Probleme Actuale Ale Mediului

8/20/2019 Probleme Actuale Ale Mediului

1/43

Probleme actuale ale mediului şi ale lumii contemporane

A.La nivel global

Capitolul 1

1.1 Problema ecologică

Epuizarea resurselor limitate

Problema ocrotirii oceanului planetar

Poluarea atmosferei

Modificările climatice şi consecinţele lor

1.2 Despădurirea

Factorii despădurii

Măsuri de soluţionare

1.3 Deşertificarea

Problema


Capitolul 2

2.1 Problema demografică

uprapopularea! e"plozia demografică

Politici demografice

#oma$ul%problema globală a economiei mondiale contemporane

Principalele cauze ale apariţiei şoma$ului

&nele căi şi măsuri de combatere a şoma$ului contemporan

'nalfabetizmul

căderea biodi(ersităţii ca consecinţă a suprapopulării


2.2 'sigurarea populaţiei cu produse alimentare

Problema alimentară mondială!dimensiunile problemei

)auzele crizei alimentare

Principalele căi de soluţionare

2.3 Malnutriţia

• oluţii

2.* Problema apei

Deficitul de apă

Desalinizarea


2/43

+alorificarea apei


Capitolul 3

3.1 Problema energetică

• ,olul -PE) n reglamentarea n (ederea asigurarii ec/ilibrului cererii si ofertei la combustibili

3.2 'sigurarea omenirii cu resurse naturale

Capitolul 4

*.1 Problema lic/idării decala$elor economico%sociale dintre statele dez(oltate şi cele slab dez(oltate

Decala$ul economic ntre tarile dez(oltate si cele n curs de dez(oltare

Principalele strategii de lic/idare a subdez(oltarii

Factorii de lic/idare a subdez(oltarii

*.2 Problema menţinerii păcii

Problema dezarmarii

Mentinerii pacii pe Pămnt

Focul nuclear

Energia nucleară

,ăzboaiele. Factorii de apariţie.trategii de a e(ita conflictele militare sau soluţionare pe cale paşnică.

0onele de conflicte teritoriale

Capitolul 5

.1 azardurile naturale şi antropice

azarde endogene! e"ogene! geomorp/ologic! oceanografice! biologic

)utremurele de pamant

Eruptiile (ulcanice

)ăi de soluţionare

.2 mpactul acestora asupra mediului

•

Capitolul 6

4.1 Protecţia mediului n condiţiile dez(oltării durabile

• mplicarea -56%urilor şi (oluntarilor


3/43

A.La nivel global

Capitolul 1

1.1 Problema ecologică

Epuizarea resurselor limitate

Petrol! gaze naturale! mireuri de fier! minereu de cărbune sunt limintate! iar necesitate este mereu crescătoare.

)reşterea economică a multor state ca impact are creştere anuală a cererii la resursele naturale.

oluţii7 Folosirea resurselor alternati(e de căpătare a energiei şi materiei prime pentru industrie. De folosit ca

alternati(ă energia soarelui! (ntului! apei şi ca materie primă elemente c/imice care nlocuiesc cele originale.

Problema ocrotirii oceanului planetar

Problema constă n7

1.aruncarea deşeurilor n cantităţi enorme

2. 5a(ele comerciale care elimină deşeuri n urma deplasării sau accidentelor

3. 8racona$ul animalelor care sunt pe cale de dispariţie sau ntr%un număr redus! cu scopul de obţine profit. *.

ncendii antropice care pro(oacă scăderea numărului populaţiei unei specii de plante sau animale.

oluţii7 Pentru ocrotirea eficientă a oceanelor este necesar de susţinerea acti(ă a -56%urilor şi a structurilor

internaţionale care au ca scop ocrotirea oceanului planetar. 9n caz de un stat nu are metode de combatere cu

această problemă! la ni(el internaţional să fie supus sancţiunilor economice! sau susţinut economic pentru a

promo(a aceste (alori n cadrul statului.

Poluarea atmosferei

Anual în urma activităţii uzinelor, automobilelor, dar cataclizmelor, incendiilor se elimină o

cantitate mare de substanţe dăunătoare lumii vii. În urma poluarii atmosferii apare efectul de

seră,smogul, găuri în stratul de ozon,ploi acide, ploi radioactive. În urma efectului de seră are

loc ridicare temperaturii globului, ceea ce provoacă topirea gheţarilor.


4/43

Stratul de ozon este scutul principal al plantei împotriva razelor ultraviolete, ca urmare în urma

poluării aerului în el se formează găuri. Aceste găuri prezintă un pericol globului de

supraîncălzire.

Smogul se formează în areale urbane, în acele locuri în care există un mare număr de

automobile, când dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberându-se ozonul,

aldehide i cetone. !mogul poate cauza severe probleme medicale. "ând dioxidul de sulf i

oxidul azotos se transformă în acid sulfuric i acid azotic în atmosferă, aceste substanţe

precipită sub formă de ploaie, aa numita ploaie acidă. #loaia acidă este o gravă problemă

globală pentru că foarte puţine specii sunt capabile să supravieţuiască în asemenea condiţii.

)a e"emplu de ploi radioactive poate ser(i cataclizmul de la Fu:isima1 n urma căruia de la reactor s%a

eliminat n atmosferă substanţe radiocti(e! pe parcurs de 1; zile! masele de aer au transportat o cantitate din

substanţe la coastele 'mericii de 5ord! astfel prezentnd un pericol pentru tot globul.

oluţii7 Pentru a produce energie sunt necesare centrale electrice. 'cestea pentru a o produce au ne(oie de

combustibili! şi arderea combustibililor prezintă un pericol ma$or pentru atmosferă. 'm putea stopa acest

fenomen folosind energia ntr%un mod raţional. )ate(a din lucrurile care s%ar putea face pentru a sal(a energia

sunt7

< ndustria (a trebui să de(ină mult mai eficientă din punct de (edere al consumului de energie! trecnd de la

utilizarea combustibililor fosili bogaţi n carbon =cărbune>! la combustibili săraci n carbon =gaze naturale> sau

la combustibili alternati(i?

< ndustria energetică! de la e"tracţie şi pnă la consum! trebuie restructurată astfel ncat să de(ină eficientă şi

mai puţin poluantă?

< @ransportul trebuie să se orienteze spre mi$loace mai puţin poluante şi cu consumuri reduse?

< )onstructiile sa fie eficiente energetic şi sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila?

< Ec/ipamentele şi produsele sa fie din cele cu consum redus de energie?

< Padurile (or fi prote$ate şi c/iar (or fi e"tinse.

< Folosirea mai rara a automobilelor7 mersul! ciclismul! sau transporturile publice.

< E(itarea pierderilor7 reduceti ceea ce folositi! refolositi lucrurile n loc sa cumparati altele noi! reparati

obiectele stricate n loc sa le aruncati! şi reciclati cat mai mult posibil. 'flati ce facilitati de reciclare sunt

disponibile n zona (oastra. ncercati sa nu aruncati lucrurile daca acestea ar mai putea a(ea o alta folosinta.

< Economisiti apa7 este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. n(ata cat mai mult posibil


5/43

despre problemele energetice ale PămAntului şi cauzele ce le determina. 'fla daca sunt grupari ecologice n

zona ta care te%ar putea informa.

Modificările climatice şi consecinţele lor

Problema7

@opirea g/etarilor ca consecinta ridicarea ni(elului apelor oceanice.

,idicarea temperaturii globului! ca consecinta topirea g/eţarilor.

oluţii7

Principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiecti(elor Protocolului de la BCoto sunt7

1.industria (a trebui sa de(ina mult mai eficienta din punct de (edere al consumului de energie! trecAnd de la

utilizarea combustibililor fosili bogati n carbon =carbune>! la combustibili saraci n carbon =gaze naturale> sau

la combustibili alternati(i?

2.industria energetica! de la e"tractie si pAna la consum! trebuie restructurata astfel ncAt sa de(ina eficienta si

mai putin poluanta?

3.transportul trebuie sa se orienteze spre mi$loace mai putin poluante si cu consumuri reduse?

*.constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila?

.ec/ipamentele =inclusi( cele casnice> si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie?

4.padurile (or fi trebui prote$ate si e"tinse?

.agricultura trebuie sa de(ina din net producator de gaze de sera o acti(itate care sa mareasca fi"area si

stocarea gazelor cu efect de sera n sol.

1.2 Despădurirea

Factorii despădurii

- )ăutarea obţinerii unui (enit economic.

- mposibilitatea oamenilor de a plăti ta"e statului pentru defrişarea unui sector.

)a consecinţă

- %au intensificat procesele de erodare a solurilor?

- unt tot mai frec(ente secetele?

- %au intensificat alunecările de terenuri! ce produc gra(e pierderi materiale economiei naţionale?

- ' degenerat starea masi(elor forestiere?

- ' sărăcit flora şi fauna! s%a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.

1.Protecţia aerului


6/43

Pădurea nu este numai un peisa$ frumos. Pădurile sunt un fel de plămni ai pămntului! uriaşe fabrici de

o"igen. 5e(oile de o"igen cresc anual cu *% ! iar posibilităţile lui de producere scad! din cauza diminuării

suprafeţelor de pădure. @otodată! pădurea obsoarbe dio"idul de carbon n procesul fotosintezei! no"ele şi

gazele ce poluează aerul! reţine o mare cantitate de praf din atmosferă. 9ntr%un an! 1 /a de pădure purifică aerul

de ; tone de praf! l umezeşte şi%l mprospătează de 1; ori mai bine dect un bazin de apă cu aceeaşi suprafaţă.

paţiile (erzi diminuează puternic zgomotele produse de (e/icule! ntreprinderi industriale etc!

reprezentnd un ade(ărat ecran acustic. Perdelele forestiere şi grupele de arbori dintre locuinţele orăşeneşti

reduc zgomotul pnă la ;.

2.Protecţia apelor

'pa şi pădurea sunt indispensabile. 'rborii din păduri! cu rădăcinile lor! reţin *; din precipitaţiile

atmosferice şi umezeala pro(enită din topirea zăpezilor! facilitnd infiltrarea treptată a apei n sol şi diminund

forţa pu/oaielor ce se scurg spre albiile rurilor. Părticelele solide de sol! bolo(anii şi pietrele aduse de torenţii

de apă sunt reţinute de păduri şi nu a$ung n bazinele de apă. 9n felul acesta pădurile le apără de colmatare.

Pădurile din (ăile rurilor reţin o mare parte din substanţele poluante ce se scurg de pe terenurile agricole!

acţionnd astfel! ca (eritabile filtre biologice. 9n acest mod pădurile stau la stra$a purităţii apelor n bazinele

ac(atice. Ele reglează şi regimul /idrologic al apelor curgătoare! pre(enind substanţial inundaţiile din timpul

ploilor torenţiale şi al topirii zăpezilor.

3.Protecţia solului

Pădurile contribuie la menţinerea sănătăţii solului prin reducerea eroziunii lor. Ele opresc (nturile care pot

spulbera stratul fertil de sol de la suprafaţă? rădăcinile arborilor opresc torentele de apă! care n cmp desc/is

spală cantităţi enorme de sol şi le depun n (ăi şi bazine ac(atice. Picăturile de ploaie sunt interceptate de

frunzele copacilor şi de litiera =stratul format din frunze uscate şi alte resturi organice care acoperă solul din

pădure>! micşornd n felul acesta (iteza apei pe (ersanţi! ct şi procesul de e(aporare a apei din sol. 'stfel un

/a de pădure poate nmagazina n sol! n primii săi ; cm de la suprafaţă! o cantitate de apro"imati( 1*; mG

de apă =ec/i(alentul a 1* mm precipitaţii>.

4.Protecţia şi ameliorarea climatică

Datorită structurii! densităţii şi dimensiunii arborilor! n interiorul pădurii se creează un climat propriu! cu

nsuşirile deosebite de cele ale terenurilor goale. 9n pădure temperaturile aerului sunt cu 2H%*H mai scăzute

dect pe teren descoperit. Prin aceasta pădurea atenuează temperaturile e"cesi(e din timpul (erilor aride. Prin

e(aporarea intensi(ă a apei prin frunzele arborilor! pădurile menţin o umiditate constantă a aerului! contribuind

la reglarea regimului plu(ial. De aceea! n popor se spune că !!pădurea atrage ploaiaII. 'colo! unde sunt păduri

multe! lipsesc secetele distrugătoare.

5.Pădurea în slujba sănătăţii şi recreării omului


7/43

Pădurea este iz(or de sănătate şi linişte. @oate acţiunile poziti(e e"ercitate de pădure asupra mediului

ncon$urător! stnd la stra$a sănătăţii acestuia! se reflectă n mod direct asupra sănătăţii oamenilor. 'nsamblul

condiţiilor fa(orabile (ieţii create n pădure determină ca frec(enţa pulsului să se reducă cu *% pulsaţiiJ minut!

să se tindă spre optimizarea tensiunii arteriale şi să fa(orizeze starea de bună dispoziţie. Pentru bolna(ii cu

unele afecţiuni respiratorii! pădurile de răşinoase sau amestec de răşinoase şi fag din zonele montane sunt

benefice. Pădurea este cadrul cel mai prielnic pentru agrement şi turism. De aceea! ma$oritatea staţiunilor

balneo%climatice sunt aşezate n snul pădurii. Ea este un lăcaş biologic pentru un număr mare de plante

medicinale. 5u e"istă arbore ale cărui componente să nu fie! ntr%o formă sau alta! recoltate n scopuri de

alimentaţie! medicinale! pentru e"tragerea coloranţilor sau confecţionarea obiectelor de artizanat! a

instrumentelor muzicale etc. &n rol important ce re(ine pădurilor este şi cel de protecţie a monumentelor

istorice şi de cultură naţională. Pădurile din $urul lăcaşelor de cult de la )ăpriana! r$auca! Kapca! a/arna!

)ălărăsăuca! Lpo(a! ncu etc! sunt o do(adă n acest sens.


%Promo(area unei politici forestiere! care să ţină cont de recomandările forurilor internaţionale de specialitate?

%Perfecţionarea instituţiilor de gospodărire a pădurilor?

%E"tinderea suprafeţelor sil(ice pnă la cel puţin 1%2 din teritoriul republicii. 9n acest sens ar fi necesară

mpădurirea tuturor sectoarelor cu soluri degradate! improprii pentru agricultură?

%Protecţia nu numai a unor păduri reprezentati(e! ci a ntregului masi( păduros actual?

%nterzicerea oricărui tip de e"ploatări forestiere?

%9mpădurirea zonelor limitrofe ale bazinelor ac(atice?

%)ompletarea şi modificarea legislaţiei n domeniu! introducerii unor noi instrumente economice! financiare!

te/nico%normati(e! penale n raporturile dintre instituţiile sil(ice şi persoanele fizice şi $uridice?

%Elaborarea şi implementarea unui sistem permanent de e(idenţă şi monitoring a pădurilor?

%)rearea de fşii forestiere de protecţie n cmpurile desc/ise şi a spaţiilor (erzi n centrele urbane?

%nterzicerea (natului n spaţiile forestiere?

%Modernizarea pregătirii profesionale a specialiştilor n domeniul sil(iculturii! reciclarea actualelor cadre?

%Printre organizaţiile care se implică n minimalizarea efectelor e"ploatării forestiere se numără Forest

teards/ip )ouncil =F)> N organizaţie non%profit care a fost nfiinţată n 1OO3! 6reenpeace ş.a.

1.3 Deşertificarea

Problema

Desertificarea este e(identa pe aproape 2 din suprafata uscatului terestru si afecteaza peste 11; tari cu

aproape un miliard de locuitori! pe toate continentele! pagubele anuale fiind e(aluate la *2 de miliarde de


8/43

dolari! acest fenomen fiind denumit cancerul PamantuluiQ.

uprafata totala afectata de desertificare este de 3O!* milioane :ilometri2! ceea ce reprezinta 24!3 din

suprafata uscatului. )ea mai mare parte a terenurilor afectate de desertificare este localizata in tinuturile

semiaride! fiind considerata una dintre cele mai gra(e probleme de mediu pentru acest secol. @eritoriile

afectate de desertificare ocupa 34 in 'frica! 2!* in 'merica )entrala si de 5ord! restul fiind distribuit in

Europa si 'ustralia. -5& a declarat anul 2;;4 drept 'nul nternaţional al Deşerturilor şi Deşertificarii. 2;;4

marc/eaza şi a 1;%a ani(ersare a )on(enţiei -5& pentru )ombaterea Deşertificarii n statele care se confrunta

cu probleme serioase cauzate de seceta şiJsau deşertificare! n special n cele din 'frica. )on(enţia a fost

semnata de 1O1 parţi! adica toţi membri -5&.Rupta mpotri(a saraciei n zonele uscate! presupune ca aceste

probleme sa fie luate n considerare mpreuna.'cordul -5& pri(ind Ecosistemul 6lobal precizeaza faptul ca

este mai uşor sa pre(ii deşertificarea decAt s%o nlaturi. Presiunea populaţiei şi practicile nepotri(ite de

e"ploatare a terenurilor sunt cauzele degradarii . &n mai bun management al culturilor! o mai buna atenţie

acordata irigaţiilor şi strategii de asigurare de locuri de munca n ramuri neagricole pentru locuitorii din zonele

uscate! ar putea fi soluţii pentru rezol(area acestei probleme.

Consecinţele deşertifcǎrii sunt:

% diminuarea producţiei de /ranS! reducerea producti(itSţii solului şi o scSdere a capacitSţii de regenerare a

terenului?

% creşterea inundaţiilor n zonele din a(alul rAurilor! reducerea calitSţii apei! sedimentarea n rAuri şi lacuri şi

colmatarea lacurilor de acumulare şi a canalelor na(igabile?

% agra(area problemelor de sSnState datorate furtunilor de nisip şi praf! n special a infecţiilor oculare! a

dificultSţilor respiratorii! a alergiilor şi a stress%ului?

% reducerea mi$loacelor de trai! forţAnd populaţia afectatS sS migreze.


%Efectuarea unei riguroase e"pertize ecologice a tuturor proiectelor elaborate

%,idicarea ni(elului de trai şi a gradului de ci(ilizaţie al populaţiei din mediul rural

%)onser(area şi creşterea numărului de grădini publice mici! lărgirea spaţiilor (ezi pe perimetrul oraşelor şi

satelor

%)onser(area si reconstruirea unor ecosisteme nationale importantte! cum sunt7 lacurile! spaţiile mlăştinoase şi

mlaştinile! e"cluderea amplasării depozitilor de deşeuri de orice natură

Capitolul 2

2.1 Problema demografică

uprapopularea! e"plozia demografică

http://www.ecomagazin.ro/info/asigurare/http://www.ecomagazin.ro/info/asigurare/http://www.ecomagazin.ro/info/asigurare/


9/43

Problema demografica este una din principalele probleme actuale ale umanităţii. Ea rezultă din suprapopularea

planetei şi (a a(ea consecinţe gra(e n caz că numărul de populaţie nu (a fi controlat n scurt timp. E"istă

ipoteze că n anul 2;2 populaţia (a fi a$uns cifra de 11 miliarde! n acest caz este e(ident că @erra nu (a a(ea

sursele necesare de ntreţinere a populaţiei umane şi atunci se (or (edea consecinţele nerezol(ării la timp a

acestui dezastru social.

uprapopularea constituie o condiţie cAnd numărul de organisme depăşeşte condiţia de ntreţinere a /abitatului.

9nsă suprapopularea nu depinde doar de mărimea sau densitatea populaţiei ci şi de un şir de alţi factori ca 7

populaţia asigurată cu resurse alimentare! materiale sau energetice? bilanţul natural şi repartizarea neuniformă a

populaţiei.

oluţii7 politici demografice

#oma$ul%problema globală a economiei mondiale contemporane =Principalele cauze ale apariţiei

şoma$ului! unele căi şi măsuri de combatere a şoma$ului contemporan>

Şomajul este termenul folosit n cazul lipsei ocupaţiei plătite =locurilor de muncă> pentru forţele apte şi

calificate corespunzător pentru muncă. 'cest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populaţie este

n căutare a unui loc de muncă. )And această situaţie ia proporţii apar probleme economice serioase n cadrul

regiunii sau statului respecti(! prin creşterea c/eltuielilor sociale de ntreţinere a şomerilor.

#oma$ul determinat de con$unctura economică n perioadele de recesiune =depresiune economică> care durează

de obicei 2 % 3 ani urmat de o perioadă de a(Ant economic cu reducerea şoma$ului.T#oma$ul sezonier de obicei

care creşte n lunile cAnd munca sezonieră nu e solicitată =de e"emplu n gastronomie! sau personalul de

deser(ire a turiştilor>.

#oma$ul cronic este o formă gra(ă a şoma$ului cAnd nici n perioadele de a(Ant economic relati( nu se reduce

marcant numărul şomerilor.U'ceasta poate să fie structurată pe cauze şi anume7 datorită unei calificări

necorespuzătoare cerinţelor! (Arstei! sănătăţii sau lipsa dorinţei de a lucra cauzată de aplasarea n alte regiuni a

locurilor de muncă! sau o retribuţie =salar> mică. - altă cauză a şoma$ului cronic este sc/imbarea structurii

economiei prin apariţia unor te/nologii noi! prin care reduce necesarul forţei de muncă sau cea e"istentă

nefiind calificată corespunzător. 'ici se poate aminti automatizarea! n istorie sunt cunoscute acţiunile

ţesătorilor care distrugeau maşinile din manufacturi! deşi pe termen lung ! automatizarea are drept consecinţă

creşterea puterii de cumpărare a populaţiei! reflectAndu%se n creşterea cantităţii şi a di(ersitaţii bunurilor şi

ser(iciilor cumparate! ceea ce nseamnă creşterea cererii pe piaţa muncii =mai multe locuri de muncă>.

Riteratura economică prezintă două categorii de şoma$7

Şomajul voluntar este acel tip de şoma$ care descrie situaţia n care oameni apţi de muncă nu doresc să

lucreze! in ma$oritatea co(Arşitoare a situaţiilor! deoarece deţin suficiente resurse materiale?

Şomajul involuntar =forţat> descrie situaţia n care oameni apţi de muncă doresc să se anga$eze! dar nu gasesc

locuri de muncă disponibile. 'ceast tip de şoma$ este cel care ridică probleme sociale! fiind singura formă


10/43

acceptată pentru plata indemnizaţiei de şoma$ n conformitate cu Regea 4J2;;2 pri(ind sistemul asigurărilor

pentru şoma$ şi stimularea ocupării forţei de muncă. #oma$ul in(oluntar reprezintă un efect secundar negati( al

legislaţiei muncii! care creează bariere la intrarea pe piaţa muncii a cererii de forţă de muncă =a locurilor de

muncă>! ce are drept consecinţă apariţia unui e"cedent de oferta de forţă de muncă =şoma$ul in(oluntar>.

8ariere care mpiedică ntAlnirea dintre cererea şi oferta de pe piata muncii7

Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislaţie. 9mpiedică intrarea pe

piaţă a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuşi să lucreze sub aceasta limită! obligAndu%i să

rămAnă şomeri. )reşterea salariului real minim impus peste cel mai mic preţ al ofertei! are ca efect creşterea

şoma$ului7

Rimitarea numarului de anga$atori.)u cAte(a e"cepţii! legislaţia muncii nu permite persoanelor fizice să de(ină

anga$atori !fiind o barieră pe piaţa muncii prin faptul ca sunt blocate o multitudine de locuri de muncă! ce ar fi

intrat n competiţie directă cu cele oferite de societăţile comerciale! cu efecte poziti(e asupra şomerilor şi

salariaţilor.

-bligati(itatea contribuţiilor la asigurările sociale. 'ccesul pe piaţa muncii =dreptul la muncă> al oricărui

cetăţean este condiţionat de cumpărarea asigurarilor sociale prin intermediul contribuţiilor obligatorii plătite

din salariu. ,efuzul unui salariat de a cumpara asigurarile sociale este sancţionat cu eliminarea sa de pe piaţa

muncii.

)ertificarea profesională. )ondiţia deţinerii unei diplome corespunzatoare meseriei n care urmează să

acţioneze un cetăţean! impusă prin intermediul legislaţiei muncii! este o barieră la intrarea pe piaţa muncii

pentru persoanele autodidacte care deţin cunoştinţele! deprinderile şi aptitudinile necesare pentru a se anga$a n

acea ramură economică.

Măsuri e !ombatere

1. #oma$ul determinat de con$unctură economică! cAnd cererea se reduce pe piaţa economică! se poate

printr%o politică fiscală fle"ibilă de a ec/ilibra pierderile pro(ocate prin reducea (Anzărilor.

n &' această politică este mai fle"ibilă n comparaţie cu Europa! dacă această politică este aplicată raţional

(a e"clude posibilitatea repetării zilei de (inerea neagră pe Vall treet &' la data de 2 octombrie 1O2O!

cAnd a izbucnit o criză economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor! de(alorizarea (alutei.

'cest fenomen binenţeles nu aşa de intens a fost obser(at ncepAnd din anul 1O; şi n 6ermania cAnd

impozitele mari! şoma$ul care creşte şi salariile mari! ce determină ca preţurile ridicate a produselor germane

nu puteau concura cu cele produse mai ieftin n alte ţări.

2. - măsură pentru combaterea şoma$ul structural! este stabilirea unor tarife fle"ibile de salarizare! prin

colaborare mai bună dintre sindicate şi conducerea firmelor! ca tarifele să fie reglate n funcţie de gradul ratei

de inflaţie.


11/43

Metoda prelungirii şcolarizării ele(ilor şi pensionarea timpurie a anga$aţilor s%a do(edit pe o perioadă mai

lungă de timp ca o măsură costisitoare şi neeficace. - altă măsură de reducere a şoma$ului a fost crearea

ser(iciilor mai scurte de ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi anga$aţi.

3. Măsuri politice acti(e pentru reducerea şoma$ului sunt7

la noii anga$aţi este un timp de probă! timp n care primesc o retribuţie mai mică! fle"ibilitate a timpului de

lucru! uşurarea desfacerii contractului de muncă şi tarife de salarizare fle"ibile după con$unctura economică

instruirea şi trenarea şomerilor n felul n care trebuie să%şi caute un loc de muncă

integrarea n acest proces a celor care trăiesc n ţară şi au o cetăţenie străină

ridicarea ni(elului de calificare şi pregătire a şcolilor

9n multe situaţii! măsurile acti(e au ca efect sporirea numarului şi a intensităţii barierelor de pe piaţa muncii!

accentuAnd şoma$ul.

Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii =normele specifice legislaţiei muncii>! ar a(ea drept consecinţă

eliminarea oricarei forme de şoma$ in(oluntar! sporirea competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri

de muncă =salarii şi condiţii de muncă superioare>! sporirea competiţiei dintre anga$atori pentru cei mai buni

salariaţi! efectele fiind creşterea producti(ităţii muncii! reducerea birocraţiei! creşterea generalizată a

(eniturilor reale ale populaţiei şi (a fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui.

'nalfabetizmul

9n prezent! ma$oritatea statelor slab dez(oltate suferă de această problemă! şi state n curs de dez(oltare.

'ceasta prezintă statele 'fricii! 'merecii Ratine! 'sia.

)onsecinţe

%Din cauza suprapopulării se poate reduce biodi(ersitatea florei şi faunei! se măresc cantităţile de deşuri

eliminate n atmosferă! apar numeroase probleme sociale! analfabetizmul tot este o consecinţă

oluţionare7

%Pentru soluţionarea problemei demografice este necesitate de a duce o politică demografică mai aspră pentru a

păstra numărul stabil al populaţiei

2.2 'sigurarea populaţiei cu produse alimentare

Problema alimentară mondială!dimensiunile problemei

nsuficienta produselor alimentare si calitatea acestora sint cele mai raspindite calamitati sociale ale ci(ilizatiei

contemporane. Problema! de fapt! are un caracter regional caracteristic! in special! tarilor in curs de dez(oltare.

tatistica pusa in e(identa in publicatiile -5& demonstreaza ca spre sfirsitul anilor I;! sufereau de

malnutritie peste ;; milioane de locuitori ai Pamintului! din care circa ; erau copii. &nul din indicatorii de

baza ai subnutritiei este numarul de copii care primesc o cantitate prea mica de /rana pentru o dez(oltare


12/43

normala. Esenta problemei alimentare nu tine de insuficienta de alimente produse pe intrega planeta. 'nual sint

inregistrate surplusuri de produse alimentare pe glob. )auza consta in faptul ca geografia=repartitia> produselor

alimentare nu coincide cu geografia consumului lor. 'stfel! tarile puternic dez(oltate obtin mari surplusuri de

produse alimentare! insa tarile slab dez(oltate nu dispun de resurse financiare necesare pentru a le procura in

cantitati suficiente.

Malnutritia este caracterizata c/iar si in tarile cu ni(el de dez(oltare a(ansat. 'stfel! in &' 3;mln. =1;> din

numarul populatiei este afectata de aceasta problema! datorita decala$ului mare de salarii. 'pro"imati( 4

din acest numar sint americani de culoare! problema a(ind si un c/aracter rasial. Prin urmare! problema

alimentara este una social%economica si politica.

@otusi! pe parcursul anilorIO; ai secolului trecut! in plan mondial s%au e(identiat unele tendinte positi(e in

rezol(area problemei alimentare. ,e(olutia (erde in tarile asiatice a fa(orizat solutionarea problemei! mai ales

in cele mai populate state! precum ndia! 8anglades/. n sc/imb! in tarile din 'frica aceasta nu s%a reusit din

cauza secetelor prelungite.Modificarile pe plan mondial in structura suprafetelor culti(ate e"prima o tendinta

de crestere a suprafetelor ocupate cu culture intensi(e. 'stfel! s%au dublat suprafetele culti(ate de soia! floarea

soarelui! cu orez si porumb. unt rele(ante modificarile sur(enite in suprafetele culti(ate cu cereale! culture ce

reprezinta baza alimentatiei mondiale si a dez(oltarii sectotului zoote/nic.@endinta de utilizare intensi(e a

fondului funciar mondial a de(enit mai pregnanta. @arile dez(oltate detin cele mai ridicate ponderi in structura

urmatoarelor culture7 griu! cartofi! struguri! iar in tarile in curs de dez(oltare N in suprafetele culti(ate cu orez!

porumb! soia! iuta! cafea! ceai! cacao. )oncentrarea suprafetelor cu cereale si oleaginoase in tarile dez(oltate

face ca aceasta sa dispuna de alimente de baza ale omenirii! cantitatile obtinute depasindu%le substantial

ne(oile. n ultimele decenii cantitatea de /rana produsa a crescut foarte mult! astfel incit populatia afectata de

foamete s%a redus la mai putin de ;; milioane. Dar! sa nu uitam ca odata cu cresterea numarului populatiei

necesarul de /rana (a fi mai mare.

)auzele crizei alimentare

% specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dez(oltare?

%reducerea suprafetelor de terenuri agricole! cauzata de presiunea demografica?

%caracterul e"tensi( al agriculturii in tarile slab dez(oltate! producti(itatea ei fiind mai scazuta decit in tarile

puternic dez(oltate.


- ,efolosirea produselor naturale şi reciclarea lor

- ,idicarea ni(elului de trai şi a gradului de ci(ilizaţie al populaţiei din mediul rural

%tabilirea unor relaţii economice a(anta$oase


13/43

2.* Problema apei

+alorificarea apei

% 'plicarea pe scară largă a noi te/nologii şi (e/icule care contribue la reducerea zgomotului şi poluării

mediului ncon$urător

- )onser(area si reconstruirea unor ecosisteme nationale importantte! cum sunt7 lacurile! spaţiile mlăştinoase şi

mlaştinile! e"cluderea amplasării depozitilor de deşeuri de orice natură

- Efectuarea unei e"peritize riguroase a tuturor proiectelor care pre(ăd folosirea de resurse de apă şi e"cluderea

eliminării de deşeuri neepurate

- 9mbunătăţirea legislaţiei ocrotirii resurselor de apă. )reşterea penalizărilor aplicate persoanelor şi unităţilor

economice care nu respectă legea

- timularea te/nologiilor ecologice şi folosirea apelor epurate şi reciclate

- )rearea de sisteme diferenţiate de apro(izionare cu apă potabilă şi te/nologică! pentru a se e(ita folosirea apei

potabile n alte scopuri

- )onser(area albiilor şi zonelor sanitare ale rurilor n forma lor naturală

- E"cluderea din circuitul producti( al produselor şi proceselor care duc la dereglarea ec/ilibrului ecologic!

pereclitnd sănătatea şi (iaţa omului

- Măsuri informati(e

- Dez(oltarea uneii economii cu utila$ performant pentru a scadea influenta negati(a asupra apei si mediului

"oluarea apei

'pa este un factor important n ec/ilibrele ecologice! iar poluarea acesteia este o problemă actuală cu

consecinţe mai mult sau mai puţin gra(e asupra populaţiei. Prin poluarea apei! se nţelege alterarea

caracteristicilor fiice! c"imice şi biologice ale apei! produsă direct sau indirect de activităţile umane şi care

face ca apele să devină improprii utiliării normale în scopurile în care această utiliare era posibilă înainte

de a interveni alterarea. Efectele poluării resurselor de apă sunt comple"e şi (ariate! n funcţie de natura şi

concentraţia substanţelor impurificatoare.

,ezol(area acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizează prin tratare! prin care se asigură condiţiile

necesare pentru consum. Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială.

Poluarea naturală se datorează surselor de poluare naturale şi se produce n urma interacţiei apei cu atmosfera!cAnd are loc o dizol(are a gazelor e"istente n aceasta! cu litosfera! cAnd se produce dizol(area rocilor solubile

şi cu organismele (ii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel! apelor

meteorice! nămolurilor! reziduurilor! na(igaţiei etc.

e poate (orbi şi despre poluare controlată şi necontrolată.


14/43

Poluarea controlată =organizată> se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de

canalizare şi e(acuate n anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată =neorganizată > pro(ine

din surse de poluare care a$ung n emisari pe cale naturală! de cele mai multe ori prin intermediul apelor de

ploaie.

Poluarea normală şi accidentală reprezintă categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de

ape uzate. Poluarea normală pro(ine din surse de poluare cunoscute! colectate şi transportate prin reţeaua de

canalizare la staţia de epurare sau direct n receptor. Poluarea accidentală apare! de e"emplu! ca urmare a

dereglării unor procese industriale! cAnd cantităţi mari =anormale> de substanţe noci(e a$ung n reţeaua de

canalizare sau ca urmare a defectării unor obiecti(e din staţia de preepurare sau epurare.

e mai poate (orbi şi despre poluare primară şi secundară. Poluarea primară apare! de e"emplu! n urma

depunerii substanţelor n suspensie din apele uzate! e(acuate ntr%un receptor! pe patul acesteia. Poluarea

secundară apare! de e"emplu! imediat ce gazele rezultate n urma fermentării materiilor organice depuse din

substanţele n suspensie antrenează restul de suspensii şi le aduce la suprafaţa apei! de unde sunt! apoi!

transportate n a(al de curentul de apă .

Principalele materii poluante şi efectele acestora

ubstanţele poluante introduse n ape! din surse naturale şi artificiale! sunt numeroase! producAnd un impact

important asupra apelor de suprafaţă şi subterane.

Pre$udiciile aduse mediului de substanţele poluante pot fi grupate n două mari categorii7 pre$udicii asupra

sănătăţii publice şi pre$udicii aduse unor folosinţe =industriale! piscicole! na(igaţie etc.>. ubstanţele poluante

pot fi clasificate! după natura lor şi după pre$udiciile aduse! n următoarele categorii7

% substan#ele organi!e$ de origine naturală sau artificială! reprezintă poluantul principal pentru apă.

ubstanţele organice de origine naturală =(egetală şi animală> consumă o"igenul din apă atAt pentru dez(oltare!

cAt şi după moarte.

% substan#ele anorgani!e$ n suspensie sau dizol(ate! sunt mai frec(ent ntAlnite n apele uzate industriale.

Dintre acestea se menţionează! n primul rAnd! metalele grele =Pb! )u ! 0n ! )r>! clorurile! sulfaţii etc. ărurile

anorganice conduc la mărirea salinităţii apelor! iar unele dintre ele pot pro(oca creşterea durităţii. )lorurile n

cantităţi mari fac apa improprie alimentărilor cu apă potabilă şi industrială irigaţiilor etc. Prin bioacumulare!

metalele grele au efecte to"ice asupra organismelor ac(atice! in/ibAnd! n acelaşi timp! şi procesele de

autoepurare. ărurile de azot şi fosfor produc dez(oltarea rapidă a algelor la suprafaţa apelor.

% materialele %n suspensie$ organice sau anorganice! se depun pe patul emisarului! formAnd bancuri care pot

mpiedica na(igaţia! consumă o"igenul din apă dacă materiile sunt de origine organică! determină formarea

unor gaze urAt mirositoare. ubstanţele n suspensie plutitoare! cum ar fi ţiţeiul! produsele petrolifere! uleiul!

spuma datorată detergenţilor! produc pre$udicii emisarului. 'stfel! ele dau apei un gust şi miros neplăcut!

mpiedică absorbţia o"igenului la suprafaţa apei şi! deci! autoepurarea! se depun pe diferite instalaţii!


15/43

colmatează filtrele! sunt to"ice pentru fauna şi flora ac(atică! fac inutilizabilă apa pentru alimentarea

instalaţiilor de răcire! irigaţii! agrement etc.?

% substan#ele to&i!e nu pot fi reţinute de instalaţiile de tratare a apelor şi o parte din ele pot a$unge n

organismul uman! pro(ocAnd mbolnă(iri. 'ceste materii organice sau anorganice! cAteodată c/iar n

concentraţii foarte mici! pot distruge! n scurt! timp flora şi fauna receptorului?

% substan#ele raioa!tive$ radionuclizii! radioizotopii şi izotopii radioacti(i sunt unele dintre cele mai

periculoase substanţe to"ice. E(acuarea apelor uzate radioacti(e n apele de suprafaţă şi subterane prezintă

pericole deosebite! datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor (ii. Efectele substanţelor radioacti(e asupra

organismelor depind atAt de concentraţiile radionuclizilor! cAt şi de modul cum acestea acţionează din

e"teriorul sau din interiorul organismului! sursele interne fiind cele mai periculoase?

% substan#ele !u a!iitate sau al!alinitate pronun#ată$ e(acuate cu apele uzate! conduc la distrugerea florei şi

a faunei ac(atice! la degradarea construcţiilor /idrote/nice! a (aselor şi instalaţiilor necesare na(igaţiei!

mpiedică folosirea apei n agrement! irigaţii! alimentări cu apă etc.

% !oloran#ii$ pro(eniţi ndeosebi de la fabricile de te"tile! /Artie! tăbăcării etc! mpiedică absorbţia o"igenului şi

desfăşurarea normală a fenomenelor de autoepurare şi a celor de fotosinteză?

% energia !alori!ă! caracteristică apelor calde de la termocentrale şi de la unele industrii! aduce numeroase

pre$udicii n alimentarea cu apă potabilă şi industrială şi mpiedică dez(oltarea florei şi a faunei ac(atice.

Datorită creşterii temperaturii apelor! scade concentraţia de o"igen dizol(at! (iaţa organismelor ac(atice

de(enind! astfel! dificilă?

% mi!roorganismele de orice fel! a$unse n apa receptorilor! fie că se dez(oltă necorespunzător! fie că

dereglează dez(oltarea altor microorganisme sau c/iar a organismelor (ii. Microorganismele pro(enite de la

tăbăcării! abatoare! industria de prelucrare a unor produse (egetale! sunt puternic (ătămătoare! producAnd

infectarea emisarului pe care l fac de neutilizat.

Principalele surse de poluare a apelor

ursele de poluare sunt! n general! aceleaşi pentru cele două mari categori! de receptori7 apele de suprafaţă

=flu(ii! rAuri! lacuri etc.> şi apele subterane =straturi ac(ifere! iz(oare etc.> . mpurificarea apelor de suprafaţă

sau subterane este fa(orizată de următoarele elemente 7

< starea lic/idă a apei la (ariaţii mari de temperatură! ceea ce face ca ea să antreneze n curgerea sa diferite

substanţe impurificatoare?

< apa e un mediu propice pentru realizarea a numeroase reacţii fizico%c/imice =ca! de e"emplu! dizol(area unor

substanţe naturale sau artificiale! sedimentarea suspensiilor etc.>?

< faptul că n natură apa se găseşte sub forme diferite =inclusi( gaze şi (apori> i măreşte sensibil domeniul de

aplicare?

< apa este unul din factorii indispensabili (ieţii pe pămAnt.


16/43

ursele de poluare se pot mpărţi n două categorii distincte7 surse organizate! care produc murdărirea n urma

e(acuării unor substanţe n ape prin intermediul unor instalaţii destinate acestui scop! cum ar fi canalizări!

e(acuări de la industrii sau crescătorii de animale etc.? surse neorganizate! care produc murdărirea prin

pătrunderea necontrolată a unor substanţe n ape.

După acţiunea lor n timp! sursele de poluare pot fi7

% surse de poluare permanente?

% surse de poluare nepermanente?

% surse de poluare accidentale.

După modul de generare a poluării! sursele de poluare pot fi mpărţite n7

< surse de poluare naturale?

< surse de poluare artificiale! datorate acti(ităţii omului! care! la rAndul lor! pot fi subdi(izate n ape uzate şi

depozite de deşeuri.

,eferitor la apele subterane! sursele de impurificare pro(in din7

% impurificări cu ape saline! gaze sau /idrocarburi! produse ca urmare a unor lucrări miniere sau fora$e?

% impurificări produse de infiltraţiile de la suprafaţa solului a tuturor categoriilor de ape care produc n acelaşi

timp şi impurificarea surselor de suprafaţă?

% impurificări produse n secţiunea de captare! din cauza nerespectării zonei de protecţie sanitară sau a

condiţiilor de e"ecuţie.

a. #urse naturale de poluare

ursele naturale de poluare a apelor sunt! n cea mai mare parte a lor! surse cu caracter permanent. Ele

pro(oacă! adesea! modificări importante ale caracteristicilor calitati(e ale apelor! influenţAnd negati( folosirea

lor. )u toate că! n legătură cu aceste surse! termenul de poluare este! oarecum! nepotri(it! el trebuie considerat

n sensul pătrunderii n apele naturale a unor cantităţi de substanţe străine! care fac apele respecti(e improprii

folosirii.

Principalele condiţii n care se produce poluarea naturală a apelor sunt 7

% trecerea apelor prin one cu roci solubile =zăcăminte de sare! de sulfaţi> constituie principala cauză de

pătrundere a unor săruri! n cantităţi mari! n apele de suprafaţă sau n straturile ac(ifere. &n caz deosebit l

reprezintă rocile radioacti(e! care pot duce la contaminarea unor ape de suprafaţă sau subterane?

% trecerea apelor de suprafaţă prin one cu fenomene de eroiune a solului pro(oacă impurificări prin

particulele solide antrenate! n special dacă solurile sunt compuse din particule fine! cum sunt cele din marne şi

argilă! care se menţin mult timp n suspensie?

% vegetaţia acvatică! fi"ă sau flotantă! n special n apele cu (iteză mică de scurgere şi n lacuri! conduce la

fenomene de impurificare (ariabile n timp! n funcţie de perioadele de (egetaţie?


17/43

% vegetaţia de pe maluri produce şi ea o impurificare! atAt prin căderea frunzelor! cAt şi prin căderea plantelor

ntregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire şi descompunere! care conduce la o

impurificare a apelor! n special n perioade de ape mici sau sub pod de g/eaţă .

ursele naturale de poluare accidentală sunt! n general! rare! ele datorAndu%se! n special! unor fenomene cu

caracter geologic. Dintre impurificările de acest tip se poate cita pătrunderea unor ape puternic mineralizate n

straturile subterane sau n apele de suprafaţă! n urma unor erupţii sau a altor acti(ităţi (ulcanice! a desc/iderii

unor carsturi! a desc/iderii unor noi căi de circulaţie a apei subterane prin spălarea unor falii etc.

b. #urse artificiale de poluare

'. $pe uate

Principala sursă de poluare permanentă o constituie apele uzate reintroduse n receptori după utilizarea apei n

di(erse domenii. După pro(enienţa lor! e"istă următoarele categorii de ape uzate7

% ape u'ate oră(ene(ti! care reprezintă un amestec de ape mena$ere şi industriale! pro(enite din satisfacerea

ne(oilor gospodăreşti de apă ale centrelor populate! precum şi a ne(oilor gospodăreşti! igienico%sanitare şi

socialadministrati(e ale diferitelor feluri de unităţi industriale mici?

% ape u'ate inustriale$ rezultate din apele folosite n procesul te/nologic industrial! ele fiind! de cele mai

multe ori! tratate separat! n staţii de epurare proprii industriilor respecti(e. 5umărul de poluanţi pentru o

anumită industrie este! de obicei! restrAns! o apă industrială uzată a(And! n principiu! caracteristici

asemănătoare substanţelor c/imice sau fizice utilizate n procesul te/nologic. De e"emplu! apele uzate

pro(enite de la minele de cărbuni au drept caracteristică principală conţinutul n substanţe n suspensie! n timp

ce apele uzate rezultate de la fabricile de za/ăr conţin atAt substanţe n suspensie! cAt şi substanţe organice?

% ape u'ate e la )erme e animale (i păsări care au! n general! caracteristicile apelor uzate orăşeneşti!

poluanţii principali fiind substanţele organice n cantitate mare şi materialele n suspensie?

% ape u'ate meteori!e! care! nainte de a a$unge pe sol! spală din atmosferă poluanţii e"istenţi n aceasta.

'ceste ape de precipitaţii care (in n contact cu terenul unor zone sau incinte amena$ate! sau al unor centre

populate! n procesul scurgerii! antrenează atAt ape uzate de diferte tipuri! cAt şi deşeuri! ngrăşăminte c/imice!

pesticide! astfel ncAt! n momentul a$ungerii n receptor! pot conţine un număr mare de poluanţi?

% ape u'ate raioa!tive$ care conţin ca poluant principal substanţele radioacti(e rezultate de la prelucrarea!

transportul şi utilizarea acestora. ndiferent de pro(enienţa lor! substanţele radioacti(e pot a$unge n apă! aer şi

sol pe multiple căi! pre$udiciind ntreg mediul ncon$urător?

% ape u'ate !ale$ care conţin! de obicei! un singur poluant! energia calorică! a cărei pro(enienţă a fost

menţionată anterior?

% ape u'ate provenite e la 'one e agrement$ !ampinguri$ terenuri e sport$ care sunt asemănătoare cu

apele uzate orăşeneşti?


18/43

% apele u'ate provenite e la navele maritime sau )luviale$ conţin impurităţi deosebit de noci(e! cum ar fi7

reziduuri lic/ide şi solide! pierderi de combustibil! lubrifianţi etc.

8. %epoite de deşeuri sau reiduuri solide

- sursă importantă de impurificare a apelor o constituie depozitele de deşeuri sau de diferite reziduuri solide!

aşezate pe sol! sub cerul liber! n /alde neraţional amplasate şi organizate. mpurificarea pro(enită de la aceste

depozite poate fi produsă prin antrenarea directă a reziduurilor n apele curgătoare de către precipitaţii sau de

către apele care se scurg! prin infiltraţie! n sol. Deosebit de gra(e pot fi cazurile de impurificare pro(ocată de

/aldele de deşeuri amplasate n albiile ma$ore ale cursurilor de apă şi antrenate de (iiturile acestora.

)ele mai răspAndite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie orăşeneşti şi de deşeuri solide industriale! n

special cenuşa de la termocentralele care ard cărbuni! di(erse zguri metalurgice! steril de la preparaţiile

miniere! rumeguş şi deşeuri lemnoase de la fabricile de c/erestea etc. De asemenea! pot fi ncadrate n aceeaşi

categorie de surse de impurificare depozitele de nămoluri pro(enite de la fabricile de za/ăr! de produse

clorosodice sau de la alte industrii c/imice! precum şi cele de la staţiile de epurare a apelor uzate.

Mai pot fi amintite şi surse de poluare accidentală! dar ele sunt! n marea lor ma$oritate! legate de probleme de

risc industrial.

Clasificarea apelor după utilizări

RuAndu%se n considerare toate utilizările! clasificarea apelor de suprafaţă se face n mai multe categorii 7

< categoria N ape care ser(esc n mod organizat la alimentarea cu apă a populaţiei! ape care sunt utilizate n

industria alimentară care necesită apă potabilă! sau ape care ser(esc ca locuri de mbăiere şi ştranduri

organizate?

< categoria a %a N ape care ser(esc salubrizarea localităţilor! ape utilizate pentru sporturi nautice sau apele

utilizate pentru agrement! odi/nă! recreere! reconfortarea organismului uman?

< categoria a %a N ape utilizate pentru ne(oi industriale! altele decAt cele alimentare arătate mai sus! sau

folosite n agricultură pentru irigaţii.

Pentru fiecare din aceste categorii sunt stabilite o serie de norme pe care apa trebuie să le ndeplinească la locul

de utilizare. 8inenţeles că aceste norme sunt cu atAt mai pretenţioase cu cAt categoria de utilizare este mai

mică. )onform @' *;4%! pentru fiecare din categorii se dau indicatori de calitate fizici! c/imici!

microbiologici şi de eutrofizare! care trebuie ndepliniţi de apele de suprafaţă! n funcţie de categoria de

calitate.

9n timp ce n multe ţări apa potabilă! proaspătă şi curată! este la ndemAna oricui! n alte ţări este o resursă greu

de găsit! apa lipsind sau fiind contaminată.

'proape 1!1 miliarde persoane! sau 1 din populaţia globului! nu au acces la apă potabilă şi peste 2!*

miliarde persoane nu au acces la ser(icii de salubritate. Peste 2!2 milioane locuitori din ţările n dez(oltare! n

ma$oritate copii! mor anual din cauze asociate cu lipsa apei potabile! a ser(iciilor de salubritate şi a unei igiene


19/43

necorespunzătoare. &n număr mare de persoane din ţările n dez(oltare suferă de boli cauzate direct sau

indirect de consumul de apă sau /rană infestată sau de organismele purtătoare de microbi care se dez(oltă n

apă. Pericolul apariţiei anumitor boli! precum şi decesele! ar putea fi e(itate n proporţie de prin

asigurarea de resurse adec(ate de apă potabilă.

Ripsa apei potabile se datorează atAt lipsei in(estiţiilor n sistemele /idrografice! cAt şi proastei ntreţineri a

acestora.'proape $umătate din cantitatea de apă din ţările n curs de dez(oltare se pierde prin scurgeri!

racordări ilegale la reţea şi (andalism. 9n unele ţări! apa potabilă este sub(enţionată masi( n folosul

persoanelor influente conectate la reţea! n timp ce săracii! e"cluşi din sistemul de alimentare cu apă! se

bazează fie pe apa oferită scump de companii pri(ate! fie pe alte surse! nesigure! de apă.

Problemele legate de apă implică şi aspecte ma$ore legate de se". 'desea! n ţările n dez(oltare! femeile sunt

cele care trebuie să care apa. 9n medie! ele trebuie să parcurgă zilnic şase :m! cărAnd ec/i(alentul unei (alize!

adică 2; de :g. Femeile şi fetiţele suferă! n plus! cel mai mult din cauza lipsei apei şi a ser(iciilor de

salubritateJcanalizare.

)ea mai mare parte a apei potabile N cam ; din (olumul mondial N este utilizată n agricultură. @otuşi!

ma$oritatea sistemelor de irigaţii sunt ineficiente! pierzAndu%se apro". 4; prin e(aporare sau scurgere n apele

freatice. istemele slabe de irigare nu numai că risipesc apa! dar creează riscuri atAt pentru mediu! cAt şi pentru

sănătate! reducAnd producti(itatea agricolă prin băltire! o problemă ma$oră n unele zone din 'sia de ud! dar

şi prin apariţia mlaştinilor! care facilitează transmiterea malariei.

,etragerea apelor din unele zone a a(ut un impact ma$or asupra mediului ncon$urător. 9n zone din &'! )/ina

sau ndia! apele freatice se consumă mai rapid decAt se pot reface! ni(elul acestora fiind ntr%o continuă

scădere. &nele rAuri! cum ar fi )olorado! din (estul tatelor &nite ale 'mericii! sau ,Aul 6alben! din )/ina!

seacă pAnă a$ung să se (erse n mare sau ocean. Fiind un element (ital n asigurarea (ieţii şi a dez(oltării

economice! alimentarea cu apă a dat naştere! adesea! la conflicte şi dispute! dar a fost şi un moti( de cooperare

a celor care mpărţeau această resursă. 5egocierile asupra alocării şi managementului resurselor de apă s%au

transformat ntr%un subiect comun pe măsură ce cererea de apă potabilă a crescut.

Capitolul 3

3.1 Problema energetică

• ,olul -PE) n reglamentarea n (ederea asigurarii ec/ilibrului cererii si ofertei la combustibili

• urse de energie

,esursele naturale sunt7 apa! aerul! radiaţia solară! (egetaţia şi fauna! solurile! litosfera cu substanţele minerale

din sol şi subsol! rocile etc.


20/43

1. Resursele atmosferei

►Energia solară şi eoliană

$adiaţiile extraatmosferice constituie adevărate resurse pentru economie.

%nergia solară este o resursă inepuizabilă i în acelai timp nepoluantă, care prin diferite

instalaţii este captată de către om i utilizată în economie.

#roblema care se pune astăzi este cum va reui omenirea să transforme radiaţia solară în alte

forme de energie. &ulte ţări au început din '()* să capteze energia solară, folosind sistemul

fotovoltaic +panouri solare, reuind să producă energie electrică. !ub această formă, energia

solară este utilizată la alimentarea aparatelor de bord pe navele cosmice.

#rimele utilizări practice ale energiei solare

casele solare +/aponia, 0ranţa, 1azahstan, !.2.A., Australia .a.

mainile solare de gătit +!.2.A., &exic, 3ndia

centralele heliotermice +prima în 0ranţa, la 4deillo, în &unţii #irinei, /aponia, !.2.A. în !.2.A.

se lucrează la construirea unei uzine heliotermice de '* &5.

#entru utilizarea acestui tip de energie se urmărete perfecţionarea tehnologiilor de captare,

prin plasarea unei staţii energetice - satelit pe o orbită geostaţionară i rezolvarea transportului

la distanţă.

Astăzi, principala modalitate naturală de conversie i stocare a energiei solare o constituie

fotosinteza.

%nergia solară reprezintă o resursă de mare perspectivă pentru dezvoltarea omenirii, în

contextul epuizării combustibililor clasici. în $omânia, energia primită anual de la !oare este în

medie de ''6 7cal8 cm9, la un număr mediu de '(** de ore de timp însorit pe an +sunt zone cu

:;**-:egre, #odiul =obrogei, "âmpia $omână i "âmpia de ?est.

%nergia solară este utilizată i la noi sub formă de captatoare solare, generatoare solaro-

electrice, baterii fotovoltaice, încălzirea serelor, solariilor, a întreprinderilor +ex. @imioara,

ucureti etc.

%nergia eoliană este utilizată pentru

- punerea în funcţiune a morilor de vânt +4landaB- la vasele comerciale cu pânze +3talia, !pania, 4landaB

- la producerea de energie electrică +centrale eoliene. %nergia eoliană este inepuizabilă i

nepoluantă, dar are dezavantaCul că este discontinuă.

3nstalaţii eoliene există în multe ţări ale lumii !.2.A., &area ritanie, 4landa, 0ranţa, >orvegia,

=anemarca, $usia etc. în !.2.A., energia electrică obţinută în centrale eoliene deţine 6-'*D din


21/43

producţia naţională de energie electrică. Alte ţări cu producţii de energie eoliană sunt 0ranţa,

!enegal, ţări din 3nsulele Antile etc.

►Elementele chimice din atmosferă

Atmosfera este formată din mai multe elemente chimice în procente diferite. 2nele se găsesc în

cantităţi mai mari +azotul i oxigenul, altele în cantităţi mici +dioxidul de carbon, hidrogenul,

heliul, amoniacul etc.

Aceste gaze, unele sub formă lichefiată, sunt utilizate în industria chimică

Eidrogenul este utilizat la obţinerea acidului clorhidric, sudură oxihidrică, combustibil pentru

rachete, la pilele cu hidrogen etc.

Azotul este folosit în industria chimică la fabricarea îngrăămintelor chimice pe bază de azot,

fabricarea amoniacului i a acidului azotic.

4xigenul este gazul care întreţine viaţa. !e utilizează la sudura oxiacetilenică, ca agent

oxidant în procesele tehnologice +din unele ramuri ale industriei, la secţiile de reanimare din

spitale.

Eeliul se utilizează la tuburi +lămpi cu descărcări în gaze, baloane meteo.

$esursele extraatmosferice si atmosferice, elementele chimice din atmosferă +azotul, oxigenul,

heliul i hidrogenul sunt utilizate într-un procent foarte mic. !e tie că sunt inepuizabile i

nepoluante, iar în condiţiile în care resursele litosferei se vor epuiza după un anumit număr de

ani, omenirea va fi obligată să le utilizeze într-o mai mare măsură.

3n prezent, ponderea energiei solare în balanţa energetică mondială este de aproximativ 6D, cu

mari perspective de cretere. !e estimează că în anul ::**, utilizările energiei solare vor

predomina în viaţa omenirii, !oarele dispunând de un imens potenţial în acest sens.

!e prevede construirea de sateliţi geostaţionari de captare lansaţi la o altitudine de ;6 *** 7m,

prevăzuţi cu panouri prin care energia solară este transformată în energie electrică,

recepţionată de antene amplasate la sol i transmisă liniilor de înaltă tensiune. "antitatea totală

de energie solară echivalează cu 'F* trilioane 75.

%nergia solară i energia eoliană devin tot mai folosite în activitatea economică a lumii.

2. Resursele litosferei

3n decursul erelor geologice, odată cu constituirea scoarţei pământului, datorită unor procesetectonice complexe, s-au format diferite substanţe minerale pe care le utilizează omenirea

astăzi minereurile feroase i neferoase, metalele rare, minerale nemetalice - sare, gips, fluor,

rocile de construcţie i combustibilii minerali.

► Resursele minerale ale subsolului Terrei

#atrimoniul mineral al @errei cuprinde o gamă variată de resurse minerale, care, atunci când


22/43

sunt extrase de către om, devin o bază pentru activitatea economică. în scoarţa #ământului

există minerale ce prezintă valoare economică +substanţe minerale utile, cea mai mare parte

fiind în acelai timp i materii prime, prelucrate în industrie.

"aracteristicile proprii resurselor minerale

sunt localizate cu precizieB

fiecare zăcământ are o anumită concentraţie de substanţăB

identificarea resurselor minerale solicită o tehnică adecvată i perfecţionată.

Găcămintele trebuie descoperite i cercetate, iar rezervele evaluate. 4mul a aCuns să descopere

i să evalueze numai o parte din resursele minerale, cea mai mare parte fiind încă

nedescoperită.

$esursele minerale utile pot fi clasificate în

combustibili petrol, cărbuni, gaze naturale, isturi bituminoaseB

substanţe minerale feroase +metalifere - minereuri de fier, la care se adaugă cele auxiliare de

crom, de vanadiu, de mangan i de nichelB

substanţe minerale neferoase +cuprul, plumbul, zincul, magneziul, aluminiul .a.

substanţe minerale nemetalifere +sulful, sarea, gipsul, sărurile de potasiu, rocile etc.

► Principalele resurse ale subsolului

&inereul de fier. %ste foarte răspândit în natură, reprezentând


23/43

Cărbunii. !unt cunoscuţi în "hina de acum ; *** de ani, iar în %uropa din secolul K d.Er.

@ipurile de cărbuni sunt antracitul, huila, cărbunele brun, lignitul i turba. !e deosebesc după

puterea calorică, cei mai buni fiind antracitul i huila +putere calorică mare, iar cei mai slabi

lignitul i turba +putere calorică mică.

$ezervele mondiale de cărbuni sunt apreciate la '* ;L) mld. tone, repartizate astfel (*D în

emisfera nordică, în ţări ca !.2.A., "hina, 3ndia, #olonia, i '*D în emisfera sudică, în ţări ca

Australia, razilia etc.

$omânia deţine toate tipurile de cărbuni, dar rezervele sale sunt mici +',' miliarde tone, care

se exploatează în azinul ?ăii /iului, azinul 4lteniei +&otru, $ovinari, azinul Anina, azinul

"omăneti.

"ărbunii se utilizează pe scară largă în siderurgie i în industria energiei electrice.

Petrolul.$ezervele mondiale de petrol se cifrează la ';),; mld. tone, din care ţărilor 4#%" le

revin '*) mld. tone. #e continente, repartiţia rezervelor este următoarea Asia F*,'D din

rezervele mondiale, %uropa F,


24/43


25/43

organismelor vii de origine marină +molute, alge, peti .a.. "antitatea de pete obţinută din

maricultura este de ) milioane tone, crescând vertiginos producţia de alge, molute i

crustacee.

3n prezent se exploatează doar '6-:*D din potenţialul existent.

Apa mărilor i oceanelor favorizează dezvoltarea transporturilor maritime, contribuie la

dezvoltarea oraelor porturi +)*D din oraele cu peste un milion de locuitori sunt orae porturi,

favorizează dezvoltarea staţiunilor balneo-climaterice.

► Resursele de apă ale uscatului

Apa de pe continente +în special, apa dulce are un rol important în viaţa i activitatea omenirii.

%a reprezintă :,FD din totalul apei din hidrosferă i este conţinută în gheţari +cea mai mare

parte, pânze subterane, lacuri, mlatini, râuri i fluvii .a.

"onsumul de apă dulce a crescut continuu, datorită creterii populaţiei, a nivelului de trai,

dezvoltării economiei mondiale i urbanizării accelerate. =acă în %vul &ediu consumul de apă

pe locuitor era de '*-'6 litri pe zi, astăzi este de ')6 litri pe zi.

"ea mai mare cantitate de apă este consumată în economie. Agricultura este responsabilă de

F*D din consumul mondial. Ja irigaţii, media pentru un hectar este de '* *** mN, pentru o tonă

de grâu consumându-se ' *** mN, iar pentru una de orez < *** mN .a. în industrie se

realizează :6D din consumul mondial +mari consumatoare sunt industria alimentară i

metalurgică.

@ransporturilor, comerţului i turismului le revin doar 6D din consumul mondial.

3n viitor, consumul de apă va creteB din acest motiv, se pune problema gospodăririi ei, ceea ce

înseamnă diminuarea poluării, economisirea, reciclarea resurselor de apă, protecţia calităţii

apelor, utilizarea integrală, stocarea i conservarea apei.

!pa r$urilor şi flu%iilor este utilizată cu precădere pentru navigaţie i obţinerea de energie.

@ransporturile fluviale sunt ieftine, pe multe ape curgătoare circulă vapoare +=unărea, $inul -

fluviul cu cel mai mare trafic de mărfuri din lume, &ississippi, !fântul Jaurenţiu, >ilul, Amazonul

.a.. #e unele râuri i fluvii, mai ales în zonele de munte, s-au construit hidrocentrale. %xistă

ţări în care procentul de energie electrică obţinută în hidrocentrale este foarte mare >orvegia

+((D, $.=. "ongo +(*D, !uedia i "anada +)*D. &acurile au un volum de apă de : mld. mN. %le sunt folosite pentru navigaţie, alimentarea cu

apă a aezărilor i industriei, irigaţii, pescuit, tratarea unor boli, apa lor conţinând diferite

substanţe +ex. J. Amara, J. 2rsu, J. @echirghiol .a..

!pele subterane se utilizează la alimentarea cu apă a unor aezări, la tratarea unor boli

+apele minerale, apele termale. ?olumul apelor subterane este estimat la L,; mld. mN.


26/43

$omânia dispune de suficiente resurse de apă. Jungimea apelor curgătoare este de L* *** 7m.

în munţi, reţeaua hidrografică este mai bogată. $esursele utilizabile sunt de ;F mld. mN pe an.

=unărea singură deţine 'F* mld. mN, resurse de care beneficiază atât $omânia, cât si ţările

vecine.


27/43

tundră, în altele speciile lemnoase +păduri de conifere i foioase, tufăriuri. %xistă i

ecosisteme i asociaţii vegetale antropogene, în care plantele sunt cultivate de către om +culturi

agricole, parcuri.

Resursele forestiere. #ădurile, denumite i Oaurul verdeP, constituie o mare bogăţie a planetei

i ocupă < :L6 milioane ha +adică ;;D.

$ezervele globale de masă lemnoasă sunt apreciate la :6* mld. m;, din care )*D aparţin

pădurii amazoniene i taigalei siberiene. într-un an se exploatează : mld. m; masă lemnoasă,

din care Cumătate este lemn de răinoase.

$omânia are un fond forestier valoros, care ocupă :)D din suprafaţă. în ultimii ani, defriarea

pădurilor în $omânia s-a intensificat, suprafaţa ocupată de pădure reducându-se sensibil.

#ăunile i fâneţeie. $esursele pastorale sunt păuni i fâneţe +împreună se numesc paCiti,

necesare pentru creterea animalelor. #e Ilob există ; *** milioane ha cu paCiti, care sunt

inegal răspândite.

Păşunile naturale sunt locurile unde ierburile cresc spontan +în multe locuri pe planetă sunt

folosite tot anul, în regiunile temperate numai vara. Hările cu cele mai mari suprafeţe cu paCiti

sunt $usia, "anada, !.2.A., Australia, "hina, razilia, Argentina etc.

3n $omânia, cele mai mari suprafeţe se găsesc în &unţii "arpaţi.

#lantele cultivate. "ulturile plantelor se datorează omului. Apariţia culturii plantelor a dus la

conturarea unei ramuri economice esenţiale agricultura.

!paţiile în care s-au cultivat pentru prima dată plante se numesc centre de origine a plantelor

+3ndia, Asia de !ud-%st, %tiopia, &exicul, #eru, bazinul &ării &editerane etc.

Resursele faunistice. !unt la fel de utile omului ca i plantele, fiind utilizate pentru hrană,

muncă, îmbrăcăminte, ornament etc.

=in cele ;** *** specii de animale sălbatice cunoscute, :F6 *** trăiesc pe uscat. %le prezintă

un potenţial valoros, fiind vânate pentru carne, blănuri, coarne, pene, filde, păr, parfum +boul

moscat .a..

Astăzi se practică o cretere industrială intensivă a animalelor, omul fiind preocupat de

creterea producţiei de biomasă necesară pentru hrana omenirii.

3.2 'sigurarea omenirii cu resurse naturale

• oluţii

- ,efolosirea produselor naturale şi reciclarea lor

- Elaborarea de noi te/nologii de conser(area a energiei


28/43

- Promo(area formelor descentralizate! spri$inirea unităţilor mici producătoare de energie! n special! a

instalaţiilor de biogaz! piroliză! a /idrocentralelor mici! de folosire a energiei eoliene şi energiei mareelor

- nformarea largă a opiniei publice şi specialiştilor asupra produţiei de energie şi aplicării de soluţii energetice

inofensi(e pentru mediul ncon$urător.

- )rearea de ntreprinderi mici şi mi$locii! cu efecte noci(e minime pentru mediul ncon$urător

- timularea ciclismului ca mi$loc de locomoţie! adaptarea arterelor rutiere practicării n mai mare măsură

ciclismului

Capitolul 4

*.1 Problema lic/idării decala$elor economico%sociale dintre statele dez(oltate şi cele slab dez(oltate

Decala$ul economic ntre tarile dez(oltate si cele n curs de dez(oltare

Principalele strategii de lic/idare a subdez(oltarii

Factorii de lic/idare a subdez(oltarii

*.2 Problema menţinerii păcii

Problema dezarmarii si Mentinerii pacii pe Pămnt

Dezarmarea! aşa cum (a fi cunoscută n istorie perioda de după 1O! şi%a a(ut debutul n aprilie! cAnd

secretarul de stat a anunţat suspendarea utilizarii rac/etei ss%2;! precum şi un moratoriu de optsprezece luni

asupra e"perimentelor nucleare.

9ntre 12 şi 21 noiembrie 1O a a(ut loc o ntAlnire la ni(el nalt la 6ene(a ntre cei doi lideri! unde s%a discutat

despre reducerea armamentului nuclear. 'cordul de principiu pre(edea o reducere de ; a arsenalului nuclear

precedat de semnarea ntre cele două părţi. - declaraţie a lui 6orbacio(! din 1 ianuarie 1O4! propunea

eliminarea tuturor armelor nucleare din acel moment şi pAnă n anul 2;;;! dAnd speranţă americanilor.

9ntAlnirea cu ,eagan! de la )asa 'lbă! trebuia să li se fi părut telespectatorilor so(ietici ca o sărbatoare a păcii!

ca un triumf al şefului partidului şi al statului lor. )eea ce americanii au numit W6orbimanie a apărut şi pe

ecranele tele(izoarelor! intrarea lui 6orbacio( n mi$locul mulţimi! ntreruperea călătoriei şi ieşirea din maşină

pentru a strAnge mAinile americanilor prietenoşi şi entuziasmţi.

+an )liburn! mpreună cu ,eagan şi 6orbacio(! cAntau WPodmos:o(s:ie (ecera. 'cest e(eniment se pare că a

a(ut aceeaşi greutate ca şi semnarea tratatului care se referea la distrugerea rac/etelor cu rază medie de

acţiune! cAt şi la probabilitatea de a pune capăt războiului din 'fganistan.

9n urma acestuia! liderul so(ietic s%a bucurat de o consolidare a poziţiei sale n cadrul statului. Pentru prima

dată! acest tratat a pus bazele pentru distrugerea unei ntregi clase de rac/ete atomice.


29/43

pecialiştii so(ietici au ţinut seama de faptul că americanii au distrus un număr mai mic de rac/ete! dar erau

mulţumiţi de faptul că dispăreau acele rac/ete destul de periculoase de pe teritoriul german! care puteau atinge

ţinte de pe teritoriul &niunii o(ietice.

)ontinuAnd acest lanţ al ntAlnirilor! puţin mai tArziu a a(ut loc o altă ntAlnire la ,eC:$a(i: ! n slanda! ntre

,onald ,eagan şi Mi/ail 6orbacio(! care l%a adus la trati(e pe mareşalul '/romee( ca membru al delegaţiei şi

ca simbol al spri$inului din partea militarilor! unde s%a căzut de acord asupra necesităţii de a elimina n

totalitate forţele nucleare cu rază medie de acţiune =F5> instalate n Europa şi de a reduce numărul ogi(elor

nucleare depozitate n 'sia.

Ra cAte(a zile dupa această ntAlnire! 6orbacio( şi%a mpărtăşit temerile cu cetăţenii so(ietici ntr%o adresă

naţională tele(izată7 Wtale &nite (rea să epuizeze &niunea o(ietică din punct de (edere economic printr%o

cursă pentru cele mai a(ansate şi mai scumpe arme spaţiale! de asemenea! (rea să creeze diferite tipuri de

dificultăţi pentru conducerea so(ietică! să%i zdrobească planurile incluzAnd sfera socială n sfera nbunătăţirii

standardelor de (iaţă al poporului nostru creAnd insatisfacţii n rAndul populaţiei faţă de conducerea lui .

Mi/ail 6orbacio( mai face o propunere preşedintelui american la 2 februarie anul următor şi anume

eliminarea totală a F5 =Wopţiunea zero>! ceea ce constituie o replică la contra%propunerea americană la

discursul său din ianuarie 1O4.

După aceste e(enimente au a(ut loc mai multe ntre(ederi ntre ecretarul de tat american 6eorge c/ultz şi

omologul său Eduard #e(arnadze pentru a se discuta problemele care măcinau aceste două state. Mi/ail

6orbacio( merge la Vs/ington şi semnează! la decembrie 1O! un Wtratat istoric ce a reprezentat primul

acord de (eritabilă dezarmare din era nucleară care pre(edea ncepAnd de la 1 iunie 1O! a 24;; de rac/ete

nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune instalate n Europa =O de Pers/ing americane şi 134 de ss%2;

so(ietice>. Ra nceput au a(ut loc inspecţii pentru a se supra(eg/ea corectitudinea aplicării tratatelor. 9n (ara

anului 1O mai e"act intre 2O mai%2 iunie 1O are loc summit%ul de la Mosco(a dintre ,onald ,eagan şi

Mi/ail 6orbacio( n cadrul căruia se (a ratifica şi tratatul de la Vas/ing/ton.

Prin decembrie 1O! 6orbacio( renunţase la cAştigurile pe termen lung aflate aproape la ndemAna sa şi a

bătut n retragere! trecAnd la reduceri unilaterale ale forţelor armate so(ietice. 9ntr%un discurs e"trem de

important! rostit la 5aţiunile &nite! n decembrie! el a anuntat reduceri unilaterale de ;; ;;; de oameni şi

1; ;;; de tancuri! incluzAnd $umătate din tancurile destinate să facă faţă 'lianţei 'tlantice. ,estul forţelor

staţionate n Europa )entrală urmau să fie reorganizate pentru misiuni pur defensi(e.

)ăutAnd să liniştească )/ina! 6orbacio( a mai anunţat şi retragerea Wcelei mai importante părţi a forţelor

so(ietice din Mongolia. ,educeXrile erau declarate e"plicit Wunilaterale! deşi 6orbacio( a adăugat oarecum

plAnXgăreţ7 Wperăm că tatele &nite şi europenii (or face deasemenea unii paşi .

Purtătorul de cu(Ant al lui 6orbacio(! 6/enadi 6/erasimo(! a e"plicat motiX(ele7 W@erminăm! n sfArşit! cu

mereu in(ocatul mit al ameninţării so(ietice! ameXninţarea Pactului de la +arşo(ia! de atacare a Europei ! nsă


30/43

reducerile unilateXrale de o asemenea amploare semnalează fie o e"traordinară ncredere n sine! fie o

e"traordinară slăbiciune.

9n acel punct al e(oluţiei sale! ncrederea n sine era cu greu o caracteristică so(ietică.

&n asemenea gest! de neconceput pe parcursul celor cincizeci de ani anteriori! a reprezentat totodată şi

reabilitarea finală (ersiunii originale a teoriei ngrădirii a lui Bennan? 'merica şi construise pozitia de forţă!

iar &niunea o(ietică se fărAmiţa din interior.

-amenii de stat au ne(oie de noroc n aceeaşi măsură n care au ne(oie de o $udecată sănătoasă! iar norocul pur

şi simplu nu i%a surAs lui Mi/ail 6orbacio(. E"act n ziua dramaticului său discurs la 5aţiunile &nite! el a fost

ne(oit să%şi intrerupă (izita n tatele &nite şi să se ntoarcă n &niunea o(ietică. &n cutremur de(astator

lo(ise 'rmenia! sc/imbAnd ntAietatea titlurilor care anunţau dramatica abandonare a cursei narmărilor.

Pe frontul c/inez nu s%a desfăşurat nicio rundă de negocieri pri(ind controlul armamentului! iar 8ei$ingul nici

nu a a(ut (reun interes n aşa ce(a. )/inezii au condus o diplomaţie de modă (ec/e şi au identificat o

destindere a tensiunilor cu o oarecare reglementare politică. 6orbacio( şi%a nceput desc/iderea spre 8ei$ing

prin oferirea de negocieri pentru mbunătăţirea relaţiilor. W'ş (rea să afirm! a spus el ntr%un discurs! ţinut la

+ladi(osto:! n iunie 1O4! că W&niunea o(ietică este gata oricAnd şi la orice ni(el să discute cu )/ina

c/estiunile măsurilor suplimentare pentru crearea unei atmosfere de bună (ecinătate. perăm ca frontierele

care ne despart! aş prefera să spun! care ne leagă să de(ină n curAnd o linie de pace şi de prietenie .

ndiferent ce problemă aborda! 6orbacio( se ntAlnea cu aceeaşi dilemă. E şi ncepuse mandatul confruntat cu

o Polonie refractară n care! din 1O;! solidaritatea de(enise un factor tot mai puternic. uprimată de generalul

Karuzels:i n 1O1! solidaritatea şi făcuse reapariţia ca forţă politică pe care Karuzels:i nu o putea ignora. 9n

)e/oslo(acia! &ngaria şi 6ermania de Est! supremaţia partidelor comuniste era disputată de grupuri cerAnd

mai multă libertate şi in(ocAnd cea de%a treia secţiune a 'cordului de la elsin:i pri(ind drepturile omului! iar

ntrunirile de trecere n re(istă periodice ale )onferinţei de ecuritate Europene păstrau c/estiunea pe ordinea

de zi.

)onducătorii comunişti ai Europei de Est s%au trezit ntr%o dificultate de nesoluţionat. 9n final pentru a pune

capăt presiunilor interne! trebuiau să urmeze o politică mai naţională! care la rAndul ei i obliga să%şi declare

independenţa faţă de Mosco(a. Dar de (reme ce erau percepute de propriile populaţii ca unelte ale

Bremlinului! o politică e"ternă naţionalistă nu era suficientă pentru a%şi cAştiga ncrederea publicului. Riderii

comunişti s%au (ăzut ne(oiţi să%şi compenseze lipsa de credibilitate prin democratizarea structurilor interne. '

de(enit repede limpede că partidul comunist c/iar şi acolo unde ncă mai controla mi$loacele de informare n

masă nu era menit competiţiei democratice! fiind un instrument de acaparare a puterii şi de păstrare a ei n

beneficiul unei minorităţi. )omuniştii ştiau cum să gu(erneze cu a$utorul poliţiei secrete! dar nu cu (otul

secret.


31/43

)onducătorii comunişti ai Europei de Est erau astfel prinşi ntr%un cerc (icios. )u cAt de(enea mai naţionalistă

politica lor e"ternă! cu atAt creşteau cerinţele democraXtizării? cu cAt democratizau! cu atAt a(eau să sporească

n intensitate presiunile pentru nlocuirea lor. Dificultatea n care se afla &niunea o(ietică era ncă şi mai

dificil de soluţionat.

Potri(it doctrinei 8re$ne( ! Bremlinul ar fi trebuit să năbuşe re(oluţia incipientă care măcina orbita sateliţilor.

9nsă 6orbacio( nu era numai temperamental nepoXtri(it pentru un asemenea rol? un asemenea gest i%ar fi

subminat ntreaga politică e"ternă. Deoarece suprimarea Europei de Est ar fi ntărit 5'@- şi ar fi intensificat

cursa narmărilor. 6orbacio( era conXfruntat tot mai mult cu alegerea ntre sinuciderea politică şi erodarea

lentă a puterii sale politice.

,emediul lui 6orbacio( a fost intensificarea liberalizării. )u zece ani mai de(reme! asta s%ar fi putut să

meargă? spre sfArşitul anilor I;! 6orbacio( nu s%a mai putut menţine n curba puterii. 6u(ernarea lui a marcat

aşadar o retragere treptată de la doctrina 8re$ne(. )omuniştii liberali au preluat puterea n &ngaria? lui

Karuzels:i i s%a permis să negocieze cu olidaritatea din Polonia. 9n iulie 1OO! ntr%un discurs rostit la

)onsiliul Europei! 6orbacio( a părut să abandoneze nu numai doctirna 8re$ne(! care stipula dreptul la

inter(enţia so(ietică n Europa de Est! ci şi orbita sateliţilor nsăşi! renunţAnd la sferele de influenţăQ.

Era prea tArziu pentru a%i sal(a pe comuniştii din Europa de Est sau! cum era cazul! pe cei din &niunea

o(ietică. Kocul liberalizării! pe care ncerca 6orbacio( să%l facă! era sortit eşecului. 9n măsura n care şi

pierduse caracterul monolitic! partidul comunist se şi demoralizase. Riberalizarea se do(edea incompatibilă cu

gu(ernarea comunistă.)omuniştii nu se puteau transforma n democraţi fără a nceta de a mai fi comunişti!

ecuaţie pe care 6orbacio( nu a nţeles%o niciodată.

Focul nuclear

Energia nucleară

,ăzboaiele. Factorii de apariţie

%)onflictele etnice! religioase! capatarea unui profit

oluţii

- - motodologie nouă de relaţii internaţionale! bazate ntre cocurenţă paşnică şi cooperare acti(ă pentru a găsi

noi metode de soluţionare a problemelor n grup.

- ,ezol(area conflictelor teritoriale! pe cale paşnică la ni(el de discuţii conform normelor diplimatice fără

implicarea armelor.

- Democratizarea societăţii! nsă fără implicarea statelor nalt de(ozltate n (iaţa internă a statelor carora acorda

a$utor.

- nterzicerea stocării şi fabricării de arme nucleare! c/imice şi biologice

- ,etragerea tuturor trupelor militare străine de pe teritoriul altor state


32/43

- ,educerea teritoriilor folosite pentru desfăşurearea mane(relor militare! reculti(area ecologică a terenurilor

distruse de pe urma acestor mane(re

- 'sigurarea acceselor statelor la tratatele de dezarmare şi controlul asupra (nzărilor de armament

- nstituirea unui control riguros asupra respectarii drepturilor omului

Misiunile *+,

A)ri!a

• &5M =udan>

• -5&8 =8urundi>

• &5-) =)oasta de Fildes>

• &5MR =Riberia>

• M-5&) =,epublica Democrata )ongo>

• &5MEE =Etiopia si Eritreea>

• M5&,- =a/ara -ccidentala>

Ameri!a

• M5&@' =aiti>

Asia

• &5M@ =@imorul de Est>

• &5M-6P =ndia si Pa:istan>

-uropa

• &5F)YP =)ipru>

• &5-M6 =6eorgia>

• &5MB =Boso(o>

*rientul Mijlo!iu

• &5D-F =naltimile 6olan>

• &5FR =Riban>

• &5@- =-rientul Mi$lociu>

Capitolul 5

.3 azardurile naturale şi antropice

azarde endogene! e"ogene! geomorp/ologic! oceanografice! biologic

. 'specte generale si trăsături ale /azardelor naturale

http://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmishttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmishttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#onubhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unocihttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmilhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#monuchttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#monuchttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmeehttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#minursohttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#minustahhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmithttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmogiphttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmogiphttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unficyphttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unficyphttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unomighttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unomighttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmikhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#undofhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unifilhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#untsohttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#untsohttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmishttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#onubhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unocihttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmilhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#monuchttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmeehttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#minursohttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#minustahhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmithttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmogiphttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unficyphttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unomighttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unmikhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#undofhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#unifilhttp://www.onuinfo.ro/despre_onu/mentinerea_pacii/misiunile_onu/#untso


33/43

Începutul acestui mileniu se caracterizează printr-un impact tot mai

accentuat al activităţilor umane asupra Terrei, care determina modifcări globale

ale mediului.

Modificările accentuate ale mediului pe @erra ! presiunea crescAnda a societăţii asupra elementelor de mediu

generează o serie de crize dintre care unele au de(enit globale! cum ar fi tendinţele de ncălzire a climei!

datorate efectului de sera! apoi reducerea stratului de ozon! ridicarea ni(elului -ceanului Planetar!

despăduririle si procesele de degradare a solurilor! poluarea crescAndă si deşertificarea.

-mul are insă si un impact poziti( asupra mediului prin e"tinderea teritoriilor prote$ate=in parcuri si rezer(aţii

naturale>! prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de dispariţie! a unor obiecti(e geomorfologice!

geologice si paleontologice! precum si prin numeroase lucrări de inginerie a mediului.

a'arele naturale sunt manifestări e"treme ale unor fenomene naturale! precum cutremurele! furtunile!

inundaţiile! secetele! care au o influenta directa asupra (ieţii fiecărei persoane! asupra societăţii si a

mediului ncon$urător. 'tunci cAnd /azardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de (ieţi omeneşti!

ele sunt denumite deastre sau catastrofe naturale.

/ulnerabilitatea pune in e(identa gradul de e"punere a omului si a bunurilor sale fata de diferite /azarde!

indicAnd ni(elul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen.

0is!ul reprezintă ni(elul probabil al pierderilor de (ieţi omeneşti! al numărului de răniţi! al pagubelor aduse

proprietăţilor si acti(ităţilor economice de către un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr%un

anumit loc şi intr%o anumită perioadă.

. azarde endogene si e"ogene

a'are naturale pot fi clasificate in funcţie de diferite criterii! n funcţie de geneză! /azardele naturale se

diferenţiază in7

• &aarde endogene! a căror acţiune este generată de energia pro(enită din interiorul planetei! in

această categori

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	gabriela-gabriela
View:	256 times
Download:	1 times

Probleme Actuale Ale Mediului

Documents