I.C.D.M CRISTIAN SIBIU
RAPORT DE CERCETARE
. PROIECT P.S. 6.3.5 /332 DEZVOLTAREA SI IMBUNATATIREA
CALITATIVA A RASELOR DE ANIMALE, BOVINE, OVINE, CAPRINE,
IMBUNATATIREA TEHNOLOGIILOR DE CRESTERE SI EXPLOATARE IN
GOSPODARIILE FAMILIALE MONTANE Etapa V/2008 - REALIZAREA MODELULUI
EXPERIMENTAL
Activitati : 1. Modernizarea exploatatiilor agricole montane
private prin cresterea bovinelor, ovinelor si caprinelor in
directia obtinerii productiilor de carne, lapte 2.Utilizarea de
solutii tehnologice adecvate zonei, speciei, rasei, productiei In
zona montana Romaniei exista cca.1000000 gospodarii private, in
marea lor majoritate cu caracter de subzistenta, in care se
practica o agricultura traditionala, ponderea fiind reprezentata de
cresterea animalelor in sistem extensiv.In judetul Sibiu zona
montana reprezinta 30,5% din suprafata totala a fondului funciar,
suprafata agricola fiind reprezentata de 21,1%.In structura
fondului funciar se remarca ponderea mare a pasunilor, 28% si a
fanetelor, 31,5%, fapt ce releva potentialul ridicat pentru
cresterea si exploatarea animalelor in zona.Din totalul de 17132
gospodarii montane la nivelul judetului Sibiu, 55,3% detin o
suprafata de pana la 1 ha, fapt ce demonstreaza ca tot atatea
gospodarii desfasoara o activitate de subzistenta in plan
agricol.Alte aprox. 32% din gospodarii detin intre 1-5 ha si numai
aprox.12% detin suprafete de peste 5 ha.Gospodariile cu suprafete
intre 10-25 ha sau mai mari de 25 ha, reprezinta 3% si respectiv
3,5%.Din totalul exploatatiilor doar 0,03% detin instalatii de muls
si 0,36% sunt
modernizate.In zona montana a judetului Sibiu exista si
localitati cu suprafete agricole mari ( Saliste, Rasinari, Jina,
Gura Raului, Poiana, Sadu), localitati cu traditie in cresterea
animalelor.Ponderea mare a pasunilor si fanetelor a favorizat
dezvoltarea cresterii rumegatoarelor. Modul de folosire a terenului
agricol evidentiaza faptul ca in aceste zone exista conditii
favorabile de crestere a animalelor, indeosebi pentru speciile care
pasuneaza, respectiv bovine, ovine si caprine.Principalele culturi
intalnite in localitatile din zona montana sunt plantele furajere
(28,7%) si porumbul (25,3%), urmate de cartof (16,75) si
grau(1,8%). In ceea ce priveste structura efectivelor de animale,
la rumegatoare (bovine, ovine, caprine), din totalul pe judet, in
zona montana se afla 17% din efectivul de bovine, 43% din efectivul
de ovine si 22,3% din efectivul de caprine. Prin activitatile
prevazute in cadrul proiectului s-a incercat evidentierea
structurii exploatatiilor de animale( ovine si caprine,bovine)din
zona montana a judetului Sibiu, zona cu traditie in cresterea
rumegatoarelor. Cresterea ovinelor este o activitate economica,
traditionala, cu deosebite implicatii sociale.Aceasta activitate a
reprezentat intotdeauna pentru fermieri o sursa de hrana si de
materie prima pentru satisfacerea nevoilor familiale, dar si pentru
comert.In ceea ce priveste numarul de ovine, Romania este
considerata ca tara cu cel mai mare potential din Europa Centrala
si de Est, dar si cu cele mai mari probleme de rezolvat.In ceea ce
priveste efectivele de ovine, Romania se afla pe primele locuri in
Europa, ceea ce ne-ar indreptati sa incercam sa castigam un loc pe
piata mondiala, mai ales ca in Uniunea Europeana exista deficite
foarte importane la carnea de miel in special, dar si la laptele de
oaie si capra. De asemenea, pentru laptele de oaie si capra si
pentru produsele derivate(branzeturi de calitate) nu au fost
stabilite limite de productie, asa cum este in cazul laptelui de
vaca.Hotararea Uniunii Europene de a nu introduce cote pentru
aceste produse nu a fost intamplatoare. Datele statistice ale MADR
releva faptul ca desi sectorul de crestere a ovinelor este cu cel
mai mare volum la export, el este cel mai putin vizibil. Marimea
efectivelor de ovine in diferitele zone geografice este influentata
de traditie, conditiile de crestere si cerintele
pietei.Diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul
redus de energie si natura furajelor pe care le consuma, confera
cresterii si exploatarii ovinelor caracterul unei activitati
durabile si de perspectiva.Pe
langa alte oportunitati, cresterea ovinelor ar trebui sa
reprezinte o piata cu perspective reale de dezvoltare, avand in
vedere si faptul ca in prezent oieritul traditional se confrunta cu
o serie de probleme(criza de forta de munca, investitii necesare
pentru respectarea conditiilor igienice impuse de noile norme
europene, pretul scazut al produselor si dificultatea valorificarii
lor), care, dupa declaratiile Asociatiilor de Crescatori de Ovine
pun in pericol acest sector.
Turma ovine rasa Turcana
Berbec rasa Turcana
Datele au fost preluate din informatiile statistice, dar si
culese direct din zona de studiu, pe baza unor chestionare de
sondaj.S-a urmarit dinamica fondului funciar, dinamica efectivelor
de ovine, incarcatura de ovine/ha teren agricol si pasune si in mod
deosebit specializarea gospodariilor in cresterea animalelor.Intre
cresterea rumegatoarelor si productia vegetala exista o stansa
legatura.Animalele contribuie intr-o masura importanta la
imbunatatirea productiei vegetale si la cresterea rentabilitatii
ei. Exploatarea si valorificarea pajistilor din zona montana si
premontana se realizeaza in cele mai multe cazuri prin pasunat
extensiv (deplasarea turmelor liber pe pasune), sistemele moderne
de utilizare a pajistilor(parcelare, exploatare mixta:pasunat,
cosit,, respectarea incarcaturii la ha in functie de cantitatea si
calitatea biomasei,etc) fiind foarte rar intalnite. Pasunile cu
incarcatura mai mare decat potentialul productiv al acestora,
determina pasunatul la ras, ceea ce duce la degradarea acestora
prin disparitia speciilor de plante valoroase si cresterea celor
rezistente la tasat, hrana insuficienta pentru animale si cu
valoare nutritiva scazuta, cu influenta negativa asupra
productiilor de lapte si carne. Pasunile ineficient folosite, cu
incarcatura prea mica de animale, permit dezvoltarea luxurianta a
plantelor, de obicei a celor cu valoare productiva si nutritiva
scazuta, ceea ce determina o slaba utilizare a bimasei,
imbatranirea ierburilor, scaderea valorii nutritive, aparitia
stufarisurilor si a arbustilor, a musuroaielor, care in final duc
la deprecierea pajistilor Valorificare pajistilor nu se face dupa
un program bine stabilit(evitarea pasunatului mixt, ovine-bovine,
stabilirea incarcaturii la ha in concordanta cu productia de masa
verde si calitatea acesteia, etc). Exista zone unde pasunile sunt
supraincarcate, fapt ce duce la degradarea acestora si la hrana
insuficienta pentru animale, care vor inregistra productii scazute
de lapte si carne. In alte zone pasunile au o incarcatura prea
mica, fenomen ce atrage dupa sine o slaba utilizare a nutretului
verde, imbatranirea ierburilor si scaderea valorii nutritive.
Pajiste degradata In zona montana a judetului Sibiu, se constata
cresterea traditionala a celor doua specii de baza, respectiv ovine
si bovine in toate comunele analizate.In aceasta zona exista
gospodarii specializate pe cresterea ovinelor si/sau a bovinelor,
sau gospodarii cu o activitate mixta.Numarul gospodariilor care nu
detin animale este de aprox. 27%. Cresterea ovinelor in judetul
Sibiu, reprezinta o activitate traditionala, multiseculara, fiind
activitatea de baza pentru zona Marginimii Sibiului, unde alaturi
de cresterea animalelor se practica activitati traditionale privind
prelucrarea produselor(lana, lapte, carne) cu un pronuntat caracter
specific local(branzeturi, imbracaminte, articole artizanale,
instrumente pentru prelucrarea produselor( obiectele de inventar
ale stanii, ateliere de cojocarie, confectionarea palariilor
traditionale, ateliere pentru tesaturi, etc) Cresterea oilor in
special cuprindea in mod obligatoriu o perioada de transhumanta,
care imbraca forme variate de la o localitate la alta, in functie
de numarul animalelor detinute de crescatori si de posibilitatile
economice si umane.In general cresterea animalelor in judetul Sibiu
si cu precadere in Marginimea Sibiului, este o activitate
familiala, mostenita din stramosi si desfasurata dupa principii
specifice fiecarei familii. Schimbarile privind proprietatea
terenurilor au determinat si schimbari in cresterea ovinelor, atat
in plan tehnologic cat si economic.Acestea impun o noua
abordare
tehnica si economica, in functie si in concordanta cu cerintele
pietei, sanitare veterinare si concurentiale europene. Judetul
Sibiu ocupa locul II pe tara in ceea ce priveste efectivul de
ovine.Se spune sa sibienii sunt printre cei mai aprigi crescatori
de oi.In judetul Sibiu sunt 400000 de oi, deci tot atatea cati
locuitori. Din totalul efectivelor de rumegatoare (bovine, ovine,
caprine)din zona montana, ponderea cea mai mare o detin ovinele cu
93%. Din totalul gospodariilor detinatoare de animale din zona, 56%
detin numai oi, 43% cresc bovine. In general sistemul de crestere a
animalelor in zona montana este cel de pendulare scurta, cu
iernarea pe baza de fanuri naturale si cu folosirea pe timpul verii
a pasunilor etajelor montane mai inalte, prin vacarii, stane de oi
sau exploatatii mixte.Acest sistem de crestere a animalelor,
determina o foarte buna calitate a carnii, laptelui si
branzeturilor, desi productiile obtinute sunt mici.
Pajiste degradata
Pasunat extensiv turma satului
Stana montana Paltinis Sibiu Gospodariile taranesti detin cea
mai mare parte a efectivului de ovine.Ponderea cea mai mare o
reprezinta gospodariile in care se cresc efective de ovine mai mici
de 10 capete(64%).Gospodariile care detin peste 500 capete ovine
reprezinta doar 0,4% din numarul total de gospodarii, in ele fiind
concentrat 15% din efectivul total de ovine din zona.
Exploatatie montana Jina-Sibiu Rasa Turcana detine ponderea cea
mai mare in aceasta zona. Este o rasa rustica si bine adaptata la
conditiile aspre de mediu, rezistenta la intemperii si boli si
valorifica bine resursele de hrana de pe pajistile montane. Rasa
Turcana detine aproape jumatate din totalul efectivului de ovine,
la nivel national( 44,5% ).Ovinele valorifica cel mai bine pasunile
si fanetele din zona montana. In conditiile de la noi, oile pot
pasuna, in zona montana cu altitudine intre 700 1300 m, intre 90 si
120 zile. Pasunatul se incheie de obicei intre 31 august 10
septembrie, in functie de evolutia vremii. Prin tarlire, oile
contribuie la ridicarea fertilitatii solului si la sporirea
productiei de masa verde.Pe langa productia diversificata obtinuta
de la ovine, acest motiv face din cresterea ovinelor o ramura
foarte importanta a zootehniei.In general ratiile ovinelor sunt
constituite din masa verde in perioada de pasunat, fanuri in
perioada de stabulatie la care se adauga grosiere si concentrate in
perioada de fatari. In marea lor majoritate acestea nu sunt bine
echilibrate si nu asigura cerintele nutritionale in diferitele
etape fiziologice. In gospodariile private, in timpul iernii oile
se cresc in general in adaposturi amenajate in apropierea
casei.Exista si zone in care se mai practica transhumanta, ca o
traditie foarte veche. In judetul Sibiu din peste 1700 de crecatori
de ovine, doar 5 mai practica transhumanta.
Practicarea transhumantei
Practicarea transhumantei Pastorii din Marginimea Sibiului se
plang ca nu mai pot sa respecte traditia milenara pentru ca nu mai
au pe unde sa-si mane oile, transhumanta riscand astfel sa ramana
doar un motiv de balada.Nici micii crescatori nu mai vad o afacere
din cresterea oilor.Unii dintre ei, chiar dintre cei care au
crescut oi din tata in fiu, incearca sa-si vanda turmele.Lana, care
era un produs important obinut de le oi, de cativa ani buni nu mai
are piata, fapt care impune orientarea crescatorilor catre alt
produs, conform cerintelor pietei europene sau chir mondiale.In
general oile sunt crescute pentru lapte-carne si mai putin
lana.Atunci cand sunt exploatate pentru carne, animalele sunt
crescute pe pasune, prin tehnologii traditionale, si valorificate
la finele pasunatului, in luna septembrie.
Valorificarea pajistilor montane prin pasunat cu tineret ovin
Ciobanii sibieni , desi au oi mai multe decat alte tari europene,
se feresc sa devina persoane juridice, fapt ce-i impiedica sa
exporte celebra branza de oaie.Oile din judetul Sibiu depasesc ca
numar pe cele din Austria, pentru ca aici sunt ciobani care au si
peste 2000 de oi.In judet exista atestate 209 produse traditionale,
fabricate de 35 agenti economici.In viitor exista premiza ca
produsele traditionale sa fie mai bine promovate printr-o noua
institutie numita Oficiul national de produse traditionale.Pe
pasunile alpine oile pot pasuna 2-3 luni. Laptele obtinut este
destinat procesarii in special ca branza telemea si de burduf,
destinata consumului familial si desfacerii pe piata libera. In
Romania consumul de carne de oaie este foarte mic drept pentru care
cresterea de oi pentru carne pare a fi o actiune neprofitabila. In
judetul Sibiu exista mai multe asociatii ale crescatorilor de ovine
si toate se confrunta cu aceleasi probleme: piata de desfacere,
subventii si rase productive, etc. Daca vor sa reziste pe piata
europeana in acest sector, ei vor trebui sa gaseasca rezolvari
rapide. Si unii dintre ei au gasit deja rezolvari pentru o parte
din acestea. Cu toate problemele invocate, exista totusi in judet
crescatori care au obtinut performanta, atat prin cresterea in rasa
pura a efectivelor de rasa Turcana sau Tigaie, dar si prin
incrucisarea oilor de rasa Turcana si Tigaie cu berbeci din rasa
Schwarzkopf, in vederea imbunatatirii calitatii carcasei.Succesul
inregistrat de presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine
din judetul Sibiu, care anul trecut a adus in premiera in zona
noastra berbeci din Germania(Schwartzcopf) pentru oile din stanele
sale, a devenit un exemplu de urmat pntru oierii din Marginimea
Sibiului. Asociatia Complex OVISIB SRL, constituita la nivelul
judetului Sibiu, cu un numar de 90 membrii care detin un efectiv de
aprox. 100000 oi, a incheiat un contract de colaborare cu o firma
germana de procesare si valorificare a carnii de ovine. Datele
prezentate nu releva conditii favorabile pentru dezvoltarea
activitatilor de crestere a ovinelor. Este evidenta necesitatea si
importanta inteventiei factorilor decizionali, pentru crearea
premizelor favorabile de dezvoltare a acestui sector. In scopul
ameliorarii efectivelor de ovine in directia imbunatatirii
calitative si cantitative a productiei de carne, in unitate au fost
efectuate incrucisari ale rasei autohtone Turcana cu berbeci din
rase de carne Suffolk.
Metisi Turcana x Suffolk
Berbeci Suffolk
Sporul mediu zilnic in perioada de nastere-9 luni la metisii
masculi F1 Suffolk x Turcana comparativ cu masculii Turcana rasa
curata 0,250 0,200 0,150 0,100 0,050 0,000
M - Metisi Suf xTurc M-Turcana
Fatare1 Intarcare
nrcare -5 luni 2
5 luni3 9 luni
Sporul mediu zilnic in perioada de nastere-9 luni la metisii
femele F1 Suffolk x Turcana comparativ cu femelele Turcana rasa
curata 0,200 0,180 0,160 0,140 0,120 0,100 0,080 0,060 0,040 0,020
0,000Fatare1 Intarcare nrcare 2 -5 luni 5 luni3 9 luni
F-Metisi Suf xTurc F-Turcana
Dinamica de crestere de la nastere la varsta de 9 luni la
metisii masculi F1 Suffolk x Turcana comparativ cu masculii rasa
Turcana45,00 40,00 35,00 30,00 25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0,00 1
Fatare 2 Intarcare 3 5-luni 4 9-luni M-Metisi Suf xTurc M-
Turcana
Dinamica de crestere de la nastere la varsta de 9 luni la
metisii femele F1 Suffolk x Turcana comparativ cu femelele rasa
Turcana40,00 35,00 30,00 25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0,00 1 Fatare
2 Intarcare 3 5-luni 4 9-luni F-Metisi Suf xTurc F-Turcana
Dupa modelul practicat in anul anterior dar si in anul curent la
ICDM, in doua exploatatii private au fost efectuate, in campania de
monta 2008, pe un efectiv de 10 respectiv 12 capete, monte cu
berbeci din rasa Suffolk, specializati pentru productia de carne si
din rasa Lacaune, specializati pentru productia de
lapte.Rezultatele obtinute vor fi prelucrate si prezentate in etapa
urmatoare.
Berbeci Lacaune
Prin incrucisari cu rasa Suffolk se obtin miei care se
caracterizeaza printr-o greutate corporala mai buna, o calitate
superioara a carcasei cu un randament sporit la sacrificare.
Metisii obtinuti se maturizeaza devreme. Astfel se poate asigura un
pret mult mai bun pentru primii miei de primavara, valorificati pe
piata. Mieii vanduti mai tarziu, la greutati mai mari, prezinta o
carcasa bine imbracaa in carne. Mieii Suffolk care sunt pastrati
pentru ingrasare sau chiar pentru monta, raspund foarte bine la
imbunatatirea alimentatiei.Un alt avantaj al rasei sunt oile
rezultate din aceste incrucisari.Ele se comporta foarte bine in
cazul fatarilor timpurii si adauga un punct in plus conformatiei
mieilor. In zona montana, alaturi de cresterea oilor, cresterea
vacilor pentru lapte reprezinta o ocupatie de baza, care asigura
venituri ritmice pentru crescatori.Sustinerea valorificarii
eficiente a laptelui ca materie prima, permite realizarea unor
investitii in retehnologizarea activitatii necesare realizarii unor
produse lactate de calitate, asigura stabilitatea fortei de munca,
valorificarea superioara a furajelor realizate pe pajisti. In
judetul Sibiu in prezent sunt inregistrate 37 ferme profesionale,
cu un efectiv de 1203 vaci cu lapte si 15200 exploatatii
individuale cu 28500 vaci. Din acestea, 22 de ferme sunt cuprinse
in programe de modernizare-restructurare. Laptele este colectat de
9 procesatori prin 36 centre de colectare autorizate
sanitar-veterinar. In zona montana se afla aprox.17% din efectivul
total de bovine si aprox. 19% din efectivul de vaci cu lapte. Din
totalul efectivului de rumegatoare crescut in zona montana,
bovinele reprezinta 5,5%. Animalele sunt crescute in gospodarii de
1-2 capete, mai rar 35 capete, prin metode traditionale: vara in
turma satului, pe pasunile comunale, iarna in grajdul din
gospodarie, alimentatia fiind bazata pe furajele obtinute in
gospodaria proprie. Exista foarte putine ferme mari. In multe din
aceste gospodarii calitatea furajelor este necorespunzatoare,
adapostul, modul de intretinere sunt de calitate inferioara.Normele
de igiena nu sunt in totalitate respectate.O parte din aceste
gospodarii(10%) sunt dispuse sa faca o imbunatatire si doresc sa-si
creasca efectivul de animale, sa imbunatateasca calitatea fuajelor
si a conditiilor de intretinere. Structura raselor de taurine este
dominata de Baltata romaneasca, in proportie de peste 60%, Baltata
cu negru romaneasca 30-34%, Bruna 5-7% si izolat Pinzgau
12%.Reproductia se bazeaza pe insamantari artificiale(25-30%)monta
dirijata cu tauri
atestati(10-15%) sau monta in harem. Productia de lapte
obtinuta, variaza in functie de valoarea genetica a animalelor si
sistemul de crestere, cu limite cuprinse intre 2500 si 4000 l
lapte/cap/lactatie.In general, productiile sunt destinate pentru
consumul propriu sau pentru piata libera si mai rar pentru
procesare. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee
noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si
calitatii productiei la cerintele pietei, sunt cerinte care trebuie
luate in considerare pentru dezvoltarea exploatatiilor. Efectivul
de caprine crescut in zona montana, reprezinta 22,3% din efectivul
total de caprine al judetului Sibiu. Raportat la efectivul de
rumegatoare crescut in zona montana, caprinele detin 1,5% din
efectiv. Ele sunt intretinute in general in apropierea gospodariei,
iar produsele sunt destinate exclusiv consumului propriu. Se
regasesc uneori alaturi de turmele de ovine, in numar variabil de
la 20 -50 capete sau chiar in turme separate de 50-60 capete.Sunt
intalnite in localitatile cu potential economic mai redus,
exploatate pentru productia de lapte si carne, in special de
tineret caprin. In cele mai multe cazuri laptele se valorifica
amestecat cu cel de oaie sau capra. Laptele si produsele derivate
din lapte de capra nu sunt cautate si nici apreciate la noi. In
Uniunea Europeana laptele si produsele derivate din lapte de capra
sunt foarte apreciate, datorita calitatii lor deosebite.
Turma capre
Adapost caprine Avand aceasta radiografie a zonei, prin
activitatile proiectului in derulare, am incercat sa intervenim
prin implementarea unor solutii si verigi tehnologice noi, in
vederea modernizarii exploatatiilor agro-zootehnice, ca o conditie
esentiala in procesul de dezvoltare acestora.S-a avut in vedere
ameliorarea efectivelor de animale si cresterea productiilor,
imbunatatirea calitatii produselor de origine animala dar si
imbunatatirea cantitativa si calitativa a productiilor obtinute pe
pajist, in vederea cresterii veniturilor exploatatiilor si
incurajarea fenomenului de asociere in organizatii profesionale.
Organizarea activitatii de ameliorare a efectivelor de animale
(bovine, ovine, caprine) se realizeaza printr-un complex de masuri
tehnico-organizatorice ce vizeaza activitatea de reproductie -
calea principala de imbunatatire a performantelor productive ale
animalelor(pregatirea reproducatorilor masculi si femele in vederea
montei la ovine si caprine, organizarea loturilor experimentale
pentru ovine, bovine, caprine in directia productiei de lapte si
carne, stabilirea tehnologilor de exploatare, organizarea si
amenajarea spatiilor de exploatare a animalelor din loturile
experimentale, asigurarea bazei furajere, asigurarea starii de
sanatate a animalelor din loturile experimentale, etc.).
Organizarea procesului de reproductie, ca mijloc de actiune in
cresterea, exploatarea si ameliorarea productiilor la animale,
presupune un complex de masuri tehnico-organizatorice prin care se
urmareste obtinerea unui numar sporit de produsi cu
potential genetic si productiv ridicat. In acest sens este
necesara utilizarea reproducatorilor (masculi si femele) cu valoare
genetica ridicata si pregatirea corespunzatoare a acestora pentru
campania de monta, alegerea sistemului adecvat de monta precum si
desfasurarea metodica a procesului de reproductie, intretinere si
exploatare. Utilizarea berbecilor cu valoare genetica ridicata
precum si pregatirea buna a lor, a oilor si caprelor influenteaza
in mod benefic procesul de reproductie, procentul de fecunditate si
prolificitate, spermatogeneza si ovogeneza, sincronizarea estrului,
calitatea produsilor precum si dezvoltarea fatului in timpul
gestatiei. In cadrul ICDM Cristian, in vederea continuarii
experimentului de crestere si exploatare pentru productia de carne,
prin aplicarea tehnologiei vaca de carne, a fost selectionat un lot
format din 6 capete bovine din rasa Baltata romaneasca, care din
punct de vedere morfo-productiv corespund tehnologiei(conformatie
corporala si tip morfoproductiv pentru productia de
carne-lapte).S-a urmarit in principal, dinamica sporului in
greutate la vitei.
Pasunat parcelat cu gard electric
Tehnologie - Vaca de carne
0,5 0,56 0,5 0,6 0,48 0,46
0,58 0,54 0,67 0,7 0,67 0,64
0,6 0,6 1,4 0,76 1 0,58
0,96 0,93 1,35 1,45 1,45 0,96
1,06 1,16 1,64 1,22 1,25 0,96
1,1 1 1,5 1,13 1,3 1
M F
M
M
F
0,6 0,7 0,5 0,73
0,8 0,9 0,7 0,87
1,19 1,09 1,12 1,09
1,25 1,41 1,38 1,22
1,54 1,19 1,22 1,38
1,53 1,36 1 1,06
Greut. fatare=41 kg Greut. livrare=245
M M
Greut. fatare=44 kg Greut. livrare=213 kg
F FGreut. fatare=42 kg Greut. livrare=238 kg Greut. fatare=43 kg
Greut. livrare=214 kg
BR x AA
BR x AA
BR x C
BR x C
De asemenea, tot pentru imbunatatirea productiei de carne la
bovine, in cadrul ICDM Cristian au fost realizate insamantari
artificiale cu material seminal provenit de la tauri din rase
specializate pentru productia de carne, respectiv doua monte cu
Aberdeen Angus si doua monte cu Charolaise.Rezultatele sunt
prezentate in graficele de mai sus. La metisarile cu Aberdeen Angus
sporurile inregistrate se incadreaza intre 0,5 1,54 kg/cap/zi, iar
la metisarile cu Charolaise se inregistreaza sporuri intre 0,5
1,38kg/cap/zi.Rezultatele nu pot fi comparate deoarece metisii cu
Charolaise au fost femele, iar cei cu Aberdeen Angus masculi. In
scopul implementarii in exploatatii agricole private a tehnologiei
de crestere si exploatare a taurinelor in directia productiei de
carne, in sistem de stabulatie libera, practicat in cadrul unitatii
noastre, am procedat la identificarea fermierilor si a sistemelor
de ingrasare practicate de acestia, la inventarierea
posibilitatilor materiale, tehnice si profesionale a acestora si
adaptarea lor tehnologiei propuse. In sectorul de crestere a
bovinelor au fost identificate doua exploatatii private, in care au
fost implementate tehnologiile practicate in cadrul unitatii
noastre si anume in una din
ele tehnologia Vaca de carne, iar in a doua metisarea cu rase de
carne, respectiv Charolaise si Aberdeen-Angus. In prima exploatatie
a fost lotizat un efectiv de 6 capete vaci din rasa Baltata
romaneasca, cu aptitudini morfo-productive pentru productia de
carne.Animalele au fost intretinute in sistem de stabulatie libera,
iar fatarile au fost grupate in perioada februariemartie.In cadrul
exploatatiei, inca de la varsta de trei saptamani, s-a amenajat un
refugiu pentru vitei, unde li s-au administrat suplimentar
concentrate (porumb si grau) obtinute din productie proprie,
tarate, fan de lucerna, sare si apa la discretie. In perioada de
pasunat, fermierul a inchiriat o pasune parcelata cu ajutorul
gardului electric, unde viteii au pasunat alaturi de mamele lor. In
parcele a fost asigurata in permanenta apa si animalele au
beneficiat de un umbrar pentru perioadele de arsita. Dezvoltarea si
cresterea in greutate a viteilor a inregistrat valori variabile,
cuprinse intre 0,4 1,3kg/cap/zi. Rezultatele obtinute sunt
apropiate si comparabile cu cele obtinute in cadrul ICDM Cristian,
dar si cu cele din literatura de specialitate.Implementarea
tehnologiei "Vaca de carne" in sectorul particular1,40 1,20 1,00
Martie SMZ 0,80 0,60 0,40 0,20 0,00 1 2 3 4 5 6 Aprilie Mai Iunie
Iulie August
In toata aceasta perioada vacile nu au fost mulse, viteii
beneficiind de intreaga cantitate de lapte. Viteii au fost
valorificati la greutatea de 174-189 kg, inregistrand o rata a
profitului de 10%. Tineretul mascul ingrasat pe pasune cu lapte
matern, masa verde si
adaos de concentrate realizeaza sporuri de 950 1180g/zi/cap,
ajungand la sfarsitul perioadei de pasunat (7-8 luni) la greutati
de 209 308 kg, Vacile exploatate in directia productiei de carne
prin vitelul si productia de lapte, sursa de hrana pentru unul, doi
sau mai multi vitei, prin productia de carne pe care o da si
productiile secundare( gunoiul de grajd) isi acopera cheltuielile
intr-un ciclu de exploatare.La veniturile directe obtinute prin
valorificarea productiei de carne se adauga si primele acordate de
Guvernul Romaniei. ICDM a prezentat un model de adapost ieftin si
simplu, realizat in cadrul unitatii, care poate reprezenta un prim
pas pentru amenajarea spatiilor in vederea exploatarii vacilor
pentru productia de carne, sistem pretabil in special pentru zonele
colinare inalte si montane, acolo unde productia de lapte se afla
in zona de risc, datorita dificultatilor de colectare.
Abordarea printr-o prisma noua in tara noastra a tehnologiilor
de crestere si exploatare a taurinelor si cuprinderea in cadrul
acestora a tehnologiei vacii de carne, reprezinta mai mult decat
acceptarea unei tehnologii noi, cat mai ales aderarea la un nou
concept, la o intelegere larga, realista si obligatoriu economica a
acestei importante si vitale activitati care este cresterea
taurinelor. Tehnologia prezinta un grad deosebit de complexitate,
in sensul ca eficienta bioeconomica depinde nu numai de calitatile
si potentialul genetic al animalelor, dar si de punerea in valoare
a potentialului productiv al pasunilor si in mod deosebit de
disciplina tehnologica. Realizarea tehnologiei vacii de carne nu
este o actiune de crestere si exploatare a animalelor ci o
tehnologie integrata de valorificare superioara atat a genofondului
cat si a terenurilor, indeosebi a pajistilor naturale si cultivate.
In cea de a doua exploatatie, pe 4 vaci din rasa Baltata romaneasca
au fost efectuate insamantari artificiale cu material seminal
provenit de la tauri din rasele Charolaise si Aberdeen Angus.Viteii
obtinuti au avut la fatare greutati cuprinse intre 4045 kg si un
spor mediu zilnic cuprins intre 0,65-1,4 kg la metisarile cu
Charolaise si greutati intre 44-45kg si spor mediu zilnic
0,45-1,10kg la metisarile cu Angus.
Metisari pentru productia de carne in exploatatii private1,40
1,20 1,00 Martie SMZ 0,80 0,60 0,40 0,20 0,00 BR x1AA 2 BR x AA
Aprilie Mai Iunie Iulie August
BR 3 C x
4 BR x C
3. Modernizarea adaposturilor si imbunatatirea calitatii
igienice a acestora Adapostul (grajdul) ocupa in mod justificat
locul cel mai important in ierarhia constructiilor dintr-o
gospodarie taraneasca, dupa casa omului.Importanta sa rezida din
faptul ca in adapost se finalizeaza obiectivele principale ale
cresterii si exploatarii animalelor: productia si reproductia
Adaposturile de animale din gopodariile montane sunt in numar
destul de mare necorespunatoare. Modernizarea lor trebuie sa
urmareasca imbunatatirea compartimentarii si a fluxului tehnologic,
imbunatatirea starii de igiena si a confortului tehnologic, dotarea
cu adapatori, instalatii pentru mulsul mecanic, etc. In prezent
orientarea este catre adaposturi cu stabulatie libera. Se urmareste
relizarea unor adaposturi simple, ieftine dar care sa ofere
conditii optime pentru animale. Adaposturile necesare pentru
cresterea in sistemul vacii de carne sunt simple , ieftine din
punct de vedere economic, realizate cu minimum de investitie si
capabile sa asigure protectie impotriva intemperiilor, atat in
perioada de stabulatie cat si in cea de pasunat.Ele pot fi
amenajate pe timp de vara in fostele tabere de vara, iar in
stabulatie in adaposturi semideschise, cu acces liber la padocul
aferent adapostului, unde se asigura frontul de furajare, spatiul
de miscare, adapatul, etc. Pentru zona colinara inalta si montana
amenajarea grajdurilor si surilor existente in gospodariile
individuale poate reprezenta un prim pas pentru exploatarea vacilor
in directia productiei de carne, cu conditia asigurarii proceselor
tehnologice la parametri optimi. In cadrul unitatii a fost realizat
un adapost simplu, semideschis de 12/21 m cu un padoc de 6/35 m,
unde animalele au fost intretinute in stabulatie libera.Adapostul
este amplasat in imediata apropiere a pasunii, in asa fel incat in
cazul conditiilor climatice nefavorabile, animalele sa poata fi
adapostite.Adapostul asigura spatiul necesar atat pentru animalele
adulte cat si pentru descendenti, respectiv viteii obtinuti din
fatarile ulterioare. Adapostul este format dintr-un sopron si un
padoc, compartimentate pentru doua categorii de animale:adulte si
vitei.Pentru vitei s-a amenajat un refugiu, unde li s-au
administrat concentrate. Asternutul este permanent cu paie si
rumegus, iar evacuarea se face o singura data pe an primavara sau
toamna manual sau mecanizat dupa caz. Au fost amenajate iesle
pentru furajare, adapatori si suporti pentru administrarea sarii.In
perioada de pasunat, animalele stau in permanenta pe pasune.
Adapostul poate fi realizat in conditii similare, avantajoase si
in gospodariile individuale care vor si pot sa aplice tehnologia
vacii de carne.Este o oferta practica ce poate fi preluata si
generalizata pentru zona colinara inalta si montana. Colectivul de
lucru al proiectului este in masura sa ofere solutii constructive
pentru fermieri. Pentru fermierii cu posibilitati materiale mai
bune recomandam solutii moderne simple si eficiente, fie prin
modernizarea unor spatii existente, fie prin constructia din
temelii a adaposturilor. Din punct de vedere structural adapostul
trebuie sa cuprinda mai multe zone: 1. Zona de furajare 2. Zona
libera (padoc) 3. Zona de odihna 4. Zona pentru refugiu vitei 5.
Depozit , boxe de fatare -izolare.
Suprafata adaposturilor pentru exploatarea vacilor cu vitei
pentru productia de carne, trebuie sa asigure un minim de 4-6 m/cap
vaca adulta si 2-4 m pentru vitei.Materialele de constructie pot fi
reprezentate de metal sau lemn pentru structurile de rezistenta,
lemn pentru pereti si tigla sau placi ondulate pentru acoperis.
Fundatia care sustine structurile de rezistenta este realizata din
beton la fel ca si pardoseala adapostului, a padocului si a zonei
de furajare. Zona de acumulare a dejectiilor, respectiv padocul,
are o panta de scurgere spre fosa de depozitare aflata la capatul
adapostului. Zona de odihna este izolata pe trei laturi prin pereti
de scandura, iar asternutul este permanent format din paie si
rumegus, evacuat o data pe an. Evacuarea dejectiilor din padoc(zona
libera) se efectueaza cu tractorul cu lama in fosa pentru dejectii
aflata la capatul adapostului. Volumul fosei pentru dejectii
trebuie sa asigure depozitarea dejectiilor pe un interval de timp
de minim o jumatate de an. Tot in zona de odihna se amenajeaza
refugii pentru vitei in care sunt amplasate sursa de apa, sarea,
jgheburile de furajare. In bibliografia de specialitate studiata
gasim modele asemanatoare cu cele pe care noi le utilizam.
Materialele de constructie utilizate sunt cat se poate de
ieftine.Simplitatea
si eficienta unor astfel de adaposturi i-a determinat pe multi
fermieri sa apeleze la asemenea solutii. Alaturat prezentam un
astfel de model.
Un adapost (grajd) salubru, bine solutionat din punct de vedere
constructiv si ambiental este nu numai o investitie eficienta si
sigura, ci si singura sansa ca oamenii sa-si valorifice
cunostintele si experienta lor proprie, iar animalele potentialul
biologic, genetic. Printr-o intelegere si cunoastere complexa a
procesului tehnologic de productie bazat pe cerintele ergonomice si
cele fiziologice fundamentale, se pot elabora solutiile tehnologice
cele mai eficiente cu nivele de cheltuieli cat mai reduse.
4.Promovarea tehnologiei de muls mecanic la bovine, ovine si
caprine Practicarea mulsului mecanic in exploatatiile studiate este
foarte redusa.La vaci mulsul mecanic se practica doar in 5% din
exploatatiile inventariate si doar acolo unde sunt peste 10 capete.
La ovine si caprine mulsul mecanic nu se practica in nici una din
exploatatiile studiate. Crescatorii de ovine sunt reticenti in ceea
ce priveste mulsul
mecanic si considera ca rasele de oi romanesti nu se preteaza la
mulsul mecanic.Ei considera ca mulsul manual este mai igienic si
mai bun pentru bunastarea animalelor, cu conditia ca laptele sa
indeplineasca conditiile necesare pentru consum. De asemenea, dupa
consultarea unui numar mare de crescatori de ovine si specialisti,
s-a ajuns la concluzia ca pentru ca mulsul mecanic sa fie eficient,
fiecare oaie trebuie sa produca la o mulsoare cel putin 0,5 l
lapte, ceea ce la rasele noastre(Turcana, Tigaie), se realizeaza
numai in perioada mai-iunie, cca 45 zile si doar la 50% din oi. De
aici rezulta ideea de a produce hibrizi intre rasele de ovine
autohtone si rase specializate pentru lapte, pentru obtinerea unor
productii mai mari si crearea conditiilor de introducere a mulsului
mecanic in conditii de eficienta economica. Un alt motiv pentru
care introducerea mulsului mecanic a fost neglijata, este pretul
foarte ridicat al unei instalatii de muls mecanic, dar si lipsa
energiei electrice la stana. Fermierii sustin ca racordarea la
reteaua de energie electrica in unele cazuri, este mai costisitoare
decat o investitie pentru o ferma noua si ca este nevoie de
interventia factorilor decizionali, pentru a mai reduce tarifele
practicate de companiile de retele electrice. In vederea promovarii
sistemului de muls mecanic au fost prezentate crescatorilor
avantajele mulsului mecanic, atat pentru bovine cat si pentru ovine
si caprine, sisteme si aparate de muls, etc. In urma demersurilor
noastre precum si ca urmare a gruparii crescatorilor in Asociatii
profesionale, exista, in randul membrilor unor asociatii,
initiative de ameliorare a productiei de lapte prin incrucisari cu
rasa Lacaune, in vederea exploatarii ovinelor in ferme specializate
pentru productia de lapte si obtinerea de produse traditionale
romanesti de calitate(telemea de Sibiu, cas, cascaval, urda, branza
de burduf,etc.) si de implementare a sistemului de muls mecanic. In
cresterea bovinelor, sistemul reprezinta o necesitate pentru
obtinerea laptelui conform, asa incat mulsul mecanic trebuie sa
devina tot mai mult utilizat.
5. Imbunatatirea managementului si marketingului pentru
exploatatiile agricole montane Cresterea animalelor in zona montana
se face in cele mai multe cazuri in sistem traditionl, uneori de
subzistenta. Datorita acestui fapt in zona montana se inregistreaza
inca productii mici fata de potentialul genetic al animalelor,
puterea economica este la nivel scazut, ceea ce nu poate sustine
dezvoltarea unei baze tehnico- materiale necesara pentru cresterea
animalelor pe principii tehnologice moderne. Exploatatiile agricole
montane sunt defavorizate si datorita conditiilor mai vitrege
(altitudine, temperaturi scazute, curenti de aer, panta,
fertilitate scazuta a solului, etc). Datorita acestor motive si nu
numai, este necesar a se lua o serie de masuri pentru intarirea
economica a acestora. Eficientizarea exploatatiilor agricole
presupune aplicarea unui complex de masuri de natura
organizatorica, tehnica si economica. Dintre acestea putem enumera
stabilirea directiilor de exploatare, in functie de potentialul
genetic animal, suprafete si culturi agricole, potentialul uman,
zona, amplasament, conditiile natural economice, etc., formularea
unor programe de ameliorare si planuri de selectie, imbunatatirea
sistemelor de apreciere si alegere a animalelor pentru reproductie,
sprijinirea diferitelor forme de asociere a crescatorilor, in
vederea unei mai bune valorificari a productiilor, folosirea mai
eficienta a resurselor furajere, elaborarea unor solutii
tehnologice si de conducere a fermelor, etc. Un alt obiectiv de
urmarit ar fi achizitionarea de animale cu potential genetic
ridicat, care ar duce la cresterea calitativa si cantitativa a
productiilor, in asa masura incat o parte din productie sa fie
destinata pentru consumul propriu, iar surplusul sa fie valorificat
sub diferite forme(valorificare directa sau ca produse prelucrate).
De asemenea, imbunatatirea productiei si exploatarea rationala a
pajistilor nu beneficiaza de o foarte mare atentie, ceea ce a dus
la o un proces lent si continuu de degradare a acestei resurse.
Sporirea productiei de masa verde pe pajisti este legata de
exploatarea intensiva si rationala cu animalele, pe o perioada cat
mai lunga a anului, in scopul realizarii unor productii animaliere
cu costuri mai mici.In zona premontana si montana vegetatia este
compusa din specii mai putin valoroase, dar acestea se pot
imbunatati prin aplicarea de ingrasaminte organice in cantitati
mari, sau prin tarlire cu animale, intr-un numar mai mare de zile
pe suprafata.Este oligatorie stabilirea unui
pogram de pasunat rational, cu respectarea perioadei de refacere
a covorului vegetal, dupa fiecare ciclu de pasunat. Una din
principalele parghii economice in vederea sporirii productiei de
masa verde si de utilizare completa a acesteia o reprezinta
efectuarea lucrarilor ameliorative pe pajisti. Masurile tehnice,
organizatorice si economicofinanciare necesare ameliorarii
pajistilor trebuie sa fie incluse in cadrul unor amenajamente
pastorale intocmite pentru fiecare pasune. In conditiile
faramitarii proprietatii si a exploatatiilor agricole nu se poate
vorbi de o redresare a sectorului agricol.Pentru a obtine productii
competitive din punct de vedere calitativ si cantitativ, este
necesar sa functioneze exploatatii moderne, eficiente, care sa
corespunda noilor cerinte tehnologice.Trebuie precizat ca
sustinerea exploatatiilor agricole comerciale mari nu inseamna
distrugerea exploatatiilor familiale, a micii gospodarii taranesti.
In domeniul managementului exploatatiilor agricole, ICDM a urmarit
si cresterea competentei profesionale a fermierilor, prin
organizarea de vizite de lucru, cursuri de instruire si dezbateri
interactive simple care au vizat o buna informare a fermierilor
pentru modernizarea exploatatiei, respectarea standardelor de
igiena si bunastare a animalelor, modalitatile de intelegere,
aplicare si respectare a bunelor practici agricole, orientarea
catre activitati ce se potrivesc cel mai bine fiecarei situatii,
stimularea producerii de alimente de origine animala ecologice,
prezentarea unor modele de asociatii in vederea stimularii
asocierilor si a muncii in echipa, modalitati de imbunatatire a
produselor agricole, pentru ca ele sa corespunda standardelor de
calitate pentru a fi competitive pe piata europeana, toate acestea
cu scopul de a dobandi aptitudini manageriale necesare pentru
administrarea unei exploatatii agricole viabile din punct de vedere
economic.Cresterea competivitatii exploatatiilor agricole presupune
specializarea exploatatiei, diversificarea productiilor in functie
de cerintele pietei, introducerea de tehnologii performante,
investitii pentru reorganizare si retehnologizare, etc.
Transformarea exploatatiilor autarhice din zona montana in
exploatatii specializate pe produs, prin promovarea unor solutii si
tehnologii moderne de crestere, exploatare si valorificare a
productiilor, reprezinta activitatea conjugata a factorilor cu
responsabilitate in zona (invatamant, cercetare, institutii
guvernamentale si locale, asociatiile profesionale, etc.)
6
Stimularea organizarii fermierilor in asociatii profesionale pe
produs. Pentru imbunatatirea si eficientizarea activitatilor in
cadrul fermelor, este necesara
asocierea fermierilor in Asociatii ale crescatorilor.Noile
politici agricole care incep sa se cristalizeaze, prevad acordarea
de subventii doar prin intermediul asociatiilor care vor gestiona
aceste fonduri. Spiritul asociativ nu ii incanta in mod deosebit pe
fermierii sibieni, uneori din cauza unei mentalitati consevatoare,
alteori din lipsa de informare.Cu toate acestea, la nivelul
judetului exista asociatii ale crescatorilor de ovine si taurine,
unele cu rezultate promitatoare. In cadrul Asociatiei Crescatorilor
de Ovine din judetul Sibiu, exista contracte ferme, cu parteneri
europeni, pentu valorificarea tineretului ovin ameliorat in
directia productiei de carne, la anumite greutati, crescut in
diferite sisteme (tineret valorificat la 14-16 kg pentru carne
alba, furajat in exclusivitate cu lapte, tineret in greutate de
24-28kg furajat mixt lapte si pasune si tineret peste 35 kg
intretinut pe pasune cu adaos de concentrate). In anul 2008 au fost
exportate peste 2000 cap. miei metisi F1 proveniti din incrucisari
ale raselor locale cu berbeci din rase de carne. Pentru acest tip
de productie, in unitate sunt rezultate privind incrucisari cu rasa
Suffolk, iar in exploatatiile private cu Cap negru german, Suffolk,
rasa de carne de Palas, etc. In vederea stimularii fermierilor de a
se organiza in asociatii profesionale, in colaborare cu Asociatia
Crescatorilor de Ovine si Asociatia Crescatorilor de Taurine din
Sibiu, au fost organizate intalniri cu fermierii din zona, mese
rotunde, vizitarea loturilor experimentale si demonstrative,
etc.
Formare si informare profesionala (prezentare loturi
exeprimentale)
In urma vizitarii loturilor experimentale ale unitatii,
fermierii au solicitat berbeci din rase de carne si lapte pentru
campania de monta din 2008 si au stabilit prin intermediul
Asociatiei o mai buna modalitate de valorificare in comun a
produsilor obtinuti, iar cei interesati in practicarea tehnologiei
de crestere si exploatare a vacii de carne au hotarat amenajarea
unor parcele de pasunat in apropierea taberei de vara din pasunea
comunala, in vederea exploatarii in comun a unor efective mai mari
de vaci cu vitei in directia productiei de carne.
CONCLUZII 1. Suprafata mare a pajistilor si fanetelor in zona
montana a judetului Sibiu,
favorizeaza cresterea animalelor. Rasa Turcana detine aproape
jumatate din efectivele de ovine la nivel national si 43% din
efectivele de ovine din zona montana a judetului Sibiu.Stimularea
cresterii ovinelor in contextul unei zone cu potential preponderent
gricol, ar putea constitui una din solutiile eficientizarii
exploatatiilor agricole si a ridicarii nivelului de trai al
locuitorilor din zona montana. 2. Sectorul de crestere a animalelor
in zona montana, activitate cu traditie, se confrunta cu o serie de
probleme, care pun in pericol dezvoltarea acestuia. 3. Efectivul de
caprine crescut in zona montana a judetului Sibiu reprezinta aprox.
22% din efectivul total de caprine al judetului, exploatate pentru
productia de carne si lapte. 4. Faptul ca laptele, sortimentele de
branzeturi din lapte de oaie si capra si carnea sunt solicitate in
tarile europene si nu sunt limitate cantitativ, ar trebui sa
constitue un obiectiv important pentru asociatiile de producatori,
care ar trebui sa se organizeze conform cerintelor pietei. 5.
Structura raselor de bovine in exploatatiile din zona montana a
judetului Sibiu, este dominata de Baltata romaneasca, ce detine
peste 60% din efectiv. 6. Datele experimentale obtinute in cadrul
unitatii si in exploatatii private, referitoare la cresterea
bovinelor in directia productiei de carne, prin aplicarea
tehnologiei Vaca de carne, releva posibilitatea obtinerii de
sporuri medii zilnice la
vitei cuprinse intre 0,45 -1,64 kg/cap/zi, sporuri comparabile
cu cele mentionate in literatura de specialitate. 7. Sporul mediu
zilnic inregistrat la mieii metisi Turcana x Suffolk, exploatati pe
o pajiste de deal, pe parcele delimitate cu gard electric, a fost
intre 0,065 0,228g/cap/zi, repartizat pe diferite perioade de
crestere(de la fatare pana la 9 luni). 8. Studiile si anchetele
efectuate in gospodarii si exploatatii montane din judetul Sibiu,
precum si datele statistice preluate, evidentiaza necesitatea
restructurarii si reorganizarii activitatilor agricole din zona
rural-montana, prin implementarea de noi solutii si metode
tehnologice, corelate cu traditia si specificul zonei, cu baza
tehnico-materiala existenta, resursele umane, financiare si
naturale disponibile.Dezvoltarea cercetrii montane aplicative si
promovarea unor tehnologii agricole, adaptate si adaptabile
diferitelor zone, poate contribui la dezvoltarea si consolidarea
exploatatiilor agricole montane. 9. Chiar daca agricultura montana
nu reuseste sa asigure in totalitate nevoile de hrana pentru
populatia sa, prin resursele de care dispune, prin produsele de
calitate si locul in structura ocupationala a populatiei, trebuie
sa fie luata in considerare pentru dezvoltarea durabila a acestui
teritoriu.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1. N. CIOLCA si col.,1972, Aptitudinile
pentru productia de carne la rasele si varietatile de oi crescute
in RS Romania. Lucrarile stiintifice ale SCCO, vol. I, Redactia
revistelor Agricole, Bucuresti. 2. C. PASCAL, 2007 Cresterea
ovinelor si caprinelor.Editura PIM, Iasi 3. I. PADEANU, 2006 Cu
crescatorii de oi si capre, de la marile neajunsuri la pumnul de
speranta, Revista Ferma
4. I. PADEANU , 2006 Uniunea Europeana vrea mai mult lapte de
oaie.(I), Revista Ferma 5. G. POGAN, 2007 Dezvoltarea durabila a
zonei montane din Romania, Lucrari stiintifice ICDM Cristian-Sibiu,
vol. V, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 6. POPA DOINA,
C.BOZDOG, E. SILVAS, 2007 Vaca de carne-sansa realista de
rentabilizare a cresterii bovinelor in exploatatiile agricole
montane, Lucrari stiintifice ICDM Cristian-Sibiu, vol. V, Editura
Universitatii Lucian Blaga, Sibiu 7. E. SILVAS si col.,1984
Cercetari privind noi tehnologii de crestere si exploatare a
taurinelor din rasa Baltata romaneasca, I, Vaca de carne, Revista
de cresterea animalelor, 1984
DIRECTOR PROIECT, DR. MED. VET. DOINA POPA
