ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”
CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE”
Proiect
pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localității “Chișcăreni ” în vederea includerii acesteia
în circuitul turistic rural al Republicii Moldova
Elaborat: Golban Marina T-105
Verificat: Livandovschi Roman
Chișinău 2011
1
Plan
Introducere.............................................................................................pag. 3
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale.....................................pag.5
Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale...............pag.14
Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice)ale localităţii rurale............................................................pag.23
Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitatea rurală..........................................................pag.28
Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală..........................................................pag.31
Concluzii şi recomandări.......................................................................pag.33
Bibliografie..............................................................................................pag.34
Anexe........................................................................................................pag.35
Itinerar turistic.......................................................................................pag.40
2
Introducere
Vesnicia s-a născut la sat
Vesnicia s-a născut la satAcolo,unde liniștea iși tot găsește pace
Iar sufletul drumuri nu faceCăci tot deja a învățat.
Veșnicia s-a născut la satUnde țărîna e prea ușoară;
Unde a inimii bătăi chiar zboară,Ce nu demult au terminat.
Chiar dacă sublim miros nu arboreazăA cerului senin și însorit,
Satul n-a imbătrînitEternul pașii decupează.
Din nou totul a revenit, Și muza poetică e mai frumoasă,
Nu contează dacă vîrsta e întoarsăNici casa n-a mai înstărit
Totul rămîne împăcat,Balada arzător răsună,
Și inima inflăcărat adunăVeșnicia născută la sat.
3
Satul reprezintă o emblemă a specificului național reflectat în artă.În poezia și
filosofia lui Blaga,acesta este un loc înzestrat cu virtuți magice,miraculoase,generator
și emanator de lumini de legi și reguli aparte de veșnicii incremenite în arhetipuri
imuabile . Satul e un loc sacru, un punct de concentrare a puterilor divine, nucleu al
nașterii universale, după reguli neștiute, care anulează timpul și moartea, printr-o
germinație continuă, liniștită.
Satul este un început al tuturor începuturilor,este țărmul copilariei al fericirii și
colțisorul amintirilor.Aici s-au nascut tradițiile si oboceiurile,aici s-a nascut istoria
neamului nostru.
Un loc sfînt al neamului strămosesc,unde au fost vărsate lacrimi și s-au cintat cintece
de dor , unde s-a luptat pentru viață și fericire.
Satul e cel mai bun tovarăș al omului,făcînd parte din inima noastră ,el merge alături
de noi tot timpul,nu ne lasă singuri și tot ce simțim noi ,simte și el,ne simte bucuria
noastră ,iubirea noastră ,și necazurile ,deaceea e acoperit de cicatrici și înconjurat de
iubire.
El totuși e viu ,prin datini și prin noi înșine ,caci noi sunem cei ce duc mai departe
aceste frumoase tradiții.
Dacă Dumnezeu ar fi om ,EL ar trăi la sat ,căci asta a fost cea mai mare creație a
LUI ,acesta este lumea LUI ,locul unde timpul e stopat ,natura e verde,dragostea e
vie,iar credinta neclintită si curată.
Liniștea pune stăpinire asupra satului ,protejîndu-l ca pe un templu al înțelepciunilor.
E așa de liniște încît deabea s-aude suflarea naturii.La sat pînă și oamenii sunt mai
oameni ,ei rîd împreună ,suferă împreună ,ca și cum ar avea un suflet comun adînc
îngropat în pamînt încît nimeni nu îndrazneste să-l dezgroape .
4
De acceea satul este destinația perfectă pentru o vacanță liniștită, Moldova,atît de
mică şi atît de diversă, atît de cunoscută şi atît de necunoscută totodată,are o
frumusețe copleșitoare.
Pe parcursul mai multor veacuri pămîntul moldav a fost vizitat de o mulţime de
călători, cercetători sau de oameni, care erau poate doar în trece pe aici. Fiecare dintre
acei, care au lăsat mărturii scrise despre călătoriile sale pe acest pămînt, nu a putut
rezista tentaţiei de a repeta în mai multe rînduri despre diversitatea şi unicitatea
acestui pămînt, despre configuraţia sa geografică „muntoasă” sau de stepă, despre
bogăţia lumii vegetale şi animale, despre fertilitatea lui, despre clima favorabilă,
despre multitudinea şi irepetabilitatea rîurilor, despre poporul ospitalier, despre
roadele bogate ale acestui pămînt şi ce e mai important despre frumuseţea lui
schimbătoare şi fermecătoare.
Călătorind prin Moldova nu te poţi plictisi pur şi simplu ,iti poti fascina privirea
admirînd frumusețea cîmpiilor noastre, iar bisericile și mănăstirile sunt o comoară
care ne imblînzeste sufletul,impresionînd prin arhitectură,pictură și istorie.
Monumentele si casele muzee ,reînvie tradițiile noastre strămoșești.
Muzeul din Chișcăreni
5
Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale
Stema și drapelul satului Chișcăreni
Imnul satului Chișcăreni
1.Vatră strămoşeasca, ţarină strabună
Din adînc de veacuri porţi pe cap cunună
Domnul mi ţi-a pus-o pentru veşnicii
Să primeşti la sînu-ţi pe ai tăi copii.
Ai trecut prin toate – foame şi război,
Fruntea na-i plecat-o, vatră de eroi,
Scris ţi-a fost de Domnul să ai copii frumoşi,
Ne-ntrecuţi la muncă, buni, mărinimoşi.
Refren:
Chişcăreni , Chişcăreni, satul meu cel drag
6
Ca un bun părinte ne aştepţi în prag,
Să venim acasă şi pe înserat
La focul din vatră să mai stăm la sfat.
2. Să ne ierţi, prebunule, dacă ţi-am greşit,
Şi în zile sfinte nu te-am primenit.
Am plecat de acasă spre zări mai senine,
Dar cu al nostru suflet am fost lîngă tine.
Privesc sus la ceruri, soarele zîmbeşte,
Raza-i de lumină satu-mi încălzeşte,
E speranţa noastră să fie o floare,
Ce-adnună copiii la o horă mare.
Versuri – Raisa Pupăză
Muzică – Sofronie Pupăză
7
Chișcăreni este o localitate, centru de comună, în Raionul Sîngerei, Republica
Moldova. Satul Chișcăreni reprezintă una dintre cele mai vechi aşezări umane din
teritoriul actual al Republicii Moldova.
Satul Chișcăreni a fost atestat documentar la 6 martie 1560.Pînă în 1956
Chișcăreni a fost centrul raional și totodată centru religios, economic, cultural,
educativ pentru satele din jur.
Locuitorii din acest sat mare și frumos, asezat între dealuri pitorești pe cursul de
sus al rîului Ciulucul de Mijloc, n-au dus niciodată dorul peștelui. Ei aduceau la tîrgul
din Valea lui Vlad nu numai coșuri cu struguri și fructe, putini cu brinză sau
gavanoase cu miere, ci și lăzi încărcate cu chișcari. Cele cîteva lacuri din apropierea
satului forfoteau de “pește cu chip de șarpe”, din care se făceau bucate delicioase.
Chișcarii pluteau ușor împotriva cursului apei, se ridicau pe rîurile Cula și Ciuluc din
bălțile de la Orhei, Breanova și Ciocilteni tocmai în apele din podgoriile din preajma
Corneștilor.
Relieful deluros, cu bogate izvoare si tainuite fundaturi de codru, le-a servit
stramosilor drept scut de aparare si cetate verde. Prin aceste hatisuri nu totdeauna
riscau sa-si faca drum nici hoardele nomadeale lui Batii, nici tatarii nohai lacomi de
prada, nici puhoaiele de otomani.
Primii oameni s-au stabilit aici cu traiul acum mai bine de 9000 de ani, în epoca
preistorică numită mezolitic. Mai tîrziu oamenii au încercat să formeze sate. Toate
localitățile stravechi au fost părăsite, unele din cauza nomazilor de cîmpie, care se
napusteau încoace la prădat, altele din diverse cauze. S-au păstrat pîna în prezent
numai vetrele strămoșesti și mormintele celor căzuti în luptă cu băștinașii, însemnate
cu movile mari de pamînt. In apropierea Chișcărenilor exista 11 movile, unele cu
caracter funerar, altele înălțate de strămoșii noștri în urma unor victorii aspura
dușmanilor sau în scopuri de semnalizare.
La 6 martie 2010 satul Chişcăreni a rotunjit frumoasa vîrstă de 450 ani. Atestat
pentru prima dată la 06.03.1560. Dar istoria adevărată a localităţii începe din vremuri
8
mult mai vechi În documentele de arhivă este atestat cu denumirea de Zimbruani,
denumire pe care a purtat-o mai multe secole, actuala denumire a apărut în
documente prin secolul XVII. De fapt este vorba de contopirea a două localităţi
situate nu departe una de alta.
Aşezarea geografică
Satul Chișcăreni este situat într-o regiune pitorească linga noua autostradă
Chișinău-Bălți, pe malurile riului Ciulucul de Mijloc, la 110 km nord de capitala țării
și la 28 km sud de municipiul Bălți. E centrul unei comune mari și frumoase, care
include trei sate : satul Chișcăreni , satul Slobozia-Chișcăreni și satul Nicolaevca,
avînd o moșie de peste 8000 ha și o populație de aproape 6000 de locuitori. Viața
umană de aici coboară în istorie la o adîncime de peste 90 de secole .Satul se
mărgineşte cu vechile ocine de pamînturi ale satelor Taura, Bursuceni, Flamanzani,
Coscodeni, Iezarenii Vechi, Bilicenii Vechi,Coada Iazului,Poampa,și Glingeni.
Peste Ciuluc, spre sud, îşi aştern covorul verde, păduri seculare, Rediul şi
poiene.Comuna dispune de un Liceu , un gimnaziu rus, un Centru de creație și
agrement , 1 cămin cultural , 2 biserici, 2 biblioteci publice, un centru de sanatate, 3
gradinite de copii, o școală sportivă, un oficiu postal, o filiala a Bancii de Economii,
un stadion și o gradină publică, 12 lacuri. De la Chișcăreni s-a ridicat o pleiada de
personalități notorii, care au contribuit la prosperarea economiei, științei și culturii
republicii.
Relief
Satul este înconjurat de culmi de dealuri, movile, piscuri, cu denumiri ce ascund
evenimente, fapte şi întâmplări din trecutul îndepărtat: Brada ,Bahatoaia, Movila lui
Gusaric, Chinichisti, Radi. Văi şi vâlcele îmbrăzdează câmpurile în toate direcţiile,
purtând şi ele nume captivante: Hartop, Hartoas,Gradinile Noi.
Demografie
9
Conform ultimelor date statistice ale primăriei, actualmente satul Chișcăreni este
populat de un număr de 4419 locuitori de mai multe naţionalități.Un număr foarte
impunător de aproape o mie de persoane în vârsta de la 22 ani şi până la 50 ani sunt
plecaţi în afara ţării, în Rusia, Italia, Portugalia,Grecia,Marea Britanie, Franţa,
România şi alte ţări.
Personalităţi băștinașe a satului Chișcăreni
O stralucită pagină în istoria satului a scris-o boierul Nicolae
Casso (n. 19 mai 1839 - d. 1904) a fost un un revoluţionar român basarabean. S-a
născut într-o familie boierească din Basarabia. A fost un aprig naţionalist român, care
a încercat în 1863 să provoace o răscoală în Basarabia pentru a scăpa de ocupaţia
rusească. A fost membru al societăţii literare „Junimea”, prieten cu mai mulţi oameni
de cultură basarabeni şi din Regat, filantrop, poreclit „filozoful din Chişcăreni” (unde
avea o moşie şi unde adunase o bibliotecă rară). A fost mareşal al judeţului Bălţi, a
construit spitalele din Balti si Flaminzeni, a plantat vii si livezi, a intemeiat o ferma de
prasila.
Sergiu Rădăuțanu , care a fost rectorul Universității Tehnice
din Chișinău. Biblioteca publică îi poartă numele.
10
Piatra funerară a bunelului său se află în cimitirul din satul Chișcăreni și are o
inscripție în grafia latină:
Si dacă nouri grei se duc ,
Si ese-n cale luna,
E ca aminte sa-mi aduc
De tine –ntotdeauna.
Iacob Popovici , născut în anul 1939 ,fost ministru al
învaţamîntului, tineretului şi sportului în Guvernul Ion Ciubuc.
A absolvit în 1961 Institutul Pedagogic de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălţi. Lucrează
profesor de matematică în raionul Sîngerei, apoi trei ani îşi face serviciul militar în
or.Riga, dupa care, timp de 11, munceşte ca pedagog şi şef de studii la un tehnicum
politehnic, şef al secţiei de învăţamînt din or.Balti.
În 1974 este avansat la ministerul învăţămîntului în calitate de şef al direcţiei, apoi
transferat în calitate de instructor, şef al secţiei pentru ştiinţa a CC al PCM. În 1986
este ales preşedinte al Comitetului republican al sindicatului lucrătorilor din
învăţămînt, secretar al Consiliului, preşedinte al Comisiei de revizie, prim-vice-
preşedinte al Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova.
La 25 ianuarie 1997, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, după votul de
încredere acordat de către Parlament, Iacob Popovici a fost numit ministru al
învăţămîntului, tineretului şi sportului. Mai apoi a fost şef al aparatului Preşedintelui
11
Republicii Moldova. În prezent deţine un post de răspundere la ambasada noastră din
Romania..
Un anumit timp , începînd cu anul 1997 a fost Ministrul Învățămîntului al RM.
Petru Patron, născut la 13 iulie 1935 în Chişcăreni,
doctor habilitat în ştiinţe agricole, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a
Republicii Moldova, ex-director al Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în
domeniul Agriculturii Irigate şi Legumiculturii, profesor universitar.
A absolvit Insitutul Agricol din Chişinău, a lucrat zece ani asistent, conferenţiar şi şef
al catedrei de legumicultură la acest institut (1967-1977), alţi zece ani a condus
Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Agriculturii Irigate şi
Legumiculturii, fiind concomitent director general al Asociaţiei Ştiinţifice de
producţie ,,Dnestr’’. Ultimii 25 ani e şef de catedră şi prorector pentru munca
ştiinţifica la Universitatea Agrară din Chişinău.
Cartea dedicată jubileului de 50 de ani de la înfiinţarea Academiei de Ştiinţe a
Republicii Moldova, editată în 1996, îi face eruditului savant următoarea
caracteristică:
12
,,A elaborat o nouă metodă complexă de optimizare a factorilor productivităţii
plantelor legumicole bazată pe studierea proceselor de fotosinteză, nutriţie minerală,
consum de apă etc., a studiat indicii principali ai procesului de sinteză a biomasei în
condiţiile de cîmp, a elaborat formula structurală a recoltei de legume utilizată la
programarea productivităţii plantelor legumicole.
Autor a peste 200 de publicaţii ştiinţifice, inclusiv 4 monograme şi un manual. A
pregătit un doctor habilitat şi 23 doctori în ştiinte agricole. Este membru de onoare al
Academiei Agricole şi Silvice din Romania, preşedinte al Consiliului de conferire a
gradelor ştiinţifice. Om emerit decorat cu ,,Ordinul Republicii’’.
Gheorghe Şuşu, doctor în ştiinţe agricole, membru corespondent al Academiei
Internaţionale de Informatizare de pe lînga Organizaţia Naţiunilor Unite. S-a născut
în 1939 în satul Chişcăreni, a absolvit cu menţiune Institutul Agricol din Chişinău.
Manifestînd un deosebit interes în anii de studenţie pentru aplicarea erbicidelor în
combaterea buruienilor pe plantaţiile cultivate cu porumb, a fost înscris la aspirantura
în acest institut ca să continue cercetările începute. Concomitent el preda studenţilor
lecţii practice şi teoretice.
În 1975 s-a încredinţat funcţia de şef al catedrei agriculturii irigate. S-a produs ca
professor erudit şi savant talentat, fiind în repetate rînduri apreciat cu diplomă şi
medalii ale Expoziţiei realizărilor economiei naţionale din republica nostră. A
publicat 136 de lucrări ştiinţifice. Pentru prima dată în lume Gheorghe Şuşu a aplicat
asolamente ecologice speciale în livezile pe rod. A devenit un specialist de elită în
ecologia agriculturii din Republica Moldova.
E membru correspondent al Academiei Nationale de Ecologie, şef de department la
Universitatea Agrară de Stat din Chişinău.
Tudor Patron – artist de teatru.
13
Ion Paladi este originar din Chişcăreni,
Sângerei. Consideră că a moştenit de la tatăl său dragostea faţă de muzica populară.
Deci, cântă din copilărie, când activa şi în cadrul unui cerc de creaţie muzicală în
şcoală. Apoi a continuat a cântă în componenţa Coralei Gloria, care i-a oferit şi ocazia
de a vedea lumea largă: a concertat eu acest colectiv în Spania, Franţa, Elveţia,
Polonia.
A absolvit Colegiul "Ştefan Neaga", apoi s-a înscris la Facultatea Dirijat coral a
Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A înregistrat câteva discuri - cu muzică
etno şi cu muzică populară autentică.
Nicolae Moraru, agronom cu studii superioare, fost deputat în primul
Parlament al Republicii Moldova ales pe bază democratică (1990-1994), directorul
SRL ,,Roşiori-Lux’’ din Chişcăreni, consilier în Consiliul Comunal Chişcăreni.
Nicolae Mirovschi, renumit crescător de animale, Erou al Muncii Socialiste. Născut
în cătunul Nicolaevca din comuna Chişcăreni, la 9 mai 1921.
Andrei Golban, născut la data de 17 martie 1974 în satul Chişcareni
medaliat cu argint la Campionatul Europei la judo, 1999, participant la Jocurile
Olimpice de la Atlanta. A fost declarat sportivul anului 1998 din Republica Moldova.
14
Dumitru Fetescu, doctor în filozofie, ex-decan al facultăţii de profesii sociale a
Universităţii Pedagogice ,,Ion Creangă’’, ales preşedinte al Asociatiei cultural-
folclorice ,,Balada’’. Născut la 5 iulie 1951 în Chişcăreni. A facut studii superioare în
domeniul fizicii la Institutul Pedagogic din Chişinău.
Iulian Piaticovschi antrenor emerit la lupta judo şi sambo, antrenor de
categorie superioară, antrenor al lotului naţional la lupta sambo al Republicii
Moldova.
Ion Cioina - cetațean de onoare al satului Chișcăreni deține firma
COMERCIAL INDUSTRIAL FIRM "ION CIOINA" Ltd COMERCIAL CENTER
"BELARUS"
Gheorghe Ursachi - cetăţean de onoare a satului Chișcăreni
Născut la data de 6 mai 1953 în localitatea Slobozia-Chişcăreni, judeţul Sîngerei,
Moldova, fiul lui Ursachi Semion (n. 1923 în Slobizia-Chişcăreni) şi Maria (n.
23.06.1925 în Chişcăreni).
Anișoara Plăcintă(Prisacari)Înterpreta de muzică populară
Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale
15
Chișcăreni este un sat prosper ,un sat cu trecut,prezent și viitor, un colțișor de rai .
Copii,adolescenții și adulții au toate cele necesare pentru un trai decent,tinerii au
posibilitatea să studieze la liceu, dispunem de biblioteci ,casă de
cultură,gradinițe,centru de creație,centru de calculatoare.
Aici în Chișcăreni tinerii au oportunitatea să-și dezvolte abilitățile, și să-și
imbogațească cunoștințele .
Grădinița
“Din dragoste pentru meseria aleasă am căutat locul în care putem să ne punem în
practică năzuinţele, gândurile, ideile, locul unde să ne manifestăm plenar şi în care să
ne simţim noi înşine.”
Grădiniţa creşă “ÎNGERAŞUL” se află într-o clădire tip cu două nivele construită în
anul 1980 destinată pentru 8 grupe de copii .Actualmente grădiniţa numără 8 grupe
de copii cu un efectiv de 180 copii. Instituţia a funcţionat dintotdeauna în regim
permanent, astfel ne-a oferit posibilitatea de a participa continuu la procesul
educaţional care s-a desfăşurat aici.
Grădiniţa cu program de activitate -10 ore 30 minute in care copiii desfasoara
activitati specifice varstei cu doamnele educatoare.
Servesc 3 mese pe zi unde doamnele bucatarese pregatesc bucatele la timp si in bune
conditii respectand meniul stabilit .
16
Copii au program de odihna si somn, iar pe langa aceste lucruri copiii beneficiaza de
asistenta medicala din partea unei asistente medicale calificata care efectueaza zilnic
triajul copiilor.
Personalul de ingrijire manifesta interes pentru mentinerea curateniei in unitate,
supravegheaza cu atentie copiii in timpul jocurilor, a plimbarilor.
Mediul gradinitei creşă “Îngeraşul” determina influente pozitive, asupra copilului şi
asigura o dezvoltare normala si deplina a copilului preşcolar, tinand seama de ritmul
propriu, de nevoile sale afective si de activitatea sa fundamentala-jocul.
Spaţiul grupelor este împărţit pe centre de activitate, numărul şi conţinutul cărora
corespunde vîrstei copiilor din grupă. Cladirea este racordata la curent, dar sistemul
de incalzire este pe lemne deocamdata.
Renumită în comunitate prin calitatea actului educativ şi grija acordată pe toate
planurile copiilor.
Liceul Teoretic “Nicolae Casso”
Dacă nu poţi vedea stelele strălucind pe cerul nopţii, asta nu înseamnă că ele au
dispărut. Sunt doar în spatele unei perdele de nori şi le vei vedea strălucind din nou''
Nicolae Casso ( în unele documente este scris Nicu Caşu ) vine în Chişcăreni ca
proprietar la mijlocul secolului al XIX, dintr-o renumită familie de nobili. El susţinea
financiar gruparea de literaţi şi politicieni «Junimea» din Iaşi, iniţiată în 1863 de Titu
Maiorescu, Teodor Rosetti, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi şi Petre Carp. Patriot
17
înflăcărat şi om de bine, el a contribuit la deschiderea şi înzestrarea cu manuale a unei
scoli de meserii în sat.
În 1914, conform unui raport prezentat de zemstva judeţeană Bălţi, capitalul de pe
contul «Sergiu Rădăuţanu» crescuse, bani din care erau întreţinute cîteva şcoli şi
spitale. Din banii dăruiţi de acest mare filantrop, în 1908 zemstva a repartizat 10000
ruble pentru construcţia unei şcoli laice cu doua trepte la Chişcăreni. În anul de
învăţămînt 1912 – 1913 frecventau şcoala 94 de băieţi şi 6 fete, avîndu-i pedagogi pe
Ana Gobjilă şi Vasile Şpac.
Şcoala parohială din Chişcăreni înfiinţată demult, dar fusese recunoscută doar la 1
iulie 1862 cînd, impusă de regimul ţarist, administraţia îşi dădu consimţămîntul să
treacă la predarea în limba rusă. La 1 octombrie 1909 şcoala parohială se alese cu o
clădire nouă, în care erau diriguitori părintele Gheorghe Tauş şi învăţătoarea Elizaveta
Potapov. Numărul elevilor crescu pîna la 52 de băieţi ( nici o fata ). Primele copiliţe s-
au înscris la şcoală abia în toamna anului 1912.
Din 928 de copii de vîrsta şcolară în anul 1933 erau înscrişi în cataloage 344, dar
frecventau lecţiile mai puţini, oricît s-ar fi străduit învăţătorii Maria Pînzaru, Filimon
Gheorgheanu, Vera Marcoci şi Ilie Rangu.
13.08.2003-prin ordinul nr.414 a Ministerului Educaţiei al R. Moldova şcoala medie
de cultură generală din Chişcăreni se reorganizează în Liceul Teoretic „Nicolae
Casso”
Este amplasat într-o clădire-tip de 680 locuri, construită în 1969 şi reparată capital în
a.2000 cu suportul financiar FISM-1
Chişcărenii moştenesc din volbura anilor două clădiri de cărămidă roşie, primele şcoli
laice construite aici de Nicolae Casso, mareşal al nobilimii din judeţul Bălţi, şi Sergiu
Gh.Rădăuţanu, boier mărinimos şi pasionat de carte.
În prezent comuna dispune de 6 instituţii de învăţămînt şi educaţie, dacă punem la
socoteală şi casa de creaţie a copiilor. Dar cele mai mari, cele mai vechi, cu bogate
tradiţii, sînt liceul şi gimnaziul rus din localitate. Prima îl are în calitate de director pe
18
doamna Maricica Borşci, profesoară de limbă şi literatură română, al doilea este
dirijat de matematicianul Vasile Nicic.
Liceul teoretic din Chişcăreni a avut de la 1948 încoace 12 directori, ultimii cinci –
Nicolae Munteanu (1981 - 1984), Grigore Cireş (1984 - 1988), Ion Balan (1988 -
1994), Nicolae Spînu (1994 - 2008) sînt absolvenţi ai acestei şcoli. Cel mai mult a
lucrat aici ca director Ion Rusu (1960- 1978). S-au bucurat de autoritate şi foştii
directori Nina Visoţchi, Petru Vleju.
Gimnaziul cu predare în limba rusă
Pe colina pitorească, unde s-a aflat pe timpuri conacul moşierului Nicolae Casso
(Caşu) şi actualmente se aştern ,,Grădina boierească’’, alături de Liceul
Teoretic ,,Nicolae Casso’’ se intrezăresc printre blocurile gimnaziului rus. Ambele
insituţii de învăţămînt au un stadion comun bine amenajat. Mai la deal, pe o pajişte
năboita de soare si populată cu cîrduri de gîşte, se vede o clădire modestă de cărămidă
roşie, moştenită din secolul XIX.
E prima şcoală zidită în sat cu cheltuiala boierilor Nicolae Caşu şi Serghei Rădăuţanu,
clădire care aşteaptă să se transforme într-un veritabil muzeu.
Pîna la război şcoala primară de aici era frecventată în trecut de copii din Slobozia-
Chişcăreni. În 1945, ca şi în orişicare centru raional, la Chişcareni a fost deschisă şi o
19
scoală rusă cu cinci clase, avindu-l director pe Petru Jgutov. În 1949 ea a avut prima
promoţie. Printre cei 10 absolvenţi era şi Vasile Buliga, care făcu împreună cu doi
fraţi studii la Institutul Pedagogic din Tiraspol şi între anii 1969-1977 exercită în satul
de baştină funcţia de director al şcolii de limba rusă. Pîna la el aici lucrase în calitate
de directori Alexandru Zvorski, Olga Hanov, Ilie Colun, Victor Andronic, dupa el –
Anton Turtureanu,Olga Buliga, ultimii 20 ani conduce corpul didactic din această
şcoală profesorul de matematică Vasile Nicic.
Şcoala a instruit 1960 de absolvenţi, printre care şi 17 medaliaţi. în prezent aici fac
carte 106 de elevi din Slobozia – Chişcăreni şi Nicolaevca, dăscăliţi de 15 pedagogi,
dintre care 9 sint băştinaşi. Trei profesori şi o învăţatoare de la clasele primare au
gradul II didactic, aceştia-s Lidia Nicic, Vasile Popovici, Lidia Paladi şi Feodor
Secureanu. Muncesc cu dăruire pedagogii Victor Godovanciuc, Svetlana Popovici,
Angela Prisacari, Andrei Secureanu, Florin Păcalau, Nina Ciobanu, Viorica Fornea,
Maria Plăcintă, Maria Turtureanu, bibliotecara Vera Timciuc.
Gimnaziul dispune de un cămin cu 60 de locuri, o cantină, o sală de sport, o sală de
festivitaţi, laboratoare. E bine pusă la punct munca extrascolară, activitatea sportivă,
educaţia ecologică.
Centru de sănătate
20
Într-un scuar cu brazi falnici, străjuiţi de monumental lui Serghei Lazo, se întrezăreşte
o clădire cu etaj, cu un aspect architectural vechi, în stil sovietic. Pe timpuri aici s-a
aflat comitetul raional de partid. Mai apoi clădirea a fost transformată în spital. Azi
aici e amplasat central de sănătate.
Centrul de Sănătate Chişcăreni se află în centrul satului. Drumurile principale ale
satului sînt asfaltate şi petruite. Clădirea în care activăm este în două nivele ,construită
în anul 1954. În anul 2009-2010 a fost efectuată reparaţia capitală, interioară şi
exterioară a clădirii: schimbarea acoperişului, ferestrelor, uşilor,sistemului de
încălzire.
Distanţa pînă la centrul raional este de 23 km.
Aprovizionarea cu apă este centralizată - de la apeduct. Încalzirea se face de la
casangeria proprie. Centrul de Sănătate este aprovizionat cu un automobil ,este
telefonizat,asigurat cu xerox, fax, calculator.
Sectorul care îl deservim cuprinde o populaţie de 6040 oameni.
Deservim populaţia a cinci sate ce aparţin la două primării: primăria Chişcăreni şi
primăria Tăura-Vehe.
O bună parte a populaţiei este încadrată în cîmpul muncii în două asociaţii ce se ocupă
cu agricultura: SRL Roşiori-Lux şi SRL Camenic. O altă parte este încadrată în
muncă la fabrica de cusut Logitex- Future (întreprindere cu capital străin).
Pe teritoriul primăriei activează liceul teoretic „Nicolae Casso”, gimnaziul rus,două
grădiniţe,centrul de creaţie, ocolul silvic.
La Centrul de Sănătate îşi desfăşoară activitatea trei medici de familie, toţi trei deţin
categoria superioară, un medic stomatolog , doi felceri-laboranţi şi douăsprezece
asistente medicale dintre care doi tineri specialişti. Asistentele medicale - 10 deţin
categoria superioară ,1- categoria I şi 1 –fără categorie.
21
Biblioteca publică
,,Nu este alta , mai frumoasă și mai de zăbavă în toată viața omului zăbavă, decît
cetitul cărților'' - Miron Costin
Biblioteca Publică “Sergiu Rădăuţanu”, din satul Chişcăreni, reprezintă un centru
de informare și comunicare pentru comună. Este localizată în clădirea Grădiniţei
Creșă “Îngeraşul”. Această bibliotecă a fost înfiinţată în anul 1948, iar la momentul
actual, aici activează: directorul și bibliotecara, dna Ciugureanu Nadejda și în calitate
informatician în sala MultiMedia, dna Creciun Veronica. Biblioteca dispune de : Sala
de lectură, Oficiu Abonament şi Sala MultiMedia”Amic”, în care sunt 6 calculatoare
si două multifuncționale.
Aici vin atît tinerii cît şi adulţii pentru a se informa, pentru a comunica, într-un
cuvint, pentru a combina utilul cu plăcutul. În sala de lectură poate fi consultat :
Fondul de referinţă, literatură universală, presa scrisă, audieri muzicale, vizionare TV.
În fiecare săptamînă, biblioteca primește ziare şi reviste: Ecoul ,Timpul, Jurnal, Amic,
Alunelul, Noi etc. Aici presa este prezentă prin 15 publicaţii .Este de menţionat şi
faptul că pentru cei peste 1000 de cititori dispune bilioteca de 8975-fonduri de carte.
Recent, biblioteca publică s-a învrednicit cu o donaţie de cărţi din clasica romănească
și universală(300 exemplare: Rebreanu, Dostoievschi, Eminescu, Proust...) din partea
fraților din România. Cărţile acestea sunt preţioase şi de ele dispune fiecare. Un lucru
22
foarte important este şi faptul că de ulte ori, la biblioteca publică, se organizează
expoziţii de cărţi, serate literare la care atît tinerii, cît şi adulţii participă.
Biblioteca publică ,,Sergiu Rădăuțanu “ trăiește un eveniment de mare bucurie și
sati sfacție, prilejuit de întrarea în biblioteca a colecției de carte de peste 300
volume, oferite ca donație de către Statul Român. Cărțile din această colecție sînt
destinate tuturor categoriilor de cititori împătimiți de lectură - de la detective, călătorii
și aventuri, romane de dragoste, romane polițiste, istorice. Este pentru prima dată în
istoria bibliotecii cînd romanele lui Alexandru Dumas ,,Tei mușchetari, regina
Margot, Contele de Monte – Cristo, Doamna de Monsoreau , Cei patruzeci și cinci,
ș.a. intră în biblioteca în versiune română.
Acum cei dornici de lectură pot citi așa autori ca Kafca, Mann, Turghenev,
Dostoevchi, Steinbeck, May, Stone, Theckeray, Proust, Simenon, Doyle, Bronte ș.a.
în limba română.
Biserica sf. Nicolae
Prima biserică în comuna Chişcăreni este atestată a 1772, amplasată în centrul catului
şi construită din lemn, cum se construiau pe acel timp toate lăcaşele de cult. Cimitirul
satului era amplasat în imediata apropiere a bisericii.
Timp d un secol biserica a activat în condiţii bune, periodic fiind supusă reparaţiilor
curente. La sf. Sec xIx biserica este într-o stare avansată de uzurăşi în 1985-1986 este
23
închisă pentru reparaţii, care sînt efectuate sub supravegerea arhitectului Storojinski.
La deschiderea bisicii după reparaţie s-a luat decizia de a construi o noua biserică din
piatră şi mai încăpătoare. Tot atunci se ctabileşte şi hramul bisericii Sf. Nicolae de
vară , prăznuit la 22 mai.
Pe la 1864 pe lîng biserica din localitate se deschide prima şcoală din localitate cu
spriginul preotului paroh Ioan Balîca , îndemnat fiind de Nicolae Casso, zis în popor
Caşu.Băştinaşii erau îndemnaţi să-şi dea copiii la şcoală. Cei mai buni erau celectaţi şi
trimişi la scoli înalte , susţinuţi financiar de boerul Casso.Preotul Ioan Balîca a lucrat
cu iscusinţă si rodnic la educaţia spirituală a localnicilor.
Succesorul preotului Ioan Balîca devine Gheorghe Ţau şi preoteasa Nadejda care au
prelungit cu succes cele lăsate de predcesorul său: au dus la bun sfîrşit construcţia
bisericii noi, s-au îngrigit de buna funcţionare a scoli, pentru care boieril Casso a
construit o clădire nouă, din cărămid roşie. La 1909 biserica este sfinţită. Pe locul
vechii biserici se ridică o capelă simbol al credinţei, locul fiind împrejmuit cu un
grilaj de fier. Dar imediat după război capea este distrusă de autoritîţile sovietice.
Actualmente pe acel loc ,la iniţiativa prootului paroh Gheorghe Lungu a fost ridicată
o răstignire.
O activitate fructuoasă p e tărîmul duhovnicesc a desfăşurat şi preotul M. Ţepordei.
Perioada de timp , cît a ctitorit biserica din localitate ea a cunoscut doar înflorire şi
prosperare, semănînd în sufletele mirenilor doar credinţă şi smerenie. Alt aspect al
activităţii salea fost cel filantropic, colectînd produse alimentare pentru ajutorarea
săracilor. Contribuie la construcţia isericii din Tăura veche, colectînd fonduri pentru
alimentarea construcţiei.
Preotul paroh M. Taponde a contribuit la deschiderea Căminului Cultural din
localitate şi era unul dintre conducătorii celor 2 cercuri ce activau ,,Bunii gospodari’’
şi ,,Renaşterea’’, iar dascălul răspundea de bibliotecă, care dispunea de 216 volume.
A fondat cor bisericesc pentru maturi şi unul de copii, preda religia în şcoală, graţie că
avea studiile în teologie, A activat cu mici întreruperi pîna în 1944 cînd se refugiază
24
în România, locul lui fiind ocupat de St. Cenuşă care şi-a început activitatea la
biserica dată ca diacon în 1940 hirotonisit preot în 1947. Activitatea ca preot paroh s-a
început în vremi vitregi, cînd s-a început prigoana şi închiderea bisericilor. Martorii
spun ca parohul St. Cenuşă a fost hărţuit de activiştii sovietici, fiind învinuit de
activitate antisovietică a fost închis de nenumărate ori şi cred că numai datorită luptei
duse de el biserica nu a fost închisă,
Activitatea preotului Matei şi I.Cărpineanu a fost relativ liniştită odată cu venirea în
parohie a preotului Gheorghe Lungu viaţa bisericii cunoaşte schimbarea, se schimbă
biserica şi timpurile. A fost restabilit hramul satului, care ni se impunea să îl
sărbătorim la 8 noiembrie de Sfîntul Dumitru.
Casa de cultură
Căminul Cultural din comuna Chişcăreni este construit la sfîrşitul anilor 20 ai
secolului trecut pe cînd teritoriul dintre Prut şi Nisrtru se aflau sub jurisdicţia statului
Român cu destinaţie de adunare şi educaţie a cetăţenilor. La deschiderea Căminului
Cultural au fost deschise şi 2 cercuri de educaţie a cetăţenilor : Bunii Gospodari si
Renaşterea. Menirea cercului ,,Bunii gospodari” era de ai învăţa pe ţărani tehnologii
avansate de prelucrare a pămîntului, organizarea mai eficientă a gospodăriilor
ţărăneşti. Cercul ,,Renaşterea avea menirea de a educa la localnici spiritul civic,
cunoaşterea cu trecutul istoric al ţării. Tot pe lîngă căminul Cultural a fost deschisă şi
25
prima bibliotecă din sat, care avea un fond de carte de 189 exemplare cu conţinut
divers.
Imediat de după război Căminul Cultural şi-a reînceput activitatea menirea fiind
organizarea odihnei locuitorilor şi organizarea de activităţi culturale cu diversă
tematică. Comuna Chişcăreni fiind centru raional pînă în 1955 se organizau
festivalurile cîntecului coral şi popular, care erau adevărate sărbători , fiind organizate
în aer liber.
Astăzi acest Cămin Cultural după multiple renovări este unul modest pentru o
localitate cu aproape 5000 locuitori. Dispune doar de o sală de spectacole cu 300
locuri, care este folosită si ca sală de dans pentru discotecă. În prezent activează 7
colective artistice de amatori, dintre care 4 deţin titlul onorific ,,model”.
Aceste colective concertează în cadrul activităţilor culturale organizate în teritoriu,
participă la concursuri raionale cît şi republicane.
Colectivele de artişti amatori au participat la concursul republican ,,Moldova ţara
mea srăbună”, desemnaţi învingători în etapa finală .
Angela Plăcintă, directorul Căminului Cultural Com.Chişcăreni
Primarul Chișcăreni
„A fi primar într-o comună, cum este Chișcăreni, o mare cinste, dar și o foarte mare
responsabilitate. Comuna Chișcăreni este una cu mulți cetățeni activi, oameni care
sunt la curent cu toate noutățile, cu schimbările în legislație, care își cunosc drepturile,
26
sunt informați seară de seară prin intermediul Radioului local și care doresc ca viața
lor să se schimbe spre bine”.
Doamna Silvia Țurcanu primarul satului Chișcăreni (14 mai 1961).A terminat în anul
1982 facultatea de economie a Universității Agrare din Chișinău și a activat în calitate
de economist doar 4 ani, ca mai apoi să fie numită în calitate de secretar al Consiliului
comunal Chișcăreni și să activez în această funcție timp de 16 ani. În acest răstimp a
mai terminat o facultate la Universitatea Pedagogică din Bălți.
Din anul 2003 pînă în prezent activeză în calitate de primar al comunei Chișcăreni.
În activitatea sa zilnică i-au ajutat foarte mult studiile economice și
pedagogice,confirmă dumneaei fiindcă în lucrul cu oamenii trebuie să posezi
cunoștințe din diferite domenii, în special să fii psiholog al sufletului uman, să-l poți
sfătui cum ar putea să iasă din impas, să-i propui niște căi concrete de soluționare a
problemelor.
Trăiește cu grijile locuitorilor comunei Chișcăreni, are o viață zbuciumată, cu multe
probleme, dar și cu unele succese. Și bucuriile de pe urma succeselor acoperă tristețea
din urma problemelor.
Gospodării țărănești
S. R. L. ,,Rosiori-Lux,, este o gospodarie agricolă care are ca activitate cultivarea
sfeclei de zahăr, grîului, porumbului, floarea soarelui.rapiţei,orzului şi alte
cereale.Întreprinderea arendează la moment 2112 ha de terenuri agricole în satul
Chişcăreni r-nul sîngerei, situat aproximativ la 28 km de or. Bălţi. Întreprinderea
dispune de tehnică de cultivat performantă conform tehnicilor moderne care îi permit
să obţină rezultate bune. Compania se ocupă cu producerea şi comercilizarea
producţiei agricole la fabrici de procesarea materiei prime- sfecla de zahăr, floarea
27
soarelui,rapiţei, cerealelor.Conlucrează cu fabrica de zahăr a companiei
SA ,,Sudzuker-Moldova" , SRL,,Agrodorma", SRL,,Diazchim", SRL,,Imexagro".
Director AL SRL “Roșiori Lux” Nicolae Moraru
Experţi ai Insitutului de Analiză şi Certificare a Mierii Ecologice din Bremen
Germania, în vizită la prisaca lui Iurie Turtureanu din Chişcărenii Sîngereilor.
Spre deosebire de alte gospodării ţărăneşti din satul Chişcăreni s-a făcut
vestită atît în întreaga ţară, cît şi peste hotare. Şi asta nu pentru că ar profesa o
îndeletnicire oarecum netradiţională pentru spaţiul rural moldovenesc, înregistrînd şi
unele performanţe de invidiat, ci pentru ca performanţele sale din domeniul apiculturii
au la baza o alta abordare decît cea rudimentară, din moşi-strămoşi-una ştiinţifică.
Graţie acestei abordări şi rezultatelor obţinute în cei 20 de ani de cînd s-a consacrat
acestui domeniu este invitat la seminare de rang republican, spre a-i iniţia şi pe alţii în
tainele apiculturii abordate profesionist, a fost prezent şi la Congresul apicultorilor din
România, alături de invitaţi din ţările Comunitaţii Europene, CSI, Canada, Australia
ş.a. În repetate rînduri a fost distins cu diplome de onoare în cadrul expoziţiilor
internaţionale de la ,,MoldExpo’’, ale Asociaţiei apicultorilor din Moldova şi
Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova.
Indeletnicirile sătenilor
28
SRL,,Roșiori-Lux'' - Agricultură, Oloiniță - Moraru Nicolae
SRL,,Valmeh-Com''- Moară de făină- Vașchevici Valeriu
ÎCS,,Logitex-Future''- Confecționează articole de cusut- Spînu Liliana
CAP,,Dumbrava-ciobanului''- Fermă deori,porci,gîște - Turtureanu Valentina
SA,,Pește''- Creșterea și vînzarea peștelui - Samașinchi Iurie
SRL,,Orhdonc''- Stație de alimentație cu combustibil - Țurcanu Oleg
AEÎ,,Chișcăreni'' - Servicii de împrumut - Țurcanu Nicolae
Prin ce sîntem cunoscuți noi în întreaga republică ?
1. În Chișcăreni a fost implementat proiectul pilot @ Energie renovabilă din deșeuri
agricole @ , adică încălzim clădirea Liceului cu 3 etaje și clădirea gimnaziului cu
baloturi de paie . Este un proiect foarte interesant și în urma implementării acestui
proiect sîntem vizitați de foarte mulți oaspeți. În special ,cînd ese în evidență criza
gazelor , a cărbunelui , mulți vor să vadă cum cu puteri proprii ai putea să încălzești
edificiile sociale și nu numai.
2. În Chișcăreni locuiesc cei mai mulți judocani , care au rezultate la diferite
competiții europene. Toți ei sînt antrenați de către antrenorul emerit al Republicii
Moldova Iulian Piatcovschi .
Aș putea să-i enumăr pe campionii europeni Veaceslav Manole, Sergiu Oșlobanu ,
Cristina Bușanu , Denis Gîncescu. Primăria Chișcăreni a inițiat și a petrecut mai mulți
ani Turneul Internațional la judo în numele lui Iulian Piatcovschi.
3. Cel mai puternic Agent Economic în teritoriu este SRL Roșiori- Lux , care este
condus de către eruditul Nicolae Moraru , unul din cei mai puternici specialiști în
agricultură din republică , care conlucreaza cu parteneri din Polonia , Ungaria ,
29
Romania, Rusia , Ucraina. Datorită stăruinței D-lui sînt pastrate toate fondurile fixe ,
cîmpurile cu culturi sînt de o frumusețe rară, poți vedea livezi intensive de mere cu
sistem de irigare prin picurare , sprafețe de pămînt cultivate cu harbuji prin metode
speciale sub peliculă ș.a.
4. În teritoriul primăriei activează Radioul local , care are emisiuni zilnice și care
contribuie la dezvoltarea comunitară , la legătura strănsă cu populația. Fiecare om
cunoaște totul ce se întîmplă în teritoriul comunei.
5. Internetomania – unul di satele , care are conectate la Internet cele mai multe
calculatoare.
6. Bancomat , care activează non-stop. În timpul apropiat va fi deschisă reprezentanța
unei bănci , care va avea casa de schimb valutar.
Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) ale localităţii rurale
Obiectele care ar avea interes pentru dezvoltarea turismului în teritoriu:
Biserica din satul Chișcăreni care poartă numele
Sf. Nicolae s-a construit timp de 14 ani și a fost sfințită la 22 mai 1909 . În acest an
30
va împlini la 22 mai 100 ani. Este o biserică impunătoare , este de tipul unei catedrale
. În interior sînt icoane de lemn foarte prețioase , din biserica veche de lemn care a
funcionat înaintea prezentei. Are un iconostas aurit foarte frumos. Parohul bisericii
Gheorghe Lungu este un om deosebit , care poate uni enoriații în jurul său și care este
un partener de nădejde în rezolvarea oricăror probleme comunitare. D-lui a fost
inițiatorul instalării pe locul vechii biserici de lemn , care a fost construită în anul
1782 , a unei răstigniri din piatră de Cosăuți.
Nicolae Casso a fost o personalitate de o cultură vastă și o înțelepciune excepțională.
D-lui a fost numit Filozoful din Chișcăreni. Pe locul , unde acum este construit Liceul,
gimnaziul și punctul de vinificație era grădina boierească a boierului Cașu , cum îi
ziceau localnicii. Fiind un mare împătimit de carte , a adunat o bibliotecă bogată și o
rară galerie de tablouri. Odată, precum spune legenda, boierul Casso îi făcu soției sale
Smaranda un reproș : Smarando, tu preferi să aduni diamante, eu însă am să ridic
lîngă conac o movilă.
Movila lui Casso – un element al fostului conac și a
parcului sau Grădinii boierești.
31
În vîrf era un foișor de unde boierul vedea tot ce se întîmplă pe moșia sa ,servea și
drept turn de pază,și punct de observație pentru pompieri în timpul sovietic,iar
noaptea studia stelele .Movila este înconjurată de liliac care la sădit chiar boierul
pentruca era floarea sa preferată.
Lîngă movilă Casso a construit un castel propriu,nu a fost unul de rînd ,a fost unul
dintre ce le mai frumoase din basarabia ,deoarece era în stilul unui castel de pe malul
Siriei din Paris .Pe lîngă castel era grădina boierului,aici erau
alei ,havuzuri ,statuiete ,locuri de dihnă,el a ridicat din banii proprii movila.Cucoana
smaranda il dogenea Că se cheltuiau bani multi pentru că movila e foarte naltă ,si
pentru construirea ei era nevoie de forță de muncă, iar cei care ajutau erau
recompensați , pamîntul se căra cu caii ,cu roaba .
Diamantele-s trecătoare , iar movila o să rămînă pururea în amintire. Boierul Casso a
construit 2 școli pe teritoriul Grădinii boierești , care sînt și astăzi : școlile din
cărămidă roșie. Una din ele va fi transformată în muzeu. În alta acum se petrec
ședințele cercului de electronică a Centrului de Creație și agrement din Chișcăreni și
își are sediu Întreprinderea Municipală„Servcom-Chișcăreni”.
Conacul
Era loc de reședință și casa mare pentru oaspeți,în beci se păstrau butelii cu vin și
miere de albine.
Pivnițele lui Casso
32
Unde s-a vazut boier basarabean fără conac şi fără beci? Cu atît mai mult nu-şi putea
permite o asemenea lipsă un mareşal al nobilimii, cum era Nicola Casso. Conacul era
loc de reşedinta si ,,casă mare’’ pentru oaspeţi. Beciul păstra butoaie cu ghiurghiuliu
şi miere de albine.
Săptamîni întregi un lung convoi de care a tot a transportat lespezi de piatră aleasă
tocmai de la satul Cosăuţi pînă la ,,Grădina boierească’’, unde Nicolae Casso avea un
palat de o rară fumuseţe.Acum el construia un beci enorm, în doua caturi, lîngă
movila ce servea drept turn de pază. Lucrarile fiind încheiate, moşierul sfinţi
subterana şi facu zidarilor o masa de sărbătoare. Apoi umplu sala de joş cu butoaie cu
vin, amenaja poliţe pentru păstrarea sticlelor de şampanie. Încăperea spaţioasă de sus
o rezerva pentru depozitarea fructelor si legumelor acumulate, mareşalul nobilimii se
fălea cu bogata sa colecţie de tablouri şi pivniţele răcoritoare.
Ultimele, construite din piatră de Cosăuţi acum 120 de ani, sînt şi astăzi în stare buna,
servesc de depoyit pentru fabricarea întreprinderii, deasupra pivniţelor a fost înaltat un
bloc cu etaj în care işi are sediul direcţia, sînt amenajate laboratoare si sala de
expoziţii. Pe atunci s-a proslăvit in funcţia de director iscusitul vinificator Iacob
Grosu. Numele lui e legată o lunga etapa de prosperare a întreprinderii.
Fabrica, fondata în 1890 de către Nicolae Casso, în 1959 a fost reutilată, modernizată
si completată cu linii noi, cu o capacitate de prelucrare de peste 10 mii de tone de
struguri întrun sezon
Ultimii 30 de ani colectivul întreprinderii e condus de dna Ludmila Badrajan ,
absolventă a Şcolii de viticultură şi vinificaţie din Chişinău.
33
- Colectivul fabricii, laboranţi şi muncitori, ne informează directorul.
Aici se produc nu numai vinuri, ci ăi mari cantitaîi de oţet. Vinul se face din struguri,
oţetul – din mere. Reducerea plantaţiilor de vii şi livezi a influenţat distructiv şi
asupra întreprinderii de vinificaţie. Totuşi, pivniţele lui Casso nu-şi pierd vraja şi rolul
lor practic.
Gospodăria piscicolă are 110 ha iazuri ;
12 iazuri se află la bilanțul primăriei și care sînt date în arendă pentru a crește pește;
· Ocolul silvic cu păduri întinse , cu dealul Rediului , care
este falnic , parcă ar fi rupt din Carpați. Este creată o rezervație de fazani cu locuri
frumos amenajate. Prin păduri putem întîlni mistreți , vulpi , căprioare , iepuri. O
priveliște uimitoare în orice anotimp al anului , cu lacuri la poale de pădure, unde
poți vedea lebede.
Ocolul silvic dispune da Casa Vînătorului - o casă cu 2 nivele , unde ar putea să se
odinnească cetățenii. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru frigărui,
Tabăra de odihnă Felix , care se află într-un crîng de nucari și care este în
apropierea unui lac. Un loc de odihnă extraordinar cu foișoare , cu stadion și foarte
multă verdeață.
34
Meșteri populari , care țes covoare, brodează, lucrează lemnul , împletesc în lozie ,
lucrează tabla.
Gospodăria Țărănească Vasile Turtureanu , care crește prepelițe , comercializează
ouă de prepelițe și carne de prepeliță foarte lecuitoare.
Avem mai multe familii, care se ocupă cu creșterea albinelor . Soții Iurie și Mariana
Turtureanu preconizează construcția unui muzeu al stupului de albini – un lucru foarte
interesant pentru turiști.
Muzeul scolar
0biectivul acestui muzeu este să se creeze să se formeze abilitățile de meșter popular ,
a peste 120 fete și 30 băieți din sat ca să poată să croșeteze,brodeze, să confecționeze
costume, piese de port popular. Pentru a confecționa un costum este nevoie de
cunoștințe și talent care pote fi dezvoltat aici.
Parteneriat: cu casa Meșterului Popular din Bălți, Casa parintească din Palanca,
Muzeul național de Etnografie și Istorie a naturii ,cu ajutorur carora au aprofundat
cunoștințele în domeniu respectiv.
Aici la muzeu putem vizita obiecte confecționate de elevi, insă nici consetenii nu au
rămas indiferenți și au adus la muzeu lucruri ,instrumente care erau folosite la țesut pe
timpuri , la prelucrarea lînei, iconite vechi din lemn,piese de port popular, cum ar fi
cămăși bărbătesti din pînză de crupe ,trăistuțe .Putem vedea pluguri,juguri ,roată de la
căruță.
Au moștenit și o farfurie de la Țarul Nicolae , care a vizitat localiatea noastră , pe
timul lui Nicolae Casso,căruia și ii dăruise această farfurie .
35
Monumentul eroilor căzuți pe cîmpul rîul Ciuluc
de luptă în cel de al doilea război mondial
Traditii și obiceiuri specifice localității:
Satul Chișcăreni este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Unul din cel mai
important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare şi un
pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă primim în
casele noastre.
Pe 6 decembrie Sfântul Nicolae, această sărbătoare
deschizând uşile celor de iarnă. Specific acestei zi, este faptul că o asteaptă cel
mai mult copiii, deoarece în noaptea de Sf. Nicolae, cei care au fost cuminţi pe tot
parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau
multe alte daruri.
36
De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu colindatul de la casă la casă,
astfel vestind naşterea Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după colind,
sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau bani.
De anul nou , copiii umblă cu uratul, dorindu-le stăpânilor caselor un an nou
fericit, prosper şi cu cât mai multe realizări frumoase; recompensele pentru urările
copiilor pot fi de asemenea dulciuri.
De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de Paşti gospodinele încondeiază
ouăle, culoarea tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după care în
noaptea învierii Domnului, membrii familiei merg la sfinţirea acestor bucate
specifice. Iar în dimineaţa după sfinţire, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi
altul alb, ceea ce simbolizează puterea şi puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o
masă la care toată familia sărbătoreşte împreună.
Duminica Mare este specifica prin curatarea fintinilor din sat. In aceste zile
barbatii se aduna in grupuri si ii ajuta pe proprietarii fintinilor, care le sunt lasate
mostenire de la strabunei, prin cimpuri, sau chiar in sat pentru a le curati, iar
gospodinile ii servesc pe toti cu placinte gustoase.
37
Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează făcând mici vrăjitorii. Cu ajutorul
lor ele îşi afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte, fură porţile de la casele
fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa fără ele, să pornească în căutarea
lor.
1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu această dată toţi
locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în regiunea inimii, mărţisoare. Ele prezintă
simboluri unice, în care este obligatorie prezenţa culorilor alb şi roşu. Albul
semnificând puritatea, iar roşul – viaţa.
Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în
localitatea rurală
Avantaje
crearea de locuri de muncă;
creșterea veniturilor în localitate;
micșorarea migrației populației locale datorită creării locurilor de muncă;
imbunătățirea nivelului de trai al populației locale;
posibilitatea de formarea și perfecționarea profesională a tinerilor din
localitatea respectivă;
imbunătățirea coexistenței sociale și culturale;
38
creșterea posibilității de interacțiune soacială;
dezvoltarea internă a localităţii;
dezvolatrea infrastructurii locale;
posibilitatea de conservare a frumuseţii cadrului natural și a zonelor
rurale de interes turistic, a zonelor istorice, care sunt insuficient
valorificate.
construirea de drumuri pentru a se asigura accesul turiştilor şi al
populaţiei rezidente, spre obiectivele turistice din localitatea rurală;
Trezirea conștiinței popolației locale ce ține de protejarea mediului
natural și importanța acestuia ,cît și a construcțiilor ,monumentelor care
pot servi ca obiective turistice
dezvoltarea diferitor meşteşuguri tradiţionale şi altor forme de artă;
păstrarea tradițiilor și obiceiurilor locale;
posibilitatea de a face cunoscută localitatea și atragerea investitorilor ;
dezvoltarea serviciilor de alimentație și construirea structurilor de cazare;
costul scăzut al forţei de muncă;
costul scăzut al terenurilor pentru construirea diferitor obiective de
atracție turistică;
Deficiențe
Lipsa informaţiei, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere și dorință a
populaţiei (în special în mediul rural) cu privire la valorificarea potenţialului
turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea beneficia;
Insuficienţa de valorificare a bazei materiale;
lipsa unităţilor de cazare;
39
Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiilor,care ar ajuta la dezvoltarea
turismului în regiune;
Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a
turismului local şi cu rol integrator al tuturor celor interesaţi;
Lipsa panourilor publicitare în diferite domenii de comunicare, mass-media,
presa scrisă şi cea on-line, TV;
Lipsesc indicatoarele rutiere destinate turiştilor, care indică atît direcția spre
localitate, cît şi spre atracţiile turistice din interiorul localității;
Lipsesc chioşcuri cu materiale promoţionale,hărți, suvenire şi articole de
artizanat.
Interesul scăzut al autorităţilor locale cît si al populației rezidente pentru
promovarea activităţilor turistice;
Lipsa unui program local de promovare şi educaţie turistică;
Drumurile care sunt într-o stare deplorabilă , ceea ce împiedică într-o anumită
masură accesul turiștilor în deosebi spre obiectivele turistice.
Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală
Satul Chișcăreni,este o localitate cu un potențial turistic bogat,care trebuie dezvoltat și
promovat.
Aici sunt posibile de implementat multe acțiuni și măsuri, precum sunt:
- Amenajarea monumentului eroilor din centrul satului;
- Reamenajarea parcului din centrul satului ;
- Reconstructia si reamenajarea conacului boierului Casso;
- Amenajarea fintinilor;
- Amenajarea izvorului;
40
- Amenajarea unui loc de scaldat și pescuit;
- Amenajarea unei parcări auto;
- Amenajarea unor zone pietonale;
- Amenajarea unor zone pentru ciclisti,etc.
- Amenajarea corespunzătoare a stadionului pentru a oferi posibilitate turiștilor să
practice sport;
SURSE DE FINANŢARE
Bugetul de Stat al Republicii Moldova
Ministerul Culturii şi Turismului
Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
Agenţia Silvică de Stat Moldsilva
Bugetele Primăriei Locale
Bugetele Consiliului Raional Sîngerei
Finanţări de la Agenţii Turistice
Finanţări din Fonduri naţionale (Fondul Ecologic Naţional)
Finanţări din Fonduri şi Instituţii internaţionale
Concluzii şi recomandări
41
M-am născut pe o colină însorită plină de splendoarea unei naturi binecuvântate sub
soare. Într-un sat melancolic cu ochi de izvoare, cu păr stufos de codri deşi, cu căsuţe
zâmbind îndrăzneţ spre crugul cerului. Şi m-am trezit deodată umblând pe riduri de
poteci în sus şi în jos, privind cu ochii mari deschişi spre lume, în aceasta frântură de
rai pământesc.
Pădurile, spânzurate parcă de nori, mi-au dat speranţa şi îndârjirea de a atinge cerul;
dealurile mi-au descris în linii unduitoare şi înălţimi abrupte, scene de măreţie şi
înţelepciune.
Aşa e satul meu ! Pare perfect şi este miraculos pentru mine, fiindcă s-a înălţat pe
temelia sufletului meu. Şi nu doar bat inimile noastre în acelaşi timp, ci sunt una şi
aceeaşi, aşa încât îl voi purta cu mine pe bătrânul sat, oricât de departe m-aş rătăci
prin lume. Acest loc cu sufletul în cer şi cu trupul pe pământ trăieşte în ambele
spaţii .Aici pe acest meleag am cunoscut primele succese și tot aici am plîns de
tristețe și de bucurie.
Mîndria și bogăția satului Chișcăreni sunt oamenii gospodari și cu inima deschisă gata
oricînd să te găzduiască și să te mîngie cu o vorbă bună.Aici au crescut personalități
bine cunoscute, ne mîndrim pentru ca ne-au făcut cunoscut satul atît în țară cît și peste
hotare.
Rîul Ciuluc care străbate localitatea înfrumusețează intrarea în sat ,iar pădurile care ne
inconjoară sunt o adevărată bogăție care ne oferă loc de odihnă ,recreere ,momente
de cuget , aer proaspăt , este inima satului Chișcăreni.
Bibliografie
Cartea Chișcăreni – autori Tudor Țopa și Vasile Trofăilă
Localitățile Moldovei, Chișinău;
42
Nomenclatura localității.
http://www.chiscareni.md/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=54&Itemid=411&limitstart=20
http://chiscareni.wordpress.com/satul-in-imagini/Anexe
ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale
Fişa 1 – MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
43
DOMENIULDESCRIEREA
Suprafaţa teritoriului (ha)8000 ha
Distanţa până la Chişinău (km)110 km
Distanţa până la reşedinţa de raion (km)18 km
SITUAŢIE GEOGRAFICĂ Chişcăreni este un sat şi comună din raionul
Sîngerei. Satul este situat la 47.555368 -
latitudine nordică şi 28.011345 - longitudine
estică, având o suprafaţă de aproximativ 4.85
kilometri pătraţi, cu un perimetru de 18.58
km.
Topografie / relief
cea mai înaltă altitudinealtitudinea mediecea mai joasă altitudine
Satul este înconjurat de culmi de dealuri,
movile, piscuri, cu denumiri ce ascund
evenimente, fapte şi întâmplări din trecutul
îndepartat: Brada,Bahatoaia, Movila lui
Gusaric, Chinichisti,Radi. Văi şi vâlcele
îmbrăzdează câmpurile în toate direcţiile,
purtând şi ele nume captivante: Hartop,
Hartoas,Gradinile Noi.
CARACTERISTICI GEOLOGICE
Climă climă continental moderată.
temperatură medie (vara) 20,8°Ctemperatură medie (iarna) 5,1°Cînsorire (zile/an)precipitaţii (zile/an)precipitaţii (mm/an) 460 mm
înzăpezire medie (cm)
44
HIDROGRAFIE
Cursuri de apă
denumiresporturi acvatice; pescuitloc de scăldatcalitatea apei
Riul Ciulucul de MijlocPescuit amatorCalitatea apei medie
Suprafeţe de apă (lacuri naturale, artificiale, iazuri etc.)
denumiresporturi acvatice; pescuitloc de scăldatcalitatea apei
110 ha
UTILIZARE A SOLULUI (% SAU ha)activităţi industriale / comercialespaţii de locuit 82 mii m.pspaţii de agrement (loisir)Păduripeisaje / spaţii protejateterenuri agricole, din care: terenuri cultivate păşuni cota terenurilor consacrate culturilor biologice
(%)
Floră
varietăţi de plante rare
Salcim ,sejar,nuc,arbori de lemn tare,plante medicinale
Faună
specii de animale rare
fazani
Situri (privelişti) naturale de interes special
(curiozităţi naturale, cascade, toltre, arbori vechi, etc.)
movila
Zone protejate
ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale
Fişa 2 – POPULAŢIA, ACTIVITĂŢI ECONOMICE, COMERCIALE ŞI SERVICII
45
DOMENIULDESCRIEREA
POPULAŢIE
Numărul de locuitori 4279 de oameni,Structura demografică (bărbaţi / femei) 47.16% fiind bărbaţi iar 52.84% femei.
POPULAŢIE ACTIVĂ
total:pe sector:utilizată în agricultură cu încadrare deplină în câmpul muncii: cu încadrare parţială în câmpul muncii:utilizată în industrieutilizată în artizanat (meşteşugărit)utilizată în comerţutilizată în alte serviciiutilizată în turismul rural cu încadrare deplină în câmpul muncii: cu încadrare parţială în câmpul muncii:
161?65?96?
rata şomajuluirata de migraţie zilnică spre alte locuri de muncă (navete)ACTIVITĂŢI COMERCIALE / SERVICIIBrutării 1MăcelăriiMagazine 15Cooperativeferme care practică vânzări directeînchiriere de autoturismeAutoservice 1autocare, autobuze 2închirieri / reparaţii bicicleteînchirieri / reparaţii articole sportunităţi de telecomunicaţii (poştă, telefon, telegraf, fax, internet etc.)
telefon, telegraf, fax, internet,poștă
servicii bancare (filiale ale băncilor de economii etc.)
1
unităţi de prim ajutor (medici, dentişti) 2Farmacii 1cămin de copii (grădiniţă, creşă etc.) 3 grădinițecase de cultură 1Centre / cercuri de ocupaţii tradiţionale rurale (etnografic, folcloric, de artizanat şi creaţie artistică etc.)
1 Centru de creație
Alte activităţi comerciale şi servicii 1 casă de prestări de servicii
46
ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale
Fişa 3 – CĂI DE ACCES, TRANSPORTURI, DEPLASĂRI
DOMENIULDESCRIEREA
REŢEA RUTIERĂ
legături cu marele artere Autostrada Chișinău – Bălțireţea rutieră locală
REŢEA FEROVIARĂ
legături cu marele artere -
47
TRANSPORTURI COLECTIVE LOCALE
Staţionări
Itinerare
Orare
Tarife
PISTE REZERVATE PENTRU CICLIŞTI
CENTRE PIETONALE
zone interzise automobilelor zone pietonale (rezervate doar pentru mersul
pe jos)
Sunt prezente
starea drumurilor / străzilormedie
SEMNALIZĂRI ŞI PANCARTE
semnalizări cu indicarea locurilor publice panouri / borne de informaţie planul localităţii harta turistică a localităţii
La primarieLa primarie
STAŢIONĂRI / PARCĂRI
numărul total de locurinumărul de locuri rezervate autoturismelortarife
1 parcare de biciclete
Gratis
ANCHETĂ-FORMULARde control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localităţi rurale
Fişa 4 – CULTURĂ, ACTIVITĂŢI CULTURALE
DOMENIULDESCRIEREA
ISTORIE
data înfiinţării localităţii Atestat documentar 6 martie 1560.
48
emblemă / însemne +evenimente istorice marcante Deportările care au avut loc pe vremea
regimului sovietic.personaje celebre Ana Țurcanu, Ana Naclacevschi, Efrosinia
Moraru, Ion și Vasile Păduraru, Elena Munteanu, Alexandru Buliga.
LEGĂTURI CU STRĂINĂTATEA
legături istoricelegături particulare (ex.: asocieri cu alte localităţi) Formare comunei Chișcăreni,care include
Slobozia –Chișcăreni,NicolaevcaRELIGIE (%) 95% creștini-ortodoxsiARHITECTURĂ, URBANISMoperaţii de înfrumuseţare A scolii,gradinitei,casei de cultura.Participăriintegrarea construcţiilor în peisajul rusticspecificul şi stilul architecturalspaţii verziEXISTĂ PROGRAM DE “RENOVARE A SATULUI” ?
da
suma totală a ajutorului financiar sau material -structura programului Realizarea proiectului Sănătatea
SPECIFICITĂŢI CULTURALE
specialităţi culinare locale şi regionale Sărbatoarea sarmalelorobiceiuri, folclorasociaţii culturale, folclorice Clubul sportiv Olimpiasărbători locale Hramul satului, curatarea fintinilor,etcpieţe şi iarmaroace locale 1 piață agricolă,1 piata cu diferite bunuriproduse locale şi regionaleevenimente specifice localepersonalităţi locale Mihalcenco Maria,Veronica
Seremet,Mogoreanu Lidia,Morari Aurelia,Cristina Buliurca,etc
legende, zicători, poveşti Legenda satului
AGREMENT / DIVERTISMENT
casă de cultură 1Cinema 1creaţii teatrale locale (spectacole) 2Biblioteci 4serate dansante 1Discoteci 2serate, reuniuni locale Hora satuluiAltelePATRIMONIU CULTURAL, CURIOZITĂŢI
49
Biserici 1Mănăstiriconace, cetăţi 1situri arheologiceedificii istorice 1locuri istoriceMonumente Monumental eroilor
MUZEE / EXPOZIŢII
denumire: Muzeul școlarexpoziţie de: obiecte cu caracter istoric ,popularsuprafaţa expoziţieiorele de funcţionarevizite ghidatefrecventare (numărul de vizitatori)perspective de dezvoltareVIZITE ORGANIZATE / ATRACŢII SPECIFICEunde?când?cu cine?DuratăTariff
Itinerarul Turistic
Chișinău-Chișcăreni-Chișinău
Numărul de turiști -14 Durata excursiei – 2 zile
1.Fișa tehnică a itineraruluiCaile de acces Timpii circuitului
Etapele Mijlocul de acces
Kilometraj De călătorie De oprire și vizite
Programul escalelor
1. Chișinău-Chișcăreni
Maxi- taxi 110 km 2 h 20 min 2 h
2. Chișcăreni Maxi- taxi 10 km 3.30 h 17.00 h 22 h3. Chișcăreni-Chișinău
Maxi- taxi 110 km 2 h 20 min 2 h
50
2.Planul metodic
1 zi
Nr. OraTraseul
ExcursieiDurata deparcurs Programul
1 2 3 4 5
08:00-08:30
Locul de intilnire
al grupului 30 min
Reuniunea grupului.Prezentarea succintă a celor mai importante obiective ce urmează a fi vizitate.
2 08:30-11:00Chișinău-Chișcăreni
2h,maxi -taxi
Relatarea locurilor care vor fi întilnite în timpul parcursului.Popas la Orhei.
3 11:10Sosirea în Chișcăreni
10min,pe jos
Vizitarea Movilei lui Casso ,sesiune foto.
4 11:45-12:20 Conacul10min,pe
jos
Vizitarea conacului și prezentarea de către ghid despre istoria acestuia.Timp pentru poze.
5 13:00-15:00Restaurantul “Mihaela”
20min,pe jos servirea prinzului
6 15:20-16:00 Muzeul Școlar15min,pe
jos
Vizitarea muzeului,prezentarea obiectelor muzeului de către ghid,timp pentru poze.
51
7 16:15-17:00
Monumentul eroilor și
răstignirea din centrul satului
10min,pe jos
Monumentul eroilor și răstignirea din centrul satului,poze ,popas la răstignire ,unde este și un izvor.
8 17:10-18:00Beciurile lui
Casso10min,pe
jos
Vizitarea beciurilor lui Casso si urmarirea procesului de facere a vinului.
9 18:10-19:10Tabăra de
odihnă “Felix”10min,maxi
-taxi Cina la Tabăra de odihnă “Felix”
10 19:10-20:30
iazul din apropierea taberei de
odihnă5 min,pe jos
Plimbare pe malul iazului din apropierea taberei de odihnă
11 21:00 -24:00Discoteca “Arena”
15min,maxi -taxi
Distracție in clubul de noapte “Arena”
12 24:15… Tabăra “Felix“ 15min,maxi-
taxiÎnoptarea la tabăra “Felix“
2 zi
Nr. OraTraseul
ExcursieiDurata deparcurs Programul
1 2 3 4 5
09:00-09:20Tabăra “Felix”
15min,maxi-taxi
Micul dejun la Tabără
52
2 09:30-10:00Biserica Sf.
Nicolae15min,maxi
-taxi
Vizitarea sfîntului lăcaș
3 10:15-11:00
Sosirea în pădure,Casa Pădurarului --
Vizitarea Casei Pădurarului,loc de odihna,aici se găsește o expoziție de animale sălbatice,loc pentru frigărui și odihnă .
4 11:20-15:00
Casa Pădurarului
15min,
maxi-taxiOrganizarea odihnei , timp liber ,foto , prepararea frigăruilor,prînzul.
5 15:10-16:50
ChișcăreniPlimbare cu căruța cu cai
Sosirea în Chișcăreni,vizitarea Obiectivelor Culturale ,Plimbare prin sat cu căruța cu cai.
6 17:00-19:00Chișcăreni –
Chișinău 2h
Sosirea în Chișinău
53
Descoperiti acest tărîm al liniștii și bumnăvoii ,cu tradiții ,obiceiuri ,și oameni gospodari cu inimă mare.
Satul este înconjurat de culmi de dealuri, movile, piscuri, cu denumiri ce ascund evenimente, fapte şi întâmplări din trecutul îndepartat .
Descoperiti acest tărîm al liniștii și bumnăvoii ,cu tradiții ,obiceiuri ,și oameni gospodari cu inimă mare.
Satul este înconjurat de culmi de dealuri, movile, piscuri, cu denumiri ce ascund evenimente, fapte şi întâmplări din trecutul îndepartat .