Amintirileunui dasc#l

NrNrNrNrNr. 8. 8. 8. 8. 8august 2013

Seria a XII-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

De la Amsterdamla B#ile[ti

CMYK

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

C@nd am candidat pentru pri-mul mandat de primar, mi-ampus \ntrebarea: “Cum a[ vrea, cab#ile[tean, s# arate ora[ul nostrupeste zece ani?”. Fire[te, ca [iDumneavoastr#, mi-am dorit unora[ care s# arate bine [i \n cares# ne plac# s# tr#im. Un ora[curat, cu str#zi asfaltate, cu pomi[i multe flori, cu licee, [coli [igr#dini]e moderne pentru copiiino[tri, cu un spital ren#scut, mo-dern, care s# ofere servicii medi-cale de bun# calitate. Un ora[cu o administra]ie competent# [iprietenoas# fa]# de cet#]ean, cares# ofere oportunit#]i de dezvol-tare comunit#]ii [i s# valorificepoten]ialul natural [i uman ala[ez#rii. {i, nu \n ultimul r@nd,un ora[ \n care [i partea mai pu-]in v#zut#, dar foarte important#,s# beneficieze de aten]ie materia-lizat# \n investi]ii. M# refer la sis-temul de alimentare cu ap# [icanalizare, dar [i asfaltarea str#-zilor, despre care vreau s# v# spun\n continuare c@teva cuvinte.

Bine\nteles c#, pentru a ajungeca aceste dorin]e s# se realizeze,este nevoie de munc#, perseve-ren]# [i nu \n ultimul r@nd am-bi]ie, pentru a putea aduce \n bu-getul localit#]ii c@t mai multefonduri europene, pentru c#, a[acum [tim, fondurile locale suntdin ce \n ce mai pu]ine. _nc# dinanul 2008, am \nceput s# lucr#mla un proiect destinat \ntreguluiora[ pentru modernizarea [i ex-tinderea sistemului de ap# [i ca-nalizare. Era mare nevoie deacest proiect, \ntruc@t instala]iilede aduc]iune de ap# erau vechi,

iar sistemul de canalizare lipseacu des#v@r[ire, lucru de necon-ceput pentru un ora[ europeanal acestui secol. Lucr#rile la ca-nalizare trebuiau urmate obliga-toriu de refacerea carosabilului,un motiv \ntemeiat pentru ini]ie-rea unui alt proiect major - Pro-iectul Integrat de Dezvoltare Ur-ban# (PIDU), care presupune as-faltarea tuturor str#zilor din B#i-le[ti \n dou# etape.

Am reu[it \n aceste demersuri,chiar dac# a durat ceva mai multtimp dec@t estimasem (dar nu-ia[a? tr#im \n Rom@nia ...) [i ne-am putut apuca de lucru, astfel\nc@t putem afirma azi c# celedou# proiecte merg \n paralel.Este adev#rat c# lucr#rile de ca-nalizare decurg mai greu, ]in@nd\n loc [i pe cele de asfaltare. Astapentru c#, \n subteran se ascundadev#rate capcane: instala]iielectrice care nu au fost trecutede-a lungul timpului pe hart#,c#mine [i conductori de telefonie– Romtelecom etc. Ritmul lentde lucru se vede cel mai bine \nzona de centru – Bd. Lt. Beche-rescu. Aici se fac eforturi deose-bite, acest bulevard urm@nd s#devin# Pia]a Civic# a ora[ului,a[a cum exist# \n orice ora[ eu-ropean care se respect#. Dorimca acest spa]iu s# fie inauguratla Zilele Municipiului B#ile[ti,ce vor avea loc \n perioada 22-25 August 2013, [i s# devin# unspa]iu consacrat pentru manifes-t#ri \n aer liber [i pentru relaxare.Cu aceast# ocazie, v# invit#m s#participa]i [i s# v# bucura]i detoate evenimentele organizate de

Prim#ria Municipiului B#ile[ti [iCasa de Cultur# “Amza Pelea”.

Doresc ca \n numele meu [i aladministra]iei pe care o reprezint,s# cer scuze pentru disconfortulinevitabil creat de lucr#rile decanalizare [i de asfaltare. Mul]u-mesc tuturor celor care au \n]elesc# acest disconfort ocazional estecompensat de cre[terea calit#]iivie]ii \n ora[ul nostru.

Costel PISTRI}UPrimarul municipiului B#ile[ti

Proiecte care ne ajut# s# ne dezvolt#m Joi, 22 august 2013

19:00 Deschiderea oficial# a manifest#rilor19:10 Spectacol de teatru - Piesa ,,Spovedania unui c@ine” cu

Eugen Titu; Loca]ie: Casa de Cultur# ,,Amza Pellea”.

Vineri, 23 august 201308:30 Cupa Municipiului B#ile[ti la fotbal – Campionat [colar;

Loca]ie: Terenul de sport al Liceului ,,Mihai Viteazul”;17:00 Cupa Municipiului B#ile[ti la tenis de mas#; Loca]ie: Parcul

Tineretului;17:00 Cupa Municipiului B#ile[ti la [ah; Loca]ie: Parcul

Tineretului;17:00 Lans#ri de carte [i expozi]ii de pictur#; Loca]ie: Biblioteca

Municipal# ,,Petre Anghel”18:00 Concursuri sportive surpriz#; Loca]ie: Pia]a Civic#;18:30 Spectacol de divertisment prezentat de forma]iile artistice

ale Casei de Cultur# ,,Amza Pellea”; Loca]ie: esplanad# Casa deCultur#

20:00 Spectacol folcloric al ansamblurilor artistice de amatoridin ]ar#; Loca]ie: Pia]a Civic#.

S@mb#t#, 24 august 201308:30 Concurs de cros pentru toate categoriile de v@rst#; Loca]ie:

Parcul Tineretului;08:30 Concurs de role pentru toate categoriile de v@rst#; Loca]ie:

Parcul Tineretului;10:00 Cupa Municipiului B#ile[ti la handbal masculin; Loca]ie:

Sala Sporturilor “Ada Nechita”;10:30 Miting aviatic, Edi]ia a V-a; Loca]ie: “Aerodromul...

Cilieni”;13:00 Concurs de \not; Loca]ie: [trandul B#ile[ti;19:00 Joc demonstrativ handbal seniori; Loca]ie: Sala Sporturilor

,,Ada Nechita”;20:00 Spectacol de muzic# popular# sus]inut de:Maria Butaciu, Vasilica Dinu, Gheorghi]a Nicolae, Polina

Gheorghe, Ion Dr#gan, Grupul Folcloric ,,DoruriMuscelene”, condus de Gavril Prunoiu; Loca]ie: Pia]a Civic#.

Duminic#, 25 august 201309:00 Inaugurarea f@nt@nii lui Amza Pellea, a Clubului

Pensionarilor, deschiderea str#zii “Prin]ul {tirbei”09:30 Vernisajul expozi]iei portret-pastel – “Trecut, prezent [i

viitor” – Marin Pascu; Loca]ie: Pia]a Civic#;10:00 Spectacol pentru copii cu Marian R\lea [i trupa sa; Loca]ie:

Parcul Tineretului / Pia]a Civic#;10:00 Eveniment Spitalul B#ile[ti; numirea Spitalului Municipal

B#ile[ti, “Prof. Dr. Irinel Popescu” ;11:00 _nt@lnire cu fiii ora[ului (acordarea titlurilor de cet#]ean de

onoare, distinc]ii, medalii, etc.)Loca]ie: Casa memorial# “Amza Pellea”;20:00 Spectacol de muzic# u[oar#: Mandinga, HI-Q, Daggu

Project (Germania), Lol Play, Cristian Buic#Focuri de artificii; Loca]ie: Pia]a Civic#.

Dragi b#ile[teni,

Ca \n fiecare an, c@nd vara estepe sf@r[it, c@nd zilele toride \nceps se r#reasc#, ne adun#m de aici[i din lumea larg#, la s#rb#toareaora[ului. Cea de-a XIII-a edi]iea Zilelor Municipiului B#ile[ti,ne d# prilej de veselie, o clip#de r#gaz \n v@ltoarea zilelor demunc#.

V# invit, dragi b#ile[teni, s#v# bucura]i de toate manifest#rileorganizate cu aceast# ocazie [ide momentele revederii cu ceidragi reveni]i acas#!

Primar Costel Pistri]u

ZILELE MUNICIPIULUI B~ILE{TIEdi]ia a XIII-a, 22-25 august, 2013

Programul manifest#rilor

Bucuria veniriiunor elevi de calitatela Liceul "Mihai Viteazul"

Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2013

Dup# cum probabil \[i amintesc uniidintre cititorii Gazetei [i, \n special,cadrele didactice, obi[nuiam ca \nfinalul articolului \n care analizamrezultatele examenului de bacala-ureat s# prezent#m [i componen]aclaselor a IX-a, f#c@nd succinte co-mentarii referitoare, \n mod deosebit,la primi 5 clasa]i \n fiecare categoriede clas#. Ca [i \n anul precedent, ladata c@nd redactam articolul-analiz#,clasele nu erau constituite \nc#, astfelc# din motive obiective am decis casitua]ia la ”intrarea \n liceu” s# fac#obiectul unui articol aparte [i m#rtu-risim c# orice r#u este spre bine, deoa-rece avem ocazia s# facem c@tevaaprecieri, f#r# a avea preten]ia c#suntem de]in#torii adev#rului absolut.

Am spus-o [i cu alte prilejuri [i ofacem [i acum c#, \n opinia noastr#,e[ecul multor elevi la examenul debacalaureat este rezultatul opticii celpu]in ciudate a diriguitorilor \nv#]#-m@ntului de la nivel central concretizat#,\ntre altele, \n prevederea expres# dinMetodologia de admitere \n cls. a IX-a,potrivit c#reia to]i elevii prezen]i laexamen (n.n. Evaluarea Na]ional#) audreptul s# participe la repartizareacomputerizat#, indiferent de notele ob]i-nute, realitate care ne scute[te decomentarii suplimentare. Cu altecuvinte, po]i fi admis \n liceu chiar dac#la testul cu subiect unic ai ob]inut mediesub 5. S# vezi [i s# nu crezi!

Din acest punct de vedere, cadreledidactice de la Liceul “Mihai Viteazul”se afl# totu[i \n situa]ia fericit# c#valoric sau calitativ, cum vrem s#-ispunem, elevi admi[i \n acest an sunt”peste” cei admi[i \n anul anterior,cel pu]in din punctul de vedere almediilor. Astfel, dac# \n anul [colar2011-2012 au ap#rut \n componen]aclaselor 14 elevi care la EvaluareaNa]ional# (EN) au ob]inut note sub 5(situa]ia concret# o vom prezenta lafiecare specializare de clas#), \nactualul an n-a fost admis nicun elevcare s# fi ob]inut la testul cu subiectunic medie sub 5, chiar dac# unii ne-ar putea contrazice cu argumentul c#notele sunt subiective, ceea ce, defapt, vine \n sprijinul afirma]iei noastrec# [i \n anii anteriori relativitateanotelor poate fi pus# \n discu]ie.

Revenind la demersul nostru ini]ial,vom preciza c# la clasa de Mate-matic#-Informatic# cea mai maremedie de admitere a fost 9,94, iarcea mai mic# 7,26. Ferici]ii ocupan]iai primelor 5 locuri sunt: Popa Drago[Mihail, Liceul Mihai Viteazul (9,94);Deca Loredana Mihaela, {c. nr. 5(9,91); Dumitrescu Cristian Ilian(9,77); Gu]u Florentina Teodora(9,74) [i Dinc# Andreea Florentina(9,63), to]i de la {c. nr. 3. Dintre cei4 elevi care au ob]inut 10 la probade matematic# la Evaluarea Na]io-nal#, 3 sunt de la {c. nr. 3, al#turi depremiantul admiterii din acest an,Popa Drago[ Mihail, de la Liceul“Mihai Viteazul”, ap#r@nd pe aceast#onorant# list# Dumitrescu Cristian

Admiterea \n clasa a IX-a

Bucuria venirii unor elevi de calitate la Liceul ”Mihai Viteazul”Florian, Dinc# Andreea Florentina [iGrimm Mihai Cristian, prilej pentru noide a-i felicita at@t pe ai, c@t [i peprofesorii de matematic# de la alc#ror profesionalism ”s-au ad#pat”. {ifiindc# a venit vorba de elevi care auob]inut media 10 la matematic#, vompreciza c# niciun admis la liceulnostru n-a reu[it s# se apropie deperfec]iune la Limba rom@n#, situa]iepoate justificat#, dac# avem \n vederec# la nivel jude]ean, \n mod poatesurprinz#tor, cele mai multe medii de10 s-au \nregistrat la matematic#(392) \n timp ce la Limba rom@n#aproximativ de 6,5 ori mai pu]ine (61).

Sigur c#, al#turi de partea lumi-noas# a lucrurilor, nu putem trece cuvederea [i unele ”ciud#]enii” m#rtu-risim greu de explicat pentru noi. Estevorba de decalajul uneori uria[ ([i nune temem c# vom fi taxa]i ca extremde exigen]i) \ntre media de absolvirea gimnaziului [i cea ob]inut# la ma-tematic# la Evaluarea Na]ional#:9,02-3,60; 9,00-4,00; 8,93-4,20 [ichiar 8,85-5,05 [i 9,06-5,50 !! Dintrecei 29 admi[i, 6 au medii sub 5 laEN la matematic#, \ntr-o clas#special# de Matematic#-Informatic#:4,50; 4,60; 4,77; 4,82; 4,95; 4,95,situa]ie totu[i superioar# celei dinanul anterior, c@nd 9 elevi au ob]inutmedii \ntre 2,85 [i 4,50. {i o spunemnu ironic, ci doar pentru a face pu]inhaz de necaz.

La cealalt# clas# din profilul real,{tiin]e ale Naturii, media maxim# afost 9,45 iar cea minim# 7,68, ultima,superioar# celei de la cealalt# clas#din profil, care este cea mai mic#medie minim# de admitere, ca s# nejuc#m pu]in cu cuvintele, la aceast#clas# realiz@ndu-se un apreciabil saltcalitativ \n ceea ce prive[te mediaminim# de admitere, de la 6,62, anultrecut, la 7,68. Performerii acestei clase:Mitroi Ovidiu Ionu], {c. nr. 1 (9,45);C#lu[aru Isabela Florentina Irina, {c.nr. 5 (9,43); Doroban]u Cristina Flo-rentina, {c. ”Gh. Jienescu” Rast (9,09);Voicu Georgian Robert, Liceul MihaiViteazul (9,08) [i Petrariu Liviu Ionu],{c. ”Gh. Jienescu” Rast (9,00).

Anul trecut au fost admi[i 2 elevicu medii sub 5 la EN (4,42; 4,77) \nacest an niciunul.

De[i matematica este obiect obliga-toriu de bacalaureat, anul trecut,p#str@ndu-se simetria, au fost tot 9elevi care la matematic# au ob]inutmedii \ntre 2,05 [i 4,85 la EN, ca [ila clasa de Matematic#-Informatic#.{i la aceast# clas#, se semnaleaz#discrepan]e \ntre mediile pe le-auob]inut elevii la matematic# la EN [icele de la absolvirea claselor V-VIII:9,54-3,60 !!; 9,47-4,45;9,13-4,95, lacare se mai pot ad#uga: 9,21-5,00;9,64-5,10; 9,39-5,15, ”realitate” pecare, oric@t ne-am str#dui, ne estegreu s-o \n]elegem [i s-o accept#m,de[i aceasta nu este, \n mod expres,treaba noastr#. {i ne mai urm#re[teo \ntrebare la care n-ar putea r#s-punde dec@t profesorii care predau

matematica: Ce caut# la profilul realelevii care au ob]inut note chiar sub4 la acest obiect [i ce rezultate arputea ob]ine ei la examenul de ba-calaureat, ale c#rui exigen]e sunt spo-rite [i, oricum, materia este mai difi-cil#. {i spunem toate acestea nu pen-tru a-i descuraja pe elevi, ci din do-rin]a sincer# de a-i stimula, a le ”de[-tepta” orgoliul.

Trec@nd la profilul uman, ne expri-m#m bucuria tr#it#, desigur, la altedimensiuni dec@t cadrele didactice,c# cel pu]in la nivelul mediilor gene-rale, acestea sunt superioare la celedou# clase fa]# cele de la profilul real.{i o spunem ca fost dasc#l de for-ma]ie umanist#.

La clasa de Filologie, media ma-xim# este 9,79 iar cea minim# 8,80,\nregistr@ndu-se cea mai ridicat#medie minim# de ad-mitere la nivelulliceului. Pe primele locuri apar numeleelevilor: Popa Maria Gabriela [iGheorghi[an Bianca Florentina, am-bele la {c. nr. 5 (9,79); Boia GeorgetaMaria, {c. nr. 3 (9,67); Milovan Mihai,Tupangiu Maria Adelina [i MihaiMarius Gabriel, to]i de la Liceul MihaiViteazul (9,63). Poate p#rea para-doxal, dar mediile ob]inute la mate-matic# la EN sunt superioare celor\nregistrate la Limba Rom@n#, situa]iecare ar avea ca explica]ie unele ambi-guit#]i ap#rute \n formularea subiec-telor probei de Limba rom@n#. Ceamai mare medie la testul na]ional ladisciplina specific# acestei clase afost 9,60 (Popa Maria Gabriela, {c.nr. 5; Mihai Marius Gabriel, LiceulMihai Viteazul [i Mirea-Radu Andre-ea, {c. Rast). _n schimb, la Matema-tic#-Informatic#, 2 elevi au ob]inut laLimba rom@n# note superioare celorde la Filologie (Deca Loredana Nico-leta - 9,90 [i Popa Drago[ Mihail -9,80). Explica]ia ar constitui-o faptulc# unii elevi au fost foarte con[tiin-cio[i [i s-au preg#tit temeinic pentruambele probe de la EN. Bravo lor !

{i la specializarea {tiin]e Socialecea mai mic# medie de admitere estevaloric superioar# celor de la profilulreal, 8,25 fa]# de 7,26 la Matematic#-Informatic# (cea mai mic# din liceu)[i 7,68 la {tiin]e ale Naturii. ”Record-menii” acestei clase sunt: Ghi]ulescuAndreea Raluca, {c. nr. 3 (9,16);Pungaru Mih#i]# Adrian, {c. ”AmzaPellea” (9,00); Burt#verde L#crimioa-

ra Cristina, {c. nr. 3 (8,97); Ti]a Ade-lina Ileana, {c. nr. 5 [i Udrea AndreeaElisabeta, {c. nr. 1 Mo]#]ei (ambele8,87). ”La v@rf”, mediile sunt sub nive-lul celor de la celelalte 3 clase. {i laaceast# specializare, \n anul anteriorau fost admi[i 3 elevi cu note sub 5la EN (4,42; 4,72; 4,77), iar 11 dintrecei admi[i au ob]inut la testul na]ionalcu subiect unic medii \ntre 2,50 [i4,95, situ@ndu-se sub nivelul celor ad-mi[i anul acesta din toate punctelede vedere.

{i pentru a da Cezarului ce este alCezarului, vom consemna cu deo-sebit# pl#cere c# \n fotoliul de onoare,dup# repartizarea computerizat#, s-ainstalat elevul Popa Drago[ Mihail(9,94), celelalte dou# trepte ale podiu-mului revenind elevei Deca LoredanaNicoleta (9,91), ambii elevi de la clasade Matematic#-Informatic#, treapta atreia fiind ocupat# la egalitate dePopa Maria Gabriela [i Gheorghi[anBianca Florentina (9,79), ambele dela specializarea Filologie, c#rora ledorim ca [i dup# examenul de baca-laureat s# se afle pe acelea[i pozi]ii.

Referitor la media general# a fiec#-rei clase, despre care aminteam ante-rior, cea mai mare se \nregistreaz#la clasa de Filologie (9,31), urmat#de {tiin]e Sociale (8,60); Matematic#-Informatic# (8,48) [i {tiin]e ale Naturii(8,22).

O enigm# sau cel pu]in o ciud#]eniear constitui-o faptul c#, dac# la profiluluman nu exist# admis niciun elev cares# fi ob]inut not# sub 5 la matematic#la EN, la cele de la profilul real apar6 cazuri: 3 la Matematic#-Informatic#[i 3 la {tiin]e ale Naturii.

O surpriz# pl#cut# ne-a f#cut pre-zen]a elevilor de la {c. nr. 3 pe unuldintre primele 5 locuri la majoritateaspecializ#rilor (anul trecut \n aceast#fericit# postur# s-au aflat elevii de la{c. nr. 5): 3 la Matematic#-Informa-tic#, 1 la Filologie [i 2 la {tiin]e Sociale.La acest, s#-i zicem, ”indicator”, {c. nr.5 are 5 elevi, Liceul ”Mihai Viteazul” 4[i \nc# un elev pe locul al [aselea, darcu aceea[i medie ca [i cel de pe loculal cincilea.

Oricum, ca o parte mai pu]in plin#a paharului, f#r# a avea inten]ia de aderanja [i cu at@t mai pu]in de a jignipe cineva, pentru c# nu este elegant[i nici nu ne st# \n caracter, trebuies# fim obiectivi [i s# remarc#m faptul

c#, \n destul de multe cazuri, mediilede absolvire sunt totu[i prea mari \ncompara]ie cu rezultatele \nregistratela EN, ceea ce, s# recunoa[tem, nueste \n spiritul normalit#]ii [i, mai ales,nu folose[te nim#nui, \n primul r@ndsistemului de \nv#]#m@nt care trebuiurgent \ns#n#to[it. Un cadru didacticcare se respect# ([i sunt destul demul]i) [i este con[tient de menireasa [i a \nv#]#m@ntului, \n general, dea asigura s#n#tatea moral# a uneina]ii [i progresul unui popor, nu tre-buie s# se \nscrie \n acest ”joc”, de-venit cronic, al ”p#c#lelii”, al abdic#riide la exigen]a \n limitele firescului,pentru c#, poate f#r# s# vrea, le faceun r#u elevilor [i p#rin]ilor lor. Ace[tianu trebuie pu[i \n situa]ia de a-[i faceiluzii, pentru c# vor avea mari dezilu-zii, iluziile dovedindu-se de[arte.

{i mai este ceva pe care suntemsiguri c# mai tinerii slujitori ai nobileiprofesii de dasc#l \l [tiu la fel de bineca [i noi, cei care ”am ie[it din sis-tem”, c# notele se acord# \n func]iede cerin]ele programei, ci nu denivelul clasei sau dup# alte criterii.

Dac# nu se va proceda a[a, suntslabe speran]e de \ns#n#to[ire asistemului de \nv#]#m@nt [i de reve-nire a valorii dasc#lului la str#lucireade alt#dat#. {i m#rturisim cu m@nape inim# c# nu suntem nici nostalgici,nici pesimi[ti incurabili [i c# pre]uimla superlativ cadrele didactice care\[i slujesc cu pasiune [i onestitateprofesia. Dimpotriv#, optimismul ro-bust ne determin# s# avem nu nu-mai convingerea, ci [i certitudinea c#nu peste mult timp se va realiza acestdeziderat [i c# dasc#lul va fi pusacolo unde \i este locul binemeritat.

Oricum, f#r# a fi considera]i c# ple-d#m pentru indulgen]# la examenulde bacalaureat, m#rturisim c#, oric@tne-am str#dui, nu putem \n]elege dece este admis \n liceu un elev careob]ine medie sub 5 la EN, \n timp cepentru a promova examenul de baca-laureat trebuie s# aib# cel pu]in nota5 la fiecare disciplin# de examen [imedia general# 6 !? Vor zice unii c#pentru admitere, media de la testulcu subiect unic se adun# cu cea dela absolvire [i se face media aritmeti-c#. P#i dac# este a[a, de ce nu seadun# [i media de la probele scrisecu cea ob]inut# de elevi \n timpulliceului sau m#car \n clasa a XII-a laacelea[i discipline?, ca s# fie aceea[iunitate de m#sur#. Lans#m aceast#\ntrebare ca un prilej de medita]ie pen-tru to]i factorii implica]i \n procesul de\nv#]#m@nt, at@t cei de execu]ie, c@t,mai ales, pentru cei de decizie.

{i pentru a \ncheia optimist, adre-s#m sincere felicit#ri ”performerilor”admi[i dup# repartizarea compute-rizat# (cu toate p#catele ei), profeso-rilor care i-au preg#tit [i p#rin]iloracestor elevi, cei din urm# (elevii)con[tien]i de menirea lor, adic# defaptul c# \[i au viitorul \n propriilem@ini.

Gheorghe GHEORGHI{AN

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2013

Nou#, celor care am profesatmeseria de dasc#l \n perioadelec@nd la liceu media minim# deadmitere era 5, ni se pare absolutneverosimil# situa]ia din ultimiiani, c@nd sunt admi[i nu numaielevi care n-au ob]inut 5 la Eva-luarea Na]ional# (EN), ci [i,aproape incredibil, elevi care nureu[esc s# ob]in# acel 5 chinuitnici dup# ce se face media arit-metic# \ntre rezultatele de la EN[i media de absolvire a cicluluigimnazial. S# vezi [i s# nu crezi,s# prive[ti listele cu admi[ii dup#repartizarea computerizat# [i s#te cruce[ti! Ce mai, s-a \ntors lu-mea pe dos! Pentru c# nu po]ig@ndi altfel, c@nd consta]i c# laLiceul Tehnologic ”{tefan An-ghel”, dup# repartizarea compu-terizat#, au fost admi[i 24 de elevicu medii sub 5, ca s# nu maivorbim c# dintre cei 116 ferici]ielevi ai liceului 69 au ob]inut laEN medii \ntre 1,32 [i 4,95, dup#cum se va vedea la prezentareasitua]iei fiec#rei specializ#ri. Estecunoscut c# liceele tehnologice sunt\n situa]ia ingrat# de a primi astfelde elevi, cadrele didactice de a faceeforturi pentru a mai \mbun#t#]isitua]ia [i a avea c@t de c@t rezul-tate la examenul de bacalaureat sau,folosind o expresie drag# distin-sului profesor Valentin Turcu,”pentru a drege busuiocul”.

Este adev#rat c# mul]i dintre ci-titorii no[tri au f#cut cuno[tin]#cu unele situa]ii \nt@lnite \n aceas-t# unitate de \nv#]#m@nt din,uneori savuroasele, alteori dure-roasele ”Amintiri ale unui dasc#l”c#rora le-a dat certificat de starecivil# onorabilul profesor MarianPirnea, dar, f#r# a fi notalgici [ia trage spuza pe turta noastr#,vom spune r#spicat [i cu respon-sabilitate c# \n acei ani, la care sereferea autorul c#r]ii, calitateaelevilor era mult peste valoareacelor cu care trebuie s# lucrezecolegii no[tri mai tineri. Iar faptulc# cea mai mare medie de admi-tere la acest liceu este cu doar 54de sutimi superioar# celei maimici \nregistrate la Liceul ”MihaiViteazul” credem c# ne scute[tede comentarii suplimentare. Ori-cum, ingrat# este misiunea profe-sorilor care au la dispozi]ie ase-menea material uman. {i facemaceast# apreciere nu pentru a-i jig-ni sau a-i descuraja pe elevi, vic-time ale actualului sistem bolnavde \nv#]#m@nt, ci pentru a fi abso-lut obiectivi [i din spirit de soli-daritate cu cei care urmeaz# s#”[lefuiasc#” [i s# modeleze ace[ti,s# le zicem, ”vinova]i f#r# vin#”pentru care, oric@t am fi de in-dulgen]i, perioada celor 4 ani destudiu va fi un supliciu [i, \n aces-te condi]ii, examenul de baca-laureat o adev#rat# sperietoare.Dar, hai s# fim totu[i optimi[ti [i

s# le acord#m credit acestor elevi.Cu convingerea c# nu punem la

\ncercare r#bdarea cititorilor [i nule cre#m o stare de disconfort saude plictiseal#, vom prezenta situa]iacelor 4 clase a IX-a, a[a cum amprocedat [i \n cazul fratelui maimare, Liceul ”Mihai Viteazul”.

La cele 3 clase din profilul Tehnicsitua]ia admiterii se prezint# astfel:

I. Specializarea Electric, ceamai mare medie 7,80; cea maimic# 4,44, pe primele 5 locuriap#r@nd numele elevilor: Ale-xandru Marian Ionu], {c. nr. 3(7,80); Paraschivu ValentinaAndreea, {c. ”Amza Pellea”(7,13); Stoica Marius Claudiu, {c.nr. 1 (7,07); Avram Sorin Flo-rentin, {c. Izvoare [i BeleuzuCosmin Daniel, {c. Galicea Mare(ambii 7,00). Sub media 5 au fostadmi[i 6 elevi, cu medii \ntre 4,44[i 4,77, \n timp ce 14 dintre eleviiclasei au ob]inut la EN medii \ntre2,25 [i 4,70 (iar dintre ace[tia 7cu medii \ntre 2,25 [i 2,95). Dac#ne-am referi la mediile ob]inutela testul cu subiect unic, la mate-matic# sunt 20 de elevi cu mediisub 5, dintre care 7 (1,50-2,50); 7(3,00-4,00) [i 6 (4,01-4,90), \n timpce la Limba rom@n# -10, dintre care6 (1,00-2,75) [i 4 (3,45-4,60).

II Electromecanic#, o clas# lacare apar cele mai slabe rezulta-te, cu media maxim# 6,65 [i ceaminim# 3,95. Elevii clasa]i peprimele 5 locuri: Giurc#-Doini]aMaria, {c. Cioroia[i (6,65); Dr\n-ceanu Valerian Ionu], {c. GaliceaMare (6,40 – elev care a avut 4,72la EN, dar 8,08 media de absol-vire a gimnaziului); Ve]u Ionu]Gabriel, {c. ”Amza Pellea”(6,34); Iure[ Marinela, {c. nr. 1(6,26); Mece[anu {tefan Alexan-dru, {c. Urzicu]a (6,25 – elev cu4,40 la EN, 8,11 la absolvire). Laaceast# specializare au fost admi[icu medii sub 5 nu mai pu]in de15 elevi, medii \ntre 3,95 [i 4,86.Referitor la elevii cu medie sub 5la EN, num#rul acestora este des-tul de mare – 23, iar mediile cu-prinse \ntre 1,32 [i 4,72, dintreadmi[i 11 av@nd medii cuprinse\ntre 1,32 [i 2,82 !! [i 9, medii\ntre 3,00 [i 3,65. La cele dou#discipline ale testului cu subiectunic la EN, rezultatele sunt la felde descurajatoare, ca s# ne ex-prim#m totu[i eufemistic: mate-matic#, 25 de elevi cu medii sub5, iar dintre ace[tia 11 se \nscriu\n grila 1,25-2,70, al]i 10 cu medii\ntre 3,00 [i 4,00 iar 4 (4,01-4,50),\n vreme ce la Limba rom@n# \naceast# situa]ie se afl# 20 de elevi:12 (1,00-2,80 din care 5 cu medii\ntre 1,00 [i 1,80); 7 (3,00-4,00)un singur elev av@nd media 4,30.

III. Mecanic#, media maxim#- 7,67, iar ce minim# 5,27, sin-gura clas# la care n-a fost admisdup# repartizarea computerizat#

niciun elev cu medie sub 5, a[acum ar fi [i logic, [i normal. Ceimai buni elevi dintre cei 29 admi[isunt: Albu {tefan Lauren-]iu, {c.nr. 3 (7,67); Botea Ilariu C#t#lin,{c. ”Amza Pellea” (7,24); BadeaIonu] Nicu[or, {c. nr. 3 (7,10);Gocea Georgel, Liceul ”MihaiViteazul” (7,05); Durac D#nu]Constantin, {c. Giubega (6,76).

Raza de bucurie generat# defaptul c# \n aceast# clas# n-a fostadmis niciun elev cu media sub 5este pu]in umbrit# de faptul c#”s-au strecurat” [i aici 13 elevi(este drept, cei mai pu]ini dinliceu) cu medii sub 5 la EN, \ns#cu note superioare celorlal]i afla]i\n aceea[i situa]ie, \n sensul c#sunt numai dou# note sub 4 (3,50;3,70), restul \ncadr@ndu-se \n grila4,05-4,95. Nu se poate spune c# lacele dou# discipline de la ENsitua]ia este \mbucur#toare, dar estetotu[i superioar#, \n sensul c# lamatematic# sunt 12 elevi cu mediide nepromovare: 6 (2,60-4,00) [itot 6 cu medii \ntre 4,15 [i 4,75, iarla Limba rom@n# - 10, din care 4(3,40-4,00) [i 6 (4,25-4,55).

IV _n ceea ce prive[te profilulResurse naturale [i protec]iamediului, specializarea Agricul-tur#, cea mai mare medie de ad-mitere a fost 7,53 iar cea mai mi-c# 4,75, ”frunta[ii” clasei fiind:Grozavu C#lin C#t#lin, {c. nr. 5(7,53); Iancu Petru Alexandru, {c.Galicea Mare (7,52); B#lan IleanaDaniela, {c. Orodel (7,22); Ungu-reanu Daniel Marian, {c. ”AmzaPellea” (7,17) [i {i[u GeorgianaRoxana, {c. nr. 5 (7,09). _n urmarepartiz#rii computerizate, au fostadmi[i 3 elevi cu medii sub 5(4,75; 4,82; 4,88) dar sunt [i 19cu medii de nepromovare la EN,dintre care 8 au medii \ntre 2,87[i 3,95, ceilal]i 11 \ncadr@ndu-se\n grila de note 4,07-4,85. Mediilesub 5 la cele dou# discipline aletestului cu subiect unic se prezint#dup# cum urmeaz#: Matematic# -20 dintre care 7 (2,00-3,00); 8(3,01-4,00) [i 5 (4,01-4,80), \ntimp ce la Limba rom@n# sunt 11,dintre ace[tia 4 (1,60-2,80); 5(3,01-4,00) [i 2 (4,15; 4,25).

_n total, la nivelul liceului laproba de Matematic# s-au \nre-gistrat 77 de medii sub 5, iar laLimba rom@n#, 51. E mult, e pu-]in? Credem c# v-a]i dat seamac# am pus aceste \ntreb#ri doarpentru a face haz de necaz. Dac#ar fi s# \ntocmim un clasamentlu@nd ca ”indicator” media gene-ral# a fiec#rei clase, acesta ar aveaconfigura]ia: 1. Mecanic# (6,20),2. Agricultur# (6,09), 3. Electric(6,05) [i 4. Electromecanic#(5,06), iar dup# media primilor 5admi[i \n fiecare clas#: 1. Agri-cultur# (7,30), 2. Electric (7,19),3. Mecanic# (7,16) [i 4. Electro-mecanic# (6,38).

Pe orice fa]# am \ntoarce lucru-rile, este evident, [i o spunem custr@ngere de inim# [i chiar cudurere ca fost profesor al acestei[coli timp de 22 de ani, c# predo-min# (este chiar ap#s#toare) me-diocritatea, acompaniat# \ndea-proape de submediocritate, situa-]ie care, \n opinia noastr#, trebuies#-i stimuleze pe profesorii [co-lii, ci nu s#-i demobilizeze saus#-i descurajeze, av@nd \n vederec# drumul spre realiz#ri nu esteneted, ci cu sui[uri [i cobor@[uri[i numai cei care nu se sperie degreut#]ile inerente pot s# tr#iasc#satisfac]ia datoriei \mplinite. {imai avem o vorb# pe care o totspuneam colegilor, at@t c@nd amfost profesor, c@t [i, mai ales, c@ttimp am fost onorat [i cu func]iade director, c# ”fructul copaciloreste cu at@t mai pre]ios, cu c@t esteprodus \n anii de secet#”. {icredem c# semnifica]ia acesteiadev#rate profesiuni de credin]# nueste prea greu de \n]eles.

Oricum, nu apreciem atitudineaunora [i, din p#cate, chiar cadredidactice de la alte unit#]i [colare,care arat# cu degetul spre cadreledidactice de la acest liceu [i lecatalogheaz# \n fel [i chip, \n niciun caz favorabil, care vorbesc lamodul peiorativ despre aceast#unitate de \nv#]#m@nt, dar nu pu-tem admite nici atitudinea unoradintre cadrele didactice ale [colii,care uneori dau dovad# de como-ditate, c#l#uzindu-se dup# princi-piul p#gubitor: ”ce s# facem, #[tiasunt [i cu #[tia defil#m.” Ar fi oatitudine blamabil# care nu facecinste unui adev#rat dasc#l [i pecare n-o putem accepta, cu toat#\n]elegerea pe care o avem fa]# deace[ti slujitori ai \nv#]#m@ntuluicare n-au avut [ansa s# lucreze lalicee, dac# nu de top, cel pu]in cutradi]ie. Este, credem, un prilej deanaliz# matur# [i de medita]ie.

Pentru a re\mprosp#ta memo-ria celor mai \n v@rst#, vom maispune c# pe timpul nostru, esteadev#rat cu elevi de alt# calitate,mul]i rivaliz@nd cu colegii lor dela Liceul Industrial (cum se nu-mea pe atunci), destui absolven]iurmau cu bune rezultate [colipostliceale, des#v@r[indu-[i preg#-tirea de speialitate, iar al]ii, esteadev#rat c# nu foarte numero[i,au luat examenul de admitere [iau absolvit cururile institu]iilor de\nv#]#m@nt superior, devenind nunumai ingineri agronomi sauhorticoli, ori medici veterinari,unii termin@nd facult#]i \n dome-niul umanistic: Teologie, Istorie,Drept sau Colegiul UniversitarPedagogic. {i s# nu sc#p#m dinvedere c# pe vremea aceea facul-t#]ile nu erau ca acum, nu-[i f#cu-ser# apari]ia aceste ”fabrici de di-plome pe band# rulant#”. Deasemenea, s# nu se uite nici c# \n

urm# cu nu mul]i ani (doi, trei)elevii acestui liceu au ob]inut pre-mii [i men]iuni la concursurile pemeserii, at@t la fazele jude]ene,c@t [i la faza na]ional#, ca s# numai vorbim c# \n ultimii doi aniechipa de oin# a liceului a fostvicecampioan# na]ional# \n cadrulOlimpiadei Na]ionale a Sportului{colar. Sunt performan]e recentecare dau speran]e, cele mai vechistimuleaz#, acum urm@nd s# sefac# [i pasul cel mare, ob]inereade procente superioare de promo-vabilitate la examenul de ba-calaureat. Haide]i, fra]ilor, suna]imobilizarea! _ncepe]i revirimen-tul! De[i poate cel mai bine ar fis# se introduc# acel bacalaureatprofesional despre care vorbeafostul ministru Ecaterina Andro-nescu.

Nu mai vorbim de faptul c# asosit timpul s# nu mai arate cudegetul unii spre ceilal]i [i ”s# sepaseze vina” de la unii la al]ii,cei de la \nv#]#m@ntul gimnazialspre cei de la primar#, profesoriide liceu spre cei de la gimnaziu,iar cei de la facult#]i spre cei din\nv#]#m@ntul liceal.

Cunosc@nd bine o parte dintreprofesorii Liceului Tehnologic”{tefan Anghel” [i fiind optimi[tiincurabili, d#m glas convingeriic# a fost ultimul an \n care promo-vabilitatea la examenul de bilan]a fost dezonorant#. Este nevoie\ns# ca to]i s#-[i fac# exemplardatoria, s# se realizeze ore de pre-g#tire suplimentar# \nc# de la \n-ceputul anului, dar nu acea pre-g#tire obligatorie cuprins# \n nor-ma didactic#, ci una f#cut# dintr-o pornire l#untric# a profesoruluicare se respect#. {i suntem siguric# rezultatele nu vor \nt@rzia s#apar# mai ales c# liceul \[i defi-ne[te pe zi ce trece identitatea [idin acest an [colar s-a aprobato clas# de \nv#]#m@nt postlicealde stat, \n domeniul Mecanic#,av@nd calificarea profesional#Tehnician tehnolog mecanic; ladomeniul Agricultur# este o cla-s# cu calificarea Tehnicianagronom \n cadrul c#reia eleviipot ob]ine permisul de condu-cere auto categoria B [i de con-ducere a tractorului, iar, ceeace constituie cu adev#rat unmare pas \nainte [i cu efecte be-nefice, \ncep@nd cu anul [colar2014-2015, Liceul Tehnologic”{tefan Anghel” va func]iona[i cu dou# clase de {coal# demai[tri, cu specializ#rile Mais-tru mecanic agricol [i Maistruelectromecanic auto.

Se creeaz# astfel premisele caacest liceu s# devin# atractiv [is# fie ”c#utat” de elevi de bun#calitate. Este o situa]ie care ono-reaz#, dar [i oblig#.

Gheorghe GHEORGHI{AN

Admitere clasa a IX-a

Dezam#gire, dar [i speran]e la Liceul Tehnologic ”{tefan Anghel”

4 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

CMYK

Nr. 8august 2013

25“Qous Deus perdere vult” (dicton latinesc)

C@nd am fost numit, \n 1978,director interimar la {coala Agri-col#, prima uimire mi-a provocat-o participarea la un schimb de ex-perien]# la Liceul Agricol din car-tierul sl#tinean Strehare].

Schimburile de experien]# erau,teoretic, ni[te manifest#ri menites# duc# la eficientizarea actuluide conducere [i la optimizareaimaginii liceelor agricole. Practic\ns#, era vorba despre un fel deinaugurare a unor investi]ii f#cutede c#tre Ministerul Agriculturiisau de c#tre organismele jude]enede profil. Care inaugurare deve-nea prilej pentru popularizarea[colii, prin diverse mijloace, in-clusiv mese festive extrem de...opulente.

Dup# patruzeci de ani, afirmcategoric c# la Slatina am luatparte la cea mai sofisticat#, bogat#[i variat# ”exhibi]ie” culinar# dinvia]a mea! Nu cred c# vreunpreparat preten]ios – somon, icrenegre, v@nat, fripturi alese, vinuriscumpe, [ampanie, deserturi ape-tisante – a lipsit de la festinurileprelungite de acolo!

Dar nu dimensiunile sardana-palice ale meniurilor m-au uluit,ci altceva. _n diminea]a primeizile, la ora nou# fix, cu o punctua-litate de ceasornic, domnul ingi-ner doctor Theodor M., directorulgeneral al \nv#]#m@ntului agricolrom@nesc, a deschis lucr#rile [i[edin]a a \nceput.

Din p#cate, unii directori, moti-vat sau nu, au ajuns mai t@rziu.Om delicat, intelectual rasat, autorde manuale [colare [i de alte lu-cr#ri \n domeniu, directorul gene-ral i-a admonestat – politicos darferm – pe cei \nt@rzia]i, f#c@ndaluzie chiar la unele m#suri disci-plinare \mpotriva acestora. {i,c@nd se p#rea c# toat# lumea esteprezent#, \n sal# a mai ap#rut un\nt@rziat, de fapt o femeie.

Dintr-o dat#, directorul generals-a metamorfozat, reac]ion@nd pedos. A s#rit de la masa prezidiu-lui, a venit \n \nt@mpinarea \nt@r-ziatei, i-a s#rutat m@na cu un res-pect exagerat [i a condus-o cuaten]ie pe unul din locurile ”deonoare” din primul r@nd al s#lii.Noi, directorii mai tineri, priveamnedumeri]i scena, p@n# c@nd [u[o-telile din sal# au l#murit misterul:ultima \nt@rziat# era Elena B#r-bulescu, sora lui Nicolae Ceau-[escu [i directoarea Liceului dinScornice[ti.

De la acela[i schimb de experi-en]# mi-a mai r#mas o amintirehazlie, al c#rei protagonist fuse-sem eu \nsumi. Ca o activitatepractic# a fost organizat# o... de-

Amintirile unui dasc#lgustare de vinuri la Cramele dela S@mbure[ti. Acolo am v#zutprima dat# \n via]# cum se degus-t# vinurile dar ... pe propria-mipiele! Am fost dispu[i la mese [iun oenolog prezenta diferite sorti-mente de vin, albe [i ro[ii, \n vre-me ce angaja]ii cramei ne puneau\n pahare, p@n# la jum#tate, dinlicorile respective. Ne[tiutor, dar[i cucerit de aroma [i gustul ace-lor minun#]ii, le goleam ... pe g@t!

Dup# dou#-trei \ncerc#ri, amsim]it cum sala o ia razna [i \nce-pe s# se \nv@rteasc# \n jurul meu.Din fericire, st#team tocmai l@n-g# directorul de la Valea C#lug#-reasc#, din Prahova (celebra zon#viticol#, cu un liceu de speciali-tate), care \mi spusese mai\nainte c# a f#cut o inspec]ie spe-cial# cuiva de la B#ile[ti. C@nda v#zut cum procedez, mi-a atrasdiscret aten]ia c# vinurile trebuiegustate numai pu]in-pu]in, restulgolindu-l \ntr-o cup# deversoare.A[a am evitat o situa]ie jenant#[i am putut gusta din minunatelesoiuri ro[ii Merlot [i Busuioacade Bohotin!

Alt# \nt@mplare asem#n#tor denostim# am tr#it la Blaj. Noi, ceidin Dolj, am ajuns acolo \n searade dinaintea primei zile de [edin-]#, ca s# nu fim critica]i pentrueventuale \nt@rzieri.

Gazdele noastre, ca peste totfoarte primitoare, ne-au invitat lamas#. Eram circa dou#zeci depersoane, din jude]e mai \ndep#r-tate. Unul dintre profesorii [coliise \nv@rtea \n jurul nostru [i ne\mbia cu p#linc#. Eu personal,av@nd un ulcer cronic, dar [i p#]itdup# ce se petrecuse la S@mbu-re[ti, am refuzat oferta gazdelor.Numai c# George Tr#i]oiu [i Cris-ti Popa – directorii de la Filia[i [iCraiova, \ntre care eram a[ezat lamas# – mi-au dat cu cotul, cer@n-du-mi s# nu refuz pre]ioasa b#u-tur# ardeleneasc#. Atunci, am\ntins din nou paharul, am simulatc#-l duc la gur# [i i-am r#sturnatcon]inutul \n paharele colegilormei.

Dup# numai c@teva minute, am\ntins iar#[i paharul c#tre profe-sorul bl#jean care, \n timp ce mi-l umplea, sur@dea semnificativ, cusensul: ”Te-am citit, oltene! E[tidrojdior!”. M-a amuzat sur@sul luicomplice [i am repetat gestul,de[ert@ndu-mi de fiecare dat# pa-harul \n cele din st@nga [i dindreapta mea. Gazda c#scase ochiimari asupra mea, convins c# suntun... be]iv a la longue!

{i deodat#, comedia s-a sf@r[it:aflat# la mas# \n fa]a mea, direc-toarea de la B@rse[ti – Gorj, ofemeie \n v@rst#, care lucrasec@ndva \n B#ile[ti, mi-a [optit, v#-dit stingherit#:

- Domnule director, lua]i, v#rog, [i paharul meu [i nu mai ce-re]i b#utur#, c# v# face]i de r@s.Respectabila doamn# nu observa-

se trucul meu [i, grijulie pentruoltenii dumneaei, se temea c# m#voi pr#bu[i la p#m@nt.

Abia atunci am redevenit serios[i i-am spus:

- Doamna directoare, ia privi]i-m# cu aten]ie: par eu s# fi b#utat@ta p#linc#? _n schimb, uita]i-v# la colegii mei. Ace[tia erauro[ii ca focul [i, cum s-a v#zutmai t@rziu, \[i... ”pierduser#” pi-cioarele!

_n final, doamna de la B@rse[tia \n]eles cum st#teau lucrurile [ia izbucnit \n r@s...

26“Acoperi[ul de paie a ad#postit

oameni liberi; sub marmur# [i subaur locuie[te robia” (Seneca)

Dup# ce, \ntr-un episod anteriori-am evocat pe muncitorii de lacantina {colii Agricole, o datoriemoral# m# oblig# s#-i prezint [ipe c@]iva dintre salaria]ii Liceului”Mihai Viteazul”.

M# leag# multe de aceast#unitate: am f#cut parte din primapromo]ie a acestei [coli (1960),apoi aici mi-am f#cut uceniciadidactic# iar mai t@rziu am avut[i rela]ii oficiale, c@nd coordonam[colile din ora[.

Primul pomenit, nea Oncic# –mort demult, nu mai este necesaranonimatul ini]ialelor – era \ngri-jitorul calului [colii. Pe vremeaaceea ”se purta” ca la [edin]elede sindicat s# vorbeasc# [i miciisalaria]i. Vezi, Doamne, demo-cra]ia! A[a c# i s-a cerut s# iacuv@ntul. Sfios, micu] [i bl@nd,nea Oncic# a rostit, le redau tex-tual, urm#toarele cuvinte:

- Tovar#[i, a[ vrea s# v# spun

c@teva vorbe din ... partea calului!S#rmanul \ngrijitor voia, de fapt,s# cear# furaje pentru calul [coliide a c#rui hran# nu se ocupa,probabil, nimeni.

Urma[ul lui de mai t@rziu, Gic#St#nucel, poreclit [i P#trunjel,\ns#, a fost mult mai pragmatic.V#z@nd c# nu prime[te, oficial,furaje pentru cai, cu consim]#-m@ntul tacit al directorului, s-ametamorfozat \n... birjar de nun]i.{i, cum spunea cu umor, acumavea resurse pentru hrana celordoi cai ai [colii.

Nea Gic# St#nucel r#m@ne denotorietate pentru cele dou# cu-vinte opuse pe care le folose[tecu o frecven]# uluitoare: drag# [idracu! _mi amintesc c# l-am \nt@l-nit odat#, \nt@mpl#tor, la ”cazan”[i, \ntr-o singur# noapte a folositde 52 de ori cuv@ntul dracu (i le-am num#rat dinadins). Acesta adevenit la el, mai degrab#, inter-jec]ie dec@t substantiv! C@t despredrag#, care i-a devenit un fel deporecl#, acest apelativ era folositindiferent de interlocutor: i seadresa astfel [i directorului (peatunci era Dorin Miertescu) dar[i altor salaria]i. Plin# de amuza-ment este o astfel de situa]ie:trecea cu tr#sura pe fosta strad#30 Decembrie, unde locuia buc#-t#reasa [colii. Aflat# la poarta ca-sei, nea Gic# a salutat-o cu non-[alan]#:

- Bun# ziua, drag#!Urmarea a fost c# so]ul acesteia,

care era de fa]#, s-a sup#rat c# unstr#in, fie el [i la aceea[i unitate,i se adresa so]iei lui cu termenul...Drag#!

Al treilea evocat, nea Fane Ga-broveanu, era administratorul can-tinei. Se zice c#, tot \ntr-o [edin]#

1. “Pe cine vrea Dumnezeu, \i ia\nt@i min]ile!”

de sindicat, acesta a fost certatpentru oarecare nereguli. Sp#[it,nea Fane a replicat:

- Tovar#[i, \mi fac [i critica [iautocritica!

De la el ne-au r#mas [i alte c@-teva ”perle”. Astfel, se [tia c#Doru, fiul s#u, juca fotbal laCalafat, \n Divizia C. _ntr-o luni,cineva l-a interpelat pe b#tr@n:

- Nea Fane, am auzit c# Dun#-rea Calafat a m@ncat b#taie. A[aeste?

- A[a e, neic#, dac# au jucatf#r# patru tutelari (n.n. – titulari).

Alt# dat#, se vorbea c# Progre-sul B#ile[ti va pleca \n turneu \nBulgaria.

- Nea Fane, l-a \ntrebat un cu-noscut, [tiind c# aare rude \n Bul-garia, pleci [i dumneata cuechipa?

- Da, neic#, m# iau [i pe mineca tranzistor (n.n. – translator).

_n fine, tot de la el provine cu-v@ntul [utavei, adic# o bucat# din-tr-un calup de salam.

- Nea Fane, ce le dai de m@n-care elevilor la cantin#?

- Neic#, fasole cu c@te un [uta-vei de salam...

Marian PIRNEA

Gazeta de B#ile[ti a ajuns as-t#zi la num#rul 106 dup# optani [i zece luni \n care am \n-cercat s# v# relat#m cu obiec-tivitate [i adev#r evenimentedin Municipiul nostru.

O s# v# surprind#, dragi citi-tori, dar ast#zi vom scrie desprenemul]umiri, pentru c# am au-zit, \n treac#t, p#rerea unui lo-cuitor al ora[ului. I se pl@ngeaunui vecin c# se lucreaz# peunele str#zi din ora[ [i pe altelenu, la proiectul de canalizare.{i uite a[a, ideea articolului apornit de aici, \ntreb@ndu-ne [inoi dac# are omul dreptate.

Suntem \n anul 2013, deci lapatru ani [i trei luni (mai exactdin 29 ianuarie 2009) de c@ndproiectul pentru canalizare [iap# a fost depus pentru a fi fi-

nan]at cu fonduri europene. La15 aprilie 2013 s-a semnat con-tractul de lucr#ri cu firma S.C.Primacons, moment de la care,\n ora[ul nostru, s-a \nceputspargerea str#zilor.

Din informa]iile pe care le-amprimit de la prima sursa – pri-

Despre lucrurilemarul Municipiului B#ile[ti –care ne-a ar#tat graficele de exe-cu]ie a lucr#rilor pentru toatestr#zile care nu au canalizare, dar[i proiectul tehnic, reiese c# s-aales o strategie prin care s# nuse blocheze circula]ia pe str#zileaflate \n lucru. Sf@r[itul lunii no-

5Gazeta B~ILE{TIdededededededede

CMYK

Nr. 8august 2013

Dup# ”Bucuriile vie]ii”, ”Cre[-tetul m@ndriei”, ”Magia destinu-lui”, ”Tenebrele dragostei” [i”Flac#ra unei inimi zdrobite” [icinci volume de versuri, d-na Va-lentina Ristea vine cu un nou ro-man, intitulat ”Nevinovata”, in-spirat din trecutul b#ile[tean [iap#rut \n 2013 la editura ”Are-feana” din Bucure[ti.

Cartea are un cuv@nt \nainte cutitlul ”Monografia spiritual# aunei localit#]i”, sub semn#turaeditorului [i se structureaz# \nzece capitole, fiecare cu un motto-citat din ”Biblie”.

Tema central# este aceea a sa-crificiului existen]ial al omului \nepoci tulburi, \n general, fie el in-divid oarecare, din cei mul]i [ine[tiu]i, fie personalitate a istoriei.

Este evident c# autoarea pleac#de la surse folclorice \n evocareacelei pe care o nume[te ”Nevi-novata”, cu tragicul ei destin [ide factur# livresc#, \n aceea a dra-mei domnului muntean Constan-tin Br@ncoveanu [i a celor patrufii ai s#i, eveniment consemnatpe larg \n analele epocii, dar [icu un r#sunet de excep]ie \n crea-]ia popular#.

Primul capitol – ”Drumul vie]iide odinioar#” are un caracter ex-pozitiv [i creeaz# cadrul derul#riiulterioare a ac]iunii. Acesta e si-tuat \n apropierea Dun#rii – B#i-le[tiul natal al autoarei, str#b#tutde Balasan [i vegheat de s#lb#-ticia p#durii }ur]ani.

Sunt men]ionate ]#rile str#b#tutede fluviul cu rol determinant \ndestinele locuitorilor, ca mod devia]#, temperament [i rela]ii inter-umane [i marile ora[e ce l-au str#-juit de-a lungul vremurilor, dup#care, folosind timpurile trecutului

indicativ, cu deose-bire imperfectul, adu-ce, \n acest peisajcampestru B#ile[tiul,dintr-un trecut arhaic,cu ”drumul Rastu-lui”, unde se stabi-le[te definitiv un c#-l#tor umblat, p@n#atunci, Sandu Bogatu(desigur numele debotez, diminutivat [isupranumele dat delocalnici sau porecla,dat# fiind starea samaterial#).

Acesta, prin cali-t#]ile pe care le do-vede[te, nu numai c#se integreaz# \n co-munitate, dar chiardevine un lider res-pectat al acesteia.Familia lui devinemodel de moralitate[i armonie \n mica [i\ncercata comunitate rural#, careera pe atunci B#ile[tiul.

Ca [i \n celelalte c#r]i de proz#,autoarea aduce [i \n paginile aces-teia, a[a cum subliniaz# [i prefa]a-torul, elemente de monografie alocalit#]ii – practici [i obiceiuri –azi ca [i uitate – aspecte ale mun-cilor agricole, \ndeletniciri domes-tice, cl#ci [i [ez#tori etc., dar [ielemente privind moralitatea [ireligiozitatea b#ile[tenilor, \ntr-ovreme \n care [tiin]a de carte eracu totul \nt@mpl#toare, iar empi-rismul [i tradi]ia sunt factorii care,prin pregnan]a lor, definesc o epo-c# intrat# demult \n legend#.

Autoarea introduce \n cartea D-Sale elemente de eseu, \n sensulc# \[i argumenteaz# nara]iunea,c@nd consider# necesar, cu citate,

fie din poezia popular#, fie dinliteratura cult# - Alecsandri, Vla-hu]#, Co[buc, fie fragmente dinrug#ciuni sau din serviciul reli-gios cre[tin-ortodox.

”Nevinovata” este ”Ilincu]aSandului Bogatului”, din B#ile[-tiul unor vremuri de restri[te; inte-resant# e folosirea genitivului du-blu, specific poeziei populare dinOltenia dun#rean#, ca [i \n alte]inuturi, \n numeroase varianteanonime care au dezvoltat acela[imotiv – r#pirea de c#tre turci, \nnumeroase r@nduri de fete rom@n-ce, duse \n sclavie sau \n haremu-rile Stambulului (”Fata popiiOprii din }ara Moldovii”), motivpreluat de Sadoveanu \n trilogia”Fra]ii Jderi”, \n care jup@ni]aNasta prefer# sacrificiul suprem

\n locul sclaviei [i dezonoarei,gest de disperare f#cut [i de alteeroine literare din literatura ro-m@n# [i universal#.

Ilincu]a Sandului a c#rei frumu-se]e e evocat# prin trimiterea laportretul realizat de Co[buc pro-tagonistei sale din ”Nunta Zam-firei”, imagine memorabil#, dealtfel, nu apuc# s# tr#iasc# dec@tfugitiv primii fiori ai iubirii ado-lescentine pentru un alt b#ile[tean,frumos [i sensibil, Ionu] (simpl#coinciden]# cu numele eroului sa-dovenian), fiindc# e r#pit# deturci, iar Ionu] r#t#ce[te pe malulDun#rii, \n zadar a[tept@nd o\napoiere miraculoas#.

Tat#l, Sandu Bogatu, parcurgep@n# la Poart# drumul anevoios[i plin de riscuri, dar nu d# denicio urm# a fiicei sale r#pite [ise \ntoarce acas# istovit suflete[te[i deap#n# cons#tenilor am#nunteprivind imaginea lugubr# a cape-telor celor cinci Br@ncoveni, ex-puse pe \n#l]imile zidurilor Sera-iului imperial, \n scopul etal#riiostentative a atotputerniciei oto-mano-islamice.

Autoarea se opre[te \n carteasupra persisten]ei \n folclorul lo-cal a celor dou# sacrificii eroice– martiriul domnitorului Constan-tin Br@ncoveanu \mpreun# cu ceipatru fii, dar [i al unei fete dinpopor, ca, de altfel, at@tea altele,fapt m#rturisit \n epilogul c#r]ii:”...eu le-am aflat din gura buniciimele, o \n]eleapt# minte, talentat#\n a povesti [i c@nta. O f#cea \ntimp ce torcea un fuior din caierde l@n# care \n[ira pe el minunatepove[ti... voi scrie numai despresatul meu (ora[ acum) natal B~I-LE{TI, Te iubesc, loc de na[tere,de copil#rie, de adolescen]#,B#ile[ti ” (p. 119)

Caracterul monografic al c#r]iie dat [i de alte aspecte evocate.Edificatoare este evocarea mutu-lui – un argat al lui Sandu, des-prins, parc#, din celebrul dans alC#lu[ului Oltenesc; de asemeneae memorabil# descrierea pelerina-jului b#ile[tenilor la S#rb#torilePascale la M#n#stirea Horezu [iprofundele impresii l#sate asupralor de ceremonialul slujbei mona-hale, pietatea participan]ilor, pecare autoarea o face pild# de d#-ruire cre[tin# ortodox#.

Privind modurile de expunere,se remarc# primatul nara]iunii;aceasta atrage, am spune, f#r# for-]#ri sau sincope pe cititor [i de-curge \ntr-un ritm variabil, c@ndalert, c@nd calm, oricum adaptatla tensiunea dramatic# a momen-tului.

Descrierea [i dialogul sunt ele-mente de poten]are ale nara]iunii,iar portretistica este, de asemenea,\n limitele verosimilului, f#r# ide-aliz#ri sau edulcor#ri, fiindc# per-sonajele d-nei Valentina Risteasunt oameni de la ]ar#, \n ni[tevremi \n care vicisitudinile vin fie

din partea str#inilor de neam [icredin]#, fie din partea unei naturicare \[i vars# peste neajutora]i ur-giile.

Edificatoare \n acest sens estedescrierea unei furtuni devasta-toare, ab#tute asupra B#ile[tiului,de parc# locuitorii nu avuseser#destule de \ndurat anterior.. _nviziunea autoarei, fenomenul, cutoat# violen]a lui, constituie \nc#o \ncercare pentru b#ile[teni, darle confirm# \nc# o dat# capa-citatea de adaptare prin credin]#:”Furtuna r#scolise tot satul... di-minea]a un tablou dezastruos lise \nf#]i[# \n fa]a ochilor; toateco[urile bordeielor, caselor, erauzv@rlite dincolo de [an]ul plin cuap# murdar#, n#moloas#... feres-trele erau smulse... pomii se aple-caser# spre Terra Mater, cer@nd\ndurare, d#ruindu-i \n schimb ra-murile, cu toat# frumuse]ea lor...(p. 103-104)

Modernitatea c#r]ii vine dinabordarea subiectiv# a spa]iului[i timpului, ale c#ror dimensiunidevin altele dec@t cele avute \nliteratura de factur# clasic#, mo-dalitate datorat# unor celebrit#]i,care au revolu]ionat proza, \n sec.al XX-lea, precum Marcel Proust,Jammes Joyce, Thomas Mann,William Faulkner, Gabriel Gar-cia-Marquez [i al]ii. Astfel dura-tele \n timp [i distan]ele spa]ialesunt redimensionate, adic# devinaltele; cronologia [i parcursurilesunt altele, astfel c# \ntr-un B#i-le[ti din vremea st#p@nirii otoma-ne Ilincu]a car# ap# cu cofi]a dela Dun#re, iar drumul Rastului sescurteaz# considerabil; nu mai are17 km. Protagonista discut# cuIonu] \ntr-un limbaj caracteristicazi unor elevi de liceu; \ntr-oepoc# \n care [tiin]a de carte poatefi rareori un vis, Ionu] recit# Ilin-cu]ei versuri din Alecsandri, iarMutu, argatul lui Sandu, este unmedic celebru, dar lovit de am-nezie total#, \n urma unui accidentmisterios.

Se remarc#, pe parcursul lectu-rii, puritatea protagoni[tilor, Ilin-cu]a [i Ionu], f#r# a fi vorba deidealiz#ri, fiindc#, \n fond, e vor-ba de o v@rst# la care se \nfiri-peaz# primii fiori ai iubirii – feno-men uman firesc, pe care autoarea\l apreciaz# corect, ca fiind de sor-ginte ancestral#, dar lovit tragicde soart#.

Mesajul c#r]ii e nobil, prin ex-celen]#, iar cititorul nu are cums# nu fie sensibilizat [i atras \nuniversul \nt@mpl#rilor narate [imotivat, \nc# o dat#, s# cread# cuardoare [i sinceritate \n bine [ifrumos, iar cel b#ile[tean, indife-rent de v@rst#, s# nu tr#iasc# emo-]ii adev#rate, al#turi de autoare [is# nu se m@ndreasc# de aparte-nen]a la acest loc [i la comuni-tatea trecut# [i actual#.

Valentin TURCU

Alt roman al d-nei Valentina Ristea

Revenind la ideea articolului,suntem \n m#sur# s# spunemacum, tuturor celor interesa]i, c#lucr#rile de canalizare [i deschimbare de conducte de ap#vor ajunge pe toate str#zile, \ns#este nevoie de r#bdare [i \n]ele-gere, pentru c# nimic nu se face

peste noapte [i peste totdeodat#.

Anul viitor, putem spune c#se va \ncheia reabilitare siste-mului de canalizare, se vorasfalta str#zile din prima etapade proiect, iar mul]i ani deacum \ncolo B#ile[tiul nu vamai avea probleme din acestpunct de vedere.

Evident c# totul are un pre],iar disconfortul temporar pecare ni-l aduc lucr#rile de pestrada noastr#, face parte dinpre]ul pe care trebuie s#-l pl#-tim. Ora[ul a ajuns unde este\n acest moment datorit# inves-ti]iilor de amploare care l-autrezit la via]#, dup# o adormirede aproape dou#zeci de ani.

Gazeta de B#ile[ti

iembrie 2014 este termenul lacare trebuie \ncheiate lucr#rile,dat# la care B#ile[tiul va avea ore]ea de canalizare modern#, custa]ie de epurare de ultim# gene-ra]ie, un sistem de pu]uri moder-ne, dar [i dou# bazine de colec-tare ap# potabil# reabilitate.

care conteaz#

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8

august 2013

Cam c@t un arac, vizibil,Cre[te p#tima[ de ap#,Pretutindeni comestibil,Cu gust aproape de ceap#.

Sigur, e cu ceapa rud#,_ns# se deosebe[te,M@ncat fie-n stare crud#,Sau cu multe se g#te[te.

A fost botezat ”[tiin]ific”,De horticultori, \n c#r]i,”Allium porrum” \i zic{i-l cultiv#-n multe p#r]i.

Dac# ceapa \ncet cre[te,Centimetri sub p#m@nt,El se-nal]# voinice[te{i spre Soare-[i ia av@nt.

N-a fost c@ntat \n poemeC# se face c@t aracii{i-l m#n@nc# de o vreme{i boga]ii [i s#racii.

I-nchin aceast# balad#Prazului, f#r# vre-o team#C# s-ar putea s# se cread#C# nu vreau s#-l bag \n seam#.

Nic#ieri nu precizeaz#A c#r]ii memorie,De c@nd anume dateaz#Prazul \n istorie

{i chiar nimeni n-a z#ritArheologi \n extaz,Fiindc#-ar fi descoperitUndeva... urme de praz.

De ce \n popor, fire[te,Fie [i \n chip hazliu,De mai mult timp se vorbe[teDe un verde ...”pr#zuliu” ?!...

E un verde formidabil,_n ploaie, rou# sau cea]#,Unic [i inconfundabil,_n r#zoare [i \n pia]#.

Regele Decebal, oare,Demult praz o fi m@ncat ?Dar Domnul {tefan cel Mare,Crud, sau \n m@nc#ri tocat ?!

Nu! Ei m@ncau carne,La mese \mbel[ugate,De v@nat cu p#r [i coarne{i cu vinuri vechi udate...

Despre praz b#tr@nii [tiuC#-a fost adus de bulgari,Veni]i aici mai t@rziu,Ca pricepu]i gr#dinari,

_ns#[i etimologia,Vedem \n dic]ionare,Ne confirm# teoriaOriginii lui bulgare.

Al]ii spun c#, din ani tulburi,Cu fanario]i pe tron,Veni]i cu slugi [i cu granguri,Avem praz autohton...

C#-l m@ncau \n multe feluri,De pe atunci, \nainte,_n ciorbe [i-alte ”g#teluri”{i umpleau cu el pl#cinte,

_n sosuri condimentate,Sau pr#jit cu varz# crea]#,_n chiftele marinate{i, cu miere, \n... dulcea]#.

Pus pe la noi, la-nceput,_n gr#dini pe Olt [i Jiu,Cu pre] bun era v@ndut,De orice zarzavagiu.

E de net#g#duitC# la ora[ [i la ]ar#,Prazu-ncet a devenitO legum# popular#...

Dar, \n rom@neasca lume,A fost des ironizat,_n mali]ioase glume,F#r# s# fi fost gustat.

Peste Mun]i, \n special,A fost una nes#rat#{i mul]i ziceau prin ArdealC# e ...”ceap# ...laminat#...”

{i sunt \nc#, destui, carePe olteni nu-i prea iubesc;Prazului de-aceea, oare,I-au zis...”Salam oltenesc” ?!...

Din lumea sportivilor,S-a mai scris una pe list#,_n r@ndul poreclelor,De ”ceap# ...baschetbalist#...”

Al]ii, f#r#, vreun temei,La col]uri de bulevard,Au zis c# prazul – [tiu ei –E al cepei fiu ...bastard.

L-au f#cut reac]ionar,Fiindc# n-ar fi fost ateu,Ba, chiar [i legionar,C# e tot verde mereu,

Mai mult, el nu s-a-nro[it,Ca ceapa – din ea o parte –Comunist n-a devenit,_nc@t e ur@t de moarte...

O ]iganc# vr#jitoare,De r#u susceptibil#,A visat c# prazul areOrigine nobil#... ,

C#-n Bizan], odinioar#,_mp#ratul ConstantinA m@ncat praz prima oar#{i-a b#ut dup# el vin.

Numai ni[te craioveni,La un spectacol de gal#,I-au zis m@ndri, ca olteni,”Ceap# ... intelectual#”...

.........................................

Prazul, pe-aici, pe la noi,Se m@nca pe \ndelete,C#ci mai tuturor, apoi,Le venea cumplit# sete...

Cei \n lipsuri [i necaz,De mai bine de un veac,Cu dou# fire de praz,Foamei \i veneau de hac,

Ne[tiind ei de urmare{i ce-n burt# se petrece,M@ncau praz cu poft# mare,Chiar cu ... m#m#lig# rece.

C@nd \n Socialism prazulSe vindea la APROZAR,V@nz#torul, cu tot hazul,Era poreclit ... ”pr#zar”.

Dac# era v@nz#toare,Nu, doamn#, tanti sau ]aic#,_i ziceau, cu mic cu mare,Ci ”tovar#[a...pr#zoaic#”

Fa]# de bunica ceap#,Prazul s-a emancipat,C#ci ea n-a vrut nici s#-

\nceap#,Ba, mai mult, s-a plafonat...

Prazul are anvergur#;E mereu \n ofensiv#,Peste tot se bag#-n gur#,Cu valoare nutritiv#...

M@ncat crud, la repezeal#,Cu mult#-pu]in# sare,Are o dulce iu]eal#,Pl#cut# de fiecare.

Acum toat# lumea [tieC# bulg#rescul lui numeAre \n gastronomie,De la un timp, chiar, renume.

{i-a g#sit minunat rost{i e mereu folosit,_n m@nc#rile de post,_n multe feluri g#tit.

La B#ile[ti, \n orice caz,Pe la pomeni, ori[icine,M#n@nc# ”ciorb# de praz”{i-n ”m@ncare cu m#sline”.

_n ”Raci” cere b#utur#,_n pahare tuturor,Dac# ei au umplutur#Orez [i praz, la cuptor.

Unii bag#-n ei, la mas#,P@n# peste limite{i li se mai d# [i-acas#,S# fie de mort primite.

Ame]i]i, la \napoiere,Clevetesc foarte ur@t,Pentru c#, sunt de p#rere,C#-au primit numai at@t,

Adic# doi ”raci” le-au dat{i o c#nu]# de vin,De pr#jituri au uitat...P#i, nu este prea pu]in ?!...

S#rmanii, ca pro[ti din fire,C#ci a[a e datul sor]ii,_nfulec# \n ne[tire,Crez@nd c# m#n@nc# mor]ii.

La petreceri importante,A intrat vertiginosPrazul \n restaurante{i mereu victorios.

_n localurile mari,Meniuri sofisticate,De mae[tri buc#tariSunt cu [tiin]# preparate.

Evident, dup# re]eteStudiate-ndelungat{i chiar p#strate secrete,_ns# nu neap#rat,

_n supe [i \n soteuri,_n sosuri [i ciulamale,Escalopuri [i sufleuri,_n mezeluri [i sarmale.

Complicat se preg#te[te,Combinat \n garnituri,La ciuperci, carne [i pe[te,Cu tocane [i fripturi,

_n felurite salate,Servite-n \ntreaga lume{i \n alte preparateCu foarte sonore nume.

E [i \n cofet#rie,_n creme [i \n saleuri,Ca [i \n patiserie,_n pl#cinte [i pateuri...................................

Cultivat pe-ntinse spa]ii,{i-a \mplinit idealul:A trecut prazul Carpa]ii{i a ... ocupat Ardealul.

Dup# ce la- cucerit,Cam to]i, cu mare pl#cere,_l ”m@nc#”: crud, sau g#tit{i beau – dup# — vin sau bere.

Cu ce ? cu porc, cu oaie sau miel,Cu pas#re sau cu vit#,Preg#tite-n fel [i fel{i cu ce pot s#-[i permit#

{i chiar nici nu mai fac glume,De o vreme, cu olteni,

Ca mai demult, c@nd anumeLe ziceau ... ”prazilieni”...

Cam de vreo dou# decenii,Sunt mai pu]ini gr#dinarri{i legume – sumedenii –V@nd doar ... ”intermediari”.

Cine credea-n alte d#]iCum c# un popor viteazVa importa cantit#]iMari, din Turcia, de ...praz ?!...

Azi, pu]ini \l mai cultiv#,Pe la sate, mo[i [i babe,R#ma[i de la ”Colectiv#”{i \l v@nd de pe tarabe.

Este logic [i firesc{i, binen]eles, real,Acum prazul oltenescS# aib# un ... ”Festival”.

De ce de usturoi, doar,De izmene [i de ceap#,De c@rna]i [i de m#rar ?!Cine-ar putea s# priceap# ?!...

Chiar s-a creat datina{i e frumos onorat,Anual, la Slatina,Prazu-n c@ntec l#udat.

Este neao[-oltenesc{i nicidecum de import,Iar c#l#torii primescC@te-un fir ca ... ”Pa[aport.”

Prazul, \n al toamnei prag,La B#ile[ti e-asociatCu ”Zaib#rul” nostru drag,Din ulcele degustat.

Cu praz nou [i Zaib#r vechi,Dar [i nou, ”nea[ezat”,_n centru, grupuri, perechi,Vin mul]i ne\nt@rziat...,

La pastram#, mititei,Ardei, mu[tar, mur#turi,Tiribomb#, c#lu[ei,Bere-g@rl# [i fripturi...

Pe to]i \i nelini[te[teDoar o singur# dilem#:Cum de chiar prazul lipse[teDe pe-a B#ile[tiului stem# ?!

Chiar de unii se \mbat#,Alung# cu vin necazul,M#car \ntr-un an, odat#...Vivat Zaib#rul [i Prazul !!!

P.S.Cu specificul local,Autentic-b#ile[tean,_n toamn#, la Festival,S# triumfe an de an,_n plin centru s# se fac#,Din stuf, o magherni]#,S# v@nd# Zaib#r la ... troac#{i praz la ...paporni]#...

Balada prazuluiBalada prazuluiBalada prazuluiValentin TURCU

D-lui primar Costel Pistri]uMotto:

”Cu p@ine, sare [i prazBei trei kile [i e[ti treaz”

(Folclor)

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2013

Potrivit Dispozi]iei 1517/19.07.2013,\n ultima zi a lunii, s-a desf#[urat [e-din]a ordinar# a Consiliului Local peluna lui Cuptor, la care au luat parte16 dintre cei 17 ale[i ai urbei. D-l se-cretar M. Barbu a declarat deschiselu-cr#rile, a supus spre aprobare pro-cesul verbal al [edin]ei anterioare,aprobat \n unanimitate, a reiterat rug#-mintea c#tre consilierii care nu [i-audepus \nc# declara]iile de avere [i deinterese s# le aduc# mai repede [i atransmis [tafeta d-nei Elena Jianu, pre-[edintele de [edin]#, iar Domnia Sa l-ainvitat pe d-l primar Costel Pistri]u s#prezinte ordinea de zi, aprobat# \nunanimitate. Edilul-[ef a f#cut cunoscutc# d-l Cornel Gaciu a depus o cerereprin care solicit# s# fie \nscris pe ordi-nea de zi pentru a expune ”probleme-le privind concesiunea [i construc]iileaflate \n fa]a imobilului meu din str.Victoriei, 135.” Solicitarea fiind apro-bat# \n unanimitate spre a fi discutat#la ”Diverse”, d-na Elena Jianu a propusconsilierilor ca aceasta s# fie discutat#\nainte de a se intra \n ordinea de zi,propunere care a ob]inut sufragiile tu-turor consilierilor locali. _n numele d-lui Cornel Gaciu s-a adresat consilie-rilor fiul acestuia, avocat de profesie,care a informat c# au un contract deconcesiune cu plata la zi a datoriilorde 7 ani, dar prin HCL din 29.05.2013au fost reziliate toate contractele de\nchiriere [i de concesiune a terenurilorde pe str. Victoriei. A contestat aceast#hot#r@re [i a \ntrebat dac# s-a primitavizul de la Institu]ia Prefectului pentruhot#r@rea la care se referea, iar d-lsecretar a precizat c# nu s-a primitniciun aviz. Solicitantul a men]ionat c#este de acord cu hot#r@rea, dar a pro-pus s# i se aprobe s# ajung# la nivelulcelorlal]i vecini. De asemenea, a preci-zat c# nu [tie dac# este vorba de do-meniul public, pentru c# de la Prim#rie”n-am primit niciun r#spuns.” A rugats# se fac# o modificare prin care s#se ajung# de la 2 m c@t are la 1 m,a[a cum este la vecini. Edilul-[ef aprecizat c# nu se poate \ntreprinde ni-mic p@n# nu vine avizul de la Prefec-tur# [i a men]ionat c# \n ceea ce pri-ve[te cazul \n spe]# s-a \nceput prostdin anul 2007, iar d-l Cornel Gaciu [isora sa nu s-au \n]eles. ”Nimeni n-aumblat cu falsuri, n-avem speciali[ti,dar trebuia intervenit atunci [i, probabil,c# se rezolva.” Domnia Sa [i-a asumatr#spunderea pe schi]a pe care a pri-mit-o, men]ion@nd c# aceasta esteidentic# cu cea pe care o au dum-nealor. Referitor la distan]#, a precizatc# nu-[i poate asuma r#spunderea,dar n-are nimic \mpotriv# dac# vor c@[-tiga \n instan]#. A mers la Prefectur#[i a depus toate documentele, perso-nal consider@nd c# hot#r@rea este le-gal# [i a concluzionat c#, p@n# nu seprime[te avizul de legalitate de la Pre-fectur#, nu se poate introduce pe ordi-nea de zi un alt proiect de hot#r@re.D-na Elena Jianu a pus accent pe fap-tul c# binele general primeaz# \n fa]abinelui individual, iar ”d-l secretar estetemeiul nostru legal [i dumnealui [i-aspus cuv@ntul.” D-l M. Barbu i-a amintitsolicitantului c# a dat Prim#ria \n jude-cat# [i n-a c@[tigat, instan]a respin-g@nd ac]iunea de fiecare dat#.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# orga-nigrama [i statul de func]ii pentru sala-ria]ii din cadrul Institu]iei Primarului, se

stipuleaz# c# Nota de fundamentarea fost \ntocmit# \n baza referatuluiCompartimentului Resurse Umane, aactelor normative \n vigoare, \n specialAdresa 366/08.01.2013 a Institu]ieiPrefectului, OUG 63/2010 [i OUG 77/2013. Se men]ioneaz# modific#rilepropuse:

I. Comasarea activit#]ii unor compar-timente de munc# pentru o mai bun#coordonare [i eficientizare a activit#]ii,dup# cum urmeaz#:

- Compartimentul Buget, Financiar,Contabilitate, Compartiment Informa-tic#, Compartiment Resurse Umane [iCompartiment Achzi]ii Publice \ntr-ostructur# nou# denumit# Serviciul Fi-nanciar, Resurse Umane, Informatic#[i Achizi]ii Publice, la care se \nfiin]ea-z# postul de [ef serviciu;

- Compartimentul Corp de Controlcu Compartimentul Administrativ [i cuCompartimentul Protec]ia Mediului [iIntegrare European# \ntr-o structur#nou#, Biroul Corp de Control, Adminis-trativ [i Protec]ia Mediului, \nfiin]@ndu-se postul de [ef de birou.

II. Biroul Rela]ii cu Publicul preia do-u# posturi de la Compartimentul Admi-nistrativ \n urma comas#rii acestuia,pentru a nu i se modifica structura [i aduce la \ngreunarea [i blocarea activit#]iicu cet#]eanul [i cu celelalte institu]ii.

III. Serviciul Urbanism, AmenajareaTeritoriului, Cadastru, \n urma desfiin-]#rii posturilor vacante, \[i schimb# de-numirea \n Compartimentul Urbanism,Amenajarea Tertitoriului, Cadastru.

IV. Mutarea definitiv# a d-nei Ne[aElena Veronica pe o func]ie public#vacant# echivalent# cu aceea[i cate-gorie, clas# [i grad profesional, de laBiroul Rela]ii cu Publicul la Direc]iaEconomic#, Serviciul Financiar, Resur-se Umane, Informatic# [i Achizi]ii Pu-blice, av@nd ca atribu]ii achizi]iilepublice.

V. Compartimentul Registru Agricol,Agricultur# \[i schimb# denumirea \nBiroul Registru Agricol, Agricultur#,\nfiin]@ndu-se postul de [ef de birou.

Se men]ioneaz# c# per total, num#-rul de posturi bugetate scade iar prinaceste modific#ri nu se fac concedierisau disponibiliz#ri de personal [i nicireduceri de posturi ocupate, ci numaidesfiin]#ri de posturi vacante, institu]ia\ncadr@ndu-se \n continuare \n num#rulmaxim de posturi stabilite de Institu]iaPrefectului. _n urma propunerilor, situa-]ia se prezint# astfel: Num#r total defunc]ii publice – 63, din care 54 ocu-pate [i 9 vacante; Num#r total de pos-turi personal contractual – 129 (93 ocu-pate [i 36 vacante), a[a \nc@t num#rultotal de posturi este de 192. _n referatulCompartimentului Resurse Umanereferitor la statul de func]ii [i la organi-gram# se fac urm#toarele preciz#ri:

Aparat de specialitate – 205 pos-turi: 1 primar; 1 viceprimar; func]ii pu-blice - 76 (6 de conducere [i 70 deexecu]ie, iar dintre acestea, 4 func]iiSPCLEP); func]ii contractuale - 127 (2de conducere [i 125 de execu]ie,dintre acestea 70 sunt asisten]ipersonali; 1 personal contractualSPCLEP); 7 asisten]i medicali [i 47func]ii de muncitor calificat, necalificat etc.

Total posturi vacante desfiin]ate:func]ii publice -16; func]ii contractuale

– 11 (Administrator public - 1; Compar-timentul Registru Agricol, Agricultur# -1; Compartimentul juridic – 2 consilierijuridici; Compartimentul Buget, Finan-ciar, Contabilitate - 2 consilieri; Com-partimentul Amenzi -1 referent; Com-partiment Impunere, _ncas#ri persoanefizice [i juridice -1 inspector; Compar-timentul Informatic# -2 posturi; Com-partimentul Achizi]ii Publice – 1 in-spector; Compartimentul Audit – 1 au-ditor I; Biroul Situa]ii de urgen]# - 1referent; Compartimetul Protec]ia Me-diului [i Integrare European# - 1 in-spector; Biroul Rela]ii Publice – 1 con-silier; Serviciul Urbanism, AmenajareaTeritoriului, Cadastru – 1 [ef serviciu[i 1 referent; Compartimentul Spa]iiVerzi, Salubritate – 1 muncitor calificat[i 9 muncitori necalifica]i).

Fa]a de preciz#rile anterioare [iav@nd \n vedere Avizul 24216 al Agen-]iei Na]ionale a Func]ionarilor Publici,executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care s# se aprobeorganigrama [i statul de func]ii aleInstitu]iei Primarului, conform anexelor.

D-l D. Manciu s-a ar#ta surprins dedispari]ia postului de Administrator Pu-blic, iar d-l A. Dumitra[cu s-a interesatde motivele care au stat la baza des-fiin]#rii acestui post, ”pentru c# el nuintr# \n prevederile Ordonan]ei”, con-cluzion@nd c# acest post nu trebuiedesfiin]at. D-l primar a informat c# eraun post de conducere [i nu era normals# fie sacrifica]i oameni din Prim#rieutili [i con[tiincio[i, s# se piard# anu-mite posturi pentru unul singur, iar or-ganigrama trebuia s# fie echilibrat#,s# se p#streze raportul dintre posturilede conducere [i cele de execu]ie.

Noi consider#m c# acest post a fostm#rul discordiei, din moment ce pro-iectul de hot#r@re a fost respins cu 7voturi ”pentru” [i 9 ab]ineri, care, defapt, se contabilizez# la voturi \mpo-triv#. D-l primar [i-a exprimat deza-m#girea [i \ngrijorarea generate defaptul c# \n acest fel institu]ia nu vaputea func]iona, intr@nd \n stare deilegalitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# rectificareabugetului local pe 2013, se men]io-neaz# c# serviciul de specialitate apropus urm#toarele modific#ri:

I. La Sec]iunea de func]ionare:A) Disponibilizarea de la Cap. 51.02.

”Autorit#]i Publice” a sumei de 170 mii lei.B) Suma disponibilizat# va fi \mp#r-

]it# astfel: {coala Gimnazial# Nr. 3”Cheltuieli materiale” – 50 mii lei (con-turi blocate); Parohia Sf. Apostoli Petru[i Pavel – 15 mii lei; CSM ”Progresul”– 10 mii (premii la Zilele B#ile[tiului);Fond de rezerv# bugetar# - 95 mii lei.

II. La Sec]iunea dezvoltare:A) Disponibilizarea de la Cap. 70.02.

”Alimentare cu ap#” a sumei de 164mii lei

B) Suma disponibilizat# se \mpartepe capitole astfel: Cap. 51.02. ”Ad-mi-nistra]ie” - 30 mii lei (calculatoare) [i60 mii lei (soft); Cap. 67.02. ”Zoneverzi” -29 mii lei (tractora[ spa]ii verzi);Cap. 84.02. ”Str#zi” – 45 mii lei (lea-sing buldoexcavator).

Deoarece au fost unele discu]ii refe-ritoare la repartizarea sumelor, d-naVioleta Mo]#]#eanu, director economic,

a f#cut precizarea c#, de fapt, nu estevorba de o rectificare de buget, ci devirare de credite.

Fa]# de cele men]ionate, executivula propus CL: Aprobarea rectific#riibugetului local al Municipiului B#ile[tipe anul 2013.

Proiectul de hot#r@re a ob]inut su-fragiile tuturor consilierilor locali.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# activitatea desf#[urat#de asisten]ii personali pe semestrul I2013, se precizeaz# c# \n aceast# pe-rioad# nu s-a angajat niciun asistentpersonal [i s-au \nregistrat dou# \n-cet#ri ale contractelor de munc#, \ntru-c@t persoanele cu handicap au dece-dat, iar dinamica angaj#rii asisten]ilorpersonali se prezint# astfel: ianuarie[i februarie (48); martie, aprilie, mai,iunie (46), repartiza]i pe beneficiaridup# cum urmeaz#: ianuarie, februarie(15 minori, 33 adul]i); martie, aprilie,mai, iunie (14 minori, 32 adul]i), iar \nfunc]ie de gradul de rudenie (p@n# lagradul IV inclusiv): angaja]i la rude, \nianuarie [i februarie (38); martie, apri-lie, mai, iunie (36).

Lu@nd act de cele men]ionate, exe-cutivul a propus CL s# aprobe raportulprivind activitatea desf#[urat# de asis-ten]ii personali ai persoanelor cu han-dicap grav pe semestrul I 2013, con-form anexelor.

To]i ”parlamentarii” locali au fost deacord cu proiectul de hot#r@re al exe-cutivului.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se \mputerni-ce[te d-l primar de a \ncheia contractulde prest#rii servicii pentru m#sur#toritopo, se stipuleaz# c#, pentru finaliza-rea dispozi]iilor Legii 165/2013, estenecesar un contract de prest#rii serviciipentru m#sur#tori topo la nivelul unit#]iiadministrativ-teritoriale. Se face preci-zarea c# suprafa]a aferent# este de16.376 ha, iar suma necesar# pentruinventarierea terenului este de 15 lei/ha, adic# 245.640 lei, sum# neprev#-zut# \n buget.

}in@nd seama de cele men]ionate,executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL \n formularea: Se \m-puternice[te Primarul Municipiului B#i-le[ti, d-l Costel Pistri]u, s# \ncheie con-tractul de prest#ri servicii pentru m#su-r#tori topo, \n vederea finaliz#rii preve-derilor Legii 165/2013. D-na Elena Jia-nu a considerat c# nu este normal s#se fac# \mputernicirea [i apoi s# ur-meze o rectificare de buget pentru ase g#si suma necesar#, corect fiind s#se fac# mai \nt@i rectificarea de buget.

Proiectul de hot#r@re a fost respinscu 4 voturi ”pentru” [i 12 ”\mpotriv#”.

Edilul-[ef a men]ionat c# aceastaeste sarcina consilierilor care, pe l@ng#drepturi, au [i anumite obliga]ii [i, \nacest sens, i-a rugat pe ale[ii locali ca\n [edin]a viitoare s#-[i prezinteraportul de activitate de la \nvestirep@n# la data respectiv#.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# partene-riatul \ntre Casa de Cultur# ”Amza Pe-llea” [i SC Palmyra Events SRL,pentru servicii de alimenta]ie public#[i alte servicii cu ocazia s#rb#toririiZilelor Municipiul B#ile[ti, se men]io-neaz# c#, d@nd curs adresei 136/

16.07.2013 prin care conducerea Ca-sei de Cultur# solicita adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care s# se ofereexclusivitate pentru servicii de alimen-ta]ie public# firmei men]ionate [i \ncare se preciza c# acordarea exclusi-vit#]ii acestei firme aduce un venit labugetul local de 30 mii lei, executivula propus CL adoptarea unei hot#r@riprin care: Se aprob# parteneriatul \ntreCasa de Cultur# ”Amza Pellea” [i SCPalmyra Events SRl, \n forma anexat#.

Proiectul de hot#r@re a ob]inut sufra-giile tuturor consilierilor locali.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# Programul Manifest#-rilor prilejuite de Zilelele Municipiului[i avizul estimativ de cheltuieli, se pre-cizeaz# c#, \n conformitate cu preve-derile legisla]iei \n vigoare, CL trebuies# adopte o hot#r@re prin care s# apro-be manifest#rile, precum [i devizulestimativ de cheltuieli care se prezint#astfel: Muzic# u[oar#: Mandinga(22.500 lei); HI - Q (13.500 lei); DagguProject (2250 lei); Lol Play (2250 lei);Cristian Buic# (1500 lei), \n total 42.000lei. Muzic# popular#: Orchestra (10.000lei); Maria Butaciu (3000 lei); VasilicaDinu (3000 lei); Gheorghi]a Nicolae(2500 lei); Polina Gheorghe (2000 lei);Dr#gan Ion (2000 lei), \n total 22.500 lei.

Scena (15.000 ); Mas# arti[ti(6.000); Teatru (5.000); Teatru copii(5.000); Artificii (7.000); Transport(2.500); Alte cheltuieli (publicitate,afi[e, diplome, plachete, pliante etc) –20.000 lei, \n total 60.500 lei. Se vorpercepe [i \ncasa chirii \n valoare de40.000 lei, a[a \nc@t totalul cheltuielilorpentru Zilele B#ile[tiului este de85.000 lei.

Fa]a de cele men]ionate, executivula propus CL: Aprobarea manifest#rilorprilejuite de Zilele Municipiului conformanexei care face parte integrant# dinprezenta hot#r@re, precum [i a devi-zului estimativ de cheltuieli anexat.

To]i consilierii locali au fost de acordcu proiectul de hot#r@re al executivului.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# rezili-erea contractului de concesiune 7198/2008, \ncheiat cu d-na Mo[u Dorina,se stipuleaz# c#, av@nd \n vedere notade fundamentare a SC Agrozind trans-mis# prin adresa 337/17.07.2013 princare se solicita rezilierea acestui con-tract pentru suprafa]a de 1012 mp, te-ren aflat \n str. {oseaua Galicea Mare,\ncheiat cu SC Oana Tour SRL, admi-nistrat# de d-na Mo[u Dorina Elena,pentru c# n-au fost \ndeplinite condi]iilecontractului [i nu [i-a achitat datoriile,executivul a propus CL s# aprobe rezi-lierea contractului de concesiune 7198/2008 privind terenul proprietate aautorit#]ii locale, situat \n str. {oseauaGalicea Mare.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat\n unanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# proiectultehnic pentru obiectivul de investi]ii _n-fiin]are parcare auto Pia]a agro-alimentar#, se men]ioneaz# c# execu-tivul a \nceput derularea procedurilorde \ntocmire a proiectului tehnic, solu-]ia tehnic# proiectat# prev#z@nd ame-najarea a 106 locuri de parcare [ileg#tura \ntre str. Independen]ei [iparcare. Suprafa]a amenajat# este de5260 mp. Pentru evacuarea apelorpluviale se va executa un sistemde canalizare, apoi se va reabilita

Ce dezi luzie !

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel. / Fax: (0251) 587.300

REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCU

CMYK

Nr. 8august 2013

_nt@mplarea pe care o relatez \nnum#rul de fa]# s-a petrecut prinanii ’84-’85. Via]a economic# aB#ile[tiului era \n plin# eferves-cen]#. Celulele [i Turn#toria abiaf#ceau fa]# cerin]elor industrieielectrotehnice, IMB-ul cu unelte[i componente pentru agricultur#,combinatele de animale [i deindustrializare a laptelui, pentrupia]a intern# [i export.

Nu \n ultimul r@nd, Coopera]iame[te[ug#reasc# avea activit#]i detot felul cum ar fi: producerea dehamuri [i accesorii pentru sectorulmilitar, confec]ii [i artizanat orimobil# [i mic# t@mpl#rie, bro-derie, croitorie etc.

_n fruntea acestui conglomeratde activit#]i se afla un om inimos[i cu dorin]a de a face, dus# une-ori p@n# la extrem, [i anume Ve-nus Coconoiu.

De[i avusese o adolescen]# [itinere]e ”tumultoase”, acesta lamaturitate devenise un manager\ntreprinz#tor adev#rat, cum i-amspune ast#zi.

Particip@nd la numeroase T@r-guri [i Expozi]ii na]ionale [i inter-na]ionale organizate la Bucure[ti,dar [i \n alte ora[e, dotat cu sim]comercial [i mult# intui]ie, Venuspromovase printre produsele saleme[te[ug#re[ti co[urile de r#chit#de diverse forme [i m#rimi. A[ac#, \ntr-o astfel de ocazie, acestearticole populare au fost remar-cate de un grup de oameni de afa-ceri olandezi, care s-au ar#tat inte-resa]i de confec]ionarea de ”cul-cu[uri” de diverse tipuri [i dimen-siuni pentru animalele de compa-nie ]inute \n cas#, [tiut fiind c#occidentalii [i atunci, ca [i acum,sunt mari iubitori de animale, do-ritori fiind s# le acorde maximumde confort [i aten]ie afectiv#. Ca

s# nu mai lungim vorba, s-au tre-zit mai marii Coopera]iei de lajude] cu o delega]ie olandez#, ve-nit# pentru semnarea unui contractdeosebit de avantajos pentru par-tea rom@n# mai ales c# materia pri-m#, r#chita, se g#sea din bel[ug [inu necesita lucr#ri agricole speciale.

A[a cum era [i este protocolul,dar [i ospitalitatea rom@neasc#, s-a \ntocmit un program de vizitela diverse obiective turistice dinzon#, precum [i servirea meselor,cu grad maxim de rafinament [ipreg#tire, la restaurantele de frun-te ale Craiovei, ”Jiul” sau ”Miner-va”. Cu toate acestea, pe fe]elereprezentan]ilor }#rilor de Jos, seputea citi o und# de blazare, du-blat# de aprecieri spuse cu ele-gan]#, dar f#r# entuziasm.

Acest lucru fiind sesizat de”grangurii” timpului, s-a convocato [edin]# fulger, \n care s# se ana-lizeze pas cu pas ce se f#cuse p@-n# atunci, eventualele gre[eli, pre-cum [i m#surile de remediere carese impuneau.

La un moment dat, \n mijlocul[edin]ei, \nchiz@ndu-[i zgomotosagenda plin# de recomand#ri, cuun curaj [i o incon[tien]# creatoa-re, de-a dreptul nebune[ti (la tim-puri acelea), tun#tor [i u[or peltic#a r#sunat vocea lui Venus:

- Domnule director general,(nici m#car tovar#[e), da]i-mi mieolandezii pe m@n# vreo dou# zile[i de nu v-o pl#cea, s#-mi face]ice vre]i !

Dup# c@teva secunde de t#cere[i uimire, fix@ndu-l cu o privirerece [i p#trunz#toare, directorulgeneral i se adres#:

- B#i Coconoiule, oi fi tu sim-patic [i [mechera[, dar fii atent lace vorbe[ti [i mai ales ce faci sauai de g@nd s# faci, c#ci de va ie[i

prost, zbori din Coopera]ie [iajungi paznic la CAP-ul #la alvostru din B#ile[ti, ai \n]eles ?

- Am \n]eles, tov. Director !- B#, te dau afar# dac#...- A[a s# face]i, dar un lucru v#

cer, l#sa]i-m# s# m# ocup doar eude treaba asta !

- Fie, zise ba[tanul cel mare, [ito]i r#suflar# u[ura]i. La o adic#,avea cine pl#ti oalele sparte.

B#iat fin, dotat cu intui]ie [i cuun acut spirit de observa]ie, dar[i om citit, Venus Coconoiu [tiac# olandezii sunt mari iubitori denatur#, dar [i de obiceiuri vechi,simple, nealterate de modernism[i de perfec]iunea civiliza]iei care\i sufoca zi de zi la ei acas#.

{tiind a se face pl#cut, fiind res-pectuos [i totodat# \nzestrat cutact diplomatic, Coconoiu avea u-[ile deschise la mai toate ”gule-rele albe”, dar [i la ”petli]e”, astfel\nc@t, de unde de neunde, a f#cutrost de un autocar luxos, [i-a luatdelega]ia de ”olandeji” [i a \nce-put s#-i plimbe [i s# le arate locurimai pu]in umblate cum erau: lun-ca Dun#rii la Rast, vechiul castelde la Negoi, pe faleza fluviului laBa[cov, prin parcul din Calafatiar \n final la Cilieni. Pe timpulacela, cele dou# \ntreprinderi fa-nion ale ora[ului, Celulele [i Tur-n#toria, aveau case de vacan]#amenajate, cu camere simple, cu-rate, pentru salaria]i. Tot pe malulb#l]ii era [i un camping cu c#su]ede lemn la care tr#geau pescariice veneau pentru partide prelun-gite de pescuit.

Sprijinit de mai marii comer]u-lui local, a[ aminti pe nea Costic#Mo]#]#ianu, pe directorii de lacele dou# fabrici, Marinescu [iS#ceanu, musafirii lui Venus aufost cantona]i acolo. Spre uimirea,

De la Amsterdam la B#ile[tidar [i \nc@ntarea acestora, au fosta[eza]i la dou# [iruri de meselungi de lemn geluit, cu b#nci pelaturi, f#r# fe]e de mas#, av@nddrept tac@muri un fund de lemn,o furculi]# pentru salat# [i un [er-vet de in alb imaculat. Ambian]acreat# era de o rusticitate brutal#,aproape haiduceasc#, dar \n ace-la[i timp d#dea impresia de puri-tate, de dorin]a fiin]ei de a fi unacu p#m@ntul, cu iarba, cu pomiiori cu apa, ceea ce te f#cea s# teeliberezi de convenien]e, de in-chist#ri sau orice alte ap#s#ri alecotidianului, \ntr-un cuv@nt, s# tesim]i bine. De o parte [i de alta a[irului de mese, str#juiau umbrelemulticolore ce creau o umbr# den-s# [i r#coritoare. Dup# ce s-adegustat o ]uiculi]# veche de vreotrei ani, galben#, ]inut# \n butoide dud, s-au pornit a veni puiifrip]i \n[ira]i pe pro]ap [i de[erta]iapoi pe platouri al#turi de str#-chioare cu mujdei [i ardei iute.Rupeau olandezii aripile [i cotoa-iele zbur#toarelor, curg@ndu-le so-surile pe degete, sorbind din sor-timentele de vin alb, brumat, ce\nso]eau voluptosul osp#] asezo-nat cu castroane de salate care decare mai asortate [i colorate, prin-tre care \[i f#ceau loc [i p@inilecoapte \n ”]#st” calde [i \mbie-toare. S-au l#sat deoparte scrobe-lile [i scor]o[eniile de la ”Jiul”sau ”Minerva” [i au tr#it bataviilui Cruyff [i Gullit clipe frumoase[i adev#rate, de \ntoarcere \n timp,stropite cu licori de struguri dinviile Doljului. Mai apoi, [i-au f#-cut apari]ia lubeni]ele reci, cu coa-ja verde [i sub]ire peste care s-ausuprapus parfumul [i aroma can-talopilor [i turkestanilor, f#r#cataifele [i profiteroalele cu fri[c#,puhave [i dulcegi, cu care fuse-

ser# trata]i la marele ora[.Spre sear#, dup# c@teva ore de

odihn#, s#reau pe[tii pe gr#tar [i-nsaramur#, spre a-i delecta pe dis-tin[ii meseni pentru c@teva ore ce sevor dovedi magnifice [i de neuitat.

Limbajul semnelor, dar [i alvorbirii, c#ci mai rupeau c@te uniide pe la noi ceva englez# [i oare-ce accente francofone, a f#cut caatmosfera s# fie una de prietenie,\n]elegere [i apreciere reciproc#de mare ]inut#.

Timp de aproape doi ani poate[i mai bine, a durat contractul,valuta, at@t de necesar# ]#rii peatunci, intra nestingherit# \n con-turile statului.

{i uite a[a, datorit# unui om [imomentului s#u de ”tupeu con-structiv” a ajuns Amsterdamul laB#ile[ti, de la ]#rmul M#rii Nor-dului la Balta Cilieniului [i au v#-zut [i cei din }ara Lalelelor cumeste via]a \n Patria Prazului, tr#inddin plin \nfr#]irea cu natura [i ui-t@nd pentru o clip# de civiliza]iastresant# [i exacerbat# a Apusului.

{i s-au bucurat cu to]ii, savu-r@nd din plin ospitalitatea [i c#l-dura sufleteasc# a oltenilor, ofe-rite cu generozitate de B#ile[tiulacelor vremuri.

O tempora !

Ing. dr. Mihai LICURICI

[i re]eaua de iluminat public. S-au stabilit indicatorii tehnico-

economici, valoarea total# a investi]ieifiind de 919727 lei, din care 769278lei C+M.

}in@nd seama de cele men]ionate,executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care:

1. Se aprob# proiectul tehnic pentruobiectivul de investi]ii _nfiin]are par-care auto Pia]a agroalimentar#;

2. Se aprob# indicatorii tehnico-eco-nomici ai investi]iei men]ionate, con-form anexei.

D-l Ionel Mu[uroi a men]ionat c# s-a uitat atent pe devizul general, l-acomparat cu cel din luna trecut# [i aajuns la concluzia c# sumele sunt foar-te mari, exemplific@nd cu ”pozi]ii [ivalori, studii de teren” [i apreciind c#”restul de bani nu trebuia trecut pestudii de teren [i taxe, ci s# fi fostscos”. Edilul-[ef a pedalat pe faptulc# a mers de trei ori cu proiectul cares-a [i ref#cut. Nu este o lucrare oare-care, ”de trei lulele”, cum s-a afirmat,ci una de anvergur#. D-l Mu[uroi areiterat ideea c# sunt mul]i bani \n pluscare n-au temei legal [i a insistat pefaptul c# trebuie procedat conform

legii, \n replic# d-l primar a sus]inut c#proiectantul este responsabil. Edilul-[ef a considerat c#, personal, a datdovad# de deschidere [i bun-sim], ascos proiectul de pe ordinea de zi a [e-din]ei anterioare, a mers din nou la pro-iectant, l-a ref#cut, apreciind c# mai multdec@t at@t nu putea face. Supus la vot,proiectul executivului a fost respins cu 7voturi ”pentru” [i 9 ”\mpotriv#”.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# caietul de sarcini pen-tru elaborare Plan Urbanistic General(PUG), se precizeaz# c# prin HCL 23/26.04.2002 CL a aprobat PUG al muni-cipiului pe o perioad# de 10 ani. _nanul 2012, prin HCL 53/30.03.2012 s-a aprobat prelungirea valabilit#]ii aces-tuia pe o perioad# de 2 ani, adic# p@n#\n luna martie 2014. Prin Decizia 1516/2013 Primarul Municipiului B#ile[ti adispus constituirea comisiei pentru \n-tocmirea caietului de sarcini necesarelabor#ri PUG.

Lu@nd act de cele men]ionate, exe-cutivul a propus CL s# aprobe caietulde sarcini privind elaborarea PUG, \nforma anexat#.

Deoarece i s-a p#rut c# sunt discu]ii\ntre consilieri, d-l primar a propus ca

ace[tia s# execute opera]iunea, s#]in# licita]iile, dac# sunt exper]i, [i s#completeze caietul de sarcini pe carel-a pus la dispozi]ie. Proiectul de hot#-r@re a fost aprobat \n unanimitate.

Trec@ndu-se la punctul ”Diverse”, d-lprimar [i-a exprimat p#rerea c# nueste normal s# se \nt@mple asemenealucruri [i c# era bine ca unii consilieris# aib# demnitate, s# spun# \n [edin-]ele pe comisii ce nu li se pare \n re-gul#, ”s# fi fost corec]i, nu s# boicote-ze aceast# [edin]#.” Se [tie c# la lici-ta]ie vine fiecare cu oferte [i c@[tig#cel care se \ncadreaz# \n prevederilelegisla]iei \n vigoare. Proiectantul \[iasum# responsabilitatea proiectului [ilegalitatea lui. A afirmat c# nu \n]elege”de ce una vorbim [i alta facem”. Orga-nigrama este a primarului, el o \ntoc-me[te spre binele salaria]ilor, ”estedatoria [i responsabilitatea lui”, iar oparte dintre consilieri, \n loc s#-l spriji-ne, \i pun piedici. A m#rturisit c# sea[tepta la altfel de discu]ii, de exempludespre Zilele Municipiului [i la o maimare deschidere. ”_n momentul defa]#, eu nu m# reg#sesc \n acest com-plex.” Dureros este c# proiectele sepot ”\nchide” pentru c# avem arierate

[i risc#m mult, avem probleme [i fa]#de constructor [i fa]# de Regia de Ap#.S-a schimbat de 3 ori conducerea fir-mei, a rugat [i a venit patronul perso-nal, iar acum se a[teapt# o replani-ficare. D-na Elena Jianu a men]ionatc# este con[tient# de faptul c# mo-mentul este greu, nu sunt bani, dar camembr# a Comisiei de _nv#]#m@nt,Cultur# [i-a exprimat m@hnirea gene-rat# de faptul c# anul acesta nu semai g#sesc bani pentru stimularea ”va-lorilor”, prin trimiterea acestora \n ta-b#r#, mai ales c# d-l primar a f#cutat@t de multe pentru \nv#]#m@nt. Edilul-[ef a men]ionat c#, dac# se vor g#sisurse, vor fi trimi[i premian]ii \n tab#r#.

Dac# ne-ar \ntreba cineva cu cesentiment am plecat de la aceast# [e-din]#, am r#spunde f#r# ezitare, unulde mare dezam#gire. A fost o [edin]#

de care n-am vrea s# mai avem parte[i pe care s-o uit#m c@t mai repede.O [edin]# cu decibelii la mare inten-sitate, cu o atmosfer# nu ap#s#toare,ci tensionat#. Elegan]a, \n]elepciunea,respectul [i sim]ul m#surii au pierdutnet disputa cu ne\ncrederea [i suspi-ciunea, iar ceea ce p#rea un conflictmocnit tinde s# devin# un r#zboi des-chis \ntre legislativ, o bun# parte adomnilor consilieri, [i executiv, repre-zentat prin domnii primar, viceprimar[i secretar, iar cei care au de pierdutsunt comunitatea [i oamenii ei, adic#tocmai aceia care cu \ncredere [ientuziasm le-au dat girul [i i-au aless# le reprezinte interesele (mai pu]inpe d-l secretar).

Ce mare deziluzie !

Gheorghe GHEORGHI{AN