PROIECT MANAGERIAL

privitor la exercitarea atribuțiilor

specifice funcției de președinte al

Judecătoriei Sfântu Gheorghe

martie – iunie 2017

Judecător

Ördög Erika

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOL I

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDECĂTORIEI SFÂNTU GHEROGHE

1. Spațiile aferente instanței. Logistica

2. Resursele umane. Structura organizatorică

3. Volumul de activitate

CAPITOL II

DISFUNCȚII, VULNERABILITĂȚI ȘI SOLUȚII PROPUSE PENTRU

ÎNLĂTURAREA LOR

1. Considerații preliminare

2. Practica judiciară neunitară

3. Stocul de dosare vechi și redactarea hotărârilor peste termenul legal

4. Perspectiva schimbărilor legislative care produc efecte directe asupra activității

judiciare

5. Supraaglomerarea judecătorilor cu sarcini administrative

CAPITOLUL III

OBIECTIVE ȘI MĂSURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA ACESTORA

1. Sinteza obiectivelor principale

2. Îmbunătățirea calității actului de justiție

2.1 Optimizarea și echilibrarea indicatorilor de eficiență

2.2 Reducerea duratei procesului de judecată

2.3 Crearea cadrului optim pentru unificarea practicii judiciare

3. Întărirea încrederii publice în sistemul judiciar

3.1 Elaborarea de programe informative cu privire la starea justiției și a

instanței

3.2 Transparentizarea activității Judecătoriei Sfântu Gheorghe

4. Îmbunătățirea mijloacelor de comunicare externă ale instanței

CAPITOLUL IV

PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA MANAGEMENTULUI JUDICIAR

CONCLUZII

ANEXE

1

ARGUMENT

Crearea unui sistem judiciar modern, eficient şi transparent implică atât îmbunătăţirea

cadrului normativ şi instituţional aferent, cât şi implementarea unor standarde de management

la nivelul instanțelor de judecată, care să confere calitate actului de justiţie.

Din fericire, se poate observa general vorbind că în ultimii ani corpul judecătorilor a

manifestat o disponibilitate extraordinară de a face faţă nu doar unui număr mare de cauze, ci

şi unor schimbări radicale atât în materie civilă cât şi în materie penală.

Constituie prin urmare o onoare deosebită și totodată o provocare extraordinară a

îndeplini funcția de manager general al unui grup de persoane, care aparțin clasei de elită a

juriștilor din România. Misiunea cea mai importantă a echipei de conducere a unei instanțe

judecătorești este să se concentreze asupra dimensiunii de serviciu public al justiției, de a

asigura accesul real al oamenilor la justiție, inclusiv la serviciile auxiliare. Acest serviciu

trebuie organizat în așa fel încât să răspundă intereselor și necesităților cetățenilor,

impunându-se în acest sens întreținerea constantă a unui dialog constructiv cu justițiabilii.

Prin prezenta lucrare se dorește a se prezenta Judecătoria Sfântu Gheorghe prin

arătarea atât a punctelor tari cât și a celor slabe care o caracterizează. Unele dintre deficiențe

și vulnerabilități sunt specifice acestei instanțe, altele caracterizează din păcate întregul

sistem judiciar. Ceea ce se propune prin prezentul proiect este căutarea unor soluții concrete,

uneori chiar inovative la problemele care se ivesc în activitatea Judecătoriei Sfântu Gheorghe,

în loc de reproducerea seacă a atribuțiilor conducerii din normele legale relevante, precum și

descrierea concretă a modului de implementare a acelor soluții.

Calitățile pe care consider că trebuie să le posede un președinte de instanță – dincolo

de definițiile doctrinare – sunt: o minte deschisă pentru recunoașterea ideilor noi și bune;

disponibilitatea de a conlucra și învăța de la membri grupului condus, prin selectarea cu

înțelepciune a opiniilor bune; entuziasm și elan suficient să motiveze un personal întreg,

indiferent de statut sau funcție; și care oferă exemplul personal. Dificultatea funcției de

președinte de instanță rezidă în faptul că spre deosebire de ceilalți manageri generali, acesta

trebuie să posede cunoștințe de specialitate, juridice, la fel de bune ca și membri organizației,

pentru a elimina ezitările, erorile, pentru a putea constitui un exemplu de urmat. În ceea ce

privește calitățile manageriale, arta comunicării este cel mai important instrument managerial,

astfel încât este necesar ca mesajul să fie clar, limbajul deschis, cooperant, și întotdeauna

trebuie să se urmărească feedback-ul.

2

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDECĂTORIEI SFÂNTU GHEORGHE

1. Spațiile aferente instanței. Logistica.

Judecătoria Sfântu Gheorghe, instituție fără personalitate juridică, își desfășoară

activitatea în clădirea situată în Municipiul Sfântu Gheorghe, str. Kriza János, nr. 2, jud.

Covasna, edificată între anii 1978-1983. De la punerea în funcţiune şi până în prezent nu s-au

realizat lucrări de reparaţie capitală a întregii clădiri,imobilul necesitând de urgenţă lucrări de

renovare și reabilitare termică, datorită vechimii construcţiei şi a uzurii pronunţate.

În şedinţa de Guvern din 10.12.2014 a fost aprobat Memorandumul dintre Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Justiţiei, având ca temă

demararea a 3 programe de investiţii în infrastructura instanţelor judecătoreşti, astfel clădirea

Tribunalului şi a Judecătoriei Sfântu Gheorghe a primit aprobarea pentru lucrările de reparaţii

capitale. În perioada 2015 - 2016 a fost efectuat Auditul Energetic şi Expertizarea Tehnică a

clădirii, urmând ca în anul 2017 să fie iniţiată de CNI procedura de atribuire a contractului de

proiectare şi execuţie a lucrării de reabilitare.

Clădirea deocamdată găzduiește și sediul Tribunalului Covasna, până la terminarea

noului sediu al acestei din urmă instituții. Astfel, la data de 24.02.2012 a fost atribuit

contractul de execuţie pentru obiectivul de investiţie „Extinderea Tribunalului Covasna”,

încheindu-se în acest sens contractul nr.432/24.02.2012 cu S.C. Victor Construct S.R.L

Botoşani. Deşi au trecut 4 ani şi 7 luni din perioada celor 3 ani prevăzuţi pentru contractul de

execuţie, până la 31.12.2016, din lipsa fondurilor în perioada 2012-2014, au fost executate

97,83% din lucrări, motiv pentru care s-a prelungit contractul până la 31.03.2017.

Logistica instanței din păcate lasă foarte mult de dorit deocamdată, având în vedere

lipsa spațiului pentru birouri, săli de judecată. Astfel, în birouri lucrează împreună 2 sau 3

judecători, iar grefierii sunt împărțiți câte 2, 3 sau chiar și 4 într-un singur birou. Există doar

două săli de judecată și nu există spațiu amenajat pentru ședințele de cameră de consiliu.

Aceste probleme au determinat și lansarea proiectului privind extinderea sediului

Tribunalului Covasna, iar această instituție se va muta cel mai devreme în toamna anului

curent în noul său sediu. Lipsurile prezentate se vor complini deci în viitorul apropiat,

reorganizarea logistică necesitând o colaborare și implicare deosebită din partea conducerii

ambelor instituții. În secțiunea privind vulnerabilitățile la care este expusă judecătoria,

datorită punerii în aplicare a dispozițiilor referitoare la procedura de judecată în camera de

consiliu, voi prezenta propuneri concrete de organizare și de amenajare a sălilor de judecată.

3

Toate compartimentele de activitate sunt legate printr-o rețea informatică, fiecărui

grefier și judecător îi este pus la dispoziție câte un calculator conectat la rețeaua internă și la

internet, având acces și la o bază de date de legislație și jurisprudență relevantă cu ajutorul

aplicației LexExpert. În anul 2016 au fost alocate fonduri de la Ministerul Justiției din care au

fost achiziționate 6 stații de lucru, 6 licențe și 4 servere.

De asemenea, și sălile de judecată sunt conectate prin calculator la rețeaua internă,

dețin aparatură de înregistrare audio-video a ședințelor, existând și posibilitatea audierii

martorilor cu identitate protejată (cu imagini și voce distorsionată). Există un autoturism în

dotare.

Judecătoria își desfășoară activitatea în circumscripția Curții de Apel Brașov, al

Tribunalului Covasna, alături de Judecătoria Târgu Secuiesc și Întorsura Buzăului, fiind cea

mai mare, atât din punct de vedere al competenței teritoriale cât și al volumului de activitate.

În raza Curții de Apel Brașov la nivel de judecătorie se situează pe locul doi din punct de

vedere al volumului de activitate. Deservește comunitatea de justițiabili din Municipiul

Sfântu Gheorghe și din Orașul Baraolt, precum și din 19 comune arondate cu satele

aparținătoare, însumând din toată populația județului Covasna de 228732 de locuitori un

număr de 127133 locuitori, potrivit datelor statistice oferite de Institutul Național de Statistică

(http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_

la_1ianuarie2016_0.pdf). Aceste date statistice sunt relevante deoarece din numărul total al

locuitorilor unităților administativ teritoriale care se află în circumscripția Judecătoriei Sfântu

Gheorghe un procent deosebit de mare, de 73.8, reprezintă populația de etnie maghiară, fapt

ce influențează activitatea tuturor instituțiilor publice, printre care și a instanțelor de judecată.

Astfel, oferirea unui serviciu public de o importanță fundamentală în definirea statului de

drept, trebuie realizată cu observarea caracteristicilor și necesităților specifice destinatarilor

acelui serviciu. Într-un capitol următor voi dezvolta și modalitatea concretă prin care doresc

să ajung la acest deziderat.

2. Resursele umane. Structura organizatorică.

În organigrama sa Judecătoria Sfântu Gheorghe are un număr de 10 posturi de judecători.

Până la data de 17.02.2017 instanța a funcționat cu 11 judecători, iar până la data de

01.12.2016 cu schemă plină. În ultima lună din anul precedent 8 judecători au activat în

cadrul judecătoriei. După cum se poate observa, anul trecut judecătoria s-a aflat pe un nivel

optim în ceea ce privește ocuparea schemei de personal, în general dar și în raport cu anii

4

precedenți, ceea ce s-a evidențiat și în indicatorii de eficiență. Situația s-a schimbat ușor în

anul 2017, când instanța a început să funcționeze cu 8 judecători.

În anul 2016, sub aspectul distribuirii cauzelor, la nivelul judecătoriei au existat complete

specializate pe materii, după cum urmează: 6 complete de civil, 2 complete de fond funciar, 2

complete de minori și familie, 3 complete de investiri cu formulă executorie și de încuviințări

de executare silită și două complete speciaizate în materie penală. Permanența în materie

penală, pe drepturi și libertăți, a fost asigurată de judecătorii specializați în materiile civile

pentru a păstra compatibilitatea celor două complete specializate în materie penală cu

soluționarea fondului cauzelor. Sub aspectul distribuirii corecte a sarcinilor dintre judecători

este extrem de importantă configurația în care sunt împărțite completele între titulari. În cazul

Judecătoriei Sfântu Gheorghe am observat că există diferențe relativ mari în operativitatea

titularilor de complete, ceea ce indică, dincolo de implicarea personală diferită în soluționarea

cauzelor, ce ar influența în mod neglijabil statistica, o distribuire a volumului de lucru

inegală. În capitolele următoare voi elabora în detaliu observațiile mele, precum și

propunerile mele în privința înlăturării acestei disfuncționalități.

În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate, în activitatea de înfăpturie a

justiției, judecătorii sunt ajutați de 20 de grefieri, dintre care 1 grefier șef, 4 grefieri arhivari,

un post de grefier este ocupat în mod temporar, restul posturilor fiind ocupate de grefieri de

ședință. Instanța beneficiază de serviciile unui personal conex, respectiv ale 2 aprozi și ale

unui șofer.

Conducerea instanței este asigurată de un președinte, ajutat de vicepreședinte de instanță.

Pe lângă aceste organe de conducere, conform art. 49 din Legea nr.304/2004, la nivelul

instanţei este constituit colegiul de conducere, din care fac parte 4 judecători aleşi şi

preşedintele instanţei.

3. Volumul de activitate

În determinarea politicii manageriale un important factor îl constituie cunoașterea

profundă a factorilor de ordin cantitativ precum și calitativ care caracterizează activitatea

instanței.

În anul 2016 au intrat în total 6695 de dosare, care s-au adăugat unui stoc de 2012 de

dosare, fiind rulate în total 8707 de dosare. Dacă luăm în considerare fluctuațiile în personal,

respectiv că până la data de 17.02.2016 instanța a funcționatt cu 11 judecători, după care cu

10 până la data de 01.12.2016, iar apoi cu 8 judecători până la finele anului, rezultă că

încărcătura medie pe fiecare judecător a fost de aproximativ de 907 dosare, față de 1060 de

5

cauze/judecător ce reprezintă media națională. De asemenea, încărcătura pe schema de 10

judecători ar fi de 870,7 cauze/schemă, față de media națională de 917 cauze/schemă.

Rezultă că Judecătoria Sfântu Gheorghe este o instanță de judecată cu un volum de activitate

spre medie.

Față de anul 2015, în 2016 volumul de activitate a înregistrat o tendință crescătoare, mai

ales în materie penală. Astfel, pe când în materie civilă au intrat 5994 de dosare, față de 5215,

cum era în anul 2015, în materie penală aproape s-a dublat numărul cauzelor intrate (de la

364 la 701), motiv pentru care operativitatea completelor specializate în materie penală a

scăzut de la 103.02 % la 90.52 %, apropiind gradul de eficiență în rata de soluționare a

dosarelor penale la calificativul ”satisfăcător”. În schimb, în materie civilă operativitatea în

soluționarea dosarelor raportat la dosarele intrate în mod corespunzător a crescut de la 96.16

% la 104.73 %. Cu toate astea, titularii completelor în materie penală au continuat să

soluționeze și investirile cu formulă executorie precum și încuviințările de executare silită,

alături de un alt titular de complet din materie civilă. Odată cu observarea creșterii

exponențiale a încărcăturii în materie penală, cei doi judecători în aprecierea mea trebuiau

degrevați de soluționarea acestor cauze, mai ales că principiul specializării în materii la

instanțele la care schema permite acest lucru benefic, impune ca toată materia non penală să

fie preluată de către civiliști. În ceea ce privește operativitatea în diferite materii civile, se

observă că în timp ce în materia litgiilor cu profesioniștii și în alte cauze civile, indicele de

operativitate plasează instanța printre cele cu un grad foarte eficient după rata de soluționare a

cauzelor, raportat la dosarele intrate, în materie de minori și familie, unde natura sensibilă a

acestor litigii impune o soluționare cât mai rapidă, indicele de eficiență se află la limita

minimă a calificativului ”eficient”. Deoarece în această materie s-au înregistrat și cele mai

mari întârzieri la redactarea hotărârilor judecătorești se impune luarea unor măsuri de

redistribuire a volumului de muncă, într-o manieră mai echitabilă, respectiv prin renunțarea la

specializarea în materii civile.

6

CAPITOLUL II.

DISFUNCȚII, VULNERABILITĂȚI ȘI SOLUȚII PROPUSE PENTRU

ÎNLĂTURAREA LOR

1. Considerațiii preliminare

În mod esențial, neajunsurile cu care se confruntă actualmente Judecătoria Sfântu

Gheorghe se află în raport de cauzalitate directă cu fluctuațiile înregistrate în schema de

personal din anul trecut, mai cu seamă cu vacantarea ambelor funcții de conducere, ceea ce se

conturează ca un factor potențial de risc în privința organizării și coordonării coerente a

activității instanței. Pe agenda noii conduceri trebuie să figureze coagularea unei noi echipe

de conducere în vederea punerii în practică a unei noi viziuni, ce trebuie să privească

folosirea la parametri maximi atât a resurselor umane cât și a resurselor materiale. În mod

evident apariția unui nou manager general în cadrul unei unități poate constitui o sursă de risc

și tensiune, până la momentul în care un bun conducător câștigă încrederea și admirația celor

a căror activitate o organizează și controlează. În egală măsură un nou manager poate avea o

influență benefică asupra activității organizației, aducând perspective și idei proaspete ce

rezultă într-un efect incendiar motivațional în rândul membrilor grupului.

Până la urmă unul dintre rolurile managerului este acela de a fi un întreprinzător, ceea

ce presupune ca în urma observărilor făcute să caute idei noi, care vor sta la baza punerii în

aplicare a unui proiect de adaptare a organizației la schimbările de mediu. În materia

specifică a managementului judiciar această necesitate de schimbare se traduce în limitarea

numărului mandatelor în funcții de conducere, pentru a da posibilitate noului de a se dezvolta,

dar și pentru a responsabiliza pe cei care ocupă asemenea funcții.

Pe lângă acest rol de bun întreprinzător, un manager mai trebuie să fie și mânuitorul

de disfuncționalități, răspunzând forțat la diferite presiuni pentru schimbare. O asemenea

presiune o constituie tendința de creștere continuă a volumului de activitate ce a putut fi

observată în cazul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, ceea ce creează în rândul colectivului de

judecători necesitatea corelativă de a se degreva de anumite sarcini administrative, pentru a se

putea concentra asupra problemelor care într-adevăr merită atenția unui judecător. Soluția

acestei probleme poate rezida exclusiv în modernizarea precum și dezvoltarea unor aplicații

IT care fac inutilă întocmirea unor referate lunare, în mod tradițional și ce presupune risipă de

timp și de consumabile.

Dincolo de această problemă specifică acestei instanțe, pot fi identificate

dezagremente ale acesteia de care suferă din păcate aproape tot sistemul judiciar, respectiv

7

existența practicii judiciare neunitare, fenomen a cărui suprimare este datoria fiecărui

judecător și mai cu seamă a celor care îndeplinesc funcții de conducere. Întărirea încrederii

publicului în activitatea instanței de judecată este de neconceput fără asumarea acestei

sarcini, dar vor trebui să fie întreprinse de asemenea și demersuri prin care toată activitatea

judecătoriei va fi transparentizată. ”Justețea nu trebuie doar făcută, ci trebuie a fi văzută că

este făcută.” Astfel cum am antamat deja, nu trebuie pierdut din vedere că majoritatea

comunității de justițiabili aparține unei minorități naționale, lucru care influențează modul de

desfășurare a ședințelor de judecată, durata de soluționare a cauzelor raportat la nevoia

continuă de a recurge la serviciile interpreților. Tot la acest capitol va trebui subliniat și rolul

Biroului de Informare și Relații cu Publicul în ceea ce privește aducerea justiției mai aproape

de public, de mass media, astfel încât instanța de judecată să nu fie concepută ca o autoritate

misterioasă și impunătoare prin orgoliul statutului, ci ca o instituție deschisă care servește

dedicat și cu umilință actul de justiție ce se realizează prin ea.

Un alt aspect ce pune la încercare echipa de conducere a judecătoriei vor fi

schimbările legislative care vor avea loc în viitorul apropiat și care vor impune o reorganizare

din punct de vedere logistic, dar și o exploatare cât mai eficientă a resurselor umane.

Depășirea tuturor acestor probleme pe calea abordării unui stil managerial participativ

servește unicul deziderat prin care se justifică însăși existența sistemului judiciar, respectiv

acela de a înfăptui justiția, de a realiza actul de justiție, care pe lângă provocările de ordin

cantitativ trebuie să ofere și un standard calitativ înalt.

2. Practica judiciară neunitară

Primul pas în rezolvarea oricărei probleme îl reprezintă recunoaşterea acesteia, iar, în

ceea ce priveşte lipsa de unitate a practicii judiciare, trebuie să admitem că este una dintre

cele mai grave probleme ale sistemului judiciar românesc. Rezolvarea acestei probleme

presupune deopotrivă cunoaşterea cauzelor care au generat-o sau care continuă să o genereze.

În cauza Păduraru c/a României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că,

în lipsa unui mecanism care să asigure consecvenţă în practica instanţelor naţionale, aceste

diferenţe de abordare profunde şi de lungă durată în jurisprudenţă, în ceea ce priveşte o

problemă de o mare importanţă pentru societate, sunt de aşa natură încât creează o stare de

insecuritate continuă.

Recursul în interesul legii, perceput în mod curent ca fiind principalul instrument de

unificare a practicii judiciare, este insuficient datorită intervenţiei sale post-factum, numai

atunci când divergenţele de practică au caracter endemic. Dreptul de a sesiza Înalta Curte de

8

Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor

chestiuni de drept prezintă neajunsul că aparține doar completului de judecată învestit cu

soluționarea unei cauze în ultimă instanță.

Recent, prin Hotărârea nr.148 din 19.03.2015, Consiliul Superior al Magistraturii –

Secţia pentru judecători, a aprobat procedura întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute

probleme de drept ce generează practică neunitară şi etapele de desfăşurare a acestor întâlniri,

judecătorilor revenindu-le obligaţia de înaintare a aspectelor de drept generatoare de practică

neunitară, selecţia acestor teme având la bază referatul judecătorului desemnat relativ la

problema dezbătută, însoţit de hotărârile judecătoreşti pronunţate. În cadrul acestor întâlniri

vor fi analizate şi toate problemele juridice dezbătute la întâlnirile lunare şi pentru care nu s-a

convenit asupra unei interpretări unitare.

Cu toate astea, soluția cea mai eficientă trebuie căutată în luarea unor măsuri interne

de către conducerea fiecărei instanțe în parte prin care se asigură depistarea practicii

neunitare, aducerea la cunoștința colectivului de judecători a rațiunilor diferite care au

generat respectiva situație și discutarea problemei în cadrul întâlnirilor lunare. Premisa însă

de a organiza întâlniri de practică neunitară cât mai fructuoase, în acord cu art. 25-27 din

Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, precum și cu Hotărârea CSM

nr. 148/19.03.2015 este identificarea completă a tuturor cauzelor care generează această

problemă. Chiar dacă vicepreședintele instanței ori un judecători delegat se ocupă de această

sarcină administrativă, la modul tradițional, cum este realizată și la Judecătoria Sfântu

Gheorghe în prezent, aceasta angajează un efort psihic considerabil, rămânându-i mult mai

puțin timp judecătorului pentru activitatea sa de judecată. Astfel cum am arătat și la începutul

lucrării, un manager întreprinzător trebuie în mod continuu să fie la curent cu evoluțiile

tehnologice care îi permit folosirea resurselor materiale la maxim și redistribuirea resurselor

umane în așa fel încât activitatea să fie adusă la parametri cât mai eficienți. În acestă ordine

de idei, o echipă de IT-ști de la Tribunalul Arad, împreună cu echipa de conducere din cadrul

Judecătoriei Arad au dezvoltat o serie de aplicații care ușurează activitatea judecătorilor

responsabili cu evidența practicii instanțelor de control judiciar și nu numai. Având în vedere

atitudinea colaborantă și deschisă a conducerii Judecătoriei Arad, am intrat în posesia acelor

aplicații pe care îmi propun să le pun în serviciul colectivului de lucru din cadrul Judecătoriei

Sfântu Gheorghe, fiind asigurată în continuare de suportul din partea colegilor de la Arad.

În esență, cu ajutorul unora dintre aceste aplicații se pot genera în format electronic

rapoarte privind practica instanțelor de control judiciar, în acord cu disp. art. 84 pct. 27

din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin preluarea automată a

9

tuturor informaţiilor din aplicaţia ECRIS (inclusiv soluţia instanţei de control) şi generarea

câmpurilor aferente. În plus această aplicaţie oferă posibilitatea generării registrului

individual pentru fiecare judecător în parte, pe diferite intervale de timp, oferind informaţii

într-un mod mult mai flexibil. Despre modul de funcționare a acestei aplicații trebuie

menționat că aceasta generază două registre, unul denumit ”Registrul de casare pe orizontală”

și unul denumit ”Registrul de casare verticală”. Primul permite identificarea practicii la

nivelul instanţei prin arătarea tuturor soluţiilor pronunţate într-un interval ales la nivelul

judecătoriei vizând problema de drept generatoare de practică neunitară, iar al doilea

identifică soluţiile pronunţate în cauzele având un anumit obiect de către instanţele de control

judiciar, ambele registre oferind posibilitatea accesării hotărârii judecătorești direct din

aplicaţie.

Utilizarea acestor aplicații face posibilă renunțarea în totalitate la completarea de

către judecători a datelor statistice în registrul privind evidența practicii instanţelor de

control judiciar, lucru care implicit duce la degrevarea judecătorului desemnat de o sarcină

administrativă apăsătoare. În această modalitate este mult ușurată primirea unei perspective

per ansamblu asupra practicii judiciare a instanței de control judiciar, și în consecință și

identificarea, analizarea hotărârilor apreciate ca fiind cele mai relevante, în cadrul unui

raport lunar. În privința tuturor problemelor de drept controversate, care pot primi

interpretări diferite se pot efectua referate lunare de către judecătorul anume desemnat,

urmând ca după centralizarea acestora să se emită o culegere de jurisprudență, similar

buletinelor de jurisprudență emise de curțile de apel.

Pentru că este necesar să se găsească o soluție în timp cât mai apropiat de momentul

ridicării problemei juridice, trebuie abordată o atitudine preventivă în privința unificării

practicii judiciare. Judecătorii trebuie să identifice cât mai ușor dosarele cu obiect similar cu

cele nou introduse și în care s-a născut deja o soluție. În această privință ar fi de mare ajutor o

altă aplicație cu ajutorul căreia să fie evidențiate dosarele nou înregistrate, atât după

criteriul obiectului principal cât și după obiectele secundare. În această manieră fiecare

judecător ar identifica printr-o operațiune simplă dosarele similare și eventual și soluțiile

date în ele la nivel de primă instanță, cu posibilitatea descărcării hotărârii judecătoreși direct

din aplicație. În prezent un asemenea proiect de dezvoltare se află în desfășurare la

Judecătoria și Tribunalul Arad, și îmi propun să continui colaborarea cu președinții

instanțelor din Arad și prin implicarea echipei de IT-ști din cadrul Tribunalului Covasna în

acest proiect. Pentru reușita acestor operațiuni, de implementare a aplicaților mai sus

prezentate, va fi necesar să existe un consens între președintele Judecătoriei Sfântu Ghoerghe

10

și al Tribunalului Covasna, însă sunt optimistă că se vor recunoaște aceste oportunități, care

constă pe de o parte în ușurarea muncii judecătorului desemnat cu urmărirea pracicii

instanțelor de control judiciar precum și în identificarea rapidă a problemelor juridice cu

potențial crescut în generarea practicii judiciare neunitare. De asemenea va fi necesară

instruirea corespunzătoare a personalului auxiliar la nivelul ambelor instanțe precum și

diligența președintelui în stabilirea tuturor obiectelor cererii.

În mod evident monitorizarea practicii judiciare neunitare trebuie urmată și de

organizarea ședințelor la nivelul judecătoriei în cadrul cărora se vor discuta toate aceste

probleme de drept. O organizare eficientă presupune stabilire unei ordini de zi punctuale și

punerea la dispoziția fiecărui judecător a unei documentații întocmite în baza aplicației

care generează ”Registrul de casare pe orizontală și pe verticală” și care ar identifica un

număr cât mai mare de dosare în care s-au pronunțat soluții diferite. Documentația ar fi pusă

la dispoziția fiecărui judecător cu cel puțin o săptămână înainte de întâlnirile lunare, astfel

fiindu-le permis un timp suficient pentru a delibera asupra chestiunilor de drept

controversate, cuprinse în rapoarte.

Deși, potrivit art. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești

revine vicepreședintelui sarcina de a urmări practica judiciară neunitară, raportat la

importanța problemei în buna desfășurare a activității judiciare, apreciez că este imperios

necesar ca și președintele să se implice în modul propus în rezolvarea acestei probleme, în

acord cu art. 13 alin. (1) rap. la art. 7 lit. a din Regulament.

Mai menționez că printre materialele puse la dispoziția mea de către instanțele

arădene se află și multe alte aplicații folositoare, unele care se adresează și justițiabililor

(”Opis” de exemplu, care ar putea fi accesată de la infochioșc și are la bază informațiile

operate în aplicația Ecris și, eventual, în aplicația ”Lista de ședință” și ”Condica de ședință”),

și altele care ar ușura munca personalului auxiliar (”TDS” care permite expedierea citațiilor și

a comunicărilor prealabile în format electronic, ”Ajutorul public”, care evidențiază toate

cererile de ajutor public judiciar, ”Experți”, care cuprinde lista acutalizată a experților și a

curatorilor speciali și le desemnează aleatoriu, ”Borderou poștă” pentru evidența

comunicărilor efectuate prin poștă, ”Sectretariat”, care conține cererile tip de concediu și

permite expedierea lor direct din aplicație, și multe altele). Îmi propun să implementez toate

aceste soluții inovative și în activitatea Judecătoriei Sfântu Gheorghe, însă raportat la

limitarea spațiului în care trebuie cuprins prezentul proiect am ales să prezint mai pe larg doar

acele aplicații care constituie o soluție concretă în materia unificării practicii judiciare, pentru

celelalte inovații fiind grăitoare manualele de folosire aflate pe suportul CD atașat prezentei.

11

3. Stocul de dosare vechi și redactarea hotărârilor peste termenul legal

Deși Judecătoria Sfântu Gheorghe a înregistrat în ultimul an per ansamblu o tendință

de creștere în ceea ce privește indicatorii de eficiență, totuși am observat că există anumiți

indicatori care se află în declin față de anul 2015 și care influențează în mod direct durata

termenului rezonabil în care trebuie soluționate cauzele. De asemenea, este singura

judecătorie de pe raza Tribunalului Covasna care nu a primit calificativul ”foarte eficient”,

datorită ratei de soluționare a cauzelor și a redactărilor peste termenul legal.

Potrivit sondajului Gallup privind eficienţa şi responsabilitatea sistemului judiciar

românesc (realizat în martie 2008, în cadrul unui program al Băncii Mondiale), 85% din

avocaţi şi 76% din populaţie consideră că „în instanţele din România procesele durează prea

mult".

În cazul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, deși indicatorul de eficiență în ceea ce privește

vechimea dosarelor în stoc încadrează instanța în rândul celor foarte eficiente, trebuie

observat totuși că față de anul 2015 valoarea indicatorului a crescut de la 2.8 % la 3.6 %. Deși

niciuna dintre aceste cifre nu sunt alarmante, este necesară abordarea unei atitudini proactive

din partea managementului în vederea preîntâmpinării unui declin și mai accentuat sub acest

aspect, mai ales că în anul 2016 gradul de ocupare a schemei a fost mai bună (9.6 judecători

față de 9.5 în anul 2015). Se mai adaugă la acest fapt și împrejurarea că a crescut și numărul

hotărârilor redactate peste termenul legal, cu toate că potrivit indicelui de eficiență a ratei de

soluționarea a dosarelor de 103.3 % instanța încă nu se încadrează la calificativul ”foarte

eficient” (ce-i drept acest indice a crescut față de anul 2015, când instanța a primit sub acest

aspect doar calificativul de ”satisfăcător”). Valoarea indicatorului pentru redactări peste

termenul legal a fost de 21,8 %, iar media de depăşire a termenelor legale şi regulamentare a

fost de 45.8 zile. La analizarea pe materii diferite a acestui aspect se observă că în materie

civilă și cu minori și familie s-au înregistrat cele mai mari întârzieri (calificativ chiar

”ineficient”), ponderea redactărilor peste termenul legal fiind de 26. 7% respectiv de 25.2 %,

media zilelor de depășire fiind de 48.2, respectiv de 30.6, în cele două materii.

În cazul Judecătoriei Sfântu Gheorghe un obiectiv prioritar îl reprezintă optimizarea

parametrilor de eficiență, respectiv echilibrarea acestora. Deficiența constatată în cazul

parametrului „redactarea în termen a hotărârilor judecătoreşti” trebuie surmontată fără însă a

provoca scăderea performanţelor înregistrate în cazul celorlalţi parametri (rata de soluţionare

a dosarelor - operativitatea, stocul de dosare, ponderea dosarelor închise într-un an şi durata

medie de soluţionare). Calitatea actului de justiţie se reflectă în mod esenţial în celeritatea şi

12

temeinicia soluţionării cauzelor, precum şi în redactarea în termenele legale a lucrărilor din

dosare. Apreciez că focalizarea atenţiei judecătorilor asupra celorlalţi indicatori de eficienţă,

respectiv „ponderea dosarelor închise într-un an”, „durata medie de soluţionare” și ”stoc de

dosare” (eficienţă bună) precum şi operativitate (eficienţă adecvată), explică în parte scăderea

eficienţei în ceea ce priveşte respectarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti.

Astfel, menţinerea constantă a operativităţii în soluţionarea cauzelor, fapt ce presupune un

grad ridicat de celeritate, fundamentează premisele constituirii unui stoc substanţial, critic şi

permanent de hotărâri pronunţate, aflate în faza de motivare. Acestuia îi este alocat, în mod

natural, un interval de timp restrâns, întrucât întreaga energie este concentrată procesului de

analiză şi sinteză specific deliberării. Altfel spus, îmbunătăţirea gradului de performanţă în

cazul anumitor indicatori a presupus „sacrificarea” eficienţei altora.

Un alt aspect critic în care trebuie cercetată cauza acestor vulnerabilități este

distribuirea resurselor umane în mod deficitar. Astfel cum am mai arătat doar două complete

sunt specializate în materie de minori și familie, însă operativitatea scăzută a acestora în

raport cu celelalte complete nu se poate explica prin volumul de dosare nou intrate, deoarece

în anul 2016 acesta a fost de doar 476 dosare, care s-au adăugat stocului de 201 de dosare.

Cei doi judecători care sunt titularii acestor complete specializate nu îndeplinesc activitate de

judecată în alte materii, cu excepția îndeplinirii rolului de judecător de drepturi și libertăți,

care însă este îndeplinit și de către ceilalți civiliști. Dosarele nou intrate în număr de 730 de

dosare în litigii cu profesioniștii (plus un stoc de 390 dosare) și în număr de 4788 de dosare în

alte cauze civile (plus stocul de 1366 de dosare), au fost împărțite între ceilalți civiliști, în

număr de 6, actualmente 4. Consider că ar trebui sacrificată specializarea judecătorilor

civiliști, în sensul ca toții să judece atât în cauzele de fond funciar, de minori și familie

precum și în celelalte materii civile, măsură care în aprecierea mea trebuia deja să intervină

imediat ce doar 6 complete au rămas să judece în materii non-penale. Deși în general o

asemenea măsură trebuie evitată, mai ales la instanțele mari, am observat în cadrul

judecătoriei la care îmi desfășor în prezent activitatea, că a contribuit la responsabilizarea

judecătorilor, deoarece operativitatea lor a fost în mod obiectiv comparabilă și nici nu au

existat diferențe majore între operativitatea judecătorilor, contrar situației care se regăsește la

Judecătoria Sfântu Gheorghe.

În vederea remedierii acestei deficienţe cu consecinţa creşterii gradului general de

eficienţă al instanţei, se are în vedere și următorul set de măsuri: monitorizarea generală a

situaţiei redactării hotărârilor judecătoreşti de către preşedintele instanţei şi respectiv grefierul

şef şi discutarea rapoartelor lunare în şedinţele de lucru ale judecătorilor. De asemenea,

13

judecătorii care acumulează cele mai mari restanţe la redactarea hotărârilor judecătoreşti, pe

parcursul unei perioade îndelungate şi în privinţa cărora nu se poate aprecia că nemotivarea în

termen reprezintă o situaţie accidentală, vor fi degrevaţi de alte activităţi în afara celei de

judecată, respectiv nu vor fi delegaţi la compartimentele instanţei, pentru a li se permite

concentrarea asupra redactării hotărârilor restante. Completele care acumulează cele mai mari

restanțe la redactarea hotărârilor vor putea fi deservite de doi grefieri care se vor preocupa

de tehnoredactarea cu celeritate a hotărârilor pe baza unui proiect de hotărâre.

În cadrul procedurii de evaluare a judecătorilor, activitate de caracter continuu,

Comisia de evaluare va recomanda, în mod stăruitor, respectarea termenului de redactare a

hotărârilor judecătoreşti ce constituie un parametru de eficienţă al fişei de evaluare şi care

finalmente influenţează ipso facto durata rezonabilă a procedurii judiciare civile.

Cu titlu general, conducerea instanţei va recomanda optimizarea timpului de lucru,

evitarea fragmentării acestuia, acordarea unor termene de judecată rezonabile dar care să

ţină cont în acelaşi timp şi de încărcătura şedinţei de judecată, precum şi de timpul necesar

studierii cauzelor, pronunţării soluţiilor şi mai cu seamă redactării acestora.

Pentru reducerea stocului cu dosare mai vechi de 1 an și 6 luni este oportună

verificarea cu rigurozitate a dosarelor suspendate. O metodă de lucru eficientă în acest

sens ar putea fi completarea în aplicația ECRIS de către grefierul de ședință, la încheierea de

suspendare, și a datei fixate de către titularul completului, la care va verifica subzistența

cauzei care a determinat suspendarea, pentru fiecare dosar suspendat în parte. După

verificarea dosarului de către judecător, grefierul de ședință va încheia un proces-verbal în

care se consemnează noul termen fixat pentru verificare și efectuează lucrările dispuse

(emiterea de adrese sau accesarea sistemului ECRIS pentru a verifica situația altor dosare,

care au determinat suspendarea), sau va introduce termenul de judecată fixat pentru perimare.

Procesul-verbal va fi semnat de președintele completului, de către grefierul de ședință și se va

depune la dosarul cauzei. Grefierul arhivar va menţiona în registrul de termene al arhivei

termenul de verificare fixat de către completul care a dispus suspendarea cauzei, în baza

procesului verbal ataşat la dosar. Arhivarea dosarelor suspendate se va face ţinând cont de

data la care este scadentă verificarea (cronologic), dosarele fiind gestionate în mod separat la

compartimentul arhivă şi evidenţiate în Registrul de evidenţă al cauzelor suspendate. În

implementarea acestei proceduri este necesară instruirea personalul auxiliar de specialitate -

grefieri şi grefieri arhivari.

14

4. Perspectiva schimbărilor legislative care produc efecte directe asupra

activității judiciare

În acest sens trebuie menționată ca o vulnerabilitate perspectiva intrării în vigoare a

Legii nr. 151/2015 referitoare la insolvența persoanelor fizice, ce va contribui la creșterea

volumului de activitate în materie civilă, mai ales că în privința acestei proceduri nu sunt

aplicabile disp. art. 200 din C.pr.civ, privind regularizarea cererii de chemare în judecată.

Deși intrarea în vigoare a legii a suferit o nouă amânare, la data de 1. august 2017, acest lucru

nu înseamnă că nu ar fi de datoria conducerii tuturor instituțiilor implicate să se pregătească

pentru întâmpinarea acestei proceduri speciale. În prima fază va fi necesară discutarea la

întâlnirile lunare de practică judiciară neunitară precum și la ședințele de învățământ

profesional despre toate provocările pe care le presupune această nouă procedură, punându-

se accent pe identificarea și lămurirea acelor aspecte care pot face obiectul unor interpretări

diferite.

De asemenea, din punct de vedere managerial al organizării judiciare, în acord cu

principiul specializării judecătorilor pe materii (penale și non-penale), apreciez că se impune

înființarea a completelor noi, specializate. În acord cu disp. art. 10 alin. 8 din lege, prin

care se stabilește că apelurile vor fi judecate de completurile specializate de la tribunalele

specializate sau din secția specială de insolvență a tribunalului, sau de secția civilă care

soluționează și cauzele de insolvență prevăzute de Legea 85/2014, apreciez că și la nivel de

judecătorie, în primă instanță, de soluționarea acestor cauze trebuie să se ocupe judecătorii cu

specializare în materie civilă, în litigii cu profesioniștii. În măsura în care criza de personal în

care se află instanța în prezent se rezolvă și nu va fi necesară renunțarea la specializări în

materie civilă, nu consider că ar fi oportună împărțirea cauzelor între toți civiliștii, mai ales că

titularii de complete specializate în materia de minori și familie au înregistrat cele mai mari

întârzieri în depășirea termenului legal de redactare al hotărârilor. Stabilirea numărului optim

al completelor specializate în această materie în momentul actual este imposibilă, se impune

monitorizarea de către președinte a numărului cererilor intrate, urmând ca în funcție de

volumul cererilor să fie înființate complete specializate, suplimentate completele sau să fie

redus numărul lor.

O altă vulnerabilitate de care este afectată activitatea instanței în următorii 2 ani, ce

vor constitui și primii doi ani din mandatul președintelui, este asigurarea infrastructurii

adecvate pentru punerea în aplicare a noii reglemenetări procesual civile, privind

desfășurarea fazei de cercetare judecătorească în cameră de consiliu. Prin OUG nr. 95/2016 s-

a amânat la data de 1 ianuarie 2019 intrarea în vigoare a art. 213 din C.pr.civ.

15

Având în vedere că la momentul redactării prezentului proiect, actuala conducere

trebuia deja să estimeze necesarul de spații precum și a sumelor necesare asigurării acestora,

inclusiv pentru dotările necesare, pentru aplicarea prevederilor Codului de procedură civilă,

voi dezvolta pe linii mari strategia pe care o consider cea mai eficientă din punct de vedere

logistic. În primul rând, se impune cu necesitate amenajarea camerelor de consiliu în alte

spații decât în care se desfășoară ședințele publice, nu numai din cauză că în materie

penală precum și în civil, după terminarea fazei cercetării judecătorești, în principiu,

dezbaterile oricum vor trebui să aibă loc în ședințe publice, dar și pentru a urmări rațiunile

pentru care s-a ajuns la ideea camerei de consiliu. Aceste rațiuni țin de creșterea gradului de

calitate a actului de justiție, prin crearea unui ambient profesional prietenos nu numai pentru

părți și reprezentanții avocați ai acestora, dar și pentru magistrați. Am avut onoarea de a

participa la ședințe de cameră de consiliu în cadrul unor schimburi de experiență, în țări în

care această practică este de mai mulți ani pusă în aplicare – în Italia și Ungaria – și am putut

observa direct că influențează în mod absolut pozitiv încrederea justițiabililor în sistemul

judiciar. În consecință, aceste ședințe trebuie neapărat să aibă loc în afara mediului de

sacrificiu în care se desfășoară ședințele publice, însă bineînțeles cu asigurarea solemnității

care trebuie să caracterizeze orice ședință de judecată. Sălile necesare camerei de consiliu

trebuie să aibă aproximativ 15 mp, trebuie dotate cu calculator, cu instalație de înregistrare,

cu imprimantă. Și aceste săli trebuie să fie cu acces separat, nu cu trecere prin alte birouri, în

măsura posibilului cu lumină naturală și trebuie izolate fonic pentru a nu deranja activitatea

din birourile învecinate. Pe coridor este necesar să se amenajeze spații de așteptare pentru

părți și trebuie instalate aparaturi audio pentru strigarea lor.

Având în vedere că în viitorul apropiat se finalizează construcția sediului nou pentru

Tribunalul Covasna, obiectivele mai sus dezvoltate vor putea fi realizate cu ușurință.

Amenajarea sălilor de cameră de consiliu se poate face chiar și înainte de data de 1 ianuarie

2019, acestea putând fi folosite în acord cu destinația lor în procedurile de cameră

preliminară, a celor date în competența judecătorului de drepturi și libertăți precum și în

cauzele anume prevăzute în materie civilă.

5. Supraaglomerarea judecătorilor cu sarcini administrative

În cadrul instanțelor cu un număr relativ redus de judecători un factor esențial de

natură a influența activitatea de judecată este îndeplinirea de către fiecare dintre ei și a altor

atribuții decât cele legate de activitatea de judecată, atribuții care presupun afectarea unei

perioade de timp importante în acest scop.

16

Astfel, la nivelul judecătorului de judecătorie, acesta pe lângă activitatea de judecată,

mai are de îndeplinit spre exemplu şi următoarele sarcini non-juridice: analiza practicii

instanţelor de control judiciar şi de unificare a practicii- art. 33 din Regulamentul de ordine

interioară a instanţelor de judecată; îndrumarea şi controlul compartimentul de executări

penale - art. 29 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor de judecată;

supravegherea privării de libertate - art. 30 din Regulamentul de ordine interioară a

instanţelor de judecată; atribuţii privind activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor

juridice - art. 34 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor de judecată; îndeplinirea

unor atribuţii specifice în activitatea de executări civile - art. 31 din Regulamentul de ordine

interioară a instanţelor de judecată, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art. 37 din

Regulamentul de ordine interioară a instanţelor de judecată de notificare sau comunicare în

statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială; îndrumă

activitatea de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate - art. 32 din Legea

nr. 567/2004, fac parte din comisia de evaluare a judecătorilor instanţei - art. 25 din

Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor,

îndeplinesc atribuţii specifice în cadrul birourilor electorale, etc.

Președintele instanței desemnează judecătorii care se ocupă de activitatea

compartimentelor auxiliare, în funcție de sarcinile specifice compartimentului și de

specializarea judecătorului, aceștia având obligația de a supraveghea îndeplinirea corectă a

sarcinilor de către personalul auxiliar și să soluționeze problemele inerente activității curente.

De asemenea, judecătorii trebuie să informeze președintele instanței despre eventuale

deficiențe ale compartimentului sau despre situații speciale ivite, toate aceste activități fiind

consumatoare de timp în dauna timpului rezervat activității de judecată propriu-zise. Deși

președintele răspunde de toată activitatea instanței din punct de vedere administrativ,

bineînțeles este absolut necesar ca acesta să exercite arta de a delega, de a transfera o parte

din autoritatea proprie și celorlalți judecători, păstrând însă responsabilitatea generală pentru

atingerea obiectivelor propuse. Fiind cel care are imaginea de ansamblu a instanței,

președintele trebuie să recunoască locul colegilor în echipă și să stabilească rolul fiecăruia în

exercitarea autorității delegate. Soluția probemei nu poate consta în consecință în degrevarea

completă a judecătorilor de aceste sarcini administrative, acest lucru ar fi contrar realizării

unui management eficient al resurselor umane, pentru asigurarea unei dimensionări

echilibrate a volumului de activitate. Ceea ce trebuie însă președintele instanței să facă în

calitate de manager general este să găsească soluții concrete prin care se scurtează timpul

alocat acestor activități din copartimentele auxiliare, prin folosirea la maxim a resurselor

17

tehnice. În secțiunea dedicată practicii neunitare am prezentat deja acea aplicație IT care

întocmește registrul privind evidența practicii instanțelor de control judiciar prevăzut de art.

84 pct. 27 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor de judecată, prin preluarea

automată a tuturor informațiilor din aplicația ECRIS (inclusiv soluția instanței de control

judiciar) și generarea câmpurilor aferente. În plus această aplicație oferă posibilitatea

generării registrului pentru fiecare judecător în parte, pe diferite intervale de timp, oferind

informații într-un mod flexibil. De altfel, îmbunătățirea bazei de date a ECRIS pentru a

facilita utilizarea și a permite o mai bună analiză în sprijinul activității de management este

un obiectiv prevăzut și în strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, în vederea

creării și implementării unui sistem unitar de management srategic la nivelul sistemului

judiciar.

De asemenea, un alt exemplu de folosire a resurselor informatice ar fi și folosirea

aplicației privind registrul de executări civile, ce în proporții considerabile ar fi generat în

mod automat, ușurând astfel și munca personalului auxiliar.

O altă soluție propusă în ceea ce privește ușurarea muncii judecătorilor în ceea ce

privește activitățile ce țin de compartimentele auxiliare ar fi desemnarea unor grefieri cu

studii superioare în cadrul acestor compartimente, care în limitele în care legislația permite

ar prelua anumite activități.

CAPITOLUL III

OBIECTIVE ȘI MĂSURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA ACESTORA

1. Sinteza obiectivelor principale

Cum este posibil să realizăm o justiție perfectă, când însăși justiția reprezintă un efect

al imperfecțiunii societății în care trăim? Toți participanții la înfăptuirea actului de justiție

trebuie însă să încercăm să facem din justiție un drum spre perfecționarea societății noastre,

prin confirmarea ideii că justiția este o putere adevărată care oferă ajutor oamenilor care au

nevoie de îndrumarea ei.

Toți judecătorii din sistemul judiciar, dar mai cu seamă președinții istanțelor poartă

acea sarcină frumoasă de a participa la realizarea obiectivelor care au caracterizat întotdeauna

activitatea judiciară și de a căror realizare ne apropiem din ce în ce mai mult, date fiind

premisele legislative pentru celeritatea soluționării cauzelor prin adoptarea noilor coduri,

acestea trebuind să fie secondate de utilizarea bunelor practici de reducere a amânării

cauzelor.

18

Obiectivul principal trebuie să rămână îmbunătățirea calității actului de justiție, prin

reducerea duratei de soluționare a litigiilor, unificarea jurisprudenței și prin modernizarea

instrumentelor electronice aflate la dispoziția sistemului judiciar.

Cum însă este la fel de important ca destinatarii acestui serviciu public să-l perceapă

ca pe un mecanism funcționabil și eficient, un alt obiectiv permanent trebuie să fie

aproprierea oamenilor de justiție, oferirea unui grad ridicat de acces al publicului la

informațiile despre starea instanței. Se impune transparentizarea actului de justiție, ce implică

publicarea hotărârilor judecătorești relevante precum și a altor date de interes public,

implementarea unui sistem de accesare online a dosarelor, măsuri cu impact direct asupra

percepției cetățeanului cu privire la sistemul judiciar în ansamblul său. Dacă încrederea

cetățenilor într-o instituție publică este scăzută, cauza acestui fenomen trebuie căutată în

managementul acelei instituții, deoarece pe lângă asigurarea înfăptuirii justiției în condiții

bune, și responsabilitatea de a consolida cultura juridică în societate face parte din sarcinile

conducerii. Astfel cum am mai arătat într-o secțiune precedentă, sub aspectul întăririi

încrederii publicului este indispensabil să se aibă în vedere necesitățile specifice ale acelui

segment din public căruia se adresează prin actul de justiție, în cauza de față fiind vorba de o

comunitate de justițiabili în majoritate de etnie maghiară.

Un alt obiectiv permanent trebuie să îl constituie îmbunătățirea mijloacelor de

comunicare externă a instanței, ce are ca obiect transmiterea de date, informații,

propuneri,acte specifice, solicitări către alte entități instituționale. Astfel, activitatea de

judecată este indisociabil legată de necesitatea obținerii anumitor informații de la alte entități

juridice, cum ar fi primăriile, consiliile locale, județene, penitenciare, etc.

Acest proces trebuie fluidizat prin mijloace moderne de comunicare, fiind de preferat

în același timp și încheierea unor protocoale de colaborare cu majoritatea instituțiilor publice

la nivel local, în vederea transmiterii informațiilor și a documentelor exclusiv în format

electronic. De asemenea, aici trebuie amintit și rolul extrem de important al Biroului de

Informare și Relații cu Publicul, compartiment ce trebuie perceput în societatea modernă ca

fiind echidistant, de încredere, prompt și cu inițiativă proprie.

2. Îmbunătățirea calității actului de justiție

2.1 Optimizarea și echilibrarea indicatorilor de eficiență

Din această perspectivă este deosebit de utilă pentru stabilirea direcțiilor concrete de

acțiune Hotărârea CSM nr. 1305/19.12.201 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior

al Magistraturii. Utilizarea rezultatelor analizei statistice pentru a dezvolta politicile de

19

creștere a eficienței consider că realmente duce la optimizarea și echilibrarea indicatorilor de

eficiență. În ceea ce ce privește Judecătoria Sfântu Gheorghe, se observă că potrivit raportului

privind analiza instanțelor din prisma celor 5 indicatori de eficiență, pe baza datelor statistice

aferente anului 2015, acestă instanță a ocupat un loc mai puțin onorific în rândul

judecătoriilor care au obținut calificativul ”satisfăcător”. Deși în anul 2016 s-a îmbunătățit

activitatea, astfel cum am mai subliniat și anterior, există date statistice care s-au înrăutățit

chiar și față de anul 2015 (stocul de dosare mai vechi de 1.5 ani și termenul de redactare a

hotărârilor, mai ales în materie cu minori și familie, dar și în ansamblu). Ignorarea acestor

aspecte și lipsa de reacție a conducerii instanței poate conduce rapid la deprecierea calității

activității juridice. Se impune astfel monitorizarea periodică și frecventă a întârzierilor la

redactarea hotărârilor de către președintele instanței, cu ajutorul grefierului șef, dar și a

stocului de dosare vechi. În cadrul secțiunii dedicate soluțiilor pentru abolirea disfuncțiilor,

am propus o modalitate concretă și eficientă de administrare a dosarelor suspendate, care

de multe ori contribuie la creșterea stocului dosarelor vechi.

Raportat la specificul managementului judiciar, este evident că activitatea

jurisdicţională, sub aspectul soluţiilor sau dreptului de a dispune asupra cererilor formulate în

cauze, excede controlului conducerii instanţei, acesta putând fi orientat numai asupra

respectării termenelor de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, termenului de redactare a

hotărârilor judecătoreşti. Stabilirea calităţii unei soluţii constituie doar atributul instanţelor de

control judiciar, preşedintele judecătoriei neputând decât să obţină din deciziile acestora

informaţiile privind lacunele în pregătirea profesională, în studiul dosarelor şi seriozitatea

personalului în activitatea depusă.

Având în vedere că indicele de casare reflectă într-o oarecare măsură calitatea actului

de justiție, pentru a găsi cele mai adecvate soluții în creșterea calității, trebuie avute în vedere

în principal motivele de casare. După cum rezultă din bilanțul de activitate al Tribunalului

Covasna pe anul 2016, în materie civilă apelurile au fost admise și reformarea sentinţelor, în

majoritatea cauzelor, a fost dispusă ca urmare a unor soluţii netemeinice, constând în

aprecierea greşită a probelor. Desfiinţările cu trimitere au fost rezultatul nepronunţării primei

instanţe asupra unor capete de cereri sau reţinerea greşită a unor excepţii, fără cercetarea

fondului, dar au fost şi cazuri când această măsură s-a luat întrucât sentinţa nu a fost motivată

în fapt şi în drept, instanţa de apel fiind în imposibilitatea exercitării controlului judiciar. În

ceea ce privește recursurile, în majoritatea cazurilor recursul a fost admis pentru

netemeinicie, sentinţele fiind date cu interpretarea greşită a probelor. Casările cu trimitere au

fost pronunţate pentru că prima instanţă nu a administrat suficiente probe pentru clarificarea

20

situaţiei de fapt şi de drept în cauză şi s-a pronunţat în baza unor excepţii greşit reţinute, fără

a intra în cercetarea fondului.

Pentru reducerea indicelui general de casare de 2.48 % raportat la soluțiile

pronunțate și de 28.05 % raportat la soluțiile atacate, se impune: creșterea gradului de

pregătire a magistraților în materiile în care judecă; participarea efectivă a judecătorilor la

toate întâlnirile ocazionate de analiza practicii de casare ce au loc la nivelul instanței și la

nivelul Curții de Apel Brașov, stabilirea de la bun început a naturii juridice a raportului

juridic născut între părțile litigante, calitatea și capacitatea procesuală a acestora, studiul atent

și aprofundat al pricinii de la început (înainte de primul termen de judecată), cât și al

normelor legale aplicabile speței, precum și verificarea cu atenție a propriei competențe;

recomandarea de a uza cu încredere de dispozițiile relative la amânarea pronunțării, însă nu

într-o măsură exagerată și nu în ultimul rând adoptarea măsurilor de unificare a practicii

judiciare, despre care am scris pe larg într-o altă secțiune. Prin urmare, nu trebuie grăbită,

neapărat, adoptarea soluţiei din dorinţa îmbunătăţirii operativităţii în dauna calităţii actului de

justiţie, întrucât oglinda judecătorului este hotărârea pe care a pronunţat-o, care trebuie să fie

la adăpost de orice critică, legală şi temeinică în acelaşi timp.

Aceste măsuri presupun din partea conducerii exercitarea atribuției de control, ceea

ce îmi propun să fac în așa fel încât relația dintre conducere și personalul instanței să îmbrace

forma unui parteneriat, în care colaborarea se bazează pe respect, încredere și profesionalism.

Creșterea indicatorilor de eficiență se află în legătură directă cu gradul de

profesionalism al personalului din cadrul instanței, fapt ce presupune din partea managerului

instanței să-și exercite rolul motivatoriu al magistraților și al personalului auxiliar de a

participa la programele de formare continuă, dar și organizarea dezbaterilor de învățământ

profesional la nivelul instanței.

Apreciez că odată ce judecătorul parcurge un proces de formare profesională continuă,

acest lucru se reflectă în parte şi asupra grefierului său de şedinţă, observându-se în acest sens

că între judecător şi propriul său grefier se poartă un dialog permanent asupra modului în care

trebuie conştientizată şi valorizată munca grefierului în raport de noile modificări legislative,

un rol important revenind şi grefierului şef, care trebuie la rândul său, să împărtăşească din

propria experienţă şi celorlalţi grefieri.

Verificarea permanentă a muncii grefierilor, atât prin intermediul fiecărui

judecător – în raport cu propriul grefier de şedinţă dar şi prin grefierul șef, determină nu doar

o corectă percepere a activităţii grefierului, dar și o mai bună implicare a grefierului în

activitatea sa practică, o asumare conştientă a sarcinilor sale datorită înţelegerii fidele a

21

obligaţiilor care îi revin în lumina noilor cerinţe ale procedurii civile şi penale. Este deci

foarte important gradul de responsabilizare a tuturor celor care înfăptuiesc în concret actul de

justiţie, faţă de propria activitate şi de modul cum îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu.

2.2 Reducerea duratei procesului de judecată

Un alt element care contribuie la creșterea calității actului de justiție este și adoptarea

unor practici în vederea reducerii duratei procedurilor. Deși modul de administrare a

propriilor dosare constituie dreptul și îndatorirea exclusivă a fiecărui titular de complet,

președintele instanței poate totuși să supună dezbaterii anumite bune practici, de natură a

exclude măcar anumiți factori care contribuie la tergiversarea judecății. Astfel, la eliminarea

deficienţelor generate de depăşirea termenelor de redactare a hotărârilor se poate realiza şi

prin reducerea numărului de şedinţe publice pe lună la trei, respectiv patru (în cazul

lunilor cu cinci săptămâni), o săptămână urmând a fi dedicată redactării hotărârilor

judecătoreşti.

În ceea ce privește efectuarea expertizelor judiciare, un alt factor important în

prelungirea duratei rezonabile a procesului de judecată, se impune ca obiectivele de expertiză

să fie clar și complet stabilite de la data încuviințării probei, onorariul provizoriu al expertului

trebuie să fie stabilit la un nivel cât mai apropiat de onorariul definitiv. Ar fi indicat și

stabilirea de către conducerea instanței a unui program special pentru experți în arhiva

judecătoriei în vederea studierii actelor dosarului. În medie fiecare a 68-a cauză se

soluționează pe bază de expertiză, în anul 2016 fiind efectuate doar 204 de expertize dispuse

de cele trei judecătorii din județul Covasna, potrivit bilanțului de activitate al Tribunalului

Covasna, ceea ce relevă că frecvența solicitării cunoștințelor de specialitate în soluționarea

cauzelor este destul de scăzută. Asta însă nu înseamnă că în dosarele în care se efectuează

expertize de specialitate judecătorii nu trebuie să fie atenți la modul de administrare a probei.

Măsuri care pot fi dispuse de către conducere și aplicate de către fiecare judecător

în parte, în vederea monitorizării și reducerii amânărilor neproductive ar fi următoarele:

întocmirea periodică, în baza relațiilor furnizate de către fiecare judecător în parte, a listei

experților care efectuează cu întârziere lucrările; comunicarea acestei liste atât organelor de

conducere ale corpului de experți, pentru a acționa în consecință, cât și fiecărui judecător în

parte; aplicarea cu fermitate a sancțiunilor prevăzute de lege (amenzi judiciare) pentru

întârzierile nejustificate.

22

Raportat la specificul zonei, respectiv existența unei comunități de justițiabili

aparținând unei minorității naționale în proporție de 73.8 %, și necesitatea recurgerii la

serviciile interpreților constiuie un motiv de amânare a judecății de foarte multe ori. Din

cauza faptului că onorariile nu sunt stimulative în raport cu cele percepute pe plan privat, de

multe ori interpreții nu se înfățișează decât după ce li se pune în vedere că sunt pasibili la

aplicarea amenzilor judiciare. De asemenea, numărul mare de cauze face imposibilă

câteodată fixarea unei ore exacte la care să se prezinte sau a respectării orei fixate. Foarte

mulți dintre interpreții autorizați nu au cunoștințe juridice de specialitate, astfel că traducerile

sunt de calitate necorespunzătoare.

În primul rând ar fi preferabil ca în limita posibilului și în măsura în care permite

legea, să se limiteze situațiile în care efectiv se recurge la desemnarea unui interpret autorizat.

Astfel, în materie civilă, potrivit art. 225 alin. 1 C.pr.civ, dacă părțile sunt de acord,

judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător. Din moment ce, potrivit

organigramei Judecătoriei Sfântu Gheorghe există atât judecători cât și grefieri vorbitori

nativi de limba maghiară, completele de judecată ar putea fi constituite astfel încât unul

dintre participanți să poată să facă traducerea în timpul ședințelor. În mod evident, o

asemenea măsură ar servi la creșterea eficienței în soluționarea dosarelor doar în măsura în

care la alcătuirea completelor conducerea instanței ar avea în vedere și specializarea

membrilor personalului auxiliar, precum și preferințele și compatibilitatea celor implicați,

președintele de complet și grefierul trebuind să alcătuiască o echipă de lucru eficientă.

Pentru toate celelalte situații, când nu se poate evita recurgerea la serviciile unui

interpret autorizat, o soluție ar fi exercitarea de către președintele instanței a rolului său de

negociator, pentru a analiza la nivel de curte de apel posibilitatea încheierii unor contracte

de colaborare cu anumiți interpreți care să fie la dispoziția exclusivă a instanței, sau

cuprinderii în schema de personal a unui anumit număr de posturi de interpret, astfel încât

acest serviciu să poată fi asigurat permanent de un personal calificat. De asemenea, trebuie

avută în vedere cooptarea unor persoane care să aibă minime cunoştinţe juridice pentru că, de

multe ori, doar cele filologice nu sunt suficiente.

2.3 Crearea cadrului optim pentru unificarea practicii judiciare

Nu se poate vorbi despre îmbunătățirea calității actului de justiție fără încercarea de a

unifica practica judiciară. Deși, astfel cum am mai arătat, un rol important în acest proces îi

aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, consider că și echipele de conducere ale

instanțelor de judecată pot adopta măsuri cu caracter administrativ prin care se oferă

23

judecătorilor posibilitatea de a identifica în faza incipientă și cât mai ușor problemele de

drept care pot da naștere la interpretări diferite, aceasta fiind prima premisă pentru a înlătura

practica judiciară neunitară. Fiind departe de a considera în mod ireal că aplicațiile IT pe care

le-am descris deja, vor fi ușor implementate sau că vor fi singure suficiente să rezolve o

problemă atât de veche din viața juridică, totuși cred cu tărie că inovațiile tehnologice,

recunoscute și îmbrățișate de minți deschise din cadrul sistemului judiciar, puse în slujba

colectivului de judecători dornici să-și îmbunătățească în mod continuu activitatea, pot fi de

mare ajutor în unificarea practicii. Prin generarea registrului de casare pe verticală și pe

orizontală se asigură o cunoaștere exactă a opiniei colegilor din cadrul aceleiași instanțe

sau de la instanța superioară, rămânând de analizat și soluțiile abordate la nivel național în

aceeași problemă, urmând ca judecătorul bazându-se pe cele mai bune cunoștințe ale sale în

interpretarea și aplicare legii, să ia o hotărâre. De asemenea, activitatea de întocmire a

referatului lunar de către judecătorul desemnat să urmărească practica instanței de control

judiciar va fi îndepărtată de la rutină, acesta trebuind să menționeze în referatul său lunar doar

acele soluții care au caracter inedit, controversat și de larg interes. Îmi propun ca rodul acestei

munci să se materializeze într-o culegere de practică judiciară similară buletinelor de

jurisprudență întocmite la nivel de curți de apel, care vor fi puse la dispoziția fiecărui

judecător dar și a justițiabililor prin publicarea pe portal.

3. Întărirea încrederii publice în sistemul judiciar

3.1 Elaborarea de programe informative cu privire la starea justiției și a

instanței

Independenţa şi imparţialitatea justiţiei nu înseamnă nimic dacă membrii comunităţii

luaţi individual nu cred că justiţia este astfel, deoarece baza reală a sistemului judiciar o

reprezintă încrederea publică. Această credinţă este inevitabil bazată pe percepţie. Sondajele

de opinie care indică faptul că oamenii consideră că justiția este prea lentă și nu combate

suficient criminalitatea se fundamentează în mare parte pe necunoașterea de îndeaproape a

modului de organizare și funcționare a sistemului.

În SUA de exemplu instanțele și personalul adoptă o atitudine tip ”client-serviciu”, se

face educație publică despre rolul justiției, judecătorii organizează întruniri regulate cu

publicul, în cadrul cărora construiesc relații de încredere cu cetățenii și cu mass-media. 1

1 Jennifer Gille Bacon, “An independent judiciary”

24

În calitate de purtător de cuvânt al Judecătoriei Miercurea Ciuc am avut onorarea să

organizez ”Ziua Ștafetei”, un program deschis pentru elevi liceeni care s-au aflat în pragul

luării unei decizii importante în ceea ce privește viața lor profesională viitoare. Ca președinte

de instanță, în exercitarea rolului de reprezentant al managerului judiciar, îmi propun cu

atât mai mult să mă implic în organizarea unor programe care se adresează publicului larg,

dar și unor segmente din acesta, în vederea informării cetățenilor despre modul de funcționare

a sistemului judiciar și a Judecătoriei Sfântu Gheorghe în mod particular. Datorită percepției

generale despre instanțe, care din păcate și în prezent este că acestea sunt instituții închise și

sobre, inițiativa de a colabora cu instituții publice de învățământ ar trebui luată de către

conducerea judecătoriei. Deoarece de la aceste instituții pornește educația civică a cetățenilor,

trebuie organizate întâlniri directe cu elevi și studenți, în cadrul cărora acestora ar fi

prezentat locul ocupat de sistemul judiciar în organizarea unui stat de drept. În realizarea

acestor obiective este necesară o colaborare strânsă între reprezentanții judecătoriei și ai

tribunalului, precum și ai titularilor Biroului de Informare și Relații cu Publicul.

Nu în ultimul rând în asemenea activități trebuie implicați și ceilalți colegi

judecători, deoarece cred cu fermitate că fiecare magistrat trebuie să realizeze propriul său

rol, care nu este menit să-l țină undeva deasupra societății, ci chiar în mijlocul ei. Despre

libertatea și chiar obligația judecătorilor de a vorbi în public despre problemele puterii

judecătorești, văzută ca instituție, despre munca judiciară și despre alte probleme de interes

public care au legătură cu activitatea instanțelor s-a vorbit la mai multe conferințe

internaționale.2

3.2 Transparentizarea activității Judecătoriei Sfântu Gheorghe

Îmi propun să transparentizez cât mai mult posibil activitatea Judecătoriei Sfântu

Gheorghe, obiectiv ce trebuie început cu actualizarea portalului instanței prin publicarea

bilanțurilor din anii precedenți, justițiabilii având dreptul să cunoască datele privind volumul

de activitate precum și a gradului de eficiență a instanței, și de asemenea prin publicarea

proiectului de conducere, publicul trebuind să aibă posibilitatea de a verifica dacă un

conducător al unei instituții publice rămâne sau nu fidel programului său propus. La data

întocmirii prezentei observ cu regret că bilanțul de activitate pe anul 2016 încă nu este făcut

public.

2 The Honourable John Doyle, Chief Justice of South Australia, “Should Judges Speak Out?”,

disponibil pe http://jca.asn.au/wp-content/uploads/2013/11/doyle.pdf

25

Informarea justițiabililor asupra drepturilor și obligațiilor care le revin

constituie o altă modalitate de a sublinia caracterul de serviciu public al justiției, care nu

distinge binele public de interesele individuale, atât timp cât interesul individual este legitim

și urmărit cu bună-credință. Iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii de realizare a unor

ghiduri de orientare pentru justiţiabili va fi continuată la nivelul instanţei, prin asigurarea

unei largi distribuiri a acestora, prin punerea lor la dispoziţia cetăţenilor la intrarea/ieşirea din

sediul judecătoriei, precum şi la infochioșcul aflat la parterul instanței.

În paralel se va iniția cu sprijinul Curţii de Apel Braşov, realizarea, tipărirea şi

distribuirea în aceeaşi manieră a unui propriu ghid de orientare, sub forma unei broşuri

bilingve, care să asigure informarea cetăţenilor cu privire la cererile sau plângerile lor

prealabile adresabile judecătorului de serviciu. Ghidul ar putea conţine, distinct pentru

cererile în materie civilă şi cele în materie penală, informaţii cu privire la elementele esenţiale

ale actului ce se doreşte a fi depus, înscrisurile necesare, numărul de exemplare, termenele de

depunere, nivelul taxelor judiciare de timbru, etc. Se va avea în vedere în acest sens ca prin

furnizarea informaţiilor amintite să nu se aducă atingere intereselor profesionale ale

avocaţilor.

Aplicația ”Opis ședințe” despre care s-a făcut mențiune deja poate fi instalată pe

infochioșc și oferă un motor de căutare a dosarelor mult mai eficient decât cum este la

momentul actual, permițând căutarea după: număr/indice/an sau doar număr; nume/prenume

părți sau doar nume; adresă și CNP, însă această căutare se face doar pentru părți. În

rezultatul căutării se va arăta în ce stare se află dosarul, dintre cele 3 posibilități: neîncepută,

în desfășurare respectiv terminată, precum și multe alte informații publice, termenele de

judecată, și de asemenea pot fi consultate și liste de ședință întregi.

Judecătoria Sfântu Gheorghe trebuie să aducă la cunoștința justițiabililor posibilitatea

exercitării efective a dreptului lor constituțional de a-și folosi limba maternă, chiar dacă

acea limbă aparține unei minorități naționale. Este indispensabilă folosirea inscripțiilor

bilingve la sediul instanței (pentru indicarea sălilor de judecată, a compartimentelor de

registratură și arhivă, a planurilor de evacuare, etc). Ar fi deosebit de util dacă formularele

tipizate de cerere ar exista și într-o variantă tradusă prin interpret autorizat, cu toate că toate

actele trebuie depuse în limba română la dosar, acestea ar servi doar scopului de a

încunoștința părțile despre informațiile pe care trebuie să le conțină cererea lor, în limba lor

maternă.

Transparenţa activităţii desfăşurate de către instanţă presupune acordarea unei atenţii

sporite și compartimentelor arhivă şi registratură, unde personalul instanţei intră în

26

contact direct cu publicul. Interacţiunea cu justiţiabilii presupune dobândirea abilităţilor

legate de comunicare şi relaţii publice, de către personalul auxiliar al acestor

compartimente, impunându-se cu necesitate ca programul de formare continuă al acestuia să

fie calibrat în acest scop.

4. Îmbunătățirea mijloacelor de comunicare externă ale instanței

La acest capitol trebuie subliniată importanța modului de funcționare a Biroului de

Informare și Relații cu Pubicul, a modalității în care judecătoria difuzează informații de

interes public către presă.

Relaţiile dintre media şi instanţe sunt apreciate ca având o esenţă simbiotică, fiecare

dintre ele fiind în posesia informaţiilor de o importanţă vitală pentru cealaltă, ambele fiind

menite să contribuie la menţinerea democraţiei.3

Îmi propun ca în domeniul împărtășirii informațiilor de interes public să fiu călăuzită

de cele ”trei C-uri”, cunoscute din managementul PR, respectiv claritate, control și

confidență. Comunicate de presă trebuie date chiar și din oficiu și nu neapărat la cerere,

dacă se apreciază că un dosar este posibil să fie mediatizat.4 O astfel de conduită este cel

puțin de natură a genera un sentiment de transparență.

Ca purtător de cuvânt am experimentat nu de puține ori că Biroului de Informare și

Relații cu Publicul i se adresează memorii prin care petiționarii solicită rezolvarea

administrativă a unor probleme judiciare aferente cauzelor aflate în curs de judecată, sau se

solicită consultanță juridică. Din acest punct de vedere va fi recomandat titularului biroului să

depună un efort constant ca răspunsurile furnizate să fie convingătoare și temeinic

argumentate legal.

În relația cu celelalte instituții cu care instanța intră în contact în vederea înfăptuirii

actului de justiție trebuie conștientizat de ambele părți, că este inacceptabil ca justițiabilul să

sufere vreun prejudiciu, de exemplu prin amânarea judecății, pe fondul unei comunicări

interinstituționale defectuoase. Cum noile coduri de procedură permit comunicarea actelor de

procedură prin intermediul poștei electronice, consider că încheierea unor protocoale de

colaborare cu cât mai multe instituții publice cu care în mod frecvent interacționează

instanța (primăria, inspectoratul județean de poliție, prefectura, oficiul de cadastru și

3 Louise Arbour, „Les juges et lea Medias – Le juste équilibre entre la publicité, le droit à la vie privée et le

secret professionnel, d'une part, et la quête de justice, d'autre part”, în revista Justice in the World nr. 7 din 2001.

4 În Ungaria asemenea dosare sunt marcate cu litera ”M”, de la media.

27

publicitate imobiliară, etc.) prin care s-ar stabili modalități concrete de comunicare a actelor

ar contribui și la scurtarea proceselor.

CAPITOLUL IV.

PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA MANAGEMENTULUI

JUDICIAR

Alegerea unui stil managerial pentru preşedintele de instanţă presupune recunoașterea

unei caracteristici unice a organizaţiei pe care o conduce.

Astfel cum s-a prefigurat deja prin cele mai sus arătate, stilul managerial pe care îmi

propun să pun în practică este cel participativ, având în vedere că unul dintre punctele tari

ale Judecătoria Sfântu Gheorghe este existența unui colectiv de judecători unit, restrâns și

omogen. În atare condiții consulatarea membrilor colectivului în deciziile care îi influențează

activitatea este ușor de realizat și totodată și recomandat pentru păstrarea unei atmosfere

colegiale prietenești.

Raportându-mă la aceste caractere specifice ale colectivului de lucru, măsurile de

dezvoltare a culturii organizaţionale cele mai optime sunt:

- practicarea stilului de muncă participativ bazat pe abordarea problemelor fără

reticenţă împreună cu ceilalţi membri ai colectivului;

- crearea şi menţinerea unui climat de muncă deschis, bazat pe încredere, favorabil

dezvoltării personalităţii fiecăruia, de natură să potenţeze munca şi să conducă la existenţa

unor bune relaţii între personalul instanţei, precum şi între aceştia şi conducerea instanţei;

- stimularea încrederii în forţele proprii, perfecţionarea relaţiilor interpersonale bazate

pe încredere în cadrul colectivului, în scopul întăririi sentimentului de apartenenţă la grup şi

asigurării unei bune colaborări şi consultări între judecători, precum şi între toţi membrii

colectivului;

- promovarea şi dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la un grup socio-profesional

de elită şi responsabilizarea judecătorilor cu privire la : importanţa socială a muncii

desfăşurate, impactul psihologic al înfăptuirii actului de justiţie şi legătura dintre calitatea

actului de justiţie, prestigiul personal şi imaginea publică a instanţei, implicit imaginea

justiţiei în ansamblul ei.

O bună activitate managerială presupune și o colaborare eficientă cu conducerea

Tribunalului Covasna și a Curții de Apel Brașov, ce trebuie să vizeze practica judiciară

28

neunitară, circuitul dosarelor, informațiile statistice și proiectele judecătoriei care implică

alocarea de fonduri.

Pe viitor trebuie să existe o preocupare pentru implementarea soluțiilor de

modernizare a statisticii judiciare, exemple în acest sens fiind aplicațiile IT prezentate, ale

căror punere în funcțiune nu presupune cheltuieli bănești, ci doar o cooperare din partea

conducerii instanțelor ierarhic superioare. Eficiența presupune până la urmă folosirea la cote

maxime a resurselor materiale, a stațiilor de lucru, pentru ca eforturile resurselor umane să

poată fi canalizate înspre activități care se află în legătură cât mai directă cu înfăptuirea

actului de justiție.

Folosirea statisticii judiciare, ca instrument de evaluare a activității instanței, a duratei

de soluționare a cauzelor, și pentru analiza comparativă a indicatorilor de eficiență trebuie în

mod permanent realizată de către conducerea instanței, pentru exercitarea atribuției de

control.

Preşedintele instanţei exercită controlul în mod direct şi continuu la toate nivelele

ierarhice, atât personal, cât şi prin intermediul vicepreședintelui și a grefierului șef, cărora în

mod necesar le deleagă o parte din autoritatea sa.

În general, actul de control priveşte, în cadrul instanţelor judecătoreşti, activitatea

sectoarelor auxiliare; circuitul dosarelor în instanţă; activitatea personalului auxiliar;

respectarea dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, a

codurilor deontologice ale magistratului şi personalului auxiliar.

Raportat la specificul managementlui judiciar acest control în mod evident nu privește

soluționarea dosarelor de către colegii judecători, președintele trebuie să respecte întocmai

independența judecătorilor, fiecare dintre aceștia fiind managerul de caz al propriului complet

de judecată.

CONCLUZII

Deciziile manageriale ce vor fi luate pe linia implementării prezentului proiect au în

vedere atingerea scopului propus, şi anume optimizarea activităţii Judecătoriei Sfântu

Gheorghe, prin urmărirea obiectivelor arătate: îmbunătățirea calității actului de justiție,

întărirea opiniei publice în sistemul judiciar și îmbunătățirea mijloacelor de comunicare

externă ale instanței.

29

Atingerea acestor obiective prin urmarea direcţiilor de acţiune descrise va fi asigurată

prin elaborarea unei scheme de control, punctual, pe liniile majore din proiect, cu stabilirea

unor termene precise de implementare, în funcţie de specificul fiecăreia.

Implementarea tuturor măsurilor propuse va fi însoţită de încercarea de a crea, la toate

nivelurile de activitate, un climat de muncă responsabil, printr-un stil managerial participativ,

prin capacitarea întregului personal. Procesul de rezolvare a dificultăţilor va urma

parcurgerea etapelor abordării raţionale a procesului de rezolvare a problemelor: definirea

problemei, identificarea alternativelor, evaluarea acestora, luarea deciziei şi aplicarea

acesteia.

Nu trebuie să uităm că profesia de judecător este una dintre cele mai stresante, care pe

lângă activitatea de judecată propriu-zisă se preocupă și de rezolvarea a nenumărate solicitări

formulate prin diferite adrese emise de cele mai diverse autorităţi ale statului, ori de

numărarea lunară, trimestrială şi anuală a cauzelor soluţionate. Rolul judecătorului nu este de

statistician ori de informatician, ci de a pronunţa hotărâri temeinice şi legale.

Din acest punct de vedere se impune reconsiderarea rolului magistratului, prin

sporirea rolului personalului auxiliar si introducerea instituţiei managerului de instanţă care

deși nu poate să preia atribuţiile administrative ale judecătorului trebuie să-i ofere acestuia

cadrul necesar care îi permite îndeplinirea acestora cu mai multă ușurință și cu celeritate.

30

ANEXE

Evoluția volumului de activitate în perioada 2014-2016:

Anul Stoc iniţial Cauze

înregistrate Total volum

Cauze

soluţionate Stoc final

2014 1866 6171 8037 6209 1828

2015 1828 5579 7407 5395 2012

2016 2012 6695 8707 6913 1794

Operativitatea generală, perioada 2014-2016

Anul

Volum Cauze

soluţionate

Stoc final

(din care

suspendate)

Operativitate %

Stoc iniţial Cauze

intrate

Total

pe rol Intrate Pe rol

2014 1866 6171 8037 6209 1828

(163) 100,62% 78,85%

2015 1828 5579 7407 5395 2012

(151) 96,70% 74,35%

2016 2012 6695 8707 6913 1794

(162) 103,26% 80,90%

31

Rata de soluționare generală, și pe materii, pentru perioada 01.01.2016-

31.12.2016

Redactări peste termen, situația generală și separat pe

materii

32

Împărțirea judecătorilor pe completele de judecată:

Chiper Jănică – complet civil+fond funciar+judecător de drepturi şi libertăţi

Bartha Kinga Agota - complet civil + judecător de drepturi şi libertăţi

Gîţă Ana-Maria - instanţă de tutelă+ încuviinţări executări silite+ investiri cu formulă

executorie+ judecător de drepturi şi libertăţi

Maroti-Kovacs Ildiko - complet civil + judecător de drepturi şi libertăţi

Maghiar Maria-Gabriela – complet penal+încuviinţări executări silite+ investiri cu

formulă executorie

Dancă Oana – instanţă de tutelă + judecător de drepturi şi libertăţi

Bălan Laurenţiu Mihai (până la data de 01.12.2016) - complet civil+fond funciar +

judecător de drepturi şi libertăţi

Bărbulescu Codruţ Marian – complet penal+încuviinţări executări silite+ investiri cu

formulă executorie

Moldoveanu Oana Meda – complet civil + judecător de drepturi şi libertăţi.

Barbu Teodor Marian - (până la data de 01.12.2016) – complet civil - judecător de

drepturi şi libertăţi

Poiană Elena –(01.01.2016-17.02.2016) - complet civil + judecător de drepturi şi

libertăţi.

33

OPERATIVITATE PE MATERII

CAUZE CIVILE CU MINORI ŞI FAMILIE

Anul Stoc la

01.01.2016

Dosare

intrate

Total Soluţionate Suspendate Stoc la

31.12.2016

Operativitate

total

Operativitate

dosare

intrate

2016 201 476 677 479 16 198 70,75% 100%

LITIGII CU PROFESIONIŞTII

Anul Stoc la

01.01.2016

Dosare

intrate

Total Soluţionate Suspendate Stoc la

31.12.2016

Operativitate

total

Operativitate

dosare

intrate

2016 390 730 1120 838 41 282 74,82% 114,79%

ALTE CAUZE CIVILE

Anul Stoc la

01.01.2016

Dosare

intrate

Total Soluţionate Suspendate Stoc la

31.12.2016

Operativitate

total

Operativitate

dosare

intrate

2016 1366 4788 6154 4961 105 1193 80,61% 103,01%