PowerPlugs

Tema:Principiile generale de preparare a cavitatii carioase Caria dentara este imbolnavirea dintelui, la fel cum se imbolnavesc i celelalte organe umane,fiind influentata de diferiti factori nocivi nefavorabili locali si generali, externi si interni, manifastindu-se prin tulburari de metabolism si este caracterizat prin demineralizarea suprafetelor superficiale, in distructia matricei lui organice si intr-un final afectarea tesuturile dure dentare cu formarea ulterioara a defectului cavitar in smalt si dentina, care poade duce la inflamatii din partea pulpei si periodontiului. In conformitate cu opiniile contemporane,caria dentara apare atunci cind bacteriile din cavitatea bucala produc acizicare ataca dintele O pelicula clara, aderenta, numita placa dentara, care conine bacterii, se formeaza pe dini igingii. Aceste bacterii, in prezena resturilor alimentare, produc acizi. Acizii ataca dintele in primele 20 minute (poatechiar mai mult ) dupa masa. Dupa un anumit timp, atacul acizilor distruge prin demineralizare smaltul dintelui,producind micro-fisuri si rezultindo carie dentara. In general pentru aparitia cariei sunt necesari 3 factori:Dieta cariogena,care contine multi hidrati de carbon,diferite tipuri de zaharPrezenta unei microflore cariogeneReducerea cariorezistentei unui dinte.

Clasificarea cariilor:a)Dupa tesutul afectat se distinge caria : adamantina ,dentinala si cemantala;b)Dupa localizarea focarului de afectare este: caria fisurala, carvicala si a fetelor proximale;c)Clasificarea topografica la care distingem 4 stadii: -stadiul da macula -carie superficiala -carie de adincime medie -carie profunda;d)Dupa gradul de avansare cariile se impart in:Carie de gr. I pentru leziuni limitate in smaltCarii de gr.II pentru leziunile care au atins jonctiunea smalt-dentina Carii de gr.III cu interesarea limitata a stratului dentinarCarii de gr.IV cu interesarea extinsa a stratului dentinar;e)Dupa viteza de avansare se impart in:Carii acuteCarii croniceCarii stabilizate;f)Caria dentara se mai clasifica dupa stadiul de evoluie, in:1.Caria dentara simpla, atunci cind caria nu a ajuns sa produca sensibilitate la nivelul dintelui ( durere ), sensibilitate la rece, dulce i ali stimului alimentari. Caria nu a ajuns la nervul dintelui, iar tratamentul cariei simple este cel mai simplu i cel mai puin costisitor.2. Caria dentara complicata, atunci cand caria ajuns sa-i faca simita prezena prin sensibilitate i durere la nivelul dintelui, la rece, la dulce i la ali stimului alimentari. Caria dentara complicata a ajuns la nervul dintelui i tratamentul cariei complicate este de durata mai mare i mai costisitor.

Simptoame:Caria dentara simplanu are simptome, este descoperita intamplator dedentistin cabinetul dentar, atunci candpacientul vine pentru detartraj sau alte probleme mai grave care produc durere.Atunci cand pacientul vede cavitateaCarioasa ( gaura in dinte) si a aparut durerea, caria s-a complicat si transformat incarie dentara complicata.

Simptomelecariei dentarecomplicate sunt:- Durerea (cel mai violent simptom) determinata de iritarea pulpei si infectarea ei,- Respiraie urat mirositoare i gust neplacut in gura,- Pete albe, gri, maro sau negre pe dinte,- Dinte fracturat sau sensibil la presiune

Durerea poate deveni violenta atunci cand:- Se consuma dulciuri,- Se ingera bauturi i alimente reci sau calde, lichide acidulate ( limonada ),- Se mesteca guma sau mancare,- Se inspira aer rece,- Se periaza dinii.

Caria dentara complicata netratata, evolueaza i determina abcesul dentar ( o punga de puroi ) formata in os, lavarful radacinii dintelui.Simptomele abcesului sunt:- Umflarea obrazului,- Durere profunda, pulsativa,- Febra,- Ganglioni inflamati si umflati.

Principii generale si speciale in prepararea cavitatiiPrepararea cavitatii este o interventie de tip chirurgical care consta in exereza tesuturilor dentare alterate si crearea in coroana dintelui a unei cavitati cu anumite caracteristici in vederea refacerii anatomo-functionala a dintelui lezat prin aplicarea in cavitatea respectiva a unor materiale de obturatie heterogene.

Prepararea cavitatilor are:1.Scop curativ eliminarea procesului patologic si creerea de conditii biologice favorabile pulpei dentare pt elaborare de dentina secundara de reactie.

2. Scop profilactic suprimarea dezvoltarii cariei recidive sau a cariei secundare marginale.Pp. de preparare ale cavitatii au fost concepute de Black in 1881 si corespund celor 5 clase in care se impart leziunile carioase dupa criterii clinico-topografice. Aceste principii sunt de 2 feluri: pp generale si pp speciale.

Principii generalea timpi de lucru necesari in prepararea unei cavitati (care sunt aceeasi indiferent de tipul de cavitate): 1. Deschiderea cavitatii;2. Escavarea;3. Extensia preventiva a cavitatii;4. Asigurarea rezistentei peretilor cavitatii;5. Stabilirea retentiei cavitatii;6. Prelucrarea marginilor cavitatii;7. Verificarea cavitatii preparate;Principii speciale fiecare tip de cavitate conform celor 5 clase a clasificarii topografice a cariilor dupa Black, astfel:CLASA I: apartine cariilor localizate pe suprafetele ocluzale a tuturor M si PM, in foseteleorale si vestibulare ale M si in foramen caecum la frontalii superiori.CLASA II: cavitatiile realizate pe fetele proximale ale tuturor M si PM.CLASA III: cavitatile realizate pe fetele aproximale ale frontalilor, la care unghiul incizal este integru.CLASA IV: cavitatile localizate pe fetele aproximale ale frontalilor cu unghiul incizal distrus.CLASA V: cavitatile localizate in treimea cervicala a fetelor V si O a tuturor dintilor (in cariile de colet).

Pina nu demult era folosit pe larg principiul lui G.V.Black, bazat pe extensia profilactica a limitelor cavitatiicarioase pinala tesut dentar sanatos,zone autocuratabile sau accesbili curatarii artificiale, care sunt mai rar afectate decarie.Acestea,dupa cum el considara , sunt cuspizii, fetele convexe ale coroanei,etc.suprafetele susceptibile de cariesunt cele care prezinta fosete si fisuri naturale,deode si suprafete de contact cu dintii vecini. Prepararea este efuctuaapentru a evita aparitia cariei secundare, dar la prelucrarea ei se sacrifica portiuni esentiale din smalt si dentina, viabila, pentru a modela o cavitate-caseta mare. Acest principiu este obligatoriu pentru cavitatile ocluzale si proximale de pe dintii laterali. La dintii frontali, undeprimeaza considarentul fizionomic, se va pastra cit mai mult posibil din tesuturile dure dentare, extensia preventiva fiindredusa doar la inlaturarea in totalitate a dentinei alterate. Actualmente se considare mai corect principiul formulat de I.G.Lukomsky, care este bazata pe utilitatea biologica, conform careia extensia se realizeaza econom,smaltul si dentina alterata fiind indepartarea pina la tesut vizibil sanatos, neafectat. Un alt principiu este de a crea cele mai bune conditii pentru fizarea materialului de obturatie.

Principiile fundamentale de preparare a cavitatilor carioase au fost publicate de catre medicul dentist american G.V.Black, conform lui:Marginile cavitatii formate trebuie sa fie netede, drepte,fara zimti. Marginile de smalt subminate, fara dentina subiacenta, trebuie sa fie inlaturate, pentru a preveni fracturarea lor.Indepartarea minutioasa si completa a dentinei carioase.Extensia intru profilazie-extinderea profilactica a limitelor cavitatii carioase pina la zone imune cu scopul prevenirii cariei recidivante.Crearea unei cavitati in forma de caseta (cutie), este optima pentru o retentie si stabilitatea maxima a obturatiei si dintelui fata de solicitarile aparute in cadrul masticatiei. - peretii si fundul caviatii preparate trebuyie sa formeze un unghi drept. - peretii cavitatii preparate trebuie sa fie vrticali si plani. - Fundul cavitatii preparate trebuie sa fie plat , si sa crepiteze la sondare. - Trecerea unui perete in altul trebuie sa fie sub un unghi (exceptie sunt cav de cl.IV). - Caviatatea formata poate avea configuratie din cele mai variate:triunghiulara, dreptunghiulara, halteriforma, cruciforma, ovala, etc. Regulile de preparare a cavitatii carioase.Prepararea cavitatii carioase consta in manomere precise in limitele unui teren mic, determinat de un sir de reguliImportante de preparare a tesuturilor dure dentare.Comoditate:medicul si pacientul trebuie sa preea o pzitie comoda.Iluminarea satisfacatoare;amplasarea si directia corecta a luminii,luminatorului stomatologic,unitului.Instrumentele rotative(frezele) folosite la excizia (taierea) tesuturilor dentare trebuie sa fie sterile, eficiente (ascutita), fixate bine si sa corespunda ca forma si marime etapei efectuate.Miscarile frezei trebuie sa fie intrerupte,fara presiune, netezitoare.Trebuie de lucrat cu frezele la rotatii mari cu racirea concomitenta a zonei.Mina medicului trebuie sa fie bine fixata, degetele libere fizindu-se de barbia pacientului.In timpul lucrarii piesa de mina este tinuta ca un stilou in priza modificata sau clasica. Inaintea trecerii la prepararea cavitatii carioase este necesar de a intelege clar si exact ce reprezinta o cavitate carioasa formata si de a cunoaste principalele ei elemente constitutive. Cavitatile formate pot fi simple ( amplasate pe una din suprafetele dentare,cavitati de cl.I,V), compuse (amplasate pe 2 suprafete dentare, cavitati de cl. II,IV), si complexe, cind cavitatea carioasa este situata pe citeva suprafete dentare( de ex. caria circulara). In cavitatile carioase complexe sunt deosebite cavitatea principala ( de baza) si cavitatea ( platoul,aria) auxiliara (de sprijin). Cavitatea de baza se formeaza in locul de localizare a leziunii carioase, iar dimensiunile ei sunt de gradul raspindirii cariei. Platoul auxiliar este creat fortat, din necesitate, fiid realizat prin exereza tesuturilor de smalt si dentina nealterate, si crearea unor elemente auxiliare de retentie-pentru o fixare mai buna a obturatiei; crearea platoului auxiliar depinde de alegerea materialului de obturatie, prezenta sistemelor retentive, elementelor cavitatii modelate de clasa a II-a.

Intr-o cavitate formata simpla, compusa sau compleza,deosebim urmatoarele elemente constituiente: margini, pereti,fund (planseul) sau baza, unghiuri. Marginile si peretii contureaza orificiul de intrare al cavitatii carioase.Au denumirea in dependenta de suprafata coronara adiacenta.daca cavitatea carioasa este localizata in zona cervicala, pe suprafata proximala, sunt deosebiti peretii: gingival, lingual, jugal, masticator. Fundul cavitatii este peretele camerei pulpare,orientat spre pulpa dintelui,independent de localizarea cariei. La incisivi si canini cavitatile proximale dupa prelucrar capata un contur triunghiular, cu pereti: gingival, jugal/labial, lingual/palatinal, fund(de-asupra pulpei). Unghiurile sunt numite dupa peretii care le formeaza: medio-bucal/jugal-medial/, medio-lingual, meio-pulpare

Etapele de preparare a cavitatilor carioase.Etapele fundamentale in prepararea cavitatii carioase sunt:Deschiderea cavitatii carioaseExtensia preventiva a cavitatii carioase Necrectomia (excizia smaltului si dentinei alterate)Formarea cavitatii; atribuirea acesteia unei forme, pentru o actiune mai buna a materialului de obturatie. Bizotarea(netezirea) marginilor de smalt ale cavitatii carioase.Deschiderea procesului carios reprezinta calea de abordare a procesului carios in scopul pregatirii cavitatii. uneori efectul acestui timp de lucru necesita usurarea accesului care se realizeaza cu ajutorul unei faze preliminare de subtiere a zonei de smalt, urmata apoi de deschiderea propriu-zisa a procesului carios cu ajutorul unei freze globulare (cazul de carie cu deschidere punctiforma), sferica sau fisurala de dimensiuni mici.Aceasta deschidere a procesului carios trebuie realizata astfel incat sa:fie proportionala cu intinderea in suprafata a procesului carios;sa fie suficient de mare pt a permite o buna vizibilitate directa sau indirecta in procesul carios;sa permita un acces satisfacator a intrumentelor de lucru;La modul general deschiderea procesului carios se realizeaza prin indepartarea in totalitate a smaltului periferic subminat de catre procesul carios, pana se ajunge in zona de smalt sprijinit pe dentina sanatoasa.Trebuie de tinut cont de marimea frezei, sa nu depaseasca marimea orificiului de intrare in cavitatea carioasa.Extensia preventiva urmareste extinderea marginilor viitoarei cavitati in zonele de autocuratire sau in zonele accesibile curatirii artificiale, extensie caretrebuie sa mearga pana in tesut sanatos al dintelui pt a preveni aparitia cariei secundare marginale.sunt indepartate marginilesmaltului, preparate fisurile, rotungite unghiurile si se inlatura de pe pereti dentina partial ramolita si pigmentata.Varietatea de situatii clinice face ca extensia preventiva sa imbrace aspecte clinice particulare in raport cu tipul de cavitate.La dintii frontali se admit concesii in ceea ce priveste prelucrarea marginilor cavitatii pt ca primeaza principiul fizionomic al zoneifrontale dar nu sunt admise compromisuri fata de indepartarea in totalitate a tesuturilor demineralizate si alterate de la margineaprocesului carios.

Forma extensiei contururilor caviatii carioase este determinata de volumul leziunii carioase si de materialul obturator ales.Blackrecomanda extinderea marginii cavitatii pina la zona de autocuratire naturala, ceea ce duce la profilazia aparitiei cariei secundare. Extensia cavitatii carioase se realizeaza cu o freza fisurala, con invers (diamantata sau din aliaj dur) la vitezae mari cu o piesa deturbina si racire cu apa aer.Forma accesului trebuie facuta in asa fel ca sa fie usor indepartate tesuturile carioase si aplicata faradificultati obturatia.

Rezistenta peretilor cavitatii urmareste prepararea unei cavitati cu peretii cat mai rezistenti la presiunile masticatorii transmise atat direct asupra lor cat si prinintermediul obturatiei aplicate ulterior.In cariile ocluzale sau proximale la dintii laterali, unde presiunile masticatorii sunt mari, peratii laterali subtiri ai cavitatii sau ceinesustinuti de dentina sanatoasa, vor fi indepartati sau scurtati prin slefuire pana vor deveni mai grosi prin sustinerea de catredentina sanatoasa.La dintii frontali se vor face concesii in asigurarea rezistentei peretilor pastrandu-se din motive estetice chiar si peretii subtiri numaidin smalt la nivel vestibular, chiar daca peretele e f subtire si nesprijinit de dentina sanatoasa la fel se procedeaza si cu unghiul incizalsubminat se pastreaza.Cavitatile de colet, nefiind supuse presiunilor masticatorii, nu ridica probleme in asigurarea rezistentei peretilorRetentia peretilor cavitatii mijloacele pe care le folosim in prepararea unei cavitati pt a nu permite dislocarea obturatiei cand asupra ei actioneaza fortele depresiune, de tractiune, de alunecare in timpul procesului masticator.Forma de retentie a cavitatilor e specifica fiecarei clase, in general se stie ca pt asigurarea retentiei trebuie sa:cel putin 2 pereti ai cavitatii trebuie realizati paraleli intre ei, si perpendicular pe fundul cavitatii.fundul cavitatii trebuie sa fie plan sau convex, dar niciodata concav (palnie).creerea de pereti usor divergenti spre baza contribuie la marirea gradului de retentie a intregii cavitati.gradul de aderenta al obturatiei la pereti poate creste si datorita asperitatilor dentinare ale peretilor laterali care corespund cuasperitatile materialului ce se va insera ulterior in cavitate.Unele concesii se pot face pt materialele compozite care se stiu ca au un coeficient de aderenta mai bun decat a amalgamelor

Exereza dentinei ramolite (necretomia)Aceasta etapa prevede indepartarea dentinei alterate din caviatatea obturatiei.Se inlatura zona de descompunere si demineralizare. Timpul de curatire a cavitatii indepartarea in intregime a continutului procesului carios si a dentinei alterate pana la dentinasanatoasa care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie dura, sa fie normal colorata.In cazul in care raman mici insulite de dentina ramolita neidentificate acestea pot genera si alte procese carioase carii recidive.In cariile profunde apropiate de camera dentara, indepartarea dentinei alterate se va face incepand de la perferia procesului cariosspre centru, astfel incat, peretele care protejeaza camera pulpara (pulpar sau para-pulpar) sa fie ultimul asupra caruia sa se actioneze. Indepartarea dentinei carioase se efectueaza ori cu excavatorul ori cu freza de dimensiuni mari. Miscarile excavatorului trebuie saFie indreptate dispre fund catre peretii laterali,spre a evita deschiderea accidentala a cavitatii dintelui.marimea excavatorului trebuieSa corespunda cu dimensiunile cavitatii,fiind prea mic poate deschide accidental cavitatea. Frezele sunt sau sferice sau para de marime mare (din aliaj dur sau din otel).cu frezele trebuie de lucrat prin miscari interminentedispre fund catre paretii laterali, la turatii mici, pentru a nu trauma regiunea coarnelor pulpei si a provoca formarea unei pulpitetraumatice.

Bizotarea marginilor cavitatii.Pentru a permite o perfecta adaptare a obturatei la marginile cavitatii, aceasta trebuie sa aiba un contur regulat, unghiurile externetrebuie sa fie rotunjite, iar prismele de smalt periferic nesustinute de dentina trebuie sa fie indepartate. De aceea se indeparteazsaportiunile lezate, slabite ale smaltului si li se atribuie unu caracter neted. Bizotarea prezinta insa deosebiri de la clasa la clasa, fiind necesara mai ales in cavitatile mari si mijlocii, la dintii laterali datoritadivergentei prismelor de smalt fata de axul vertical al dintelui (dispunere radiala).La cavitatile aproximale, la nivelul dintilor frontali si a celor de colet se urmareste ca marginile sa fie drepte, netede, faraAnfractuozitati, deci finisate pt ca la acestea nu se face bizotare. Netezirea smaltului se efectueaza cu o freza de finisare din aliaj dur sau cu o piatra diamantata cu granulatie fina la turatii mici farapresiune cu racirea aer-apa obligatorie.bizoul realizat(sub un unghi de 45 ) protejeaza obturatia de deplasare axiala sub actiuneapresiunii masticatorii. Bizotopia smaltului permite marirea suprafetei d contact cu materialul compozit , reducerea posibilitatii formarii microscurgerilor.

Pregatirea finala a cavitatii (toaleta cavitatii) se realizeaza prin spalarea cavitatii pt indepartarea resturilor de dentina, saliva, sange, apoi se izoleaza dintele, se degreseaza cavitatea, se usuca, se face controlul atent al peretilor cavitatii si mai ales a peretilor pulpar si parapulpar pt depistarea eventualelor deschideri microscopice ale camerei pulpare, astfel prelucrata cavitatea se va putea efectua la nivelul ei. timpul urmator: tratamentul plagii dentinare

Prepararea cavitatilor de cl.I Alegerea variantei de preparare a cavitatilor de cl.I depinde de localizarea leziunilor carioase(in fisuri, in fosete), precumsi de forma fetei masticatorii, marimea leziunii carioase. caviatataea carioasa este deschisa cu ajutorul unei freze sferice diamantate, marimea careea depinde de marimeafocarului. Apoi sunt indepartate masele carioase cu o freza sferica simpla sau din aliaj dur. Cavitatii I se atribuie o formade farfurie. Adincimea prepararii depinde de profunzimea leziunii.cavitatea este formata cu o freza con invers saufisurala. Sunt create colturi bine exprimat intre perete si planseu, planseul fiind aplatizat cu o freza con invers orientataperpendicular catre acesta. In cazul cariei profunde spre evitarea denudarii coarnelor pulpare nu se aduce pina la nivelulPlanseului, ci se realizeaza la o distanta oarecare de el. Fundul este prelucrat doar cu o freza sferica si se lasa concav.

Variante cavitatilor carioase de clasa I.In cazul dezvolatrii cariei fisurale incipiente, sau superficiale, se inlatura defectul cu o freza de dimensiuni mici. Cavitatea se largeste pina la marimea celui mai mic fuloar, pentru o opturare sigura.In cazul unor leziuni ce se extindpina la versantul cuspidului (uneori chiar capatind portiune a acestuia). In toate cazurile smaltul trebuie sa aiba un suport dentinar. Forma cavitatii preparatepoate fi diferita, in forma de dreptunghi,triunghi,romb,cruce,etc.In cazul afectarii izolate a fisurilor de pe molari, cind fiecare cavitate e izolata de cealalta printr-o punte adamantina, puntea trebuie inlaturata, cavitatile se unesc.In cazul dezvoltarii cariei in gropita jugulara a molarilor, caria e izolata, ovala sau dreptunghiulara, marginea ocluzala ramine solida si rezistenta la presiunile masticatorii.Cind cavitatea carioasa din gropita jugulara ajunge pina la creasta adamantina marginala jugal-masticatorie, subminind-o, la indepartare poate ramine doar o margine fragila de smalt, fara suport dentinar suficient, ce determina trecerea cavitatii pe marginea masticatorie.Cavitatile mici pe fata masticatorie sau jugala,sunt preparate si obturate separat.In cazul leziunii carioase masive ale fetelor mentionate, cavitatile se unesc ,in dentina se creeaza un prag cu adincimea de cel putin 1,5-2 mm.

Cavitatea de clasa I rezulta din tratamentul proceselor carioase localizare in santurile orale ale molariilor si in gropitele orale ale dintiilor frontali.Tehnica de preparareDifera dupa forma si localizarea cariei,acesta putand avea urmatoarele aspecte clinice:1.carie cu orificiu mare de deschidere2.carie punctiforma unica sau multipla3.carie cu marmoratie care se intinde in santuri

I. Carie cu orificiu mare de deschidere 1. Este pronuntata atat in suprafata cit si in profunzime Abordarea ei se va face cu o freza globulara de marime corespunzatoare procesului carios respectiv deschiderea cav. Se introduce in turatie mare in interiorul cav. Carioase,orintand-o spre peretii laterali si executand o miscare de retragere a frezei globulare din interiorul cavitatii.Aceasta miscare se numeste miscare de scoatere activa, se va face fara a pierde contactul cu peretii laterali pt a indeparta prismele de smalt subminate cu ajutorul partii dorsale a frezei pana se ajunge in tesut sanatos. 2. Extensia preventiva in toate santurile si fosetele ocluzale retentive, in marmoratii pana la nivelul pantelor cuspidiene ,in zonele de autocuratire si curatire artificiala. Se folosesc freze coninvers si freze cilindrice. 3. Rezistenta peretilor urmareste prepararea unei cav.cu peretii sufficient de grosi ,rezistenti pe presiunile masticatorii,atunci cand peretii sunt prea subtiri ei se vor scurta prin slefuire cu o piatra pana se ajunge la o grosime suficienta datorita grosimii dentinei.

4. Retentia cavitatii -asigurata de paralelismul paretiilor laterali si intalnirea cu peretele bazal al cav. Care intotdeauna trebuie sa fie in unghiuri drepte si usor ascutite pt a marii gradul de retentionare al obturatiei in interiorul cav.Pentru acesta se actioneaza cu freze cilindrice de-a lungul peretiilor verticali menajand peretele pulpar care poate fi prelucrat plan sau in trepte (mai ales in dreptul coarnelor pulpare pt a nu deschide camera pulpara.Cand nu putem evita forma concave a peretelui pulpar ,forma care se stie ca favorizeaza bascularea obturatiei, se va aplica un coafaj indiresct in care dupa 2-3 zile se va sculpta planul bazal absalut orizontal. 5. Curatirea cavitatii escavarea dentinei ramolite se va face cu lingurita Black sau freza globulare de marimi adecvate marimii cav. Prin actionarea frezelor de la periferie spre centru pe peretii latearali,ultimul perete abordat fiind cel pulpar.Cavitatea este bine curatita atunci cand la palpare cu sonda a peretiilor se obtine un sunet specific denumit strigat dentinar asemanator actiunii de dezosare a carnii de pe os.Peretele pulpar se va curate ultimul pt ca in cazul deschiderii camerei pulpare accidentale sa nu existe riscul de infectare a pulpei dentare prin existenta de resturi de dentina ramolita ce ceilalti pereti.Se folosesc freze globulare miscari de tatonare din aproape in aproape ,fara presiuni,turatie mica pt a nu deschide camera pulpara ,pt a nu incalzi in timpul frezajului dentina putin pt ca produce dureri.In dreptul coarnelor pulpare se pot face concesii exerezei dentinei patalogice pt a nu deschide camera pulpara,dar atunci va trebui aplicata tehnica coafajului indirect pulpar in 2 timpi.Dupa curatirea completa de dentinei ramolite o cavitate de forma bruta sau caviate primara. 6. Bizotarea realizata cu scopul :- indepartarea anfractuozitatiilor si prismelor de smalt nesustinute direct de dentina;- cu scopul tesirii marginilor cav. pt indepartarea prismelor de smalt periferice sectionate;- rotunjirea unghiurilor externe de intalnire a marginilor;Pentru realizarea bizotarii se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conice,care se plimba de-a lungul marginilor cavitatii si anume: in pozitie verticala atunci cand piatra este conica; in pozitie usor inclinata spre exterior cand piatra este cilindrica;In functie de materialul de obturatie care se foloseste,inclinatia poate fi de 30-35 grade pt amalgam si 45 grade pt incrustatii.Bizotajul nu se face in cazul materialelor compozite aplicate ca si obturatie. 7. Toaleta cavitatii consta in spalarea cu jet de apa a resturilor de dentina,saliva,sange dupa care se face izolarea ,uscarea dintelui,degresarea si controlul riguros al peretiilor mai ales in dreptul coarnelor pulpare pentru a nu lasa neobservata o eventuala deschidere punctiforma a camerei pulpare. II. Carii punctiforme : a)unice b)multiple c)multiple cu vechime diferita a) Atunci cand caria este punctiforma unica se pot intalni doua situatii-carie superficiala cu dentina ramolita extinsa in suprafata ce depaseste diamterul orificiului de deschidere a cariei.In aceasta situatie deschiderea de face cu freze globulare de marimi corespunzatoare deschiderii cav la care prin miscari de scoatere active se va indeparta smaltul subminat marginal si dentina ramolita. Extensia preventiva implica largirea globala a cav.cu extinderea marginilor pe pantele cuspidiene in zonele de curatire artificiala si autocuratire folosind freze coninvers aplicate la limita smalt dentina dupa care se vor folosi frezele cilindrice care vor realize papalelismul peretiilor laterali si perpendicularitatea lor pe peretele pulpar care obligatoriu trebuie sa fie orizontal.Rezistenta peretiilor - nu ridica probleme datorita lipsei de intindere a procesului carios in profunzime.Extensia si retentia poate fi usurata prin folosirea turbinei cu freza cilindrica pana la obtinerea conturului doritBizotarea - dupa tehnica descrisa b) Cariile multiple acestea sunt situate pe aceeasi suprafata ocluzala si impun probleme daca se realizeaza a cav unica sau cav separate. Aceasta este in functie de aspectul clinic al punctiilor de smalt ce separa cav multiple.Se va deschide fiecare carie separat , iar daca puntile de smalt care le separa sunt puternice cu dentina subadiacenta sanatoasa, dura si nepigmentata cavitatile raman unice. Atunci cand puntile de smalt care separa cav de smalt punctiforme sunt inguste si malmorate,iar dentina sunadiacenta nu are aspect sanatos, se prepara o cav unica prin unirea cavitatiilor ce le separa. La M1S se unesc de obicei cav meziale cu cele centrale si rar cu cele distale in functie de aspectul clinic al crestei oblice de smalt ce le separa. La molarii inferiori fosetele de pe suprafata ocluzala se unesc intr-o cav unica. c) Cariile punctiforme multiple cu vechime diferita: acestea au nivele diferite de intindere in suprafata si in profunzime care pot fi preparate separat daca situatia clinica permite sau pot fi unite prin santuri la adancimea cav celei mai superficiale pentru a nu sacrifice inutil tesut dentinar sanatos.Astfel rezulta o cavitate cu baza in trepte.

III. Carie cu marmoratie care se intinde in santuri Prepararea lor este asemanatoare cu cea descrisa la cariile punctiforma ocluzale.Peretii laterali vor fi usor divergenti spre peretele pulpar care va trebui sa fie plan sau usor convex urmarind conturul camerei pulpare.Extensia preventive va fi mai redusa indepartand numai tesutul alterat al fosetei . Bizotarea nu se face incat pe fetele V si O nu se exercita presiuni.Atunci cand procesul carios progreseaza pana sub creasta marginala vestibulara trebuie sa extindem prepararea cav sip e fata ocluzala prin intreruperea crestei marginale afectate si creerea unei cav simple si pe suprafata ocluzala.Cavitatea obtinuta va fi una compusa vestibule-ocluzala.a)Cariile din gropitele V ale molarilorse dezvolta de obicei in profunzime;eschiderea se face cu freze globulare;e indeparteaza maltul subminat;extensia se va face in tesut sanatos;bizotarea nu se face pt ca se folosesc materiale fizionomice;b)Cariile cu marmoratii in santuriau ca specific indapartarea acestora pt ca se considera tesuturi alterate;prepararea se face conform regulilor stiute;