se că acesta reduce accesul la educaţie, îngrădeşte dreptul cetăţenilor de a-şi alege tipul de studii şi este un exemplu vădit de concurenţă neloială în raport cu instituţiile de învăţământ privat.136 Guvernul ar fi în drept să reglementeze cotele pentru studiile finanţate de la bugetul de stat, dar nu este de conceput ca acesta să stabilească cote fixe de înmatriculare pentru studiile în bază de contract. În plus,



137 www.transparency.md/presa_ro.htm138 Deexemplu:PatriarhiaEcumenicaaRepubliciiEleneapromisconstrucţiauneişcoliîns.Măcăreşti,r.Ungheni,înurmasemnării

unui acord de colaborare cu MET şi consiliul local, finanţările pentru construcţie fiind alocate de la Fondul Patriarhiei dinConstantinopol.www.azi.md/news?ID=38251

139 DreptdovadăserveştestatisticaSIEDO–înjurde5persoanezilnicseadreseazăCentruluideResurseşibiblioteciiacesteia.140 RaportulprivindrespectareadrepturiloromuluiînRepublicaMoldovaîn2006,CpDOM,pag.16

instituţiile de învăţământ superior, atât cele de stat, cât şi cele private, fiind acreditate în mod legal, sunt libere să înmatriculeze studenţii în dependenţă de capacităţile de şcolarizare, baza tehnico-materială, etc. Totodată, hotărârea respectivă contravine dis-poziţiilor constituţionale privind autonomia universitară şi protecţia concurenţei loia-le. În opinia societăţii civile, politicile guvernamentale trebuie să conducă la stoparea emigraţiei în masă a cadrelor calificate şi la crearea condiţiilor de încurajare a iniţiativei private, însă decizia de reducere a numărului studenţilor şi limitarea accesului tinerilor la studii superioare demonstrează că acesta are alte priorităţi. Pe de altă parte, aceas-ta contravine angajamentelor oficiale privind aderarea la procesul Bologna, deoarece direcţionează învăţământul superior spre strategii aplicate în sistemul de învăţământ sovietic, ignorându-se cererea socială, căreia i se acordă prioritate în spaţiul european al învăţământului superior.

În acelaşi timp, remarcăm că fenomenul corupţiei în instituţiile de învăţământ rămâ-ne o problemă serioasă pentru Moldova. În mare parte, societatea leagă acest fapt de salariile mizere ale profesorilor bugetari, însă, în opinia noastră, fenomenul devine tot mai periculos şi nu poate fi tolerat sau justificat. Un sondaj realizat de organizaţia Transparency International-Moldova arată că suma totală a plăţilor neoficiale în siste-mul învăţământului din Moldova constituie circa 126 mln. lei, în acelaşi timp numai 5,3% din studenţii chestionaţi au opinat că neoferirea de plăţi nu afectează notele.137 Fenomenul devine tot mai periculos din considerentele de educaţie a tinerilor – viitori specialişti în economia naţională, cetăţeni cu drepturi depline, etc.

În continuare, revenind la problemele instituţiilor de învăţământ preuniversitar, putem afirma că în mare parte, clădirile şcolilor rurale necesită reparaţii curente sau capitale. Unele dintre aceste instituţii îşi rezolvă de sine stătător problemele, solicitând ajutorul organizaţiilor internaţionale de caritate.138

Deşi MET şi Guvernul preconizează anual sume din bugetul naţional şi cele locale pen-tru dezvoltarea cadrului material al instituţiilor de învăţămînt preuniversitar, şcolile şi liceele din ţară în continuare sunt în criză de carte, solicitând materiale didactice pen-tru diverse obiecte, inclusiv pentru cele facultative. În 2006 şcolile au continuat să ducă lipsa materialului didactic.139 Fondul de carte al bibliotecilor şcolare se actualizează nu-mai din donaţii. La fel, datorită donaţilor se obţin fonduri pentru conectarea la Internet a şcolilor, care permite elevilor accesul la alte surse de informare.

Astfel, întru asigurarea continuităţii procesului de învăţămînt, se impune necesitatea reamenajării sălilor de lectură cu mobilier nou, completării fondului de carte; dotării şcolilor cu tehnică modernă, calculatoare; suplimentării cu materiale didactice - «caie-tul elevului», care constituie un supliment la manualele de fizică, biologie, limba engle-ză; hărţi de contur, atlase, dicţionare, etc.140



Cât priveşte situaţia la acest capitol în regiunea transnistreană, menţionăm că aceasta rămâne în mare parte neschimbată. Opinia publică trebuie atenţionată asupra faptului că de peste 15 ani în această regiune a Moldovei se admite un etnocid împotriva lo-calnicilor de etnie românească/moldovenească. Prin urmare, considerăm că Guvernul constituţional ar trebui să se preocupe de contracararea acestui fenomen negativ şi de apărarea reală a drepturilor omului în regiune, şi în nici un caz să nu admită la rândul său, punerea în aplicare a teoriilor sovietice şi staliniste de promovare a pseudo-ştiin-ţei.

Spre exemplu, situaţia cadrelor didactice din regiunea transnistreană rămâne foarte dificilă. În primul rând, aceştia rămân divizaţi – unii se află sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale, alţii sub controlul «autorităţilor» transnistrene. Totodată, indiferent de «categorie», aceştia se confruntă cu numeroase probleme de ordin social, economic şi cultural. În acest context, constatăm că situaţia profesorilor din localităţile rurale nu este diferită de cea a colegilor din dreapta Nistrului. Problema «îmbătrânirii» cadrelor didactice în satele din regiunea transnistreană este la fel de acută.

În special, profesorii şi elevii şcolilor moldoveneşti sunt discriminaţi în raport cu colegii din şcolile ruseşti şi ucraineşti. Autorităţile ruse şi ucrainene acordă atenţie constantă instituţiilor de limbă rusă şi ucraineană din regiunea transnistreană a Moldovei prin oferirea de ajutor umanitar, literatură şi manuale, prin instruirea şi schimbul de expe-rienţă al profesorilor, etc. Instituţiile de învăţământ cu predare în grafia latină benefici-ază de asistenţa autorităţilor constituţionale. În schimb, instituţiile moldoveneşti (cele cu predare în chirilică) din regiune sunt în continuare obligate de către regimul de la Tiraspol să studieze în baza unui Program inadecvat, cu manuale depăşite de timp (editate, în mare parte, încă în perioada sovietică).

Din această cauză, părinţii care au posibilitate, pentru a oferi o anumită perspectivă copiilor lor, acceptă ca aceştia să studieze în instituţii de învăţământ cu predare în lim-ba rusă, ucraineană sau în instituţiile de învăţământ care studiază în baza Programului Educaţional Naţional. Spre exemplu, cca. 100 de copii din r. Camenca sunt transportaţi zilnic la Liceul din s.Sănătăuca, r.Floreşti, situat pe malul drept al Nistrului. Elevii şi pă-rinţii acceptă acest efort incomod tocmai pentru a avea posibilitatea de a obţine studii şi cunoştinţe adecvate. Observăm că în ciuda presiunilor, persecuţiilor şi a problemelor create de către «autorităţile» transnistrene, aceste instituţii rezistă, deoarece locuitorii de aici în mare parte nu au alternativă.

Pe de altă parte, din cauza situaţiei descrise, şcolile moldoveneşti se transformă în ruse sau ruso-moldoveneşti. Aceasta este situaţia multor localităţi, în mare parte locuitorii căreia nu sunt de etnie rusă, însă o altă alternativă nu există pentru părinţi, elevi şi profesori.141

141 Spre exemplu, din cauza faptului că elevii preferau să studieze în şcoala rusă din or.Dnestrovsc, şcoala moldoveneascădin s.Nezavertailovca, r.Slobozia, a fost transformată în şcoală ruso-moldovenească.Cu toate acesteapentru anul de studii2006/2007nus-areuşitcompletareaniciuneiclaseIîngrupelemoldoveneşti,cinumaiunadin12persoaneîngrupeleruse.Înlipsauneialternative,locuitoriipreferăîncontinuaresăparcurgăodistanţăesenţialăpentruaajungelaoinstituţiedeînvăţământcalitativă,chiardacăaceastăesteîntr-oaltălimbăşiîntr-oaltălocalitate.www.cip.nm.ru



Educarea copiilor in regiune se bazează în mare parte pe metodele propagandei so-vietice. Educaţia «patriotică», însoţită deseori de mijloace agresive, promoveaza idei de tipul «prietenie exclusivă cu poporul rus» pe de o parte şi «Moldova-cel mai mare duş-man al poporului nistrean». Marea majoritate a părinţilor acestor copii sunt de origine moldovenească, sunt cetăţeni ai Moldovei şi nu acceptă o astfel de atitudine şi aborda-re faţă de ţara lor. Astfel, în mare parte, tinerii sunt educaţi prin aceleaşi metode utili-zate de regimul sovietic, care promovează ura şi intoleranţa etnică sau naţională, valori străine şi anti-democratice. În acelaşi timp, sistemul «educaţional» din Transnistria se află în criză, instituţiile de învăţământ din regiune fiind lipsite de baza tehnico-materi-ală, literatură, manuale, cadre didactice profesioniste, etc., iar alimentarea şi sănătatea copiilor este ignorată, în special în localităţile rurale.142 Totodată, «autorităţile» regiunii discută despre reforma educaţională, care însă este copiată şi exclusiv orientată spre cea din Federaţia Rusă.

Deşi în regiune sunt declarate 3 limbi «oficiale», practic nu există publicaţii în limba moldovenească, în librării şi biblioteci lipseşte literatura sau manualele cu grafia latină, studiile superioare sau cele medii de specialitate (cu excepţia celor cu profil pedago-gic), filmele, teatrele şi concertele sunt accesibile numai în limba rusă, «legislaţia loca-lă» este publicată exclusiv în limba rusă, corespondenţa cu «autorităţile» – la fel, etc. Artiştii, jurnaliştii, politicienii sau ONG-ştii din dreapta Nistrului practic nu mai au acces în această regiune. Astfel, cetăţenii ţării şi populaţia autohtonă din regiune sunt practic izolaţi de cultura şi limba lor natală.

Referindu-ne în continuare la situaţia elevilor şi a profesorilor de la instituţiile de învă-ţământ cu predare în grafia latină, Promo-Lex a sesizat în 2006 numeroase probleme ale acestora. În primul rând trebuie să menţionăm aceiaşi problemă ce ţine de libera circulaţie, care de fapt afectează substanţial toate drepturile şi libertăţile fundamenta-le ale acestei categorii de cetăţeni. Deseori, elevilor le sunt create obstacole în vederea participării lor la diverse concursuri, olimpiade şi evenimente educative.

Totodată, din cauza situaţiei în care se află, profesorilor le este limitat accesul la ser-viciile medicale. Fiind angajaţi ai structurilor constituţionale, aceştia achită taxele şi impozitele în Bugetul Naţional, inclusiv pentru poliţa de asigurare, însă în realitate nu întotdeauna pot beneficia de serviciile medicale. Deoarece domiciliul lor este pe te-ritoriul aflat încă sub controlul regimului ilegal de la Tiraspol - structurile şi serviciile autorităţilor constituţionale nu-şi pot desfăşura activitatea. Astfel, spre exemplu, dacă un profesor din Roghi sau Râbniţa, aflându-se la domiciliul său, necesită asistenţa unui medic-specialist, inclusiv prin intermediul Ambulanţei, acesta trebuie să se deplaseze în or.Criuleni sau or.Rezina (respectiv). Ambulanţa nu se va putea deplasa în aceste localităţi pentru a deservi persoanele asigurate sau pentru a le transporta la spital. În această situaţie, bolnavii trebuie să se deplaseze pe malul drept sau să accepte asisten-ţa medicală din partea serviciilor medicale locale contra unor sume enorme de bani.143

142 «...suntevitenţiateaceleaşiproblemecucareseconfruntă toate instituţiilede învăţământ:problemelealimentaţiei,sănătăţii,îmbunătăţirii bazei tehnico-ştiinţifice, educaţiei, politicii de cadre şcolare, precumşimulte altele... În ultimii 15 ani de acesteproblemenimeninus-apreocupat...»

143 Profesoriidelainstituţiilecupredareîngrafialatinăsuntconsideraţidecătre«autorităţile»localetransnistrenedrept«trădători»,«duşmaniaipoporuluitransnistrean»,sauîncelmaibuncaz–«cetăţenistrăini».



144 Aceastăcategoriedecontribuabilişicetăţenisuntdiscriminaţiînraportculocuitoriialtorregiunialeţării,fărăaseprevedeacarevamecanismedeprotejareadrepturilorşiintereselorlorsaudecompensareaprejudiciilor.

145 Deseori în aproximativ 20m.p. locuiesc câte 3-4 persoanemature. Respectiv, copiii au atins vârstamajoratului şi locuiescîncontinuarecupărinţii într-oodaie.Acesteodăideseorinupot fiprivatizate.«Autorităţile» localenu leoferăniciunsuportprofesorilordinşcolilecupredareîngrafialatină,întimpceautorităţileconstituţionaledeclarăcănudeţincontrolulasupraacestorlocalităţişirespectivsituaţianupoatesoluţionată.Promo-Lexaînregistratcazuriîncares-aîncercatracolareaprofesorilorînstructurilepoliţieisecrete locale (MGB),fiind invitatisă«colaboreze». Înschimbulserviciilorprestate,profesorilor li sepromitspaţiudelocuit,condiţiiumaneşisalariidecente.Dacărefuză,aceştiasuntameninţaţi.

146 «Autorităţile»delaTiraspolîncurajeazăşifavorizeazăcolaborareainstituţiilordeînvăţământdinregiune,exclusivcustructurile,autorităţileşiinstituţiilesimilaredinFederaţiaRusă.Astfel,RectorulUniversităţiidinTiraspolmenţionacă«...noiprimimsusţinereacomitetelordeeducaţieşiştiinţăaleministeruluieducaţiei(Rusia)şisubdiviziunilorstructuralealeacestuia–AcademiadeŞtiinţeNaturaledinRusia,AcademiadeŞtiinţedinRusia,AcademiadeEducaţiedinRusiaşialtele.Aceastane-apermislanivelulrussăasigurămstandardeledestatdenouăgeneraţie,săutilizămproduseleintelectualerusecuscopulestimăriicunoştinţelorelevilorşistudenţilor,săutilizămbazaştiinţifico-metodologicăaînvăţământuluisuperioralFederaţieiRuse,literaturadeînvăţământ,etc…Acordurilesemnatenuconstituierelaţiiunicealeinstituţieinoastredeînvăţământcusistemuldeînvăţământrus.UniversitateadeStatdinTransnistrialucreazăcusuccesînrîndurileasociaţiilorinter-instituţiideînvăţămîntsuperiorşiinterstataleuniversitare:«AsociaţiaInstituţiilorRusedeÎnvăţământSuperior»,«AsociaţiaUniversităţilordinEurasia»,suntîncheiatecirca50contractecuinstituţiiledeînvăţământsuperiorprincipaledinRusia.www.tiras.ru

De fapt, în această situaţie putem vorbi despre următoarele: categoria respectivă de profesori nu este în siguranţă şi iarăşi este vorba despre fenomenul de discriminare.144

O situaţie similară se înregistrează la capitolul asigurării profesorilor cu spaţiu locativ. Profesorii domiciliaţi în localităţile aflate sub controlul «autorităţilor» transnistrene nu pot beneficia de prevederile legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte asigurarea cu spa-ţiu locativ sau îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Locuind în cămine,145 deseori mai bine de 15 ani, unii profesori sunt dependenţi de «autorităţile» locale, care îi şantajează şi ameninţă. Scopul unor astfel de acţiuni este de a determina persoanele incomode să părăsească regiunea.

În raportul precedent am menţionat faptul că în regiune există localităţi întregi, unde elevii studiază «oficial» în grafia chirilică şi «neoficial» în grafia latină. Deşi în calitatea lor de profesori, părinţi, elevi şi cetăţeni ai Moldovei, aflaţi pe teritoriul statului, aceştia au dreptul (teoretic) de a alege limba de instruire, alfabetul utilizat etc., regimul sepa-ratist interzice orice manifestare deschisă în acest sens.146 Locuitorii din regiune nu mai insistă asupra acestor drepturi atât din cauza persecuţiilor şi ameninţărilor parvenite de la «organele de drept» locale, cât şi a indiferenţei autorităţilor constituţionale.

O altă problemă serioasă este cea a echivalării notelor. Instituţiile de învăţământ aflate sub controlul regimului de la Tiraspol, verifică cunoştinţele elevilor după un sistem de 5 puncte, iar cele aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale după unul cu 10 puncte. Astfel, notele tinerilor transnistreni care decid să îşi continue studiile la Chişi-nău sunt «transformate», obţinând maxim 9,5 puncte pentru 5. În aceste condiţii, prac-tic toată lumea este nemulţumită, înregistrându-se chiar şi unele situaţii de conflict între cele 2 «tabere». În primul rând, profesorii, elevii şi părinţii de la şcolile cu predare în grafia latină, consideră că nota «5» obţinută la instituţiile cu predare în grafia chirilică din regiune, nu poate echivala cu nota 9,5 obţinută foarte dificil la instituţiile care îşi desfăşoară activităţile conform Planului Naţional de Studii. Respectiv, cei care luptă pentru drepturile lor consideră că sunt dezavantajaţi în rapot cu cei care nu depun eforturi în vederea beneficierii de aceleaşi condiţii pentru studii. La rândul lor, cei care au studiat la instituţiile controlate de «ministerul» de la Tiraspol nu sunt mulţumiţi de faptul că nota «5» poate fi valorificată numai cu «9,5» şi nu cu cea maximă - «10», con-



siderând că astfel copiii sunt discriminaţi şi dezavantajaţi în raport cu restul cetăţenilor ţării.

Problema corupţiei a afectat substanţial şi instituţiile de învăţământ din regiune. Astfel, Promo-Lex a fost sesizat asupra faptului că documentele de absolvire a unor instituţii de învăţământ locale sunt comercializate, suma minimă pentru aceastea constituind 250 dolari SUA.147 De asemenea, în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de spe-cialitate, studenţii, sunt forţaţi să promoveze şi să participe la acţiuni pro-regim, fiind înscrişi în listele ONG-urilor sau a mişcărilor patriotice pro-separatiste. În cazul în care studenţii sunt deja membri ai unor ONG-uri independente, deseori asupra acestora sunt exercitate presiuni în vederea «reorientării» lor spre asociaţiile patriotice, pro-ru-seşti şi «pro-guvernamentale».148

Promo-Lex deasemenea a fost sesizat asupra faptului că în perioada auto-blocadei economice149 atât studenţi, cât şi elevi ai instituţiilor de învăţământ din regiune au fost forţaţi să protesteze la hotar cu Ucraina sau la «posturile» de la Nistru împotriva Misi-unii EUBAM.

recOmanDări:

1. Promovarea unei politici educaţionale în conformitate cu standardele europe-ne: asigurarea şi respectarea autonomiei universitare; asigurarea transparenţei totale şi consultarea societăţii civile şi a opiniei publice; dublarea alocaţiei din PIB pentru în-văţământ (în perspectivă creşterea alocaţiei până la 10% din PIB); respectarea princi-piului constituţional al gratuităţii învăţământului de stat; dotarea instituţiilor de învă-ţământ cu material didactic; soluţionarea problemei spaţiului locativ pentru cadrele didactice şi tinerii specialişti; reabilitarea infrastructurii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai în căminele studenţeşti; asigurarea unei salarizări corespunzătoare, cel puţin egală coşului minim de consum, etc.

2. Stoparea acţiunilor de persecutare a profesorilor ce nu acceptă dictatul politic, stoparea practicii de corupere, prin majorarea salariilor, avansarea în posturi şi creşte-

147 CazdinpracticaPromo-Lex148 4membriactiviaiuneiasociaţiiobşteştilocaleaufostforţaţisăpărăseascăasociaţialorînfavoareauneiorganizaţii«pariotice»

dinTiraspol.CazdinpracticaPromo-Lex149 La6.03.2006MoldovaşiUcraina,asistate încadrulprogramuluiEUBAMau iniţiatacţiunidemonitorizarea frontiereimoldo-

ucrainene. Federaţia Rusă şi regimul separtist de la Tiraspol au afirmat că acţiunile reprezintă o «blocadă a Transnistriei».FederaţiaRusăaexpediat,practicimediat,ajutoareumanitareînregiune,contrartuturornormelorinternaţionaleînacestsens.Detalii despre misiune:

«LasolicitareaPreşedinţilorUcraineişiMoldovei,MisiuneaUEdeAsistenţălaFrontierăcolaboreazăcuautorităţilecompetentedinambeleţăriînvedereaconsolidăriiinfrastructuriişiacapacităţilor.Misiuneacontribuielasporireacooperăriidintreserviciiledegrănicerişivamaledeambelepărţialegraniţeişidesfăşoarăactivităţidemonitorizareobiectivăînvedereadepistăriiactivităţilorilegalede-alungulgraniţeiverzi.MisiuneaUEdeAsistenţălaFrontierăşi-aînceputactivitateala1.12.2005.MandatulmisiuniiUEdeAsistenţălaFrontierăestepentrudoiani,cuposibilitateaextinderii.ComisiaEuropeanăacontribuitcupeste20milioaneEuro.StatelemembrealeUEcontribuieprindelegareaexperţilorlagraniţă(70persoane).MisiuneaîşiaresediulînOdesa....ComisarulpentruRelaţiiExterneşiPoliticaEuropeanădeVecinătate,BenitaFerrero-WaldnerasalutatextindereaMisiuniiUEdeAsistenţălaFrontierăsusţinândcă«dupăprimele5lunideactivitateaMisiunii,standardelelafrontierăs-auîmbunătăţitşiobservămunnivelmaiînaltdedepistareaactivităţilorilegale.AcestaesteunrezultatpracticalcooperăriinoastrecuMoldovaşiUcrainaîncadrulPoliticiiEuropenedeVecinătate».Dna.Ferrero–Waldneramaimenţionat:«ActivităţileilicitecareaufostdepistateîntimpulactivităţiiMisiuniivinsăsprijineideeaextinderiiMisiunii.Astfel,amdeschisbirourinoiînChişinăuşiportulOdesaşiîntreprindemacţiunidetrasarealinieidedemarcareînjurulregiuniitransnistrene».Comunicatdepresă,www.delmda.ec.europa.eu



rea numărului de ore. MET şi structurile sale, precum şi ministerele care au în subordi-ne instituţii de învăţămînt, trebuie să întreprindă măsuri de rigoare pentru asigurarea condiţiilor minime de funcţionare normală a procesului didactic şi educaţional în insti-tuţiile de învăţămînt din Moldova.

3. Elaborarea unui plan de acţiuni, care să contribuie la respectarea drepturilor profesorilor, elevilor şi părinţilor domiciliaţi în regiunea transnistreană, inclusiv dreptul la asistenţă medicală, libera circulaţie, aplicarea legislaţiei naţionale fără discriminare, etc.

4. Intensificarea eforturilor la nivel local şi internaţional pentru a determina auto-rităţile separatiste de la Tiraspol să respecte dreptul tuturor locuitorilor din regiune la alegerea limbii de instruire, alfabetului utilizat şi a Programului de studii.



6. DREPTuL LA MunCă şI PROTECŢIE SOCIALă

Demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme ale statului democratic. Resursele umane sănătoase, avînd un potenţial fizic şi intelectual înalt reprezintă principala sursă a creşterii economice a ţării şi modernizării sale. În acelaşi timp, statul nu trebuie să neglijeze persoane care deja şi-au îndeplinit obligaţiunile faţă de stat sau sunt în incapacitate să le îndepli-nească din motive independente de voinţa acestora. În acest fel, statul este obligat să creeze un cadru legal, care ar permite tuturor cetăţenilor să muncească garantîndu-le o protecţie socială corespunzătoare. Totodată, acesta este obligat să acorde protecţie persoanelor inapte de muncă. În 2006 au fost înregistrate numeroase cazuri şi situaţii în care prevederile enunţate mai sus au fost fie încălcate, fie neglijate. În cele ce urmea-ză, ne propunem să le examinăm sub următoarele 4 aspecte:

6.1. şomajul, piaţa internă a muncii şi migraţiaŞomajul rămîne a fi o problemă majoră nu doar pentru Moldova, dar practic pentru întreaga lume. Pentru rezolvarea acestei probleme fiecare stat în parte încearcă să pro-moveze anumite politici menite să redreseze situaţia. Moldova în acest sens nu este o excepţie şi pe parcursul anului 2006 au fost întreprinse şi continuate măsuri pentru minimalizarea numărului de şomeri. Aici putem remarca Programul de Activitate a Gu-vernului pe anii 2005-2009 «Modernizarea ţării - bunăstarea poporului» şi Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Însă, trebuie să constatăm că şi aces-te măsuri sunt deocamdată declarative, fără a avea un impact practic asupra situaţiei existente. Numărul populaţiei ocupate în cîmpul muncii este în continuă scădere,150 constituind la sfârşitul anului 2006 – 1271000 persoane, comparativ cu 1318700 în 2005. În special, această scădere se datorează majorării numărului de persoane care s-au pensionat 621400 (2006) comparativ cu 618300 (2005), dar şi din cauza că tinerii specialişti evită a se angaja în locul persoanelor pensionate. Acest refuz este dictat de salariile mizere care în marea lor majoritate nu acoperă nici coşul minim de consum pentru o singură persoană, cu atît mai mult pentru o familie. Din aceste considerente, persoanele tinere preferă să plece la muncă peste hotare, unde salariile sunt mai mari ca în ţară. Iniţial, scopul lor este de a câştiga resursele financiare de care au nevoie

150 www.scers.md



pentru întreţinerea familiei sau investirea într-un spaţiu locativ necesar existenţei. Cu timpul, însă priorităţile se schimbă şi mulţi rămîn în permanenţă peste hotare unde nivelul de viaţă este mai înalt şi asigurat.

Problema şomajului în Moldova rămâne dificilă şi solicită eforturi însemnate din par-tea autorităţilor. Pe de o parte, Moldova are nevoie de numeroşi specialişti pentru a completa locurile vacante,151 iar pe de altă parte există numeroşi şomeri, care nu se pot angaja deja pe parcursul a peste 10 ani.152 Deseori şomerii renunţă la serviciile Oficiilor Forţei de Muncă(OFM) atât din cauza procedurilor birocratice,153 cât şi din cauza că propunerile de angajare sunt inadecvate (ex. salariu mizer). Totodată, remarcăm că în Moldova nu este respectată legislaţia privind angajarea invalizilor în câmpul muncii.154 Potrivit legislaţiei, această categorie beneficiază de locuri de muncă în proporţie de cel puţin 5% din numărul total al angajaţilor unei întreprinderi, instituţii, etc. În confor-mitate cu datele Ministerului Dezvoltării Informaţionale, în Moldova sunt cca 465000 persoane care au atins limita de pensionare, iar potrivit datelor Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC),155 la finele anului 2006 numărul total al pensiona-rilor constituia cca. 621400 persoane.

Astfel, vom constata că la finele anului 2006 în Moldova erau cca. 155000 persoane beneficiari de pensii de invaliditate. În continuare, conform datelor MPSFC în cîmpul muncii erau angajate 1271000 persoane, iar 5% din acest număr constituie 63550. În acest fel, considerăm că, asigurînd realizarea cotei de angajare a invalizilor în cîmpul muncii, autorităţile ar reduce practic în jumătate responsabilitatea statului faţă de aceste persoane vis-a-vis de asigurarea lor cu pensii, iar banii care sunt cheltuiţi pen-tru pensiile şi indemnizaţiile acestora vor putea fi reorientate spre invalizii ce nu pot fi angajaţi în cîmpul muncii sau alte categorii de persoane social-vulnerabile. În acest mod, veniturile invalizilor vor creşte substanţial (cei angajaţi vor avea salarii mai mari decât pensiile,156 iar mărimea pensiilor pentru restul invalizilor va putea fi majorată din contul numărului mai mic de pensionari, fapt care va asigura un trai decent acestor categorii de persoane).

În regiunea de est a ţării şomajul atinge cote alarmante. În foarte multe localităţi au rămas numai bătrânii şi copiii. De foarte multe ori angajaţii sunt concediaţi ilegal, in-vocându-se motive banale157 sau sunt forţaţi ori ameninţaţi să depună cererea de con-cediere. Metoda şantajului, urmat de fărădelegile în justiţie, au ca rezultat dezbinarea colectivelor şi determină populaţia să nu îşi apere eventual drepturile.158 Credem că micşorarea numărului de locuri de muncă în regiune se datorează în special acţiunilor

151 Înspecialînzonelerurale152 CazdinpracticaPromo-Lex153 ŞomeriicarenuaureuşitsăseadresezeOFMîntermende6lunidinmomentulconcedieriinusuntasiguraţicuîndemnizaţie,

fiinddoarluaţilaevidenţăpentru3luni.Odatăîn3luni,şomerultrebuiesăparcurgădinnouproceduradeluarelaevidenţă,faptcesolicităeforturişiresursefinanciaredinpartealorpentrudeplasări.

154 Legeanr.821-XIIdin24.12.1991privindprotecţiasocialăainvalizilor,al.3art.31155 www.scers.md156 Pentrucomparaţie:pensiamediedeinvaliditatepeparcursulanului2006aconstituit380lei,iarsalariulminimgarantatconform

HotărîriiGuvernuluinr.896din7august2006,constituie550lei.157 Spreexemplu«...CroitoreasaTGlucreazălafabricădin1981.Afostconcediatăînbazaarticolului«pentruneîncredere»...».

www.cip.nm.ru158 CazcomunicatAsociaţieiPromo-Lex:SoţiapreşedinteluiţăriiavizitatînaintedeRevelionogrădiniţădinor.Tighina(Bender),unde

anteriorşi-adesfăşuratactivitatea,oferindcadouricopiilor. Înurmavizitei,administraţiagrădiniţeişişefulDirecţieimunicipalepentrueducaţieaufostimediatconcediaţi.



întreprinse în acest sens de către cei care au uzurpat puterea în regiune. Sub «condu-cerea» lor, precum şi datorită inacţiunii autorităţilor constituţionale, o mare parte din întreprinderile active ale regiunii au fost supuse privatizării, fiind ruinate, iar mai apoi comercializate.159 Această procedură a condus la distrugerea potenţialului economic al regiunii şi la o gravă criză umanitară.Drept rezultat, rudele şi persoane loiale regimului au acaparat ilegal fabrici, uzine, terenuri, imobile, etc.

Constatăm că dreptul la muncă şi protecţia socială în regiunea transnistreană a Mol-dovei nu este respectat, cu atât mai mult că este în plină desfăşurare procesul de re-împărţire a potenţialului economic. Respectiv, în aceste condiţii drepturile angajaţilor, a invalizilor şi a altor categorii ce necesită asistenţă din partea autorităţilor, nu pot fi o prioritate a regimului care-şi menţine controlul asupra regiunii mai bine de 15 ani.

În primul rând, trebuie menţionat faptul că Promo-Lex a înregistrat plângeri ale pro-fesorilor din regiune, care îşi primesc salariile cu întârzieri. Pe de altă parte, chiar dacă au salarii mizere, profesorii de la sate invocă faptul că de cca. 10 ani sunt obligaţi să frecventeze cursurile de perfecţionare la Tiraspol, practic din cont propriu. « Ministerul Educaţiei» de la Tiraspol acoperă numai cheltuielile de transport, iar profesorii deseori sunt cazaţi în cămine cu condiţii «sovietice» de trai, fiind nevoiţi să îndure foame din cauza lipsei resurselor financiare insuficiente. Totuşi, salarizarea bugetarilor este una dintre cele mai actuale si acute probleme la acest capitol în regiune, fapt ce determină tot mai mulţi oameni să plece în căutarea unui loc de muncă peste hotare.

6.2. Munca «la negru»Fenomenul este foarte răspândit în Moldova, iar limitele şi impactul acestuia nu pot fi deocamdată contabilizate sau analizate. Cu toate că Inspecţia Muncii a întreprins un şir

159 Fragmentdinmaterialul«Pentrudreptulsătrăimpepământulnostru»,publicatînsăptămânalul«Omulşidrepturilelui»(«Человекиегоправа»):«...PreşedinteleRM,VladimirVoronin,dinprimeleziledeocupareapostului,deschisaîntinsmânaprietenieiluiIgorSmirnov.PopoareleacelordouămalurialeNistruluiauexpiratuşurat:Însfârşitdinnouvomtrăiîntr-osingurăfamilie–ceavemdeîmpărţit?Decesăduşmănim?Aşagândeauei.

DarînacestcazIgorSmirnovaveacesăpiardă.I.Smirnovîntimpul întrevederii,caresearătaîndirect lateleviziunileMoldoveişiRMN,evazivarăspuns«Nutegrabi!».Şidupăaceastăîntrevedereaînceputnoiintrigişiprovocări:baadeconectatcanalulTValMoldovei pentru locuitoriiRMN,apoi iar a declarat război copiilor şcolilormoldoveneşti, a anunţat privatizareamasivăşiurgentăaîntreprinderilordestat,inclusivacăilorferate.

Principalulprivatizator,Zagreadskiiatotştiutorul,şantajadirectoriidinnumelePreşedintelui:«DoriţitotulsărevinăMoldovei?»Şiapornittotul.UnuldinafaceriştiicunoscuţidinTransnistriaafostîntrebat:«Fiiatent,agricultura,decareteocupi,esteoafacereneprofitabilă,dartudejaacinceauzinăprocuri,şi totatedeprofildiferit,deundeaiatâţiabani?Şi lacebunţieuzinele?».Azâmbitbinevoitorşiarăspuns:«Eunulecumpăr.Dacă«tata»miledă–trebuiesăiau».Şine-arelatatoschemăinteresantăde«privatizarealaSmirnov»:«Misedăouzină,eunuachitnimănuisalariile,lumeaseeliberează,datoriilecresc–bancaindicatăîmioferăcredit2milioanededolari,cucondiţiacăunmilion îldau lor, iaraldoilea îmi rămânemie».Apoiuzinasedeclarăfalimentată,arelocvînzareautilajului,pentrucareeuşipersoaneleinteresate,parteneriiavemun«ban»înplus.Utilajulsevindepeste hotarele Rmn.

Conform acestei scheme în RMN au fost privatizate 80% din întreprinderile industriale, care pentru totdeauna au fost«îngropate».IatădeceluiSmirnovi-atrebuiturgenta«blocadăeconomică».Lucreazădoarîntreprinderilecareaufostprivatizatede«Şerif».Asteasunt«Tirotex»,«UzinaKirov»,«Fabricadelactate»,ş.a.Darîntreprinderileprivatizatedenoiiinvestitori,aicărorgarantesteGazprombank,aufostvândutelalicitaţiişiscoasepestehotareleRMN.

«BlocadaeconomicădinRMN»afostcondusăpersonaldeIgorSmirnov.TelefonândlastaţiagăriiferoviaredinTiraspol,aîntrebatşeful:«SuntcarevagarnituricumarfăspreMoldova?»Is-arăspuns«Da!»-«Asereţinepânălaindicaţiipersonaleexprese.A se bloca trecerea tututror trenurilor de pasageri.Anunţaţi reparaţia căilor, orice doriţi, dar nu expediaţi nimic înMoldova».PrimeşteapelcăavenitogarniturădevagoanecufierdinIlicevskpentrucombinatuldinRâbniţa.Aurmatordnului–Anusedescărca!Pecaleaferatăs-auacumultamaimultde65vagoanepentruRâbniţa.Iarprimeşteapel«Ilicevskimpunesancţiunideamendă»,lacareelrăspunde«Nuştiţicumsăscăpaţideasta?».Apoielîntruneşteconducătoriiîntreprinderilorşistructurilordeforţăşiîiprevine«CinevaîncărcamarfăpentrutransportpestehotareleRMNvafijudecatconformlegilormarţiale»...»AleksandrFlecia,www.cip.nm.ru/2006/html/42/index42.htm



de măsuri în vederea combaterii fenomenului, eficienţa acestora rămâne neînsemna-tă. Conform datelor Inspecţiei Muncii,160 în 2006 au fost constatate numai 677 cazuri de muncă «la negru», dintre care 437 în sectorul agricol. Suntem siguri că aceste date nu sunt relevante şi nu corespund realităţii. Drept exemplu poate servi cazul lui G.C., care prin intermediul juiştilor Promo-Lex a sesizat organele procuraturii şi primarul locali-tăţii privind înălcările legislaţiei admise de către conducătorul unei societăţi agricole. Una dintre problemele sesizate viza impunerea locuitorilor satului, inclusiv a pensio-narilor, să presteze munci agricole în folosul întreprinderii respective, fără încheierea unor contracte de muncă. Astfel, menţionăm faptul că numai în acest caz dintr-o loca-litate rurală, este vorba de un număr ce depăşeşte deja cifra indicată în raportul Inspec-ţiei Muncii. Cazuri similare au fost constatate şi în multe alte localităţi din ţară.

Fenomenul este rezultatul legislaţiei imperfecte din domeniul respectiv, precum şi a impozitelor şi taxelor percepute de către stat în cazul unei angajări legale. În această ordine de idei, angajatorii nu sunt cointeresaţi să achite aceste sume organelor de stat, fiindcă nu au certitidinea că vor fi în stare să-şi acopere investiţiile.161 Pe de altă parte, nici persoanele care prestează munca respectivă nu sunt interesate în achitarea im-pozitelor dintr-un salariu mizer, care în marea majoritate a cazurilor nu acoperă coşul minim de consum. Considerăm că problema este una ce urmează a fi soluţionată în comun de către Inspecţia Muncii, Inspectoratul Fiscal şi Casa Naţională de Asigurări Sociale care trebuie să efectueze vizite în teritoriu pentru a explica cetăţenilor necesi-tatea achitării impozitelor şi taxelor. Reprezentanţii acestor instituţii trebuie să explice populaţiei rurale în special, modalitatea de calculare şi achitare a pensiilor, precum şi de acordare a asitenţei medicale. Considerăm că astfel de activităţi vor contribui la conştientizarea şi disciplinarea atât a persoanelor juridice cât şi a angajaţilor.

6.3. Ocrotirea sănătăţiiAm menţionat deja faptul că asigurarea ocrotirii sănătăţii este strîns legată de anga-jarea în cîmpul muncii.162 Cu toate acestea, constatăm că şi acest sistem se dovedeşte a fi ineficient, în special pentru populaţia rurală. De cele mai multe ori localităţile ru-rale dispun de puncte medicale, unde activează doar medici de familie sau asistenţi medicali, care în marea lor majoritate sunt de profil general şi, respectiv, pot acorda doar o consultaţie generală, iar pentru investigaţii mai detaliate este necesară spitali-zarea. În acest caz, urmează a fi chemate serviciile de ambulanţă care sunt amplasate practic doar în centrele raionale. Totodat unele localităţi rurale nu dispun de medici de familie calificaţi sau asistenţi medicali, iar unii medici de familie din localităţile ru-rale deservesc populaţia a 3-5 sate, fiind remuneraţi cu salarii derizorii. În acelaşi timp, sistemul de asigurare medicală nu întotdeauna funcţionează, deoarece populaţia nu

160 RaportuldeactivitatealInspecţieiMunciipentruanul2006161 Investiţiileenormefăcuteînagriculturăînmareamajoritateacazurilorsedovedescafiineficienteşiriscăaficompromise,datorită

condiţiilorclimatericeseveredinultimultimp(ploiambundente,grindinăşisecetă)162 DejadecâţivaaniînMoldovafuncţioneazăsistemuldeasiguraremedicalăobligatorieapersoanelorangajateîncîmpulmuncii.

Totodată,statulgaranteazăasigurareamedicalăunorcategoriidefavorizatedepersoane.Respectivpersoaneleneangajateîncîmpulmunciinubeneficiazădeasiguraremedicală,decîtdacăîşiprocurăpersonalpoliţadeasiguraremedicală.Totuşi,dincauzasalariilorcenuacoperănecesităţileminime(înspecialceledinsectorulagrar),mareamajoritateaagricultorilorşişomerilornusuntînstaresăprocurepoliţeledeasigurare.



este suficient informată asupra drepturilor lor,163 iar medicii trebuie să respecte limita pacienţilor pentru internare sau diagnosticare. Spre exemplu, A.C.164 a solicitat medicu-lui de familie tratament în regim staţionar. Medicul i-a comunicat că nu poate satisface cererea, deoarece limita impusă de Casa Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) pentru astfel de tratament este depăşită. Considerăm că lui A.C. i-a fost încălcat drep-tul la asistenţă medicală din cauza unor limite impuse medicilor de către CNAM, iar în cazul depăşirii acestor limite medicii sau pacienţii trebuie să achite sumele pentru investigaţii.165

O problemă actuală pentru pacienţi şi sistemul naţional de sănătate rămâne în mare parte iresponsabilitatea medicilor pentru erorile admise în cadrul aplicării tratamentu-lui. Deşi este o problemă gravă, care deseori se soldează cu decesul pacienţilor, Minis-terul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale nu dispune de o statistică în acest sens sau refuză publicarea acestor date societăţii civile.166 În acelaşi timp, există foarte puţine cazuri examinate în instanţele de judecată.167

În viziunea noastră, odată cu implementarea Programului Naţional de Asigurări în Medicină fenomenul corupţiei a mai scăzut în intensitate, însă nu a fost stopat,168 iar condiţiile de spitalizare sunt încă sub nivelul normelor şi standardelor europene. Deşi au fost înregistrate rezultate pozitive în comparaţie cu anii precedenţi, trebuie să re-marcăm faptul că dreptul la asistenţă medicală nu este încă deplin garantat în mediul rural, inclusiv celor care dispun de poliţa de asigurare medicală.169

Legislaţia în domeniul medicamentelor constă din Legea cu privire la medicamente, Legea cu privire la activitatea farmaceutică, Legea cu privire la circulaţia substanţelor

163 «...Fiecarealdoilealocuitoralmun.Chişinăuşialr.Orheisusţinecănuarecunoştinţedespreasigurareaobligatoriedeasistenţămedicală,aratăunstudiu,desfăşuratdecătreProiectulReformaînSănătateaPublică,finanţatdeUniuneaEuropeană.Înacelaşitimp,maimultde1/3dintrepersoaneleintervievatenuvădvreunbeneficiualsistemuluideasigurareobligatoriedeasistenţămedicală.Motivelecelmaifrecventinvocatedepacienţipentruanu-şiprocurapoliţadeasiguraremedicalăsuntlipsaunuilocdemuncă(40,2%)şiinsuficienţadebani(39,2%).Totodată,9,1%dintreeiaumenţionatcăprocurareaacesteianuarerost,deoareceserviciilemedicaleoricumartrebuiplătite...»www.jurnal.md

164 CazdinpracticaPromo-Lex165 CazdinpracticaPromo-Lex166 InformaţiioferitedeCentruldeApărareaDrepturilorPacienţilorşiInvalizilor(CADPI)167 Spre exemplu, înGermania anual se înregistreazăaproximativ 25mii cazuri demalpraxis, se examinează15mii cazuri de

atragerelarăspundereamedicilor,30%(5.000cazuri)dinacesteaîncepdemersulcuprivirelasăvârşireainfracţiunii.ÎnItaliaunmaresuccesareTribunaluldeProtecţieaConsumatorului,reprezentanţiicăruiasuntîntoateregiunileţării(CADPI).

168 «...Practic,fiecarefemeiecareanăscutînultimii treianiafirmăcăaplătitneoficialsumeîntre200leişi200Euro(3300lei)personaluluimedicaldinmaternitateaundeanăscut.«Dacănudaibani,imediatdupăcenaşti,cândîncănuţi-airevenitbine,ţisecere,sau ţisedăde înţelescă trebuiesăplăteşti»,spuneVioricaP.Dânsaanăscutacumdoiani laomaternitatedinChişinău.Dupăonaşteregrea,careadurat14ore,mediculcareaasistat-os-aapropiatşii-aspuscătrebuiesă-ideaomiedelei.Soţulei,poliţist,arămasderutatdetupeulmedicului,careînsănus-asfiitsă-şirepetecererea.Maiapoi,înurmătoarelezile,numairămâneasurprinscândasistentelemedicaleîispuneaucă«nuaitrecutvama»,adicănule-alăsatbacşiş,pentrucăîngrijescdesoţialui.Uniimedici,solicitaţidintimpsăasigurenaşterea,stabilescdinstarttaxa.ÎnChişinău,lamomentuldefaţă,sevorbeştecăaceastătaxăede100euro.Pentrucănaştereaeunprocescomplicat,majoritateafamiliilorseîngrijescdintimpsă-şigăseascăunmediccaresăasistenaşterea,deaceeanusemaiîntreabădecetrebuiesăplăteascăneoficialosumăatâtdemare,dacăasistenţamedicalăînasemeneacazuriegarantatădestat.Cutoatecămajoritateafemeilorcareaunăscutafirmăcăauplătitmediculuicarele-aasistat,printreacesteafiindşifiicededeputaţi,reprezentanţiaiinstituţiilordestat,organelordedreptşidecontrol,nimeninusemnaleazădespreacesteabuzurişi,caurmare,nuexistă,pânăînprezent,cauzepenalepornitepentruasemeneainfracţiuni.Iarsumelecesescurgînbuzunarelemedicilorsuntenorme...»www.jurnal.md

169 «...Eadevăratcă,în2006,sferasănătăţiiafostfinanţatămultmaibinedecâtînaniitrecuţi:salariilecadrelormedicaleaucrescut,s-auprocuratmaimultemedicamente,iaralimentaţiaşicondiţiiledespitalizares-auîmbunătăţit.Totuşi,numărulpersoanelorcarenecesitătratamentînstaţionareestemultmaimaredecâtnumărulpacienţilorstabilitdecătreCNAM.Deexemplu,deşimaisuntaproapetreilunipânălasfârşitulanului,InstitutulRepublicandeCardiologieadeservitdejanumăruldepacienţistabilitdeCNAMpentruunanîntreg(6500persoane).Eimportantdeconstatatfaptulcă,pânălaimplementareaprogramuluideasigurare,aici,timpdeunan,primeauajutorcalificatcca11.000bolnavi.Acumsuntinternatedoarpersoaneleînstaredeurgenţă.AlexandruCărăuş,şefulsecţieihipertensiunearterială,boalăcareprovoacăcelemaimultedeceseînlume,susţinecăpotenţialulInstitutuluidecardiologieemultmaimaredecâtesteutilizat.Iaroameniidinraioanecarenecesitădiagnosticsofisticatnupotajungelaaceastăinstituţiefărăatrecemaimultebariereimpuseartificial…»www.jurnal.md



narcotice şi psihotrope, Legea cu privire la activitatea veterinară şi din alte acte norma-tive care reglementează activitatea în domeniul medicamentelor. Ministerul Sănătăţii îndeplineşte funcţiile organului executiv în domeniul medicamentelor şi produselor parafarmaceutice la un nivel strategic, activitatea administrativă, financiară referitor la asigurarea monitoringului şi dezvoltarea sectorului medico-farmaceutic în confor-mitate cu politica naţională în domeniul medicamentelor, adică se ocupă de toate. De asemenea, Ministerul Sănătăţii efectuează Controlul de Stat în domeniul medicamen-telor şi produselor parafarmaceutice. Adică se controlează pe sine.170

O altă problemă importantă rămâne acordarea asistenţei medicale pentru cetăţenii din regiunea de est a ţării. Cetăţenii Moldovei, locuitori ai regiunii transnistrene şi an-gajaţi la întreprinderile şi instituţiile aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţiona-le, achită contribuţia din salariu pentru asigurarea medicală, însă nu pot beneficia de serviciile medicale.171 Populaţia regiunii, inclusiv deţinătorii poliţelor de asigurare pot beneficia de serviciile instituţiilor medicale numai pe teritoriul controlat de ătre autori-tăţile constituţionale.172 Totodată, un obstacol suplimentar pentru această categorie, şi nu numai, rămâne «viza de reşedinţă», deşi porivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr.16 din 19.05.1997, utilizarea acesteia în raporturile sociale contravine normelor şi princi-piilor constituţionale. Astfel, contrar normelor legale, «viza de reşedinţă» este utilizată pentru simplificarea activităţii medicului de familie.

O situaţie deosebită este înregistrată la unele întreprinderi din regiune. Deoarece nu există un control asupra materialelor şi materiilor prime, utilizate la întreprinderile din regiunea transnistreană, angajaţii sunt lipsiţi de orice protecţie din partea autorităţilor competente. Unii angajaţi bănuiesc că în procesul de producere sunt utilizate materi-ale sau substanţe nocive pentru viaţa şi sănătatea lor.173

Situaţia din instituţiile medicale din regiune rămâne extrem de dificilă. Chiar dacă în 2006 au crescut sumele alocate acestui sector foarte important, fiind distribuite «aju-toare umanitare» din Federaţia Rusă, spre exemplu, spitalele din regiune rămân apro-vizionate la numai 25-35% cu medicamente, iar condiţiile de spitalizare sunt sub orice nivel al demnităţii umane.174 În foarte multe localităţi rurale nu există farmacii. Pe de altă parte, medicamentele sunt «taxate» şi «impozitate», respectiv sunt foarte scumpe. Totodată, au fost depistate cazuri de falsificare a medicamentelor şi populaţia nu are încredere în calitatea preparatelor şi medicamentelor comercializate în regiune.175

Un subiect actual şi foarte periculos este fenomenul epidemiei de tuberculoză în regi-une.176 Condiţiile economico-financiare din regiune, lipsa unui sistem social şi medical

170 InformaţiioferitedeCentruldeApărareaDrepturilorPacienţilorşiInvalizilor(CADPI)171 CazdinpracticaPromo-Lex172 VezidetaliilacapitolulDreptullaeducaţiedinprezentulraport.173 CazdinpracticaPromo-Lex174 www.cip.nm.ru175 Afacereafarmaciilormaiesteconsideratăoafacere«închisă»,deoarecefuncţionarii«ministerului»delaTiraspoldeţincontrolul

şimonopolulasupracomerţuluicumedicamente176 «SocietateainternaţionalăesteseriosîngrijoratădecreştereacatastrofalăamorbidităţiicutuberculozăpulmonarăînTransnistria

înultimiiani.Înanul2005creştereaaconstituit32%.Aufostînregistrate574cazuri.CeamainefavorabilăsituaţieesteînraionulRîbniţa(167,5cazurila100miilocuitori).ÎnBender102,7cazuri.ÎncăunanînurmăspecialiştiiestimausituaţiaînTransnistriaprivindtuberculozaca«epidemiedublă».Medicul-şefalSpitaluluiRepublicandeTuberculoză,PiotrDermenjiaadusurmătoareledate: laosutămiide locuitori înRNMerau98bolnavi, în timpceîncircumstanţe favorabileacest indicenudepăşea20, iar



adecvat a condus la creşterea dramatică a numărului de bolnavi TBC în regiune.177 Cu toate acestea, nu există un Program de informare şi educare a populaţiei, care ar com-bate fenomenul în regiune.178

În mare parte, finanţarea slabă a sistemului de sănătate, salariile mici, lipsa utilajului modern pentru diagnostică şi tratament, precum şi alte aspecte ale situaţiei din regiu-ne au condus la degradarea esenţială a sistemului de sănătătate. În rezultat, populaţia suportă consecinţele: calitatea proastă a serviciilor medicale, lipsa specialiştilor, ser-viciilor de calitate şi a medicamentelor moderne, iar uneori şi atitudinea indiferentă, iresponsabilă a medicilor sau personalului medical. Cu toate acestea, majoritatea lu-crătorilor din sistemul de sănătate al regiunii nu tolerează pacienţii care se adresează în instituţiile de sănătate de pe malul drept al Nistrului. Promo-Lex a înregistrat un caz în care o persoană care se afla la tratament în instituţiile specializate de la Chişinău a fost ameninţată cu anularea grupei de invaliditate, în cazul în care nu va renunţa la tratamentul său în instituţiile respective din Chişinău în favoarea celor din Tiraspol. Tre-buie menţionat faptul, că la Tiraspol de fapt nici nu există instituţii similare, iar restul, în opinia locuitorilor, sunt de o calitate mult inferioară. S-au înregistrat cazuri în care, din cauza diagnosticării incorecte, persoanele au decedat.179 Chiar şi în situaţii grave, medicii nu recomandă şi nu permit transferarea pacienţilor la instituţiile specializate din Chişinău.180

6.4. Protecţia şi asistenţa socialăDupă cum am menţionat mai sus numărul persoanelor care necesită protecţie şi asis-tenţă socială este în continuă creştere. Aceasta se datorează îmbătrînirii treptate a populaţiei ţării şi natalităţii scăzute. La numărul mare de persoane pensionate se mai adaugă şi numărul destul de impunător al pensionarilor pe motive de boală, care de asemenea necesită asistenţă socială. Constatăm din nou că legislaţia privind protecţia socială a acestor persoane rămâne imperfectă. Spre exemplu, Promo-Lex a fost sesiza-tă de către un invalid de gradul I, căruia, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.688

despreepidemieseîncepesăsevorbeascălaindicelede50bolnavila100miilocuitori.Astăzisecadesăvorbimdespreo«triplăepidemie»,www.cip.nm.ru,articolul«Viatasauimaginea?»,semnatdeValentinaSorocian.

177 «...princondiţiiledetraiinsuficientealunuinumărmaredelocuitoridinregiune,neasigurareacuproduseigienice,alimentaţieproastă,lipsamedicamentelornecesare,nivelulscăzutdeprofilactică.ÎnraionulRîbniţalipseştestaţionarulpentrubolnaviidetuberculoză.IarmajoritateabolnavilordinRîbniţarefuzăsămeargălaspitaluldinBenderdinlipsădebani.Sesimtelipsaînraionaautobuzuluidefluorografie.Dinpricinainsuficienţeipreparatelornuserealizeazăprofilaxiachimicăamembrilorfamiliilor,încaresuntpersoaneîmbolnăvitecutuberculoză.Doar36%dinpopulaţiaTransnistrieisuntsupusemăsurilorprofilactice.Luptacontratuberculozeiadevenitşimaicomplicatăpemotivcăboalăesterezistentălapreparatelemedicaleşimulţibolnaviaunevoiedetratamentcostisitor.Esteîngrijorătorfaptulcăîn2008înTransnistriaseînceteazăacţiuneaprogramuluiDOTS,realizatpecontulfinanţăriidinfondurileOrganizaţieiMondialeaSănătăţii.Mediciisuntîngrijoraţideînrăutăţireabruscăasituaţiei.Conformdatelorspecialiştilor,RepublicaMoldovaşiTransnistriaocupăprintreprimele locuri înEuropa lanumăruldebolnavide tuberculoză.SocietateaInternaţionalăesteneliniştităcăTransnistriaadevenitunfocarpericulosderăspândireatuberculozeiînţărilevecinealeEuropei…».Ibidem

178 ProgramelefinanţatedecătreinstituţiileinternaţionaleşiimplementateînMoldovaexclud,înmareparte,regiuneatransinstreanăaţării.Înviziuneanoastrăaceastăabordareşiatitudineesteunagreşităşiareefectenegativeasupradrepturilorşiintereselorpopulaţieidinregiune.

179 www.cip.nm.ru,articolul«SistemulSănătăţiilafeltrebuietratat»,semnatdeMarinaDovgali.180 CazdinpracticaPromo-Lex:Fiindinternatcudiagnozainiţială«Difterie»,pacientuladecedatînsaladereanimaredupă7zile.

Rudelenuauavutacces,iarmediciiînfiecareziconvocauConsiliu.Peparcursvictimaafostdiagnosticatăde5oricurezultatediferite,rudelefiindobligatesăprocuremedicamentedefiecaredatăpentrutratamentdiferit.S-auadresatcurugăminteadea-ltransportalaChişinău,însănuauprimitacceptul.



din 20.06.2006, i-a fost indicat tipul de asistenţă socială «îngrijire permanentă din par-tea altei persoane». După cum am constatat, acest tip de asistenţă socială nu este rea-lizabil în practică, deoarece Guvernul nu a asigurat implementarea acestor prevederi: nu a prevăzut asistenţi sociali în acest scop şi nici nu favorizează terţele persoane să îngrijească invalizii. La moment, aceste persoane sunt îngrijite de către rude sau vecini, care sunt lipsite de orice atenţie din partea statului.

Pentru persoanele care îngrijesc nu sunt prevăzute careva compensaţii, facilităţi sau îndemnizaţii. Considerăm că este imperios necesară căutarea unor soluţii de încurajare şi stimulare a persoanelor nevoite să îngrijească de invalizi. Spre exemplu, ar fi echita-bil dacă termenul de îngijire a unui invalid s-ar include în stagiul de muncă, acordarea unui număr de zile suplimentare la concediul anual plătit, asigurarea gratuită sau la preţ redus cu poliţe de asigurare, etc. Garantând anumite privilegii categoriilor deza-vantajate, statul îşi asumă şi responsabilitatea realizării acestora.

Subiectul legat de pensiile locuitorilor din regiune va fi descris pe larg de către Pro-mo-Lex într-un studiu separat privind situaţia din regiunea transnistreană. În prezentul raport vom menţiona doar că bugetul regiunii pentru 2007 a fost aprobat cu un deficit de circa 45%, respectiv pensiile şi salariile vor fi achitate cu întârziere, iar calitatea ser-viciilor medicale, asistenţa socială şi educaţia vor înregistra regres.181

În acest context, locuitorii din regiune au fost manipulaţi în vederea obţinerii cetă-ţeniei ruse, fiindu-le promise pensii, indemnizaţii şi medicamente tuturor cetăţenilor ruşi, domiciliaţi în regiunea transnistreană a Moldovei. În 2006 presa de la Chişinău182 a demonstrat activitatea ilegală a unui Consulat rus la Tiraspol, care, în regim de urgenţă, acorda cetăţenie rusă tuturor doritorilor domiciliaţi în regiune, în timp ce diverşi oficiali ruşi au promis public că Rusia va acorda sprijin financiar şi protecţie socială tuturor cetăţenilor ruşi din Transnistria.183 Potrivit unor informaţii neconfirmate, unor locuitori din regiune le-au fost înlocuite actele de identitate eliberate de către autorităţile Mol-dovei cu cele ale Federaţiei Ruse.

recOmanDări:

1. Deservirea deţinătorilor poliţei de asigurare, indiferent de locul de trai sau «viza de reşedinţă»;

181 Ziarul«Человекиегoправа»,«Новоенаступлениенаправаграждан»:«...PrinLegeaRMN«cuprivirelabudgetulrepublicanpentruanul2007»seprevedesuspendarea(consideraţi,anularea)actelorlegislativealeRMNprivindacordareaînlesnirilorcelortreicategoriidecetăţeni…Legeaprevedeanulareaa9tipurideînlesniri.Invaliziiaupierdut8tipurideînlesniri.Veteraniimuncii,serviciilemilitareşipensionarii–4 tipuri. Însăpentruprimadată legeaprevedealocareaa1,1milion rublepentrufinanţareaactivităţii Întrunirii Interparlamentare aAbhaziei,Osetiei deSud şiTransnistriei (art.55).De asemenea, pentru prima dată înbudgetestealocatăfinanţareagaranţiilorprimuluiPreşedinteCSalRNM(d-luiGrigoreMaracuţa)însumăde22mii17ruble.MijloaceimensesuntalocatepentrudesfăşurareazilelorTransnistrieiînMoscova,careesteprevăzutăpentrulunamai…»www.cip.nm.ru

182 PostulPRO-TVChişinăuadifuzatoînregistrareaudiocuunfuncţionaral«Consulatuluirus»dinTiraspol,careconfirmaactivitateaacestuiaînvedereaacordării,practicimediate,acetăţenieiruse.

183 Ziarul«Приднестровье»,la24.06.2006(materialV.Ostrovschi«Целиопределены-заработу!»:«directoruldepartamentuluipentruadministrareaafacerilorministeruluisănătăţiişidezvoltăriisocialealFederaţieiRuse,S.E.Donţov,şi-aexprimatsperanţacădejaînacestancetăţeniiFederaţieiRuse,domiciliaţipeteritoriulRepubliciiMoldoveneştiNistrenevorfiasiguraţicutoatetipuriledeprotecţieşisusţineresocială,inclusivasigurareacumedicamente,asiguraresocială,achitareapensiilor».



2. Stimularea persoanelor care îngrijesc invalizii;

3. Simplificarea procedurilor pentru şomerii înregistraţi la Oficiile Forţei de Muncă;

4. Contabilizarea erorilor săvârşite de către medici, analiza acestor cifre şi publica-rea lor;

5. Asigurarea nediscriminatorie a drepturilor cetăţeneşti pentru locuitorii din regi-unea transnistreană.



7. DREPTuRILE ELECTORALE

Deoarece alegerile primarului general al capitalei, desfăşurate în 2005, nu au fost vali-date din cauza prezenţei slabe184 a electoratului la urnele de vot,185 în 2006 Parlamentul Moldovei a micşorat pragul electoral de la 1/3 la 1/4.186 Totodată, scrutinul repetat se va considera valabil indiferent de numărul alegătorilor care participă la alegeri (art.134 Cod Electoral).

De asemenea, a fost introdus un element nou - «fişa electorală», pentru aplicarea ştam-pilei «votat»,187 însă prevederile în cauză ulterior au fost excluse. Totodată, s-a decis modificarea buletinului de vot, fiind exclus cuponul detaşabil care, potrivit autorilor legii, necesită cheltuieli financiare suplimentare, sporeşte timpul necesar pentru edita-rea buletinelor, iar relevanţa sa este redusă.188

Deşi au fost iniţiate discuţii, modificările nu prevăd posibilitatea alegătorului de a vota «împotriva tuturor candidaţilor». O astfel de opţiune, în opinia noastră, nu ar veni în contradicţie cu principiile democratice. Totodată, în opinia unor experţi, aceasta ar spori numărul cetăţenilor care participă la votare (rata de participare cunoaşte o scă-dere constantă în Moldova).

Modificările legislative, efectuate în 2006, se mai referă la publicarea declaraţiilor pe venit şi proprietatea deţinută de către candidaţii electorali, informaţiile fiind accesibile publicului. În opinia noastră, această prevedere este importantă în vederea eradicării corupţiei şi redării încrederii cetăţenilor în sistemul democratic de guvernare.

În 2006 Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat Regulamentul privind statutul ob-servatorilor şi procedura de acreditare a acestora.189 Atribuţiile de acreditare a obser-vatorilor revin CEC în temeiul art.63 Cod Electoral, iar persoanele acreditate pot desfă-şura activităţi de observare a alegerilor pe întreg teritoriul ţării.190

Cu toate acestea, legislaţia în materie electorală rămâne a fi imperfectă, existând nu-meroase probleme în privinţa asigurării drepturilor electorale pentru unele categorii de cetăţeni. Spre exemplu persoanele hipoacuzice şi orbii, cărora nu le este asigurat

184 Alegerilenoişialegerilerepetateorganizateîn2005pentruocupareafuncţieideprimargeneralalcapitaleiaufostconsideratenevalabiledincauzacălaeleauparticipatmaipuţinde1/3dinnumărulpersoanelorînscriseînlisteleelectorale.

185 www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf186 Legeanr.248-XVIdin21.07.2006187 Începîndcualegeriledinmartie2005,ştampilarespectivăeraaplicatăpefişadeînsoţireabuletinuluideidentitate,faptcare,în

opiniaautorilor,aprovocatnemultumireaunoranumitecategoriidealegătorişiacauzatneprezentareaacestoralavotare.188 www.azi.md/news?ID=40080189 HotărâreaCECnr.332din24.10.2006190 www.alegeri.md/electoralcourier/20061025/



secretul votului. O soluţie pentru depăşirea situaţiei date ar fi publicarea unor buletine de vot speciale (cu caractere Brail). Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că per-soanele hipoacuzice nu dispun de condiţii adecvate pentru a participa sau a se infor-ma asupra dezbaterilor electorale, fapt ce poate fi considerat un obstacol semnificativ în vederea formării opiniei proprii şi exercitării dreptului electoral. În ambele cazuri putem vorbi despre discriminare.

O altă situaţie discriminatorie, însă mult mai gravă şi complexă, este situaţia alegători-lor din regiunea transnistreană a Moldovei. Cetăţenii din regiune sunt elementar şi de-finitiv lipsiţi de drepturile electorale, bazate pe pluritatea de opinii şi idei, libera expri-mare, întruniri cu candidaţii, informare şi dezbateri libere. De asemenea, în mare parte, datorită situaţiei descrise, locuitorii regiunii transnistrene practic nu au posibilitate de a alege şi de a fi ales în condiţii libere, conform normelor naţionale şi internaţionale. Astfel, trebuie subliniat faptul că în privinţa locuitorilor regiunii, în opinia noastră, pe parcusul ultimilor 15 ani sunt admise grave situaţii de încălcare a drepturilor electorale. Autorităţile constituţionale au depus prea puţine eforturi în această perioadă în vede-rea respectării drepturilor constituţionale în regiune, inclusiv a drepturilor electorale.

7.1. Alegerile din Autonomia găgăuzăPotrivit datelor unui sondaj,191 un loc important în topul evenimentelor anului 2006 a fost ocupat de alegerile başcanului Unităţii teritorial-administrative găgăuze (UTA Gagauz-Yeri), demonstrând că în Moldova, cu unele excepţii, se respectă şi se conso-lidează principiile autonomiei locale, democraţiei, respectării drepturilor omului şi a supremaţiei legii.

Legea privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri192 prevede că Adunarea Po-pulară adoptă legi a căror executare este obligatorie pe teritoriul autonomiei, inclu-siv fixarea, organizarea şi efectuarea alegerilor. În acelaşi timp, art.60 al Constituţiei R.Moldova prevede că «Parlamentul este organul reprezentativ suprem şi unica autori-tate legislativă a statului», fapt ce demonstrează caracterul juridic contradictoriu al le-gilor adoptate de Adunarea Populară a autonomiei găgăuze.193 În acelaşi timp, experţii consideră că legislaţia electorală naţională a Moldovei a preluat anumite recomandări internaţionale în domeniu, iar cea a autonomiei găgăuze a evitat să o facă şi permite utilizarea Codului Electoral al RM doar în situaţii convenabile.194

În opinia observatorilor, modificările legislaţiei electorale cu privire la procedura de votare au fost efectuate pripit şi fără suportul informaţional adecvat, dovadă fiind pe de o parte - necunoaşterea procedurilor de votare de către alegători, pe de altă parte eliberarea de către birourile electorale a buletinelor de vot în lipsa documentelor ce ar justifica domiciliul (secţia nr.16 din Ceadîr-Lunga).195

191 Sondajulsociologic-monitoringanual înregimon-line«Bilanţulanului» iniţatdecătreServiciul IndependentdeSociologieşiInformaţii«OPINIA».Lasondajauparticipat1088persoane.www.opinia.md

192 Legeanr.344-XIIIdin23.12.1994193 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/report-ladom-1-ro.pdf194 www.azi.md/news?ID=41689195 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/pr-ladom-18-12-2006-ro.pdf



196 Contrarinsistenţelorsocietăţiicivile,V.VoroninnuarenunţatlafuncţiadelideralPartiduluiComuniştilordinMoldovanicidupăceafostrealesînfuncţiadepreşedintealţării.

197 www.alegeri.md/electoralcourier/20061023/,23.10.2006198 Careacţie,preşedinteleCECdinregiune,V.Caloşin,adeclarat:membriiCECnupot intervenicurecomandări înacestsens,

deoarece acest lucru ar putea fi calificat ca amestec în treburile justiţiei. Procuratura trebuie să decidă asupra oportunităţiisuspendării dosarelor intentate candidaţilor, însă laComisie nu a fost primită nici o sesizare din partea candidaţilor faţă dedesfăşurareacampanieielectorale.MihailFormuzal,uniculcandidatîmpotrivacăruiaaufostintentatedosarepenale,adeclaratcăproceseleintentatenuaufostsuspendate.www.alegeri.md/electoralcourier/20061023/

199 PreşedinteleVoroninadeclaraturmătoarele«Formuzalnupoatefialesînfunctiadebaşcan,deoareceestebaptist,iarînţaranoastră90%dinpopulaţieesteortodoxă».www.azi.md/news?ID=41563

200 Ibidem201 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/pr-ladom-4-12-2006-ro.pdf202 Vezipag.40dinRaportulprivindsituaţiadrepturiloromuluiînMoldova.Retrospectiva2005 (http://www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf)203 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/pr-ladom-18-12-2006-ro.pdf

7.1.1 Comportamentul autorităţilor în campania electorală

A. Comportamentul autorităţilor centrale

Din start remarcăm fenomenul (observat pe parcursul ultimilor ani) de implicare direc-tă şi indirectă a şefului statului în campania electorală de partea formaţiunii politice, aflate la guvernare şi condusă de acesta.196 Unii concurenţi electorali au sesizat CEC asupra acestor încălcări, declarând că faptele prejudiciază grav procesul electoral şi imaginea Moldovei ca stat democratic.

Alegerile din autonomia găgăuză nu au constituit o excepţie în acest sens. Astfel, la 21.10.2006 preşedintele Voronin a efectuat o vizită la Comrat, unde s-a întîlnit cu mem-brii Comisiei electorale centrale din regiune.197 În cadrul acestei vizite el a declarat «ra-ţională studierea oportunităţii suspendării, pe perioada campaniei electorale, a exami-nării litigiilor judiciare în care figurează concurenţii electorali».198

Mihail Formuzal, cel care ulterior a câştigat alegerile din regiunea găgăuză, l-a acuzat pe preşedintele ţării de agitatie electoră, bazată pe discriminare religioasă.199 Declara-ţiile au fost calificate drept intenţie de provocare a unui conflict religios între locuitorii regiunii autonome.200 Totodată, constatăm faptul că declaraţiile contravin legislaţiei naţionale, inclusiv prevederilor Constitutiei şi tratatelor internaţionale la care Moldova este parte. În opinia noastră, în primul rând este vorba despre un act de discriminare.

B. Comportamentul autorităţilor locale

Problema actualizării listelor electorale rămâne încă nesoluţionată şi trebuie de remar-cat faptul că situaţia este caracteristică la nivel de ţară, nu doar în autonomia găgăuză. Astfel, numărul alegătorilor care au votat pe liste suplimentare la alegerile din auto-nomia găgăuză în 2006 a fost de cca 8,4%.201 Chiar dacă societatea civilă a recoman-dat anterior respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte actualizarea anuală a listelor,202 autorităţile locale nu au efectuat astfel de activităţi la începutul anului 2006, precum prevede legislaţia. De asemenea, CEC rămâne indiferentă faţă de aceste probleme şi nu intervine pentru a asigura respectarea acestor cerinţe.203

O altă problemă invocată în majoritatea rapoartelor organizaţiilor internaţionale, care au monitorizat scrutinele electorale în Moldova, rămâne cea a utilizării resurselor ad-



204 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/report-ladom-2-ro.pdf205 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/report-ladom-1-ro.pdf206 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/report-ladom-2-ro.pdf207 Ibidem208 www.azi.md/news?ID=41728209 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/pr-osce-4-12-2006-ro.pdf

ministrative în scop electoral.204 Funcţionarii publici continuă utilizarea resurselor ad-ministrative pentru promovarea partidului din care fac parte şi a concurenţilor săi. Spre exemplu, directorul şcolii nr.20 din Ceadîr-Lunga a relatat că la 20.10.2006 profesorii au fost forţaţi, de către reprezentanţii administraţiei raionale, să participe în s.Baurci la o întrunire electorală cu Gheorghe Tabunşcic (candidat din partea partidului de guver-nământ, la acel moment Başcan al autonomiei găgăuze). Profesorii au afirmat că trans-portul a fost oferit gratis, iar la întâlnire au fost prezenţi şi muncitori din s.Copceac.205 Obligarea angajaţilor instituţiilor bugetare să participe la întrunirile electorale cu con-curenţii din partea puterii în timpul orelor de muncă şi utilizarea transportului de ser-viciu, practic a devenit normă pentru campaniile electorale din Moldova.

Administraţia Universităţii de Stat din Comrat neoficial a interzis studenţilor implica-rea în activităţi cu caracter politic, inclusiv la observarea alegerilor, ceea ce reflectă o atmosferă tensionată de desfăşurare a alegerilor şi încălcarea drepturilor democratice privind libertatea de exprimare, libertatea gândirii şi libertatea de afiliere şi asociere, inclusiv politică.206

C. Comportamentul organelor de drept şi al altor structuri de stat

Implicarea structurilor de forţă în campania electorală este o altă problemă veche şi nesoluţionată deocamdată în Moldova. În alegerile regionale din 2006 s-a contatat cu certitudiiine implicarea nejustificată a forţelor de ordine în procesul electoral.207 Spre exemplu, la 2 noiembrie în s.Baurci, Ceadâr-Lunga, poliţia l-a reţinut pe Axentie Terzi, căruia i-a fost interzis accesul la întâlnirea cu candidatul Tabunşcic. Fără a i se comunica motivele, Terzi a fost dus la secţia de poliţie (în prealabil i-a fost percheziţionat automo-bilul), fiind reţinut pentru 5 ore şi supus unui interogatoriu ilegal.208

Conform constatărilor OSCE, existenţa unor ordine ilegale a condus la faptul că unii colaboratori MAI au ignorat legislaţia naţională şi obligaţiunile lor de a apăra drepturile şi interesele cetăţenilor, indiferent de apartenenţa politică a acestora. Astfel, au fost înregistrate cazuri de depăşire a atribuţiilor de serviciu, cum ar fi distrugerea selectivă a materialelor cu caracter electoral, reţinerea şi maltratarea unor persoane implicate în campania electorală (inclusiv candidaţi electorali), efectuarea unor percheziţii la sedii-le concurenţilor electorali, totodată fiind înregistrate cazuri în care la întrunirile repre-zentanţilor opoziţiei cu alegătorii au asistat poliţişti şi reprezentanţi ai SIS.

Totodată, acestea au împiedicat desfăşurarea activităţilor electorale ale candidaţilor din opoziţie, iar confiscarea a 5.000 exemplare a unui ziar, care susţine un candidat de opoziţie, se face remarcată în acest context.209



210 www.alegeri.md/electoralcourier/20060929/211 www.azi.md/news?ID=41245212 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/report-ladom-1-ro.pdf213 www.azi.md/news?ID=41728214 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/pr-ladom-18-12-2006-ro.pdf215 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/report-ladom-1-ro.pdf

7.1.2 Competenţa şi comportamentul organelor electoraleLa 29.09.2006 Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri a aprobat componenţa CEC din autonomie. Unii reprezentanţi ai opoziţiei au declarat că la desemnarea componen-ţei organului electoral au fost admise încălcări210 şi anume: lista membrilor CEC nu a fost adusă la cunoştinţa deputaţilor cu cel puţin 5 zile mai devreme; în componenta Comisiei nu au fost incluşi reprezentanţi ai tuturor zonelor din regiunea găgăuză şi ai celor din opoziţie, în schimb au participat membri ai Partidului Comuniştilor, ceea ce contravine legislaţiei.211 CEC nu a comentat asupra acestor fapte.

CEC a avut un comportament diferit faţă de concurenţii electorali. Astfel, în timpul înregistrării listelor, unor reprezentanţi ai concurenţilor le-a fost interzisă prezenţa la procesul de verificare, în timp ce candidatul partidului de guvernământ, împreună cu un reprezentant al său, a avut posibilitatea participării la această procedură.212

CEC din regiune nu a sancţionat sau avertizat încălcările permanente ale regulamentu-lui de reflectare a campaniei electorale în presă. Experţii au sesizat în special fenome-nul favorizării directe a Başkanului în exerciţiu la acel moment de către instituţiile de presă finanţate din buget, în defavoarea altor concurenţi.213

Acreditarea observatorilor provoacă uneori nemulţumirea organizaţiilor interesate în monitorizarea şi observarea scrutinelor electorale din Moldova. Astfel, de această dată CEC a eliberat acreditările pentru observatorii naţionali abia în dimineaţa alegerilor. Ulterior, în procesul de înregistrare a acestora la secţiile de votare, s-a observat lipsa de coerenţă a CEC privind informarea prealabilă a birourilor electorale referitor la valabi-litatea acreditărilor din cadrul primului tur de scrutin, principiu aplicat în mod firesc la alegerile anterioare. În general, funcţionarii electorali din autonomia găgăuză au de-monstrat o atitudine rezervată faţă de observatori. În ziua alegerilor, fără probe şi indi-catori verificabili, în baza unor zvonuri nejustificate, CEC a acuzat observatorii naţionali că desfăşoară acţiuni de partizanat politic, renunţând ulterior la ele în baza unor probe cu caracter juridic. Aceste acţiuni pripite puteau conduce la slăbirea procesului de mo-nitorizare şi canalizarea observării pe probleme inexistente. La unele secţii de votare membrii biroului electoral au avut chiar comportament ostil faţă de observatori.214

7.1.3 Concurenţii electoraliNici unul dintre cei patru concurenţi electorali înregistraţi la CEC nu s-a conformat pre-vederilor legale ce ţin de indicarea în materialele de agitaţie electorală a denumirii tipografiei, datei şi tirajului editat, fapt ce indică lipsa de transparenţă la finanţarea campaniei electorale.215



Cazuri în care concurenţii electorali s-au folosit de resursele administrative au fost sem-nalate în repetate rânduri.216 Un alt fenomen negativ sesizat în scrutin a fost influenţa-rea alegătorilor prin diverse modalităţi (exemplu: în s.Gaidar majoritatea alegătorilor veneau la vot în stare de ebrietate, ulterior constatându-se că susţinătorii unui concu-rent ofereau alegătorilor băuturi alcoolice în schimbul promisiunii de a vota pentru un anume candidat. Situaţie similară de influenţare a alegătorilor de către susţinătorii concurentului respectiv a fost înregistrată şi în s.Chirsova).217

Nici de această dată nu au lipsit cazurile de transportare organizată a alegătorilor la secţiile de votare şi agitaţie electorală în ziua alegerilor. Nu a fost o excepţie şi neregu-lile devenite deja tradiţionale în Moldova: prezenţa poliţiştilor în interiorul secţiilor de votare, intrarea nemotivată în cabinele pentru vot secret a câte 2 persoane, etc.

7.1.4 Informarea alegătorilorLipsa condiţiilor necesare unei reflectări corecte şi echilibrate a campaniei electorale afectează întregul sistem electoral din Moldova. Prezenţa şi activitatea mass-mediei libere în perioada electorală este foarte importantă nu doar pentru informarea alegă-torilor, ci, în mod cert, şi pentru opţiunea finală a acestora.

În perioada pre-electorală s-a constat fenomenul ce caracterizează Moldova pe parcur-sul mai multor ani: mass-media regională de stat intensifică susţinerea reprezentanţilor puterii,218 materialele fiind în exclusivitate pozitive şi optimiste. Deşi se încearcă dina-mizarea campaniei electorale prin organizarea unor dezbateri publice în cadrul unor emisiuni în direct, trebuie menţionat faptul că unii concurenţi (în special reprezentanţii partidului de guvernământ) evită orice dezbatere în public. Astfel, alegătorii sunt lipsiţi de posibilitatea unei informări depline privind programele electorale şi calitatea aces-tora. Totodată, în regiunea găgăuză, în timpul dezbaterilor electorale a fost înregistrat semnal de emitere slab (calitate proastă). Conducerea Companiei publice Teleradio din regiune nu a putut oferi explicaţii pertinente în legătură cu pretinsele deficienţe teh-nice.219 În acelaşi timp, posturile publice cu acoperire naţională au preferat o implicare pasivă în alegerile din autonomia găgăuză, cu excepţia ultimelor zile ale campaniei electorale, fiind difuzate cîteva ştiri care l-au favorizat indirect pe candidatul Partidului Comuniştilor din Moldova, aflat la guvernare.220

Ca urmare a demersurilor prezentate de către concurenţi şi subiecţii interesaţi, cu apro-ximativ o lună înaintea alegerilor, CEC din regiunea găgăuză a modificat Regulamentul despre reflectarea în mijloacele de informare în masă a campaniei electorale pentru alegerea başkanului. Astfel, a fost majorat timpul de antenă acordat candidaţilor, iar

216 www.alegeri.md/electoralcourier/20061106/217 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/pr-ladom-18-12-2006-ro.pdf218 Referindu-selaprocesuldereflectareacampanieielectoraledecătremass-media,reprezentantulAPI,PetruMacovei,adeclarat

căpresa«apicatacestexamen»,pentrucăaudatdovadădepartizanatşiparţialitateşinuaureflectatechidistantcampania,înmajoritateacazurilor,favorizândcandidaturaluiTabunscic.MoldovaAzi,4.12.2006,www.azi.md

219 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/pr-osce-4-12-2006-ro.pdf220 Raportnr.5asupramonitorizăriimass-mediaîncampaniaelectorală,API



221 www.alegeri.md/electoralcourier/20061108/222 Raportulnr.1demonitorizaremass-media,API223 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/report-ladom-2-ro.pdf224 Raportulnr.2demonitorizaremass-media,API225 3organizaţii implicateînrealizareaproiectuluidemonitorizareaalegeriloraudesfăşuratunsetdeacţiuni:LADOMaefectuat

monitorizareapetermenlungşiscurtadesfăşurăriicampanieelectoraleşiaalegerilorpropriu-ziseînconformitatecustandardeleOSCE;ADEPTareflectatpepaginawebactivitateaorganelorelectoraleşicampaniilecandidaţilor,şiaelaboratmaterialecucaractereducativ,oferindasistenţăCEClainstruireafuncţionarilorelectorali;APIamonitorizatreflectareacampanieielectoraleînmass-mediapublică.

226 comunicat de presa, lADOm 18.12.2006

posturile publice radio şi TV au fost obligate săptămânal să ofere concurenţilor electo-rali cîte 20 de min. la televiziune şi 40 de min. la radio.221

Gradul de implicare în campania electorală a mediilor naţionale a fost mult mai redus, decît al celor regionale. În linii generale, remarcându-se tendinţa ziarelor de a promo-va imaginea pozitivă a unui anume candidat şi ignorarea celorlalţi.222 În presa scrisă locală campania electorală a fost reflectată preponderent de ziarele «Вести Гагаузии», «Знамя», «Настоящее Знамя» şi «Панорама». Ziarul «Знамя», finanţat din bugetul de stat şi care a favorizat candidatul puterii, pentru o anumită perioadă a fost tipărit în tiraj sporit. Tirajul oficial al ziarului este de 3800 exemplare, de facto însă fiind tirajate 6000. Acestea au fost distribuite gratuit alegătorilor, ceea ce relevă condiţii inegale pentru toţi concurenţii electorali şi o reprezentare disproporţionată a acestora în mijloacele de informare în masă.223

Posturile de televiziune nu au oferit telespectatorilor emisiuni suficiente de dezbateri, educaţie sau publicitate electorală. Materialele de educaţie şi publicitate electorală au lipsit şi în majoritatea ziarelor din regiune. Doar postul public de radio a oferit alegăto-rilor emisiuni cu caracter educativ.224

7.1.5 Observarea şi monitorizarea alegerilorScrutinul electoral din autonomia găgăuză a fost monitorizat de observatori interna-ţionali, jurnalişti străini, precum şi de observatori locali independenţi. Societatea civilă, constituită într-o coaliţie naţională, a participat activ şi a contribuit la monitorizarea şi observarea procesului electoral.225 Constituirea şi activitatea acestei structuri a în-curajat majoritatea concurenţilor electorali, determinându-i totodată să adopte un comportament adecvat normelor legale, iar autorităţile statului să respecte drepturile opoziţiei.

Una din cele mai accentuate probleme, identificate de către observatorii naţionali, în cadrul scrutinului a fost legată de evidenţa alegătorilor. Astfel, s-a constatat faptul că listele electorale nu au fost actualizate periodic şi au inclus persoane decedate sau care şi-au schimbat domiciliul, în timp ce unii alegători cu drept de vot nu au fost incluşi în aceste liste. În aşa mod, se explică una din principalele cauze ale numeroaselor sesizări şi plângeri de acest gen din partea alegătorilor, înregistrate în cadrul alegerilor prece-dente.226

Membrii Misiunii de monitorizare a OSCE au constat o serie de nereguli şi probleme în ziua scrutinului electoral, însă au concluzionat că implementarea procedurilor de



227 www.e-democracy.md/files/elections/gagauzia2006/pr-osce-4-12-2006-ro.pdf228 Anterior,numeroaseastfelde«referendumuri»aumaifostorganizateînregiune.229 «...Dacăamadmitecăpreconizatulreferendumaremăcarundramdelegitimitate,amconstatacăşiaceastaestesubminată

demodalitateapregătiriiscrutinului:a.întrebărileexpuseconsultăriisîntformulateînmoddeliberatpentruaobţinerăspunsuriechivoce;b.cumaibinedeojumătatedeanînainteadesfăşurăriireferendumuluiautorităţiletransnistrene,susţinutedeanumitecercuridinFederaţiaRusă,aurecurslafalsuricuimplicarea,pentruprimaoară,aunororganizaţiiprivatedinOccident,sperîndastfelsădeaponderejustificăriidreptul«poporuluitransnistrean»laautodeterminare,dar,înspecial,pentruaspecularecentulcazalseparăriiMuntenegruluideSerbiaşieventualaindependenţăaKosovo;c.autorităţiletransnistreneauîncălcatşicontinuăsăîncalceînmoddeliberatdreptulladiscutarealiberăşisuboriceaspectachestiunilorexpusevotuluiîncadrulreferendumului,aşacumocernormelegeneralacceptateîndomeniuldereferinţă;d.pregătirilepentrureferendumsedesfăşoarăpefundalulunorexplozii cucaracterdubios în transportul publicdinTransnistria, careauconsecinţe tragicepentru cetăţeni ...»www.e-democracy.md/comments/political/

votare s-a îmbunătăţit în mod considerabil, în comparaţie cu alegerile anterioare din regiune.227

Aşdar, în concluzie - chiar dacă au fost înregistrate numeroase probleme, abuzuri şi nereguli, în opinia observatorilor naţionali şi internaţionali alegerile s-au desfăşurat în limita criteriilor şi condiţiilor necesare pentru validarea rezultatelor. Dacă ar fi să con-tabilizăm problemele, abuzurile sau fraudele electorale, care au marcat scrutinul din autonomia găgăuză în decembrie 2006, acestea ar fi următoarele: reflectarea părtini-toare şi selectivă a concurenţilor şi evenimentelor electorale în mass-media publică; hărţuirea opoziţiei de către poliţie şi alte structuri ale statului; intimidarea grupurilor independente ale societăţii civile; utilizarea resurselor administrative în scopuri electo-rale; impedimente de ordin administrativ la realizarea dreptului electoral; incompeten-ţa reprezentanţilor organelor electorale; lipsa condiţiilor egale pentru toţi concurenţii electorali, etc. Recomandările anterioare ale societăţii civile şi ale observatorilor au ră-mas, în mare parte, fără atenţia organelor electorale şi ale autorităţilor.

7.2. Alegerile în regiunea transnistreanăOdată cu preluarea puterii prin mijloace violente, în Transnistria «autorităţile» locale au limitat dreptul rezidenţilor de a participa la un proces electoral civilizat şi democratic, menit să asigure transparent şi fără discriminare dreptul de a alege şi de a fi ales, care ar asigura schimbarea democratică şi paşnică a regimului.

La 17.09.2006 «autorităţile» regiunii au organizat desfăşurarea unui nou referendum228 cu privire la viitorul statut al regiunii.229 La prima vedere s-ar părea că este un exerciţiu şi un mecanism democratic, corect şi necesar pentru depăşirea situaţiei în care s-au pomenit locuitorii regiunii.

În acest context, trebuie menţionat faptul că opinia publică, autorităţile constituţio-nale şi comunitatea internaţională nu au recunoscut nici de această dată legitimitatea «scrutinului», tocmai din cauza condiţiilor în care se desfăşoară evenimentele în aceas-tă regiune. În lipsa unui control efectiv din partea unor autorităţi legitime sau a comu-nităţii internaţionale, în regiune timp de 15 ani s-a instaurat ilegal un regim bazat pe forţă, dictatură şi manipularea maselor. Populaţia nu are acces la informaţii şi în mare parte nu cunoaşte noile reguli şi valori democratice, bazate pe transparenţă, accesul la informaţie, pluralism politic, drepturile omului, etc. Mai mult ca atât, în condiţiile unei dure şi intense propagande (procedură numită în popor «spălarea creierilor»), a



230 EunlucrugeneralrecunoscutşiconstatatdeCEDO,căregimulseparatistaapărutşisemenţinedatorităsuportuluidinafaraMoldovei.Totuşi,autorităţiletransnistreneşisusţinătoriiexternialeacestoraşi-audoritominimălegitimitatebazatăpeinvocareadreptuluiinternaţional.Înacestscops-arecurslaunfals.Istoriarespectivă,curecurgerealafalsurişiutilizareacureacredinţăanumelorunorpersonalităţinotoriidin lumeaştiinţificăpentru justificareadreptului regiunii laautodeterminareexternă,a fostdescrisădetaliat înpublicaţiileJamestownFoundationşiTheEconomist.Ruşinoasa retragereanumelor«autorilor»studiului«StatesoverenityofPridnetrovskaiaMoldovaskaiaRespublica(Pridnestrovie)under international law»,publicatdecătreaşa-zisulConsiliu InternaţionalpentruInstituţiiDemocraticeşiSuveranitateadeStat(ICDISS),carepretindecăesteînregistrat înSUA,subauspiciilepretinsuluiGrupdeContactalForumuluiEuro-AtlanticUnit,refuzulinstituţiilorrespectivedearăspundelacelemaielementareîntrebăridesprestatutulşiadreselelor,sîntdoarcîtevaelementecaredeconspirăoreţeadefalsificatori,producătoridearticolecontrafăcutepentruafiutilizatecusurleşi trîmbiţedecătremaşinapropagandisticătransnistreană,înscopuldeajustificareferendumuldedesprinderedeMoldova.www.e-democracy.md/comments/political/

unor persecuţii şi a unui control total asupra populaţiei prin intermediul a numeroase structuri paramilitare, populaţia din regiune nu a luat parte la guvernarea ţării (Repu-blica Moldova) şi nici a regiunii transnistrene. Practic, populaţia de aici a devenit ostatic al situaţiei, iar autorităţile constituţionale au preferat să tolereze comportamentul şi amestecul Federaţiei Ruse în afacerile unui alt subiect al dreptului internaţional – Re-publica Moldova. Datorită acestor circumstanţe, locuitorilor şi cetăţenilor Moldovei din regiunea transnistreană le sunt ignorate drepturile şi libertăţile fundamentale pe parcursul ultimilor 15 ani, aceştia fiind în acelaşi timp lipsiţi de exerciţiul democraţiei şi a pluralismului politic.

Dimpotrivă, populaţia este în rol de «masă pentru experimente» în vederea testării diverselor tehnologii electorale murdare (manipularea maselor şi inducerea în eroa-re a comunităţii internaţionale).230 În acelaşi timp, Asociaţia Barourilor Oraşului New York (ABCNY) a elaborat studiul «Dezgheţarea unui conflict îngheţat: Aspecte legale ale crizei separatiste din Moldova», bazat pe documente, fapte şi circumstanţe reale, iar concluziile experţilor reflectă în mod clar doar încălcarea continuă şi inacceptabilă a drepturilor celor peste 500 mii persoane din regiune, dar şi sfidarea normelor dreptului internaţional. Concluziile ABCNY: a) Transnistria nu are dreptul la autodeterminare externă. Secesiunea fără accep-tul autorităţilor constituţionale ale Moldovei nu este admisă de dreptul internaţional; b) regimul transnistrean poate fi tratat ca unul de facto, care are anumite drepturi şi obligaţii. Administrarea de către acest regim a proprietăţii publice din Transnistria în baza aceluiaşi drept internaţional trebuie tratată ca pe una din partea unui regim de ocupaţie, care poate doar folosi proprietatea în folosul populaţiei, dar nu poate dis-pune de ea, înstrăinînd-o. Adică, privatizarea sub auspiciile autorităţilor transnistrene este ilegală, iar companiile străine, participante la privatizarea din Transnistria trebuie să se aştepte la reclamaţii; c) Rusia, ca terţă forţă implicată în conflict, şi-a depăşit pretinsul statut de medi-ator şi garant, fiind implicată în susţinere militară, economică şi diplomatică făţişă a regimului separatist de pe teritoriul Moldovei.

Inclusiv din aceste considerente, opinia publică locală şi naţională consideră că în re-giune nu pot fi recunoscute rezultatele unor astfel de scrutine. Organizarea unui refe-rendum, în ceea ce priveşte opinia locuitorilor privind determinarea statutului regiunii, este imperios necesar, însă numai după respectarea unor condiţii minime, cum ar fi: diversificarea surselor de informaţii în regiune, organizarea unor dezbateri libere, in-clusiv prin intermediul radio şi TV, libera circulaţie a informaţiilor, mărfurilor şi a per-soanelor, garantarea exprimării libere a opiniilor, implementarea unor proiecte privind



231 Situaţiesesizatăînor.Dubăsarila14.10.2006232 Ideileprivindreunificareaţăriipecalepaşnicăşidemocraticăsuntpersecutateînregiuneatransnistreană,fiindînacelaşitimp

catalogatedrept«anti-statale»,întimpceideilecuprivirela«alipirea»regiuniilaRusianusuntconsiderateilegale,înacelaşitimpfiindîncurajateatâtdecătre«autorităţile»transnistrene,câtşidecătreoficialidinDumaFederaţieiRuse.Locuitoriicarenuîmpărtăşescideileregimuluisuntconsideraţi«duşmaniairepublicii».

233 «...meritămenţionatfaptulcăliderulseparatist,IgorSmirnov,adeclaratînmodpubliccăformulareaîntrebărilori-afostsugeratădeexperţidinFederaţiaRusă,carei-auatrasatenţiacălegislaţiaacesteiapermiteincorporareaîncomponenţasadoaraunorstateindependente...»www.e-democracy.md/comments/political/

234 Astfel,s-aaflatcăfostulministru transnistreanal justiţiei,VictorBalala, faceparteadingrupareadeputaţilorDumeideStataRusiei-SergheiBaburinşiVictorAlksnis.Dupădemitere,BalalaadevenitconsilieraldeputatuluirusBaburin,iarpînălademitereelamenajat intereseleeconomiceale«patrioţilor ruşi»,care îşibazeazăafacerilepe«apărareadrepturilorcompatrioţilordinspaţiulCSI».AnumeBalalaafacilitatimplicareagrupăriiBaburin-AlksnisîncalitateademediatorînafacereaobscurălegatădeprivatizarealaunpreţmultsubcostulrealalCentraleiElectricedelaCuciurgan.www.e-democracy.md/comments/political/

235 Deseori,deputaţiiruşiignorăautorităţileconstituţionalealeR.Moldovaşiparticipăactivladiverseacţiunişievenimenteînregiunefărăaseadresasauobţineacordulautorităţilorconstituţionale.

236 OpoziţialocalăaafirmatdespreparţialitateaobservatorilorCIS-EMO,aducândargumenteînacestsens.www.cip.nm.ru

promovarea culturii păcii, a toleranţei şi a dialogului civilizat, eliminarea prezenţei militare străine în regiune, etc. Perioada necesară pentru acest exerciţiu democratic, absolut necesar, trebuie să cuprindă cel puţin 3 ani. Abia atunci poate fi organizat un referendum pe ambele maluri ale Nistrului, în care populaţia să se expună în deplină cunoştinţă de cauză şi în condiţii de libertate asupra viitorului statut al regiunii. Trebuie de menţionat faptul că populaţia ţării nu poate accepta în secolul XXI aplicarea meto-delor utilizate de Stalin şi Hitler în secolul precedent, prin care actorii internaţionali sau câţiva funcţionari, aleşi pentru o perioadă scurtă de timp, să decidă soarta regiunii, fără a informa şi consulta populaţia.

Pentru a completa argumentele şi afirmaţiile noastre, vom descrie scurt încălcările, fraudele şi problemele de ordin electoral, înregistrate de către Promo-Lex în 2006 în această regiune.

Trebuie menţionat faptul că în «campania electorală» au fost implicaţi copiii, care au fost obligaţi să distribuie materiale electorale în timpul orelor de stiudii.231 Totodată, atât angajaţii structurilor «oficiale», cât şi ai celor comerciale au fost ameninţaţi cu con-cedierea în cazul în care nu se vor prezenta la urnele de vot. Propaganda «electorală» a fost admisă exclusiv pentru argumentarea unei singure opţiuni, adică «pentru unirea cu Federaţia Rusă».232 Însăşi formularea întrebărilor pentru «referendum» au fost ma-nipulative.233 Resursele administrative sunt utilizate intens la fiecare «scrutin» pentru a susţine poziţia regimului, fiind prezenţi în acest scop specialişti în tehnologii electorale din Rusia. Mai mult ca atât, finanţarea «referendumului» nu a fost transparentă şi nu se cunosc sursele de finanţare pentru organizarea unor evenimente fără precedent.

Scrutinul a fost însoţit de acţiuni menite să influenţeze opinia locuitorilor: perioada unor masive «injecţii» financiare şi ajutoare umanitare din Federaţia Rusă, acordarea rapidă a cetăţeniei ruseşti, promisiuni privind pensii şi asigurări sociale de la bugetul Kremlinului, vizite şi declaraţii ale oficililor ruşi, etc. În oraşe a fost livrată apă caldă numai 20 zile (în perioada electorală), fiind oprită imediat după votare. Proprietarii transportului public de pasageri au fost obligaţi să presteze muncă gratuită în ziua desfăşurării «referendumului», înregisrându-se cazuri de sancţionare a celor care s-au opus. Observarea «scrutinului» a fost efectuată de către persoane interesate234 din Fe-deraţia Rusă,235 precum şi de către «observatori» din spaţiul ex-sovietic,236 în special din alte regiuni separatiste. În final, în mare parte experţii au afirmat că «referendumul» are



menirea de a nu permite schimbarea regimului condus de cetăţeanul rus Igor Smirnov, care a uzurpat puterea prin mijloace violente la începutul anilor ’90. Ulterior aceste afirmaţii s-au adeverit, «referendumul» fiind considerat drept punct de pornire pentru «alegerile prezidenţiale».

În decembrie 2006 au fost organizate alegerile «preşedintelui» regiunii. Pentru a pa-tra oară consecutiv a fost «ales» în această «funcţie» cetăţeanul străin Igor Smirnov. Acest «scrutin» s-a desfăşurat, de asemenea, cu grave abateri de la normele şi valorile democratice şi nu a fost recunoscut de către opinia publică naţională şi comunitatea internaţională. Este esenţial în acest sens faptul înregistrării cu întârziere (practic cu câteva zile înainte de desfăşurarea «alegerilor») a candidatului din partea opoziţiei. An-drei Safonov237 a fost înregistrat în cursa electorală prin decizie judecătorească, abia la 5.12.2006 pentru «scrutinul» din 10.12.2006, actele fiind depuse la 9.11.2006. «Instan-ţele de judecată» au respins cererea lui Safonov de anulare a rezultatelor.238 În orice caz alegerile s-au desfăşurat şi de această dată cu admiterea a numeroase încălcări, abuzuri şi fraude de ordin electoral.239

Alegerile din regiunea transnistreană nu au fost monitorizate de observatori internaţi-onali şi nu au fost considerate a fi nici libere, nici corecte.240

recOmanDări: 1. Analizarea recomandărilor elaborate în 2005 şi 2006 de către instituţiile naţio-nale şi internaţionale de observare şi monitorizare a alegerilor şi luarea unor măsuri eficiente în vederea realizării acestora; 2. Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi permanente de educare a funcţiona-rilor electorali; 3. Asigurea transparenţei procedurilor CEC, inclusiv în timpul verificării semnături-lor; sancţionarea celor care utilizează resursele administrative în scopuri electorale; pu-blicarea neîntârziată în mass-media locală a documentelor CEC, precum şi modificarea timpului de difuzare a dezbaterilor cu caracter electoral; 4. Modificarea legislaţiei privind alegerea Guvernatorului autonomiei găgăuze, în conformitate cu prevederile Codului Electoral al Moldovei; 5. Asigurarea unor condiţii egale pentru toţi concurenţii electorali, actualizarea calitativă a listelor electorale şi combaterea fenomenului implicării organelor de forţă în procesul electoral; 6. Asigurarea unor condiţii nediscriminatorii pentru cetăţenii regiunii transnistre-ne şi respectarea drepturilor electorale.

237 Candidaturaacestuianuafostadmisăniciîn2001.238 www.cip.nm.ru239 Înprimulrînd,chiaruniidintre«părinţiifondatori»airegimuluiseparatistrecunosccăînregiunenuexistăpartidepoliticeautentice,

cidoargrupuride interesecareacţioneazădupăcum lesugereazăconjunctura. Înaldoilea rînd,conjunctura favorabilăsaunefavorabilăsoluţionăriiconflictuluitransnistreanafostşirămîneafideterminatăpreponderentdecomportamentulautorităţilorRusiei şi Ucrainei. Cert este că toate grupurile de interese din noua componenţă a «sovietului suprem» de la Tiraspol sepoziţioneazădreptpro-ruseşti,lucruabsolutfiresc,ţinîndcontdefaptulcăînsuşiregimulseparatistaapărutşis-aconsolidatca«cetateasediată»,cusuportulmilitar,politic,diplomatic,economico-financiardirectalRusieişidincontul«bunăvoinţei»Ucrainei,careapermistranzitultransnistreancomercialşidealtănatură,printeritoriulsău.www.e-democracy.md/comments/political/

240 www.state.gov/g/drl/rls/hrrpt/2006/78828.htmRaportulpeţarăasuprapracticilordrepturiloromului,2006



8. DREPTuRILE COPILuLuI

Ocrotirea de către stat şi societate a copilului, familiei şi maternităţii constituie în Mol-dova o preocupare politică, socială şi economică de prim ordin.241 Constatăm, însă, că aceasta deocamdată rămâne a fi doar o declaraţie irealizabilă. Din cauza finanţărilor insuficiente pentru domeniul protecţiei copiilor în 2006 drepturile copilului au rămas în mare parte afectate. În primul rând, în opinia noastră ar trebui majorate investiţiile în domeniile legate de apărarea drepturilor copiilor. Instituţia superioară de apărare a drepturilor şi libertăţilor constituţionale este sistemul judecătoresc.

Din aceste considerente, dorim să ne expunem asupra următoarelor: potrivit informa-ţiei privind activitatea instanţelor judecătoreşti în 2006,242 Judecătoria Economică de circumscripţie şi Curtea de Apel Economică au avut în gestiune 8.359 cauze. Numai pentru judecarea cauzelor în prima instanţă judecătoriile economice au încasat taxa de stat în sumă de 16.498.647 lei. E de menţionat faptul că beneficiile respective la Bugetul ţării au fost aduse de numai 20 judecători de la aceste instanţe. Respectiv, pu-tem afirma cu certitudine faptul că această instituţie judecătorească specializată este foarte importantă şi necesară.

În continuare, să analizăm situaţia referitor la presupusa încălcare a drepturilor mino-rilor (spunem presupusa, deoarece nu ştim cu certitudine dacă drepturile minorilor au fost sau nu încălcate, cert este că pe rol în instanţele judecătoreşti sau aflat spre exa-minare cauze diverse, în care au fost implicaţi minorii sau implicit afectate interesele lor). Conform aceleeaşi surse, de către instanţele de judecată au fost examinate 1.296 cauze penale în privinţa minorilor. De către instanţele judecătoreşti au fost examina-te 3090 cauze privind incasarea pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor, 1.327 cauze privind decăderea din drepturile părinteşti, 240 cauze privind înfierea copiilor şi 137 cauze privind recunoaşterea paternităţii. Astfel, în 2006 de către instanţele judecă-toreşti au fost examinate 6.090 cauze în care sunt atinse drepturile sau interesele co-piilor. Totodată, instanţele judecătoreşti au examinat 13.097 cauze privind desfacerea căsătoriei, la care nu se cunosc detalii privind situaţia copiilor, însă cu certitudine în cel puţin 50% din aceste cazuri drepturile şi interesele copiilor riscau a fi afectate. Taxele incasate de către stat pentru examinarea cauzelor legate de drepturile şi interesele co-piilor, evident că sunt mult mai neînsemnate, în comparaţie cu cele incasate în rezulta-tul activităţii instanţelor judecătoreşti economice. Conform statisticii judiciare pentru

241 PreambullaLegeaRepubliciiMoldovanr.338din15.12.1994privinddrepturilecopilului.242 BuletinulCurţiiSupremedeJustiţiealRepubliciiMoldovanr.2/2007.



243 Pentrumodificarealegislaţieiexistente,asistemului judecătoresc,suplimentareajudecătorilorşiapersonaluluinecesar,adicăsalarii,birouri,condiţiicorespunzătoare,etc.

244 http://www.moldova-suverana.md/index.php?subaction=showfull&id=1171978428&archive=1172066716&start_from=&ucat=9&245 HotărîreaGuvernuluiRepubliciiMoldovanr.162din10.02.2005«CuprivirelainstituireaComitetuluiNaţionalpentruAdopţii».246 Hătărîrea Curţii Constituţionale nr.11 din 27.06.2006 «Pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.162 din 10

februarie2005«CuprivirelainstituireaComitetuluiNaţionalpentruAdopţii».247 Legeaprivindadministraţiapublicălocală,art.1şiart.5

cauzele civile au fost incasate taxe de stat în valoare de numai 56.18.433 lei, adică cu 10.880.214 lei mai puţin decît totalul incasărilor instanţelor economice.

În acest context, întrebarea este de ce nu există în Moldova instanţe judecătoreşti spe-cializate, care ar apăra drepturile şi interesele copiilor minori? Răspunsul poate fi doar bănuit - este ineficient, implică cheltuieli esenţiale243 şi nu aduce «profit» statului. Ast-fel, în opinia noastră, preambulul la Legea privind drepturile copilului nu este aplicabil, iar preocuparea economică a statului în acest sens nu este vizibilă.

Aceeaşi situaţie o observăm şi în alte domenii unde sunt, sau ar putea fi, afectate drep-turile copiilor. De la naştere copilul are dreptul de a locui într-un mediu familial îm-preună cu părinţii săi, însă deja de mai mulţi ani se constată că sistemul de protecţie a drepturilor copilului este ineficient. Aceasta se datorează în primul rînd ignoranţei şi iresponsabilităţii părinţilor, respectiv ineficienţei organelor de stat în vederea promo-vării unei strategii efective în vederea redresării situaţiei.

Datorită situaţiei socio-economice din ţară, foarte multe persoane sunt nevoite să ple-ce peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Astfel, un număr mare de copii rămân fie sub supravegherea rudelor sau a persoanelor terţe, unele chiar fără supraveghere. Numărul copiilor nesupravegheaţi creşte şi din contul unor părinţi iresponsabili. Dese-ori, o parte dintre copiii lipsiţi de supraveghere ajung la instituţiile rezidenţiale ale sta-tului. Potrivit statisticilor, în Moldova sunt circa 12.000 copii instituţionalizaţi,244 dintre care numai cca 15% sunt orfani de ambii părinţi. Totodată, constatăm că statul nu face faţă, din punct de vedere financiar, problemelor privind întreţinerea acestor copii. Din cele cca 150 milioane lei, o mare parte sunt destinate pentru achitarea salariilor profe-sorilor şi a personalului instituţiilor rezidenţiale. Credem că este mai raţională o modifi-care a cadrului legislativ ce ţine de reglementarea problemei date, deoarece legislaţia imperfectă serveşte drept factor ce favorizează creşterea numărului de copii lipsiţi de mediul familial. Spre exemplu, în acest context putem menţiona sistemul organelor de protecţie a drepturilor copilului.

Conform prevederilor al.1 art.113 Codul Familiei, autorităţile tutelare sunt: a) autoritatea centrală pentru protecţia copilului.La 10.02.2005 prin Hotărâre de Guvern245 a fost instituit Comitetul Naţional pentru Adopţii. Acestui Comitet i-a fost încredinţată funcţia de autoritate centrală pentru pro-tecţia copilului. Peste 1,5 ani de activitate acest Comitet a fost declarat neconstituţio-nal prin Hotărârea Curţii Constituţionale.246 b) organele executive ale administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teri-toriale de nivelul II. Acestea sunt: preşedinţii raioanelor, Primarul General de Chişinău, Başcanul UTA Ga-gauziei.247



248 idem249 HotărîreaGuvernuluiRepubliciiMoldovanr.1033din04.10.2005«CuprivirelaaprobareaRegulamentuluiMinisteruluiEducaţiei,

TineretuluişiSportului».

c) autorităţile deliberative din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul I. Acestea sunt: consiliile locale ale satelor, comunelor, oraşelor, municipiilor (cu excepţia municipiului Chişinău).248

În continuare, al.2 art.113 Codul Familiei prevede că exercitarea funcţiilor autorităţii tutelare se pune pe seama: • direcţiilor (secţiilor) de învăţământ; • direcţiilor (secţiilor) de asistenţă socială referitor la copiii care se află în institu-ţiile din subordinea acestora; • secretarilor consiliilor locale, în localităţile unde lipsesc direcţiile (secţiile) de în-văţământ sau asistenţă socială.

Observăm că prevederile alin.1 şi al.2 art.113 din Codul Familiei sunt contradictorii. Mai mult ca atât, la moment al.1 art.113 Codul Familiei practic nici nu funcţionează şi este aplicat doar al.2.

În acelaşi timp, chiar şi conţinutul alin.2 art.113 Codul Familiei este contradictoriu. Ast-fel, prima frază din acest aliniat stipulează că funcţia de autoritate tutelară este exer-citată de direcţiile (secţiile) de învăţământ sau de asistenţă socială care sunt create în fiecare raion. Ele au o competenţă teritorială în fiecare localitate din teritoriul raionului. Din aceste considerente, fraza a doua prin care funcţia de autoritate tutelară se exer-cită de către secretarii consiliilor locale, în localităţile unde lipsesc direcţiile (secţiile) expuse mai sus, nu are nici un sens şi nici logică fiindcă nu există raioane unde nu ar fi instituite direcţii (secţii) de învăţământ sau asistenţă socială. În acest fel, prevederile acestui articol desemnează practic doar o singură autoritate tutelară şi anume direcţii-le (secţiile) de învăţământ sau asistenţă socială. În acest fel, prin conţinutul unui singur articol, care nu este formulat clar şi explicit se lasă dubii şi marje de interpretare foarte vaste, în special pentru reprezentanţii ministerelor de resort, care coordonează activi-tatea direcţiilor (secţiilor) indicate. Dar aceste marje de interpretare nu pot fi soluţiona-te decât prin modificarea legislaţiei existente.

Activitatea direcţiilor (secţiilor) de învăţământ şi asistenţă socială, în calitate de autori-tate tutelară, prezintă multiple neclarităţi din punct de vedere al legalităţii acesteia şi din considerentul contradicţiei esenţiale între prevederile legale expuse mai sus şi Co-dul Civil. Astfel, în temeiul art.35 Cod Civil autorităţile tutelare sunt doar autorităţile ad-ministraţiei publice locale. În acest fel Codul Civil nici nu prevede instituirea unei auto-rităţi centrale privind protecţia copilului şi nu prevede încredinţarea exercitării funcţiei autorităţii tutelare direcţiilor (secţiilor) de învăţământ sau asistenţă socială. Noul Cod Civil, comparativ cu Codul Familiei, lasă această funcţie doar pe seama administraţiei publice locale. Cu toate acestea, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului249 are la rândul său şi el atribuţii de coordonare a activităţilor de tutelă şi curatelă şi de ocrotire a drepturilor copiilor orfani şi a celor rămaşi fără îngrijire părintească. Respectiv, pre-vederile acestui Regulament contravin de asemenea prevederilor legale stipulate în art.35 Cod Civil.



250 HotărîreaGuvernului Republicii Moldova nr.1380 din 29.10.2002 «Pentru aprobarea Regulamentului-tip al direcţiei generalejudeţene(municipale)deînvăţămînt».

251 Alin.3art.112CodulFamiliei.

La acest capitol, mai putem menţiona şi faptul că activitatea direcţiilor raionale de în-văţământ, în conformitate cu prevederile Regulamentului tip de activitate,250 contravin nu numai prevederilor art.35 Cod Civil, ci şi prevederilor alin.1 art.3 al Legii privind administraţia publică locală. Potrivit acestui Regulament-tip, Direcţia se subordonează administrativ şi ştiinţifico-didactic Ministerului Educaţiei, iar din punct de vedere al asigurării financiare şi materiale «se supune» (depinde de) Consiliului (administraţia publică locală). Aceasta înseamnă că administraţia publică locală doar finanţează ac-tivitatea acestei direcţii, pe când ea se subordonează de fapt administraţiei publice centrale, fapt ce contravine principiului autonomiei locale şi decentralizării serviciilor publice, garantat de alin.1 art.3 al Legii sus menţionate.

Observăm, deci, că apărarea drepturilor copilului este prerogativa diferitor organe şi instituţii, nefiind stabilită modalitatea clară de conlucrare şi/sau subordonare a aces-tora. Astfel, eficienţa activităţilor este redusă, iar un copil aflat în situaţie de risc, poate rămâne practic fără protecţia adecvată a statului.

Cu toate acestea, la moment funcţia de autoritate tutelară pe parcursul anului 2006 a fost exercitată de către direcţia raională de învăţământ şi parţial de secretarii consiliilor locale. Conform legislaţiei în vigoare251 altor organe sau persoane, decât autorităţilor tutelare, le sunt interzise activităţile de depistare şi de plasament a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească.

După informarea autorităţii tutelare despre cazul unui copil, al cărui drepturi ar putea fi încălcate, în decurs de 3 zile, autoritatea este obligată să efectueze un control al con-diţiilor de trai ale copilului. Dacă informaţia privind lipsa îngrijirii din partea părinţilor se confirmă, autoritatea tutelară ia copilul la evidenţă şi asigură apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime printr-un plasament provizoriu, până la determinarea formei de protecţie adecvată.

Însă legislaţia naţională nu prevede provizoratul tipurilor de plasament şi nici nu sta-bileşte durata acestora. Astfel, autorităţile tutelare, constatând încălcări ale drepturilor copilului, îl plasează în instituţii şi numai după aceasta întreprind măsuri pentru a ale-ge o formă de plasament definitivă. Din aceste considerente, există peste 12.000 copii instituţionalizaţi a căror soartă şi statut nu este determinat.

În cazul în care copilul este luat la evidenţă, autoritatea tutelară este obligată să comunice informaţia respectivă, în termen de 10 zile, autorităţii centrale pentru protecţia copilului, care de fapt nici nu există, deoarece Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţiona-lă. Practic din acest moment (plasarea provizorie) legătura dintre constatarea lipsei grijii părinteşti pentru copil şi statutul său juridic se rupe. Conform prevederilor alin.1 art.115 Codul Familiei, copiii rămaşi fără ocrotire părintească pot fi plasaţi pentru îngrijire şi edu-caţie: a) adoptatorului sau soţilor adoptatori; b) sub tutelă (curatelă);



c) în casele de copii de tip familial; d) în instituţiile de stat pentru copii orfani şi cei rămaşi fără ocrotire părintească, de orice tip (educative, de instruire, curative, de asistenţă socială), dacă nu exista alte posibili-tăţi.

Plasarea copiilor în astfel de instituţii trebuie să fie o ultimă soluţie şi doar în cazul în care nu există o altă posibilitate. Cu toate acestea, anume aceasta este metoda cea mai frecvent întâlnită şi se datorează faptului că statutul juridic al copiilor, lipsiţi de mediul familial, nu este stabilit cu certitudine de către autorităţile tutelare.

De asemenea, dorim să evidenţiem prevederile alin.3 art.115 Codul Familiei, conform cărora până la plasamentul copilului rămas fără ocrotire părintească, responsabilitatea este pusă pe seama autorităţii tutelare. În condiţiile actuale, odată cu plasarea în in-stituţii (chiar şi provizorie), responsabilitatea pentru acest copil este asumată de către conducerea instituţiei în cauză. Astfel autoritatea tutelară îşi declină responsabilităţile şi obligaţiunile privind apărarea drepturilor şi intereselor legitime al acestor copii pe seama conducerii instituţiei, căreia în virtutea prevederilor al.3 art.112 Codul Familiei îi este interzisă activitatea de plasament a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească. În acest mod conducerea instituţiei, chiar dacă poate şi vede oportunitatea alegerii unei alte forme de plasament (adopţie, tutelă, casa de tip familie), nu are nici un drept să o facă. Mai mult ca atât, existenţa şi finanţarea acestor instituţii este direct legată de nu-mărul copiilor care se află în ele, astfel colaboratorii acestor instituţii nefiind interesaţi de micşorarea numărului de copii instituţionalizaţi. În atare situaţie ne întâlnim cu un cerc vicios, datorită căruia, afectaţi rămân în primul rând copiii.

recOmanDări:

1. Instituirea judecătoriilor specializate, care ar examina cazurile în care sunt atin-se interesele minorilor;

2. Aducerea în concordanţă a prevederilor Codului Civil, Codului Familiei şi Legii privind drepturile copilului în aşa fel încît să nu fie contradictorii sau să conţină specifi-cări duplicitare;

3. Crearea unei autorităţi care să fie responsabilă de asigurarea şi respectarea drepturilor copiilor, indiferent de statutul lor.



9. DREPTuRILE fEMEII

Conform prevederilor legislaţiei naţionale, cât şi a documentelor internaţionale, cetă-ţenii unui stat sunt egali în faţa Legii, fără deosebire de gen, rasă, naţionalitate, religie, etc. Reieşind din aceste acte normative, femeilor li se atribuie acelaşi rol în societate, asigurându-li-se posibilităţi de afirmare, educare şi dezvoltare în deplină egalitate so-cială cu bărbaţii. Persoanelor de sex feminin le este garantat dreptul de a ocupa orice funcţie sau loc de muncă, în raport cu pregătirea lor profesională.

În realitate, aceste prevederi rămân a fi, în mare parte, declarative. În Moldova femeile continuă a fi supuse discriminărilor în toate domeniile de activitate umană, cum ar fi: angajarea la muncă, implicarea în politică, poziţiile din sistemul de drept, ocrotirea sănătăţii, şi nu în ultimul rând, în familie. În acest sens, vom caracteriza cele mai impor-tante aspecte ce se referă la încălcarea drepturilor femeii: • Egalitatea genurilor; • Violenţa în familie; • Traficul de femei.

9.1. Egalitatea genurilorEgalitatea genurilor presupune că atât bărbaţii, cât şi femeile pot să-şi exercite, fără careva obstacole, un şir de drepturi cum ar fi: cele politice, civile, sociale, culturale, etc. În acest sens, Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, adoptată la 09.03.2006, are drept scop asigurarea exercitării egale a drepturilor pentru femei şi bărbaţi în sfera politică, economică, socială, culturală, ş.a., garantate de Consti-tuţie, în vederea prevenirii şi eliminării tuturor formelor de discriminare după criteriul de gen.

La elaborarea «Raportului privind situaţia drepturilor omului din Republica Moldova, retrospectiva anului 2005», s-au evidenţiat, în sensul prezentei Legi, următoarele sub-capitole: a). Egalitatea în domeniul public; b). Egalitatea în domeniul social-economic; c). Egalitatea în domeniul sănătăţii şi educaţiei.

A. Egalitatea în domeniul public – deşi există un anumit nivel de participare a fe-meilor în cadrul sistemului politic, femeile, în mare parte, nu ocupă poziţii cu o putere înaltă de luare a deciziilor. Numărul femeilor care ocupă funcţii în Parlament, Guvern,



252 www.e-democracy.md253 Ibidem.254 www.jurnal.md

diplomaţie, este departe de a fi egal cu cel al bărbaţilor. Conform culegerii «Femeile şi bărbaţii în Republica Moldova», întocmit de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în cadrul administraţiei publice centrale şi locale peste 90 la sută din funcţiile administra-tive sunt ocupate de bărbaţi. Doar în Parlament şi eşalonul doi al funcţiilor din Guvern (viceminiştri) ponderea femeilor este de cca 20%, în timp ce în administraţia publică locală de nivelul doi (raioane) procentul reprezentării femeilor este de 3,1%, iar la nive-lul întâi (oraşe, sate) - de 14,8%.252

B. Egalitatea în domeniul social-economic - datorită situaţiei social-economice din ţară, de regulă, patronii preferă să angajeze mai curînd bărbaţi, decât femei. Această tendinţă vine din nedorinţa angajatorului de a-şi îndeplini unele obligaţii ce se referă la achitarea concediului de maternitate, achitarea concediilor pe motiv de boală a co-piilor minori, etc. În acelaşi timp, conform culegerii BNS, nivelul salariului oferit femei-lor constituie cca 70% din mărimea salariului achitat bărbaţilor.253

Numărul femeilor neangajate în câmpul muncii, de asemenea, este în continuă creş-tere. În special femeile cu vârsta peste 40 ani sunt ignorate sau respinse de către ma-joritatea angajatorilor. Probabil, toate acestea au devenit fenomen din cauza că, atât în Codul Muncii, cât şi în alte legi, principiul general privind nediscriminarea nu este urmat şi de o normă care ar sancţiona încălcarea acestuia. Codul Penal al RM interzice discriminarea (art.176), însă opinia publică nu cunoaşte nici un caz penal intentat pe acest articol.

C. Egalitatea în domeniul sănătăţii şi educaţiei – la acest capitol putem menţiona că numărul impresionant de femei care lucrează în calitate de educator şi profesor pentru clasele primare, confirmă stereotipul potrivit căruia femeile sunt cele ce trebuie să îngrijească de copii, în timp ce adoptarea deciziilor importante în acest domeniu revine bărbaţilor. De asemenea, angajaţii din domeniul sănătăţii în mare parte sunt femei, însă în condiţiile atribuirii unor categorii pentru specialişti mai bine remuneraţi, femeile sunt subestimate.

Hărţuirea sexuală este o problemă tot mai frecventă pentru Moldova. Potrivit unui stu-diu, cca.34% din femeile chestionate percep hărţuirea sexuală ca o formă a violenţei sexuale, în timp ce 14% îi atribuie caracterul discriminării de gen. Cazuri de hărţuire sexuală există frecvent în relaţia profesor-student, medic-pacient şi şef-subaltern. Deşi fenomenul ia amploare, societatea nu cunoaşte cazuri de hărţuire sexuală examinate în instanţele de judecată sau de sancţionare a persoanelor vinovate.254

În concluzie, vom menţiona că, deşi în ultima vreme au apărut mai multe schimbări po-zitive în ceea ce priveşte situaţia femeilor din Moldova, există încă o serie de neajunsuri şi anume: inegalitatea salariilor; şomajul în rândurile femeilor; traficul de fiinţe umane; aplicarea violenţei, etc.



255 www.n2.ru

Egalitatea genurilor în regiunea transnistreană nu este promovată. Spre exemplu, cca. 75% dintre şomerii înregistraţia la Oficiul Forţei de Muncă sunt femei, în timp ce anga-jatorii continuă să prefere angajarea bărbaţilor.255

9.2. Violenţa în familieÎn ultimul timp, violenţa în familie a căpătat proporţii considerabile. Potrivit specialişti-lor, acest fenomen s-ar explica prin condiţiile în care se află societatea: declinul econo-mic, şomajul, necunoaşterea de către femei a drepturilor lor, incapacitatea bărbaţilor de a-şi întreţine familiile. Toate aceste cauze distrug temeinicia relaţiilor familiale şi îi fac pe bărbaţi mai agresivi şi violenţi. «Violenţa împotriva femeii este, probabil, cea mai ruşinoasă încălcare a drepturilor omului şi probabil cea mai răspândită. Aceasta nu cu-noaşte delimitări geografice, culturale sau financiare. Atât timp cât acest fenomen conti-nuă, noi nu putem afirma că facem progrese reale spre egalitate, dezvoltare şi pace» (Kofi Annan, Secretar General al ONU).

În 1993, Declaraţia ONU cu privire la Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor a definit violenţa împotriva femeilor ca «orice act de violenţă bazat pe diferenţa de sex care con-duce, sau posibil să conducă, la vătămarea sau suferinţa fizică, sexuală sau psihologică a femeilor, inclusiv ameninţarea cu astfel de acţiuni, constrângerea forţată sau priva-ţiunea de libertate în viaţa publică sau privată». Violenţa împotriva femeilor înseamnă vătămarea corporală, psihologică şi spirituală, care poate împiedica femeile să devină participanţi cu drepturi depline în familie şi în societate. Declaraţia ONU stabileşte că violenţa împotriva femeilor este o «manifestare a relaţiilor istorice de distribuire a puterii între bărbaţi şi femei, care au condus la dominarea şi discriminarea femeilor de către băr-baţi» şi că «violenţa împotriva femeilor este un mecanism social crucial, în rezultatul căruia femeilor li se impune o poziţie de subordonare în comparaţie cu bărbaţii».

În Moldova, persistă în prezent toate tipurile de violenţă în bază de gen: • violenţa fizică directă (maltratare, viol, etc.); • violenţa psihologică (privaţiune de libertate, hărţuire sexuală, etc.); • lipsirea de resurse necesare pentru menţinerea condiţiilor fizice şi psihice (pen-tru alimente, studii, mijloace materiale de existenţă, etc.); • considerarea femeii drept marfă (trafic de femei, prostituţie, etc.).

În acest sens, în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie 2006, în peste 150 de ţări, in-clusiv şi în RM, s-a desfăşurat Campania «16 zile de acţiuni împotriva violenţei în bază de gen». Campania a avut scopul consolidării cunoştinţelor din domeniul violenţei do-mestice, violenţei în bază de gen şi a drepturilor omului, lupta contra tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor în concordanţă cu Convenţia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei (CEDAW), schimbarea atitudinilor şi comportamentului violent ale bărbaţilor şi femeilor, formarea culturii relaţiilor non-violente între genuri, motivarea Guvernului/Parlamentului RM pentru schimbarea şi



256 www.winrock.md257 Înprezent,înevidenţapoliţieiseaflăpeste5.300descandalagiifamiliali,40.000depersoanealcoolizateşi10.200depersoane

cudereglăripsihice(www.timpul.md)258 www.timpul.md259 Ibidem

dezvoltarea politicii, legislaţiei şi practicilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie, etc.256

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, în 2006, în urma conflictelor familiale, au fost săvârşite 50 infracţiuni (20 omor intenţionat şi 30 cazuri de leziune corporală gravă). Majoritatea crimelor au fost săvârşite de persoane aflate sub influenţa alcoolu-lui sau cu dereglări psihice.257

Reieşind din situaţia de la acest capitol, în Moldova e o practică obişnuită ca o femeie intimidată şi ameninţată cu violenţa fizică de soţul său nu are posibilitate să ceară aju-tor organelor de drept. Acestea intervin doar atunci când victima a fost agresată fizic. Deseori ofiţerii de urmărire penală reproşează femeilor: «când vei fi maltratată, atunci să te adresezi...». Astfel, ameninţările soţului cu aplicarea violenţei fizice, de cele mai multe ori se realizează tocmai datorită inacţiunilor organelor de drept la cazurile de agresiune psihică. Totodată, trebuie să menţionăm faptul că violenţa în familie nu se limitează doar la aplicarea leziunilor, ci presupune şi violenţa verbală, sexuală, etc.

Se constată că în Moldova femeia nu este protejată, fiind în situaţia de a se apăra sin-gură. De aceea, multe dintre femeile supuse violenţei domestice ajung să răspundă prin violenţă. Tendinţa din ultimii ani arată că în Penitenciarul de femei de la Rusca, r.Hânceşti, numărul acestor femei, care şi-au omorât soţii la disperare, se menţine con-stant. De aceea, pentru a preveni acest fenomen, Asociaţia «Refugiul Casa Mărioarei», cu sprijinul Misiunii OSCE în Moldova, a deschis o linie telefonică, la care pot apela femeile aflate într-o situaţie de criză şi suferă de violenţă în familie. Potrivit unor es-timări, în cei trei ani de activitate a Centrului, mai bine de 5000 de femei au solicitat consultanţa juriştilor şi psihologilor de la acest centru.258

Vom constata, de asemenea, că unele femei sunt supuse pervesiunilor sexuale de către soţ, altele sunt traumatizate atât fizic, cât şi psihic. Poliţia de obicei califică victimele violenţei domestice ca «femei cu probleme de familie».

Deşi a fost adoptată Legea cu privire la combaterea şi prevenirea violenţei în familie, aceasta rămâne a fi doar un act declarativ. Lipseşte mecanismul implementării aces-teia.259 Violenţa în familie nu este calificată drept infracţiune în mod direct, şi respectiv rămâne nesancţionată. Rezultatele acţiunilor violente pot fi sancţionate numai dacă se documentează în termen leziunile corporale şi, în dependenţă de gravitatea acestora, se aplică sancţiuni. Acestea de obicei sunt aplicate sub formă de amendă, care este achitată din bugetul familiei, sau cu arest administrativ. Odată cu reîntoarcea soţului în familie, acesta devine şi mai violent, deseori răzbunându-se. Este necesară o schim-bare a atitudinii organelor de drept faţă de problemele violenţei domestice, iar pentru aceasta candidaţii pentru ocuparea posturilor în organele de drept ar trebui supuşi unui test psihologic privind atitudinea lor faţă de diferite probleme din societate, in-clusiv faţă de drepturile femeii.



260 Ibidem261 www.amnesty.md262 www.deca-press.net/?cat=soc_and_civic&id=579&hl=abc%20news263 www.iom.md

Conform unui sondaj realizat de Forul Organizaţiilor de Femei (FOF), majoritatea abso-lută a respondenţilor au recunoscut că există problema violenţei în familie. Peste 50% nu ştiau unde ar trebui să se adreseze victima. Peste 60% din victime nu ştiau unde pot solicita ajutor.260 Astfel, problema violenţei împotriva femeii rămâne a fi una extrem de actuală pentru ţara noastră, cu toate acestea ea este ignorată, practic, de întreaga soci-etate. Menţionăm că aproximativ 44% din victime nu au mai solicitat ajutor organelor de drept, fiind convinse că este un lucru inutil.

Anume violenţa domestică, împreună cu sărăcia, este unul din principalele motive care determină femeile din Moldova să emigreze, transformându-se ulterior în victime ale traficului de fiinţe umane. În 2006 Asociaţia Avocaţilor Americani (ABA/CEELI) a ela-borat un raport cu privire la instrumentul de evaluare a concordanţei dintre legislaţia şi practica Republicii Moldova cu obligaţiile sale prevăzute de Convenţia asupra elimi-nării tuturor formelor de discriminare faţă de femei. În raport se menţionează că lipsa sensibilizării instanţelor judecătoreşti şi a organelor de drept în legătură cu probleme-le de gender sporeşte numărul de încălcări ale drepturilor omului în general, şi acest lucru se adevereşte în special în cazurile de violenţă faţă de femei.261

9.3. Traficul de femeiProblema traficului cu fiinţe umane rămâne a fi actuală pentru Moldova, deşi sunt în-treprinse mai multe acţiuni de contracarare a acestui fenomen. Sărăcia, şomajul, ac-cesul liber la studii, violenţa în familie, accesul la sursele de informare, analfabetismul juridic elementar contribuie la favorizarea creşterii numărului victimelor traficului de femei. Cea mai gravă formă de abuz la care sunt expuse femeile migrante din Moldova rămâne traficul femeilor în scopul exploatării sexuale şi de muncă. Alături de alte state din regiune, Moldova a devenit ţară sursă de victime pentru reţelele de traficanţi.

Mii de femei din Moldova lucrează astăzi clandestin în Europa şi Rusia, fiind absolut ne-protejate şi lipsite de orice sprijin din partea autorităţilor, fiind afectate nu doar femeile traficate dar şi familiile, copiii lor şi întreaga societate. Peste 5000 de femei din Moldova devin victime ale sclaviei sexuale în fiecare an, iar 25% din populaţia Moldovei (cca.1 milion de persoane) se află peste hotare la muncă. Victimele traficului sunt femei şi mi-nori exploataţi în Orientul Mijlociu şi în unele state europene. În scurt timp, Moldova a devenit una dintre cele mai mari ţări-furnizoare de «carne vie» din Europa.262 Raportul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune (OIM) plasează Moldova printre ţările în care comerţul cu fiinţe umane este cel mai răspândit în lume. Anual în Moldova sunt vânduţi în sclavie circa 60 mii de oameni.263 Cu toate acestea, Guvernul nu se confor-mează standardelor minime de eliminare a traficului, chiar dacă a înregistrat progrese în domeniul judiciar, accelerând investigaţiile şi condamnând mai mulţi traficanţi.



264 RaportalDepartamentuluideStatSUAdespretraficuldefiinţeumane.www.state.gov/g/tip265 Statulartrebuisăprevadăsuportfinanciarpentrunecesităţilevictimelortraficuluidefiinţeumane,adicăpentrureintegrarealor

socială,pentrutratament(celpuţinpoliţadeasigurare),asistenţămedicală,asistenţăşireabilitarepsiho-socială,etc.

Conform raportului de activitate al Procuraturii, pe parcursul anului 2006, au fost în-registrate 248 de cazuri de trafic de fiinţe umane, cu două cazuri mai mult decât în perioada anului 2005. Din numărul dosarelor intentate, instanţele de judecată au con-damnat doar 16 inculpaţi pentru trafic de persoane şi 7 pentru trafic de copii, dintre care 13 au fost pedepsiţi cu privaţiune de libertate de la 2 la 16 ani (legislaţia Moldovei interzice toate tipurile de trafic şi prevede pedepse severe, de la 7 ani privaţiune de libertate până la închisoare pe viaţă).

De obicei femeile pleacă peste hotare pentru a se angaja la un serviciu, însă din lipsă de informare, cad în plasa celor ce le promit, de obicei, ajutor pentru a pleca (acoperi-rea cheltuielilor legate de perfectarea actelor, deschiderea vizei, angajarea la serviciu, etc).

Menţionăm, însă, că un număr şi mai mare de cazuri nu sunt cunoscute, înregistrate, şi examinate de organele de drept, astfel nu putem vorbi de o îmbunătăţire a situaţiei în acest sens, comparativ cu 2005.

În context, vom menţiona că Moldova nu implementează Legea cu privire la protecţia martorilor (adoptată în 1998) şi că nu există un sistem de referinţă a victimelor.

Într-o măsură mai mică Moldova este şi o ţară de tranzit a victimelor traficului de per-soane. O importantă zonă de origine şi tranzit rămâne în continuare regiunea separa-tistă transnistreană, aflată în afara controlului Guvernului de la Chisinău.264

Totodată, situaţia din regiunea transnistreană la acest capitol este cel puţin la fel de dramatică. Ne putem doar imagina despre amploarea fenomenului ce ţine de traficul de persoane, în condiţiile în care autorităţile locale controlează şi manipulează societa-tea. În lipsa unei societăţi civile viabile, a unui control efectiv din partea unor structuri constituţionale legale şi a comunităţii internaţionale, a oportunităţilor de informare şi a unui teren transparent şi democratic, precum şi în condiţiile unei mentalităţi so-vietice şi a crizei economice, politice şi sociale pronunţate, populaţia regiunii, lipsită de orice sprijin şi încredere, a devenit victima circumstanţelor geopolitice. Cu excep-ţia puţinelor mijloace de informare în masă de opoziţie, populaţia nu este informată (cu atât mai mult educată) despre situaţia reală la capitolul traficului de fiinţe umane, violenţa împotriva femeilor, egalitatea dintre femei şi bărbaţi. Dimpotrivă, presa din regiune reflectă cazurile şi statistica negativă privind situaţia din restul teritoriului RM, utilizându-le doar pentru a manipula opinia publică, creând impresia unei diferenţe între cele 2 maluri ale Nistrului.

În realitate, nici autorităţile constituţionale de la Chişinău, nici cele locale din regiune nu cunosc cifra reală a persoanelor aflate la muncă peste hotare. Respectiv, nu se cu-noaşte amploarea reală a fenomenului şi nu se întreprind careva măsuri privind rea-bilitarea victimelor. Deşi economia naţională a fost relansată tocmai datorită sumelor enorme transferate de către «gasterbaiteri», statul nu prevede careva suport victimelor traficului de fiinţe umane.265



Recent, unele organizaţii neguvernamentale din regiune au iniţiat proiecte privind in-formarea şi educarea populaţiei privind problemele respective, precum şi consultarea victimelor, însă problema rămâne actuală pentru şters Moldova în general şi pentru regiunea transnistreană în special, deşi după intervenţiile societăţii civile, a autorităţi-lor şi a comunităţii internaţionale la contracararea traficului există careva tendinţe de ameliorare, oricum organizaţiile de profil identifică noi victime şi noi mecanisme de organizare a traficului de femei.

recOmanDări:

1. Intensificarea şi eficientizarea activităţilor organelor de drept în ceea ce priveşte combaterea fenomenelor de violenţă domestică şi trafic de fiinţe umane;

2. Elaborarea unor programe educative pentru populaţie.



266 BuletinulCurţiiSupremedeJustiţieaRepubliciiMoldovanr.2/2007267 http://www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf

10. DREPTuRILE DEŢInuŢILOR

Examinând «Informaţia privind activitatea instanţelor judecătoreşti în 2006»,266 consta-tăm că au fost condamnate 12.434 persoane, adică cu 1.669 mai puţin decât în 2005. La pedepse privative de libertate au fost condamnate 2.943 persoane, adică cu 372 mai puţin decât în 2005. În acelaşi timp, s-a constatat o creştere a numărului de minori condamnaţi la pedepse privative de libertate de la 224 la 227 persoane.

Astfel, în 2006 s-a observat tendinţa de micşorare a numărului de persoane condam-nate cu aplicarea pedepselor privative de libertate şi, respectiv, creşterea numărului de persoane condamnate cu aplicarea pedepselor non-privative de libertate. Dacă aceste tendinţe se vor menţine şi în viitor, putem aştepta o scădere a numărului de persoane deţinute în instituţiile penitenciare, fapt care în opinia noastră va avea impact pozitiv asupra condiţiilor de detenţie.

Asociaţia Promo-Lex a elaborat şi publicat în 2006 «Raportul privind situaţia drepturi-lor omului în Moldova. Retrospectiva 2005».267 În acest context, urmează să atragem atenţia că la acest capitol au fost atestate şi careva aspecte pozitive. Astfel, studiind problemele din acest domeniu, am decis analizarea situaţiei deţinuţilor din Moldova după aceleaşi criterii: • Baza materială ; • Igiena personală ; • Alimentaţia ; • Asistenţa medicală ; • Contactul cu lumea exterioară ; • Informarea deţinuţilor ; • Reeducarea, şcolarizarea şi ridicarea nivelului cultural.

10.1. Baza materialăÎn 2005 Promo-Lex a identificat numeroase probleme în ceea ce priveşte locurile de detenţie, specificînd totodată şi cauza acestora, care în opinia noastră rămâne a fi fi-nanţarea insuficientă a sistemului penitenciar din Moldova. Pe parcursul anului 2006, în vederea realizării Concepţiei reformării sistemului penitenciar, Guvernul a alocat surse financiare în sumă de 2.826.000 lei pentru reconstrucţia a trei instituţii peniten-



268 http://www.flux.md/news/modb2cal.php?action=show&idu=15458&cat=Cotidian%20National&rub=Social269 AvocatulParlamentarnr.3iulie-septembrie2006.

ciare. Totodată, au fost alocate surse financiare pentru reparaţiile curente ale tuturor instituţiilor penitenciare din teritoriul controlat de către autorităţile constituţionale. Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) şi-a diversificat activităţile în vederea ameliorării situaţiei existente. Astfel, a fost încheiat un acord cu Agenţia Elveţiană pen-tru dezvoltare şi cooperare, care a oferit pentru reabilitarea Penitenciarului nr.7 din Rusca suma de 8,5 milioane lei. Pe de altă parte, DIP şi-a asumat obligaţiunea de a contribui la revitalizarea instituţiei cu 1,5 mln. lei.268 Observăm că investiţia efectuată de către o Agenţie din străinătate într-o singură instituţie penitenciară depăşeşte de cca 3 ori investiţiile Guvernului în întreg sistemul penitenciar. Respectiv, în cazul în care statul nu este capabil să asigure finanţarea suficientă a sistemului, urmează a fi găsite soluţii de alternativă, inclusiv colaborarea cu investitorii şi finanţatorii străini.

Cu toate acestea, acţiunile întreprinse în acest domeniu rămîn a fi insuficiente. Condi-ţiile din instituţiile penitenciare din Moldova urmează a fi îmbunătăţite, iar baza tehni-co-materială renovată. În majoritatea instituţiilor penitenciare, una din cele mai serioa-se probleme rămâne cea care se referă la supra-popularea spaţiului.269

10.2. Igiena personalăCrearea unor condiţii decente de detenţie în instituţiile penitenciare este o obligaţie a statului. Din aceste considerente, instituţiile abilitate ale statului trebuie să acorde atenţie specială în vederea respectării igienei generale şi personale, întrucât condiţii-le minime de igienă nu corespund standardelor. Spre exemplu, majoritatea celulelor de detenţie nu sunt asigurate cu blocuri sanitare, în special situaţia rămâne critică în izolatoarele de detenţie preventivă, unde nu au fost înregistrate schimbări pozitive. În general, situaţia din izolatoarele de detenţie preventivă, subordonate Ministerului Afacerilor Interne, este cea mai alarmantă. În aceste instituţii nu au fost deocamdată înlocuite totalmente platformele de scîndură cu paturi, conform cerinţelor Comitetului pentru Prevenirea Torturii. Vizitele de monitorizare, efectuate de către reprezentanţii Centrului pentru Drepturile Omului la instituţiile penitenciare pe parcursul anului 2006 au confirmat prezenţa acestor aspecte negative în instituţiile respective.

10.3. AlimentaţiaProblema alimentaţiei în instituţiile penitenciare din Moldova rămâne la fel de acută şi actuală ca în anii precedenţi. Constatăm că în mediu, pe parcursul anului 2006, pen-tru alimentaţia zilnică a unui deţinut s-au cheltuit cca 4 lei. În majoritatea instituţiilor penitenciare deţinuţii servesc preponderent doar ceai, pâine, borş din legume şi terci, produsele alimentare din carne, peşte sau lactatele fiind provizionate, în mare parte, din contul rudelor condamnaţilor.

De asemenea, nu a suferit schimbări pozitive nici situaţia cu alimentarea persoanelor private de libertate în mun. Chişinău. Astfel, o parte din deţinuţii preventiv invocă fap-



270 CazulcetăţeanuluiYdinpracticaPromo-Lex.271 Vezidetaliilap.99dinRaportulprivindsituaţiadrepturiloromuluiînMoldova. http://www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf272 VezicapitolulcazurileîmpotrivaMoldovei,pronunţateîn2006dinprezentulraport273 CauzaŞarbancontraMoldoveinr.3456/05para90.274 http://www.state.gov/g/drl/rls/hrrpt/2006/78828.htm

tul că sunt aduşi pentru desfăşurarea acţiunilor de urmărire penală din izolatorul de detenţie al Comisariatului General de Poliţie sau Izolatorul de detenţie nr.13 din mun.Chişinău la comisariatele sectoriale de poliţie sau instanţe de judecată.270 În acest fel ei beneficiază doar de dejunul de dimineaţa, ceai şi pâine. În aceste situaţii, prînzul nu le este servit nici în judecătorii şi nici în comisariatele de poliţie, deoarece aceste instituţii nu dispun de condiţii tehnice pentru a asigura hrana deţinuţilor. Respectiv, ei sunt aduşi înapoi în izolatoare doar seara şi beneficiază numai de cină, care constă din ceai, pâine şi un terci. Uneori, aceştia nu beneficiază nici măcar de cină şi asta se întâmplă dacă sunt aduşi în izolator după ce cina este deja servită. Din păcate, astfel de cazuri nu sunt atât de rare. Astfel, deţinuţii sunt privaţi de hrana de la prînz, unica masă servită cu produse mai consistente în meniul zilnic. Cu toate că responsabilii de la Izolatorul de detenţie preventivă nr.13 din Chişinău au emis un regulament prin care obligă aducerea deţinuţilor până la ora cinei, de foarte multe ori acesta este încălcat şi în consecinţă deţinuţii suferă de foame.

10.4. Asistenţa medicalăÎn ultimii ani Moldova a fost condamnată la CEDO în numeroase cauze pentru încălcarea drepturilor omului. Printre acestea, s-au înregistrat cazuri în care autorităţile statului au fost recunoscute vinovate pentru neacordarea sau acordarea insuficientă de asistenţă medicală deţinuţilor. În mod logic, după condamnarea de către CEDO, statul urmează a întreprinde măsuri pentru corectarea situaţiei şi evitarea eventualelor condamnări în baza problemelor constatate. Însă, constatăm că Guvernul Moldovei nu face concluziile necesare şi nu întotdeauna contribuie la schimbarea situaţiei existente. Spre exemplu, în dosarele Şarban (pronunţat în 2005),271 Boicenco şi Holomiov (2006)272 vs Moldova, Curtea s-a expus vis-a-vis de acordarea asistenţei medicale relatând situaţia reală din penitenciare. În acelaşi timp, Curtea a opinat că «omisiunea de a asigura asistenţă medi-cală de bază reclamantului atunci când acesta, în mod clar, a necesitat-o şi a solicitat-o, la fel ca şi refuzul de a permite o asistenţă medicală specializată independentă, împreună cu alte forme de umilire, au constituit tratament degradant în sensul art. 3 al Convenţiei».273 Fără a intra în detaliile cazurilor şi necesitatea izolării persoanelor de societate, putem afirma cu certitudine că în unele cazuri distincte Guvernul nu a întreprins măsurile ne-cesare în vederea asigurării dreptului la asistenţă medicală unor categorii de deţinuţi, chiar dacă în presă se vehiculează ideea unor deţineri pe motive politice. Este vorba de deţinerea fostului ministru Valeriu Pasat şi a unui locuitor al autonomiei găgăuze - Ivan Burgudji.274 Cel puţin, în aceste 2 cazuri statul nu a asigurat în deplină măsură asistenţa medicală în interirorul instituţiei, refuzînd nemotivat asistenţa medicală calitativă din afara instituţiilor penitenciare.

Rămîne a fi o problemă gravă şi finanţarea insuficientă a asistenţei medicale din cadrul instituţiilor penitenciare. În rezultat, se înregistrează noi cazuri de îmbolnăvire cu tu-




berculoză, fapt ce demonstrează că măsurile întreprinse în vederea contracarării aces-tei probleme sunt ineficiente, iar pentru eficientizare este nevoie, în primul rând, de majorarea finanţărilor de la Guvern.

O situaţie tot mai îngrijorătoare se constată în penitenciarele transnistrene, aflate sub controlul de facto al forţelor separatiste din Tiraspol. Condiţiile de detenţie în aceste penitenciare rămân nesigure, înregistrându-se cazuri de violenţă între deţinuţi şi func-ţionarii penitenciarelor. Una din probleme invocate de către deţinuţi este asistenţa medicală neadecvată, inclusiv prin lipsa condiţiilor de prevenire a maladiilor contagi-oase. Astfel, persoanele infectate cu diverse boli contagioase sunt deţinute împreună cu persoanele sănătoase. La acest capitol putem menţiona cazul deţinutului A.,275 care în lipsa unei profilaxii sanitare elementare a fost infectat cu maladia HIV/SIDA într-un penitenciar din Tiraspol. Mai mult ca atît, pericolul de contaminare a altor persoane în cadrul acestui penitenciar încă mai persistă.

10.5. Contactul cu lumea exterioarăIzolarea de restul societăţii a persoanelor culpabile este destul de convenţională. Astfel, această izolare nu presupune limitarea completă a contactelor între deţinuţi şi restul societăţii. Pentru a asigura contactul deţinuţilor cu societatea, familia şi rudele sunt prevăzute anumite garanţii acordate de legislaţia în vigoare. Problema a fost menţio-nată în raportul elaborat de către Promo-Lex pentru anul 2005 şi constatăm că aceasta rămâne valabilă şi pentru 2006. În primul rând, trebuie remarcat faptul că se observă o limitare a dreptului la convorbiri telefonice ale condamnaţilor prin simpla absenţă sau nefuncţionare a posturilor de telefoane publice în cadrul instituţiilor penitenciare. O altă problemă destul de gravă rămîne a fi ambiguitatea interpretării de către funcţio-narii instituţiilor penitenciare a dreptului condamnaţilor la întrevederi cu rudele. Cre-dem că aceste probleme vor fi soluţionate şi respectiv vor fi evitate în viitor, odată cu punerea în aplicare a Statutului executării pedepsei de către condamnaţi. Menţionăm că acest Statut a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern la 26.05.2006, iar aplicarea lui în practică încă nu poate fi evaluată.

10.6. Informarea deţinuţilorÎn linii generale dreptul de informare al deţinuţilor poate fi clasificat sub 2 aspecte: 1). Informaţii legate de executarea pedepsei, şi 2). Informaţii care nu sunt legate de executarea pedepsei.

În ceea ce priveşte informarea deţinuţilor cu privire la executarea pedepsei putem spu-ne cu certitudine că probleme esenţiale la acest capitol nu sunt înregistrate. Odată cu privarea de libertate deţinutul este informat despre modalitatea de ispăşire a pedep-sei, drepturile şi obligaţiile pe care le are în conformitate cu legislaţia în vigoare. Mai mult ca atît, în acest domeniu se observă şi includerea masivă a diverselor organizaţii



276 http://www.hr.un.md/news/57/277 CazdinpracticaPromo-Lex278 Coddeprocedurăpenală.Art.313279 http://www.justice.gov.md/index.php?cid=191280 IbidemcazulluiP.dinpracticaPromo-Lex

şi structuri preocupate cu drepturile deţinuţilor. Astfel, la 19.07.2006 a fost editat şi distribuit în toate penitenciarele ţării un ghid informativ «Drepturile şi obligaţiile de-ţinuţilor»,276 în care sunt specificate în linii generale toate drepturile persoanei private de libertate.

Anumite progrese sunt înregistrate şi la capitolul informării deţinuţilor asupra evenimen-telor care nu sunt legate de executarea pedepsei. Astfel, la iniţiativa Departamentului Instituţii Penitenciare au fost înzestrate cu staţii radio unele instituţii penitenciare, care pînă în 2006 nu au avut astfel de dispozitive. Statutul executării pedepsei reglementează modul de utilizare a mijloacelor tele-radio în cadrul instituţiilor penitenciare.

O anumită problemă apare în cazul în care deţinuţii nu sunt de acord cu acţiunile între-prinse de către unele organe de stat, şi respectiv doresc contestarea acestora. În acest context este relevant cazul lui P.,277 deţinut într-un penitenciar din Moldova. Acesta nu a fost de acord cu decizia Procuraturii referitor la rezultatul examinării unei plîngeri legate de nerespectarea unor drepturi ale sale, şi respectiv a contestat această plîn-gere în temeiul art.313278 Cod Procedură Penală la judecătorul de instrucţie. Contrar prevederilor legale, această plîngere a fost examintă de către judecătorul de instrucţie în lipsa petiţionarului şi, respectiv, fără citarea acestuia. În mod evident rezultatul a fost unul previzibil şi contestaţia sa a fost respinsă. Trebuie menţionat faptul că nu este important faptul respingerii plîngerii, ci faptul că a fost examinată în lipsa petiţionaru-lui, cu toate că în plîngere P. a solicitat prezentarea unor acte, care aveau drept scop informarea sa despre condiţiile de detenţie şi drepturile sale, insistând asupra prezen-ţei sale la proces. În această situaţie au fost lezate drepturile deţinutului P., cum ar fi dreptul la un proces echitabil, dreptul la un avocat, s.a.

10.7. Reeducarea, şcolarizarea şi ridicarea nivelului culturalAnumite evoluţii pozitive se observă şi la acest capitol pentru situaţia din penitenci-arele din Moldova. Statutul privind executarea pedepsei prevede modalitatea de re-educare şi şcolarizare a deţinuţilor. Totodată, pentru a realiza acest obiectiv, în 2006 Departamentul Instituţii Penitenciare, în comun cu alţi parteneri, a organizat în cadrul instituţiilor penitenciare diverse manifestaţii socio-culturale, îndreptate spre a mini-maliza efectele izolării acestor persoane de societate. De asemenea menţionăm orga-nizarea diverselor manifestaţii culturale şi de divertisment în cadrul instituţiilor peni-tenciare.279

Cu toate acestea constatăm şi anumite dificultăţi în legătură cu instituirea regimurilor de resocializare a deţinuţilor.280 Chiar dacă această procedură este prevăzută de lege, pînă la momentul de faţă ea nu este aplicabilă. Respectiv organele puterii centrale trebuie să întreprindă măsuri în vederea redresării situaţiei exitente.



281 VeziRaportulprivindsituaţiadrepturiloromuluiînMoldova,retrospectiva2005282 Ibidem.http://www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf

11. DREPTuRILE MInORITăŢILOR nAŢIOnALE

Problemele reprezentanţilor minorităţilor etnice practic rămân aceleaşi. Totuşi, în dreapta Nistrului toleranţa etnică este practic prezentă atât în instituţiile statului, cât şi în societate. În opinia noastră, situaţia la acest capitol nu a suferit schimbări majore în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2005.281

Cea mai gravă problemă rămâne faptul că majoritatea instrucţiunilor pentru utilizarea şi folosirea medicamentelor sunt în limba rusă. Deşi s-au înregistrat careva schimbări pozitive în acest sens, majoritatea medicamentelor nu conţin informaţii în limba ofici-ală a statului.282

În regiunea transnistreană a Moldovei situaţia rămâne la fel de dificilă pentru etnicii majoritari. În regiune practic nu există emisiuni şi publicaţii în limba moldovenească/română. Chiar dacă în regiune sunt declarate 3 limbi «oficiale», legile, spre exemplu, sunt publicate exclusiv în limba rusă, instanţele de judecată de asemenea examinează cazurile exclusiv în rusă, actele «oficiale» şi corespondenţa, la fel, este purtată în limba rusă. Şcolile moldoveneşti din regiune sunt în pericol din cauza condiţiilor şi a progra-mului inadecvat, care este net inferior instituţiilor de învăţământ cu predare în limba rusă. Instituţiile de învăţământ superior şi mediu nu oferă practic posibilitate etnicilor moldoveni/români sau ucraineni din regiune de a studia în limba lor natală, cu excep-ţia unor facultăţi cu profil pedagogic.

Respectiv, reprezentanţii etniilor ne-ruse rămân discriminaţi, iar în 2006 autorităţile constituţionale nu au înregistrat careva progres în vederea soluţionării problemelor cetăţenilor din regiune. Opinia publică locală este de părere că grafia latină poate fi reintrodusă în regiune, acesta fiind un drept al populaţiei băştinaşe, însă regimul sepa-ratist continuă acţiunile sale ilegale.



283 Unexempluînacestsensarserviincidentuldinmai2006laGalerianaţionalăBrâncuşidinChişinău.Reprezentanţii«GenderDoc-M»(organizaţiepreocupatădeapărareadrepturilorminorităţilorsexuale)auîncheiatuncontractdedesfăşurareaunuieveniment,darînziuaconvenitădirectorulgalerieiablocat intrareaînclădire.Elaacuzatorganizaţiademinciunăşi inducereîneroare,menţionândcăafostameninţatcucompromitereareputaţieisale,iarevenimentulvafiunhaosşioperversiune.Înfinal,după2oredenegocieri,participanţiiaupututintraîngalerie.

284 www.ombudsman.md/Ses_avize/inv/67/

12. DREPTuRILE MInORITăŢILOR SEXuALE

Chiar dacă în ultima perioadă în Moldova au avut loc unele schimbări în ceea ce pri-veşte asigurarea drepturilor minorităţilor sexuale, realitatea ne convinge că la acest capitol comportamentul autorităţilor şi al societăţii nu este deocamdată tolerant. Or, discriminarea unei categorii de cetăţeni aduce atingere imaginii ţării în contextul evo-luării reformelor democratice şi respectării angajamentelor internaţionale asumate.

Legea Supremă a R. Moldova recunoaşte, că «demnitatea omului, drepturile şi libertăţi-le lui reprezintă valori supreme şi sunt garantate» (art.1) şi «respectarea şi ocrotirea per-soanei constituie o îndatorire primordială a statului» (art.16). De asemenea, Constituţia garantează tuturor cetăţenilor R. Moldova drepturile şi libertăţile consfinţite în dreptul internaţional, iar statul recunoaşte egalitatea drepturilor şi libertăţilor, indiferent de criteriile enumerate în art.16, lista cărora de altfel nu este exhaustivă.

În mare parte, problema nu ţine doar de cadrul legislativ naţional sau de convenţii-le internaţionale privind drepturile omului la care a aderat Moldova, ci mai degrabă de stereotipurile şi de prejudecăţile membrilor societăţii. Diversele rapoarte guverna-mentale şi ale societăţii civile despre cazurile de discriminare în baza orientării sexuale confirmă încă o data existenţa problemei în cauză.283

În continuare în Moldova se observă atitudinea negativă manifestată de către popu-laţie faţă de persoanele lesbiene, gay, bisexuale şi transexuale (în continuare LGTB). Presiunile asupra autorităţilor vin din partea cetăţenilor şi a instituţiilor religioase, care se opun în special organizării marşurilor şi gay-paradelor, care sunt considerate nimic altceva decât acţiuni de promovare a unui mod de viaţă imoral. Deci, în general soci-etatea este tolerantă, însă aceasta se opune acţiunilor de încurajare a fenomenului. Astfel, membrii comunităţii LGBT din ţară continuă să înregistreze situaţii în care co-laboratorii forţelor de ordine au demonstrat comportament intolerant faţă de aceştia. Un exemplu convingător ar servi cazul de discriminare admis de către un colaborator al MAI care a invocat problema securităţii personale a gay-lor şi lesbienelor.284

Un alt incident a avut loc în timpul unui seminar organizat pentru colaboratorii poliţiei, în cadrul căruia un angajat al MAI a declarat în public că pentru el «legea fundamentală



285 În ianuarie2006,obeneficiarăa«GenderDoc-M»,careestetransgender,s-aadresatsexopatologuluiprincipalalMinisteruluiSănătăţii, director alCentruluiComunitar deSănătateMintală. Beneficiara s-a adresat pentru a obţinemaimultă informaţiereferitorlaproceduradeactivitateaconsiliuluimedicalpentruaurmaînconsecinţăintervenţiadecorecţieasexuluibiologic.Încadruldiscuţiei,specialistulaignoratprenumeledegenfemininmenţionatdecătrebeneficiarăşiaoptatpentruadresareacuprenumeledegenmasculinindicatînbuletinuldeidentitate;acalificatprocesuldeMTF(tranziţiadelamasculinlafeminin)drept«prostie»;ainsistatcabeneficiarasăsedeschidăpărinţilorfărăcasăinvestighezegraduldepregătireabeneficiareipentruafaceacestlucru;asugeratbeneficiareideafaceuncursdepsihoterapie,cuscopdeao«ajuta»să«disparăaceastătendinţă»;amenţionatcăbeneficiaratrebuiesăaşteptepînăla«24-25ani»,pentru«avedeadacăaceastătendinţănuvadispărea».Acţiunilesexopatologuluidenotădezinformareînaspecteletransgender.Modulîncareafosttratatăbeneficiarasecalificădreptunullipsitderespectpentruidentitateaşitrăirileacesteia.http://www.gay.md/rom/story.php?sid=358

286 Părinţiiuneipersoanes-auadresat lapoliţiecuopetiţie.Reprezentantulpoliţieipunea întrebăridecepersoananu locuieştelaadresa indicată învizadereşedinţă,deşiaceasta,fiindmajoră,poatealege independent loculde trai. Imediatcepoliţistulaflasedetaliicuprivirelaconflictuliscat,şi-aridicattonulglasuluişiaschimbatatitudinea,reproşândcănuascultăpărinţii.Doarmenţionareadreptuluideaaveaunavocataamintitreprezentantuluipoliţieiobligaţiilesaleprofesionale.Pânălaacelmomentaavutlocuninterogatoriucuprivirelatipulderelaţiidintreceledouăpartenere,încălcândastfeldreptulconstituţionallaviaţăprivatăşiinviolabilitate.http://www.promolex.ong.md/docs/reports/Raport_2005_Drepturile_Omului_in_Moldova.pdf

este Legea lui Dumnezeu, conform căreia homosexualitatea este un păcat, iar cel care îl comite, merită moartea». Acest caz demonstrează atitudinea negativă a membrilor societăţii faţă de această categorie de persoane.

Comportamentul colaboratorului organelor de poliţie în cadrul seminarului şi, respec-tiv, în timpul orelor de serviciu, sunt inadmisibile şi demne de a fi acuzate, deoarece persoana în cauza a participat la această întrunire în calitate de angajat al unei instituţii de stat. Prin urmare, este firesc că acţiunile lui au fost apreciate prin prisma funcţiei pe care o deţine în cadrul organelor de drept.

Conform Legii cu privire la poliţie, în activitatea sa, poliţia mizează pe respectarea personalităţii cetăţenilor, constituind un garant al demnităţii, drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. Poliţia îi apără pe cetăţeni indiferent de situaţia lor socială, patrimonială, de apartenenţa naţională, de rasă, sex şi vârstă, de studii şi limbă, de ati-tudinea fata de religie, de convingerile politice şi de altă natură. Poliţia nu intervine în drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Pe lângă incidentul descris anterior, Centrul «GenderDoc-M» în 2006 a înregistrat şi alte cazuri de discriminare admise de către autorităţi:

Ministerul Sănătăţii: au fost semnalate declaraţii şi comportament neprofesional al şe-fului Departament sexopatologie şi directorului Centrului Comunitar de Sănătate Min-tală în timpul consultaţiilor unui pacient transgender, pe motiv că a furnizat informaţii greşite;285 cazuri de încălcare repetată a termenilor de prezentare a răspunsurilor la scrisori şi solicitări (30 zile); situaţii în care nu s-a aplicat sancţiuni pentru nerespectarea procedurilor de expediere a răspunsurilor la demersuri, pe motiv că acestea s-ar fi pier-dut, ulterior scrisorile fiind expediate Ministerului Sănătăţii de mai multe ori.

Poliţia: a acţionat incorect şi opresiv cu depăşirea împuternicirilor sale prin imixtiunea în viaţa privată a unui cuplu de lesbiene;286 depăşirea împuternicirilor prin presiuni psi-hologice asupra unei persoane gay să semneze un document pe care nu dorea să-l semneze; refuzul de a asigura cu translator persoana chestionată, care nu cunoaşte limba oficială; depăşirea atribuţiilor prin forţarea unui grup de persoane, presupuse a fi gay, să se prezinte la sediul poliţiei, umilind şi glumind pe seama acestora; presiuni asupra preşedintelui organizaţiei «GenderDoc-M» şi chestionarea neadecvată ca reac-ţie la o scrisoare de protest parvenită de la o organizaţie religioasă; încercarea în mod



287 AmnestyInternationalMoldova,înparteneriatcuorganizaţiile«CasaMarioarei»,«GenderDoc-Mşi«WinrockInternational»,audesfăşuratla31augustînChişinăuoacţiunepublicăautorizată,axatăpeproblemedeviolenţădomesticălacaresuntsupusefemeile.Câţivadintreofiţeriidepoliţieauînaintatpretenţiicătreorganizatoriiacţiuniişiaucerutsafiescosdrapelulorganizaţiei«GenderDoc-M».Printreargumente,politistiiau invocatcă«GenderDoc-M»«lucreazăcu reprezentanţiiminorităţilorsexuale,propagăunastfeldemoddeviaţăşi,respectiv,nupoatedesfăşuraoriceactivitatepublică.www.azi.md/news?ID=40954

288 «DorinţanoastrădeaaveaolegeantidiscriminareînMoldovanuesteuncapriciu,ciesteonecesitatefărădecareosocietatenormalănupoateexista».ComunitateaLGBTdinMoldovapledeazăpentruafiinclusăînsistemuldeprotecţiealacesteilegiatuncicîndvafiadoptatăşisperăautorităţilesăfiemaideschiseunuidialog,deşiatitudineadin2006aPrimarieimunicipale,carenuaautorizatmarşuldesolidaritateîncadrulpride-ului,nucontribuiedeloclainiţiereauneidiscuţiiconstructive.

289 La 28 aprilie, în baza deciziei nr.417d, primarul interimar alChişinăului a respins cererea «GenderDoc-M» de a organiza odemonstraţiepublică încadrulFestivaluluiPrideanualdinMoldova,careaavut loc înperioada5-7mai.Primarula justificatinterdicţia, invocând«declaraţiile organizaţiilor religioaseprecumcăacestea vor organiza acţiuni de protest în cazul în care«GenderDoc-M»vaobţinepermisiuneapentruorganizareademonstraţiei,»şi«reclamaţiile locuitorilormunicipiuluiChişinău».În refuzuloficialeste invocatcămotivulneautorizăriidesfăşurării întruniriiconstă în«neadmiterea încălcăriiordiniipublicecuconsecinţegravepentrusocietate».ÎnDispoziţianr.417-ddin28.04.2006semenţionează:«Înconformitatecu<...>demersurileorganizaţiilor religioase privind protestele care vor fi organizate în cazul autorizării întrunirii declarate de către «GenderDoc-M»,precumşidemersurilelocuitorilormun.Chişinău,înregistratelaPrimărie,cîtpriveşteorganizareaunorcontramanifestărideprotest<...>nuseautorizeazădesfăşurareaîntruniriisubformădemarşdesolidaritate,declaratădecătreCentrul«GenderDoc-M»pentru5.05.2006».www.gay.md/rom/story.php?sid=366

Lafelcaşiîn2005,membriiconsiliuluimunicipalnuaudoritsăofereautorizaţiepentrudesfăşurareaparadei.Aceştiaerauconvinşicănuexistăoastfeldenecesitate,şicănuauauzitniciodatădevreodiscriminareînbazaorientăriisexuale.Darînacelaşitimpeiînşişiaduceauexemplerevoltătoaredediscriminare,afirmândcăpopulaţiaţării«nuvăiubeşte»,călaprimărieauparvenitpeste200scrisoridelacetăţenii«corecţi»,dupăcumamenţionatunuldintreparticipanţiilaşedinţă,cucerereadeainterziceparada,încazcontrar«nimeninugaranteazăordineaînfaţaclădiriiparlamentului»(www.gay.md/rom/story.php?sid=369).Înmai2005primarulainterzisdesfăşurareauneidemonstraţiisimilare.Cazulrefuzuluideadesfasuramanifestarileorganizatieiîn2005aepuizattoateinstanţelenaţionaleşipemotivdedivergenţeînhotărâriafostexpediatspreexaminarelaCEDO.

ilegal de a obliga organizaţia Amnesty International Moldova (AIM) să nu folosească sigla «GenderDoc-M» în timpul unor acţiuni publice,287 precum şi exercitarea presiuni-lor asupra AIM prin declaraţii, că în cazul refuzului de a înlătura steagul în timpul de-monstraţiilor. Primăria va fi informată şi rugată să ia în consideraţie acest fapt pe viitor la examinarea cererilor pentru desfăşurarea acţiunilor publice. Poliţia a retras protecţia forţelor de ordine odată cu refuzul organizatorilor de a utiliza drapelul «GenderDoc-M», punînd în pericol demonstranţii.

Preşedintele «GenderDoc-M», A.Marcicov, a relatat despre refuzul Primăriei de a auto-riza marşul de solidaritate cu comunitatea LGBT din Moldova cu genericul «Susţinem legea antidiscriminare!».288 Reprezentanţi ai poliţiei municipale şi ai Primăriei, care fă-ceau parte din comisia de autorizare, s-au arătat surprinşi de necesitatea organizării unui astfel de marş şi de faptul că minorităţile sexuale în Moldova continuă să fie dis-criminate, în ciuda faptului că în Planul Naţional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru 2004-2008, adoptat de Parlament în 2004, cât şi în Planul de acţiuni RM-UE, sunt prevăzute acţiuni care trebuie întreprinse la nivel instituţional pentru a îmbunătăţi situaţia acestei categorii de cetăţeni.

Considerăm că autorităţile din Chişinău au încălcat dreptul la întruniri paşnice prin interzicerea Gay Pride-ului din mai 2006;289 interzicerea marşului tinerilor Toţi Egali/Toţi Diferiţi – probabil din cauza participării la marş a organizaţiei comunităţii LGBT; interzicerea demonstraţiilor Amnesty International împotriva sentinţei cu moartea, pe motivul participării «GenderDoc-M» la aceasta; interzicerea protestului din 10 decem-brie 2006 – Ziua Internaţională a Drepturilor Omului – împotriva deciziilor primăriei de interzicere a activităţilor comunităţii LGBT.

Încălcări au fost prezente şi din partea Ministerului Educaţiei şi Tineretului. Printre aces-tea pot fi menţionate acordul Ministerului cu decizia de a interzice marşul tinerilor; radierea tuturor referinţelor şi informaţiilor referitoare la organizaţia «GenderDoc-M»



290 www.alldifferent-allequal.md291 www.gay.md/rus/story.php?sid=542292 www.gay.md/eng/story.php?sid=101

de pe site-ul «Toti Diferiţi/Toţi Egali»290 imediat după festivalul din Căuşeni.291 Aceste încălcări sunt cu atât mai evidente, cu cât incidentele menţionate au avut loc în con-textul participării Moldovei la Programul Consiliului Europei «Toţi Diferiţi / Toţi Egali», scopul de bază al căruia este combaterea discriminării de orice formă, program de care Ministerul este responsabil.

Merită menţionate şi alte încălcări depistate, cum ar fi utilizarea mijloacelor de trans-port administrative pentru distribuirea pliantelor şi fluturaşilor cu conţinut homofob.

Cu părere de rău şi justiţia este în situaţia de a încălca legea. Instanţele judecătoreşti au eşuat în apărarea şi susţinerea dreptului la libera asociere în cazurile demonstraţi-ilor AIM împotriva pedepsei cu moartea, pronunţând o decizie care justifică acţiunile ilegale ale primăriei de interzicere a manifestaţiilor. Într-un alt caz s-a limitat dreptul la prezentare a probelor (refuzul audierii martorului). Instanţele au avut un comporta-ment opresiv şi nu au respectat termenul prevăzut pentru emiterea unei hotărâri (în loc de 3 zile, hotărârea cu privire la interzicerea manifestaţiilor Gay Pride a fost adop-tată după 5 luni).

Factorii sociali nefavorabili (intoleranţa societăţii faţă de persoanele cu altă orienta-re sexuală decât majoritatea populaţiei şi apartenenţa acestora la un «grup de risc») explică abuzul de alcool şi tutun, stările de stres şi depresiile şi în consecinţă un pro-cent înalt de persoane predispuse spre sinucidere. Evaluarea şi integrarea politicilor de sănătate a membrilor comunităţii LGBT sunt printre temele rapoartelor prezentate opiniei publice de către «GenderDoc-M» în 2006. Iar studiile realizate au demonstrat că aceştia au probleme grave de sănătate.

Membrii comunităţii nu beneficiază nici de servicii medicale corespunzătoare. În pri-mul rând pentru că majoritatea lucrătorilor din sectorul medical nu cunosc necesităţile lor. Mai mult de jumătate dintre aceştia încă mai consideră homosexualitatea o boală. După cum au afirmat înşişi medicii, motivul este că studierii acestui fenomen nu îi este acordată atenţie în instituţiile medicale din ţară. De exemplu, pentru viitorii medici de familie de la Universitatea de Medicină sunt prevăzute doar patru ore de sexologie unde aproape nu sunt studiate subiectele referitor la minorităţile sexuale. În acelaşi timp o mare parte din medici consideră că ei ar fi putut acorda ajutor profesional aces-tui grup social, dacă ar dispune de cunoştinţe adecvate.

Iată de ce scopul rapoartelor aduse la cunoştinţa opiniei publice nu este doar discuta-rea politicii promovate de Ministerul Sănătăţii în domeniul necesităţilor minorităţilor sexuale, ci şi propuneri concrete pe care reprezentanţii comunităţii LGBT intenţionează să le facă şi să le discute împreună cu specialiştii Guvernului, cu alţi responsabili de pro-blemele sănătăţii mintale a populaţiei şi obţinerea unui beneficiu social concret prin oferirea serviciilor medicale pentru această categorie de persoane.292

În opinia comunităţii LGBT, problemele principale ţin de ridicarea nivelului de califi-care al lucrătorilor medicali în acest domeniu şi faptul că în Moldova nu au existat şi



nu există servicii medicale specializate. Doar puţine dintre instituţiile medicale private oferă servicii, care, cu mari rezerve, ar putea fi considerate corespunzătoare necesităţi-lor comunităţii LGBT şi satisfăcătoare din punct de vedere al calităţii. În plus, şi acestea poartă, deseori, amprenta discriminării faţă de acest grup.

În regiunea transnistreană a Republicii Moldova situaţia reprezentanţilor comunită-ţii LGBT nu este diferită. În 2006 Asociaţia «Gender-Ost», care încearcă să promoveze drepturile acestor categorii de persoane în regiune. În general, atitudinea societăţii şi a autorităţilor faţă de minorităţile sexuale nu este diferită de cea din restul teritoriului R.Moldova.

cOncluzii:

Toate incidentele prezentate mai sus demonstrează încă o dată opresiunea cu care se confruntă comunitatea LGBT în Moldova atât la exercitarea dreptului la libera asoci-ere, dar şi în general, catalogarea ca fiind diferiţi întro societate plină de stereotipuri. În acelaşi timp este exclusă şi nu este acceptată, în primul rând, de statul care are obliga-ţia să garanteze siguranţa şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor, deşi Moldova şi-a asumat obligaţii prin Planul Naţional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului şi prin documentele internaţionale semnate.

O lege antidiscriminare care ar include categoria persoanelor LGBT printre alte grupuri social vulnerabile, declaraţii privind infracţiunile de ură şi cuvântările de ură; politici care să facă referinţe la domeniile sănătăţii (sănătatea mintală, reproductivă), educaţie, încadrare în câmpul muncii, etc., ar crea un cadru juridic pentru comunitatea LGBT să-şi exercite liber drepturile şi libertăţile, să participe la viaţa socială şi politică a Moldovei. De sigur acest cadru legislativ va micşora numărul incidentelor şi le va preveni pe viitor. Parlamentul moldovean în continuare are obligaţia să execute preve-derile articolului Planului Naţional cu privire la adoptarea unei legislaţii antidiscrimina-torii, precum şi desfăşurarea instruirilor şi seminarelor despre problemele LGBT pentru reprezentanţii poliţiei, juriştilor, judecătorilor, procurorilor.



13. DREPTuL LA un PROCES EChITABIL

«Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, public şi într-un termen rezona-bil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî, fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temei-niciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa».293

Această prevedere are la baza sa activitatea instanţelor, ce urmează să decidă înfăptu-irea justiţiei. Pe parcursul ultimilor ani au fost întreprinse un şir de măsuri îndreptate spre reformarea sistemului judiciar, în vederea perfecţionării lui continue. Aceste acţi-uni sunt binevenite odată ce puterea judecătorească este una dintre cele trei ramuri ale puterii de stat, respectiv, pierderea încrederii în această putere duce, în esenţă, la pierderea încrederii faţă de stat.

În 2006 au fost înregistrate numeroase probleme, în special procedurale, care, în opi-nia noastră, duc la încălcarea dreptului la un proces echitabil. În contiuare dorim să remarcăm şi să evidenţiem cele mai frecvente şi serioase abateri din sistemul justiţiei naţionale, care în final prejudiciază credibilitatea şi imparţialitatea acestuia şi implicit pot finaliza cu noi condamnări ale Moldovei în faţa Curţii Europene.

Pe de altă parte, situaţia rămâne foarte dificilă şi complexă la acest capitol în regiunea transnistreană. Lipsa unui elementar control din partea societăţii civile, a unor auto-rităţi legale şi monitorizării din partea instituţiilor internaţionale, sistemul «judecă-toresc» din regiune rămâne sub controlul şi influenţa regimului Smirnov. Judecătorii regiunii nu participă la careva cursuri de instruire, seminare sau training-uri organizate pe teritoriul ţării de către instituţiile abilitate ale statului, de ONG-urile specializate sau organizaţiile internaţionale din domeniu. În mare parte, nivelul de pregătire al judecă-torilor din regiune rămâne foarte slab şi nu corespunde criteriilor necesare.294

În condiţiile unui regim de dictatură şi control absolut din partea unor autorităţi ilega-le, sistemul judecătoresc din regiunea transnistreană a Moldovei rămâne o verigă doci-lă şi, în acelaşi timp, foarte importantă în ceea ce priveşte menţinerea stării de ocupaţie a acestui teritoriu. Locuitorii regiunii nu îşi pot exprima, spre exemplu, liber opţiunile politice, deoarece imediat vor fi acuzaţi de «subminarea statului».

293 ConvenţiaEuropeanăpentruDrepturileOmului,art.6294 În regiune până în 1992 existau numai judecătorii locale de primă instanţă.Astfel, fără experienţa şi pregătirea necesară,

persoanele loiale regimuluiseparatistaudevenit judecătoriai instanţelorsuperioarede laTiraspol,gen«CurteaSupremădeJustiţieaTransnistriei».



295 CazdinpracticaPromo-Lex.296 I.M.afostlipsitdedreptuldeaconducemijloaceledetransportpentruoperioadăde1an.Deşinuexistăîncăodeciziedefinitivă

înacestsens,I.M.dejapentruoperioadăde6luninuîşipoateexercitaacestdrept.297 Dreptdovadăacestorafirmaţiipoateserviproceduraşimodalitateadeîntocmireaproceselor-verbaledecătrepoliţiarutieră.

Şoferii«contravenienţi»suntrugaţi,uneoriforţaţi,săurceînautomobilulPoliţieiRutiere,undeseîntocmeşteprocesul-verbalfiindastfelîncălcatprincipiulelementaralpublicităţii,faptcecontribuielacreşetereafenomenuluicorupţieiînrândulcolaboratorilorPoliţiei Rutiere. Conform art.236 CCA RM, publicitatea examinării cazurilor cu privire la conravenţiile administrative are roleducativşipreventiv.Însă,înrealitate,toateacesteasereduclazerodeoarece«contravenientul»esteinvitatîntrunspaţiuînchis(autoturismulPoliţieiRutiere),unde iseexplicămodalitateadeexaminareacazului,deregulă foarte îndelungată.Respectiv,ultimulesteîncurajatsărecurgălaacţiuniilegalede«soluţionare»imediatăasituaţiei.

298 SpreexempluI.P.pentruIonPetrescu

Determinarea admisibilităţii probelor de către judecători. În general, situaţia la acest capitol este una relativ normală şi judecătorii nu refuză primirea spre examinare a probelor în şedinţele de judecată. Cu toate acestea, au fost constatate cazuri în care judecătorii au restrâns dreptul părţilor de a prezenta probe. Astfel de situaţii au fost înregistrate în unele dosare în care statul, sau un organ al său, este parte în proces. În acest context exte relevant cazul lui I.M.,295 învinuit de colaboratorii poliţiei rutiere de comiterea unei contravenţii administrative. Toate probele învinuirii, de altfel acumula-te în perioada dezbaterilor judecătoreşti, adică cu mult timp după întocmirea nu doar a procesului verbal, ci, şi a Deciziei de sancţionare, le-au constituit depoziţiile colabora-torilor de poliţie. Depoziţiile martorilor (soţia şi o altă persoană ce se afla în automobil în momentul presupusului incident) au fost ignorate de către instanţa de judecată pe motiv că «un martor este rudă iar al doilea – subaltern», considerând depoziţiile lor subiective. În acest fel, instanţa a admis în calitate de probe depoziţiile colaboratorilor de poliţie, aflaţi în subordine directă, pentru argumentarea unui proces-verbal întoc-mit cu încălcarea procedurilor legale, pe de o parte, şi nu a admis în calitate de probe depoziţiile unor martori oculari, pe de altă parte. Important este faptul că astfel de ca-zuri nu sunt singulare, iar persoanele bănuite devin victimele «procedurilor» juridice şi birocratice îndelungate, indiferent de decizia finală a instanţelor de judecată.296 Acest fenomen are un scop ascuns – cel de a favoriza corupţia. Astfel, persoanele reţinute de poliţia rutieră, legal sau ilegal, preferă de obicei «soluţionarea» imediată a problemelor apărute.297

nerespectarea de către organele de urmărire penală a prezumţiei nevinovăţiei. În prezentul document am menţionat deja că este binevenită publicarea mai multor cazuri ce ţin de corupţie, depăşirea atribuţiilor de serviciu, tortura aplicată de către reprezentanţii structurilor de stat, etc. pe pagina web a procuraturii, din consideren-tul că în acest mod creşte nivelul de transparenţă al activităţilor efectuate de către organele de drept. În acest context, considerăm că este imperios necesară o singură condiţie: declaraţiile sau comunicatele de presă trebuie să respecte principiul prezum-ţiei nevinovăţiei. Drept exemplu poate servi cazul poliţistului N., mediatizat pe pagina web a Procuraturii Generale a Republicii Moldova, în care este identificat colaboratorul învinuit. Credem că publicarea numelor nu este necesară la această etapă a proceduri-lor legale, deoarece contravine principiului prezumţiei nevinovăţiei. În opinia noastră, în aceste circumstanţe autorităţile pot utiliza abrevieri.298 Astfel, se va descrie cazul şi esenţa acestuia, fapt care în mod firesc este necesar, dar în acelaşi timp se va păstra anonimatul bănuitului pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. Con-siderăm că o atitudine similară este recomandabilă şi organelor de urmărire penală în



299 CazdinpracticaPromo-Lex300 « ...Restabilită de JudecătoriaSlobozia, care a obligat întreprinderea să achite acesteia 3000 ruble ca compensare pentru

prejudiciumoral.Directorularestabilit-oped-naGoncearT.M.înfuncţieşiimediatatrimis-oînconcediuneplătit.Nusegrăbeştesă-i plătească compensaţia. Speră în anularea hotărîrii Judecătoriei Slobozia de cătreCurteaSupremă aRMN, la care s-aadresatcucerereadeapel.PefrizerulGrigoroviciG.G.«dinacelaşimotiv»auconcediat-o«dinpropriadorinţă…»

www.cip.nm.ru301 CazdinpracticaPromo-Lex

ceea ce priveşte anunţarea autorilor unor infracţiuni, deoarece în mijloacele mass-me-dia, în special emisiunile de ştiri televizate, deseori sunt difuzate imagini cu identitatea persoanei, care la momentul respectiv nu este decât în calitate de bănuit sau învinuit în comiterea infracţiunii.

Responsabilitatea judecătorilor faţă de asigurarea executării acţiunii. La acest capitol dorim să menţionăm o încălcare pe larg răspîndită în cadrul examinării pricini-lor civile. Ne referim, în primul rând, la modalitatea examinării de către instanţele de judecată a cererilor ce ţin de soluţionarea problemei de asigurare a acţiunii. Este rele-vant cazul cet.C.S.,299 care în cuprinsul cererii de chemare în judecată a solicitat, printre altele, suspendarea executării hotărîrii contestate de el. La nenumăratele sale solicitări verbale din cadrul şedinţelor de judecată, instanţa a examinat acest capăt de cerere şi a decis suspendarea executării hotărîrii contestate abia peste 6 luni de la data pornirii procesului. Este de menţionat faptul că, în conformitate cu prevederile art.177 CPC, această cerere urma a fi soluţionată în ziua depunerii cererii de chemare în judecată, adică cu 6 luni mai devreme. Chiar dacă în acest caz nu au fost înregistrate careva efec-te financiare, legate de examinarea tardivă a cererii, în alte dosare au fost înregistrate situaţii în care datorită neexaminării cererii de asigurare a acţiunii în termenul stabilit de lege, executarea hotărîrii instanţei de judecată a devenit imposibilă.

Situaţia din regiune la capitolul executarea deciziilor judecătoreşti rămâne dificilă. Dacă pe malul drept al Nistrului autorităţile constituţionale au fost nevoite să promo-veze reforme pentru eficientizarea sistemului ca rezultat al numeroaselor condamnări la CEDO pentru neexecutarea deciziilor judecătoreşti irevocabile, atunci în regiunea de est a ţării situaţia a rămas practic nemodificată. Chiar dacă una dintre părţi are câştig de cauză în instanţele de judecată locale, acestea nu sunt în mare parte executate. Nimeni nu este responsabil pentru situaţia respectivă şi astfel se recurg la o serie de acţiuni, menite să reducă la zero efectele unei hotărâri judecătoreşti.300

Respectarea termenelor rezonabile de examinare a cauzelor, continuă să rămână o serioasă problemă pentru sistemul judecătoresc din Moldova. Evident că noţiunea de «termen rezonabil» este una complexă care depinde de numeroase aspecte şi cir-cumstanţe, necesare pentru examinarea obiectivă a unei cauze. Această prerogativă revine în mod exclusiv judecătorului şi este foarte greu de apreciat rezonabilitatea ter-menului. Totuşi, în opinia noastră, majoritatea plângerilor formulate de către părţile la dosare sunt justificate, deoarece de multe ori durata examinării cauzelor este în mod evident exagerată. În acest sens, drept exemplu poate servi cazul lui T.P.301 în care un litigiu de muncă este examinat deja pe parcursul a 4 ani de zile, în timp ce legislaţia prevede, examinarea unor astfel de cazuri, în cel mult 30 zile. Evident că acest caz nu este unic şi, în concluzie, putem afirma că dacă termenul este depăşit atât de mult pentru situaţiile strict reglementate, atunci situaţia este mult mai gravă pentru cauzele



302 «Nerecunoaşterearepubliciicomplică,uneorichiarşiexcludeaplicareaapărării juridiceinternaţionale.Simpluspus,verdictelejudecătorilortransnistrenisuntpracticimposibildeafiatacatelacurteainternaţională.Cutoateacestea,peteritoriulTransnistrieinupotfiaplicatedispoziţiileinstanţelorinternaţionale.Acesteacţiunisuntdeterminateprinacorduriinternaţionale,pecarestatelenerecunoscutenuleauşinicinulepotavea».www.cip.nm.ru,materialul-«Вашачесть»(fărăcinste).

303 UnjudecătordinTransnistriaadeclaratunuibeneficiaralPromo-Lexurmătoarele:«niciodatăşinimeninunevaputeatragelarăspunderepentruacţiunilenoastre,deoarecesuntemîntr-unstatinexistent,careaşteaptărecunoaştereainternaţională.Oricum,văplacesaunu–noisuntemceicarefaclegeaînacestteritoriu.Trebuiesăvăconformaţisausăplecaţideaici.OaltăopţiunepentruDvsnupoateexista».JudecătorulafăcutaluzieladosarulIlaşcuş.a.vsRusiaşiMoldova.

304 «Niciunverdict ladosarelecuparticipareameanuafostbazatpe lege.Subliniez–niciunul!Numaiundenum-amadresatpentruademonstraaceasta.Şi,separecănusuntunic.Carăspuns–apăraresolidarădenepătruns»www.cip.nm.ru,materialul-«Вашачесть»(fărăcinste).

305 Ibidem,cazulluiV.K.(pensionarşi invalidde84ani),examinatde5oriînprimainstanţăşide5ori la«CurteaSupremă»peparcursul a 6 ani de zile.

306 SpreexemplucazulluiMaximBelinski,descrisîncapitolul1.5Dreptullaliberaciruclaţie,dinprezentulRaport.307 Spre exemplu, ne putem referim la examinarea cazurilor administrative de către organele abilitate, altele decît cele

judecătoreşti.

în care termenul de examinare rămâne la discreţia judecătorilor. Unica scuză a acestora poate fi numărul deosebit de mare al dosarelor aflate pe rol, însă, în opinia noastră, aceasta nu poate fi un motiv plauzibil pentru autorităţile statului, care au obligaţiunea de a asigura funcţionarea normală a sistemului judecătoresc, inclusiv prin majorarea numărului de judecători.

Dacă problema termenului rezonabil de examinare a cauzelor rămâne una foarte seri-oasă pentru sistemul judecătoresc naţional, chiar şi în condiţiile în care judecătorii au fost familiarizaţi cu standardele de aplicare a normelor europene, atunci este uşor de intuit starea reală din «sistemul judecătoresc transnistrean».302 Lipsiţi de orice respon-sabilitate, fiind sub protecţia regimului şi ascunzându-se în spatele statutului politic al regiunii,303 judecătorii oricum încearcă să evite cazurile complexe.304 Astfel, de obicei dosarele «complicate» sunt transmise de la un judecător la altul sau de la o «instanţă» la alta.305

Evident că neexeaminarea într-un termen rezonabil a cauzelor penale afectează cel mai mult drepturile persoanelor reţinute. Astfel, în regiune au fost înregistrate cazuri în care persoanele bănuite s-au aflat în detenţie cca 5 ani, perioadă în care dosarele lor se examinau de către «instanţele de judecată».

Totodată, caracterul public al şedinţelor de judecată este una din componentele de bază pentru a asigura un proces echitabil. Din experienţa noastră, afirmăm că nici transparenţa şedinţelor judecătoreşti nu este asigurată în regiune.306 Beneficiari ai Promo-Lex, au afirmat că unii judecători adoptă un comportament agresiv la adresa persoanelor aflate în sala de judecată, interzic prezenţa acestora sau nu admit repre-zentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale pentru apărarea drepturilor omului.

Independenţa şi imparţialitatea instanţelor în Moldova rămâne în centrul atenţiei opiniei publice naţionale şi internaţionale. În acest sens, trebuie specificat faptul că noţiunea de «instanţă» este una destul de relativă. În linii mari «instanţa» este organul care ia decizia pe un anumit caz, chiar dacă nu este vorba despre instanţă de jude-cată.307 La momentul actual, în acest sens suntem într-o situaţie destul de ambiguă. Conform Hotărîrii CEDO în cauza Zilberberg vs Moldova, Înalta Curte a constatat că acuzaţiile administrative aduse petiţionarului «cumulativ determină caracterul penal al «acuzaţiilor» aduse reclamantului». În această ordine de idei şi conducîndu-ne de modalitatea de examinare a cazurilor la această instituţie în baza precedentului ju-



diciar, putem conchide că o mare parte din abaterile de la lege, sancţionate conform Codului cu privire la Contravenţiile Administrative (CCA), poartă caracter penal. Astfel, examinarea numeroaselor contravenţii administrative era necesară conform legislaţiei procesual penale. În acelaşi timp, există situaţii308 în care deciziile în cauze administra-tive sunt adoptate de către diverse organe sau comisii, şi nu de către instanţele jude-cătoreşti. Mai mult ca atât, în situaţiile în care deciziile sunt luate de către superiorii sau colegii celor care au perfectat actele acuzatorii, de obicei rezultatul examinărilor şi caracterul deciziilor este previzibil. Reieşind din experienţa juriştilor noştri, considerăm că aceste comisii în esenţă nu pot fi independente şi imparţiale, iar examinarea acestor cauze trebuie efectuată, în mod exclusiv, de către instanţele de judecată.

În acelaşi timp, «instanţele de judecată» din regiunea transnistreană continuă să se afle în afara cadrului juridic naţional. În opinia noastră, nici nu poate fi vorba despre inde-pendenţa şi impaţialitatea judecătorilor acestor «instanţe». Acest lucru a fost confirmat de numeroase cazuri reflectate în presa locală de opoziţie, precum şi de situaţiile co-municate de către locuitorii regiunii juriştilor Promo-Lex în cadrul asistenţei oferite pe parcursul anului 2006.

În primul rând, trebuie remarcat faptul că în regiune funcţionează perfect sistemul nu-mit «dreptul telefonic». Funcţionarii influenţează direct şi indirect «deciziile judecăto-reşti».309 În acelaşi timp, populaţia percepe negativ anume judecătorii, fapt demonstrat de un număr tot mai mare de persoane, care depun plângeri împotriva acţiunilor «in-stanţelor» de judecată şi a comportamentului judecătorilor.

Dreptul la un recurs efectiv este un drept mai rar încălcat într-un stat democratic. Din cauza problemelor legate de situaţia din regiunea transnistreană a Moldovei, Promo-Lex înregistrează tot mai multe cazuri de ignorare a acestui drept cetăţenilor ţării şi locuitorilor regiunii. Considerăm că majoritatea locuitorilor acestei regiuni sunt lipsiţi de acest drept fundamental, întrucât refuzul examinării plângerilor şi a cererilor lor, adresate autorităţilor constituţionale, a devenit fenomen. Adresându-se, cu diverse probleme de ordin juridic, în vederea protejării drepturilor şi intereselor lor constituţi-onale, cetăţenii Moldovei, locuitori ai regiunii transnistrene de regulă primesc un sin-gur răspuns: «organele de drept nu deţin controlul asupra teritoriului de est, respectiv organele de drept şi instituţiile statului nu pot interveni». Astfel, această categorie de persoane nu beneficiază de remediile juridice fundamentale, garantate tuturor cetă-ţenilor ţării, fiind lipsite de posibilitatea apărării drepturilor. Considerăm că Guvernul trebuie să elaboreze o politică foarte clară în ceea ce priveşte implicarea structurilor statului în procesul de promovare şi respectare a drepturilor omului în această regiune şi să prevadă o modalitate eficientă de apărare a lor.

Credem că lipsa unui recurs efectiv pentru locuitorii regiunii transnistrene reprezintă principalul aspect negativ. De fiecare dată când drepturile omului sunt violate în re-giune, victimele nu dispun de posibilitatea deplină de a face uz de un recurs intern

308 Spreexemplu,contravenţiileadministrativeceţindeîncălcareaRegulamentuluicirculaţieirutieresuntexaminatedeopresupusăComisieAdministrativă,încareactiveazăcolegisausuperioriaicelorcareauîntocmitprocesele-verbale.

309 ÎnurmaunorintervenţiişipresiunidinparteademnitaruluiY.,judecătoriiauemisnumeroasedeciziicontradictoriişivăditilegale.CazcomunicatAsociaţieiPromo-LexdecătreX,rudauneivictimedecedate.



eficient. Autorităţile constituţionale neagă orice obligaţie pozitivă în vederea apărării drepturilor în regiune, iar cele locale separatiste nu sunt legal constituite, fiind lipsite de imparţialitate şi competenţa profesională adecvată.

În acelaşi timp, circumstanţele mediului socio-politic şi juridic din regiune motivează locuitorii să se conformeze situaţiei. Astfel, fiindu-i sustras mijlocul de transport Z., în mod firesc, s-a adresat «organelor de drept» (miliţiei locale), care au «recomandat» vic-timei să achite hoţilor suma de 1000 dolari SUA în vederea recuperării automobilului. Infracţunea nici măcar nu a fost înregistrată. De asemenea, sunt înregistrate tot mai multe cazuri de spargere şi jefuire a imobilelor, în special, proprietarii cărora lipsesc, fiind plecaţi la muncă peste hotare. Organele de drept de cele mai multe ori nu reac-ţionează.310

Dreptul de a beneficia de o anchetă a cazurilor de tortură. Anterior, am făcut deja trimitere la cazul aplicării tratamentelor degradante în privinţa membrilor Asociaţiei «Hyde Park».311 Referindu-ne la aspectul problemei privind anchetarea acestui caz, cre-dem că faza «pre-anchetă», aplicată de către procuratură, nu poate fi interpretată drept o anchetă efectivă. Eficienţa procedurilor prejudiciare în cazul verificării prezenţei unei infracţiuni este foarte redusă, deoarece nu sunt audiate toate persoanele implicate. Nu putem vorbi despre obiectivitatea examinării cazului de către o instituţie (Procuratura sect.Buiucani, mun.Chişinău, în cazul nostru) dacă unul din colaboratorii acestui organ este direct implicat. Mai mult ca atît, toată această fază prejudiciară este ineficientă, iar legalitatea acţiunilor organelor de resort este examinată unilateral de către judecăto-rul de instrucţie, fără ascultarea martorilor şi prin simpla verificare a acţiunilor între-prinse de organul de urmărire penală. În opinia noastră, pornirea urmăririi penale este necesară în fiecare caz în care plîngerea persoanei conţine semnele constitutive ale in-fracţiunii. În acelaşi timp, numai după desfăşurarea unei anchete complete şi obiective poate fi decisă punerea sub învinuire sau clasarea (încetarea) cauzei penale.

310 CazuricomunicateAsociaţieiPromo-Lex311 Deţinuţi în condiţii inumane în penitenciar pe parcursul a peste 40 ore, lipsiţi de hrană, apă şi condiţii minime de igienă

personală.



CAzuRILE ÎMPOTRIVA MOLDOVEI LA CEDO,hOTăRâRILE EMISE În 2006

În 2006 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis 18 hotărâri, constatându-se faptul că unele drepturi, prevăzute în Convenţia Europeană, au fost încălcate de că-tre autorităţile R.Moldova. Chiar dacă anterior Moldova a mai fost recunoscută respon-sabilă pentru încălcarea drepturilor omului, fiind obligată să achite doar în 2006 suma totală de 311.368 Euro (prejudicii materiale şi morale, costuri şi cheltuieli), situaţia nu a înregistrat evoluţii pozitive remarcabile în vederea lichidării lacunelor juridice şi a problemelor care conduc la încălcarea frecventă şi evidentă a drepturilor omului.

În continuare prezentăm hotărârile Curţii Europene pe cazurile în care a fost examinat fondul cauzei.

1. 14.02.2006 - PARTIDuL POPuLAR CREşTIn DEMOCRAT vs MOLDOVA (cere-rea nr.28793/02). În 2002 Ministerul Justiţiei a suspendat activitatea PPCD pentru o pe-rioadă de timp, ca urmare a desfăşurării unor întruniri paşnice în perioada 18.01.2002 - 08.02.2002, la care au participat şi minori. Primăria mun.Chişinău nu a autorizat întru-nirile. Curtea a constatat încălcarea art.11 din Convenţie (libertatea de întrunire), deoa-rece suspendarea activităţii PPCD nu a fost relevantă. Curtea nu a considerat necesar de a examina separat faptul dacă a avut loc o violare a art.10 (dreptul la libera expri-mare) odată ce s-a expus asupra art.11 din Convenţie, fiind acordată o recompensă de 4.000 Euro în calitate de costuri şi cheltuieli.

2. 21.03.2006 - JOSAn vs MOLDOVA (nr.37431/02). În 2001 dna Josan a obţinut o decizie judecătorească favorabilă, Consiliul local Hagimus, r.Căuşeni, fiind obligat la plata unei despăgubiri în valoare de 155.868 lei pentru demolarea unei proprietăţi. Hotărârea a devenit definitivă prin decizia Curţii de Apel la 11.07.2002. Procurorul Ge-neral a depus o cerere de recurs în anulare împotriva deciziei definitive, iar Curtea Su-premă de Justiţie a casat decizia şi a remis la rejudecare cauza. Prin Hotărârea CEDO s-a constatat violarea art.6 §1 (securitatea raporturilor juridice) şi a art.1 al Protocolului nr.1 (protecţia proprietăţii), acordându-se prejudicii materiale în sumă de 16.000 Euro, prejudicii morale 2.000 Euro şi 1.250 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

3. 21.03.2006 - LuPăCESCu ş.a. vs MOLDOVA (nr.3417/02 ş.a.). 8 persoane au re-clamat imposibilitatea executării unor hotărâri judiciare, pronunţate în 2001 împotriva autorităţilor statului. S-a constatat violarea art.6 §1 (termen rezonabil) şi art.1 Proto-colul nr.1 (protecţia proprietăţii) - neexecutarea a 15 hotărâri judecătoreşti executorii privind plata unor sume de bani de către autorităţile de stat. Curtea a dispus achitarea



prejudiciilor materiale în mărime de 2.188,64 Euro, prejudicii morale - 9.000 Euro şi 1.500 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

4. 04.04.2006 - CORSACOV vs MOLDOVA (nr.18944/02). În 1998, la vârsta de 17 ani reclamantul a fost arestat sub acuzaţia de furt. El s-a plâns de faptul că reprezentan-ţii au avut un comportament ostil, aplicând împotriva lui forţa fizică, care au continuat şi în incinta secţiei de poliţie, în vederea determinării la autodenunţ. În urma exame-nului medical s-a stabilit că reclamantului i-au fost aplicate diverse lovituri. Mama re-clamantului a depus o plângere împotriva abuzurilor săvârşite de către colaboratorii poliţiei. Ulterior, în repetate rânduri, reclamantul a fost internat în spital cu diagnoza surditate de percepţie brusc instalată. Până în 2002 cercetarea penală împotriva cola-boratorilor poliţiei a fost încetată în repetate rânduri. După declararea cererii ca admi-sibilă de către CEDO la 7.11.2005 Procurorul General a dispus reînceperea procedurii penale împotriva petiţionarului. CEDO a recunoscut violarea art.3 (interzicerea torturii) prin maltratarea unui minor de către poliţie (internarea îndelungată a reclamantului, pierderea parţială a auzului şi acordarea gradului II de invaliditate constituie tortură); violarea art.3 (investigarea plângerilor cu privire la maltratare) - plângerea cu privire la maltratare a fost examinată mai mult de 3 ani; violarea art.13 (dreptul la un recurs efec-tiv) combinat cu art.3 - nu au fost identificate persoanele vinovate de aplicarea torturii, iar conform Codului Civil reclamantul poate pretinde compensaţii doar pentru acţiuni ilegale. Curtea a dispus achitarea sumei de 20.000 Euro prejudicii morale şi 1.000 Euro costuri şi cheltuieli.

5. 25.04.2006 - MACOVEI ş.a. vs MOLDOVA (nr.19253/03 ş.a.). 6 reclamanţi au obţinut o decizie finală definitivă în 2001 şi 2002, prin care compania ASITO a fost obli-gată să achite pensiile stabilite conform unor contracte încheiate cu reclamanţii. Pro-curorul General a depus un demers în interesul legii la Curtea Supremă de Justiţie, care a admis recursul în favoarea ASITO. Curtea, examinând cauza, a recunoscut violarea art.6 §1 (securitatea raporturilor juridice) şi a art.1 Protocol nr.1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) - lipsirea de efecte a hotărârilor judecătoreşti irevocabile privind obligarea Companiei ASITO să execute contractele de asigurare, prin admiterea ulterioară a cere-rii Companiei ASITO de desfacere a acestor contracte pe motiv de hardship, ca urmare a hotărârii Curţii Supreme de Justiţie pe marginea demersului Procurorului General în interesul legii. Curtea a dispus incasarea prejudicii materiale - 6.896 Euro, prejudicii morale - 12.000 şi 2.463 Euro costuri şi cheltuieli.

6. 09.05.2006 - Lungu vs MOLDOVA (nr.3021/02). În 1997 reclamantul, fost co-laborator al MAI, împreună cu alţi colegi, a depus o cerere de chemare în judecată privind incasarea raţiei alimentare. La 18.08.1997 Tribunalul Chişinău a dispus achita-rea unei compensaţii de 1.407 lei. Decizia a devenit irevocabilă prin neatacare, rămasă neexecutată până în 2003 din cauza insuficenţei resurselor financiare. Curtea a constat violarea art.6 §1 (termen rezonabil) şi a art.1 Protocolul nr.1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) - neexecutarea unei hotărâri timp de mai mulţi ani, fiind dispusă achitarea prejudiciilor materiale - 98 Euro şi a prejudiciilor morale - 1.000 Euro şi 300 Euro pentru costuri şi cheltuieli.



7. 13.06.2006 - ISTRATE vs MOLDOVA (nr.53773/00). În 1998 reclamantul a de-pus o cerere de chemare în judecată către o terţă persoană cu privire la incasarea unei sume băneşti ca urmare a neexecutării unui contract. Prin hotărârea judecătorească din 21.07.1998 s-a decis incasarea sumei de 1.500 lei în beneficiul reclamantului. Odată cu intrarea hotărârii în vigoare la 5.08.1998 reclamantul a solicitat executarea acesteia. La o dată nedeterminată în anul 2000 hotărârea a fost parţial executată prin incasarea sumei de 500 lei. În observaţiile sale preliminare, Guvernul a comunicat că după comu-nicarea cazului, Tribunalul Chişinău a examinat apelul depus de către terţa persoană la 10.12.1998 şi a casat hotărârea irevocabilă din 21.07.1998. Guvernul a mai comunicat că hotărârea din 21.07.1998 a fost comunicată persoanei terţe la 27.11.1998.

Curtea a constatat că în dosar există un apel semnat de persoana terţă, datat cu 10.12.1998 ce conţine 2 ştampile - prima de origine necunoscută din 10.12.1998, dar fără număr, a doua ştampilă aparţine Judecătoriei şi este datată cu 15.05.2002 şi număr de înregistrare - 2304. Dosarul nu conţine nici o informaţie despre cauzele neexamină-rii în această perioadă. La 11.07.2002 Tribunalul Chişinău a examinat apelul persoanei terţe în lipsa reclamantului, casând hotărârea din 21.07.1998 cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare. La 27.12.2002 instanţa a radiat cauza de pe rol pe motiv că recla-mantul nu s-a prezentat în şedinţa de judecată. Examinând cauza, Curtea a constatat violarea art.6 §1 (termen rezonabil şi securitatea raporturilor juridice) şi a art.1 Protocol nr.1 (protecţia proprietăţii) – neîndeplinirea de către instituţiile statului a obligaţiilor privind executarea unei hotărâri irevocabile; casarea hotărârii judecătoreşti executorii, pronunţate în favoarea reclamantului, prin admiterea apelului după mai mult de 3 ani de la pronunţarea hotărârii şi după ce faptul neexecutării ei a fost contestată la Curte, iar cererea comunicată Guvernului. Curtea a dispus incasarea prejudiciilor materiale - 258 Euro, prejudicii morale - 1,500 Euro şi 100 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

8. 11.07.2006 - BOICEnCO vs MOLDOVA (nr.41088/05) – violarea art.3 (interzice-rea torturii) - maltratarea reclamantului de către angajaţii Centrului pentru Combate-rea Crimelor Economice şi a Corupţiei; violarea art.3 (lipsa asistenţei medicale) – pe du-rata detenţiei (mai mult de 3 luni) reclamantului nu i-a fost acordată asistenţa medicală necesară, care se afla în stare de constipaţie; violarea art.3 (investigarea plângerilor cu privire la maltratare) - respingerea de către acelaşi procuror care instrumenta cauza pe-nală împotriva reclamantului, a plângerilor privind cazurile de maltratare a ultimului, fără a se efectua o cercetare; violarea art.5 §1 (legalitatea deţinerii sub arest) - lipsirea de libertate a reclamantului, în perioada 23.07.2005 – 23.12.2005, fără un mandat le-gal, după transmiterea dosarului penal în instanţa de judecată spre examinare; viola-rea art.5 §3 (garanţiile în cadrul procedurilor privind lipsirea de libertate) - motivarea deciziilor de eliberare şi prelungire a mandatului de arest şi a deciziilor de respingere a recursurilor apărării la aceste decizii prin reproducerea temeiurilor legale relevante, fără a explica cum ele se aplică situaţiei reclamantului şi fără a combate argumente-le invocate de apărare; violarea art.5 §3 (prezumţia de libertate) - datorită gravităţii învinuirilor, prevederile art.191 CPP obligau arestarea reclamantului; violarea art.34 (dreptul de a depune o cerere la Curte) - refuzul autorităţilor de a permite accesul avo-caţilor la reclamant şi la fişa sa medicală, împiedicându-i să prezinte Curţii pretenţiile



cu privire la prejudiciul material.312 Curtea a rezervat examinarea chestiunii cu privire la incasarea prejudiciilor materiale pentru o hotărâre separată, dispunând incasarea prejudiciilor morale - 40.000 Euro şi 6.823 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

9. 11.07.2006 - guROV vs MOLDOVA (nr.36455/02). Prin hotărârea Judecători-ei sect.Rîşcani, mun.Chişinău din 5.10.2001 reclamanta a avut câştig de cauză într-un proces intentat împotriva companiei ASITO, în vederea obligării ultimei de a îndeplini obligaţiunile contractuale de plată a pensiei. Compania a contestat hotărârea instanţei de fond şi prin decizia Tribunalului Chişinău din 27.02.2002 a respins apelul. ASITO a depus o cerere de recurs. În acelaşi timp, la o dată nedeterminată Procuratura Generală a depus un demers în interesul legii la Curtea Supremă de Justiţie cu privire la disputa dintre compania ASITO şi persoanele care au încheiat astfel de contracte. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11.03.2002 s-a decis a da câştig de cauză companiei de asigurare. La 16.04.2002, un complet al Curţii de Apel, compus din judecătorii V.D. (preşedinte), T.D. şi V.B., a casat decizia din 5.10.2001 şi hotărârea din 27.02.2002 şi a dat câştig de cauză companiei de asigurare. După ce a luat cunoştinţă cu decizia, recla-mantul a constatat că judecătorului V.D., preşedinte al şedinţei, i-a expirat mandatul de judecător în 2000, fiind scos din funcţie în iulie 2002. Curtea a constatat violarea art.6 §1 (dreptul la o instanţă instituită de lege) - casarea în recurs a unei hotărâri judecăto-reşti în favoarea reclamantului de către un colegiu în care participă un judecător căruia îi expirase mandatul. Curtea a dispus incasarea 1.200 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

10. 08.08.2006 - ERMICEV vs MOLDOVA (nr.42288/02). Prin hotărârea judecători-ei sect. Centru, mun. Chişinău din 11.06.2001, reclamantul a avut câştig de cauză îm-potriva unui terţ cu privire la evacuarea ultimului din apartamentul care l-a vândut şi a respins cererea terţului de declarare a contractului de vânzare cumpărare nul. Prin decizia Tribunalului din 17.10.2001 şi decizia Curţii de Apel din 7.02.2002 hotărârea instanţei de fond a fost menţinută, în aşa mod hotărârea devenind irevocabilă. Persoa-na terţă a depus numeroase plângeri şi demersuri către instituţiile de stat (Preşedinte, Parlament, Guvern, etc.) La 22.04.2002 dl V. Mişin, vice-preşedinte al Parlamentului, a cerut Procurorului General reînceperea procedurii în faţa Curţii Supreme de Justiţie. La 5.05.2002 Procurorul General a depus o cerere de recurs în anulare împotriva tuturor deciziilor menţionate anterior. La 10.07.2002 Curtea Supremă a admis recursul Procu-rorului General şi a remis cauza la o nouă examinare. La 4.12.2002 Judecătoria Centru a admis cererea reconvenţională a persoanei terţe şi a declarat contractul de vânzare cumpărare nul, respingând cererea de evacuare a reclamantului. Această hotărâre a fost menţinută prin decizia Tribunalului din 12.02.2003 şi decizia Curţii de Apel din 8.05.2003. Curtea a constatat violarea art.6 §1 (securitatea raporturilor juridice) şi a art.1 Protocolul nr.1 (protecţia proprietăţii) - casarea unei hotărâri judecătoreşti irevo-cabile. Curtea a dispus incasarea prejudiciilor materiale - 31.465 Euro, a prejudiciilor morale - 2.000 Euro şi 300 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

312 www.lhr.md



313 CazulafostreprezentatlaCEDOdecătrejuristulAsociaţieiPromo-Lex

11. 10.10.2006 - LOzAn ş.a. vs MOLDOVA (nr.20567/02). Reclamanţii, foşti anga-jaţi ai Academiei de Ştiinţe din Moldova, au locuit într-un cămin din perioada studiilor de doctorand (1990-1997). Prin decizia Consiliului Municipal Chişinău din 16.05.1996, statutul căminului a fost schimbat din cămin în bloc locativ. Academia de Ştiinţe a re-fuzat eliberarea ordinelor de repartiţie şi încheierea contractelor de chirie. Reclamanţii au depus o acţiune împotriva Academiei de Ştiinţe în vederea stabilirii statutului lor de chiriaş. Reclamanţii au continuat să locuiască în apartamente. Prin hotărârea Judecăto-riei sect.Centru din 4.11.1999 Academia a fost obligată să stabilească relaţiile de chirie cu reclamanţii. Prin decizia Tribunalului Chişinău din 31.01.2000 a fost admisă cererea de apel depusă de către Academia de Ştiinţe, fiind casată hotărârea din 4.11.1999 şi respinsă acţiunea reclamanţilor. Curtea de Apel la 6.06.2000 a respins recursul recla-manţilor. Ca urmare a cererii reclamanţilor, la 18.08.2000 Procurorul General a depus o cerere de recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiţie, care la 25.10.2000 a admis recursul Procurorului, a casat decizia Tribunalului Chişinău şi decizia Curţii de Apel, obligând Academia de Ştiinţe să emită ordin de repartiţie reclamanţilor. Ulterior, în urma unui demers al Academiei de Ştiinţe, Procurorul General înaintează la CSJ un re-curs în anulare a deciziei din 25.10.2000. La 25.06.2001 Plenul CSJ a respins cererea de recurs a Procurorului General. Începând cu ianuarie 2001 reclamanţii au depus o cerere către executorul judecătoresc în vederea executării hotărârii judecătoreşti, executată abia la 4.12.2003, după ce cererea adresată Curţii a fost comunicată. Curtea a constatat violarea art.6 §1 (termen rezonabil) şi a art.1 Protocolul nr.1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) - neexecutarea de către Academia de Ştiinţe a Moldovei, mai mult de 3 ani a unei hotărâri irevocabile. Curtea a dispus achitarea despăgubirilor morale - 1.500 Euro şi 500 de Euro pentru costuri şi cheltuieli.

12. 31.10.2006 - DRAguTA vs MOLDOVA (nr.75975/01). Printr-o hotărâre din 10.10.1995 Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a fost obligat să îmbunătăţească con-diţiile de trai ale familiei reclamantei, compuse din 5 persoane, ca urmare a distrugerii imobilului său în urma unui accident. La 21.10.1995 a solicitat executorului judecăto-resc să execute hotărârea în cauză. Deoarece CMC a refuzat executarea hotărârii, recla-manta a solicitat schimbarea modului de executare prin achitarea sumei echivalente a apartamentului. În baza hotărârii din 29.09.1998 Tribunalul Chişinău a emis o nouă hotărâre prin care a obligat CMC să achite reclamantei 146.440 lei - preţul de piaţă al imobilului. La 27.10.1998 decizia a rămas irevocabilă. Reclamanta a depus cerere de executare la executorul judecătoresc, care însă, din cauza lipsei surselor financiare, nu a fost executată decât la 11 ianuarie 2002. Curtea a constatat violarea art.6 §1 (termen rezonabil) şi a art.1 Protocol nr.1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) - neexecutarea de către CMC a 2 hotărâri judecătoreşti executorii timp de 4 ani şi 3 luni. Curtea a acordat 10.724 Euro - despăgubiri materiale şi 3.000 Euro - despăgubiri morale.

13. 07.11.2006 - hOLOMIOV vs MOLDOVA (nr.30649/05).313 Începând cu 26.01.2002 reclamantul s-a aflat în custodia poliţiei ca urmare a învinuiri penale. În timpul detenţiei sale reclamantul a invocat că nu i s-a acordat ajutorul necesar având în vedere că suferea de o boală renală. Curtea a constatat violarea art.3 (interzicerea tor-



turii) - neacordarea asistenţei medicale strict necesare unei persoane aflată în detenţie care suferă de boli renale. Curtea a ajuns la concluzia că a fost violat art.5 §1 (legalitatea deţinerii sub arest) - lipsirea de libertate a reclamantului, timp de mai bine de 3 ani fără existenţa unui mandat legal; violarea art.6 §1 (termen rezonabil) - examinarea într-o singură instanţă a unei acuzaţii în privinţa unui inculpat grav bolnav, timp de mai bine de 4 ani, cu intervale deosebit de lungi între şedinţele de judecată. Curtea a acordat reclamantului prejudicii morale - 25.000 Euro şi 800 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

14. 14.11.2006 - BRAgA vs MOLDOVA (nr.74154/01). Prin decizia Curţii de Apel din 21.11.2000 reclamantului i-a fost acordată o despăgubire pentru prejudicii morale în mărime de 20.000 lei şi 951 lei în calitate de despăgubiri materiale, ca urmare a atragerii ilegale la răspundere penală. La 18.01.2001 Procurorul General s-a adresat cu o cerere de recurs în anulare cu privire la micşorarea sumei despăgubirilor morale. La 21.02.2001 CSJ a admis recursul în anulare şi a redus suma despăgubirii la 2.000 lei, ho-tărârea fiind executată în august 2002. Curtea a constatat violarea art.6 §1 (securitatea raporturilor juridice) prin reducerea sumei despăgubirii de la 20.000 la 2.000 lei odată cu admiterea unui recurs în anulare. Curtea a acordat prejudicii materiale - 1.767 Euro, prejudicii morale - 2.000 Euro şi 600 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

15. 14.11.2006 - MELnIC vs MOLDOVA (nr.6923/03). Printr-o hotărâre din 2.03.1999 reclamantei i-a fost dispusă achitarea sumei de 345.491 lei din contul Ministerului Fi-nanţelor ca urmare a decesului soţului, fost judecător. Prin decizia Tribunalului Chişi-nău din 11.05.1999 şi deciziei Curţii de Apel din 17.08.1999 hotărârea a fost menţinută. La 13.01.2000 Ministerul a achitat compensaţia. Executarea tardivă a hotărârii a deter-minat reclamanta să solicitate şi achitarea procentului de inflaţie, cerere respinsă de Minister. Reclamanta a depus o cerere de chemare în judecată cu privire la incasarea procentului de inflaţie. La 14.09.2001 Ministerul a fost obligat de către instanţa de ju-decată să achite procentul de inflaţie în mărime de 244.953 lei. La 5.02.2002 Tribunalul a menţinut hotărârea contestată de Ministerul Finanţelor. Deoarece Ministerul nu a de-pus o cerere de recurs în termen de 15 zile, decizia a devenit irevocabilă. La 8.04.2002, cu 47 zile după expirarea termenului legal de depunere a cererii de recurs, Ministerul a depus recurs, solcitând repunerea cererii în termen, fără a prezenta careva temeiuri legale. La 9.07.2002 Curtea de Apel a admis recursul Ministerului şi a redus suma des-păgubirilor la 118.848 lei. Curtea de Apel nu a adus careva temeiuri de repunere a re-cursului în termen. CEDO a constatat violarea art.6 §1 (securitatea raporturilor juridice) - admiterea, într-o cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus cu depăşirea termenului (47 zile întârziere), fără a se expune asupra obiecţiei reclaman-tului privind tardivitatea recursului. Curtea a dispus incasarea sumei de 21.007 Euro - prejudicii materiale şi 2,000 Euro - prejudicii morale.

16. 12.12.2006 - nISTAS gMBh vs MOLDOVA (30303/03). Curtea a stabilit violarea art.6 §1 (securitatea raporturilor juridice) şi a art.1 Protocol nr.1 (protecţia proprietăţii), ca urmare a admiterii a 2 recursuri în anulare prin care au fost micşorate creanţele reclamantului în temeiul a 2 hotărâri judecătoreşti irevocabile şi a fost respinsă în par-te pretenţia reclamantului privind incasarea în folosul său a taxei de stat plătite de el pentru examinarea cauzelor în instanţa de judecată (la data hotărârilor judecătoreşti



314 www.lhr.md315 www.lhr.md

mărimea totală a prejudiciului era de 63045 USD). Curtea a dispus incasarea prejudi-ciilor materiale - 60.597 Euro, prejudiciilor morale - 2.000 Euro şi 2.400 Euro - costuri şi cheltuieli.314

17. 19.12.2006 - MOISEI vs MOLDOVA (nr.14914/03). Curtea a constatat violarea art.6 §1 (termen rezonabil) şi a art.1 Protocol nr.1 (protecţia proprietăţii) - neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti executorii privind plata a 7.696,23 lei de către Ministerul Fi-nanţelor timp de 22 luni; violarea art.13 (dreptul la un recurs efectiv) combinat cu art.6 şi art.1 Protocol nr.1 - lipsa remediilor pentru reclamant de a se opune neexecutării hotărârii judecătoreşti irevocabile şi de a obţine compensaţii pentru neexecutarea ho-tărârii. Curtea a dispus incasarea prejudiciilor materiale - 192 Euro, prejudiciilor morale - 500 Euro şi 600 Euro pentru costuri şi cheltuieli.

18. 19.12.2006 - OfERTA PLuS SRL vs MOLDOVA (nr.14385/04). S-a constat viola-rea art.6 §1 (termen rezonabil şi securitatea raporturilor juridice) şi a art.1 Protocol nr.1 (protecţia proprietăţii) - neexecutarea timp de cel puţin 38 de luni a unei hotărâri jude-cătoreşti executorii privind plata a 20.000.000 lei de către Ministerul Finanţelor şi casa-rea prin revizuire a unei hotărâri judecătoreşti, pronunţate în favoarea reclamantului de către Plenul CSJ printr-o hotărâre «abuzivă», după ce Guvernul a aflat că cererea cu privire la neexecutarea hotărârii a fost depusă la CEDO; violarea art.34 (dreptul de a depune o cerere la Curte) - intentarea unui dosar penal împotriva directorului recla-mantului în baza unor circumstanţe ce contravin unor hotărâri judecătoreşti irevoca-bile într-o cauză civilă, pentru a-l descuraja să-şi menţină cererea la Curte; refuzul de a permite avocatului reclamantului la Curte de a avea întrevederi în incinta Izolatorului de Detenţie Provizorie al CCCEC cu directorul întreprinderii reclamante, fără a fi des-părţiţi de peretele din sticlă (aceasta crează suspiciunea sigură că întrevederile nu sunt confidenţiale). Incasarea despăgubirilor a fost rezervată pentru o hotărâre separată.315

Observăm că majoritatea deciziilor pronunţate la CEDO împotriva Moldovei în 2006 se referă la problemele ce ţin de asigurarea unui proces echitabil, protecţia proprietăţii, interzicerea torturii şi dreptul la un recurs efectiv. Acestea confirmă situaţia reală, de-scrisă şi analizată în prezentul Raport.

Totodată, în opinia noastră, numărul condamnărilor la CEDO împotriva Moldovei va cunoaşte în următorii ani o creştere constantă. Cauza acestor condamnări este atitu-dinea indiferentă, uneori chiar incompetentă, a funcţionarilor publici şi lipsa reacţiei autorităţilor la astfel de fenomene.

În acest context, sperăm că problemele evidenţiate în prezentul document şi reco-mandările noastre vor servi autorităţilor drept motivare pentru stoparea fenomenelor negative din societate şi întreprinderea măsurilor în vederea redresării situaţiei.

Trebuie menţionat faptul că Moldova are şi careva restanţe la executarea unor decizii ale CEDO, fapt ce contribuie la menţinerea unei imagini negative a statului, atât în inte-rior, cât şi în exterior. Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CM al CoE) a discutat



problema neexecutării deciziilor CEDO Mitropolia Basarabiei vs Moldova şi Ilaşcu ş.a. vs Moldova şi Rusia. Astfel, la 1.03.2006 CM al CoE a emis o Rezoluţie interimară cu privire la executarea hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului în cazul Ilaşcu ş.a. vs Moldova şi Rusia (8.07.2004), prin care a cerut eliberarea imediată a celor 2 petiţionari rămaşi împrizonieraţi.316 Acest fapt a fost repetat şi în moţiunile pentru Rezoluţie ale Parlamentului European din 14.03.2006317 şi 15.03.2006.318

Aceeaşi situaţie este prezentă şi în cazul Mitropoliei Basarabiei vs Moldova (27.03.2002). Moldova până în prezent nu a luat măsuri, în special nu a efectuat modificările de ri-goare ale legislaţiei, în vederea conformării cu prevederile Convenţiei, precum a fost solicitat prin hotărâre.319

Menţionăm faptul că pentru prima dată în istoria CEDO nu a fost deplin executată o decizie emisă de Marea Cameră. Ultimii 2 deţinuţi politici din «grupul Ilaşcu» nu au fost eliberaţi decât după expirarea «termenului de detenţie», stabilit cu 15 ani în urmă de către o «instanţă ilegală». În opinia noastră, responsabilitatea aparţine în totalitate ambelor Guverne condamnate de către CEDO în 2004 – cele ale Rusiei şi Moldovei. Instituţiile Europene trebuie să condamne astfel de atitudine, manifestată de către sta-tele semnatare, pentru a preveni astfel de situaţii în viitor.

Experţii Promo-Lex reprezintă la CEDO numeroase victimele ale regimului de la Tiras-pol şi speră că neexecutarea deciziei în cazul Ilaşcu ş.a. vs Rusia şi Moldova nu va influ-enţa în nici un mod eventualele decizii ale CEDO pentru aceste situaţii.

316 În2006MoldovaşiRusiaeraudoarînsituaţiaachităriidaunelor. http://politicom.moldova.org/stiri/eng/10221/317 www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=MOTION&reference=B6-2006-0178&language=EN#def1318 www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=MOTION&reference=P6-RC-2006-0168&language=EN319 RezoluţiainterimarăaCMalCoEdin28.03.2006. https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?Ref=ResDH(2006)12&Language=lanEnglish

110

ÎnChEIEREDin start trebuie să remarcăm faptul că fenomenul analfabetismului juridic în Moldova nu a cunoscut evoluţie pozitivă în 2006, iar situaţia privind cunoaşterea, promovarea şi apărarea drepturilor omului în Moldova a rămas practic neschimbată. Observăm aceleaşi fenomene care afectează, mai mult sau mai puţin, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Astfel, deşi în raportul precedent Asociaţia Promo-Lex a identificat fenomenul corupţiei drept unul foarte important pentru situaţia drepturilor omului în Moldova, după un an de zile suntem nevoiţi să constatăm faptul că la acest capitol lucrurile de asemenea nu au evoluat.

Alături de analfabetismul juridic şi fenomenul corupţiei, la finele unui amplu studiu, bazat pe situaţiile şi cazurile examinate de către juriştii şi experţii Asociaţiei Promo-Lex, în 2006 putem evidenţia şi următoarele aspecte negative, care în viziunea noastră, contribuie la agravarea situaţiei şi prejudiciază enorm procesul de democratizare al societăţii şi statului moldovenesc. Acestea sunt:

Lipsa unor politici, strategii şi concepţii pentru diverse categorii de persoane şi domenii; lipsa unei conlucrări eficiente a autorităţilor cu organizaţiile neguvernamentale active (deseori are loc doar mimarea acestui proces); finanţarea şi dotarea tehnico-materială insuficientă, lipsa condiţiilor adecvate şi lipsa accesului pentru organizaţiile neguvernamentale în instituţiile penitenciare precum şi lipsa unor condiţii de reabilitare a deţinuţilor; managementul defectuos (lipsa unor cadre profesioniste, în special în zonele rurale) şi mentalitatea factorilor de decizie; situaţia din justiţie; lipsa unor programe de dezbateri publice, de informare şi educare a populaţiei privind drepturile omului; lipsa unor instrumente de protecţie socială a unor categorii de persoane şi salarizarea insuficientă, etc.

În acelaşi timp, am constatat că locuitorii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova practic sunt lipsiţi de orice mecanism real de apărare a drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Autorităţile constituţionale evită orice responsabilitate pentru situaţia din teritoriul controlat de regimul secesionist de la Tiraspol şi evită orice efort în vederea promovării şi apărării drepturilor omului în regiune. Diverse structuri, formaţiuni şi instituţii din Federaţia Rusă desfăşoară activităţi ilegale în regiunea transnistreană, însă oficial autorităţile ruse neagă controlul asupra regiunii şi respectiv, îşi declină orice responsabilitate pentru numeroasele cazuri de încălcare a drepturilor omului. Pe de altă parte, comunitatea internaţională încearcă foarte atent să se implice în negocierile politice, însă fără a se îngriji foarte mult de protecţia şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale locuitorilor din regiunea de est a Moldovei.

Reieşind din cazurile descrise, evidenţiem o agravare a situaţiei privind dreptul la viaţă, dreptul la libera circulaţie, drepturile recruţilor, drepturile electorale. Discriminarea populaţiei pe criterii etnice, lingvistice sau naţionale au devenit situaţii frecvente în regiune.

Ţinem să menţionăm faptul, că datorită circumstanţelor invocate în prezentul document o bună parte din cei cca 550000 locuitori ai regiunii transnistrene, dintre care peste 400000 sunt cetăţeni ai Moldovei, şi-au pierdut încrederea în instituţiile constituţionale ale statului, în capacitatea şi eficienţa mecanismelor naţionale şi internaţionale de apărare a drepturilor omului.

Promo-Lex consideră că eforturile societăţii civile şi ale instituţiilor de stat trebuie intensificate nu doar prin sesizarea comunităţii internaţionale, dar şi prin elaborarea unei strategii complexe de apărare şi promovare a drepturilor omului în teritoriul controlat ilegal de regimul separatist de la Tiraspol. În acest sens, Promo-Lex a inaugurat în r.Dubăsari un Centru de Resurse şi Dezvoltare pentru Transnistria, care are scopul de a contribui la acest proces, inclusiv prin informarea şi dezvoltarea societăţii civile din regiune.

Acestea fiind menţionate, dorim să încheiem într-o notă pozitivă concluziile raportului privind situaţia drepturilor omului în Moldova în anul 2006, apeciind faptul că societatea civilă pe ambele maluri ale Nistrului cunoaşte o dezvoltare rapidă şi calitativă. În 2006 activităţile organizaţiilor neguvernamentale au devenit mult mai prezente, mai profesioniste şi consistente, fapt ce reflectă speranţa într-o dezvoltare dinamică a societăţii şi ţării în întregime.

Date post:	31-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	vera-ursu
View:	50 times
Download:	6 times

promo lex

Documents