Proiect Dispozitive

Dispozitive-Proiect

Tema proiectului

Să se proiecteze un dispozitiv special în faza de documentație de execuție, pentru

prinderea piesei din figura de mai jos , la prelucrarea prin frezare a suprafeţelor marcate, în

condiţiile în care prelucrarea se realizează pe o maşină de frezat de tip FU 36x140, iar programul

anual de producţie este de 60.000 buc./an.

Fig.1 Schița piesei

Toleranțe generale ISO 2678-mkMaterial OLC 45 STAS 880-80

Dispozitive-Proiect

E1. Analiza temei de proiectare.Informare iniţială. Stabilirea datelor iniţiale

Această primă etapă are ca scop însuşirea documentaţiei constructive şi tehnologice pe baza căreia urmează să se proiecteze dispozitivele.

F1.1 Analiza temei de proiectare

Din necesitatea utilizării piesei din desenul anterior, adică prelucrarea unui semifabricat, s-aajuns la activitatea de proiectare aunui dispozitiv special pentru prinderea piesei.

Această piesă trebuie să fie prelucrată prin procedeul de frezarea suprafeţei care este marcată în desen.

Piesa de prelucrat din tema de proiect prezinta urmatoarele caracteristici :Precizia piesei: este dată de toleranţele generale pentru dimensiuni liniare şi unghiulare

care sunt prevăzute in standardul ISO 2768-mk . La această piesă vom avea abateri de la paralelism a suprafețelor prelucrate de 0,02 mm

pentru suprafața laterală, respectiv 0,05 mm față de suprafata F pentru suprafața frontală.Complexitatea piesei: Piesa are un grad de complexitate scăzut și aceasta se incadrează in

categoria reazemelor pentru suprafețe plane, ghidaj rigid sau mecanism auto-centrant într-un plan de simetrie.

Tehnologicitatea piesei: Din analiza formei piesei si materialului de execuție si ținînd cont de prelucrabilitatea acestuia, de existența elementelor reperului ce pot fi utilizate ca baze de referință și de faptul că nu se caracterizează prin exigențe ridicate în ceea ce privește precizia de realizare a diferitelor suprafețe sau a rugozitățiii acestora se constată că piesa are o tehnologicitate redusă.

Din programul anual de producție specific de 60.000 bucăti pe an , rezultă că producția este una de serie mijlocie și prin urmare se justifică conceperea și proiectarea unui dispozitiv de complexitate medie .

Frezarea canalului se execută pe o masina de frezat FU 36 x 140 [1].

Dispozitive-Proiect

1.2.Informarea inițială

Aceste studii bibliografice au o mare importanță pentru asigurarea reușitei proiectelor. Acestă informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, de acord cu normele în vigoare, precum și de a obține, din literatura de specialitate, a unor soluții constructiv-funcționale, care ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de proiectare, de a analiza critic aceste soluții, în raport cu condițiile impuse prin temă.

Nr. soluţie Denumire soluţie şi reprezentare grafică

Sursa

Nr. fig. (tab.)

Pag.Nr.

lucr.

1.

Fig. 1.1Mecanism cu fălci acționat cu filet

Fălcile 1 și 2 sunt apropiate printr-o mișcare de translaţie obţinută în urma rotirii manetei 7. Îndepărtarea fălcilor la desfacerea manetei se datorează arcului 3.Șurubul 6 blochează sistemul în poziţia de lucru, iar în pana 4 și știftul 5 preiau rotirile fălcilor. Sistemul realizează egalizarea forţelor de fixare.

6.92 164 [2]

Dispozitive-Proiect

2.

Fig. 1.2 Prinderea semifabricat-ului pe masa unei maşini de frezat cu ajutorul acţionarii mecanohidraulice

9.52 b. 279 [2]

3.

Fig. 1.3 Platou magnetic dreptunghiular

9.70 294 [2]

4.

Fig. 1.4 Menghină de centrare și fixare

Pe corpul 1 culisează fălcile 2 și 5 care împreună cu fălcile 9 fixate de acestea cu șuruburi formează două sănii. Acționarea fălcilor se face cu un șurub stînga-dreapta care are un joc axial mic (0,03 mm) datorită inelelor 6 și 7 ajustate la montaj, blocate cu știftutile 8. Această realizare constructivă la care se adaugă condiții severe, cerute la perpendicularitatea bacurilor schimbabile 3, pe ghidajele corpului 1, asigură menghinei o precizie de orientare ridicată .

14.13 377 [2]

Dispozitive-Proiect

5.Fig. 1.5 Dispozitiv de frezat cu strîngere dublă

Dispozitivul se compune din corpul 1 pe care este fixat bacul 2 și din fălcile (bridele) mobile 4, 5 și 6. Piulița 7 apasă spre stânga prin 11 falca 4 și prin 8 falca 6. Desfacerea fălcilor mobile este asigurată de arcuri. Forța de așchiere trebuie neapărat orientată spre falca fixă 2, deoarece neținînd cont de frecări, piesa are o poziție orecum nedeterminată fiind împinsă spre dreapta cu forța Q (falca 5) și prin stînga tot de forța Q (Q/2 falca 6, Q/2 falca 4).

14.80 410 [2]

6.

Fig. 1.6 Mecanism cu bride L rotitoare și cu pîrghii asticulate pentru fixare simultană în doua puncte

3.62 109[3]

Dispozitive-Proiect

7.

Fig. 1.7 Mecanism cu pîrghie și excentric

Pîrghia se poate retrage în lungul canalului A pînă vine in contact cu șurubul.

3.110 123 [3]

8.

Fig. 1.8 Mecanism cu pîrghie articulată și șurub

Șurubul este oprit să se rotească de știftul 1 care lunecă în canalul din corp.

3.111 123 [3]

Dispozitive-Proiect

9.

Fig. 1.9 Mecanism cu bridă L și excentric

Excentricul 1 este articulat de tija 2 care antrenează brida.

3.113 124 [3]

10.

Fig.1.10 Mecanism cu bridă L și șurub

3.115 124 [3]

11.

Fig.1.11 Mecanism cu pîrghie articulată,reglabilă și șurub

Pîrghia este articulată pe șurubul reglabil 2. Știftul 1 împiedică rotirea șurubului de acționare.

3.122 124 [3]

Dispozitive-Proiect

12.

Fig. 1.12 Mecanism cu pîrghii articulate și șurub pentru fixare

3.155 137 [3]

13.

Fig. 1.13 Mecanism cu șurub și bride L

3.208 153 [3]

14.

Fig. 1.14 Mecanism cu pîrghii și șurub

3.209 153 [3]

Dispozitive-Proiect

15.

Fig. 1.15 Mecanism cu pîrghii articulate și excentric

3.211 153 [3]

16.

Fig. 1.16 Menghină pneumatică

Se notează cu 1 corpul, 2 falca mobilă, 3 falca fixă, 4 camera pneumatică, 5 și 6 pîrghii de amplificare legate prin articulații de falca mobilă, 8 tija camerei pneumatice, 9 arcuri, 10 șurub . La coborîrea tijei 8 pîrghiile 5 și 6 articulate de tijă sînt aduse în poziția orizontală și trag falca mobilă 2 spre falca 3 pînă la strîngerea piesei. Readucerea în poziție inițială se realizează cu arcurile 5. Pentru reglarea menghinei se stabilește șurubul 10 și se deplasează falca 2 în poziția necesară .

5.26 263 [3]

Dispozitive-Proiect

17.

Fig. 1.17 Corpuri dispozitive (plăci de bază)

111.6.1.1 240 [4]

18.


111.10.13 245 [4]

19.

Fig. 1.19 Dispozitiv de prindere cu bridă si șurub

111.6.1.4 240 [4]

Dispozitive-Proiect

20.


111.10.14 245 [4]

21.


111.10.17 245 [4]

Dispozitive-Proiect

F.1.3 Stabilirea datelor iniţiale

Nr.

crt.

Date (informații) inițiale Scheme (schițe,desene),valori etc. Sursa

1. Date legate de piesa

1.1 Rolul funcțional în ansamblu din care face parte

-reazem pentru suprafețe plane,-ghidaj rigid,-mecanism auto-centrant într-un plan de simetrie.

[1]

1.2 Formă si complexitate Piesă prismatică, de complexitate relativ scazută

1.3 Grupa(familia) tehnologică -clasa 1

-familia 0

-grupa 0

[1]

1.4 Material Oțel carbon de calitate-OLC 45

– compoziție chimica :

– proprietăți fizico – mecanice:

[1]

Dispozitive-Proiect

parametrii tratamentului termic:

recoacere la în cuptor;

mormalizare la în aer;

călire la

1.5 Marca OLC 45

1.6 STAS În tema de proiectare este indicat ca material pentru piesă :OLC 45 STAS 880-88 RomâniaC45 EN-1 European1652- C45 DIN Nr. 17200 GermaniaAF65 sau XC45 AFNOR Franța060A47 BS9701449 Marea BritanieC45, 1C45 UNI ItaliaG4051- S45C JIS Japonia1045 AISI/SAEASTM SUA

[9]

1.7 Dimensiuni (marime;gabarit)

(înainte de prelucrare)

l=40mm L=80mm h=40mm -

Dispozitive-Proiect

1.8 Coordonatele centrului de

masă (greutate)

A1 = l x L = 40 x 80 = 3200 mm2

Fig. 1.21 A2 =l xL = 10 x 15 = 150 mm2

XG = A 1 ∙ X 1−A 2 ∙ X 2

A 1−A 2 =

A 1 ∙ 40−A 2∙40A 1−A 2

=40

YG = A 1 ∙ 30−A 2 ∙55

A 1−A 2 = 29,19

ZG = 20

G ( XG ; YG ; ZG ) = G ( 40 ; 29,19 ; 20 )

[1]

1.9 Masa

m=ρ∙V ρ=7.8 g/mm3 m=1492,920 [g] = 1,492 [Kg] V=191400 mm3

V=40∙40∙80=128000 mm3

V=10∙15∙40=600 mm3

V piesă=128000-600=127400 mm3

[1]

Dispozitive-Proiect

2. Date legate de sculă

2.1 Tip Freză cilindro-frontală cu coadă conică Freză disc cu dinti drepti

[5],[6]

2.2 Notare (conform STAS) STAS 1694/80 STAS 2215/2 DIN 885

2.3 Schița

Fig. 1.22 Freză deget Fig. 1.23 Freză disc

2.4 Dimensiuni de gabarit D= 12 mm D = 63 mm l = 21 mm d = 22 mm L = 80 mm B = 14 mm Lc =16 mm z = 16 dinți z = 2 dinți f = 3 mm

2.5 Dimensiunea parții active D=ϕ 12 mm B = 14 mm

2.6 Parametrii geometrici ai parții

active

Unghiul de atac k = 90 °ω = 15 ° γ= 15 ° α = 20°

Dispozitive-Proiect

3. Date legate de

masina-unealtă

Vedere generală a maşinii de frezat FU 36x140

Fig. 1.24 Freză FU 36X140

[1]

Caracteristici generaleSuprafaţa mesei 360-1400mm

[1]

Suprafaţa mesei 360 – 1400mmNr. canalelor T 3Lăţimea dintre canalele T 18mmDistanţa dintre canalele T 80mmCursa longitudinală Automată 900mmCursa transversală Automată 300mmCursă verticală Automată 420mmDistanţa dintre axa arborelui principal şi suprafaţa mesei

Minim 30mmMaxim 50mm

Distanţa dintre ghidajele batiului şi mijlocul mesei

Minim 222.5mmMaxim 542.5mm

Dispozitive-Proiect

Distanţa dintre axa arborelui principal şi braţ

160mm

Conul arborelui principal ISO-50Gama de turaţii a arborelui principal

32;40;50;63;80;100;125;160;200;250;315;400;500;630;800;1000;1250;1600 rot/min

Gama de avansuri longitudinale si transversale

19;24;30;38;48;60;65;75;118;150;190;235;300;375;475;600;750;950 mm/min

Avansuri verticale 1/3mm/min din avansurile longitudinaleAvansul rapid longitudinal si transversal

2300mm/min

Avansul rapid vertical 765 mm.minUnghiul de rotire a mesei în plan orizontal

±45o

Puterea electromotorului principal

7.5KW

Turaţia electromotorului principal

1500rot/min

Puterea electromotorului pentru avansuri

2.2KW

Turaţia electromotorului pentru avans

1500rot/min

Puterea electromotorului pentru răciri

0.15KW

Turaţia electromotorului pentru răciri

3000rot/min

Greutatea maşinii 3300KgDimensiuni de gabarit L = 1968mm

l = 2375mmH = 1792mm

Dispozitive-Proiect

Caracteristici generale ale capului de frezat vertical

Fig. 1.25 Cap de frezat vertical

[1]

Conul arborelui principal ISO 50Unghiul de rotire al capului în plan orizontal

±90o

Dimensiuni de gabarit (LxlxH)Masa netă (KG)

465x300x525145 KG

4. Date legate de verificatoare

Dispozitive-Proiect

(mijloace de măsurare și control)

Fig. 1.26 Șubler digital - ecran digital; - unități de măsură: metric sau angloxaxon (mm/inch); - cursa de măsurare 0 - 150 mm/0 - 6"; - rezoluție: 0,01 mm/0,001 inci; - acuratețe: 0,02 mm/0,001 inch (100-150 mm); - măsoară interiorul, exterior si adâncimea;

Fig. 1.27 Comparator cu cadran

Cu ajutorul ceasului comparator se poate verifica/măsura:-Abaterile de la paralelism a suprafețelor rectificate;-Planeitatea suprafețelor;-Abaterile de la cilindricitate;-Bătăile radiale sau frontale. DATE TEHNICEIntervalul măsurat: 0 ÷ 10 mmValoare diviziune cadran rotitor: 0,01 mmValoare diviziune cadran fix: 1 mm

[7]

Dispozitive-Proiect

Abaterea de măsurare: ± 0,005 mm5. Date legate de regimul de

lucru

[5],[8]

5.1 Adaosul de prelucrare Ap=1.5 mm Ap= 1 mm5.2 Numarul de treceri 2 treceri 2 treceri5.3 Adâncimea de așchiere 10 mm 10 mm5.4 Avans(pe dinte;pe rotație) f = fz ∙ z = 0.03 ∙ 2 = 0.06 [mm/rot] f = fz ∙ z = 0.03 ∙ 16 = 0.48 [mm/rot]

5.5 Viteza de avans Vf= fzx Z x n =24 mm/min Vf= fzx Z x n = 190 mm/min5.6 Viteza de așchiere

v=Cv⋅sq

T m⋅t x⋅sdy⋅zn⋅Br

⋅k m⋅kk⋅k M

m/min= 45.12 [m/min] v =

π ∙ D∙ n1000 = 267.94 [m/min]

5.7 Turația

n=1000⋅v p

π⋅D=478 .14≃400 ' rot /min

n=1000⋅v p

π⋅D=1354 . 4≃1250 ' rot /min

6. Date legate de solicitările de prelucrare

Dispozitive-Proiect

[5]

6.1 Schema forțelor si momentelor ce solicită piesa în regimuri tranzitorii și în regim stabil de funcționare

6.2 Mărimea greutații piesei 1,46 kg6.3 Marimea forțelor de așchiere Fc = Kcw1.1. ∙ h-mcw = 185.400 ∙ 0.112−0.1063=¿ 3298 [ N ]6.4 Puterea necesară așchierii

Pm = ac ∙a p∙ f z ∙ z ∙n ∙ Fc

396000 ∙ᶯ =

2.16 ∙1 ∙0.03∙2 ∙ 400 ∙3298396000 ∙ 0.7

=12.26 [ CV ]=1.01[ KW ]

6.5 Normarea de timpNT=

T pi

n+T op+T dl+T ir=12 .92 min

T op=tb+ ta

T dl=tdt+tdo=5 .1

T ir=T on+T io=5 . 4

ta=ta1+t a2

+ ta3+t a4

+t a5=1.15

Dispozitive-Proiect

Bibliografie

1.GHERGHEL N. și GOJINEŢCHI N.,Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iași, 1992.

2.VASII-ROȘCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ȘELARIU Mircea, GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. București: Ed. Did. și Pedag., 1982.

3.TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşini-unelte. București: Ed. tehn., 1985

4.GHERGHEL N. și SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iași: Tehnopress, 2006.

5. VLASE A. Și STURZII A. , Regimul de așchiere.Adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp

Dispozitive-Proiect

Etapa II

Elaborarea studiului tehnico-economic (S.T.E).Stabilirea soluției de principiu (ansamblu) a dispozitivului[1]

Scopul unui S.T.E: studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnică și

economică a temei de proiectare, adică justificarea faptului că dispozitivul ce se propune pentru

proiectare va satisface atât cerințele tehnice (de precizie geometric în special) cât și cerințele

economice. Tipul de S.T.E utilizat în mod curent este unul simplificat, și are ca scop stabilirea

soluției de principiu a dispozitivului ce se justifică a fi proiectat, pe baza datelor inițiale stabilite

în etapa E1.

Un S.T.E simplificat trebuie să contină și să stabilească urmatoarele aspecte principale:

Schema optima de lucru ce va sta la baza proiectării dispozitivului;

Tipul de dispozitiv , dupa gradul de universalitate ;

Gradul de automatizare al dispozitivului ;

Posibilitatea folosirii directe sau prin adaptare și completare, a unor dispozitive existente

în dotare și disponibile sau care pot fi achiziționate în timpul util .

F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare (control , asamblare ) ce va sta la baza

proiectării dispozitivului [1]

A 2.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare matematic posibile ( SP-MP )

Schemele de prelucrare matematic posibile se obțin prin combinarea matematică a

paramatrilor variabili care caracterizează aceste scheme.

Paramatrii variabili care pot fi considerațiîn cadrul proiectului sunt:

A. Tipul mașinii unelte :

- Mașină unealtă cu ax vertical; - Mașină unealtă cu ax orizontal;

B. Poziția piesei :

- Cu ax vertical ; - Cu ax orizontal ;

Dispozitive-Proiect

C. Tipul sculei :

- Freză cilindro-frontală ; - Freză disc cu dinți drepți ;

D. Tipul avansului :

- Avans continuu;

E. Sensul avansului :

- Frezare în sensul avansului; - frezare contra avansului;

F. Modul de prelucrare a suprafețelor de același tip :

- Succesiv; - simultan;

G. Numărul pieselor prelucrate simultan :

- cu o scula; -cu mai multe scule;

H. Numărul pieselor prelucrate din aceeași prindere (piese amplasate linear sau circular) :

- Maxim 10 piese;

I. Posturi de incărcare – descărcare :

- Fără post de încărcare– descărcare; - cu post de încărcare –descărcare;

J. Succesiunea prelucrării suprafețelor

- succesiunea 1;

K. Modul de generare a suprafețelor

- Cu generatoare cinematica;

Scheme de prelucrare matematic posibile sunt în număr de 128 .

Dispozitive-Proiect

A 2.1.2. Stabilirea schemelor de prelucrare tehnic posibile ( SP-MP )

Schemă de prelucrare tehnic posibilă (SP-TP) Avantaje Dezavantaje

Denumire Schiţă

1 Prelucrarea cu trasare

punctare, a unei piese din

aceeași prindere; piesa este

orientată partial și strânsă

folosind masa mașinii-

unelte sau folosind și

elemente și dispozitive

accesorii ale mașini-unelte;

-strângere uniformă a

piesei;

-nu necesită dispozitiv de

prindere multiplu al

sculei;

-productivitate scăzută;

-necesită trasare punctare;

-precizie foarte scazută;

-timpi de trasare punctare

ridicați;

-timpi ajutatori de orientare

strângere f.ridicați;

2 Prelucrare fără divizare,

după sablon, a unei piese

din aceeași prindere, piesa

este orientată parțial și

stransă folosind masa

mașinii–unelte sau folosind


accesorii ale mașinii-unelte;

-nu necesită trasare-

punctare;

-nu necesită cap multiax;

-nu necesită in general

dispozitiv de prindere a

piesei;

-precizie scazută;

-timpi ajutători de orientare;

-strângere foarte ridicați;

-grad foarte scăzut de

utilizare a puterii

disponibile a mașinii-unelte;

Dispozitive-Proiect

3 Prelucrare liniară cu

divizare, a mai multor piese

din aceeași prindere;

-nu necesită trasare –

punctare;


-precizie foarte ridicată;

-timpi ajutători de

orientare -strângere

foarte scazuți;

-uzura mare a sculei;

-necesită dispozitiv de

prindere a pieselor cu

compensarea neuniformitații

strângerii și cu divizare;

-strângerea neuniformă a

pieselor;

4 Prelucrarea succesivă cu

divizare a mai multor

suprafețe ale unei piese, din

aceeași prindere;

-nu necesită trasare

punctare;




orientare -strangere

foarte scazuți;



complexitatea

neuniformitații strângerii și

cu divizare;

-strângere neuniformă a

pieselor;

-necesită precizie ridicată la

suprafețele de strângere

apieselor;

Dispozitive-Proiect

5 Prelucrare succesivă, fără

divizare, cu trasare

punctare, a mai multor piese





divizare;


-precizie f. Scazută;



compensarea neuniformității

strângerii;

-grad f. scazut de utilizare a

puterii disponibile a m.-u;

6 Prelucrare succesivă fară

divizare,cu trasare-punctare,

a mai multor piese din

aceeași prindere;




divizare;


scazuți ( nu trebuie

trasate toate piesele );

-timp de prelucrare mare;

-necesită trasare-punctare;




strângerii;


suprafețele de strângere ale

pieselor;

-timpi de bază foarte

ridicați;

Dispozitive-Proiect

7. Prelucrarea cu trasare

punctare, a unei piese din

aceeași prindere;

-strângere uniformă a

piesei;


prindere multiplu al

sculei;

-productivitate scăzută;


-precizie foarte scazută;


ridicați;


strângere f.ridicați;

8. Prelucrare simultană a 2

piese din aceeași prindere;


punctare;


prindere a piesei cu

divizare;


-timpi ajutatori de

orientare strângere foarte

scazuți;

-timpi de bază scazuți;

-grad ridicatde utilizare a

puterii m.-u;

-necesită cap multiax;


pieselor;

-necesită precizie ridicată a

suprafețelor de strângere a

pieselor;

-forțe mari de lucru;

Dispozitive-Proiect

9. Prelucrare fără divizare,

dupa șablon, a unei piese

din aceeași prindere, piesa

este orientată parțial și

strânsă folosind masa

mașinii –unelte sau folosind


accesorii ale mașinii –

unelte;


punctare;


-nu necesităîn general

dispozitiv de prindere a

piesei;

-precizie scazută;


-strangere foarte ridicați;

-grad foarte scăzut de

utilizare a puterii

disponibile a mașinii-unelte;

10. Prelucrare liniară cu

divizare, a mai multor piese


-nu necesită trasare –

punctare;



-timpi ajutatori de

orientare -strângere

foarte scăzuți;

-uzura mare a sculei;




strângerii și cu divizare;

-strângerea neuniformă a

pieselor;


suprafețele de strângere ale

pieselor;

Dispozitive-Proiect

11. Prelucrarea succesivă cu

divizare a mai multor

suprafețe ale unei piese, din

aceeași prindere; piesa este

orientată si strânsă cu

ajutorul unui dipozitiv cu

divizare unghiulară;

-nu necesită trasare

punctare;




orientare-strîngere foarte

scăzuți;



complexitatea

neuniformității strângerii și

cu divizare;

-timpi de divizare foarte

mari;


pieselor;


suprafețele de strângere

apieselor;

12. Prelucrare succesivă fără

divizare, cu trasare-

punctare, a mai multor piese





divizare;


scazuți ( nu trebuie

trasate toate piesele );

-timp de prelucrare mare;

-necesită trasare-punctare;




strângerii;


la suprafețele de strângere

ale pieselor;

-timpi de bază foarte ridicați

Dispozitive-Proiect

13. Prelucrarea simultan-

succesivă a mai multor

piese din aceeași prindere;

-prelucrarea pieselor se

face simultan;


punctare;


prindere a piesei cu

divizare;


-timpi ajutatori orientare-

strângere scazuți;

-necesită cap multiax;

14. prelucrarea succesivă ,fără

divizare, cu trasare-

punctare, a 2 piese din

aceeași prindere; piesele

sunt orientate parțial și

strânse folosind elemente și

dispozitive accesorii ale

mașinii-unelte;




divizare;

-timpi de trasare

punctare-punctare scazuți

(nu trebuie trasate toate

piesele);

-grad ridicat de uzură a

sculei;


-precizie f.scazută;




strângerii;


suprafețele de străngere a

pieselor;

Dispozitive-Proiect

F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare ( control, asamblare ) ce va sta la baza proiectării dispozitivului

A 2.1.3 Alegerea schemei optime de prelucrare ( SP – O ) [1]

2.1.3.1.Stabilirea criteriilor de apreciere

Criteriile de apreciere pentru aprecierea tehnico-economică sunt urmatoarele:

- precizia suprafețelor prelucrate;

- rugozitatea suprafețelor prelucrate;

-gradul de uniformitate a strângerii pieselor;

-precizie cerută suprafețelor de strângere ale pieselor;

-gradul de solicitare a utilajului;

-necesitatea trasării-punctării;

-necesitatea capetelor multiax;

-necesitatea dispozitivelor de prindere a pieselor;

- complexitatea dispozitivului de prindere a piesei;

-timpii de trasare-punctare;

-costul sculelor;

- gradul de securitate a muncii;

- gradul de comoditatea a exploatării;

2.1.3.2. Stabilirea intervalului de acordare a punctelor (utilităților)

Intervalul de acordare a punctelor se stabilește în funcție de numărul de criterii de

apreciere, pentru a se putea realiza o diferențiere corectă a schemelor care se compară. Astfel

intervalul ales este 0-10.

Dispozitive-Proiect

2.1.3.3. Acordarea punctelor ( utilitatilor ) fiecarei scheme de prelucrare tehnic posibilă

Tabel- Acordarea punctelor fiecarei scheme de prelucrare ethnic posibila

Nr. crt. CRITERIUL

Utilitați ( parțiale ) pentru S.P. – TP. numarul :

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1. precizia suprafețelor prelucrate 6 4 7 8 4 7 7 8 9 7 8 5 6

2. rugozitatea suprafețelor prelucrate 4 5 2 5 5 2 4 7 8 2 4 7 9

3. -gradul de uniformitate a strângerii pieselor 10 10 10 10 10 10 9 10 10 7 10 8 7

4. -precizie ceruta suprafețelor de strângere ale pieselor 8 6 7 4 6 8 5 3 6 8 5 9 4

5. -gradul de solicitare a utilajului 5 4 6 5 3 9 2 4 6 4 9 9 9

6. -necesitatea trasării-punctării 8 0 0 0 7 8 7 0 0 0 0 9 9

7. -necesitatea capetelor multiax 0 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 0 10

8. -necesitatea dispozitivelor de prindere a pieselor 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

9. - complexitatea dispozitivului de prindere a piesei 4 3 4 5 6 10 5 3 6 8 10 10 10

10. -timpii de trasare-punctare 5 0 0 0 7 6 9 0 0 0 0 9 9

11. -costul sculelor 3 6 4 6 8 9 6 2 5 7 8 9 4

12. - gradul de securitate a muncii 7 8 6 8 4 5 7 9 5 7 9 8 7

13. - gradul de comoditatea a exploatării 6 3 2 5 5 6 8 8 6 3 6 8 6

UTILITAȚI TOTALE 76 69 68 66 75 90 79 74 70 63 80 111 100

Dispozitive-Proiect

2.1.3.4. Alegerea schemei optime de prelucrare

Din acordarea punctelor reiese că schema optimă de prelucrare este cea cu numărul 13 –prelucrare simultan-succesivă a mai multor piese din aceeași prindere .

Tabel-Schema optima de prelucrare

1.

Sch

ema

opti

mă

de p

relu

crar

e ce

va

sta

la b

aza

proi

ectă

rii

disp

ozit

ivul

ui

Poziţia piesei orizontală

modul de prelucrare a suprafeţelor de acelaşi tip

simultan-succesiv

numărul pieselor

prelucrate simultan

cu o sculă -

cu mai multe scule

2

numărul pieselor

prelucrate din aceeaşi

prindere

pe un rând -

pe mai multe rânduri

2

numărul posturilor de lucru 1

2.Tipul (varianta) de dispozitiv, după gradul de universalitate

(specializare)dispozitiv special nedemontabil

3. Gradul de mecanizare (automatizare) al dispozitivului semiautomat

Dispozitive-Proiect

F 2.2. Stabilirea tipului de dispozitiv , dupa gradul de universalitate

Dispozitivele special nedemontabile (D.S.N.) se justifică, din punct de vedere tehnico-economic, la producția de serie mare și de masă .

Criterii de alegere a dispozitivului:-toleranțele impuse suprafețelelor de prelucrat sunt mai mari de 0.02 mm;-volumul anual de producție fiind de 60.000 de piese;-durata de utilizare a dispozitivului – minim de 1 an .

F 2.3. Stabilirea gradului de mecanizare ( automatizare ) a dispozitivului

Dispozitiv semiautomat (cu acționare mecanizată) – se justifică din punct de vedere tehnico-economic la producția de serie mijlocie și de serie mare și când producția are un caracter stabil pe termen lung.

Dispozitive-Proiect

Bibliografie

1.GHERGHEL N. și GOJINEŢCHI N.,Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iași, 1992.

Date post:	26-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	andrei-angheluta
View:	345 times
Download:	30 times

Proiect Dispozitive

Documents