Proiecte actuale [i planuri de viitor

cyan magenta yellow black

www.cjtimis.ro

Se distribuie gratuit

Consiliul Jude]ean Timi[Periodic de informare administrativ`

CJTAGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~

IMI{IMI{IMI{IMI{IMI{Titaj: 5000 exemplare Anul I (X) Nr. 1 (89), iunie 2015, SERIE NOU~

Pagina 3Pagina 3Pagina 3Pagina 3Pagina 3



"SE POATELA CLUJSAUCRAIOVA,S-AR PUTEA{I LA NOI!"

BALIN}:BALIN}:BALIN}:BALIN}:BALIN}:

"Dac` nu ne-arajuta ConsiliulJude]ean, nuam supravie]uica [i comun`"

"În cei aproape optani de mandat,am realizat destulde multe!"

"Trei proiecteimportantepentru comunanoastr`"

"Înaltpreasfin]itulMitropolit Ioanva fi oaspetele nostru"



REMETEA MARE:REMETEA MARE:REMETEA MARE:REMETEA MARE:REMETEA MARE:

Proiecteactuale[i planuride viitor

Pagina 12Pagina 12Pagina 12Pagina 12Pagina 12 Pagina 13Pagina 13Pagina 13Pagina 13Pagina 13



SÂNNICOLAUSÂNNICOLAUSÂNNICOLAUSÂNNICOLAUSÂNNICOLAUMARE:MARE:MARE:MARE:MARE:

Bugetde cincimilioanede euro

Investi]iilecontinu`în comunaPar]a[i înanul 2015 Proiectele europene – o [ans`

pentru dezvoltarea comunei Jebel

UIVAR:{colitlaTimi[oara,primarla Uivar

TOPOLOV~}U MARE:TOPOLOV~}U MARE:TOPOLOV~}U MARE:TOPOLOV~}U MARE:TOPOLOV~}U MARE:

TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:

Dude[tii Vechi:Dude[tii Vechi:Dude[tii Vechi:Dude[tii Vechi:Dude[tii Vechi:

Un deceniude realiz`riremarcabilePagina 11Pagina 11Pagina 11Pagina 11Pagina 11


BETHAUSEN:BETHAUSEN:BETHAUSEN:BETHAUSEN:BETHAUSEN:

BELIN}:BELIN}:BELIN}:BELIN}:BELIN}:


Pre[edin]ia EuroregiuniiDKMT este din noula jude]ul Timi[

cyan cyan cyan cyan cyan magenta magenta magenta magenta magenta yellow yellow yellow yellow yellow blackblackblackblackblack

2

iunie 2015CJTAGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~

IMI{IMI{IMI{IMI{IMI{

CJTAGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~


AUDIEN}E {I RELA}IICU PUBLICUL

Programul de audien]e:Programul de audien]e:Programul de audien]e:Programul de audien]e:Programul de audien]e:La pre[edintele Consiliului

Jude]ean Timi[, dl.Titu Bojin, dl.Titu Bojin, dl.Titu Bojin, dl.Titu Bojin, dl.Titu Bojin, mar]i[i joi, între orele 11-13. |nscrierilese fac \n ziua desf`[ur`rii audien]eila Registratur`, telefon 0256/406406, 0256/406 413.

La vicepre[edintele C.J. Timi[,dl. Ionel C`lin Dobradl. Ionel C`lin Dobradl. Ionel C`lin Dobradl. Ionel C`lin Dobradl. Ionel C`lin Dobra, luni, între orele11-13. |nscrierile se fac zilnic lasecretariatul cabinet vicepre[edinte,camera 207, telefon 0256/406 334.

La vicepre[edintele C.J. Timi[,dl. Florian Zanfirdl. Florian Zanfirdl. Florian Zanfirdl. Florian Zanfirdl. Florian Zanfir, miercuri, întreorele 11-14. |nscrierile se facmiercuri, între orele 8-10, laRegistratur`, telefon 0256/406 406,0256/406 413.

La secretarul general alC.J.Timi[, dl. Ioan D`nu] Ardeleandl. Ioan D`nu] Ardeleandl. Ioan D`nu] Ardeleandl. Ioan D`nu] Ardeleandl. Ioan D`nu] Ardelean,vineri, între orele 11-14. |nscrierilese fac vineri, între orele 8-10, lacamera 201, telefon 0256/406 324.

Publica]iaPublica]iaPublica]iaPublica]iaPublica]ia .Agend` CJ.T." .Agend` CJ.T." .Agend` CJ.T." .Agend` CJ.T." .Agend` CJ.T."este supliment aleste supliment aleste supliment aleste supliment aleste supliment al Monitorului Oficial Monitorului Oficial Monitorului Oficial Monitorului Oficial Monitorului Oficial

al Consiliului Jude]ean Timi[.al Consiliului Jude]ean Timi[.al Consiliului Jude]ean Timi[.al Consiliului Jude]ean Timi[.al Consiliului Jude]ean Timi[.Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003

Colegiul de redac]ie:Colegiul de redac]ie:Colegiul de redac]ie:Colegiul de redac]ie:Colegiul de redac]ie:R`zvan Hrenoschi, Jana Lavrits,Smaranda Marcu, Ada Marincu,

Petru Vasile Tomoiag`, Cornel Todor,Agneta Kardo[

Administrare edi]ie electronic`:Administrare edi]ie electronic`:Administrare edi]ie electronic`:Administrare edi]ie electronic`:Administrare edi]ie electronic`:Mariana Brânzan

FOTO: Constantin Duma (Agerpres)

Prepress & tipar:FED PRINT TIMI{OARA

ISSN: 1842-323XISSN: 1842-323XISSN: 1842-323XISSN: 1842-323XISSN: 1842-323XRedac]ia: Redac]ia: Redac]ia: Redac]ia: Redac]ia: Timi[oara,

Strada Regina Maria nr. 3Telefon: 0256/406 330, 0256/406 401,

0721/531 379e-mail: [email protected]

www.cjtimis.ro

Din considerente actuale, Ambasada Republicii FederaleGermania dore[te s` aduc` la cuno[tin]` urm`toarea modificarelegislativ`, cu posibile efecte [i asupra unor cet`]eni români:Din 2002, în Republica Federal` Germania exist` o legeconform c`reia cei care, au desf`[urat în timpul regimuluina]ional-socialist din Germania, în perioada 1933-1945 oactivitate de munc` într-un ghetou, sunt îndrept`]i]i, în anumitecondi]ii, la o pensie, a[a-zisa 'pensie de ghetou'.

Aceast` lege a suferit modific`ri în 2014, astfel încât,acum, sunt luate în calcul [i ghetouri amplasate 'în zona deinfluen]` na]ional-socialist`', ca de pild` cele pe teritoriulna]ional al României din acea perioad`. Date fiind numeroaseleinterpel`ri survenite în s`pt`mânile trecute, AmbasadaRepublicii Federale Germania dore[te s` eviden]ieze în moddeosebit trei aspecte ale acestei legi:

1. Legea nu se refer` la pl`]i cu titlu de recompens` saudesp`gubire, este vorba doar de plata unei pensii pentru muncaprestat` într-un ghetou. Pentru toate drepturile de pensie estenecesar` o vechime în munc` de cel pu]in cinci ani (60 deluni).

2. Mo[tenitorii nu sunt îndrept`]i]i în mod automat s`depun` o cerere de pensie, ci î[i pot revendica drepturile, înmod excep]ional, dup` decesul persoanei îndrept`]ite, în cazulîn care

* persoana îndrept`]it` a reu[it s` depun` ea îns`[i, înc`în timpul vie]ii, o cerere de pensie de ghetou, ori

* persoana îndrept`]it` a depus o cerere general` de pensie,ulterior datei de 01.06.2006.

3. Cererile de pensie pot fi formulate direct, informal,chiar [i în limba român`, [i adresate uneia dintre urm`toareleasigur`ri de pensii:

* Deutsche Rentenversicherung Nordbayern (Asigurareagerman` de pensii a regiunii Bavaria de Nord), 97604Wurzburg,

* Deutsche Rentenversicherung Knappschaft-Bahn-See(Asigurarea german` de pensii din domeniul mineritului, celferoviar [i fluvial), 44781 Bochum,

* Deutsche Rentenversicherung Bund (Asigurareagerman` la nivel federal), 10704 Berlin.

Pentru a beneficia de sprijin la formularea cererilor, peten]iide etnie rom` se pot adresa [i * Agen]iei Na]ionale pentruRomi, Splaiul Independen]ei nr. 202, Bucure[ti, tel. 021/311 3048. Procedura de evaluare [i prelucrare a dosaruluide cerere de c`tre Asigurarea german` de pensii este gratuit`.Informa]ii detaliate privind legea, modific`rile legale surveniteîn 2014 [i procedura de depunere a cererii reies din foaiainformativ`, emis` de Ambasada Republicii FederaleGermania, accesibil` pe site-ul Ambasadei (http://www.bukarest.diplo.de/contentblob/4375290/Daten/4872932/ddatei_merkblatt_ghettorenten.pdf).).).).). (C.T.)

Drept de pensie pentruactivitate de munc`desf`[urat` într-un ghetouÎncepând cu data de 1 iunie 2015, Centrul de Cultur` [i

Art` al Jude]ului Timi[ [i {coala Popular` de Art` au oferitiubitorilor de folclor [i tradi]ii populare o s`pt`mân` plin`de evenimente deosebite, programul bogat [i divers reflectând,pe de o parte, activitatea institu]iei din ultimul an dar [i unimportant moment aniversar, 45 de ani de existen]` aAnsamblului Profesionist "Banatul".

În 1 iunie, de Ziua Copilului, începând cu ora 10,00, înParcul Copiilor au putut fi vizitate o expozi]ie [i un atelierde pictur`, grafic` [i decora]iuni realizate de elevii de lacercurile de crea]ie, iar la sediul {colii de Arte a avut loc unspectacol muzical.

Ziua de 2 iunie a fost dedicat` unei dezbateri pe tema"{colile de arte din România – între prezent [i perspectiv`"eveniment derulat începând cu ora 14,00 la sediul Centruluide Cultur` [i Art`. În aceea[i zi, de la ora 17,00, la BastionulTheresia a fost vernisat` expozi]ia absolven]ilor de la claselede arte vizuale ale {colii de Arte iar de la ora 18,00, în salafestiv` a C.C.A.J.Timi[ s-a desf`[urat spectacolul intitulat`

extrem de sugestiv "Muzic`, art`, dans – pas cu pas".În 3 iunie, cu începere de la ora 11,00, a fost lansat primul

num`r din acest an al revistei "Timisiensis", care cuprindemateriale inedite precum Victor Vlad Delamarina – voca]iaplastic`, momente mai pu]in cunoscute din via]a celui maide seam` violonist al Banatului, Efta Botoca, Emilian Dumitru– Un coregraf de excep]ie, Colec]ii [i colec]ionari din jude]ulTimi[ – Marius Matei, precum [i informa]ii referitoare laCeremonialurile riturilor de trecere. În paginile revistei Timi-siensis se mai reg`sesc materiale precum Literatura dialectal`– Marius Boian, Rolul mass media în promovarea muziciipopulare [i a culturii tradi]ionale, Cronic` de evenimjentela CCAJT etc.

Ziua de joi, 4 iunie, a stat sub semnul celei de-a douaedi]ii a întâlnirii dirijorilor, coregrafilor [i directorilor deansambluri profesioniste din întreaga ]ar`. Scopul acestor

S`rb`toare la Centrul de Cultur` [iArt` al Jude]ului Timi[

întâlniri este acela de a aduce pe scenele timi[orene cât maimulte premiere, un repertoriu mai bogat [i tradi]ii folcloricediversificate.

Un al moment cu totul [i cu totul deosebit a avut loc înseara aceleia[i zile, de la ora 19,00, în sala Teatrului Na]ionalTimi[oara. Este vorba despre spectacol aniversar oferit înÊpremier` deÊ Ansamblul profesionist "Banatul", care s`rb`to-re[te 45 de ani de existen]`. Nu putem trece peste acest momentf`r` s` men]ionam cateva lucruri despre "Banatul", unul dintrecele mai cunoscute ansambluri de muzic` [i dansuri popularedin România [i de asemenea unicul ansamblu profesionistdin zona de Vest a României. A luat fiin]` în 1 septembrie1970, prin contopirea activit`]ii a dou` institu]ii folcloriceprofesioniste [i anume Orchestra "Doina Banatului" dinCaransebe[ [i Ansamblul Sârb de Stat din Timi[oara, nouînfiin]atul ansamblu impunându-se înc` din primul an deexisten]` prin produc]ii artistice de referin]`. La AnsamblulProfesionist "Banatul" au activat personalit`]i de vârf aleartei tradi]ionale române[ti, începând cu Gelu Stan, primuldirector, apoi dirijor, coregrafii Ciprian Cipu, Emilian Dumitru,Mirosav Tatarici [i în prezent Nicolae [i Brându[a St`nescu.

Întorcându-ne la momentul aniversar prilejuit de împlinireaa 45 de ani de existen]`, trebuie men]ionat c` printre invita]iila spectacolul ansamblului "Banatul", a c`rui regie a fostsemnat` de coregraful Nicolae St`nescu, s-au num`rat NiculinaStoican, Liliana Laichici, Carmen Popovici Dumbrav`, AdrianStanca, Dumitru Teleag`, forma]ia "Junii Banatului"Ê iarconducerea muzical` i-a apar]inut lui Sebastian Ro[ca.

S`pt`mâna de evenimente deosebite oferite de Centrulde Cultur` [i Art` al Jude]ului Timi[ s-a încheiat duminic`,la Muzeul Satului B`n`]ean, cu cea de-a XV-a edi]ie a"Festivalului Etniilor",

Ada MARINCU

a) Comisia economicà) Comisia economicà) Comisia economicà) Comisia economicà) Comisia economic`1. Bologa Gheorghe - pre[edinte2. Radu Marina - Rodica - secretar3. Stanciu Pompiliu - membru4. Lelescu Tiberiu-Procopie - membru5. Juravle Petru - membru6. L`zureanu Aurel - membru7. Davi]oiu Ion - membrub) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,

lucr`ri publice [i protec]ia mediuluilucr`ri publice [i protec]ia mediuluilucr`ri publice [i protec]ia mediuluilucr`ri publice [i protec]ia mediuluilucr`ri publice [i protec]ia mediului1. Mihoc Marcel - pre[edinte2. Costa Cosmin-L`scu] - secretar3. Cutu Dorin-Pompiliu - membru4. Szatmari Ioan-{tefan - membru5. Cocean Liviu-Marius - membru6. Plavo[in Deian-Dan - membru7. Stanciu Pompiliu - mrmbruc) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`c) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`c) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`c) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`c) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`1. L`zureanu Aurel - pre[edinte2. Davi]oiu Ion - secretar3. Bojin Mihì]` - membru4. Vasile Marian Constantin - membru5. Lelescu Tiberiu - membrud)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [id)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [id)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [id)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [id)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [i

sportÊÊÊÊÊsportÊÊÊÊÊsportÊÊÊÊÊsportÊÊÊÊÊsportÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊ1. Negoi]` Adrian Valentin - pre[edinte2. P`[cu]` Adrian - secretar

COMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATECOMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATECOMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATECOMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATECOMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATE3. Popescu Marin - membru4. Bitea Nicolae-Florin - membru5. Pau Radu-Adrian - membrue) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀e) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀e) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀e) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀e) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀ ÊÊÊ1. Borha Liviu - pre[edinte2. Cr`ciunescu Gabriela - membru

-Rodica3. Moldovan Paul-Bogadan - membru4. Rus Georgeta-Aurelia - membru5. Gavrili]` Bianca - Miruna - membruf) Comisia pentru administra]ie public` local`f) Comisia pentru administra]ie public` local`f) Comisia pentru administra]ie public` local`f) Comisia pentru administra]ie public` local`f) Comisia pentru administra]ie public` local`1. Demea Dorel-Ioan - pre[edinte2. Stancu Traian - secretar3. Martinescu Marius - membru4. Marinconi -Marcu Flavia - membru

-Stelu]a-Georgeta5. Plavo[in Deian - Dan - membru6. Pau Radu-Adrian - membru7. Cutu Dorin - membrug) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`g) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`g) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`g) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`g) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`

[i extern`[i extern`[i extern`[i extern`[i extern`ÊÊÊÊÊÊÊÊÊ1. Rus Alain-Florin - pre[edinte2. Gaita Oana-Dana - secretar3. Ritivoiu Mihai - membru4. Cri[an Teodor Adrian - membru5. Cr`ciunescu Gabriela - membru

- Rodica

3

iunie 2015 CJTAGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~


Dle pre[edinte, v` afla]i la un momentDle pre[edinte, v` afla]i la un momentDle pre[edinte, v` afla]i la un momentDle pre[edinte, v` afla]i la un momentDle pre[edinte, v` afla]i la un momentde bilan] provizoriu al primului Dvoastr` man-de bilan] provizoriu al primului Dvoastr` man-de bilan] provizoriu al primului Dvoastr` man-de bilan] provizoriu al primului Dvoastr` man-de bilan] provizoriu al primului Dvoastr` man-dat. Cum aprecia]i, în acest sens, perioadadat. Cum aprecia]i, în acest sens, perioadadat. Cum aprecia]i, în acest sens, perioadadat. Cum aprecia]i, în acest sens, perioadadat. Cum aprecia]i, în acest sens, perioadaiunie 2012 - iunie 2015?iunie 2012 - iunie 2015?iunie 2012 - iunie 2015?iunie 2012 - iunie 2015?iunie 2012 - iunie 2015?

Categoric s-au f`cut multe lucruri bune,chiar dac` am avut de dep`[it anumite greut`]i,[i nu întotdeauna mici. Acum m` intereseaz`mai ales proiectele ce vor urma, cum ar ficentura Timi[oarei, deja aprobat` în master-plan. Cred c` va trebui s` se g`seasc` pentruaceasta o anumit` cale de finan]are prinfonduri externe. Dac` acest lucru nu se poaterealiza în totalitate, cred c` este necesarìnterven]ia guvernului, mai ales c` exist`documenta]ia realizat`. A[ remarca îns` faptulc` în Timi[ s-au alocat multe fonduri de c`treMinisterului Transporturilor pentru realizareaautostr`zii. Se lucreaz` acum pe tronsonulde la {anovi]a la Topolov`], c`tre Remetea.A[ putea aminti apoi centrul intermodal, lacare acum suntem noi factor decizional, caunitate administrativ-teritorial`. A[tept`m,de asemenea, s` se înf`ptuiasc` [i preluareaaeroportului interna]ional "Traian Vuia".

Revenind la instrastrucutura rutier`…Revenind la instrastrucutura rutier`…Revenind la instrastrucutura rutier`…Revenind la instrastrucutura rutier`…Revenind la instrastrucutura rutier`…Doresc s` realiz`m cele trei urc`ri-cobo-

râri posibile. Ar una fi la Bethausen, o zonade interes turistic, cu m`n`stiri [i biserici dinlemn, apoi alta la {anovi]a, ca s` evit`m auto-strada [i s` nu mai facem ocoluri de zeci dekilometri pentru a duce de[eurile la deponiaecologic` de la Ghizela.. {i înc` una, a treia,la Reca[, ora[ aflat într-o zon` viticol` cunos-cut`, cu crame importante, dar [i cu zonadin sus de crame, cu Herneacova, Stanciova,Hodo[. Localnicii sunt de acord ca s` prelu`mterenurile necesare, urmeaz` s` facem proiectul[i apoi s` ne punem de acord cu CNADNR,care [i-a dat acordul de principiu. Urmeaz`s` stabilim cine va finan]a aceste lucr`ri, noisau Compania Na]ional`.

E nevoie [i de o desc`rcare la Sânandrei,petru c` Dumbr`vi]a e aprope gâtuit` de tranzit,ba s-au montata [i stâlpi de troleibuz într-oipotetic` fluidizare a circula]iei. Nici nu v`dcum va putea fi extins traficul, la felul în caresunt "planta]i" acei stâlpi. Prim`ria Timi[oara

TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:

"SE POATE LA CLUJ SAU CRAIOVA, S-AR PUTEA {I LA NOI!"sus]ine c` acolo se vor face patru benzi, ceeace cred c` erau greu de realizat, chiar [i încondi]iile în care nu erau stâlpii de troleibus!S` zicem, hai, trei benzi! Dar patru… Poatese va g`si o variant` de ocolire a Dumbr`vi]ei,de desc`rcarea de pe autostrad`, tot pe drumuljude]ean, alt` solu]ie nu prea v`d.

V-am întrebat la început despre bilan]ulV-am întrebat la început despre bilan]ulV-am întrebat la început despre bilan]ulV-am întrebat la început despre bilan]ulV-am întrebat la început despre bilan]ulcelor aproape trei ani de mandat..celor aproape trei ani de mandat..celor aproape trei ani de mandat..celor aproape trei ani de mandat..celor aproape trei ani de mandat..

Doresc s` las în urm`, peste un an, a[adarla sfâr[it de mandat, în jur de 100 de localit`]icu alimentare cu ap` potabil` [i canalizare.Apoi, în jur de 100 de localit`]i care s` fiestr`b`tute de drumuri jude]ene modern. S`nu uit`m c` în iunie 2012 am g`sit drumurijude]ene care erau multe sparte, distruse, alteledoar pietruite, altele doar cu p`mânt,. Toateacestea vor fi asfaltate. Vom avea un spitalde dimensiuni mici în Spitalul Jude]ean deUrgen]` Timi[oara, printr-un proiect de 10milioane de euro.

Dar cred c` sunt multe lucruri care se

v`d deja. {i aceasta în condi]iile în care, s`v` dau un exemplu relevant, fa]` de Prim`riaTimi[oara fondurile C.J. Timi[, fondurile pro-prii, sunt mult mai mici, într-un raport de 1la 3. E drept, se sus]ine de c`tre "binevoitori"c` am fi pierdut ni[te fonduri Am fost critica]ic`, la un moment dat, am pierdut anumitefonduri [i se d` exemplul Muzeului Banatului.În acest caz nu am pierdut nimic, pentru c`nu nici m`car am avut repartiza]i banii. Amavut doarni[te acorduri pentru anumiteproiecte. Am renun]at la banii pentru MuzeulBanatuluiÊ[i nu suntem bucuro[i de aceasta,dar nici nu puteam s` ne asum`m r`spundereapentru un proiect care n-a fost întocmit a[acum r fi trebuit. La fel [i mult doritul Centrude Informare de la fostul Centru Militar zonal(unde acum func]ioneaz` parcarea), pe caren-am putut s`-l realiz`m fiindc` proiectul afost f`cut f`r` s` ]in` sema de realitate. Caatare, a fost trecut în portofoliul de proiectece putea fi totu[i finan]ate, dar am constatatc` nu corespunde, aceasta dup` ce am f`cutverific`rile necesare. Mai mult, nici MinisterulCulturii, prin Direc]ia de Culte [i Patrimoniu,nu ne-a dat avizele obligatorii. Cred c` amprocedat correct atunci când am renun]at lacele dou` proiecte proiecte.

A]i vorbit de finan]are. Timi[ul e un jude]A]i vorbit de finan]are. Timi[ul e un jude]A]i vorbit de finan]are. Timi[ul e un jude]A]i vorbit de finan]are. Timi[ul e un jude]A]i vorbit de finan]are. Timi[ul e un jude]mare [i bine a[ezat economic. Are resursemare [i bine a[ezat economic. Are resursemare [i bine a[ezat economic. Are resursemare [i bine a[ezat economic. Are resursemare [i bine a[ezat economic. Are resursefinanciare, oamenii î[i pl`tesc la timp d`rile,financiare, oamenii î[i pl`tesc la timp d`rile,financiare, oamenii î[i pl`tesc la timp d`rile,financiare, oamenii î[i pl`tesc la timp d`rile,financiare, oamenii î[i pl`tesc la timp d`rile,exist` întreprinderi rentabile, în agriculturèxist` întreprinderi rentabile, în agriculturèxist` întreprinderi rentabile, în agriculturèxist` întreprinderi rentabile, în agriculturèxist` întreprinderi rentabile, în agricultur`[i în industrie, institu]ii care pl`tesc taxe. Nu[i în industrie, institu]ii care pl`tesc taxe. Nu[i în industrie, institu]ii care pl`tesc taxe. Nu[i în industrie, institu]ii care pl`tesc taxe. Nu[i în industrie, institu]ii care pl`tesc taxe. Nue la fel în toat` ]ara…e la fel în toat` ]ara…e la fel în toat` ]ara…e la fel în toat` ]ara…e la fel în toat` ]ara…

{tiu ce vre]i s` spune]i. Dar trebuie sèxist` [i solidaritate na]ional`. Dac` noi, înBanatul de câmpie, am avut [anse [i posibilit`]imultiple, trebuie s`-i ajut`m [i pe al]ii, cuto]ii suntem cet`]enii acelea[i ]`ri. Totu[i,consider c` o solu]ie pentru a se întoarce maimul]i bani de la Bucure[ti în jude], de faptde a r`mâne aici, la surs`, ar fi regionalizarea.Se tot vorbe[te despre descentralizare, daracest lucru r`mâne în faz` de proiect, nu semai realizeaz` odat`! O zon` a Banatului,regional vorbind, una care [tie s` se gospod`-reasc` la un maxim poten]ial, ar putea schimba

modul în care se fac repartiz`rile de sume,regiunea ar fi o nou` formul` de organizareadministrativ-teritorial` care ne-ar permites` [tim ce avem, cât avem, [i s` fie astfeleliminate tot felul de inven]ii centraliste princare se dau bani la centruiar apoi se primescbani de la centru [i nu întotdeana în favoareajude]ului!

Domnule pre[edinte, b`n`]enii sunt pasi-Domnule pre[edinte, b`n`]enii sunt pasi-Domnule pre[edinte, b`n`]enii sunt pasi-Domnule pre[edinte, b`n`]enii sunt pasi-Domnule pre[edinte, b`n`]enii sunt pasi-ona]i de sport, iar la Tmi[oara, în jude]ulona]i de sport, iar la Tmi[oara, în jude]ulona]i de sport, iar la Tmi[oara, în jude]ulona]i de sport, iar la Tmi[oara, în jude]ulona]i de sport, iar la Tmi[oara, în jude]ulTimi[, sporturile preferate sunt mai ales fotba-Timi[, sporturile preferate sunt mai ales fotba-Timi[, sporturile preferate sunt mai ales fotba-Timi[, sporturile preferate sunt mai ales fotba-Timi[, sporturile preferate sunt mai ales fotba-lul, baschetul, handbalul [i rugbyul. Suntlul, baschetul, handbalul [i rugbyul. Suntlul, baschetul, handbalul [i rugbyul. Suntlul, baschetul, handbalul [i rugbyul. Suntlul, baschetul, handbalul [i rugbyul. Suntsporturi care adun` spectatori, atunci cândsporturi care adun` spectatori, atunci cândsporturi care adun` spectatori, atunci cândsporturi care adun` spectatori, atunci cândsporturi care adun` spectatori, atunci cândtreaba merge bine la echip`. {i aici e nevoietreaba merge bine la echip`. {i aici e nevoietreaba merge bine la echip`. {i aici e nevoietreaba merge bine la echip`. {i aici e nevoietreaba merge bine la echip`. {i aici e nevoiede o infrastructur` corespunz`toare.de o infrastructur` corespunz`toare.de o infrastructur` corespunz`toare.de o infrastructur` corespunz`toare.de o infrastructur` corespunz`toare.

Noi am am transmis Ministerul Dezvolt`-rii, ca [i Companiei Na]ionale de Investi]ii,c` avem nevoie de un complexul sportivmodern, care înseamn` o sal` polivalent` carepoate fi f`cut` pe o singur` unitate de teren,o sal` chiar sub stadionul "Dan P`ltini[anu.Nu vom putea face stadionul peste noapte,fiind vorba de o investi]ie mare. Proiectulpe care l-am transmis la Bucure[ti valoreazàproape 60 de milioane de euro. Exist` maimulte versiuni, cum este aceasta de 60 demilioane de euro, pentru un stadion cu totcu sala polivalent. Ar fi p`cat s` nu avemsprijin [i de la nivel guvernamental pentru oasemenea investi]ie atât de dorit` la Timi[oara.Mai ales Sala Polivalent, una de 9.000-10.000 de locuri, care poate fi realizat` peamplasamentul actual, sub stadionul municipal.

M` gândesc c` dac` am fi avut un prim-ministru b`n`]ean, mai mult, unul din Timi[,probabil c` lucrurile ar fi mers mult mai binepentru întreg Banaul [i am fi avut parte [inoi de sprijinul necesar promov`îrii [i finali-z`rii unui asemenea proiect. Sigur, trebuies` g`sim [i noi, Consiliul Jude]ean, de ce nu,prim`riile din jude], Prim`ria Timi[oara, moda-lit`]i prin care s` putem realiza asemenea inves-ti]ii, a[a cum ar fi un complex sportiv modern[i demn de aceast` zon` a României contem-porane. Dac` se poate la Craiova sau la Cluj,noi de ce am fi priva]i de sprijinul necesar?!

Cornel TODOR

La 28 mai 2015 a avt loc plenulC.J. Timi[, ocazie cu care au fostaprobate urm`toarele hot`râri: Ê

1. Hot`râre privind aprobareaStrategiei Jude]ene de Dezvoltarea Serviciilor Sociale 2014 – 2020.

2. Hot`râre privind retragereadreptului de administrare asupra uneiparcele de teren aflat` în patrimoniulprivat al Jude]ului Timi[ de laDirec]ia de Prest`ri Servicii Timi[.

3.ÊHot`râre privind propunereade aprobare a particip`rii Direc]ieipentru Administrarea Drumurilor [iPodurilor Jude]ene Timi[ la "Progra-mul de stimulare a înnoirii parculuiauto na]ional" [i asigurarea contribu-]iei necesare achizi]ion`rii unuiautoturism nou.

4. Hot`râre privind aprobareaneexercit`rii dreptului de preem]iunedin partea Jude]ului Timi[ la inten-]iile de înstrìnare a unor imobilecu alt` destina]ie decât cea delocuin]e.

5.ÊHot`râre privind propunereade modificare a "Programului detransport jude]ean de persoane princurse regulate pentru perioada01.01.2014 – 30.06.2019".

6.ÊHot`râre privind aprobare alicen]elor de traseu pentru efectuareatransportului public de persoane prin

{edin]a ordinar` a Consiliului Jude]ean Timi[curse regulate speciale unor opera-tori de transport rutier.

7.ÊHot`râre privind aprobareamajor`rii cuantumului cotiza]iei anu-ale c`tre Grupul de Ac]iune LocalÀsocia]ia "Timi[ -Torontal -

Bârzava", achitarea cotiza]iei anualeaferente anului 2014, 2015 [i desem-narea unui reprezentant al Jude]uluiTimi[ în Adunarea General` aAsocia]iei.

8. Hot`râre privind aprobareamajor`rii cuantumului cotiza]ieianuale [i a contribu]iei financiarea Jude]ului Timi[ la bugetul devenituri [i cheltuieli la Asocia]ia

"Cluster Regional Tehnologia In-forma]iei [i a Comunica]iilor –Regiunea Vest România" pentruanul 2015.

9.ÊHot`râre privind modificareacomponen]ei comisiilor de specia-

litate ale Consiliului Jude]ean Timi[.10.ÊHot`râre privind conferirea

titlului de "Cet`]ean de Onoare aljude]ului Timi[" domnului Dumitru-Dorin Prunariu.

11.ÊHot`râre privind aprobareaexecut`rii lucr`rilor de combaterea insectelor [i antropodelor peteritoriul jude]ului Timi[.(J.L.)

Autorit`]ile ad-ministrative din Ora-[ul G`taia au în ve-dere înfiin]area Poli-]iei locale, ca urmarea faptului c` poli]i[tiidin cadrul MAI nu facfa]` actelor în afaralegii comise pe razaora[ului [i a locali-t`]ilor aflate în sub-ordonare or`[e-neasc`.

În ultima vremeau avut mai multeacte de vandaliusm care s-au soldat cu distrugerea mobilierului stradal,iar f`pta[ii nu au fost identifica]i. Aceasta în condi]iile în care investi]iilepreconizate pentru anul 2015 de administra]ia local` vizeaz` modernizareaparcului, cu alei noi, b`nci, locuri de joac` [i l`mpi de iluminat publicaspectuoase

Serviciul de poli]ie local` din G`taia va avea cel pu]in trei oameni,de[i ar fi nevoie de cel pu]in patru. Prim`ria a început deja amenajareaviitorului sediu al poli]iei locale, într-o cl`dire aflat` pe Strada Republicii".De serviciile noii poli]ii locale vor beneficia localit`]ile apar]in`toareadministrativ de ora[ul G`taia: Sculia, {emlacu Mare, {emlacu Mic, Butin[i Percosova

G~TAIAG~TAIAG~TAIAG~TAIAG~TAIA

Se \nfiin]eaz` poli]ia local`


4



Proiectul s-a desf`[urat înperioada 1 martie 2013 - 28 februarie2015, fiind cofinan]at din FondulSocial European prin ProgramulOpera]ional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013, Axaprioritar` 6 - "Promovarea incluzi-unii sociale", Domeniul Major deInterven]ie 6.2 - "Îmbun`t`]irea acce-sului [i a particip`rii grupurilor vul-nerabile pe pia]a muncii". Valoareatotal` a proiectului este de2.240.344,00 lei, din care valoareacontribu]iei FSE este de2.006.720,93 lei, valoarea contribu-]iei de la bugetul na]ional este de188.816,19 lei, contribu]ia Funda]ieiServiciilor Sociale Bethany este de36871,00 lei, iar contribu]ia Insti-tutului de Cercetare pentru Dezvol-tare Social` [i Inovare-ICED estede 7935,88 lei.

Scopul proiectului a vizat faci-litarea accesului pe pia]a muncii agrupurilor vulnerabile din jude]ulTimi[, în special din comunit`]ilerurale [i/sau izolate, prin furnizareaunui program de servicii integrate,destinat educa]iei [i form`rii aces-tora, precum [i promov`rii oportu-nit`]ilor de ocupare.

Beneficiarii proiectului au fost259 de persoane, dintre care 148 de

Final de proiectFinal de proiectFinal de proiectFinal de proiectFinal de proiect

Formare profesional` [i locuri de munc` pentru persoanele defavorizatepersoane cu dizabilit`]i, 81 de per-soane de etnie rom` [i 30 de tineripeste 18 ani care p`r`sesc sistemulinstitu]ionalizat de protec]ie a copi-lului, 30 de angaja]i ai administra]iei

publice locale care lucreaz` cu per-soanele vulnerabile [i 17 voluntari.

Proiectul a inclus activit`]i spe-cializate de evaluare psihologic` [isocial`, informare, orientare [i con-siliere profesional`, asisten]` în ve-derea identific`rii unui loc de munc`,monitorizare post-angajare. Pentrua veni în sprijinul beneficiarilor aufost organizate 80 de grupuri suport,prin care s-a urm`rit sus]inerea reci-proc` a beneficiarilor, împ`rt`[irea

de experien]e, generarea de solu]ii,furnizarea de informa]ii utile în ase integra pe pia]a muncii. În cadrulproiectului au fost organizate cursuride calificare/recalificare profesio-

nal`, cursuri de competen]e sociale[i civice de tip ini]iere/specializare,cursuri de competen]e informatice[i cursuri de alfabetizare. În acestsens, în cadrul proiectului s-auderulat 17 cursuri de ini]iere, dintrecare 4 cursuri de ini]iere în com-peten]e civice [i sociale, 2 cursuride alfabetizare [i 11 cursuri de com-peten]e informatice. În cadrul acestorcursuri au participat 162 persoane,dintre care 159 au fost certificate.

Au fost organizate 3 cursuri despecializare în competen]e sociale[i civice la care au participat 30 deangaja]i ai institu]iilor administra]ieipublice locale. În cadrul proiectuluiau fost organizate 5 cursuri decalificare/recalificare, dintre care 3cursuri de lucr`tor în comer] [i 2cursuri de lucr`tor în alimenta]ie.La aceste cursuri au participat 100de persoane.

O alt` latur` a proiectului a vizatderularea a dou` tipuri de campanii:una a fost adresat` persoanelor dingrupurile vulnerabile privind infor-marea despre o via]` s`n`toas`, iarcealalt` campanie a fost orientat`c`tre angaja]i [i angajatori si a ur-m`rit promovarea accesului pe pia]amuncii. Au fost organizate dou`burse ale locurilor de munc` la careau participat 236 persoane. În ceidoi ani de proiect, 226 de beneficiaridin categorii vulnerabile au fostmedia]i în vederea angaj`rii si aubeneficiat de servicii de sprijin [iasisten]`, iar 42 de persoane au fostintegrate profesional [i ulteriormonitorizate post-angajare.

Dincolo de datele statistice,m`rturiile beneficiarilor a c`rorvia]` a fost schimbat` prin interme-diul acestui proiect sunt mai mult

decât grìtoare. "M` bucur foartemult c` am avut posibilitatea s`particip la acest curs. Nu am nicio[coal`, iar acest curs m-a ajutat s`înv`] [i s` recunosc literele, s`-miscriu numele [i, într-un fel, mi-adeschis mintea c` pot s` înv`] maimult", ne-a m`rturist Iuliana Ra].La rândul sù, Miruna CristinaGolban, o alt` beneficiar` a proiec-tului, a declarat: "Proiectul POSDRUa fost unul foarte bun pentru mine.Faptul c` am fost înscris` în acestproiect mi-a folosit [i mi-a adus multebeneficii. Am parcurs dou` tipuri decursuri: de ini]iere pentru competen]einformatice [i unul de calificarepentru meseria de lucr`tor înalimenta]ie. Ulterior, prin intermediulserviciilor de mediere pe pia]a munciioferite în proiect, mi-am g`sit un locde munc` la o firm` care ofer`formare profesional`. Eu cred c` toatepersoanele care au fost înscrise înacest proiect nu au avut nimic depierdut ba, dimpotriv`, au avut chiardestule de câ[tigat. Îmbog`]ireacuno[tin]elor, pu]in` finan]are [ipropunerea unor locuri de munc` nu-i pu]in lucru, mai ales în condi]iileîn care toate aceste servicii au fostgratuite."

Smaranda MARCU

- S` începem discu]ia despre nout`]ile pe care le ave]i- S` începem discu]ia despre nout`]ile pe care le ave]i- S` începem discu]ia despre nout`]ile pe care le ave]i- S` începem discu]ia despre nout`]ile pe care le ave]i- S` începem discu]ia despre nout`]ile pe care le ave]iîn Topolov`]u Mare.în Topolov`]u Mare.în Topolov`]u Mare.în Topolov`]u Mare.în Topolov`]u Mare.

- În acest moment, avem de finalizat câteva lucr`ri dejaîncepute. Amintesc c` s-au încheiat lucr`rile la gr`dini]a cuprogram normal, pe care le-am finan]at din fonduri proprii.Vor putea fi înscri[i la gr`dini]` 50 de copii, cl`direa dispunândde patru s`li de clas`.

Mai avem în derulare pietruirea str`zilor interioare înlocalitatea Cralov`] [i reabilitarea c`minului cultural de la{u[tra. Este singurul care a mai r`mas nemodernizat, dincele [apte localit`]i câte are comuna, restul fiind toate renovate.Toate c`minele sunt realizate cu scopul a g`zdui doar activit`]iculturale. La nivelul comunei avem opt c`mine culturale,dintre care dou` în Ictar Budin].

- S` z`bovim [i asupra proiectelor pe care le ave]i pentru- S` z`bovim [i asupra proiectelor pe care le ave]i pentru- S` z`bovim [i asupra proiectelor pe care le ave]i pentru- S` z`bovim [i asupra proiectelor pe care le ave]i pentru- S` z`bovim [i asupra proiectelor pe care le ave]i pentruperioada urm`toare.perioada urm`toare.perioada urm`toare.perioada urm`toare.perioada urm`toare.

- Am ini]iat un proiect integrat pe m`sura 322, la caream ob]inut un punctaj destul de bun. A fost eligibil, îns`f`r` finan]are. Am pierdut cele cinci puncte la gradul de s`r`cie.

Acum dorim s` încerc`m scrierea de proiecte pe m`sura72, fonduri structurale europene. Din 15 iunie am în]eles c`va începe sesiunea de depunere. Este vorba despre proiecte

Trei proiecte importante pentru Topolov`]u MareInterviu cu Iosif Ioan Ne[cu, primarul comuneiInterviu cu Iosif Ioan Ne[cu, primarul comuneiInterviu cu Iosif Ioan Ne[cu, primarul comuneiInterviu cu Iosif Ioan Ne[cu, primarul comuneiInterviu cu Iosif Ioan Ne[cu, primarul comunei

privind sistemul de canalizare cu sta]ie de epurare [imodernizarea str`zilor. Vor fi în total 12 kilometri de coloan`la sistemul de canalizare. În acest moment, avem eliberatàutoriza]ia de construire, pe considerentul c` vom primi fonduriguvernamentale pe Ordonan]a de Guvern nr. 28.

Încerc`m s` reabilit`m [i str`zile din Topolov`]ul Mare,pe o distan]` de [apte kilometri. Proiectele sunt finalizate,aflându-se acum în stadiul de autoriza]ie de construc]ie. Amîncercat pe OG 28, anul trecut, iar anul acesta am fost anun]a]ic` nu primim finan]are. Finan]area se acord` doar pentruproiectele ce se afl` în curs de derulare, iar lucr`rile suntfinalizate în propor]ie de 50%. Am mai avea un proiect pentrurealizarea unui pod la Ictar Budin]. Am realizat studiul defezabilitate pentru aceast` lucrare, care are un cost estimatde 786.000 de euro.

Cele trei proiecte mi-am propus s` le duc la bun sfâr[itpe fonduri europene, altfel nu reu[esc. Cota noastr` decofinan]are este de 6 miliarde.

- Domnule primar, ce a mai r`mas din faima de alt`dat`- Domnule primar, ce a mai r`mas din faima de alt`dat`- Domnule primar, ce a mai r`mas din faima de alt`dat`- Domnule primar, ce a mai r`mas din faima de alt`dat`- Domnule primar, ce a mai r`mas din faima de alt`datà Topolov`]ului?a Topolov`]ului?a Topolov`]ului?a Topolov`]ului?a Topolov`]ului?

- Din p`cate, doar numele. M` pot mândri c` avem aicio societate care se ocup` de fabricarea lemnului lamelat,care are în jur de 80 de angaja]i. Rata [omajului pe comunèste de 0,5%, capitol la care, a[adar, nu st`m rù. De asemenea,aproximativ 30 de tineri din comun` muncesc pe [antierulautostr`zii, iar la plata ajutorului social avem doar patrupersoane.

- Care este via]a cultural` a comunei?- Care este via]a cultural` a comunei?- Care este via]a cultural` a comunei?- Care este via]a cultural` a comunei?- Care este via]a cultural` a comunei?- Recent am avut o deplasare cu forma]ia de dansuri la

Buzia[, la Festivalul Veveri]ei, iar în 13-14 iunie vom participala faza final` a Festivalului-concurs "Lada cu zestre". Pentruforma]ia de dansuri am pus c`minul cultural la dispozi]ie.Aici fac repeti]ii de trei ori pe s`pt`mân`, cu doi tineri, deaici din sat, care danseaz` la Ansamblul Profesionist "Banatul".Avem dou` trupe de danstori, una de juniori [i una de seniori.]in s` precizez c`, la noi, prim`ria nu finan]eaz` Rugile. Acestea

reprezint` s`rb`toarea satului [i fiecare cet`]ean trebuie s`contribuie cu câte ceva, o dat` pe an, s` aib` o minim`participare. Nu sunt de acord s` aloc`m bani de la bugetul

local, pentru c` la bugetul local contribuie toate satele, nudoar satul în care se face ruga. În celelalte sate poate s` nuse fac` rug`, cum s-a întâmplat, de exemplu, anul acesta,când nu s-a ]inut rug` la Ictar Budin]. În schimb, finan]`mforma]ia de dansuri. Pe lâng` c`minul cultural pus la dispozi]ie,cu acordul Consiliului Local, le achizi]ion`m [i costumepopulare.

- Mai exist` via]` sportiv` la Topolov`]u Mare?- Mai exist` via]` sportiv` la Topolov`]u Mare?- Mai exist` via]` sportiv` la Topolov`]u Mare?- Mai exist` via]` sportiv` la Topolov`]u Mare?- Mai exist` via]` sportiv` la Topolov`]u Mare?- Avem trei echipe de fotbal la nivelul comunei, îns` eu

nu sunt de acord s` se aduc` tineri din alte localit`]i pentrua juca pentru noi. Copiii ar trebui s` fie din comun`, pentruc` dac` d`m ni[te bani din bugetul local, s` îi d`m pentrucopiii no[tri.

- Ce v-a]i propus pân` la finalul acestui mandat?- Ce v-a]i propus pân` la finalul acestui mandat?- Ce v-a]i propus pân` la finalul acestui mandat?- Ce v-a]i propus pân` la finalul acestui mandat?- Ce v-a]i propus pân` la finalul acestui mandat?- S` implementez cele trei proiecte despre care vorbeam

la început, iar acest lucru îl consider obligatoriu.A consemnat,

Petru Vasile TOMOIAG~Petru Vasile TOMOIAG~Petru Vasile TOMOIAG~Petru Vasile TOMOIAG~Petru Vasile TOMOIAG~

5



- Cum v` descurca]i, domnule- Cum v` descurca]i, domnule- Cum v` descurca]i, domnule- Cum v` descurca]i, domnule- Cum v` descurca]i, domnuleprimar, la nivelul administra]ieiprimar, la nivelul administra]ieiprimar, la nivelul administra]ieiprimar, la nivelul administra]ieiprimar, la nivelul administra]ieilocale în ceea ce prive[te laturalocale în ceea ce prive[te laturalocale în ceea ce prive[te laturalocale în ceea ce prive[te laturalocale în ceea ce prive[te laturafinanciar` a activit`]ii?financiar` a activit`]ii?financiar` a activit`]ii?financiar` a activit`]ii?financiar` a activit`]ii?

- La nivel de comun`, veniturile

proprii din impozite [i taxe sunt mici,în jur de 280.000 de lei. Dac` nuam primi sprijin de la Guvern, prinaloc`ri bugetare, sincer, cred c` nune-am putea descurca. Noi, ca admi-nistra]ie, suntem obliga]i s` sprijinim[i înv`]`mântul din localit`]ile noas-tre, s` asigur`m [colilor combusti-bilul necesar pentru înc`lzirea petimp de iarn`. Nu putem, de aseme-nea, l`sa [colile f`r` telefon [i ener-gie electric`. Asigur`m [i repara]iilela microbuzul [colar, iar salariul[oferului este suportat tot din bugetullocal. La nivel de prim`rie, avemdeficit de personal, în situa]ia în carevolumul de munc` este destul demare. Pot spune c` ne chinuim, darsupravie]uim. Important este c` nuavem datorii la nivel de comun` [ic` am fost printre pu]inele prim`riidin jude] care nu am avut arierateîn perioada 2011-2012.

Cam de trei ani încoace, fondulde salarii nu-l avem acoperit pentrutot anul, ci doar pentru aproximativzece luni. Înainte de a trece cele zeceluni, facem o solicitare la Timi[oara[i ni se asigur` fondurile necesarepentru func]ionarea prim`riei.

Avem, la nivelul comunei, uncentru de informare turistic`, c`ruia

D`nu] Cra[ovan, primarul comunei Balin]D`nu] Cra[ovan, primarul comunei Balin]D`nu] Cra[ovan, primarul comunei Balin]D`nu] Cra[ovan, primarul comunei Balin]D`nu] Cra[ovan, primarul comunei Balin]

"Dac` nu ne-ar ajuta Consiliul Jude]ean, nu am supravie]ui ca [i comun`"nu-i putem schimba statutul timpde cinci ani de. Apoi, putem s`-lfolosim pentru deschiderea unor noibirouri pentru prim`rie, mai ales c`la noi cl`direa este foarte mic`.

- Care sunt nout`]ile în ceea ce- Care sunt nout`]ile în ceea ce- Care sunt nout`]ile în ceea ce- Care sunt nout`]ile în ceea ce- Care sunt nout`]ile în ceea ceprive[te infrastructura comuneiprive[te infrastructura comuneiprive[te infrastructura comuneiprive[te infrastructura comuneiprive[te infrastructura comuneiBalin]?Balin]?Balin]?Balin]?Balin]?

- Am reu[it s` realiz`m re]eauade alimentare cu ap` potabil` în toatecele patru sate care alc`tuiesc co-muna: Balin], Bodo, F`dimac [iTârgovi[te. În momentul în care vomfinaliza intabularea casei pompelor[i a forajelor, iar dosarul nostru vafi complet, vom preda gestionareare]elei de ap` [i canalizare c`tre ope-ratorul regional Aquatim. Pentrulocalit`]ile Balin] [i Bodo avemsemnat contractul pentru realizarea

canaliz`rii, urmeaz` s` fie eliberatàutoriza]ia de construire, iar pân`la venirea toamnei s` începem lucr`-rile. Pân` atunci, îns`, se vor facebran[`rile gospod`riilor la re]eauade alimentare cu ap`.

- Care este situa]ia drumurilor- Care este situa]ia drumurilor- Care este situa]ia drumurilor- Care este situa]ia drumurilor- Care este situa]ia drumurilorde pe raza unit`]ii administrativ-de pe raza unit`]ii administrativ-de pe raza unit`]ii administrativ-de pe raza unit`]ii administrativ-de pe raza unit`]ii administrativ-teritoriale?teritoriale?teritoriale?teritoriale?teritoriale?

- În ceea ce prive[te drumurile,pot spune c` st`m destul de bine.Pe cele de leg`tur` le-am predat Con-siliului Jude]ean [i astfel au fost repa-rate sau asfaltate, dup` caz. DrumulBalin]-Târgovi[te a fost modernizat,pe o distan]` de 3,5 kilometri, înurm` cu opt ani. Lucrarea a fostfoarte bun`, din moment ce a ]inutatât timp. Abia dup` aceast` perioadàu ap`rut ni[te fisuri în drum,neajuns care a fost înl`turat, iar acumstarea lui este din nou foarte bun`.De asemenea, Consiliul Jude]eanTimi[ urmeaz` s` asfalteze înc` undrum, cel care leag` localit`]ile Bodo[i Nevrincea.

- Amintea]i, la începutul discu-- Amintea]i, la începutul discu-- Amintea]i, la începutul discu-- Amintea]i, la începutul discu-- Amintea]i, la începutul discu-]iei, despre înv`]`mânt [i [coli.]iei, despre înv`]`mânt [i [coli.]iei, despre înv`]`mânt [i [coli.]iei, despre înv`]`mânt [i [coli.]iei, despre înv`]`mânt [i [coli.

Haide]i s` detaliem pu]in...Haide]i s` detaliem pu]in...Haide]i s` detaliem pu]in...Haide]i s` detaliem pu]in...Haide]i s` detaliem pu]in...- {colile le avem reabilitate înc`

din anul 2007. Toate au înc`lzirecentral` cu lemne, toalete interioare,magazii de lemne. La nivelul comu-nei avem: la Balin] [coal` gimna-zial`, cu clasele I-VIII [i gr`dini]`,la Fadimac [i Târgovi[te, [coli pri-mare [i gr`dini]e, iar la Bodo avemdoar gr`dini]`.

- La nivelul c`minelor culturale- La nivelul c`minelor culturale- La nivelul c`minelor culturale- La nivelul c`minelor culturale- La nivelul c`minelor culturalecare este situa]ia?care este situa]ia?care este situa]ia?care este situa]ia?care este situa]ia?

- Avem un proiect care cuprindemodernizarea c`minului cultural dinF`dimac. Inclus` în acela[i proiect

este [i realizarea unui drum deexploata]ie agricol`. Pentru c`minse vor aloca 40.000 de euro, iarpentru drum, în jur de 50.000 deeuro. În centrul de comun`, c`minulcultural este în aceea[i cl`dire cuprim`ria, iar la Bodo este în aceea[iloca]ie cu [coala.

Avem o problem` la Târgovi[te.C`minul cultural de aici a fost con-struit, în anul 1955, de c`tre locuitoriisatului. Terenul este al bisericii, noiam dori s` facem un schimb deterenuri cu biserica, îns` ni se solicit`teren în intravilanul comunei, ceeace este imposibil, pentru c` nu maiavem. Noi am da la schimb [i dublulsuprafe]ei, îns` în extravilan. Am

f`cut demersuri [i planuri cadastrale,plan[e arhitecturale [i identificareaîn zon`. Un inginer topograf a f`cutdocumenta]ia. Sper ca pân` la urm`s` reu[im.

- Se mai face sport în mod- Se mai face sport în mod- Se mai face sport în mod- Se mai face sport în mod- Se mai face sport în mod

organizat în comun`?organizat în comun`?organizat în comun`?organizat în comun`?organizat în comun`?- Eu sunt de p`rere c` dac` nu

ai la tine în comun` bìe]i care s`joace fotbal, s` se implice, degeabaaduci juc`tori de la Lugoj sau dinTimi[oara. S` joace ei [i pe lângàce[tia doar doi sau trei localnicinu mi se pare corect. Câ]iva ani amajutat echipa, [i cu transportul, [icu baremurile pentru arbitri, dar cândpierzi meciuri acas` [i abia îi strângis` vin` s` joace fotbal, e mai bines` te la[i. Altfel, te faci de râs...

- Care sunt perspectivele reali-- Care sunt perspectivele reali-- Care sunt perspectivele reali-- Care sunt perspectivele reali-- Care sunt perspectivele reali-z`rii pân` la sfâr[itul anului ale pro-z`rii pân` la sfâr[itul anului ale pro-z`rii pân` la sfâr[itul anului ale pro-z`rii pân` la sfâr[itul anului ale pro-z`rii pân` la sfâr[itul anului ale pro-iectelor pe care le-a]i enumerat?iectelor pe care le-a]i enumerat?iectelor pe care le-a]i enumerat?iectelor pe care le-a]i enumerat?iectelor pe care le-a]i enumerat?

- Pân` la sfâr[itul anului sper s`se finalizeze cele dou` proiecte: rea-

bilitarea c`minului cultural din F`-dimac, lucru de care sunt convins acumîn propor]ie de 85%, [i reparareac`minului cultural din Târgovi[te.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAG~

În loc de cultura de grâu [i porumb, tere-nurile agricole din comunele preor`[ene[tidin Timi[ au devenit dormitoare pentru miide timi[oreni. Dintr-un furnizor de legume[i cereale, localit`]ile s-au transformat în centrereziden]iale. Un exemplu în acest sens îl re-prezint` comuna Mo[ni]a Nou`, care, într-un singur an, a eliberat peste 450 autoriza]iide construc]ie pentru timi[oreni [i italieni, iarlegumele [i fructele se produc pe meleaguriledin afara spa]iului agricol timi[ean. Situa]iade la Mo[ni]a Nou` este asem`n`toare în totjude]ul Timi[. pre]urile de vânzare a terenurilorfiind diferite de la extravilan la intravilan, undenivelul poate ajunge la câteva mii de euro /hectar [i la câteva zeci de euro/mp.

Jude]ul Timi[ are o suprafa]` de peste869.000 ha, din care terenul agricol este peste700.000 ha, din care terenul arabil este peste

"Sclavi în vechiul 'nost p`mânt"350.000 ha, p`[une peste 125.000 ha [i câtevamii de hectare de vii [i livezi. Din terenulagricol, peste 109.000 ha sunt p`duri, ceeace reprezint` circa 12% din suprafa]a totalà jude]ului Timi[, mult prea pu]in f`când com-para]ie cu jude]ele învecinate, Cara[ Severin[i Hunedoara. Terenul agricol reprezint` peste80% din suprafa]a jude]ului, iar arabilul repre-zint` 75% din terenul agricol. Cu acestesuprafe]e [i în plus cu efective de peste 1milion de ovine [i peste 1 milion de suine,jude]ul Timi[ este cel mai mare jude] agricoldin România. Pân` aici lucrurile par minunate,îns` adev`rata sclavie de abia acum începe,a[a cum spune versul al treilea din cea de/atreia 3-a strof` a imnului României. În Timi[,peste 35% din suprafa]a arabil`, adic` aproape200.000 hectare, este înstrìnat` cet`]enilordin ]`rile învecinate, ponderea fiind de]inut`de c`tre cet`]enii italieni, austrieci, germani,olandezi, spanioli, dar [i arabi. Cele mai marisuprafe]e sunt înstrìnate din zona de vest a

jude]ului, unde [i terenurile agricole sunt decategorie de folosin]` I [i II, probabil [i datoritàpropierii de ]`rile de unde vin cump`r`torii.La grani]a cu Ungaria sunt mul]i cet`]eniunguri, care fie au cump`rat, fie au luat înarend` mari suprafe]e de terenuri agricole.Inclusiv suprafe]e mari de p`[uni [i fâne]esunt înstrìnate, mai ales din zonele colinare[i zonele alpine.

În circa 10 ani, Timi[ul va deveni un jude]în care proprietarii terenurilor agricole vorfi, în mod sigur, de alt` na]ionalitate [i nu[tiu dac` acest lucru este în avantajul celorcare acum s-au ales cu venituri, pe care le-au cheltuit în fel [i chip, numai de reinvesti]iiîn agricultur` nu poate fi vorba. Probabil c`de moment e o solu]ie, dar în mod indubitabil,prin vânzarea la un pre] foarte mic alterenurilor, românii nu-[i pot asigura existen]adecât pe o perioad` scurt`.

Dr. Tiberiu LELESCUconsilier jude]ean


6



Remetea Mare, comun` cu oistorie secular`, î[i trìe[te prezentulla cote înalte. În plin secol XXI,administra]ia public` din localitateaaflat` la mic` dep`rtare de capitalajude]ului are pe agenda de lucru oserie de proiecte îndr`zne]e deinvesti]ii, dar [i câteva planuri deviitor care vor contribui nu doar la

dezvoltarea comunei, ci [i la cre[-terea nivelului de via]` al locuitorilorsì. Primarul Ilie Golubov ne dez-v`luie principalele investi]ii care sederuleaz` în comun`, dar [i planurilede viitor pentru Remetea Mare [iIanova, cele dou` sate care alc`tuiesccomuna.

- F`r` îndoial`, domnule primar,- F`r` îndoial`, domnule primar,- F`r` îndoial`, domnule primar,- F`r` îndoial`, domnule primar,- F`r` îndoial`, domnule primar,vestea cea mai bun`, din punct devestea cea mai bun`, din punct devestea cea mai bun`, din punct devestea cea mai bun`, din punct devestea cea mai bun`, din punct devedere investi]ional, este c` la Re-vedere investi]ional, este c` la Re-vedere investi]ional, este c` la Re-vedere investi]ional, este c` la Re-vedere investi]ional, este c` la Re-metea Mare se va realiza un Centrumetea Mare se va realiza un Centrumetea Mare se va realiza un Centrumetea Mare se va realiza un Centrumetea Mare se va realiza un CentruIntermodal de Marf`.Intermodal de Marf`.Intermodal de Marf`.Intermodal de Marf`.Intermodal de Marf`.

- A[a cum a afirmat, în repetaterânduri, [i pre[edintele ConsiliuluiJude]ean Timi[, domnul Titu Bojin,la Remetea Mare urmeaz` s` se rea-lizeze una dintre cele mai ampleinvesti]ii din întreg jude]ul, [i anumeCentrul Intermodal de Marf`. Cusiguran]` c` proiectul, atunci cândva fi func]ional, va conduce la odezvoltare puternic` a localit`]iinoastre în urm`torii ani. Avantajelecomunei noastre pentru realizareaaici a acestui proiect se cunosc: exis-t` posibilitatea racordului la auto-strad` [i la Aeroportul Interna]ional

Remetea Mare:Remetea Mare:Remetea Mare:Remetea Mare:Remetea Mare:

Proiecte actuale [i planuri de viitor"Traian Vuia". Sunt avantaje careau cânt`rit atunci când s-a luat de-cizia construirii Centrului Intermo-dal. Dar, cu siguran]`, vom mai aveaprilejul s` vorbim despre acestproiect, pe m`sur` ce el va devenicertitudine.

- Tocmai de aceea, trecem la- Tocmai de aceea, trecem la- Tocmai de aceea, trecem la- Tocmai de aceea, trecem la- Tocmai de aceea, trecem laproblemele localit`]ii, la proiecteleproblemele localit`]ii, la proiecteleproblemele localit`]ii, la proiecteleproblemele localit`]ii, la proiecteleproblemele localit`]ii, la proiectele

pe care le ave]i pentru Remetea Marepe care le ave]i pentru Remetea Marepe care le ave]i pentru Remetea Marepe care le ave]i pentru Remetea Marepe care le ave]i pentru Remetea Mare[i Ianova. Se [tie c` una dintre cele[i Ianova. Se [tie c` una dintre cele[i Ianova. Se [tie c` una dintre cele[i Ianova. Se [tie c` una dintre cele[i Ianova. Se [tie c` una dintre celemai arz`toare probleme o constituiemai arz`toare probleme o constituiemai arz`toare probleme o constituiemai arz`toare probleme o constituiemai arz`toare probleme o constituieinfrastructura...infrastructura...infrastructura...infrastructura...infrastructura...

- Am lucrat intens, în ultimeleluni ale anului trecut, la re]elele dealimentare cu ap` din localit`]ileRemetea Mare [i Ianova. Suntem

pe final cu aceste lucr`ri [i, de ase-menea, am reu[it s` realiz`m, în celedou` localit`]i, [i sta]iile de filtrare[i pompare a apei potabile spregospod`riile cet`]enilor.

- Tot la acest capitol, [i tot o- Tot la acest capitol, [i tot o- Tot la acest capitol, [i tot o- Tot la acest capitol, [i tot o- Tot la acest capitol, [i tot o

tem` arz`toare sunt drumurile...tem` arz`toare sunt drumurile...tem` arz`toare sunt drumurile...tem` arz`toare sunt drumurile...tem` arz`toare sunt drumurile...- Înainte de a începe iarna, adic`

anul trecut, am reabilitat drumul deleg`tur` dintre Ianova [i RemeteaMare. Pentru c` era destul de greus` circuli pe el, nu am dorit s` neprind` iarna în acel stadiu. Astfel,cred c` cet`]enii au fost mul]umi]ic` s-au putut deplasa spre [i dinsprecentrul de comun` în condi]ii bune.

Tot la acest capitol adaug faptulc` am reu[it s` finaliz`m procedurile[i s` se ]in` licita]ia pentru asfaltareatuturor str`zilor din Remetea Mare[i Ianova. Este o lucrare de mareamploare, care cuprinde nu mai pu]inde 15 kilometri de drumuri. Cândproiectul va fi încheiat, vom puteaspune, nu f`r` mândrie, c` în comunanoastr` nu vom mai avea str`zineasfaltate!

- S` ne referim pu]in [i la- S` ne referim pu]in [i la- S` ne referim pu]in [i la- S` ne referim pu]in [i la- S` ne referim pu]in [i lainfrastructura [colar`. {tiu c` ave]iinfrastructura [colar`. {tiu c` ave]iinfrastructura [colar`. {tiu c` ave]iinfrastructura [colar`. {tiu c` ave]iinfrastructura [colar`. {tiu c` ave]iplanuri mari în ceea ce prive[te acestplanuri mari în ceea ce prive[te acestplanuri mari în ceea ce prive[te acestplanuri mari în ceea ce prive[te acestplanuri mari în ceea ce prive[te acestaspect.aspect.aspect.aspect.aspect.

- A[a este. Mai ales c` amin-team, adineaori, de licita]ia pentruasfaltarea str`zilor. Am mai orga-nizat o licita]ie, de data aceasta pen-tru construirea unui nou corp de cl`-dire la {coala Gimnazial` din Reme-

tea Mare. Noul corp va cuprinde [io mini-sal` de sport, cu o suprafa]`de aproximativ 150 de metri patra]i,cu vestiare [i grupuri sanitare – laparter, [i cu trei s`li de clas` [igrupuri sanitare – la etaj. De altfel,

înc` din primul meu mandat mi-amf`cut o prioritate din a sprijini edu-ca]ia [i instruirea tinerilor, iar creareacondi]iilor pentru ei de a înv`]a, iarpentru dasc`li – de a preda trebuies` constituie una dintre direc]iileprincipale ale administra]iei locale.

- {coala [i biserica au fost, me-- {coala [i biserica au fost, me-- {coala [i biserica au fost, me-- {coala [i biserica au fost, me-- {coala [i biserica au fost, me-reu, liantul comunit`]ilor din Banat.reu, liantul comunit`]ilor din Banat.reu, liantul comunit`]ilor din Banat.reu, liantul comunit`]ilor din Banat.reu, liantul comunit`]ilor din Banat.Nici Remetea Mare nu face excep]ie.Nici Remetea Mare nu face excep]ie.Nici Remetea Mare nu face excep]ie.Nici Remetea Mare nu face excep]ie.Nici Remetea Mare nu face excep]ie.Cum s-a implicat administra]ia lo-Cum s-a implicat administra]ia lo-Cum s-a implicat administra]ia lo-Cum s-a implicat administra]ia lo-Cum s-a implicat administra]ia lo-cal` în via]a cultelor din comun`?cal` în via]a cultelor din comun`?cal` în via]a cultelor din comun`?cal` în via]a cultelor din comun`?cal` în via]a cultelor din comun`?

- În func]ie de fondurile pe carele-am avut la bugetul local, dar [iluând în considerare cererile pe careni le-au adresat reprezentan]ii cul-telor, am sprijinit bisericile [i amîncercat s` le fim mereu aproape.O realizare cu care într-adev`r nemândrim [i pe care sunt bucuros càm dus-o la bun sfâr[it este reno-varea în întregime a Bisericii Orto-doxe Române de la Ianova. Cu atâtmai lùdabil este acest lucru, cu câttoate sumele necesare renov`rii aufost atribuite de Consiliul Local Re-metea Mare, din bugetul propriu.

- Sunte]i printre pu]inele comu-- Sunte]i printre pu]inele comu-- Sunte]i printre pu]inele comu-- Sunte]i printre pu]inele comu-- Sunte]i printre pu]inele comu-ne din jude] care se pot lùda, lane din jude] care se pot lùda, lane din jude] care se pot lùda, lane din jude] care se pot lùda, lane din jude] care se pot lùda, lanivel sportiv, c` au dou` echipe divi-nivel sportiv, c` au dou` echipe divi-nivel sportiv, c` au dou` echipe divi-nivel sportiv, c` au dou` echipe divi-nivel sportiv, c` au dou` echipe divi-zionare în campionatele organizatezionare în campionatele organizatezionare în campionatele organizatezionare în campionatele organizatezionare în campionatele organizatede Asocia]ia Jude]ean` de Fotbal...de Asocia]ia Jude]ean` de Fotbal...de Asocia]ia Jude]ean` de Fotbal...de Asocia]ia Jude]ean` de Fotbal...de Asocia]ia Jude]ean` de Fotbal...

- A[a este. Avem echip` [i laIanova, [i la Remetea Mare. Caadministra]ie local`, ne-am implicatîn realizarea unei baze sportive,dotat` cu grupuri sanitare [i vestiaremoderne. Aici tinerii din comun`

pot desf`[ura activit`]i sportive încele mai bune condi]ii, la fel cum[i echipele divizionare beneficiaz`de accesul la facilit`]ile de aici. Atâtbaza sportiv`, cât [i echipele defotbal sunt sus]inute cu fonduri dela bugetul local al comunei RemeteaMare.

- A]i g`zduit, recent, una dintre- A]i g`zduit, recent, una dintre- A]i g`zduit, recent, una dintre- A]i g`zduit, recent, una dintre- A]i g`zduit, recent, una dintrefazele zonale ale tradi]ionaluluifazele zonale ale tradi]ionaluluifazele zonale ale tradi]ionaluluifazele zonale ale tradi]ionaluluifazele zonale ale tradi]ionaluluiFestival-concurs "Lada cu zestre",Festival-concurs "Lada cu zestre",Festival-concurs "Lada cu zestre",Festival-concurs "Lada cu zestre",Festival-concurs "Lada cu zestre",organizat de Centrul pentru Culturòrganizat de Centrul pentru Culturòrganizat de Centrul pentru Culturòrganizat de Centrul pentru Culturòrganizat de Centrul pentru Cultur`[i Art` al jude]ului Timi[ [i Consiliul[i Art` al jude]ului Timi[ [i Consiliul[i Art` al jude]ului Timi[ [i Consiliul[i Art` al jude]ului Timi[ [i Consiliul[i Art` al jude]ului Timi[ [i ConsiliulJude]ean...Jude]ean...Jude]ean...Jude]ean...Jude]ean...

- C`minul Cultural din RemeteaMare a fost gazd` primitoare pentruarti[tii amatori din Ghiroda, Giar-mata, Reca[, Bucov`], Topolov`]uMare, Brestov`], Ghizela [i Dude[tiiNoi. A fost un prilej potrivit pentrua ar`ta c` la Remetea Mare exist`deschidere pentru tot ceea ceînseamn` p`strarea [i transmitereamai departe a mo[tenirii noastre desuflet: tradi]iile, obiceiurile, portul[i cântecul b`n`]ean.

- Care sunt proiectele pe care- Care sunt proiectele pe care- Care sunt proiectele pe care- Care sunt proiectele pe care- Care sunt proiectele pe carele ave]i pe agenda anului 2015?le ave]i pe agenda anului 2015?le ave]i pe agenda anului 2015?le ave]i pe agenda anului 2015?le ave]i pe agenda anului 2015?

- Pot s` anun] cu certitudine c`,în acest an, în localitatea Ianova seva introduce re]eaua de alimentarecu gaz metan. {i, ca s` închei precumam început, sper ca [i Centrul Inter-modal de Transport s` se finalizezecât mai curând, a[a cum au dat dejaasigur`ri autorit`]ile jude]ene.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAGÃ

În plenul C.J. Timi[ din lunaianuarie 2015 consilierul jude]eanAdrian Negoi]`, pre[edintele Co-misiei de Cultur` al Consiliului,l-a propus ca cet`]ean de onoare aljude]ului Timi[ pe artistul plasticStefan Popa Popa's. Propunerea afost reluata la plenul din lunafebruarie 2015 de consilierii jude]eniTiberiu Lelescu [i Marin Popescu."Popa'S este un artist de mare valoareal jude]ului nostru. Este cetatean deonoare [i în alte judete a ob]inut titlulde cet`]ean de onoare în mai multe]`ri, Am discutat cu Domnia sa [ieste de acord cu propunerea noas-tr`.....", conform consilerului TiberiuLelescu, care consider` c` "acestìni]iativ` vine în urma constat`riic` domnul Popa este cet`]ean deonoare în mai multe jude]e dinTimi[, c` a ob]inut titlul de cet`]eande onoare în mai multe ]`ri, este unartist de valoare care trìe[te pemeleagurile jude]ului Timi[." Docu-menta]ia necesar` proiectului estegata, conform pre[edintelui Comisiede Cultur` Adrian Negoi]`, care aapreciat faptul c` propunerea lui a

POPA'S, CET~}EAN DE ONOARE AL JUDE}ULUI TIMI{fost reluat` în plen de al]i doi con-silieri, Marian Popescu [i TiberiuLelescu, iar pre[edintele C.J. Timi[Titu Bojin a propus, în acestcontext, ca Negoi]`, Lelescu [iPopescu, to]i trei, s` fie ini]iatoriiproiectului prin care este propusPopa'S ca [i Cet`]ean de Onoareal jude]ului Tmi[.

|n urma demersurilor oficiale,artistul timi[orean {tefan PopaPopa's a primit joi, 11 iunie, chiarde ziua sa de na[tere, titlul de Cet`-]ean de Onoare al jude]ului Timi[,al`turi de alte medalii [i premii dinpartea mai multor institu]ii din Timi-[oara. Evenimentul festiv a avut locîn Sala Baroc` a Muzeului de Art`

din Timi[oara, în prezen]a reprezen-tan]ilor autorit`]ilor centrale, jude-]ene [i locale [i a numero[i arti[ti,prieteni [i admiratori ai marelui cari-caturist. Au fost prezen]i la cere-monie Titu Bojin, pre[edintele C.J.Timi[, Eugen Dogariu, prefect deTimi[, C`lin Dobra, vicepre[edinteal C.J. Timi[, Adrian Negoi]`,pre[edintele Comisiei de Cultur` aC. J.Timi[. Al`turi de ace[tia au fost[i înaltpreasfm]itul P`rinte Ioan,Arhiepiscopul Timi[oarei [i Mitro-politul Banatului, [i Preasfin]itulP`rinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timi[oarei.

{tefan Popa Popa's{tefan Popa Popa's{tefan Popa Popa's{tefan Popa Popa's{tefan Popa Popa's s-a n`scut11 iunie 1955, la Caransebe[, jude]ulCara[-Severin A început Liceul deArte Plastice [i s-a transferat la{coala Special` de Matematic`, ob]i-nînd locul întîi la Balcaniada deMatematic`. A practicat handbalulsi atletismul de performan]`. A în-ceput s` deseneze la 5 ani, iar la 7i-a fost publicat` prima caricatur`într-un ziar local. La 14 ani a publicatîn singura revist` umoristic` a vre-mii. La 19 ani a fost descoperit de

Henri Coursaget, primul pre[edinteUNESCO. A absolvit Politehnicadin Timi[oara [i Academia de ArteVizuale din Poitiers, Fran]a. LaFestivalul Interna]ional de Caricatur`de la Saint-Estève (Fran]a) a stabilitrecordul mondial de rezisten]`(1.527 de portrete color în zece zile[i zece nop]i). În 1995 î[i doboar`propriul record [i realizeaz` 2.772de caricaturi color în zece zile [izece nop]i. Peste 200 de [efi de state[i guverne au portrete semnate Popas.

În prezent este cet`]ean deonoare în 26 de ora[e din ]ar`, undea ob]inut 100 de premii. Pe planinterna]ional a fost medaliat de 58de ori. Este membru al Funda]ieipentru {tiin]` [i Arte a AcademieiCita din Roma [i membru al Aso-cia]iei Arti[tilor (UNESCO). A pu-blicat caricaturi în principalele ziare[i reviste din toat` lumea. Realiz`rilesale de excep]ie în domeniul graficiil-au impus drept una dintre cele maiprestigioase personalit`]i ale arteiplastice contemporane. În Fran]a,în octombrie 1995, André Baur scriadespre {tefan Popa Popa's c` "esteo for]` a naturii..., este singurul omcare a fost cu patru secunde mai rapiddecât calculatorul". (C.T.)

7



- Care este situa]ia infrastructurii- Care este situa]ia infrastructurii- Care este situa]ia infrastructurii- Care este situa]ia infrastructurii- Care este situa]ia infrastructuriila nivelul comunei pe care ola nivelul comunei pe care ola nivelul comunei pe care ola nivelul comunei pe care ola nivelul comunei pe care oconduce]i?conduce]i?conduce]i?conduce]i?conduce]i?

- Re]eaua de alimentare cu ap`[i canalizarea s-au finalizat deja deun an, iar 85% dintre gospod`riile

de pe raza comunei sunt bran[atela aceste sisteme. Printr-o hot`rârede consiliu local, s-au fixat [i pre]urifoarte bune pentru aceste servicii,adic` 2 lei pe metru cub de ap`, aiciincluzând [i canalizarea. ]in s`

precizez c` avem un consiliu foarteunit, ceea ce ne ajut` foarte multîn luarea deciziilor.

- Cine administreaz` sistemele- Cine administreaz` sistemele- Cine administreaz` sistemele- Cine administreaz` sistemele- Cine administreaz` sistemelede alimentare cu ap` [i canalizare?de alimentare cu ap` [i canalizare?de alimentare cu ap` [i canalizare?de alimentare cu ap` [i canalizare?de alimentare cu ap` [i canalizare?

- De]inem o licen]` în acest sens,fiind printre pu]inele comune carebeneficiem de acest avantaj. Avemastfel sistemul nostru [i nu maidepindem de Aquatim sau de al]ifurnizori de ap`.

La nivelul comunei, avem unserviciu care se ocup` de tot ce în-seamn` alimentare cu ap` [i canali-

Ioan Lihoni, primarul comunei BethausenIoan Lihoni, primarul comunei BethausenIoan Lihoni, primarul comunei BethausenIoan Lihoni, primarul comunei BethausenIoan Lihoni, primarul comunei Bethausen

"În cei aproape opt ani de mandat, am realizat destul de multe!"zare, în acest sens fiind angajate treipersoane.

La nivelul comunei mai exist`cinci foraje pentru alimentarea cuap`. Acestea pot intra oricând înfunc]iune, atunci când va fi nevoie

de o cantitate mai mare de ap`.- Salubrizarea comunei o face]i- Salubrizarea comunei o face]i- Salubrizarea comunei o face]i- Salubrizarea comunei o face]i- Salubrizarea comunei o face]i

tot la nivel local?tot la nivel local?tot la nivel local?tot la nivel local?tot la nivel local?- Am ob]inut un pre] destul de

bun, aproximativ 13 lei de fiecarefamilie, [i am hot`rât ca de acest

sector s` se ocupe SocietateaRETIM.

- Care este situa]ia drumurilor- Care este situa]ia drumurilor- Care este situa]ia drumurilor- Care este situa]ia drumurilor- Care este situa]ia drumurilordin comun`?din comun`?din comun`?din comun`?din comun`?

- Am reu[it s` asfalt`m toatestr`zile, ceea ce înseamn` aproxi-mativ 50 de kilometri. Mai avem olicita]ie încheiat`, pentru înc` [aptekilometri de drum.

Acum am început s` amenaj`m[i aleile pietonale, lucr`rile la caremuncesc persoane beneficiare aleajutorului social. Am reu[it sàmenaj`m [i locuri de parcare, în

fa]a institu]iei prim`riei. Cei de laApele Române ne-au furnizat piatr`,noi am cump`rat cimentul [i astfelam reu[it s` rezolv`m problema le-gat` de infrastructura rutier`. Existò problem`, din punctul meu devedere, aceea c` nu exist` o legecare s` ofere dreptul prim`riilor dea angaja zilieri din localitate.

- Cu [colile cum sta]i, câte [coli- Cu [colile cum sta]i, câte [coli- Cu [colile cum sta]i, câte [coli- Cu [colile cum sta]i, câte [coli- Cu [colile cum sta]i, câte [colimai ave]i?mai ave]i?mai ave]i?mai ave]i?mai ave]i?

- La nivelul comunei sunt 540de copii. Toate [colile func]ioneaz`,avem dou` microbuze [i am maiadus unul nou, pentru c` nu mai

puteam face fa]`. Avem dou` [colila Bethausen, plus gr`dini]` cuprogram normal. La Cutina avem[coal` cu clasele I-IV, plus gr`dini]`,la Cliciova, Nevrincea [i Leucu[e[ti,la fel. La fiecare [coal` am amenajatparc`ri, pentru cadrele didactice.

La Cladova avem un proiect în-dr`zne]. Imediat dup` începerea va-can]ei de var` vom începe muncala materializarea lui. Concret,încerc`m s` construim o [coal` nou`cu etaj.

- Care este starea c`minelor- Care este starea c`minelor- Care este starea c`minelor- Care este starea c`minelor- Care este starea c`minelorculturale din comun`?culturale din comun`?culturale din comun`?culturale din comun`?culturale din comun`?

- Avem la Leucu[e[ti un c`mincultural cu adev`rat european. Num` sfiesc s` m` mândresc cu el.Tocmai pentru c` este ultramodern,

Cre[terea chinchilei, a melcilorsau a stru]ilor au devenit afaceri lamod` chiar [i pentru unii politicieni,în condi]iile în care foarte pu]ini suntcei care [tiu c`, prin cre[terea vipe-relor pentru venin, pentru pielea rep-tilei, pentru vânzarea de matc` sautehnologie, se poate câ[tiga mult [if`r` s` investe[ti. Veninul se utili-zeaz` în industria farmaceutic`, laproducerea de medicamente [i înindustria cosmeticelor, iar investi]ianu necesit` credite bancare. Cu unspa]iu restrâns [i câteva borcane încare cresc [oarecii ce asigur` hranaviperelor, construc]ia ce se realizeaz`trebuie s` dep`[easc` 300 m fa]`de ultima a[ezare uman`. Dup` ceexist` spa]iul amenajat, pentru catotul s` fie legal, este necesar` ob]i-

Milioane de euro din venin de vipere

acolo se fac cele mai multe nun]i,cele mai multe festivit`]i. Avembuc`t`rie, vesel`, grupuri sanitare.Capacitatea c`minului este de 300persoane. La Nevrincea estesingurul c`min la care mai trebuielucrat, în rest sunt toate bine pusela punct.

În plus, mai amintesc [i faptulc` prim`ria sprijin` [i organizarearugilor.

- S` în]eleg c` via]a cultural`- S` în]eleg c` via]a cultural`- S` în]eleg c` via]a cultural`- S` în]eleg c` via]a cultural`- S` în]eleg c` via]a cultural`în comun` poate s` reînvie?în comun` poate s` reînvie?în comun` poate s` reînvie?în comun` poate s` reînvie?în comun` poate s` reînvie?

- De latura cultural` se ocup`mai mult directorul [colii. În trecutam avut forma]ii de dansuri, iaracum, dou` fete de la noi sunt cân-t`re]e deja recunoscute. Este vorbadespre Lavinia Gruescu [i Andreea

Irimescu. Cultura n-am putut s` osprijinim pe cât ne-am fi dorit, pentruc` ne-am axat pe problemeleprioritare ale localit`]ilor noastre,iar aceasta înseamn`, în primul rând,proiecte de infrastructur`.

- Se mai joac` fotbal în- Se mai joac` fotbal în- Se mai joac` fotbal în- Se mai joac` fotbal în- Se mai joac` fotbal înBethausen?Bethausen?Bethausen?Bethausen?Bethausen?

- Am avut pân` anul trecutechipa Vulturii Leucu[e[ti, avem[i teren cu tribune, îns` anulacesta copiii n-au mai vrut s` sestrâng` [i s` joace fotbal în modorganizat.

- Care sunt planurile adminis-- Care sunt planurile adminis-- Care sunt planurile adminis-- Care sunt planurile adminis-- Care sunt planurile adminis-tra]iei locale pentru perioadatra]iei locale pentru perioadatra]iei locale pentru perioadatra]iei locale pentru perioadatra]iei locale pentru perioadaurm`toare?urm`toare?urm`toare?urm`toare?urm`toare?

- Avem în plan s` ridic`m capeleîn toate localit`]ile [i vom începe cuLeucu[e[ti. Ce m` bucur` e c` avemintrare pe autostrad` la Cliciova. Îndefinitiv st`m destul de bine lainfrastructur`, dar [i în ceea ce neprivesc realiz`rile din cei aproape optani de mandat ai mei… Desigur, întot-deauna este loc pentru mai bine…

- Din punct de vedere social,- Din punct de vedere social,- Din punct de vedere social,- Din punct de vedere social,- Din punct de vedere social,care sunt problemele cu care secare sunt problemele cu care secare sunt problemele cu care secare sunt problemele cu care secare sunt problemele cu care seconfrunt` locuitorii?confrunt` locuitorii?confrunt` locuitorii?confrunt` locuitorii?confrunt` locuitorii?

- Marea problem` e c` nu avemlocuri de munc` în comun`. Cei carenu practic` agricultura sunt nevoi]is` fac` naveta. Tot pentru a veni însprijinul cet`]enilor, vom deschidemagazinul "La doi pa[i", unul cupre]uri foarte sc`zute. Astfel,oamenii nu vor mai fi nevoi]i s`mearg` la Lugoj pentru cump`r`turi.De asemenea, la nivelul comuneimai avem [i o pia]` agroalimentar`modern`.


nerea unei autoriza]ii pentru desf`-[urarea unei astfel de activit`]i. Sevor încheia contracte pentru achizi]iedar [i contracte pentru vânzarea pro-duselor derivate ca: venin viperin,pui de viper`, matc`, piele de [arpe[.a.

Aceast` îndeletnicire este în spe-cial pentru cei curajo[i [i perseve-ren]i, numai ace[tia reu[ind s` scoat`milioane de euro din aceast` ocupa-]ie, prin cre[terea viperelor în fermeecologice în vederea ob]inerii veni-nului atât de cùtat. Veninul estecùtat [i în industria cosmetic`, iar]`rile în care se export` venin deviper` ecologic sunt în special Fran]a[i Italia, pentru un gram de veninpl`tindu-se între 1400 [i 1500 euro,venin ce se ob]ine de la o viper`

într-un an de zile. Dac` pentru aceas-t` activitate lucrurile par complicate,în schimb s-a inventat [i un aparatde colectare al veninului de la albine,care cost` câteva sute de euro, iarprofitul rezultat este de pân` la10.000 euro / an. Un gram de veninde albine echivaleaz` cu 1 milionde în]ep`turi, iar acest venin esteextrem de cùtat în industria cosme-tic`, în vederea producerii de cremeanti-rid, prin aceasta renun]ându-sela injec]ii cu ser botulinic (botox).

În Timi[, pe lâng` cele 2 cresc`-torii de [erpi existente la Direc]iaSanitar Veterinar`, exist` înc` 2 soli-cit`ri pentru avizare în vederea în-fiin]`rii de noi ferme pentru cre[tereaviperelor în sistem ecologic. Fermelede vipere sunt în Or]i[oara (timi-

[oreanul Marius Buldurera primul român carecerea aviz de func]ionarepentru "cre[terea vipere-lor" n.r.) [i Belin] (cea carea înfiin]at aici o ferm` devipere este EugeniaMoica n.r.), iar pentru aavea succesul asigurat vatrebui, în primul rând s`î]i asiguri desfacerea veni-nului utilizat în producereamedicamentelor folosite înboli cardiovasculare, pen-tru sistemul nervos [i la fabricareaanalgezicelor. În ]ar`, veninul secere la fabrica de medicamente dinIa[i, iar în ceea ce prive[te cea maimare cantitate de venin de viper`,solicit`rile sunt la export. ÎnRomânia exist` 3 specii de viper`:vipera de munte, vipera de step` [ivipera cu corn; toate speciile sunt

ocrotite de lege, iar pentru fermèle nu pot fi prinse din natur`, cicump`rate de la cresc`tori dinRepublica Moldova, Olanda, sauchiar de la b`n`]enii no[tri care sunt[i produc`tori de puiet [i matc`pentru vânzare.

Dr. Tiberiu LELESCU,consilier jude]ean


8



- Care sunt nout`]ile legate de- Care sunt nout`]ile legate de- Care sunt nout`]ile legate de- Care sunt nout`]ile legate de- Care sunt nout`]ile legate deproiectele pe care administra]iaproiectele pe care administra]iaproiectele pe care administra]iaproiectele pe care administra]iaproiectele pe care administra]ialocal` din Belin] le are pentru acestlocal` din Belin] le are pentru acestlocal` din Belin] le are pentru acestlocal` din Belin] le are pentru acestlocal` din Belin] le are pentru acestan?an?an?an?an?

- În func]ie de proiectele pe carele-am avut pentru 2015, la începutulanului ne-am trasat bugetul. Baniii-am repartizat conform proiectelor[i pân` acum am cheltuit mai binede jum`tate. Am avut proiecte pentrutrotuare, proiecte pentru asfaltare destr`zi, toate din bugetul local. Amavut [i un proiect prin ProgramulNa]ional de Dezvoltare Rural`(PNDR). A fost un contract pe treiani, iar în primul an ne-am mi[cat

foarte bine, în sensul c` am f`cutstudiul de fezabilitate pentru asfal-tarea drumului de la Bab[a, pe olungime de [apte kilometri. Amob]inut autoriza]ia de construc]ie înanul urm`tor, dar din p`cate nu nis-a repartizat de la buget nici m`carun leu, de[i ne a[teptam s` demar`mlucrarea anul acesta, pentru a o putea

"Înaltpreasfin]itul Mitropolit Ioan va fi oaspetele nostru"termina în doi ani, conformcontractului.

Proiectele de pe plan local le-am f`cut cu bani proprii, proveni]idin chiria anual` pe care ne-o pl`te[te[antierul autostr`zii.

Am reu[it s` asfalt`m, în fiecarean, pân` la doi kilometri de drum,am f`cut trotuare [i am reu[it sìntroducem gazul metan în locali-t`]ile Belin] [i Chiz`tù. Aici c`mi-nele culturale sunt [i ele alimentatecu gaz. Mai avem dou` proiecteeuropene, unul pe M`sura 313,realizarea unui Centru de InformareTuristic`, la care luna aceasta sper`m

s` începem construc]ia. Totul, dup`foarte mari greut`]i, în sensul cìni]ial am fost respin[i de APDRP.Cu insisten]e, am rezolvat problema.Mai avem un proiect pe M`sura 125– drumuri agricole, care e [i el îndesf`[urare. Vor fi amenaja]i [aptekilometri de drum de exploatareagricol`, conform proiectului.

- La capitolul alimentare cu ap`- La capitolul alimentare cu ap`- La capitolul alimentare cu ap`- La capitolul alimentare cu ap`- La capitolul alimentare cu ap`[i canalizare care este situa]ia în[i canalizare care este situa]ia în[i canalizare care este situa]ia în[i canalizare care este situa]ia în[i canalizare care este situa]ia încomun`?comun`?comun`?comun`?comun`?

- Serviciul de alimentare cu ap`[i canalizare a fost cedat c`tre ope-ratorul regional Aquatim. S-a înce-put un studiu de fezabilitate, pentruun proiect european ce prevede con-struirea unei sta]ii de epurare [i intro-ducerea sistemului de canalizare.De[i unii locuitori erau nemul]umi]ic`, dup` concesionarea serviciuluide alimentare cu ap`, pre]ul acesteiaa crescut considerabil, practic s-atriplat, acest lucru era necesar, deoa-rece era singura noastr` [ans` de aputea spera la introducerea canali-z`rii [i a construirii sta]iei de epurarepentru localit`]ile Belin] [i Chiz`tù.

- În domeniul cultural, comuna- În domeniul cultural, comuna- În domeniul cultural, comuna- În domeniul cultural, comuna- În domeniul cultural, comunaeste cunoscut` prin ansambluleste cunoscut` prin ansambluleste cunoscut` prin ansambluleste cunoscut` prin ansambluleste cunoscut` prin ansamblulfolcloric de aici.folcloric de aici.folcloric de aici.folcloric de aici.folcloric de aici.

- Într-adev`r. Ansamblul "HoraBelin]ului", cu care ne mândrim, ecunoscut [i în jude], [i în ]ar`, [i înafara ]`rii.

Tot timpul, începem cu genera-]iile mici, pentru c` e foarte greus` îi p`str`m. Dup` ce trec de o anu-mit` vârst`, pleac` la liceu, facultate,unii se angajeaz`, iar timpul nu lemai permite s` vin` la repeti]ii [iatunci trebuie s` avem continuitate.Avem aproximativ 30 de perechi.Întreg ansamblul cuprinde peste 150de membri, deoarece mai sunt [iinstrumenti[ti, [i soli[ti. Avem cos-tume populare pentru fiecare zon`folcloric` a ]`rii în parte.

Pentru a finan]a activitateacultural`, avem un contract încheiatcu Asocia]ia "Hora Belin]ului" [i

în func]ie de buget li se repartizeazò anumit` sum` în fiecare an.

- Cu via]a sportiv` cum sta]i?- Cu via]a sportiv` cum sta]i?- Cu via]a sportiv` cum sta]i?- Cu via]a sportiv` cum sta]i?- Cu via]a sportiv` cum sta]i?- La capitolul sport o ducem mai

greu. Am avut echip` [i în diviziaD, îns` acum nu se mai poate vorbidespre fotbal organizat la Belin].Problema e c` nu avem juc`tori dinlocalitate. Dac` vrem s` ne înscriemîntr-o competi]ie sau s` ne p`str`mla un anumit nivel, trebuie s` aducemjuc`tori din alt` parte, iar bugetulnu ne permite. Echipa de la Belin]s-a desfiin]at acum doi ani, Chiz`tùle în pragul desfiin]`rii, deoareceechipa se afl` pe ultimul loc la ca-tegoria în care activeaz`. A mai r`-mas echipa din Gruni, care activeaz`în Campionatul Jude]ean Promo]ie.

- Ce probleme ave]i de rezolvat- Ce probleme ave]i de rezolvat- Ce probleme ave]i de rezolvat- Ce probleme ave]i de rezolvat- Ce probleme ave]i de rezolvatla zi?la zi?la zi?la zi?la zi?

- Comuna este cunoscut` pentruh`rnicia locuitorilor sì [i pentruabilit`]ile lor de agricultori, darlocuitorii sunt nemul]umi]i pentru

c` au carnete de produc`tori doarîntr-un singur exemplar. La nivelde comun`, 70-80% din localnicise ocup` cu agricultura. Exist` cazuricând din aceea[i gospod`rie seîmpart [i vând în dou` pie]e, astfelexpunându-se riscului de a primiamenzi, pentru c` nu au carnete deproduc`tori separat. O alt` problemàr fi spa]iul insuficient din carnetelede produc`tor pentru a trece toatelegumele dintr-o anumit` categorie.Poli]ia nu în]elege asta, iarproduc`torul prime[te amend`.

- S` încheiem într-un ton mai- S` încheiem într-un ton mai- S` încheiem într-un ton mai- S` încheiem într-un ton mai- S` încheiem într-un ton maioptimist. Care sunt repereleoptimist. Care sunt repereleoptimist. Care sunt repereleoptimist. Care sunt repereleoptimist. Care sunt repereleurm`toarei perioade la Belin]?urm`toarei perioade la Belin]?urm`toarei perioade la Belin]?urm`toarei perioade la Belin]?urm`toarei perioade la Belin]?

- În 12 iulie organiz`m întru-nirea fiilor satului, eveniment la careinvitat de onoare este Înaltpreasfin-]itul Mitropolit Ioan. În aceea[i dat`se desf`[oar` aici [i festivalulna]ional de folclor, edi]ia a V-a.


Ciacova, târg [i or`[el de câm-pie al Banatului, se poate mândricu un bogat trecut istoric [i cu ovia]` cultural` efervescent`, fiindtotodat` un model de inter [i multi-culturalitate pentru spa]iul românesc.Rândurile de mai jos, î[i propun s`prezinte câteva aspecte legate detipografiile, libr`riile [i publica]iile(ziare, reviste) ap`rute de-a lungultimpului în micul burg timi[ean,str`juit de peste [apte secole de ma-iestoasa siluet` a turnului-donjonmedieval, denumit de localnici "Cul`Turceasc`".

Prima tipografie din Ciacovaa luat fiin]` în anul 1880, în cl`direaaflat` azi pe strada Nicolae B`lcescu,nr. 22, dar la vremea respectiv`strada Prim`riei localit`]ii, denumit`[i Herrengasse. Proprietarul ei a fostrenumitul editor, tipograf [i istoricb`n`]ean Franz Julius Wettel (1854-1938), originar din Vâr[e], acestaaducând de la Viena aparatele nece-sare realiz`rii tiparni]ei. În anul1881, Wettel vinde tipografia luiEugen Chudy, tipograf de meserie,dar [i comandant al Forma]iei dePompieri din Ciacova, care o vade]ine pân` în anul 1899. Împreun`cu fratele sù, Chudy va deschideaici [i prima libr`rie din Ciacova,va tip`ri primul ziar ciacovean-Csakovaer Wochenblatt (Foaie s`p-t`mânal` ciacovean`), iar din 1882[i pân` în 1905, mai cunoscutul s`p-t`mânal Csakovaer Zeitung (Ziarul

TIPOGRAFII, LIBR~RII {I PRES~ SCRIS~ ÎN CIACOVA (I)Ciacovei), ambele în limba german`.Csakovaer Zeitung a fost cel mailongeviv [i mai important ziar ap`rutvreodat` în Ciacova, oferind locui-torilor de atunci informa]iile nece-sare desf`[ur`rii traiului zilnic, unulînfloritor, s` nu uit`m asta, ca [i alBanatului de altfel.

În anul 1900, tipografia [i libr`-ria ajung în proprietatea lui PeterGradl (1868-1921), care le st`pâ-ne[te pân` în 1915, fiind tip`rit aicis`pt`mânalul de limb` maghiar`,con]inând îns` [i articole în limbagerman`, Csakova es Videke (Cia-cova [i împrejurimile), care aparedin 1903 pân` în 1915, [i care a fostcontinuatorul, în fapt, al celor ante-rioare, mai sus amintite. O serie dec`r]i po[tale [i vederi cu localitateaCiacova, ast`zi adev`rate rarit`]i,au fost realizate în tipografia lui PeterGradl. Tot c`r]i po[tale [i vederi,la fel de frumoase [i de valoroase,realizau în Ciacova, Jozsef Deutsch,comerciant evreu, care î[i avea ma-

gazinul tot pe actuala strad` NicolaeB`lcescu, la num`rul 16, dar [iAlexander Simonovits, acesta dinurm`, în perioada interbelic`. Deasemenea, anuarele {colii Medii deFete Notre Dame, înfiin]at` în Cia-cova în anul 1894, care a func]ionatpân` în anul 1921, în actuala cl`direa Liceului Teoretic "AlexandruMocioni", dar [i cele ale Gimnaziului"Alexandru Mocioni", înainta[ulliceului de ast`zi, înfiin]at în anul1922, au fost tip`rite tot la aceast`tipografie local`.

Între 1918-1926 proprietarul ti-pografiei [i libr`riei este JuliusGammer (1890-1926). Acesta moarede tân`r, în anul 1926, fiind înmor-mântat în cimitirul catolic din Cia-cova, iar dup` acest an, tipografiava fi preluat` de ginerele sù, Alek-sandar Protici, sârb de na]ionalitate.În 1934, reap`rea TschakowaerZeitung, cu un titlu scris cu altòrtografie, dup` cum se vede, totîn limba german`.

Tipografia din Ciacova a avut,la vremea respectiv`, un rol deosebit,realizând publica]iile [i documentelenecesare în cele patru limbi, vorbiteatunci de aproape toat` lumea înBanat : român`, german`, maghiar`[i sârb`. Ca o compara]ie, primatipografie din Banat se deschideala Timi[oara în 1771, din ini]iativaîmp`ratului Iosif al II-lea, iar la Lu-goj, acest lucru se întâmpla în 1852.Tipografia din Ciacova se num`r`

astfel, cu siguran]`, între primele10, dac` nu chiar primele 5 tipografii,ap`rute în Banatul istoric.

Libr`ria [i tipografia AeksandarProtici vor func]iona la Ciacova, lafel ca [i cele anterioare, pe actualastrad` B`lcescu, care se numea, lavremea respectiv`, Herrengasse, lanr. 22, pân` dup` al doilea R`zboiMondial. Trebuie spus c` aceast`strad`, situat` în imediata apropierea Pie]ei Cet`]ii (fost` Pia]a FranzJosef, apoi Regina Maria, în perioadainterbelic`, Pia]a Republicii în peri-oada comunist`) a fost, pân` în preaj-ma celei de-a doua conflagra]ii mon-diale, una dintre cele mai importante,dinamice [i frumoase zone din Cia-cova, a[a cum o arat` [i fotografiilede epoc`, cu pr`v`lii, ateliere, casezvelte [i bine îngrijite, aici locuindmedici, avoca]i, farmaci[ti, reprezen-tan]i ai burgheziei [i intelectualit`]iiciacovene. Comunismul instaurat înRomânia dup` 1945 [i cumplita na]i-onalizare a întreprinderilor, caselor[i mijloacelor de produc]ie din 1948,vor face ca totul s` devin` doar ofrumoas` amintire.

Familia Protici emigreaz` în1948 în Jugoslavia, dup` ce autori-t`]ile comuniste îi confiscaser` înmod abuziv, ca în atâtea alte cazuri,aproape totul. Fiul lui AleksandarProtici, student la vremea respectiv`,revenind, în urm` cu câ]iva ani, s`-[i revad` casa p`rinteasc`, vorbea,pe lâng` tipografie, de tablouri, mo-

bilier, trofee de vân`toare, toate deo mare valoare, l`sate în locuin]ade la Ciacova [i disp`rute în tota-litate, f`r` urm`, în împrejur`rilefoarte tulburi de atunci. Dac` maitrìe[te, Aleksandar Protici jr. lo-cuie[te la Belgrad. Bunicii mei,cump`rând casa respectiv` în anul1967, mai g`seau pe locul fosteitipografii doar un morman de moloz.Actualmente, se mai p`streaz` a[a-dar casa în care a func]ionat libr`ria[i unde a locuit ultimul tipograf alCiacovei, Aleksandar Protici. Înamintirea vremurilor bune, dar de-mult apuse, în data de 3 Iunie 2014,actualii proprietari ai imobilului, fa-milia Seculici, au amplasat pe fa]adaacestuia o placu]` comemorativ`,care aminte[te de existen]a primeitipografii [i libr`rii din Ciacova.

Dup` 1948, a func]ionat înCiacova libr`ria de stat "Libr`rianoastr`", în cl`direa fostei farmacii"Sfânta Treime" (prima farmacie dinCiacova, din 1795), mutat` ulteriorîn incinta "Magazinului Universal".A fost o libr`rie bine dotat` [i util`în peisajul cultural ciacovean. S-aînchis prin 1993-1994, iar de atunciCiacova nu a mai avut o libr`rieadev`rat`, în care s` se vând` c`r]i,nu doar caiete [i produse de papet`rie.

În ceea ce prive[te publica]iile,în anii 70 ai secolului trecut,directorul Liceului Teoretic între anii1957-1976, prof. Petcu Trifu, a editatcâteva numere ale revistei [colareFlori de mai, cu posibilit`]ile tehnicedin perioada respectiv`.

Bogdan SECULICI

Belin]: Ionel Tîrziu, viceprimarul comuneiBelin]: Ionel Tîrziu, viceprimarul comuneiBelin]: Ionel Tîrziu, viceprimarul comuneiBelin]: Ionel Tîrziu, viceprimarul comuneiBelin]: Ionel Tîrziu, viceprimarul comunei

9



Agenda cultural` 2015 a BJTimi[ a fost prezentat` în cadrul uneiinteresante expozi]ii vernisate la

Sec]ia de Arte "Deliu Petroiu" dinBastionul Theresia (un loc excelentamenajat [i gospod`rit cu pasiunede bibliotecarele Laura Constantin[i Ileana Berariu). Cel "lansat" cuacel prilej în superbul spa]iuexpozi]ional timi[orean a fostartistul fotograf Liviu Moise. Picto-rialele maestrului, a[ezate confor-tabil pe [evalete, ca parte a FototeciiBJTimi[, i-au dezv`luit ca prota-goni[ti pe Nora Iuga, NicolaeBreban, Pavel G`tìan]u , SimonaGiukici [i Tudor Cre]u, în ipostazede chirurgi, operând texte la SpitalulLouis }urcanu. (foto)

Un alt aspect al activit`]ii Bi-bliotecii Jude]ene Timi[ dezv`luitgazetarilor prezen]i la eveniment este

Agenda cultural` 2015:Agenda cultural` 2015:Agenda cultural` 2015:Agenda cultural` 2015:Agenda cultural` 2015:

AC}IUNI INTERESANTE LA B.J. TIMI{intitulat` "Carte cu personalitate"- personalit`]i din sport, afaceri sauIT" [i care prezint` elevilor timi[eni

c`r]i care le-au fost de folosrespectivelor personaje importanteale urbei. {i tot ca parte a agendeiculturale 2015 promovat` de mana-

gerii Bibliotecii se constituie [i pro-gramului "Citesc la B.J.T (II) – spot… foto, sesiune deschis`", în carecititorii doritori vor putea participala un shooting care va sta la bazaunui mini-documentar de promovarea B.J.T", a[a cum a precizat scriitorulTudor Cre]u, managerul BiblioteciiJude]ene. Acesta a mai subliniatfaptul c`, împreun` cu inspectorul[colar Gheorghe Bloanc` [i cu direc-torul Colegiului C.D. Loga, profesorMariea {tefan, a decis s` organizezeTabere [colare la Sec]ia de ArteDeliu Petroiu, acolo unde, pe rând,câte un liceu timi[orean va derulaun num`r de cel pu]in trei ore decurs, iar materiile vor fi studiate prin

prisma materialelor oferite de biblio-tec`. Vor putea înv`]a cel pu]in 100de elevi, s`p`t`mânal, la BibliotecaJude]ean` Timi[, s`pt`mânal.

În 26 martie 2015 a fost lansatprogramul Opening Opportunitiesconsacrat ini]ierii în tehnologiainforma]iei. Pictorialele LitVestcuprind fotografii realizate în cadrulcelei de a III-a edi]ii a Festivaluluide literatur` LitVest, evenimentconsacrat regretatului PavelG`tìan]u, poet [i publicist din NoviSad, colaborator constant alBibliotecii Jude]ene Timi[. Cea de-a treia edi]ie a evenimentului"P`tura care cite[te", programat înmai 2015, va implica, pe lâng`bibliotecile din Timi[, [i altebiblioteci jude]ene, ac]iuneadesf`[urându-se la scar` na]ional`.

American Corner, aflat în sediul

central al BJT, din Pia]a Libert`]ii,organizeaz` cursuri de limba engle-z`, bilunar (miercurea [i joia),gratuit.

Agenda cultural` a institu]ieiinclude [i alte proiecte, printre caretab`ra de crea]ie estival` de proz`

[i poezie Pas si popas, particip`rila târguri, la Gala industriei decarte "Bun de tipar" sau lecturipublice. (C.T.)

Sala Baroc a Muzeului de Art` din Timi[oara a g`zduitconferin]a [i a fost vernisat` expozi]ia "Pentru o democra]ieactiv` – împotriva extremismului de dreapta". Evenimentula fost organizat de Friedrich-Ebert-Stiftung în parteneriatcu Muzeul de Art` [i în co-organizare cu Centrul CulturalGerman Timi[oara. Extremismul de dreapta are multe fa]etecare pot merge de la prejudec`]i pân` la fapte de violen]`.Dac` extremi[tilor de dreapta nu li se opune nimeni [i nimic,atunci le este l`sat` cale liber` s` distrug` în]elegerea dintreoameni, s` calce valorile democratice în picioare [i s` pun`în pericol societatea în care trìm. De aceea opiniile [i concep-]iile de extrem` dreapta trebuie comb`tute public, iar activit`]ilelor taxate pentru ceea ce sunt – o amenin]are pentru democra]ie[i pentru demnitatea uman`.

Departe de a fi o problem` marginal`, extremismul dedreapta face parte din realitatea româneasc` în m`sur` maimare decât suntem gata s` recunoa[tem. Exist` organiza]iide extrem` dreapta care organizeaz` mar[uri [i campanii pestrad` sau î[i r`spândesc ideile prin internet, muzic` [i activit`]isportive. Iar sondajele arat` c` atitudinile valorificate în modtradi]ional de c`tre extrema dreapt`, precum intoleran]a, xeno-fobia [i antisemitismul, sunt prezente la nivelul popula]iei înpropor]ii îngrijor`toare. În special în rândul tinerilor, care suntmai activi în ceea ce prive[te accesarea mediului online, acesteatitudini sunt mult mai accentuate.

Conferin]a s-a desf`[urat în prezen]a[i cu participareaMatthias Jobelius, Reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung înRomania [i Republica Moldova, Victor Neumann, Director,Muzeul de Arta Timi[oara, Alexandru Florian, Director, Insti-

Conferin]` [i Expozi]ieConferin]` [i Expozi]ieConferin]` [i Expozi]ieConferin]` [i Expozi]ieConferin]` [i Expozi]ie

Pentru o democra]ie activ` împotriva extremismului de dreaptatutul National pentru Studierea Holocaustului in Romania"Elie , Wiesel", Bucure[ti, Michael Shafir, Profesor emerit,Universitatea "Babe[-Bolyai" Cluj-Napoca, Constantin Pâr-vulescu, Lector universitar, Universitatea de Vest, Timi[oara,avându-lca moderator pe Cristian Chiscop, CoordonatorProgram, Friedrich-Ebert-Stiftung Romania

Expozi]ia este un proiect comun realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România (FES) [i Institutul Na]ional pentruStudierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel" si infor-meaz` asupra formelor pe care extremismul de dreapta leîmbrac` [i asupra pericolului direct pe care îl reprezint` pentrufiecare cet`]ean [i pentru societate în ansamblu. În acela[itimp, încurajeaz` cet`]enii români s` se implice în sprijinuldemocra]iei [i al drepturilor omului.Prin intermediul a 17panouri mobile, sunt discutate întreb`ri precum: •Ce estedemocra]ia [i cum o putem trì [i pune împreun` în practic`?•De ce este extremismul de dreapta atât de periculos? •Careeste imaginea despre lume care se ascunde în spatele ideologieide extrem` dreapt`? •Care este tactica organiza]iilor de extrem`dreapta? •Care sunt instrumentele prin care extrema dreapt`p`trunde în spa]iul privat al tinerilor [i prin ce metode câ[tigàdep]i [i simpatizan]i? •Cum se folosesc cei de extrem` dreaptade muzic` [i internet în propriul interes?•Ce activit`]i desf`[oarèxtremi[tii de dreapta în România [i în ]`rile din jur? Cumputem reac]iona ca democra]i în fa]a unor concep]ii [icomportamente de extrem` dreapt`? {i, nu în ultimul rând,cum putem înt`ri democra]ia prin angajamentul personal?

Adrian SZAKACSmuzeograf


10



Funda]ia Cultural` "OrientLatin", cu sprijinul Filialei Timi[oaraa Uniunii Scriitorilor din România[i al Facult`]ii de Muzic` [i Teatrua Universit`]ii de Vest din Timi-[oara, a organizat un evenimentcultural care a celebrat Ziua Mon-dial` Poeziei, ajuns, la Timi[oara,la a X-a edi]ie. La fel ca la celelalteedi]ii, programul a fost dens [i aîncercat s` creeze o platform`comun` pentru oamenii de cultur`din vestul ]`rii, în special din spa]iulbanatic.

S-au decernat premiile anualede excelen]` literar`, destinate unor

La Novi Sad, în Voivodina, aavut loc Adunarea General` aCooper`rii Regionale Dun`re-Cri[-Mure[-Tisa [i Adunarea General`

a Asocia]ilor Agen]iei de DezvoltareEuroregional` Dun`re-Cri[-Mure[-Tisa SRL Nonprofit de UtilitatePublic`. Din partea ConsiliuluiJude]ean Timi[ au participat AdrianLupu], manager public în cadrulConsiliului Jude]ean Timi[, MarianaHarcù, inspector în cadrulServiciului Financiar-contabilitate,membr` în Comisia de Supravegherea Agen]iei de DezvoltareEuroregional` DKMT [i FenyvesiEva, Secretar DKMT, inspector despecialitate în cadrul Serviciului deRela]ii Externe. Întâlnirea a avut locla sediul Guvernului ProvincieiAutonome Voivodina.

Gazda întâlnirii a fost domnulBranislav Bugarski, vicepre[edinteleGuvernului Provinciei AutonomeVoivodina, care în cuvântul sù desalut a ar`tat c` în ultimii ani princooperarea regional` DKMT s-aurealizat proiecte în valoare de peste3 milioane de euro, concentrându-se mai ales pe proiecte de investi]iiîn infrastructur`.

Absen]a unei linii transversalede cale ferat` de înalt` calitate cares` str`bat` Euroregiunea este oproblem` major` potrivit celor careau implementat proiectul HUSRBRailway, în valoare de 1 649 733euro. Având ca obiectiv generalasigurarea accesibilit`]ii locuitorilor

Adunarea General` a Cooper`rii Regionale DKMTdin regiunea de frontier`, dezvoltareacompetitivit`]ii economice a acesteiregiuni [i revitalizarea transportuluide marf` pe cale ferat`, ca o mo-dalitate ecologic` de transport, Se-

cretariatul provincial pentrueconomie, ocuparea for]ei de munc`[i egalitate între genuri (Voivodina,Serbia) în parteneriat cu Agen]ia deDezvoltare Euroregional` DKMT,cu sprijinul companiilor na]ionalede cì ferate din Ungaria [i Serbia,precum [i a ministerelor de resort

din cele dou` ]`ri au ini]iat revita-lizarea liniei de cale ferat` transfron-talier` dintre Szeged-Röszke-Subotica-Csikéria-Bácsalmás-Bajaprin elaborarea documenta]iilortehnice necesare construirii fizicea acestei linii. În urma implement`riiproiectului au fost realizate studiilede fezabilitate, studiile de impactasupra mediului [i proiectele tehnice

pentru ob]inerea autoriza]iilor. Docu-mentele con]in inclusiv proiectelede reamenajare a unor sta]ii sau g`ri,precum [i propuneri de modificarea unor planuri de amenajareteritorial` ale localit`]ilor de petraseu. Linia a fost proiectat` la ocapacitate de160 km/h, iar frecven]atrenurilor va fi la 2 ore în intervalulorar 8,00-21,00. Linia va lega celedou` zone urbane: Szeged [iSubotica, precum [i zona economic`din Subotica cu Dun`rea, prin portulde la Baja.

Proiectul Across the Tisa, Across the Tisa, Across the Tisa, Across the Tisa, Across the Tisa, cuun buget total de 1 592 798 EUR,în curs de implementare, are caobiectiv general crearea condi]iilorinfrastructurale necesare treceriifrontierei pe ap`, pe Tisa, întreUngaria [i Serbia (investi]ii legatede dezvoltarea [i extinderea portuluiactual, achizi]ionarea de vapoare [ib`rci pentru sprijinirea activit`]iipoli]iei de frontier`, reabilitarea cl`-dirii de la bazinul portuar din Szeged,utilaje de decolmatare, etc.) precum[i un studiu privind posibilit`]ile dedezvoltare a transportului pe ap` înEuroregiune (Tisa, Dun`re [i aflu-

en]ii lor) [i promovare turistic` prinrealizare a unui traseu tematic peap`. Activit`]ile Agen]iei de Dez-voltare Euroregional` DKMT încadrul proiectului privesc manage-mentul proiectului, organizarea deîntâlniri de discu]ii cu reprezentan]ipoli]iei de frontier` [i a autorit`]iivamale din Ungaria [i Serbia,organizarea unei zile de informare

pentru agen]iile de turism; publicareaunei bro[uri cu destina]iile care seafl` de-a lungul râurilor de pe terito-riul Euroregiunii DKMT, [i care potfi accesate pe ap`, comunicarea cupresa, finan]area elabor`rii unui stu-diu cu privire la posibilit`]ile supli-mentare de dezvoltare infrastruc-tural`, logistic`, intermodal` care

exist` în regiune, pe lângìnvesti]iile care se vor realiza prinproiect, etc.

În continuare, reprezentantulAgen]iei de Dezvoltare Regional`din Backa, Voivodina a vorbit despreposibilit`]ile de promovare a tra-seelor turistice ale DKMT realizateîn perioada 2008-2012 [i a propuscompletarea acestora cu trasee decicloturism. A lansat o ofert` c`trejude]ele maghiare [i române de astabili o întâlnire de discu]ii cu eiîn viitorul apropiat pe tema dezvol-t`rii cicloturismului în regiune.

În ceea ce prive[te Programulde Cooperare Transfrontalier` Ro-mânia-Serbia dl. Branislav Bugarskia relatat c` între p`r]ile implicateexist` colaborare foarte bun`, ace[tiaau convenit asupra proiectelorstrategice, iar programul a fost trimisspre aprobare la Bruxelles.

Printre cele mai mari realiz`riale cooper`rii cu partea român` dinultima perioad` dl. Bugarski a apre-ciat colaborarea autorit`]ilor locale[i na]ionale pentru deschiderea celortrei noi puncte de trecere ale fron-

tierei în jude]ul Timi[ [i proiectulde punere în valoare a râului Bega,prin care autorit`]ile române au f`cutun avans considerabil (eforturiledepuse pentru navigabilitate, ac]i-unile de cur`]are [i pista de ciclo-turism) [i care constituie o prioritate[i pentru partea sârb` în perioadaurm`toare.

La sfâr[itul întâlnirii [efulmisiunii diplomatice a României dela Vâr[e], dl Dan Constantin Nicolae,gerant interimar, a ]inut s` apreciezedin partea ministerului de Externeactivitatea autorit`]ilor locale dincadrul regiunilor participante laCooperarea Regional` DKMT.Acest lucru este reflectat de faptulc` în ultimii ani diploma]i ai Ro-mâniei, din Ungaria [i din Serbiaparticip` constant la întâlnirileacestei structuri de cooperareregional`. Aprecierea României maieste reflectat` [i de implicareaconstant` fa]` de proiectele derulateale DKMT, considerat` un modelde cooperare transfrontalier` înEuropa. Prin discursul sù, domniasa a dorit s` atrag` aten]ia auto-rit`]ilor jude]ene membre DKMTasupra importan]ei colabor`rii cu altestructuri similare de cooperareregional`, cum ar fi Strategia UniuniiEuropene pentru Regiunea Dun`rii,care reprezint` o platform` decooperare transfrontalier` supli-mentar`, de interes comun.

Eva FENYESI

Ziua Mondial` Poeziei - edi]ia a X-ascriitori cu oper` [i statut, care, ladata manifest`rii, din varii motive,nu erau membri ai USR. Amintimc`, pân` acum, de-a lungul anilor,aceste premii au fost înmânate unorcondeieri importan]i pentruliteratura banatic`: Adrian DinuRachieru, Marcel Luca, Ionel Bota,Gheorghe Seche[an, Maria Bologa,Ioan Jorz, George Schinteie, IosifB`cil`, Maria Ni]u, ValeriuDrume[, Constantin M`r`scu,Nicolae Irimia, Nicolae Siladeprecum [i la doi tineri premia]i laconcursuri na]ionale: AdelinaDozescu [i Lucian Adam.

Cu aceast prilej a fost decernat[i Premiul "Horia Ionescu", înmânatde c`tre C`lin Ionescu, fiul regre-tatului actor [i regizor disp`rut preadevreme dintre noi, care a fost unmare prieten al poe]ilor [i al poeziei.Pân` acum, acest premiu a fost con-ferit actorilor Doru Iosif, VladimirJur`scu, Cristian Szekeres, ValentinIvanciuc [i regizorului SabinPopescu, personalit`]i ale teatruluitimi[orean.

În cadrul evenimentului, stu-den]i ai Facult`]ii de Muzic` dinTimi[oara au studiat un recital demuzic` clasic`.

Criticul Adrian Dinu Rachierua sus]inut o conferin]` despreGrigore Vieru, [i despre o aniversareliterar` important` a începutului dean: optzeci de ani de la na[tereapoetului.

Programul a cuprins un momentin memoriam Puiu Marinescu, pictor[i scriitor, disp`rut recent, în moddramatic, dintre noi: lectur` din poe-zia sa [i sceneta "Consolare" – jucat`de elevii {colii Gimnaziale dinNi]chidorf, coordona]i de profesorulTiberiu Buhna –, care a câ[tigatPremiul I la Concursul "Copii înEuropa".

Gheorghe Azap, disp`rut [i elnu demult dintre noi, un poet defi-nitoriu al spa]iului literar banatic,

a fost invocat într-un recital de c`treNicolai Dimitrie Vl`dulescu, direc-torul teatrului re[i]ean.

Nu în ultimul rând, a fostprezentat [i primul num`r pe acestan al revistei literare "Orient latin",aflat` în al XXII-lea an de existen]`neîntrerupt`, cu un con]inut bogat[i unele… surprize!

Evenimentul a avut loc la Sala"Orpheum" a Facult`]ii de Muzic`[i Teatru din Timi[oara (Pia]a"Ro[ie" nr.1). Premiile, care auconstat în lucr`ri de art`, au fostasigurate prin gratitudinea arti[tilorplastici Constantin Grangure, MihaiTeodor Olteanu [i Emil Florin Gra-ma.

Ilie CHELARIU

11



Comuna Dude[tii Vechi trebuies` fac` fa]`, în 2015, celui mai micbuget din ultimii 11 ani, dup` cumne spune primarul localit`]ii,Gheorghe Nacov. Acesta afirm` c`,de la Bucure[ti, nu s-a primit niciun leu din sumele care trebuia redis-tribuite pentru echilibrarea bugetelorlocale. "Noi, ca prim`rii, transmitemla Bucure[ti bugete multianuale, esti-mate pe baza veniturilor proprii. Noi

am colectat 15 miliarde la nivelulcomunei, în 2013, din venituri pro-prii, dar din redistribuiri nu am primitnici un ban. Comunele vecine nuau colectat aceste sume, dar au primitbanii. Exist` mari discrepan]e pri-vind sumele de reabilitare întrecomune. Fa]` de bugetul de anultrecut, din sumele pentru echilibrarene lipsesc aproximativ 13 miliardede lei. În momentul de fa]` mai avem700 de mii de lei pentru investi]ii,dup` ce am sc`zut cheltuielile defunc]ionare. Pentru a realiza cevaîn comun` exist` dou` variante: pro-iecte multianuale sau fonduri euro-pene. Fondurile se acceseaz` greu,astfel c` ne-am axat pe proiectelemultianuale", adaug` primarulNacov. Edilul din Dude[ti Vechispune c`, în ciuda acestor dificult`]ide natur` bugetar`, investi]iile în co-mun` vor continua. Dezvoltarea lo-calit`]ii este prioritar`, astfel c` fie-care ban va fi cheltuit cu chibzuin]`.

Dude[tii VechiDude[tii VechiDude[tii VechiDude[tii VechiDude[tii Vechi

Un deceniu de realiz`ri remarcabile{i pentru c` trebuie g`site solu]iiviabile [i ieftine, în acela[i timp,Dude[tii Vechi este prima comun`în care sistmeul de iluminat publicse face pe baz` de led.

Comuna Dude[tii Vechi s-aschimbat mult în bine în ultimii zeceani. Pe o distan]` de 40 de kilometri

drumurile din localitate au fost pie-truite [i sunt între]inute permanent.Trebuie spus c`, doar pe raza loca-lit`]ii, re]eaua de drumuri [i cea dealimentare cu ap` potabil` însu-meaz` 53 de kilometri.

În acest moment, se deruleazìnvesti]ii la ap` [i canal: este vorba,în primul rând, despre modernizareasistemului centralizat de alimentarecu ap`, care este un proiect înc` dinanul 2006, realizat prin OG 7/2006.Primarul Gheorghe Nacov spune,îns`, c` mai e nevoie de bani pentrufinalizarea investi]iei: "Mai lipsesc12 miliarde pentru a încheia primaetap`, adic` sta]ia de alimentare cuap` [i 5,5 kilometri de conduct`. Maiavem o variant`, [i anume aceea dea adera la Asocia]ia de DezvoltareIntercomunitar` Ap`-Canal Timi[.Am avut o întâlnire cu reprezentan]iioperatorului regional Aquatim, încadrul c`reia am fost asigura]i c`se va face tot posibilul pentru a intra

pe programul opera]ional postmediu.{i la Consiliul Jude]ean Timi[ selucreaz` la aceast` aspect, pentruc` doar din venituri proprii nu esteposibil` rezolvarea problemei ali-ment`rii cu ap` [i a canaliz`rii. Aso-cia]ia de Dezvoltare IntercomunitarÀp`-Canal Timi[, ca operator regi-onal unic, are posibilitatea, prin teh-nic` [i fonduri europene, s` rezolveproblema cu care se confrunt̀ comuna.

La Dude[tii Vechi se lucreaz`[i la elaborarea de proiecte pe termenscurt, cu scopul de a cre[te gradulde dezvoltare, dar [i de civiliza]ie,al localit`]ii. În ceea ce prive[teinfrastructura, se vor depune proiectepentru asfaltarea a [ase kilometri destr`zi în localitatea Dude[tii Vechi.În plan transfrontalier, România [iBulgaria au primit, de la UniuneaEuropean`, aproximativ 260 mili-oane de euro pentru proiecte co-

mune. "Având în vedere specificullocalit`]ii noastre – în care trìe[tecea mai mare comunitate bulgar`din Banat – suntem înfr`]i]i cu maimulte a[ez`ri din Bulgaria. Proiec-tele comune înc` nu au demarat, îns`reprezentan]ii guvernelor bulgar [iromân se vor întâlni în curând laRuse. Banii sunt canaliza]i, în spe-cial, pentru proiecte socio-culturale,segment în care noi ne încadr`mperfect. Noi suntem o comunitatea tradi]iilor [i încerc`m s` facemîn a[a fel încât tot ce ]ine de mo[-

Realiz`rile ultimilorRealiz`rile ultimilorRealiz`rile ultimilorRealiz`rile ultimilorRealiz`rile ultimilorzece anizece anizece anizece anizece ani

Proiecte pe termen scurtProiecte pe termen scurtProiecte pe termen scurtProiecte pe termen scurtProiecte pe termen scurt

Investi]ii în copii, tineri,Investi]ii în copii, tineri,Investi]ii în copii, tineri,Investi]ii în copii, tineri,Investi]ii în copii, tineri,art` [i culturàrt` [i culturàrt` [i culturàrt` [i culturàrt` [i cultur`

Sportul, izvorSportul, izvorSportul, izvorSportul, izvorSportul, izvorde s`n`tate [i...de s`n`tate [i...de s`n`tate [i...de s`n`tate [i...de s`n`tate [i...performan]`performan]`performan]`performan]`performan]`

tenirea primit` de la înainta[ii no[tris` nu se piard`", ne spune GheorgheNacov.

În ultimii ani, continu` ediluldin Dude[tii Vechi, s-au f`cut in-vestitii masive în cl`dirile [colii, cubani de la Ministerul Înv`]`mântului."Avem un liceu foarte bine dotat,este vorba despre Liceul ™Sfin]iiKiril [i Metodiu¤, unica [coal` dinRomânia în care se pred` limba

bulgar` de la gr`dini]` pân` în clasaa XII-a, ca limb` matern`, [i primulliceu bulg`resc din afara grani]elorBulgariei. Toate cl`dirile au înc`lzirecentral`, am înfiin]at gr`dini]a cuprogram prelungit, unde copiii staupân` la ora 17. Costurile sunt mi-nime: 5,5 lei pe zi, cuprinzând [itrei mese. Aproape toate cl`dirileau tâmpl`rie termopan, în afar` deo arip` de [coal`, unde se va puneîn perioada urm`toare. Acolo undeeste necesar, sprijinim [i cultele.Majoritatea din localitate suntem

romano-catolici, iar biserica se auto-între]ine din contribu]iile noastre.

În ceea ce prive[te latura cultu-ral`, avem ansamblul Palucenka,care are grupe alc`tuite din copiide la gr`dini]`, pân` la adul]i. Deasemenea, avem [i un cor b`rb`tescce sus]ine via]a cultural` a comunei.Ca primar [i ca locuitor al Dude[tilorVechi, sunt mândru s` spun c` atâtansamblurile, cât [i corul au luatîntotdeauna la festivaluri [iconcursuri doar premiul I".

Sportul este o prioritate laDude[tii Vechi. O comunitate f`r`sport este o comunitate bolnav`,spune primarul localit`]ii, com-pletând: "Copiii au nevoie de sportpentru a se dezvolta armonios". Lanivelul comunei activeaz` PobedaDude[tii Vechi, în liga a IV-a, unadintre echipele bune ale campio-natului, în timp ce echipa secundàctiveaz` în Campionatul Jude]ean.Se pune accentul, ne spune prima-rul, care pân` nu demult a fostjuc`tor legitimat la Pobeda, pefotbali[ti localnici. Iar pentru a aveajuc`tori la primele dou` echipe, încadrul clubului au fost organizateo echip` de juniori [i una de copii.Cu toate investi]iile din sport,primarul spune c` nu se aloc` baniîn acest sector în detrimentul altoraspecte ale vie]ii comunit`]ii dinDude[tii Vechi.

Petru Vasile TOMOIAG~

Cea mai mare întâlnire a api-cultorilor care se desf`[oar` în Timi[,Târgul Apicol Interna]ional de laGhiroda, [i-a derulat \n prim`varaacestui an, cea de-a cincea edi]ie.Evenimentul a fost organizat deAsocia]ia Cresc`torilor de Albinedin Timi[oara [i Prim`ria comuneiGhiroda.

La unul dintre cele mai comple-xe târguri de profil s-au reunit apicul-tori cu vast` experien]` atât din ]ar`,cât [i din strìn`tate, respectiv dinSerbia [i Ungaria. La edi]ia din acestan au particiat peste 50 de produc`-tori, care au expus spre vânzare dife-rite feluri de miere, propolis, l`pi[orde matc`, cear`, produse cosmetice,siropuri naturale, precum [i ustensile

Expozi]ie dulce la GhirodaExpozi]ie dulce la GhirodaExpozi]ie dulce la GhirodaExpozi]ie dulce la GhirodaExpozi]ie dulce la Ghiroda

Târgul Apicol Interna]ional [i-a onorat statutul

necesare albin`ritului.Gazd` a manifest`rii, care a avut

loc la C`minul Cultural [i în zona

adiacent` acestuia, a fost, ca înfiecare an, Vasile C`dariu, primarulcomunei Ghiroda, la rândul sù un

apreciat apicultor.Cei peste 3.000 de timi[eni care

au venit în cele dou` zile la târg auavut posibilitatea de a achizi]ionaproduse apicole de cel mai înalt nivelcalitativ, direct de la produc`tori.Mai mult, speciali[tii au oferit celorinteresa]i informa]ii despre ce în-seamn` apicultura, cât e de greu s`cre[ti albine, ce este necesar pentruaceast` îndeletnicire sau hobby, dar[i despre profitul ob]inut. De ase-menea, la C`minul Cultural au fostsus]inute mai multe conferin]e, încare apicultorii nu doar c` [i-au pre-zentat activitatea, ci au dezb`tut pemarginea legisla]iei în domeniu, ametodelor de cre[tere a albinelor [ide ob]inere a mierii [i a produselorapicole.

Cu acest prilej, pentru partici-pan]i s-au organizat o tombol` [iun concurs de degustare a mierii dealbine.

Târgul a fost completat în modarmonios cu un program artistic,alc`tuit din cântece [i jocuri popularedin Banat.

"Târgul Apicol Interna]ionaleste una dintre maninfest`rile carecontribuie la cre[terea vizibilit`]iicomunei noastre, prin urmare, esteun eveniment important pentruGhiroda. Îns`, datorit` apropierii deTimi[oara, consider` c` târgul estedeopotriv` util [i timi[orenilor, careau avut posibilitatea, timp de dou`zile, s` se aprovizioneze cu miere[i alte produse apicole de calitate,direct de la produc`tori, f`r` a riscas` aib` surprize nepl`cute, cum arfi s` cumpere produse nu tocmainaturale. Succesul de care se bucur`Târgul ne face s` continu`m s`-lorganiz`m [i de aici înainte", a spusVasile C`dariu, primarul comuneiGhiroda.

Vasile TOMOIAG~


12



Domnule primar ÊIdvorianu,Domnule primar ÊIdvorianu,Domnule primar ÊIdvorianu,Domnule primar ÊIdvorianu,Domnule primar ÊIdvorianu,sunte]i de trei ani edilul comuneisunte]i de trei ani edilul comuneisunte]i de trei ani edilul comuneisunte]i de trei ani edilul comuneisunte]i de trei ani edilul comuneiUivar, la primul mandat. Cum a fostUivar, la primul mandat. Cum a fostUivar, la primul mandat. Cum a fostUivar, la primul mandat. Cum a fostUivar, la primul mandat. Cum a fostînceputul?începutul?începutul?începutul?începutul?

G.I. |nceputul pentru mine a fostu[or deoarece aveam experien]a unuimandat de viceprimar, îns` peparcurs au ap`rut [i "greut`tile", dindorin]a de cåt mai multe [i mai bunerealiz`ri.

Sunte]i trìt [i [colit la ora[, laSunte]i trìt [i [colit la ora[, laSunte]i trìt [i [colit la ora[, laSunte]i trìt [i [colit la ora[, laSunte]i trìt [i [colit la ora[, laTimi[oara. De ce Uivarul?Timi[oara. De ce Uivarul?Timi[oara. De ce Uivarul?Timi[oara. De ce Uivarul?Timi[oara. De ce Uivarul?

Pân` la vârsta de 19 ani, odat`cu absolvirea liceului, am locuit îm-preun` cu p`rin]ii în Timi[oara, înZona Circumvala]iunii. Vacan]ele[i finalul fiec`rei s`pt`mâni le petre-ceam la ]ar`, mai precis la buniciîn Pustini[, localitate apar]in`toarecomunei Uivar, acolo unde s-aun`scut bunicii [i p`rin]ii mei [i unde

Una dintre ve[tile bune pe careprimarul Viorel Popovici le d`locuitorilor comunei Sânpetru Mareeste aceea c`, în curând, problemaaliment`rii cu ap` [i a canaliz`rii

va fi de domeniul trecutului. Co-muna face parte din Asocia]ia deDezvoltare Intercomunitar` Ap`-Canal Timi[, care a realizat unMaster Plan împreun` cu operatorulregional Aquatim. Finan]`rile pentruaceste proiecte se acord` comunelorcare au peste 3.000 de locuitori,barem în care [i comuna SânpetruMare se încadreaz`. PrimarulPopovici ne spune c` s-au depusactele necesare, iar acum seîntocme[te proiectul de execu]ie.Întreaga investi]ie este finan]at` deUniunea European`, prin Consiliul

Sânpetru Mare:Sânpetru Mare:Sânpetru Mare:Sânpetru Mare:Sânpetru Mare:

Proiect pentru alimentarea cu ap` [i canalizareJude]ean Timi[ [i Aquatim.

În alt` ordine de idei, stând devorb` cu edilul Viorel Popovicidespre planurile administra]iei localepentru anul 2015, am aflat c` bugetul

pentru acest an este mai mic fa]`de anul trecut, ceea ce înseamn` càdministra]ia local` va fi la minimulnecesar pentru a-[i asigura cheltu-ielile. Noroc cu alte surse de finan-]are, cum ar fi Grupul de Ac]iuneLocal` (GAL) Pecica – Lunca Mure-[ului, prin care, recent, s-a ob]inuto finan]are pentru realizarea a doikilometri de trotuar. Urmeaz` s` sedemareze toate procedurile legalede achizi]ie, pentru ca lucrarea s`fie încheiat` pân` în luna septembrie.

Una dintre priorit`]ile viitoareanun]ate de primarul Viorel Popovicieste reabilitarea drumurilor [itrotuarelor.

R`mânând la drumuri, primarulafirm` c` toate toate drumurile dincomun` sunt pietruite, îns` nu exist`bani suficien]i pentru repararea

tuturor str`zilor. Vorbind despre alteinvesti]ii, ne oprim la cele privindeduca]ia [i cultura: "În ceea ce pri-ve[te [colile, am repartizat în bugeto sum` relativ mic` fa]` de cât artrebui. Ar fi necesare mai multerepara]ii. Anul trecut le-am igienizat,am pus parchet. {colile au bugetseparat acum, inclusiv pentrucheltuieli materiale, îns` nu se potdescurca f`r` ajutorul nostru. Unlucru bun este c` sala de sport pecare o avem este amenajat` [i areun sistem de înc`lzire central` cepermite desf`[urarea activit`]ilor înorice condi]ii.

La C`minul Cultural din Sân-petru Mare mai trebuie f`cut` [i do-tat` buc`t`ria. Ne lipse[te deocam-

dat` mobilierul. La Igri[ am renovat,de asemenea, C`minul Cultural, îns`tot la buc`t`rie este problema, pentruc` înc` nu este gata.

În continuare, în plan cultural,ne mândrim cu Ansamblul PlaviDelija, forma]ia de dansuri sârbe[ti,care [i-a schimbat de curând instruc-torul, dar [i cu forma]ia de dansuripopulare române[ti.

S`rb`torile noastre tradi]ionalesunt Ruga Româneasc`, ce se ]inede Sfântul Gheorghe, [i ceasârbeasc`, din 22 mai. În ultimii ani,de o aten]ie deosebit` se bucur`Rachiada, un festival care atrage dince în ce mai mul]i participan]i, avândîn vedere c` spectacolul artistic esteasigurat de arti[ti renumi]i din ]aravecin`, Serbia. La Igri[, în primasâmb`t` [i duminica din septembrie,se organizeaz` Târgul de Toamn`".

{i tot la Igri[ se încearc` intro-ducerea muzeului din localitate încircuitul turistic, îns` totul depinede bani, iar bugetul local, a[a cumaminteam, este destul de auster. Înzon`, ne spune primarul, au fostg`site mai multe fragmente alevechii cet`]i a Igri[ului, care au fostdeja aduse la muzeu, spre a fiadmirate nu doar de pasiona]ii deistorie, ci [i de cei care locuiesc ast`zipe aceste meleaguri".


{colit la Timi[oara, primar la Uivar m-am stabilit din 1990.Ave]i deja un bilan] al celorAve]i deja un bilan] al celorAve]i deja un bilan] al celorAve]i deja un bilan] al celorAve]i deja un bilan] al celor

realizate în comun`…realizate în comun`…realizate în comun`…realizate în comun`…realizate în comun`… Ne putem måndri cu un bilan]

spun eu cu toat` modestia pozitivchiar dac` ne dorim mult mai mult,acesta datorându-se în cea mai maremasur` a bunei colabor`ri din cadrulConsiliului Local, toate deciziile lelu`m \mpreun` [i scot \n eviden]`faptul c` \n trei ani consecutivbugetul local al comunei Uivar afost votat \n unanimitate.

Prim`ria desf`[oar` proiectePrim`ria desf`[oar` proiectePrim`ria desf`[oar` proiectePrim`ria desf`[oar` proiectePrim`ria desf`[oar` proiectenecesare comunit`]ii, are proiectenecesare comunit`]ii, are proiectenecesare comunit`]ii, are proiectenecesare comunit`]ii, are proiectenecesare comunit`]ii, are proiectede viitor?de viitor?de viitor?de viitor?de viitor?

|n derulare avem, pe lång` altelucr`ri mai mici, proiectul pe M`sura3.2.2 care const` în asfaltarea a 8km drum în localit`]ile Rù]i [iPustini[, construirea unui AfterSchool \n localitatea Uivar,amenajare spa]ii de joac` [i achizi]iecostume populare, stadiul acestei

lucr`ri fiind la aproximativ 50%.Totîn derulare pot spune c` se afl` [iproiectul de asfaltare a 5.6 km destr`zi \n localitatea Uivar, lucrarea c`rei execu]ie va fi demarat` zileleurm`toare, proiect finan]at prinProgramul Na]ional de DezvoltareRural`. Sigur, ne gåndim [i la alteproiecte necesare cum ar fi sistemde canalizare, amenajare de [an]uri[i pode]e pentru scurgerea apelorpluviale \n toate localit`]ile, ne-amdori chiar [i construirea unui drumcomunal care s` fac` leg`tura întrecomuna Uivar [i Sånmihaiu Romån.Idei sunt, dar ne limit`m la ceea ceam \nceput [i ne dorim ca acestelucr`ri s` le finaliz`m cåt mai bine.

Care sunt rela]iile Prim`riei cuCare sunt rela]iile Prim`riei cuCare sunt rela]iile Prim`riei cuCare sunt rela]iile Prim`riei cuCare sunt rela]iile Prim`riei cucelelalte institu]ii din comun`?celelalte institu]ii din comun`?celelalte institu]ii din comun`?celelalte institu]ii din comun`?celelalte institu]ii din comun`?

Avem o rela]ie foarte bun` cupoli]ia, cu biserica, [i, în func]ie deposibilit`]i ]i sprijinim cånd acestlucru ni se solicit`.

13



În anul 2015, bugetul ora[uluiSânnicolau Mare este, dup` cum nespune viceprimarul Radu-GheorgheAsaftei, pu]in pe cre[tere, fiind cifratla aproximativ cinci milioane deeuro. Banii sunt canaliza]i spre inves-ti]ii, repara]ii, reabilit`ri. Peste toate

acestea, se adaug` [i plata taxelor[i impozitelor locale, pe care locui-torii ora[ului le achit` într-o propor-]ie mai mult decât mul]umitoare."Avem un ora[ de cet`]eni civiliza]i[i cu sim] comunitar. Gradul de ab-sorb]ie al for]ei de munc` este foartemare [i, ca urmare, oamenii î[i achit`la timp d`rile c`tre bugetul local.Anul acesta, locuitorii din Sânni-colau Mare au pl`tit în propor]ie de90% taxele [i impozitele locale".

Una dintre marile investi]ii carese vor derula în acest an în ora[ulde pe Aranca este cea legat` de re-]eaua de alimentare cu ap` [i cana-lizare. Lucr`rile se vor executa dec`tre operatorul regional Aquatim.Viceprimarul Asaftei, ne dezv`luiec` s-a reu[it atragerea a aproape 20de milioane de euro în acest sens,iar investi]ia trebuie finalizat` înacest an. "Proiectul cuprinde tot cepresupune o re]ea de alimentare cuap` [i canalizare: uzina de ap`, sta]iade epurare, re]ele de canal [i de ap`noi, pe aproximativ 30 de kilometri",adaug` viceprimarul.

Un alt mare proiect al admi-

Sânnicolau MareSânnicolau MareSânnicolau MareSânnicolau MareSânnicolau Mare

Buget de cinci milioane de euronistra]iei locale din Sânnicolau Mareeste aproape de finalizare. Acestaa cuprins realizarea a peste 50 dekilometri de trotuare, peste 1.000de pode]e de acces spre gospod`riileoamenilor, 20 de kilometri de str`ziasfaltate, la care se adaug` [an]uri

pluviale."Am dezvoltat, în paralel, o poli-

tic` prin care s` investim banii pri-m`riei tot în bun`starea cet`]eanului– ne spune edilul Asaftei. Dac` nune ajung fondurile primite, finaliz`mlucr`rile din buget propriu. Unexemplu este malul Arancì. S-auf`cut alei frumoase paralel cu râul.Un lucru la care ]inem foarte mult,pe care îl vom realiza dup` finalizrea

lucr`rilor la pavaje [i astfalt`ri, estes` plant`m pomi. Anul trecut s-aus`dit peste 1.500 de pomi. Înc` dinaceast` lun` se vor mai planta înc`1.500 de pomi pe str`zile care suntfinalizate. Vom s`di tei, ar]ar [i stejarro[u. Ne dorim ca ora[ul s` creascàn de an, din toate punctele devedere".

La nivelul ora[ului SânnicolauMare, agenda cultural` din acest ancuprinde 39 de evenimente majore,de la Zilele Ora[ului, [i pân` la ma-nifest`rile dedicate marelui compo-zitor maghiar Bela Bartok, n`scutîn ora[ul de pe malurile Arancì.

"Avem o agend` cultural` reali-zat` la începutul fiecarui an [i, înconformitate cu bugetul, stabilim olist` de activit`]i. Avem o forma]iede dansuri populare române[ti [isârbe[ti, îndrumat` de instructoriiGheorghe [i Natalia Mândran, care

fac asta ca hobby, f`r` a fi remu-nera]i. Prestigiul ansamblului adep`[it deja grani]ele ]`rii", spune,f`r` fals` modestie, viceprimarul.

La capitolul înv`]`mânt, înSânnicolau Mare se reabiliteaz` înacest moment trei [coli. Toate suntcl`diri vechi, mo[teniri de pe vremea

Imperiului Habsburgic, ce necesitaurepara]ii majore începând cu acope-ri[ul [i fa]adele. Lucr`rile se reali-zeaz` prin fonduri europene [ifiec`rei [coli îi revine aproximativ100 de mii de euro.

Viceprimarul Radu-GheorgheAsaftei ne spune: "În ceea ce prive[tecultele, administra]ia ora[ului areo colaborare cu toate bisericile depe raza ora[ului. Avem chiar [i ucrai-nieni ortodoc[i, dar [i neoprotestan]i:bapti[ti, penticostali, nazarineni. Îi

ajut`m pe fiecare cu ce putem, atuncicând ni se solicit` ajutorul. Un exem-plu concret este reprezentat de faptulc`, prin fonduri de la bugetul locale,vom asigura iluminatul artistic albisericii catolice. Va fi un iluminatarhitectural care s` pun` în valoarebiserica, l`ca[ul fiind recondi]ionatîn urm` cu doi ani. Cealalt` partecare a sprijinit aceast` ini]iativ` afost comunitatea român` din dias-

pora, catolicii pleca]i din Sânnicolau.E p`cat ca o asemenea cl`dire s`nu o punem în valoare [i pe timpde noapte.

Un alt monument emblematicpentru Sânnicolau Mare esteCastelul Nako, la care se execut`lucr`ri de reabilitare prin fondurieuropene. Castelul a fost câ[tigatîn instan]` de c`tre primarie [iurmeaz` s` fie depus un proiect pefonduri europene, pentru a se facecosmetizarea interiorului, astfel încât

castelul s` fie transformat în obiectivturistic. {i tot la acest nivel, a[ aminti[i colabor`rile interna]ionale la nivelde localit`]i, pe crae le avem cua[ez`ri din Italia, Germania, Ungaria[i Serbia. Exist` astfel posibilitateaunor vizite comune, prin care amputea s` ne populariz`m obiectiveleturistice din Sânnicolau Mare [i dinzona noastr`".


Agend` cultural` bogatÀgend` cultural` bogatÀgend` cultural` bogatÀgend` cultural` bogatÀgend` cultural` bogat`

Alte priorit`]i aleAlte priorit`]i aleAlte priorit`]i aleAlte priorit`]i aleAlte priorit`]i aleadministra]iei localeadministra]iei localeadministra]iei localeadministra]iei localeadministra]iei locale

Atlasul Etnografic al jude]uluiTimi[ , volumul II- zona Deta, aap`rut la Consiliul Jude]ean Timi[,institu]ie care a finan]at integralproiectul coordonat de prof.univ dr.Ioan Viorel Boldureanu. Atlasul

Atlasul Etnografic al jude]ului Timi[ - zona Detascoate în eviden]` multiple aspectede sociologie rural`, etnografie, demental comunitar, prezint` genuri[i specii folclorice, credin]e, datini,obiceiuri constatate [i atestate,specifice în zona de sud a jude]ului

Timi[. Cercet`rile, care au dus dejala realizarea a dou` volume dinampla lucrare, au fost [i vor fi f`cutede o echip` de speciali[ti din cadrulUniversit`]ii de Vest [i a MuzeulSatului B`n`]ean din Timi[oara [ivor aborda în viitor [i alte zoneetnografice ale jude]ului nostru,cercet`torii împ`r]ind jude]ul Timi[în patru zone de studiu etnografic.

Prezent la lansare, pre[edinteleConsiliului Jude]ean Timi[, TituBojin, a apreciat sprijinul acordatde Comisia de Cultur` (pre[edinteconsilier Adrian Negoi]`) în demer-sul f`cut de prof. dr. I.V. Boldureanu[i colaboratorii sì în vedereaconservar`rii [i perpetu`rii tradi]iilorb`n`]ene din Banatul de câmpie.De asemenea, pre[edintele Bojin aapreciat c` Atlasul Etnografic trebuies` ajung` în bibliotecile [colare dinjude], ca un martor al existen]ei [i

în prezent a frumoaselor tradi]iipopulare timi[ene, fiind necesar caampla lucrare s` fie promovat` câtmai eficient, cele 250 de exemplareurmând a fi distribuite bibliotecilorcare apar]in de B.J. Timi[, [colilor,dar [i altor institu]ii de cultur`.

Ioan Boldureanu, coordonatorulvolumului etnografic, a precizat lalansare: " Atlasul este o lucrare destulde costisitoare, cu multe pagini color.Ceea ce facem noi, autorii, o facem

cu mult` d`ruire [i cu mare devo-]iune pentru demersal nostru profe-ssional, ba chiar a[ folosi termenulde voluntariat., {i eu [i colegii meiam în]eles acest lucru de la bunînceput, dar cheltuielile legate deeditarea, tehnoredactarea [i tip`rireaAtlasului nu pot fi acoperite f`r`sus]inere finaciar`, [i de aceea sun-tem recunosc`tori Consiliului Jude-]ean Timi[ penru sprijinul acordat."(C.T.)


14



Comuna Par]a este, cu siguran]`,una dintre localit`]ile care s-audezvoltat cel mai rapid [i cel maicomplex în ultimii ani. De când adevenit comun`, în urm` cu mai binede un deceniu, Par]a a ajuns s` fieo localitate etalon [i un model de

administra]ie local`. Dac` în urm`cu zece ani neajunsurile erau multe,acum, Par]a se poate mândri, ca sàducem în aten]ie doar un aspect,c` are toate str`zile asfaltate. Amadùga [i un C`min Cultural ultra-modern, biserici renovate, o sal` desport multifunc]ional`, Centru me-dical de permanen]`, [coal` [i gr`-dini]e realibilitate [i a[a maideparte...

De[i s-a muncit mult, primarullocalit`]ii, Mihai Florin Petrica[, nupare s` se opreasc` aici. Dimpotriv`.Ne spune c` mai e mult de lucrupân` va reu[i s` fac` din Par]a co-muna pe care o dore[te. Despreplanurile edilului, în cele ce urmeaz`.

- Care sunt proiectele pe care- Care sunt proiectele pe care- Care sunt proiectele pe care- Care sunt proiectele pe care- Care sunt proiectele pe carele ave]i preg`tite pentru acest an,le ave]i preg`tite pentru acest an,le ave]i preg`tite pentru acest an,le ave]i preg`tite pentru acest an,le ave]i preg`tite pentru acest an,domnule primar?domnule primar?domnule primar?domnule primar?domnule primar?

- A[ vorbi, în primul rând, des-pre sta]ia de epurare, parte a sistemu-lui de canalizare. Am finalizat con-struc]ia sta]iei, iar acum ea este în

Investi]iile continu` în comuna Par]a [i în anul 2015conservare. Etapa a doua prespunerealizarea întregului sistem de ca-nalizare, care se va întinde pe o lun-gime de 23 de kilometri. Am primit,în acest sens, fonduri prin Ordonan]ade Guvern nr. 28, urmeaz` s` sem-n`m contractul cu Ministerul Dez-

volt`rii [i s` se organizeze licita]iapentru desemnarea firmei care vaexecuta lucrarea. În acest an vomda în folosin]` [i Gr`dini]a cu Pro-gram Prelungit, care se afl` în lucru,dar care va fi gata s`-i primeasc`,din toamn`, pe pre[colarii din Par]a.Va func]iona, în continuare, [iGr`dini]a cu Program Normal, pân`când cea cu program prelungit vafi în întregime func]ional`. Noi sun-tem preg`ti]i s` inaugur`m investi]ia,am comandat deja [i mobilierul[colar necesar...

- La capitolul infrastructur`, [tiu- La capitolul infrastructur`, [tiu- La capitolul infrastructur`, [tiu- La capitolul infrastructur`, [tiu- La capitolul infrastructur`, [tiuc` ave]i un proiect de anvergur` pec` ave]i un proiect de anvergur` pec` ave]i un proiect de anvergur` pec` ave]i un proiect de anvergur` pec` ave]i un proiect de anvergur` peagenda de lucru. Despre ce esteagenda de lucru. Despre ce esteagenda de lucru. Despre ce esteagenda de lucru. Despre ce esteagenda de lucru. Despre ce estevorba?vorba?vorba?vorba?vorba?

- Am reu[it s` ob]inem toateavizele necesare pentru realizareaunui nou pod peste râul Timi[.Urmeaz` acum s` g`sim o surs` definan]are, mai ales c` este vorbadespre o investi]ie major` [i istoric`în acela[i timp. Dup` g`sirea acestor

surse urmeaz` celelalte proceduri– organizarea licita]iei [i execu]iaefectiv` a lucr`rii. Vreau s` v` spunc` lucr`rile la noul pod sunt estimatela aproximativ opt milioane de euro.

- Sta]i foarte bine la capitolul- Sta]i foarte bine la capitolul- Sta]i foarte bine la capitolul- Sta]i foarte bine la capitolul- Sta]i foarte bine la capitolulinfrastructur` rutier` [i pietonal`.infrastructur` rutier` [i pietonal`.infrastructur` rutier` [i pietonal`.infrastructur` rutier` [i pietonal`.infrastructur` rutier` [i pietonal`.Pute]i spune c` a]i încheiat lucr`rilePute]i spune c` a]i încheiat lucr`rilePute]i spune c` a]i încheiat lucr`rilePute]i spune c` a]i încheiat lucr`rilePute]i spune c` a]i încheiat lucr`rileîn acest sector?în acest sector?în acest sector?în acest sector?în acest sector?

- E drept c` avem toate str`zileasfaltate, c` st`m bine în ceea ceprive[te infrastructura de drumuri[i trotuare, îns` tot timpul este cevade f`cut la acest capitol. Pentru 2015ne-am propus s` mai realiz`m doikilometri de alei pietonale.

- Sprijini]i în continuare tot ce- Sprijini]i în continuare tot ce- Sprijini]i în continuare tot ce- Sprijini]i în continuare tot ce- Sprijini]i în continuare tot ce]ine de infrastructura [colar`, de]ine de infrastructura [colar`, de]ine de infrastructura [colar`, de]ine de infrastructura [colar`, de]ine de infrastructura [colar`, deprocesul de înv`]`mânt, [i chiar a]iprocesul de înv`]`mânt, [i chiar a]iprocesul de înv`]`mânt, [i chiar a]iprocesul de înv`]`mânt, [i chiar a]iprocesul de înv`]`mânt, [i chiar a]iamintit de proiectul gr`dini]ei cuamintit de proiectul gr`dini]ei cuamintit de proiectul gr`dini]ei cuamintit de proiectul gr`dini]ei cuamintit de proiectul gr`dini]ei cuprogram prelungit.program prelungit.program prelungit.program prelungit.program prelungit.

- Ca în fiecare an, [i în 2015avem prev`zut în buget o sum` cu

care s` sprijinim [coala gimnazial`din comun`. Chiar dac` aceasta arepersonalitate juridic`, este de datorianoastr` s` ne îndrept`m aten]ia spregenera]ia de mâine, spre tineri [i spreeduca]ia lor. De aceea, pentru bunafunc]ionare a [colii, am alocat pentruacest an suma de 100.000 de lei.

- Care este aportul pe care admi-- Care este aportul pe care admi-- Care este aportul pe care admi-- Care este aportul pe care admi-- Care este aportul pe care admi-nistra]ia local` îl aduce la buna func-nistra]ia local` îl aduce la buna func-nistra]ia local` îl aduce la buna func-nistra]ia local` îl aduce la buna func-nistra]ia local` îl aduce la buna func-]ionare a bisericilor de pe raza]ionare a bisericilor de pe raza]ionare a bisericilor de pe raza]ionare a bisericilor de pe raza]ionare a bisericilor de pe razacomunei?comunei?comunei?comunei?comunei?

- În func]ie de posibilit`]ile bu-getare [i de cererile venite din parteacultelor, vom sprijini [i în acest anvia]a religioas` a comunei. În atri-buirea de fonduri, acolo unde va fi

cazul, vom ]ine cont [i de num`rulenoria[ilor ce apar]in bisericii careface cererea de ajutor.

- Cum sprijini]i activitatea spor-- Cum sprijini]i activitatea spor-- Cum sprijini]i activitatea spor-- Cum sprijini]i activitatea spor-- Cum sprijini]i activitatea spor-tiv` în anul care abia a început?tiv` în anul care abia a început?tiv` în anul care abia a început?tiv` în anul care abia a început?tiv` în anul care abia a început?

- Am împrejmuit terenul de fot-bal cu dale din beton [i inten]ion`ms` înlocuim [i gardul din sârm` dinpreajma suprafe]ei de joc. De cumne va permite timpul v-a fi înlocuit[i gardul de sîrm` cu unul nou. Laaren`, am reu[it s` amenaj`m cabi-

nele pentru sportivi, s` amenaj`mgrupurile sanitare [i vom introducecât de curând [i gazul metan, pentrua avea [i ap` cald` la vestiare. Potspune c`, în acest moment, în Par]aexist` condi]ii dintre cele mai bunepentru practicarea diferitelor spor-turi, cei care doresc s` fac` mi[care,organizat, în cadrul clubului, sau caamatori putând beneficia [i defacilit`]ile oferite de sala de sportdin comun`.

- Care sunt reperele anului 2015- Care sunt reperele anului 2015- Care sunt reperele anului 2015- Care sunt reperele anului 2015- Care sunt reperele anului 2015în ceea ce prive[te via]a cultural`în ceea ce prive[te via]a cultural`în ceea ce prive[te via]a cultural`în ceea ce prive[te via]a cultural`în ceea ce prive[te via]a cultural`din Par]a?din Par]a?din Par]a?din Par]a?din Par]a?

- Avem, la nivelul localit`]ii,un ansamblu folcloric, axat pe dan-suri populare tradi]ionale din Banat,dar [i soli[ti vocali [i instrumenti[ti.Particip`m la tradi]ionalul Festival-concurs "Lada cu zestre" [i sper`mca eforturile arti[tilor amatori, ca[i ale administra]iei locale – caresprijin` mi[carea cultural` – s` fieîncununate de succes. A[ aminti c`în acest an, în ziua de 1 mai, vomcelebra pentru a unsprezecea oar`Ziua Comunei Par]a, o manifestarecultural-sportiv` ce a devenit tradi-]ional` [i din ce în ce mai popular`.


Raimond Ovidiu Rusu, primarulcomunei Becicherecu Mic, a insti-tuit, înc` de când a preluat mandatulde edil, o metod` foarte eficient`de a implica cet`]enii în ceea ce pri-ve[te rezolvarea problemelor locali-t`]ii. Astfel, de fiecare dat` când estevorba despre luarea unor decizii ceafecteaz` via]a comunit`]ii ori sedore[te aducerea la cuno[tin]a cet`-]enilor a unor serii de informa]ii,primarul convoac` adun`ri populare,în cadrul c`rora fiecare cet`]ean î[ipoate exprima opinia.

În consecin]`, deciziile ce ur-meaz` a fi luate în Consiliul Localsunt în ton cu dorin]a majorit`]iicet`]enilor într-o anumit` problem`.

Model de administra]ie public` la Becicherecu MicA[a s-a întâmplat [i duminic`

15 martie, când în Becicherecu Mica fost organizat` o nou` adunarepopular`. {i de aceast` dat`, temaa fost una de interes ob[tesc.Raimond Ovidiu Rusu, primarul

localit`]ii, ne-a declarat: "Când amfost ales primar al comunei Beci-cherecu Mic am promis c` voi fiun primar pentru oameni [i în slujbalor. De asemenea, am promis c` nuvom lua nici o decizie major` în ceea

ce prive[te proiecte care s` afectezepe termen lung comuna f`r` a ne ficonsultat, în prealabil, cu cet`]enii.Mi se pare normal ca reprezentan]iiadministra]iei locale s` aib` o rela]ietransparent` cu cet`]enii, pentru cèi sunt ale[i s` reprezinte comuni-tatea [i s`-i apere interesele. Cândam preluat mandatul, tot în cadrulunei adun`ri populare, am prezentatoamenilor din comun` situa]ia exact`de la prim`rie, a[a cum am g`sit-oîn iunie 2012. Am mai organizatadun`ri populare [i pe alte teme, îns`toate au vizat aspecte importante [i

pot spune c` am avut, pân` acum,[i sper c` [i de aici înainte, deplin`în]elegere [i încredere din partealocuitorilor Becicherecului Mic.Acum, i-am convocat pe cet`]enipentru a discuta posibilitatea pred`riic`tre Aquatim a serviciului de ali-mentare cu ap` potabil`".

Potrivit edilului din BecicherecuMic, este vorba despre o investi]ieîn sum` de 5,2 milioane de euro,realizat` de operatorul regionalAquatim. Proiectul presupune reali-zarea unei sta]ii de epurare, a uneire]ele de canalizare [i bran[amenteindividuale pentru toate gospod`riiledin comun`.

În urma discu]iilor, s-a ajuns laconcluzia c` pentru Becicherecu Mic

cea mai bun` solu]ie la ora actualàr fi asocierea cu comuna vecin`Dude[tii Noi [i realizarea unei re]eleproprii de canalizare, care s` fie ad-ministrat` de prim`ria BecicherecuMic. Investi]ia ar urma s` fie reali-zat` din fonduri europene. În con-secin]`, un proiect de hot`râre înacest sens a fost aprobat de ConsiliulLocal Becicherecu Mic în [edin]adin 17 martie. Prin decizia consiliilorlocale din Becicherecu Mic [iDude[tii Noi, s-a hot`rât înfiin]areasociet`]ii comerciale"AQUATORONTAL", care va aveaca obiect de activitate administrareare]elelor de ap` [i canalizare de peraza celor dou` comune.


15



Ultimele luni ale anului trecut[i primele ale anului în curs au fostdeosebit de prielnice pentru admi-nistra]ia comunei Jebel. Din discu]iacu primarul Sabin Bociu am în]elesc` localitatea va traversa o amplètap` de dezvoltare, punându-seaccentul pe realizarea de proiectecu finan]are european`. De altfel,acestea sunt, în viziunea adminis-tra]iei locale, principalele obiectivetrasate în strategia de dezvoltare alocalit`]ii. Mai ales c` am intrat într-un nou exerci]iu financiar european,edilul sper` c` Jebelul va beneficiade cât mai multe astfel de proiecte,care vor conduce, atunci când vorfi încheiate, la îmbun`t`]irea vie]iilocuitorilor comunei.

- Administra]ia comunei Jebel- Administra]ia comunei Jebel- Administra]ia comunei Jebel- Administra]ia comunei Jebel- Administra]ia comunei Jebela reu[it, domnule primar, s` accesezea reu[it, domnule primar, s` accesezea reu[it, domnule primar, s` accesezea reu[it, domnule primar, s` accesezea reu[it, domnule primar, s` accesezeun prim program european. Careun prim program european. Careun prim program european. Careun prim program european. Careun prim program european. Caresunt orizonturile pe care acesta lesunt orizonturile pe care acesta lesunt orizonturile pe care acesta lesunt orizonturile pe care acesta lesunt orizonturile pe care acesta ledeschide în ceea ce prive[te dez-deschide în ceea ce prive[te dez-deschide în ceea ce prive[te dez-deschide în ceea ce prive[te dez-deschide în ceea ce prive[te dez-voltarea în continuare a comunei [ivoltarea în continuare a comunei [ivoltarea în continuare a comunei [ivoltarea în continuare a comunei [ivoltarea în continuare a comunei [icare sunt detaliile acestuia?care sunt detaliile acestuia?care sunt detaliile acestuia?care sunt detaliile acestuia?care sunt detaliile acestuia?

- A[a este. Am reu[it s` acces`mun program european care cuprinde[ase puncte, dintre care majoritatease vor încheia în acest an. Odat` cuînceperea lucr`rilor la aceste punctedin program, se poate spune c`Jebelul a intrat într-o nou` etap` dedezvoltare, una ampl`, pe care ne-o dorim încununat` de succes. Cusiguran]`, pentru fiecare locuitor alJebelului, una dintre cele mai im-portante lucr`ri de investi]ii este rea-lizarea sistemului de canalizare.Acesta va avea o lungime de 11 kilo-metri [i va fi completat de construi-rea unei sta]ii de epurare. Este unproiect de anvergur`, util [i necesar,care va cre[te gradul de confort [iciviliza]ie al locuitorilor comunei.Ne bucur`m, [i cred c` sunt [i înasentimentul jebelenilor când afirmacest lucru, c` reu[im s` punem înpractic` un asemenea proiect.

Tot la nivel de infrastructur`,rutier`, de aceast` dat`, programuleuropean de investi]ii prevede asfal-tarea a 4,1 kilometri de drumuri peraza comunei, ceea ce înseamn` des-chiderea [antierelor pe mai multestr`zi din Jebel. Ca în fiecarelocalitate, sunt sigur, [i pentru noi,cei care trìm în Jebel, infrastructurarutier` are o importan]` deosebit`,iar acest punct din proiectul europeanvine exact în întâmpinarea nevoilornoastre. O veste bun` aduce acest

program [i p`rin]ilor care au copiimici. Vom construi la Jebel o cre[`,unde copiii vor putea fi l`sa]i în si-guran]`, în timpul în care p`rin]iivor fi la serviciu.

Un pas încheiat din acest proiecteste cel privind achizi]ionarea unuibuldoexcavator multifunc]ional.Acesta ne va fi de folos atât în se-zonul cald, cât [i în timpul iernii,la desz`pezire. Nu în ultimul rând,a[ aminti c` valoarea total` aproiectului este de 2,4 milioane deeuro, o sum` deloc de neglijat.

- Pân` la acest program euro-- Pân` la acest program euro-- Pân` la acest program euro-- Pân` la acest program euro-- Pân` la acest program euro-pean, în comuna Jebel s-au derulatpean, în comuna Jebel s-au derulatpean, în comuna Jebel s-au derulatpean, în comuna Jebel s-au derulatpean, în comuna Jebel s-au derulatsau se deruleaz` [i alte investi]ii,sau se deruleaz` [i alte investi]ii,sau se deruleaz` [i alte investi]ii,sau se deruleaz` [i alte investi]ii,sau se deruleaz` [i alte investi]ii,realizate din surse de finan]arerealizate din surse de finan]arerealizate din surse de finan]arerealizate din surse de finan]arerealizate din surse de finan]arena]ionale.na]ionale.na]ionale.na]ionale.na]ionale.

- Proiectul european despre caream vorbit se suprapune, practic,peste alte lucr`ri, derulate prin inter-mediul unor programe na]ionale. Lacapitolul proiecte încheiate, a[ amintic` am dus la bun sfâr[it moderni-zarea [i reconfigurarea re]elei de ap`

[i am realizat o sta]ie de filtrare aapei. Urmeaz` s` extindem sistemulde alimentare cu ap` [i în PUZ-ulîn care au fost atribuite, conformlegii, 56 de locuri de cas` pentrutineri.

Lucr`ri se deruleaz` la amena-jarea drumului agricol care leag`Jebelul de Folia, investi]ie pe caresper`m s` o finaliz`m pân` în lunaaugust a acestui an. Proiectul esteaccesat pe m`sura 1.2.5 [i are ovaloare practic` incontestabil`. Este[tiut faptul c` circula]ia pe Drumul

European 70, care este principalaarter` rutier` ce str`bate localitatea,este deseori îngreunat`, mai ales însezonul agricol, de circula]ia trac-toarelor, combinelor [i a altor utilaje.Tocmai pentru a decongestiona tra-ficul, la nivelul prim`riei am gândit

o solu]ie, iar aceasta a însemnat rea-lizarea unui drum agricol paralel –pe o lungime de 11 kilometri – cares` scoat` traficul utilajelor de pedrumul european. Am parcurs toateetapele legale, am semnat toate con-tractele [i acum putem vorbi despre

realizarea acestui drum, care va fidat în folosin]` peste câteva luni.Ca s` închei r`spunsul la întrebareadumneavoastr`, amintesc c` mai

avem un proiect, prin Grupul deAc]iune Local` (GAL) de asfaltarea unei str`zi, pe o lungime de 1,3kilometri, proiect care a fost aprobat[i acum se afl` în faza de licita]ie.Valoarea lucr`rii este de 100.000de euro.

- Aceste lucr`ri, cu tot ce- Aceste lucr`ri, cu tot ce- Aceste lucr`ri, cu tot ce- Aceste lucr`ri, cu tot ce- Aceste lucr`ri, cu tot cepresupun ele, vor crea un oarecarepresupun ele, vor crea un oarecarepresupun ele, vor crea un oarecarepresupun ele, vor crea un oarecarepresupun ele, vor crea un oarecaredisconfort cet`]enilor din localitateadisconfort cet`]enilor din localitateadisconfort cet`]enilor din localitateadisconfort cet`]enilor din localitateadisconfort cet`]enilor din localitateape care o conduce]i...pe care o conduce]i...pe care o conduce]i...pe care o conduce]i...pe care o conduce]i...

- F`r` îndoial` c` acest lucruse întâmpl` deja. O resim]im cu to]ii.Îns` fiecare dintre noi trebuie s`

trecem peste aceste mici inconve-niente [i s` ne gândim în perspectiv`.Scopul acestor lucr`ri este s` neîmbun`t`]easc` fiec`ruia condi]iilede via]`. Acesta trebuie s` fie primulnostru gând. Sunt bucuros s`-i anun]pe concet`]enii mei despre dema-

Proiectele europene – o [ans` pentru dezvoltarea comunei Jebelrarea unor astfel de lucr`ri de am-ploare menite a dezvolta [i mai multcomuna noastr`. Trebuie s` fimcon[tien]i c` noi, jebelenii, vom fiprimii care vom trage foloase de peurma acestor investi]ii [i c`, a[a cumspuneam, pe viitor, vom avea doar

de câ[tigat. Suntem o comun` deoameni gospodari [i sunt sigur c`cet`]enii din zonele afectate de acestelucr`ri vor reface spa]iile din fa]acaselor, acolo unde ele vor fideteriorate de s`p`turile ce se vorefectua sau de utilajele grele f`r`de care nu se pot realiza astfel delucr`ri.

- Ce alte lucr`ri majore ave]i- Ce alte lucr`ri majore ave]i- Ce alte lucr`ri majore ave]i- Ce alte lucr`ri majore ave]i- Ce alte lucr`ri majore ave]iîn plan pentru anul 2015?în plan pentru anul 2015?în plan pentru anul 2015?în plan pentru anul 2015?în plan pentru anul 2015?

- Avem alocat` suma de6.200.000 de lei, prin Ordonan]a deGuvern nr. 28, pentru modernizareaa 4,1 kilometri de drum pe raza co-

munei. Proiectul se afl` în faza delicita]ie [i vom demara lucr`rile deîndat` ce va fi desemnat` firmacâ[tig`toare.

De asemenea, tot în cursulacestui an vom demara procedurilede licita]ie pentru realizarea unuicentru medical, care va cuprinde optcabinete. Vor lucra aici doi medicide familie, vom avea un cabinet destomatologie [i cinci cabinete pentrudiferite specialit`]i. De asemenea,în cadrul centrului va func]iona [iun cabinet pentru recoltarea anali-zelor primare. Astfel, locuitorii dinJebel nu vor mai fi nevoi]i s` cauteîn alte localit`]i s`-[i trateze afec]i-unile, ci o vor face aici, la ei acas`.

- Ceea ce ne-a]i povestit pân`- Ceea ce ne-a]i povestit pân`- Ceea ce ne-a]i povestit pân`- Ceea ce ne-a]i povestit pân`- Ceea ce ne-a]i povestit pânàcum vine ca o continuare fireascàcum vine ca o continuare fireascàcum vine ca o continuare fireascàcum vine ca o continuare fireascàcum vine ca o continuare fireascà eforturilor administra]iei locale dea eforturilor administra]iei locale dea eforturilor administra]iei locale dea eforturilor administra]iei locale dea eforturilor administra]iei locale dea schimba nu doar imaginea Jebe-a schimba nu doar imaginea Jebe-a schimba nu doar imaginea Jebe-a schimba nu doar imaginea Jebe-a schimba nu doar imaginea Jebe-lului, ci [i modul de via]` allului, ci [i modul de via]` allului, ci [i modul de via]` allului, ci [i modul de via]` allului, ci [i modul de via]` allocuitorilor sì. Oricine trece prinlocuitorilor sì. Oricine trece prinlocuitorilor sì. Oricine trece prinlocuitorilor sì. Oricine trece prinlocuitorilor sì. Oricine trece prinJebel nu poate r`mâne decât surprins,Jebel nu poate r`mâne decât surprins,Jebel nu poate r`mâne decât surprins,Jebel nu poate r`mâne decât surprins,Jebel nu poate r`mâne decât surprins,de exemplu, de felul în care arat`de exemplu, de felul în care arat`de exemplu, de felul în care arat`de exemplu, de felul în care arat`de exemplu, de felul în care arat`

[coala gimnazial` din comun`...[coala gimnazial` din comun`...[coala gimnazial` din comun`...[coala gimnazial` din comun`...[coala gimnazial` din comun`...- Ast`zi, {coala Gimnazial`

"Martin {uboni" se ridic` la stan-darde greu de atins chiar [i pentruunele [coli din Timi[oara. E dreptc` am derulat ample lucr`ri derenovare a cl`dirii institu]iei, atât

la interior, cât [i la exterior, iar acum[coala arat` impecabil. Mai mult,func]ionalitatea ei a crescut, astfelc` elevii [i dasc`lii au cele mai bunecondi]ii pentru a-[i desf`[uraactivitatea. Lucr`ri de amploare auavut loc [i la gr`dini]`, care este [iea într-o corela]ie perfect` cu ceeace înseamn` acum {coala Gimna-zial` "Martin {uboni". Am realizattoate aceste investi]ii pentru c` tineriino[tri, copiii, înseamn` viitorul. Eisunt cet`]enii pe care mâine, f`r` aspune vorbe mari, localitatea noastr`se va baza. Iar de felul în care îi

educ`m depinde însu[i viitorulnostru. Nu m` feresc s` spun c`tinerii reprezint` cea mai de pre]avere pe care o avem...

- Sunte]i mul]umit de aceast`- Sunte]i mul]umit de aceast`- Sunte]i mul]umit de aceast`- Sunte]i mul]umit de aceast`- Sunte]i mul]umit de aceast`perioad` pe care o traverseaz`perioad` pe care o traverseaz`perioad` pe care o traverseaz`perioad` pe care o traverseaz`perioad` pe care o traverseaz`Jebelul?Jebelul?Jebelul?Jebelul?Jebelul?

- Într-un procent destul de mare,pot spune c` sunt mul]umit de ceeace am putut face pentru comunanoastr` [i pentru locuitorii ei înultima perioad`. Desigur, ar mai ficâteva obiective pe care ni le-amdori realizate [i cred c` în viitorulapropiat [i acestea vor deveni reali-tate. Al`turi de sprijinul nemijlocital locuitorilor Jebelului, am bene-ficiat de ajutorul necondi]ionat alconducerii Consiliului Jude]eanTimi[ [i chiar de cel al reprezen-tan]ilor Guvernului. Singuri ne-arfi fost mai greu s` atingem perfor-man]ele despre care tocmai amvorbit.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAG~


16



"S` c`l`tore[ti înseamn` s` cu-"S` c`l`tore[ti înseamn` s` cu-"S` c`l`tore[ti înseamn` s` cu-"S` c`l`tore[ti înseamn` s` cu-"S` c`l`tore[ti înseamn` s` cu-no[ti. S` înve]i. S` te dezvol]i. C`l`-no[ti. S` înve]i. S` te dezvol]i. C`l`-no[ti. S` înve]i. S` te dezvol]i. C`l`-no[ti. S` înve]i. S` te dezvol]i. C`l`-no[ti. S` înve]i. S` te dezvol]i. C`l`-torind, descoperi locuri noi, oamenitorind, descoperi locuri noi, oamenitorind, descoperi locuri noi, oamenitorind, descoperi locuri noi, oamenitorind, descoperi locuri noi, oameniinteresan]i. Creezi experien]`. Mi[-interesan]i. Creezi experien]`. Mi[-interesan]i. Creezi experien]`. Mi[-interesan]i. Creezi experien]`. Mi[-interesan]i. Creezi experien]`. Mi[-carea ta genereaz` întâmpl`ri, opor-carea ta genereaz` întâmpl`ri, opor-carea ta genereaz` întâmpl`ri, opor-carea ta genereaz` întâmpl`ri, opor-carea ta genereaz` întâmpl`ri, opor-tunit`]i, atât pentru tine cât [i pentrutunit`]i, atât pentru tine cât [i pentrutunit`]i, atât pentru tine cât [i pentrutunit`]i, atât pentru tine cât [i pentrutunit`]i, atât pentru tine cât [i pentrucei pe care îi întâlne[ti în drumulcei pe care îi întâlne[ti în drumulcei pe care îi întâlne[ti în drumulcei pe care îi întâlne[ti în drumulcei pe care îi întâlne[ti în drumultù. Iar întâmpl`rile devin via]`: via]atù. Iar întâmpl`rile devin via]`: via]atù. Iar întâmpl`rile devin via]`: via]atù. Iar întâmpl`rile devin via]`: via]atù. Iar întâmpl`rile devin via]`: via]ata, a celor din jur, a locului în careta, a celor din jur, a locului în careta, a celor din jur, a locului în careta, a celor din jur, a locului în careta, a celor din jur, a locului în carec`l`tore[ti.Timi[ul este pentru noic`l`tore[ti.Timi[ul este pentru noic`l`tore[ti.Timi[ul este pentru noic`l`tore[ti.Timi[ul este pentru noic`l`tore[ti.Timi[ul este pentru noiacest loc. C`l`tore[te în Timi[!acest loc. C`l`tore[te în Timi[!acest loc. C`l`tore[te în Timi[!acest loc. C`l`tore[te în Timi[!acest loc. C`l`tore[te în Timi[!

Acesta este logo-ul Asocia]ieipentru Promovarea [i DezvoltareaTurismului (APDT) în jude]ul Timi[,acestea sunt ideile [i motivul munciinoastre. Dac` reu[im în ce ne-ampropus, mii de timi[eni se vor bucurade locurile frumoase ale jude]ului[i un num`r mult mai mare de turi[tidin afar` ]`rii le vor putea descoperila rândul lor.

APDT [i-a început activitateaîn urm` cu opt luni [i prima ac]iunemai mare a reprezentat-o Conferin]aspeciali[ilor în turism, derulat` însta]iunea balneoclimateric` Buzia[.Urmeaz` o întâlnire cu elevii, încadrul Saptmanii altfel, când vompromova noua pist` de biciclete careleag` Timi[oara de Serbia. În pa-ralel, mai multe obiective turisticedin Timi[ [i din Banat pot fidescoperite vizitând site-ul APDT,www.turismtimis.ro, site aflat înpermanent` actualizare.

Asocia]ia pentru Promovarea [iDezvoltarea Turismului (APDT) înjude]ul Timi[ a derulat în sta]iuneabalneoclimateric` Buzia[ prima con-ferin]` Turism în Timi[ – a[tept`ri,Turism în Timi[ – a[tept`ri,Turism în Timi[ – a[tept`ri,Turism în Timi[ – a[tept`ri,Turism în Timi[ – a[tept`ri,probleme [i solu]ii.probleme [i solu]ii.probleme [i solu]ii.probleme [i solu]ii.probleme [i solu]ii. La evenimentau luat parte 70 de invita]i, repre-zentan]i ai asocia]iilor [i organiza-]iilor neguvernamentale de turismdin România [i din jude], reprezen-tan]i ai institu]iilor publice din Timi[- primarii, Consiliul Jude]ean Timi[- dar, mai ales, ai institu]iilor privatecu activitate în turism. "Am reu[itceea ce ne-am propus prin aceastàc]iune: s` atragem aten]ia asupraactivit`]ii noastre [i asupraobiectivelor pe care fiecare le avem,s` prezent`m, pe rând [i împreun`,

parte din activitatea turistic` cevizeaz` jude]ul Timi[, problemelefiec`ruia [i, mai ales, a[tept`rile [i

Turism în Timi[: c`l`tore[te,bucur`-te, înva]`!

posibilele solu]ii. Inten]ia asocia]ieieste de a crea astfel, cât mai rapid,un parteneriat public-privat, unparteneriat format din entit`]i care

au acela[i scop – promovareaturismului în Timi[ [i Banat – cares` aduc` beneficii fiec`ruia personal[i, în final, turi[tilor care viziteaz`jude]ul". Mai multe informa]ii despreconferin]` pot fi g`site pe site-ulwww.turismtimis.ro.

Statisticile arat` c`, pe lâng`num`rul mare de turi[ti de afaceriprezen]i în special în Timi[oara, exis-t` un num`r de vizitatori interesa]is` afle [i ce are jude]ul de ar`tat.Motiv pentru care APDT î[i propunec`, în paralel cu realizarea strategieituristice a jude]ului Timi[, s` promo-veze permanent în lunile urm`toare,al`turi de agen]ii de turism, agen]ieconomici [i al]i parteneri, obiectiveturistice existente în jude], viabile,indiferent c` este vorba despre traseeturistice sau pensiuni, activit`]i deturism sau proiecte europene careau c` finalitate dezvoltarea turis-mului în jude].

Între ac]iunile pe care APDTdore[te s` le deruleze în perioadaurm`toare se num`r` [i proiectulCopii la drum – trasee turistice, unproiect care se va desf`[ura în lunaaprilie, în cadrul S`pt`mânii altfel[i care î[i propune promovarea pistei

de cicloturism de pe malul canaluluiBega. Mai multe clase de elevi dinjude] vor fi invitate s` ia parte la o

întâlnire pe malul canalului Bega,la Nodul hidrotehnic Sanmihai, undevor putea parcurge un traseu pe pist`de biciclete, vor primi informa]ii de

la speciali[ti ai Apelor Române des-pre proiect [i despre istoriacanalului Bega, dar [i de lareprezentan]ii APDT despreposibilit`]ile de a face turism înTimi[ în aceast` var`.

Conferin]a a deschis cìconcrete de colaborare cu lumeauniversitar`. Mai precis, în perioadaurm`toare APDT va încerca,împreun` cu profesori de laUniversitatea de Vest Timi[oara, s`completeze baza de date existen]ala Muzeul de Art` Popular` IuliaFolea Troceanu din Buzia[. {i, încolaborare [i cu sprijinul Prim`rieiBuzia[, se dore[te deschidereaacestui muzeu s`pt`mânal, pe oanumit` perioada de timp, astfelîncât obiectivul s` fie promovatconstant de asocia]ie pentru vizitepermanente.

Între noii membri ai Asocia]ieipentru Promovarea [i DezvoltareaTurismului în Timi[ , al`turi de cele33 de primarii din jude] [i CJT, sevor num`r` [i ANAT (Asocia]ia Pa-tronal` a Agen]iilor de Turism dinRomânia, www.anat.ro) [i Univer-sitatea de {tiin]e Agricole [i Medi-cin` Veterinar` a Banatului.

De asemenea, mai mul]i profe-sori universitari în domeniu [i-auexprimat dorin]a de a deveni membriîn APDT Timi[, iar lista r`mânedeschis` pentru to]i cei interesa]i s`colaboreze în proiecte de turism încadrul asocia]iei.

Asocia]ia pentru Promovarea[i Dezvoltarea Turismului în jude]ulTimi[ î[i dore[te s` coaguleze câtmai multe entit`]i active în do-meniul turismului din Timi[ pentrua putea s` ne coordon`m ac]iunile,pentru a deveni coeren]i în ceea cene propunem pe viitor în turismultimi[ean.

Delia S. BARBUFoto: Constantin DUMA

Conferin]a la Buzia[Conferin]a la Buzia[Conferin]a la Buzia[Conferin]a la Buzia[Conferin]a la Buzia[

Promovarea pisteiPromovarea pisteiPromovarea pisteiPromovarea pisteiPromovarea pisteide bicicletede bicicletede bicicletede bicicletede biciclete

Timi[oara - SerbiaTimi[oara - SerbiaTimi[oara - SerbiaTimi[oara - SerbiaTimi[oara - Serbia

DeschidereaDeschidereaDeschidereaDeschidereaDeschidereapermanent` a Muzeuluipermanent` a Muzeuluipermanent` a Muzeuluipermanent` a Muzeuluipermanent` a MuzeuluiTroceanu din Buzia[Troceanu din Buzia[Troceanu din Buzia[Troceanu din Buzia[Troceanu din Buzia[

Colaborare pentruColaborare pentruColaborare pentruColaborare pentruColaborare pentruturismul timi[eanturismul timi[eanturismul timi[eanturismul timi[eanturismul timi[ean

Ca în fiecare an, la sfâr[itul lunii mai, reprezentan]ii consiliilor jude]enedin Timi[, Csongrád [i Provincia Autonom` Voivodina s-au întâlnit lagrani]a tripl` dintre România, Ungaria [i Serbia, la punctul numit TriplexConfinium, pentru a s`rb`tori împreun` apropierea dintre cele trei ]`ri,a locuitorilor din regiune [i a rela]iilor de bun` colaborare dintre ei.

Timp de dou` zile Triplex Confinium a devenit punct temporar detrecere a frontierei între cele trei ]`ri, în ultimii ani fiind utilizat nu numaide c`tre localnici ci [i de c`tre turi[ti, dintre care mai ales de c`tre ceipe dou` ro]i, care organizeaz` chiar [i ture de vizitare a celor trei ]`riîntr-o singur` zi.

În cadrul tradi]ionalei festivit`]i de deschidere a grani]ei triple, aflatanul acesta la cea de a 18-a edi]ie, reprezentan]ii autorit`]ilor jude]ene[i provinciale, care au luat cuvântul, au vorbit despre importan]a [i realiz`rilecooper`rii transfrontaliere. În calitate de vecini, ace[tia au ar`tat c` peparcursul anilor au înv`]at s` gândeasc` în echip`, s` se consulte reciprocatunci când planific` proiectele de dezvoltare [i s` implementeze acesteproiecte împreun`. În ultimele dou` decenii colaborarea dintre cele treip`r]i s-a concretizat mai ales prin Euroregiunea Dun`re-Cri[-Mure[-Tisa,care de la înfiin]area sa, în urm` cu 18 ani, prin semnarea protocoluluide la Szeged, a a[ezat bazele cooper`rii transfrontaliere în formìnstitu]ional`, a creat cadrul necesar desf`[ur`rii diferitelor ac]iuni departeneriat în variate domenii, statuând un exemplu pentru autorit`]ilepublice locale, comunit`]ile din regiune, pentru actorii economici [i pentrucet`]eni.

Festivitatea de la Triplex Confinium a fost urmat` de Adunarea Generalà Cooper`rii Regionale DKMT care anul acesta s-a ]inut la Novi Knezevac.În cadrul Adun`rii au fost premiate proiecte transfrontaliere realizate încomun de diverse institu]ii, organiza]ii care î[i desf`[oar` activitatea peteritoriul Euroregiunii, proiecte care au avut un impact deosebit asuprabun`st`ri locuitorilor din DKMT. Aceste proiecte, realizate prin programelede cooperare transfrontalier`, sunt: ?Green House" – creating anEnvironmental Protection Educational and Information Centre" (încolaborarea jude]elor Arad [i Csongrád), Active Cross-border Cooperationfor the Treatment of Feminine Infertility (în colaborarea jude]elor Timi[[i Csongrád), Banat's Cultural Patrimony – a European Patrimony (încolaborarea jude]elor Cara[-Severin [i Provincia Autonom` Voivodina),Honey-Cherry: Our Common Cultural Heritage and Culinary Traditions,Thematic Way with Strengthening the Role of Fruit Growing and Apiaryin the Cross-border Region (în colaborarea jude]elor Bács-Kiskun [iProvincia Autonom` Voivodina).

Conform principiului rota]iei anuale, pre[edin]ia Euroregiunii Dun`re-Cri[-Mure[-Tisa a revenit anul acesta jude]ului Timi[. Dl. BranislavBugarski, secretarul Secretariatului pentru Cooperare Interregional` [iAutorit`]i Publice din cadrul Guvernului Provinciei Autonome Voivodinaa predat pre[edin]ia [i cubul DKMT, simbolul cooper`rii, pre[edinteluiConsiliului Jude]ean Timi[, dl. Titu Bojin.

În cadrul Adun`rii au fost prezentate [i cele mai recente succese alecooper`rii transfrontaliere, investi]iile realizate prin proiectul Across theTisa pe grani]a Ungaria-Serbia [i deschiderea noilor puncte de trecere afrontierei pe grani]a Serbia-România, realizat` la sfâr[itul anului trecutîntre: Vrbica-Valcani, Nakovo-Lunga [i Jaöa Tomiæ-Foeni. Pre?edintele[i-a exprimat speran?a c` urm`toarea va fi curând chiar în zona Triplex,între Beba Veche [i Kübekháza - o dolean]` veche a locuitorilor dinaceast` zon`.

Seria de evenimente dedicate zilei DKMT s-a încheiat cu AdunareaGeneral` a Asocia]ilor Agen]iei de Dezvoltare Euroregional` DKMT,în cadrul c`reia a fost aprobat bilan]ul pe anul 2014, au fost ale[i membriiComisiei de Supraveghere a societ`]ii [i s-a discutat posibilitatea depuneriiunui proiect spre finan]are în cadrul Programului Interreg Europe în domeniuls`n`t`?ii.

Eva FENYVESI

Pre[edin]ia Euroregiunii DKMTeste din nou la jude]ul Timi[

Date post:	08-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	vandien
View:	243 times
Download:	8 times

Proiecte actuale [i planuri de viitor

Documents