1

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice din MoldovaFacultatea „Finanţe şi Bănci”

Catedra „Bănci şi Activitate Bancară”

PROIECT DE SPECIALITATE

POSIBILE IMPLICAŢII ALE CRIZEI CREDITELOR IPOTECARE ASUPRA

ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA

Elaborat: Josu Maria,studentă anul III,

grupa FB-271

Coordonator ştiinţific:Belobrov Angela

Conf.univ.

Chişinău, 2010

2

Cuprins

INTRODUCERE.........................................................................................3

Capitolul I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND REPERCURSIUNILE CRIZEI CREDITELOR IPOTECARE ASUPRA ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA ...................................................................................6

1.1. Aspecte teoretice privind repercursiunile crizei creditelor ipotecare asupra economiei Republicii Moldova.............................................................................6

1.2.Tehici şi instrumente de analiză a impactului crizei ipotecare asupra economiei Republicii Moldova.............................................................................18

Capitolul II. ANALIZA EVOLUŢIEI ÎN DINAMICĂ A IMPACTULUI CRIZEI ASUPRA ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA........................27

2.1. Analiza evoluţiei în dinamică şi impactul factorial al fenomenului de criză asupra economiei Republicii Moldova..........................................................27

2.2. Program de acţiuni privind combaterea fenomenului de criză în Republica Moldova............................................................................................54

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI................................................................63

ANEXE............................................................................................................

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................67

3

INTRODUCERE

Necesitatea şi importanţa temei de cercetare este accentuată de problemele

şi fluctuaţiile negative cu care se confruntă lumea în contextul globalizării vieţii

economice şi de rolul Crizei Ipotecare ca fiind generatorul Crizei Financiare

Mondiale şi sursa de contaminare a întregului sistem financiar. Importanţa notorie

se datorează gradului de interpătrundere, profunzimea contaminării şi gravitatea

problemelor create de aceasta,percum şi a soluţiilor de atenuare a cestor

probleme.Criza a avut un grad înalt de interpătrundere a proceselor economice,

contaminînd toate sectoarele economiei pătrunzînd şi în statele mai puţin integrate

în reţeaua proceselor globale,creînd grave dezechilibre atît la nivel micro cît şi

macroeconomic. Influenţa atît directă cît şi indirectă a crizei a stîrnit numeroase

discuţii pe plan mondial în vederea atenuării impactului negativ.

La ora actuală se vorbeşte tot mai mult de definirea unei noi arhitecturi

financiare şi elaborarea unor programe anticriză ceia ce confirmă cu prisosinţă

actualitatea temei proiectului de faţă.

Scopul investigaţiei constă în elucidarea impactului Crizei Ipotecare asupra

dezvoltării economice în ansamblu şi a Republicii Moldova în particular.

Scopul cercetării impune următoarele sarcini:

definirea cauzelor şi premizelor de apariţie a crizei ipotecare în SUA;

definirea modelul de propagare a acesteia asupra sistemului financiar

mondial;

elaborarea canalelor de propagrea a crizei în economia Republicii

Moldova;

definire modelului de evaluarea a impactului crizei asupra economiei

Republicii Moldova;

analiza metodelor utilizate;

analiza în dinamică a impactului crizei asupra diferitor segmente ale

economiei Republicii Moldova;

evaluarea impactului şi elaborarea concluziilor în particular pentru

fiecare segment al economiei Republicii Moldova anlizat;

4

propunerea uniui program de acţiuni privind combaterea fenomenului

de criză din Republica Moldova.

Scopul metodologic şi teoretic al tezei. Drept fundament teoretic al tezei au

servit lucrările economiştilor străini şi atohtoni în materie de relaţii valutar -

financiar internaţionale, economie mondială, statistică economică, analiză

economico-financiară. Dintre acestea enumerăm lucrările reputaţilor economişti

din străinătate şi din ţară: Soros George, Napoleon Pop, Ana Bal, Lopotenco

Victoria, M.Patraş, Roşca Petru,Ţurcanu Adrian.

Baza informaţională a tezei o constituie rapoartele şi buletinele trimestriale ale

Rezervei Federale americane, Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional ,

Băncii Naţionale a Moldovei, Băncilor Comerciale a Moldovei, Biroului Naţional

de statistică, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a Moldovei, Centrului

Analitic Independent „Expert - Group”, literatura de specialitate editată în

Republica Moldova, Romînia, Rusia, SUA, Franţa, Italia. Materiale conferinţei

internaţionale, publicaţii periodice în revistele de specialitate din Republica

Moldova şi Romînia.

Metodele de cercetare. În cadrul elaborării proiectului de specialitate au fost

aplicate abordarea istorică, metodele inducţiei şi deducţiei, comparaţiei, metode

statistico-matematice de analiză şi sinteză, analiza grafică.

Structura tezei este determinată de scopul şi problemele cercetate şi constă

din introducere, două capitole, încheiere, bibliografie şi anexe.

În introducere este argumentată importanţa teoretică şi practică a lucrării,

este definit scopul şi sacinile ce se propun a fi cercetate, suportul metodologic şi

teoretic,baza informaţională şi metodele de cercetare.

Capitolul I. „ Aspecte teoretice privind repercursiunile crizei creditelor

ipotecare asupra economiei Republicii Moldova” cuprinde o privire de

ansamblu asupra apariţiei şi propagării crizei în economia mondială şi nemijlocit

în Republicii Moldova.

5

Capitolul II. „Analiza evoluţiei în dinamică a impactului crizei asupra

economiei Repubicii Moldova”cuprinde analiza economico-financiară în

dinamică, structurală şi impactul factorial al crizei asupra economiei Republicii

Moldova, date statistice referitoare al modificările economice provocate de criza

în diferite segmente ale economiei şi un program de politici referitor la diminuarea

impactului crizei asupra economiei Republicii Moldova.

În încheiere proiectul prezintă concluzii ce se referă la rezultatele cercetării,

sunt sistematizate unele recomandări privind diminuarea impactului crizei asupra

econmiei Republii Moldova.

6

I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND REPERCURSIUNILE CRIZEI

CREDITELOR IPOTECARE ASUPRA ECONOMIEI REPUBLICII

MOLDOVA.

I.1. Aspecte teoretice privind repercursiunile crizei creditelor

ipotecare asupra economiei Republicii Moldova.

Criza Economică - reprezintă o stare de dificultate a ctivităţii economice,

ruptură, schimbare bruscă în activitatea economică, concretizată în încetinirea,

stagnarea sau scăderea activităţii economice.

în sens larg - reprezintă o conjunctură deprimantă pentru economie în

ansamblul ei, pentru unele ramuri, regiuni etc., boală a organismului

economic ce marchează o rupere gravă a echilibrului economic, mai

ales dintre producţie şi consum, dintre cerere şi ofertă, cu efecte directe

asupra preţurilor, gradului de ocupare şi de folosire a factorilor de

producţie.

în sens restrîns - este momentul de cotitură a ciclului economic, cînd

faza de expansiune (ascendentă) cedează locul celei de depresiune

(descendentă) şi poate lua forma unei stagflaţii, unei recesiuni1 sau a

unei depresii economice2, şi uneori poate duce la colaps economic.

Clasificarea crizelor economice:Ciclice,Neciclice.

Crize economice ciclice- sunt crizele care se repetă cu o anumită regularitate, în

funcţie de tipul ciclului economic. Ele sunt reprezentative ca faza în cadrul ciclului

economic Juglar.

Crizele economice neciclice - sunt crizele ce nu au o anumită repetabilitate şi se

împart în:

1 Recesiune-fază a ciclului economic,se consideră atunci cînd exista doua trimestre cu creştere economică negativă.Aceste două trimestre înseamnă şase luni în care economia se scufunda.Cererea agregată se contractă în principal pe sema investitiilor şi a bunurilor de folosinţă îndelungată.Ea se corelează cu reducerea masei monetare(credite acordate mai mici decît cele scadente şi rambursate),cu stagnarea sau reducerea cursului titlurilor de valoare,cu creşterea dificultaţilor cu care se confruntă producătorii şi menajele.

2 Depresiune-formă severă de criză economică,se consideră că apare atunci cînd există un declin al PIB-ului mai mare de10% timp de cel puţin două trimestre,fiind caracterizată în principal de o creştere a ratei şomajului, restricţionarea creditelor, restrîngerea majoră a producţiei industriale şi a investiţiilor,deflatia preţurilor,hiperinflaţia,numeroase falimente bancare, schimburi comerciale semnificativ reduse,un curs valutar foarte volatil şi inpredictibil,în principal cu tendinţa de devalorizare. Exemplu:Marea Depresiune din 1930.

7

parţiale - sunt crizele care cuprind una sau cîtevai ramuri (domenii) de

activitate (industria siderurgică, carboniferă, construcţiile navale, chimia de

mare tonaj,de bază etc.). Ele se manifestă prin reducerea volumului

producţiei şi ocupării; sunt urmarea modificărilor în volumul şi structura

consumului, în sistemul de combinare a factorilor de producţie sub inci-

denţa progresului tehnic, sistemului de nevoi, starea pieţii factorilor de

productie ş.a

Aceasta categorie cuprinde: crizele agrare, crizele ramurilor care produc

bunuri intermediare, crizele energetice, crizele de materie primă, crizele

valutar financiare. Ele se manifesta prin insuficienta unor astfel de resurse în

raport cu posibilitaţile de acces spre procurarea şi consumul lor de către

anumite ţări şi categorii de agenţi economici.

intermediare - sunt crizele ce cuprind mai multe ramuri conexe, întrerup

temporar faza de expansiune sau cea de reluare a creşterii economice şi în

cadrul ciclului Juglar ele nu marchează începerea unui nou ciclu decenal.

Criza Financiară - reprezintă o situaţie în care cererea de bani este mai

mare decît oferta (disponibilul) de bani. Aceasta înseamna că lichiditatea este

rapid evaporată deoarece banii disponibili sunt retraşi din bănci, forţînd asfel

băncile fie să vîndă propriile active şi investiţii, pentru a-şi acoperi necesitaţile,

sau să colapseze.

în sens larg - poate fi definită ca manifestare a unor perturbări şi

dereglări de amploare a sistemului financiar al unei ţări, exprimată în

creşterea inflaţiei, căderea cursurilor la valorile la bursă, nestabilitatea

şi scăderea cursului valutar al monedei nationale, imposibilitatea

achitarii creanţelor de către agenţii economici, masa monetară

excedentă, afectarea sistemului de creditare.

în sens restrîns - dereglare a finanţelor statului, concretizată în deficite

de proporţii ale bugetului de stat.

Ea se manifestă:

8

pe sectorul financiar si pieţele financiare - în forma creşterii bruşte a

nivelului ratelor dobînzilor, mărirea ponderii băncilor şi instituţiilor

financiare nebancare problematice, reducerea importantă a creditelor

acordate economiei şi populaţiei, prin falimente în lanţ, prin trecerea la

modele ineficiente de desfăşurare a activităţii bancare, la dominarea

activităţii financiare speculative asupra celei investiţionale, prin

căderea masivă a cursurilor valorilor mobiliare, prin reţinerile plăţilor

urmate de colapsul sistemului de plăţi, prin apariţia pierderilor în masă

pe piaţa instrumentelor financiare derivate, reducerea importantă a

lichidităţii pieţelor financiare şi a instituţiilor financiare cu

efectul ,,domino”, prin panica bancară;

în finanţele internaţionale - prin scăderea necontrolată a cursului

monedei nationale, scurgerea masivă de capital din ţară, creşterea

necontrolată a datoriei externe şi a plăţilor întîrziate ale statului şi ale

agenţilor economici, prin transmiterea riscului de sistem asupra pieţei

internaţionale şi a pieţelor financiare ale altor ţări;

în domeniul circulaţiei monetare - prin creşterea bruscă şi nedirijată a

preţurilor cu trecerea la inflaţie cronică, prin evitarea monedei

naţionale, prin implementarea internă rapidă a valutei străine şi apariţia

în masă a surogatelor de bani;

în domeniul finanţelor publice - prin reducerea masivă a rezervelor de

aur şi valută, a fondurilor de stat de stabilizare, prin apariţia sau mărirea

deficitului bugetar, prin reducerea rapidă a încasării impozitelor, prin

diminuarea finanţării bugetare a cheltuielilor de stat, prin creşterea

necontrolată a datoriei publice interne.

Clasificarea crizelor financiare: Valutare, Bancare şi de Daorie externă.

Crizele gemene(twin crises) Contagioase. În practică nu există însă forme pure de

criză astfel se poate face o următoare clasificare:

Crizele valutare - sunt cauzate de pierderea încrederii în moneda naţională,

exprimată printr-o cerere sporită de schimbare a monedei autohtone cu o monedă

9

străină, aceasta ducînd fie la devalorizarea / deprecierea puternică a monedei

naţionale, fie la diminuarea rezervelor valutare sau impunerea de restricţii privind

mişcările de capital3.O caracteristică importantă a acestui tip de criză este că,

necătînd la faptul că aceasta apare pe pieţe internaţionale ea nu are neapărat efect

mondial. Se deosebesc patru tipuri de crize valutare:

1. Criza valutară simplă sau a balanţei de plaţi - este cauzată de fixarea

cursului valutar de catre Banca Centrală, la un nivel ce contrazice alte

scopuri ale politicii monetare. Posibilitatea menţinerii cursului valutar

este detreminată de volumul rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

Este un tip de criză caracteristic celei din Rusia din august1998.

2. Criza datoriilor(financiare) externe de stat (duce la apariţia crizei

valutare) - este cauzată de acumularea excesivă a datoriilor. Apare în

situaţia în care creditorii îngrijoraţi de imposibilitatea (nedorinţa)

achitării de către guvernele ţărilor debitoare, apelează cu cererea

rambursării (înainte de scadenţă) a sumelor datorate, ceia ce la rîndul

său exercită o influenţă deosebită asupra rezervelor valutare.

3. Criza datoriilor corporative (şi ale băncilor ) externe, care deasemenea

în anumite condiţii poate genera criza valutară - este cauzată de

acumularea excesivă a datoriilor de către institutiile financiare. De

acest tip de criză au fost afectate ţările asiatice în anii 1997-98.

4. Criza datoriilor (ale sectorului privat de stat) în valută naţională - este

cauzată de acumulări insuficiente în buget care vor fi utilizate pentru

finanţarea datoriei pe contul monetizării deficitelor bugetare, ceea ce va

duce la inflaţie şi devalorizare.

Crizele gemene (twin crises) - sunt crizele care au la bază aceiaşi cauză, tipuri

de astfel de crize complexe sunt: crize valutare şi fiscale (Brazilia1999), valutare

şi de datorie externă (Mexic1994) etc.

Crizele contagioase - sunt crizele care apar la nivelul unui stat şi care datorită

3 Cu acest tip de criză s-au confruntat unele ţări din America Latină(Argentina,Brazilia,Chile) în deceniile 8 şi 9 ale sec.xx.Rgimurile de schimb fixe au fost introduse ca urmare a programurilor de destabilizare,cu scopul de a reduce inflaţia şi a ţine sub control deficitul bugetar.În cele mai multe cazuri, acestea sa-u încheiat prin abandonarea ratei de schimb fixe ca urmare a creşterii rapide a creditului intern(în general în urma falimentului unor bănci comerciale) şi a reducerii semnificative a rezervelor internaţionale ale băncii centrale.

10

unor fenomene în lanţ, prin ,,contagiune”4 capătă caracter global. În această

categorie se încadrează şi Criza Financiară Internatională (2008 - prezent) 5 care

este datorată Crizei Creditelor Ipotecare apărută în vara anului 2007 în SUA.

Criza Ipotecară - reprezintă situaţia financiar - monetară declanşată în

august 2007 în SUA prin blocare a pieţei creditului, urmată de o scădere dramatică

a lichiditaţilor şi în final de o blocare a întreg sistemului financiar american.

Premizele apariţiei Crizei Ipotecare:

Destrămarea sistemului socialist - rădăcinile crizei ipotecare sunt la

sfirşitul anilor 1988 - 89, odată cu dezintegrarea sistemului socialist care a condus

la o creştere semnificativă a imigrării în SUA. În aceste condiţii preţurile bunurilor

imobiliare au început să crească, treptat susţinute de cererea din ce în ce mai mare

pentru locuinţe. Condiţiile de creditare sau simplificat mult ducînd la o creştere

speculativă extremă a preţurilor la bunurile imobiliare, asemenea unui ,,balon de

săpun” (,,housing bubble” ), pereţuri care au început să nu reflecte realitatea

economică au debutat în 1997, devenind evidente în 2000 şi care au atins virful la

sfîrşitul anului 2005.

Contextul economic marcat de preţurile mari ale materiilor prime şi

energiei precum şi a cursului scăzut al monedei americane în comparaţie cu

principalele monede ale lumii - în anul 2003s-a declanşat razboiul din Iraq, care a

avut consecinţe majore : creşterea semnificativă a cheltuielilor militare ale SUA şi

majorarea graduată a preţului petrolului de la 12-20 dol. în perioada antecedentă

razboiului şi pînă la148 dol / baril în iulie 2008. Ţinînd cont de faptul că SUA

este cel mai mare importator şi consumator mondial de petrol, costurile

suplimentare anuale aferente nu puteau fi uşor neutralizate. În 2007 acestea au

constituit 40 % din valoarea deficitului comercial al SUA. Aşadar într-un termen

4 Notiune de,,de contagion”apare în literatura de specialitate în a doua jumătate a anilor 90 şi este considerat un termen relativ nou în teoria economică.În linii generale prin această noţiune se subînţelege un proces internaţional de propagare a fluctuaţiilor variabelelor economice,care se manifestă prin modificarea simultană a cursurilor valutare,cotărilor hîrtiilor de valoare,sped-urilor obligaţiunilor si fluxurilor de capital.

5 Criza Financiar Globală-este o criză financiară actuală majoră.Ea a devenit vizibilă în septembrie 2008 odată cu eşecul,achiziţia sau suspendarea activităţii mai multor firme financiare cu sediul în SUA.Începînd cu eşecurile unor mari instituţii financiare din SUA,criza a evoluat rapid în deflaţie şi reducerea bruscă a transporturilor comerciale,determinînd mai multe bănci europene să scadă în indicii diferitelor pieţe bursiere,şi să apară mari căderi ale valorii de piaţă a stocurilor şi comodităţilor din toată lumea.Aceasta a condus la o problemă de lichidităţi,evoluînd în octombrie2008 într-o criză valutară în care investitorii au început să transfere mari resuse de capital în monede mai puternice precum yenul japonez şi francul francez,determinînd multe economii emergente să caute ajutor la Fondul Monetar Internaţional.Criza a fost iniţiată de criza creditelor ipotecare şi în prezent ne gasim într-o fază acută a acesteia.

11

foarte scurt, de doar cîţivai ani, prima economie a lumii a fost supusă unor

presiuni financiare suplimentare de peste 1 trln. dolari anual. Au crescut

semnificativ datoriile publice ale SUA - pînă la peste 10 trl. septembrie 2008. O

mare lovitură a primit-o SUA atunci cînd sa produs cea mai mare revoluţie

monetară din istorie – aparitia monedei comune euro şi formarea euro-landului.

Tînăra monedă europeană chiar din primii ani (în momentul emiterii un euro = 0, 8

dol. (Figura 1.1.1.) sa dovedit a fi o încercare provocatoare şi a început să împingă

dolarul din zona euro. Astfel SUA fiind nevoită ,,absorbe” într-un timp scurt

cîtevai sute de miliarde de dolari.

Sursa:www.ecb.int

Figura1.1.1. Rata de schimb a dolarului faţă de moneda unică euro.

Inovaţia financiară (apariţia de instrumente financiare derivate

sofisticate) - specificul ei constă în faptul că produsele originare de creditare au

părasit cu mult graniţele sistemului bancar, transformîndu-se în produse

financiare extrem de sofisticate. Adică intermediere financiară nu mai este doar

arbitrul băncilor; titlurile de valoare care circulă pe pieţele de capital asigură, la

nivelul economiilor dezvoltate, o intermediere cel puţin la fel de mare. Pînă la

mijlocul anilor 80 creditele ipotecare se acordau în mod clasic de către bănci, pe

baza diferitelor metode de scoring asupra împrumuturilor, creanţa rămînînd în

bilanţul băncii pînă la rambursarea integrală a creditului ( la fel ca în Moldova în

zilele noastre ). Începînd cu această perioadă, treptat, riscul asupra acestor credite

ipotecare a fost transferat în afara sectorului bancar, prin titluri de valoare de

forma obligaţiunilor garantate cu ipoteci (,,mortgage backed securites” - MBS),

12

creditele ipotecare erau generate de bănci sau companii specifice, transferate /

vîndute ulterior altor societăţi (fonduri etc.), care în baza lor emiteau şi puneau în

circulaţie pe piaţă titluri de valoare - acestea fiind retribuite de creanţa de la bază,

creditul ipotecar. În 1997 J.P.Morgan a introdus inovaţia numită credit default

swap (CDS). Acesta este un contract prin care o instituţie financiară, în schimbul

unei prime plătite vînzătorului din tranzactie, încasează datorii ale debitorilor

vînzătorului (se face o modificare de poziţii ,swap). În caz că debitorii nu sunt în

măsură să achite datoriile, le achită chiar vînzătorul din tranzacţie, la o valoare

prevăzută în contractul ce a stat la baza tranzacţiei menţionate. Dezvoltîndu-se

adevărate lanţuri de asemenea tranzacţii, se lăsa impresia populaţiei că are loc o

amplă dispersie a riscului de neplată, ceea ce nu corespunde realităţii. Prăbuşirea

unei companii implicate în asemenea lanţ afectează negativ şi alte instituţii şi

firme, conectate între ele prin CSD. Spre deosebire de alte componente ale pieţei

creditului , aceasta nu este reglementată (orientare conturată iniţial în SUA) şi este

favorizată de existenţa paradisurilor fiscale.

Cauzele apariţiei Crizei Ipotecare:

1. Ciclitatea vieţii economice.[11]

2. Modelul de creştere economică bazat pe consum.[15]

3. Politici economice neadecvate.[15]

4. Dereglementarea şi eliminarea restricţiilor din legea Glass Dteagll.[15]

5. Globalizarea şi efectele ei financiare din ce în ce mai evidente.[11]

6. Existenţa unui volum mare de fonduri disponibile în economia

mondială.[15]

7. Interconexiunea necondiţionată a proceselor economice în ansamblu.

[11]

8. Relansarea forţelor economice şi politice pe mapamond.[11]

9. Conflicte de interese între participanţii pieţei.

10.Deficitul bugetar al SUA (cca.50mlrd.în 2008).

11.Datoria externă a SUA (cca. 14trln. pe cînd PIB-ul constituie 12trln.)

12.Revoluţia informaţională şi dezvoltarea internetului.[11]

13

13.Lipsaunor programe anticriză flexibile şi adaptabile corespunzătoare.

[11]

14.Gestiunea corporativă specifică băncilor de investiţii.[15]

15.Practicarea unor creditări abuzive.

16.Revinderea creditelor ipotecare şi imobiliare pe pieţe sub forma unor

instrumente financiare extrem de sofisticate, de complexe şi

netransparente şi care sunt opace la capitolul asumări de riscuri.[11]

17.Evaluări eronate şi fictive a preţurilor titlurilor[15]şi activelor de către

agenţiile de rating şi audit.

18.Perioada lungă a ratelor joase de refinanţare,creşterea exagerată a

valorii activelor şi creşterea creditelor.

19.Încrederea excesivă în autoreglementarea pieţelor[11]

Mecanizmul Crizei Ipotecare:

Explozia creditelor ipotecare.- în condiţiile extinderii dereglementării în

SUA, în anii 90 se accentuiază inegalitaţile sociale. Ca urmare, în vederea

susţinerii creşterii economice pe seama consumului şi pentru dezamorsarea

tensiunilor sociale, din 2001 se relaxează condiţiile de acordare a creditelor

imobiliare, cu scopul accederii la case şi a gospodăriilor cu venituri reduse.

Creditele aveau pentru oprimă perioadă de 2 ani rate ale dobînzii fixe, dar în

perioada următoare, ratele erau ajustabile la evoluţiile de pe piaţă. Potrivit unor

specialişti (Blundell - Wignall , Atkinson, Hoon Lee, 2008), adevăratul moment

de cotitură în expansiunea creditelor ipotecare este reprezentat de anul 2004, cînd

Administraţia Bush pune în aplicare programul său ,,Visul American”, prin care

ipotecile deveneau accesibile şi gospodăriilor fără capital propriu (zero equity

mortgage). Cumpărarea unei case, desigur, împlinirea unui „vis”, dar au fost şi

persoane pentru care motivaţia principală era tranzacţionarea speculativă a valorii

caselor.

14

Financiarizarea structurată6 a creditelor - totul a început în vederea

redresării economiei după criza din anii '30, când guvernul american a înfiinţat, în

scopul cumpărării creditelor ipotecare, mai multe agenţii federale (Federal

National Mortgage Association – botezată Fannie Mae), care procurau creditele

caselor de economii, permiţîndu-le asfel acestora să acorde altele noi. Agenţia îşi

procura fondurile necesare acestor tranzacţii prin vînzarea de obligaţiuni către

marele public. În aceiaşi perioadă, o altă instituţie numită Federal Housing

Administration a fost însărcinată să se ocupe de asigurarea unor astfel de

contracte. Mai tîrziu piaţa secundară a creditelor ipotecare intră în declin.

Guvernul fiind nevoit să reorganizeze Fannie Mae înfiinţează alte două agenţii:

The Government National Mortgage Association (GNMA sau Ginnie Mae.) şi The

Federal Home Loan Mortgage Corporation (FHLM sau Freddie Mac). Astfel

vînzarea acestor tipuri de credite au pus în faţă o serie de probleme printre care se

numără şi faptul că valoarea acestora este redusă, în prezent în mediu de 130.000

USD, ceea ce este foare puţin în comparaţie cu valoarea de 5000.000 pentru o

emisiune de „comercial papers” de exemplu. Investitorii instituţionali nu erau

interesaţi să lucreze cu valori atît de mici.Absenţa standardizării cu privire la

scadenţe,dobînzi şi alte clauze îngreuna,la rîndul său,pachetizarea, iar

administrarea unui astfel de credit era destul de costisitoare.Creditorul trebuia să

colecteze ratele lunare şi, adeseori, să plătească impozite pe proprietate, prime de

asigurare şi provizioanele conturilor de rezervă. În sfîrşit riscul de neplată fiind

mare,cei ce cumpărau astfel de ceanţe,nu doreau să piardă timpul cu analize şi

evaluări de risc. Titlurile de credit acordate au fost transformate în titluri

financiare şi vîndute băncilor de investiţii, care, după ce le-au „împachetat”şi ele

într-o nouă „titrizare”7 le-au vîndut altor instituţii financiare.

6 Finanţele structurate este un termen folosit pentru a descrie un sector al finanţelor creat pentru a ajusta în riscul transferului folosind entităţi legale complexe şi corporative.Acest transfer de risc în cazul grupării de resurse şi al regrupării valorilor mobiliare existente(titrizarea)pentru diferite valori financiare(ipoteci,cărţi de credit de împrumut, împrumuturi auto,etc.) a ajutat la înfiinţarea de noi surse de finanţare pentru consumatori.El a contribuit la degradarea standardelor de garanţii pentru aceste valori financiare,ajutînd astfel la creşterea atît a creditelor exagerate de la mijlocul anilor2000,cît şi la prăbuşirea creditelor şi la criza financiară din2007-2008.

7 ,,Titrizare”-operaţiune,tehnică ce permite celui care vinde un produs cu risc să-l revîndă sub forma unor fracţiuni de produs,respectiv sub formă de titluri debarasîndu-se astfel de un activ riscant din bilanţ.Apoi asfel de titluri mixate devin instrumente derivate complexe cu risc dispersat.

15

Declanşarea crizei în SUA - începînd cu 2006 ratele directoare la Fed

sunt majorate, fapt ce antrenează şi creşterea semnificativă a dobînzii pentru

creditele imobiliare, unele atingînd nivelul a18%. Drept urmare, mii de gospodării

cu venituri reduse nu au putut plăti ratele scadente şi s-au aflat în situaţia de a-şi

vinde casele. Vînzările masive au antrenat după ele reducerea dramatică a preţului

caselor.

Propagarea crizei în sistemul bancar - odată ce valoarea caselor au tins să

scadă sub valoarea ipotecilor, unele instituţii creditoare s-au aflat în situaţia de a

nu-şi putea recupera creanţele (valoarea creditelor acordate) pe seama ipotecilor

deţinute.

Reducerea volumului creditelor - căderea preţurilor caselor determină

agenţiile de rating să degradeze titlurile financiare derivate emise pe seama

creditelor imobiliare. Asocierea creditelor ipotecare subprime cu alte titluri de

credit în cadrul diferitelor produse derivate a făcut ca acestea să fie „intoxicate” de

primele şi astfel a devenit extrem de dificilă evaluarea corectă a „sănătăţii”

portofoliilor instituţiilor financiare care le deţineau. În consecinţă, valoarea

titlurilor respective tinde să scadă simţitor, drept urmare investitorii încep să vîndă

masiv aceste titluri, ceea ce antrenează o scădere şi mai accentuată a valorii lor.

Majoritatea instituţiilor bancare deţinătoare de astfel de titluri îşi transformă

titlurile pe temen mediu şi lung în titluri pe termen scurt, ceea ce duce la o cerere

mare de lichidităţi pe termen scurt, căreia băncile nu reuşesc să-i facă faţă. Se

crează asfel o criză de lichidităţi. Totodată, băncile devin neîncrezătoare în

„sănătatea” partenerilor lor financiari. De asemenea, cofruntate cu dificultăţi de

refinanţare, băncile păstrează propriile lichidităţi pentru ele însele. Aceste

fenomene cumulate conduc la creşterea nivelului ratelor dobînzilor interbancare şi

la reducerea volumului de credite acordate.

Propagarea internaţională a crizei - datorită fenomenului de

globalizare şi internaţionalizare a pieţeor financiare tot mai pronunţat din ultima

perioadă efectul de contagiune era de asteptat. Înrt-o perioadă foarte scurtă de timp

în întraga lume sa resimţit o lipsă de lichidităţi şi în consecinţă blocarea tuturor

16

activitătilor economice şi în final apariţia Crizei Financiare Internaţionale care sa

transformat intr-o criză economică8 mondială în care intră şi Moldova în joc.

Propagarea crizei asupra economiei Republicii Moldova - cu toate că

R.M. îi este specific un coeficient redus de monetizare a economiei, absenţa unei

pieţe de capital dezvoltate, integrarea limitată a fluxurilor financiare naţionale pe

piaţa financiară internaţională, precum şi interdependenţa slabă a cererii şi ofertei

de capital cu piaţa financiară internaţională şi condiţii mult mai severe de creditare

(dobîndă, gajul), ecnomia ei este una foarte deschisă, fapt ce micşorează

posibilităţile sale de protejare de criza ce se amplifică.

Cît priveşte criza ipotecară, R.M este afectată indirect de această formă de

criză, fapt ce se datorează unei pieţe de capital slab dezvoltate a R.M. şi lipsa

titlurilor financiare derivate complexe, precum şi a unui sistem bancar total diferit

cel american9. R.M nu are bănci de investiţii similare Lehman Brothers, Morgan

Stanley, Bear Stearns, care să efectueze operaţiuni de titrizare a creditelor

ipotecare cu grad mare de imprudenţă.

R.M fiind mai puţin dependentă de creditele internaţionale, de investiţiile

străine directe de la economiile mai globalizate a fost lovită mai puţin de efectele

negative ale crizei. Anume integrarea limitată a Moldovei în economia globală

explică faptul că această lovitură apare cu cîtevai luni întîrziere de criza mondială

şi ia o amploare mai profundă în anul 2009.

Opinii despre posibele implicaţii ale crizei în economia Republicii

Moldova. Analiza fenomenului de criză în Republica Moldova impune

delimitarea unor caracteristici specifice, care pot fi considerate atuuri ale

economiei moldoveneşti, imune la prima vedere crizei:

8 Este de menţionat faptul că criza financiră ţine de funcţionarea băncilor,accesul la credite,recreditări etc. iar criza economică ţine de stagnarea sau scăderea producţiei industriale,a serviciilor,exporturilor,etc.

9 Specificul sistemului bancar american se exprimă în obţiunea băncilor între 2 tipuri de statut National Bank sau State Bank (bancă federală sau bancă într-un stat anumit)completată cu regimul „one state banking”constînd în separarea activităţii bancare comerciale de cele financiare.Ca urmare a aestor factori specifici se disting 4 categorii de instituţii bancare:

Băncile comerciale-care au ca funcţiune principală primirea depozitelor de fonduri,private sau publice,la vedere sau la termen.Băncile de investiţii(absente în R.M)-operează cu fondurile împrumutate de la băncile comerciale asigurînd cumpărarea şi plasamentul

titlurilor emise de societăţile comerciale şi prestează servicii în domeniul restructurărilor şi fuziunilor, gestionează portofolii de titluri,jucînd un rol important în dinamizarea economiei.

Băncile americane situate în străinătate cu avantajul de a efectua operaţiuni care nu le sunt permise pe teritoriu american.Băncile străine-sunt în proporţie de cca.50% japoneze,cca.10% britanice,cca30% europene.

17

structura economiei naţionale, în sensul lipsei unor domenii care au fost

într-o masură mai mare afectate de criză, precum cea a automobilelor,

industria siderurgică;

remitenţele ca sursă de alimentare a lichidităţii sistemului bancar şi ca

sursă de compensare a deficitului comercial în creştere-ca masură

temporară în peioada de criză;

dependenţa, aproape în egală măsură, a exporturilor noastre de pieţele

din est şi vest;

structura exporturilor,care în mare ,măsură nu conţin componente uşor

afectate de criză (materii prime, echipamente, utilaje etc.)

ponderea mare apopulaţiei din mediul rural şi, respectiv, a auto-

consumului în consumul total;

faptul că mai putem beneficia de investiţiile „nomade”,datorită preţului

încă relativ redus al forţei de muncă etc.

Atuurile menţionate mai sus, precum, şi o creştere a PIB-ului în 2008 cu

+7.2%, fiind cea mai înaltă creştere din ţările Europei Centrale şi de Est, au făcut

autorităţile susţinuţi de specialiştii Fondului Monetar Internaţional să credă într-o

primă etapă de evoluţie a crizei, că economia Moldovei va ieşi din ea cu pierderi

minime şi principala consecinţă va fi reducerea nesemnificativă a ritmurilor de

creştere a PIB-ului. Argumentele de bază în susţinerea acestei opinii erau:

menţinerea stabilităţii sistemului bancar naţional pe fundalul

falimentărilor în masă a băncilor din SUA şi ţările europene.

lipsa pieţei speculative de capital, care a provocat începutul crizei

mondiale.

predominarea în structura exportului moldovenesc a produselor de

consum curent (produse agroalimentare, producţia industriei uşoare),

ceea ce alimenta speranţa unei scăderi neesenţiale a exportului.

Defapt toate aceste opinii greşite denotă icapacitatea Fondului Monetar

Inernaţional de reglementare a proceselor în contextul unei activităţi economice

din ce în ce mai interanaţionalizate şi globalizate.

18

1.2.Tehnici şi instrumente de analiză a impactului crizei ipotecare

asupra economiei Republicii Moldova

Canalele de contagiune a crizei - acestea constau în legăturile

fundamentale dintre economiile lumii pe care le deţine un stat sau un grup de state,

regiune între ele şi se refereă la:

legăturile financiare - R.M este contactată la mediul financiar

internaţional prin legăturile srînse ale acesteia cu Romînia, Rusia,

Ucraina, Germania, Italia şi Franţa state care sau confruntat puternic cu

fluctuaţiile crizei economice. Recesiunea din Italia a afectat în mod

direct ţara noastră, datorită numărului mare de migranţi aflaţi acolo,

volumul remitenţelor şi fluxurilor de mijloace băneşti au scăzut,

provocînd o micşorare a consumului şi în efect a veniturilor la bugetul

statului. O scădere a remitenţelor sa accentuat şi din Rusia şi Franţa în

prma jumătate a anului 2009.

legăturile comerciale reale - aici pilonii principali de transportare a

crizei a fost Rusia, Germania şi Ucraina cu care R.M are cele mai

strînse legături comerciale. Datorită inflaţiei provocate de criza

financiară a scăzut puterea de cumpărare a populaţiei şi ca efect

diminuîndu-se şi cererea de produse ceia ce a determinat R.M să reducă

exporturile şi în cele mai dificile situaţii chiar să le sisteze complet.

Canalul direct de contagiune:

Sacăderea volumului remitenţelor - modelul de creştere economică din

Republica Moldova este bazat pe volumul fluxului de remitenţe de mai bine de opt

ani, ceia ce nu ne poate da dreptu să vorbim şi de o dezvoltare economică10. Încă

de la începutul adoptării acestui model de creştere remitenţele au constituit forţa

motrice a consumului final intern precum şi principala sursă a veniturilor la

10 Paradoxul fundamental al creşterii economice din Republica Moldova se manifestă prin faptul că deşi creşterea economică este antrenată de creşterea spectaculoasă a consumului de bunuri şi servicii finale,companiile moldoveneşti în mare parte au ratat oportunitatea de a răspunde acestei cereri prin majorarea şi diversificarea ofertei interne şi această cerere a fost acoperită din importuri.

19

bugetul de stat. Astfel odată cu reducerea lor în economia Moldovei au luat

ampoloare toate efectele negative atît la nivel micro cît şi macro economic.

Implicatiile crizei asupra economiei Republicii Moldova se manifestă prin:

reducerea volumului remitenţelor.

micşorarea cererii interne şi externe.

reducerea fluxului de investiţii străine directe.

creşterea inflaţiei.

fluctuaţii ale cursului valutar.

reducerea PIB-ului.

creşterea ratei dobînzii.

reducerea rezervelor valutare.

reducerea încasărilor impozitelor.

mărirea deficitului bugetar.

creşterea necontrolată a datoriei externe.

scăderea cursurilor valorilor mobiliare şi temperarea „bumului” în

construcţie, transport, industria materialelor de construcţie.

reducerea creditării bancare.

numeroase falimente printre care şi Investprivatbank.etc.

creşterea şomajului şi tensionarea situaţiei pe piaţa muncii internă,drept

consecinţă a protecţionismului pe pieţele muncii externe.

înrăutăţirea realizării produselor de export autohtone.

majorarea volumului importului din Ucraina,datorită stabilităţii

preţurilor şi puterii de cumpărare stabile a populaţiei.

Gradul de afectare a diferitor sectoare economiei Republicii Moldova

poate fi evaluat prin urmatoarele tehnici si instrumente de analiză:

Tehnici şi instrumente de analiză generale:

1.Produsul intern brut (PIB) - este un indicator macroeconomic care

reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate

consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei ţări în

decurs de un an.

20

Calculul original:

PIB=Valoarea productiei brute−Valoareamaterialelor folosite∈productie+Taxe de import+Taxe de productie−Subventii 1.2.1.

Calculul după întrebuinţare:

PIB=consum+investitii+export−import . 1.2.2.

PIB=Consum privat+consumul statului+investitii+exporturi nete . 1.2.3.

2. Active Nete (A.N) - este un indicator care caracterizează

solvabilitatea şi stabilitatea financiară a unui patrimoniu. În mod normal mărimea

activelor nete creşte în dinamică în urma desfăşurării activităţii economico-

financiare eficiente. Tendinţa de scădere semnalizează existenţa aspectelor dificile

în dezvoltarea întreprinderii. Situaţia financiară în acest caz se caracterizează

instabilă.

Apariţia valorii negative a activelor nete confirmă o stare de criză, cînd

unitatea / unităţile economice nu dispun de active formate pe seama surselor

proprii şi activitatea pe deplin se finanţează datorită surselor împrumutate.

Formule de calcul:

A . N .=Total Active−Datorii pe termenscur t . 1.2.4.

A . N .R. M .=Total Active−Datorii pe termenlung−Datorii pe termen scurt . 1.2.5

3.Profitul (pierderea) - indicator ce caracterizează evoluţia în dinamică

a rezultatului şi stabilităţii financiare a unei întreprinderi sau a unui segment

economic şi reprezintă depăşirea veniturilor cîştigate de întreprindere asupra

consumurilor şi cheltuielilor suportate de aceasta.

Profitul (pierderea)=Venituri−consumuri şi cheltui eli . 1.2.6.

-profit brut - reprezintă profitul obţinut din vînzarea produselor, mărfurilor

şi serviciilor prestate şi se determină ca:

Profitul Brut=Venitul dinvînzări−Costul vînzărilor . 1.2.7.

21

-profit net - reprezintă profitul care rămîne la dispoziţia întreprinderii

după calcularea cheltuielilor privind impozitul pe venit şi se determină ca:

Profit Net=Profitul pinălaimpozitare−Cheltuielile privind impozitu pe venit .

1.2.8

Tehnici şi instrumente de analiză specifice:

1. Piaţa Bursieră:

1.1Capitalizarea Bursieră - este un indicator macroeconomic care

exprimă valoarea de piaţă a tuturor companiilor tranzacţionate la una din bursele

din ţară (în cazul Republicii Moldova - Bursa de Valori a Moldovei). Pe piaţa

bursieră din R.M s-a convenit în cadrul Agenţiei de rating şi estimare „Estimator -

VM” de a se aplica o formulă specială de calcul, ca rezultat din faptul, că piaţa

noastră bursieră este una intermitentă şi nu una continuă, tranzacţiile cu oricare din

acţiuni înregistrate la BVM au loc foarte rar (uneori odată în an sau în cîţivai ani).

Reeşind din acest specific, metodologia aplicată de Agenţia de rating prevede

calculul capitalizării bursiere ca suma a capitalizărilor bursiere a tuturor acţiunilor

tranzacţionate vreodată în regim interactiv la bursă.

1.Ratacapitalizării Bursiere=cursul curent bursier al actiunilor societatii

× nr . act . aflate∈circulatie pe această piata . 1.2.9.

2.RataCapitalizării BursiereR. M .=¿

ultimul pret inregistrat∈cadrul tr . de vinzare−cumparare interactive la BVM indiferent ∈cean .nr . totalde valorimobiliare emise de cl asarespectivasi inregistrate la BVM .

.

1.2.10.

1.2 Indicele bursier „ EVM Composite ” - este un indicator sintetic destinat

urmăririi nivelului evoluţiei în ansamblu a preţurilor înregistrate pe piaţa bursieră

în Republica Moldova. Este un indice agregat de preţ care se măsoară în puncte,

cu ponderea în perioada de bază11, calculat în baza informaţiei privind preţurile de

tranzacţionare a valorilor mobiliare în cadrul secţiei interactive de vînzare -

cumpărare a BVM. Se calculează după următoarea formulă:11 Drept perioadă de bază la calcularea indicelui se consideră data de1 ianuarie 2006,şi capitalizarea bursieră a valorilor mobiliare

incluse în calculul indicelui în perioada de bază constituie 5 634 048 386 lei.

22

EVM Composite =k×∑i=1

n

p i1× q i0

∑i=1

n

p i0× q i0

× 10;

1.2.11.

unde:

1. 1.EVM Composite - reprezintă valoarea indecelui calculată la data

curentă;

2. 2.n - nr.de valori mobiliare luate în calcul la determinarea valorii

indecelui;

3. 3.i - nr. de ordine a emitentului valorilor mobiliare;

4. 4.pi1 preţul curent de piaţă a valorilor mobiliare emise de emitentul cu

nr. de ordine i;

5. 5.pi0 - preţul de piaţă a valorilor mobiliare emise de emitentul cu nr. de

ordine i în perioada de bază;

6. 6.qi0 - nr. de valori mobiliare, emise de emitentul cu nr. de ordine i şi

admise spre calculaţie la BVM în perioada de bază;

7. 7.∑i=1

n

p i1× q i0- capitalizarea bursieră curentă a valorilor mobiliare incluse

în calculul indicelui;

8. ∑i=1

n

p i0× q i0- capacitatea bursiră în perioada de bază a valorilor mobiliare

incluse în calculul indicelui;

9. k - valoarea coeficientului de corectare.

Coeficientul de corectare are ca scop evitarea denaturării valorii

indicelui ca urmare a efectuarii la BVM a treanzacţiilor cu valori care

anterior nu s-au tranzacţionat în cadrul secţiei interactive de vînzare -

cumpărare a BVM, precum şi în cazul retragerii din circulaţie de la

BVM a valorilor mobiliare care anterior s-au tranzacţionat. Scopul

utilizării coeficientului este de menţinere a indicelui la acelaşi nivel în

ziua includerii sau excluderii valorilor mobiliare din indice şi se

23

calculează după formula: k = {EVM Composi te} over {EVM Composite ¿× k ;

1.2.12.

unde:

k } ¿- valoarea coeficientului de corectare după includerea / excluderea de

valori mobiliare în indice;

EVM Composite - valoarea indicelui pînă la includerea / excluderea de valori

mobiliare în/din calculul indicelui;

k - valoarea coeficientului de corectare pînă la includerea / excluderea de

valori mobiliare în / din calculul indicelui;

EVM Composite} ¿- valoare indicelui calculată cu includerea / excluderea de

valori mobiliare în / din calculul indicelui.

2. Piaţa Asigurărilor:

2.1Volumul primelor de asigurare12 subscrise - este un indicator care

caracterizează din punct de vedere cantitativ cererea de piaţa asigurărilor din

Republica Moldova, evidenţiind evoluţia în dinamică a acesteia. Deobicei

creşterea lui este binevenită indicînd o situaţie favorabila pe piata asigurărilor.

2.2 Volumul rezervelor tehnice de asigurare - este un indicator specific

pieţii asigurărilor, care caracterizează solvabiliatea şi stabilitatea sistemului de

sigurări şi reprezintă nişte estimări ale plăţilor viitoare pentru riscurile produse în

trecut sau cele care se vor produce în viitor. Sunt nişte fonduri de rezervă de

siguranţă pentru asigurător în cazul producerii riscului asigurat. Ele sunt calculate

matematic (mai sunt numite şi rezerve matematice13) şi ca în toate calculele

privind asigurările se iau valori probabile. În literatura de specialitate există mai

multe metode de calcul,însa cele mai răsîndite sunt:

metoda prospectivă.

metoda retrospectivă.

12 Primă de asigurare-sumă de bani pe care o plăteşte asigurătorul pentru ca aceasta să constituie fondul de asigurare necesar plăţii îndemnizaţiilor în cazul producerii riscului asigurat.Valoarea acesteia se stabileşte înmulţind suma asigurată cu cota-primă,stabilită la 100 unităţi monetare. Conform Legii cu privire la asigurări nr.407-XVI din 21.12.2006 aceasta reprezintă suma pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului,la eliberarea poliţei de asigurare,în mod şi în termenul prevăzut de contractul de sigurare,în schimbul preluării de către asigurător a riscului asigurat.

13 Sumele reprezentînd rezerva matematică se păstrează de către societăţile de asigurare în conturi la banci,fructificîndu-se înfuncţie de dobînzile bonificate.Ele pot fi fructificate de asigurător prin plasamente de lungă durată în acţiuni şi activităţi cu caracter economic.

24

a.metoda prospectivă constă în calcularea rezervei matematice în funcţie de

analiza viitoare a stocului de asigurări. Rezerva matematică la un moment dat, în

cursul asigurării, se obţine ca diferenţă între valoarea actuală a prestaţiilor de

asigurare viitoare (Va pr.v.) ale asigurătorului determinate la un anumit moment,

şi valoarea actuală a primei de asigurare care mai sunt de încasat, determinate al

acelaşi moment (Va p.n.).

Rm = Vapr.v. - Vap.n. 1.1.13.

b.metoda retrospectivă se bazează pe date şi elemente din trecutul

asigurării. Rezerva matematică se determină ca diferenţă între valoarea actuală a

primei încasate de la începutul asigurării (Va p.î.) şi valoarea actuală a prestaţiilor

achitate de asigurător (Va pr.a.)

Rm = Vap.î. - Vapr.a. 1.2.14.

3. Piaţa Leasingului14:

3.1Volumul Portofoliului de creditare - este un indicator ce

caracterizează evoluţia cererii acestui sector din punct de vedere cantitativ.

Deobicei este apreciată creşterea lui în dinamică. Scăderea volumului acestuia

denotă o micşorare a cererii produselor de leasing şi instabilitate a sitemului

financiar.

3.2Volumul creditelor neperformante - este un indicator care

acracterizează puterea de cumpărare a populaţiei şi capacitatea de palată a

acesteia,de care depind foarte mult stabililitatea şi solvabilitatea companiilor de

leasing. Deobicei se apreciază scăderea acestui indicator în dinamică, creşterea lui

poate crea dificultăţi în activitatea companiilor de leasing prin scăderea

lichidităţillor şi a incapacităţii de plată şi în cel mai rău caz falimentarea.

4. Piaţa muncii:

4.1Rata şomajului - este un indicator specific pieţii muncii, care arată

numărul de persoane fără un loc de muncă. Deobicei se apreciază ca situaţie

14 Leasingul-reprezintă activitatea de antreprenoriat de investire a unor mijloace temporar disponibile sau împrumutate,pe bază de contract,conform căruia locatorul (creditorul finanţelor) procură cu titlul de proprietate echipamentul,indicat de locatar,de vînzătorul (furnizorul ) stabilit de acesta şi îl acordă contra plată locatarului în posesiune şi folosinţă temporară în scopuri de întreprinzător.

Conform Legii cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005-acesta reprezintă totalitate a raporturilor care iau naştere în scopul şi în cadrul realizării unui contract de leasing.

25

favorabilă scăderea acestuia.Creşterea lui este apreciată negativ în ansamblul

economiei şi deobicei creşterile foarte mari se datorează situaţiilor de criză

profundă sau recesiune.

4.2Rata ocupării forţei de muncă - indicator ce arată numărul total de

persoane care se află în cîmpul muncii,raportat la numărul total al populaţiei

existente. Se apreciază pozitiv creşterea acestui indicator în dinamică.

5. Sectorul Bancar:

5.1 Indicatori de Eficienţa Bancară:

5.1.1Rentabilitatea Activelor - reprezintă raportul dintre profitul

generat în perioada raportată şi valoarea activelor disponibile în această perioadă.

RA=PPI

A×100 % . 1.2.15.

-rezultatul obţinut reflectă mărimea profitului obţinut de fiecare unitate

monetară a activelor disponibile indiferent de sursa de finanţare. Ca surse de

informaţie pentru calcularea acestuia servesc: Raportul de profit şi pierdere

(profitu). Bilanţul Contabil (valoarea medie a activelor).

Dinamica acestui indicator poate fi influenţată de doi factori, Rentabilitatea

Vînzărilor şi Numărul de rotaţie a activelor, care se află în strînsă legătură cu

indicatorul rezultativ.

5.1.2Viteza de rotaţie a activelor - este un indicator de eficienţă

calculat prin mai mute tipuri de rate:

Numărul de rotaţii a activelor totale - această rată arată de cîte ori

mijloacele agentului economic investite în active disponibile au fost recuperate

prin venitul din vînzări.

NRTA=V .V (venitul din vînzări)

T . A (Total Activ) ; 1.2.16.

Deobicei este apreciată situaţia cînd nr. de rotaţie creşte, şi invers.

Durata medie de rotaţie a activelor - este un indicator ce caracterizează

cîte zile în medie durează o rotaţie a activelor totale.Deobicei se apreciază

scăderea nr. de zile a rotaţiei.

26

D=360 × nr .rotatie=zile ; 1.2.17.

5.2Indicatori de Lichiditatea Bancară - arată capacitatea băncilor de a-şi

onora atît obligaţiunile curente,cît şi cele pe termen lung.O bancă se consideră

lichidă doar dacă are cantităţi importante de active lichide sau dacă are acces la

mijloace lichide de piaţă în orce moment şi / sau dacă o parte din necesarul băncii

este finanţat de active lichide proprii, cealaltă parte din posibilitatea de atragere a

resurselor la un moment dat de timp.

printre activele lichide se numără: numerarul,depozite la BNM, valori

mobiliare lichide de, credite şi împrumuturi interbancare nete cu termen de pînă la

o lună.

Există II tipuri de indicatori de lichiditate:

indicatori impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un

sistem naţional la altul.

indicatori interni pe care banca îi calculează din experienţa proprie şi îi

consideră estimativi pentru calcularea riscului de lichiditate.

În R.M. există II principii de lichiditate fiecare bancă fiind liberă sa-şi

stabilească unul din ele:

presupune ca coeficientul format dintre active şi pasive nu trebuie să fie

mai mare ca 1 şi trebuie să fie un termen de rambursare de 2 ani pentru

active şi pasive.

K 1= A ctive pe termenlungPasive pe termenlung

; (mai mic sau egal cu 1;) 1.2.18.

presupune că la calculcularea lui nu trbuie să fie mai mic de 20%

K 2= Active lichideTotal active

×100 % ; 1.2.19.

27

II. ANALIZA EVOLUŢIEI ÎN DINAMICĂ A IMPACTULUI CRIZEI

ASUPRA ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA

2.1Analiza evoluţiei în dinamică şi impactul factorial al fenomenului de

criză asupra economiei Republicii Moldova.

1.Piaţa Bursieră - BVM afost lovită de criza financiara în luna iunie a

anului 2008, atunci cînd a început stagnarea şi apoi diminuarea preţurilor la bursă .

(Figura.2.1.1). Analizînd efectele crizei în activitatea bursieră, pe percursul anului

2008, se pot afirma două direcţii de evoluţie a preţului bursier:

Prima direcţie cuprinde primele cinci luni ale anului, perioadă în care

sa urmat cursul ascendent demarat la bursa de valori aMoldovei.

A doua direcţie ce cuprinde lunile iunie şi decembrie ale anului,

perioadă în care s-a manifestat stoparea şi scăderea preţurilor la

acţiunile bancare, care erau şi cele mai lichide titluri pînă la acel

moment la BVM. Pe perioada acestor luni valorile idecelui au coborit

cu -87 4777 puncte.

Totodată, s-au redus drastic tranzacţiile de pe segmentul de bază al

bursei,vînzare-cumpărare în regim interactiv şi au urmat căderi de preţ la acţiunile

emise de societăţile din sectorul real al economiei. Efectul crizei s-a făcut resimţit

dea binelea la finele anului 2008,atunci cînd Agenţia Proprietăţii Publice practic a

suferit un eşec la ultima licitaţie desfăşurată la BVM de la care se aştepta

încasarea unor sume enorme de la înstrăinarea acţiunilor deţinute de Stat.

28

sursa:www.evm.md

Figura 2.1.1. Eviluţia indicelui bursier EV-Composite,anul 2008.

În anul 2009 potrivit datelor statistice acest indice a continuat sa scadă.

Astfel la data de 01.01.2009 acesta avea 2 313 63 puncte iar la finele anului

(31.12.2009) acesta a ajuns la1 793 73 puncte, diminuîduse cu 51 990 puncte. În

această perioada efectele crizei a condus la o coborîre drastică în luna

iunie,urmînd un trend descendent pîna la finele anului.

Cu toate că în mod direct piaţa noastră bursieră nu este conectată cu pieţele

financiare internaţionale, sunt câteva mecanisme prin care efectele crizei s-au

transmis asupra Bursei de Valori din Moldova. Printre ele, principalele sunt:

Părăsirea pieţei de căte investitorii străini de portofoliu. În condiţiile în

care situaţia pe pieţele de bază pentru ei este dificilă, majoritatea

investitorilor au încetat să mai investească pe pieţe cu un risc înalt (cum

este Moldova) sau chiar şi-au retras investiţiile de pe aceste pieţe.

Diminuarea drastică a unor parametri calitativi, pe piţele bursiere din

vecinătate, utilizaţi pe larg de către investitori la determinarea la mai

multe burse a nivelului preţurilor la acţiunile societăţilor ce activează în

acelaşi sector de activitate a favorizat o diminuare a preţurilor la

acţiunile similare din Moldova, în mod similar cele emise de bănci.

Investitorii locali dispun de mai puţine resurse. Majoritatea investito-

rilor locali obţineau resursele pentru procurarea valorilor mobiliare din

nişte activităţi economice, care erau de bază pentru ei. Odată cu evolu-

ţia crizei şi înrăutăţirea situaţiei economice la majoritatea companiilor

autohtone din cauza reducerii exporturilor şi diminuării consumului,

mai puţine mijloace financiare sunt disponibile pentru investire.

Majoritatea investitorilor au aşteptări pesimiste. Investitorii preferă să

aştepte până când situaţia economică generală se va ameliora şi se abţin

până atunci de a efectua investiţii suplimentare. Această atitudine a fost

accentuată de insolvabilitatea şi lichidarea băncii Investprivatbank.

29

Analizînd capitalizarea bursieră din perioada 11.082008 - 11. 08. 2009,

perioadă în care sa-u resemţit pe deplin efectele crizei în Republi-ca Moldova, se

observă o coborîre semnificativă a acestui indicator. (Figura 2.1.2.)

sursa:www.evm.md

Figura 2.1.2 Evoluţia capitalizării bursiere în 2008

Astfel la finele perioadei (11.08.2009) valoarea capitalizării bursiere marca

minimum de 14 515 mlrd .lei sau mai puţin cu cca. 277 mln.lei (- 1.87 %) faţă de

valoarea înregistrată cu un an calendaristic în urmă. În evoluţia sa în această

perioadă ea a înregistrat 6 luni de creştere şi 6 de stagnare.

Analizînd structura capitalizării bursiere denotă o predominare ca pondere

în valoarea capitalizării a unui nr. mic de societăţi (cca. 30). Astfel spus, cu toate

că în componenţa sa capitalizarea cuprinde 800 de acţiuni ,valoarea bursiră a

majorităţii companiilor e infimă şi nu influenţează substanţial valoarea sumară.

Rezultatele economico - financiare ale Bursei de la finele anului 2008,

denotă încă o dată efectele negative ale crizei. Astfel potrivit Bilanţului Contabil al

anului 2008 sa înregistrat o scădere a:

Venitului din Vînzări cu 84,8%

Profitului brut cu 73.5%

Rezultatului activităţii operaţionale cu 52,2%

30

Tot în această perioadă, pe piaţa bursieră au fost înregistrate 3166 de

tranzacţii în volum total de 996 ,8 mil. lei, înregistrînd o diminuare cu 236, 6 mil.

lei faţă de volumul tranzacţiilor efectuate în 2007.

Concluzie: impactul negativ al crizei sa facut resimţit pe piaţa bursiră prin

scăderea accentuată a indicelui EVM - Composite şi o scădere semnificativă a

capitalizării bursiere, precum şi o scăderea a profitului Bursei de Valori a

Moldovei. Capitalizarea bursieră, ca indicator de bază a acestei pieţe nu sa

modificat esenţial în acest interval de timp,iar regresul negativ sa datorat în mare

măsură reducerii capitalizării bursiere a majorităţii bancilor comerciale din

Republica Moldova. Impactul acestei crize se transferă la moment şi în direcţia

reducerii capitalizării bursiere la tot mai multe societăţi pe acţiuni ce activează în

sectorul real al economiei.

2.Piaţa Asigurărilor - în ultimii ani conform rapoartelor Comisiei

Naţionale a Pieţii Financiare evoluţia acestui sector a înregistrat creşteri esenţiale.

Cu toate acestea Piaţa asigurărilor din Republica Moldova are un grad scazut de

dezvoltare, practic nu este deloc încadrată în sistemul internaţional de asigurări.

Datorită acestui fapt, criza financiară internaţională nu avut implicaţii directe

asupra pieţei de asigurări din Republica Moldva. Fiind un sistem independent

riscul efectului de contagiune dispare. În perioada de plină criză (trimestrul III la

anului 2008 - 2009) companiile de Asigurări din Republica Moldova au dat

dovadă de solvabilitate şi stabilitate financiară. Solvabilitatea şi stabilitatea

financiară a pieţii asigurărilor din Republica Moldova a fost afectată de criza

financiară prin scăderea volumul primelor subscrise - volumul primelor brute

subscrise în tr. III al anului 2009 în activitatea de asigurări au constituit 595,5 mil.

lei, înregistrînd o descrestere de 37,5 mil. lei (5,9%) faţă de perioada similară a

anului 2008. (Figura.2.1.3).

31

2006 2007 2008 20090

100200300400500600700

………………………………..……………

sursa:www cnpf.md/date statistice.Figura 2.1.3 Dinamica primelor brute subscrise.

2006 2007 2008 20090

20

40

60

80

100

120

Asigurari benevole de bunuriAsigurari benevole de raspundere civilaAsigurari obligatoriiPrime incasate prin reasig-urare

sursa:cnpf.md/date statistice.

Figura 2.1.4 Evoluţia structurii primelor brute subscrise.Din volumul total de prime brute subscrise, asigurările generale au generat

prime brute subscrise în valoarede 561,4 mil. lei, înregistrînd o diminuare cu 6,5 la

sută faţă de perioada similară a anului precedent.

Societăţile de asigurare, conform raportărilor prezentate la data de

30.09.2009, deţineau un portofoliu de 561222 contracte în vigoare, sau cu 37208

mai puţine decît la 30.09.2008.

Analizînd evoluţia structurii primelor brute subscrise (Figura.2.1.4.)

acestea nu au înregistrat modificări esenţiale, cu excepţia asigurărilor obligatorii,

asigurărilor benevole de bunuri şi de răspundere civilă care au înregistrat o

diminuare respectiv cu 20,0 mil.lei (7,3%), 12,5 mil. lei (5,4%) si 4,2 mil.

lei(10,6%). Modificări esenţiale s-au produs în activitatea de reasigurare, care a

scăzut atît în valoare absolută cît şi ponderea în totalul primelorde la 3,3 mil. lei

(0,5%) pînă la 2,0 mil. lei(0,3%). Aceste diminuări sunt efectele certe ale crizei

care reducînd puterea de cumpărare a populatiei sa răsfrîns direct reducînd

volumul cerererii asigurărilor.

32

Activele Nete:

Activele nete şi capitalul social al companiilor de asigurare au avut o creştere

în dinamică. Activele nete ale societăţilor de asigurare la 30.09.2009 au constituit

711,7mil. lei, fiind în crestere cu 16,2% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată a

anului precedent. Unul din componentele de bază ale capitalului propriu a

societăţilor de asigurare este capitalul social achitat, care la 30.09.2009 a constituit

371,6 mil. lei, înregistrînd o crestere cu 18,7%.

· Rezervele de asigurare :

La finele trimestrului III 2009 valoarea totală a rezervelor tehnice pentru

contractele de asigurări şi de viaţă constituie 489,1 mil. lei, înregistrînd o majorare

cu 8,5 mil. lei în comparaţie cu finele trimestrului III al anului 2008.

(Figura.2.1.5.)

2006 2007 2008 20090

200400600800

10001200

Total rezerve thehniceRezerve pentru asigurari generaleRezerve pentru asigurari de viata

sursa :www.cnpf.md/buletin trimestrial 2009.

Figura 2.1.5 Evoluţia rezervelor tehnice pentru asigurări

Rezervele tehnice aferente asigurărilor generale constituie 368,5mil. lei

(75,3% din volumul total), iar rezervele tehnice aferente asigurărilor de viaţă –

120,6 mil. lei (24,7%).

Comparativ cu perioada similară a anului 2008, rezervele tehnice

constituite în activitatea de asigurări generale s-au micşorat cu 18,2 mil. lei, iar

pentru asigurări de viaţă s-au majorat cu 26,7 mil. lei. Rezervele tehnice

constituite pentru riscurile asumate prin contractele de asigurări generale includ:

a. rezerva primei necîştigate în volum de 197,8 mil. lei (53,7% din

valoarea totală a rezervelor aferente asigurărilor generale);

33

b. rezerva daunelor declarate, dar nesoluţionate, în volum de 84,3 mil. lei

(22,9%);

c. rezerva daunelor neavizate în volum de 5,1 mil. lei (1,4%);

d. rezerva catastrofelor şi fondul măsurilor preventive în volum de 81,3

mil. lei (22,1%).

Pentru a asigura stabilitatea financiară şi garantarea achitării îndemnizaţiilor

şi despăgubirilor de asigurare, asigurătorii plasează rezervele de asigurare în

valori mobiliare,depozite bancare, disponibilităţi în conturi bancare curente,

disponibilităţi în casierie, terenuri şi construcţii, creanţe de la asiguraţi şi

intermediari şi împrumuturi acordate asiguraţilor (în cazul asigurărilor de viaţă).

Rezultatele economico- financiare ale societăţilor de asigurare :

Societăţile de asigurare au obţinut în ianuarie - septembrie 2009 un profit de

62,1 mil. lei, sau cu 56,7 mil. lei (48,4%) mai puţin decît în perioada similară a

anului precedent.

Conform rezultatelor financiare înregistrate la 30.09.2009 de către societăţile

de asigurare:

a. valoarea cumulată a profitului, înregistrată de către 18 societăţi de

asigurare, a constituit 74,2 mil. lei, ceea ce relevă o descrestere cu 46,7

mil. lei faţă de nivelul anului precedent;

b. indicatorul pierderilor financiare, înregistrat de către 8 societăţi de

asigurare în volumde 12,1 mil. lei, reflectă o majorare semnificativă a

valorii pierderilor în sumă de 10,1 mil. lei (de 5 ori) faţă de nivelul

anului precedent.

Concluzie:analiza efectuată mai sus, denotă, că impactul negativ al crizei sa

simţit pe piaţa asigurărilor în general printr-o înrăutăţire nesemnificativă a

indicatorilor financiari principali care caracterizează şi solvabilitatea financiară a

acesteia, datorată scăderii cererii la unele categorii de asigurare. Efectul de

contagiune asupra cererii de pe piaţa asigurărilor sa produs prin fenomenul în lanţ

după cum urmează: Scăderea remitenţelor antrenate de criza financiară a condus la

scăderea capacităţii de cumpărare a populaţiei şi respectiv cu impact direct asupra

34

cererii a produselor de asigurare. Conform datelor statistice a Comisiei Naţionale a

Pieţii Financiare în perioada de criză mai mute companii de asigurări au înregistrat

pierderi financiare, fiind nevoite sa se reorganizeze sau să-şi declare falimentul,

ceia ce a constituit şi un avantaj pentru sistemul de asigurări din Republica

Moldova care este întro etapă de dezvoltare şi maturizare.Toate reorganizările,

fuziunile şi achiziţiile generate de criză au eliminat companiile slabe din sistemul

sigurărilor care reprezentau o piedică în dezvoltarea acestui segment relativ nou pe

piaţa Republicii Moldova.

3.Piaţa Leasingului - În Republica Moldova activitatea de leasing

este una relativ nouă în plină dezvoltare, continuă, progresivă şi nesupravegheată

şi a fost marcată profund de criza financiară. Pe acest segment al pieţii criza sa

făcut simţită în a doua jumătate a anului 2008. Această perioadă a fost

caracterizată de începutul stagnării şi apariţia primelor simptome ale acestui

fenomen. Această stagnare a început prin:

reducerea vînzărilor.

încetinirea ritmului de creştere.

creşterea ratelor dobînzilor.

înregistrarea a tot mai multe cazuri de neplată la scadenţă şi sechestrul

bunurilor.

Tot în această perioadă în sectorul leasingului s-a făcut simţită influenţa

factorilor externi. Reducerea volumului remitenţelor, diminuarea importurilor şi

exporturilor, toate s-au materializat în diminuări ale veniturilor şi respectiv în

anularea deciziilor de procurare şi / sau lărgire a bazei tehnico - materiale.

Pe fundalul scumpirii resurselor financiare, majorării ratei de bază,

rezervelor obligatorii şi lipsei lichidităţilor una din problemele cu care

s-au confruntat companiile în perioada de criză a fost accesarea de

finanţări.

Fiind strîns legat de sectorul financiar al economiei naţionale şi

internaţionale, leasing-ul a fost influenţat de scumpirea resurselor

financiare. Reducerea remitenţelor şi saltul preţurilor finanţărilor au

35

condus la diminuarea consumului, reducerea sau stagnarea producţiei

industriale, afectînd direct vănzările societăţii de leasing. Ratele

anunţate ale dobînzilor au urcat de la 13-14% la 15-17% în valută.

Structura portofoliului de leasing fiind dominată de autoturisme, a

suferit o diminuare. Datorită crizei şi scăderii puterii de cumpărare

segmentul vînzărilor auto a avut o evoluţie negativă ceia ce adus în

mod direct la reducerea volumului portofoliului de leasing. Conform

datelor statistice în luna ianuarie a anului 2009 în Republica Moldova

au fost înregistrate 449 automobile noi cu 38,8% mai puţin decît în

ianuarie 2008 cînd au fost înmatriculate 734 unităţi.

Volumul portofoliului creditar al companiilor de leasing s-a dezvoltat

practic în acelaşi mod ca şi cel al băncilor. În prima jumătate a anului

2008, societăţile de leasing au continuat să înregistreze creşteri ale

portofoliilor de aprx. 50%. Valul recesiunii mondiale încă nu sefăcea

simţit în R. Moldova. Spre a doua jumătate a anului 2008 populaţia şi

persoane - le juridice pe fundalul reducerii importurilor, exporturilor,

stagnării sectorului imobiliar, reducerii veniturilor obţinute sub formă

de remitenţe a preluat psihologic riscurile şi a început să economi-

sească. A coborât la jumătate şi ritmul de creştere a portofoliului

creditar al băncilor, înregistrând la nivelul anului 2008 un avans de

doar 19 %. Extrapolând şi bazându-ne pe informaţiile din piaţă, se

poate de estima că în perioada crizei portofoliul creditare al

companiilor de leasing s-a micşorat cu circa 25%.

4.Piaţa Muncii - criza financiară a agravat foarte mult situaţia de pe

această piaţă.

Criza financiară a redus semnificativ rata ocupării forţei de muncă în

Moldova, în primul trimestru al anului 2009. Acest lucru a afectat

preponderent bărbaţii şi populaţia rurală. In acelaşi timp, criza a avut o

influenţă semnificativă asupra ratei şomajului. (Figura.2.1.6.) Din nou,

bărbaţii par să fie mai afectaţi de şomaj, în special cei tineri şi cei care

36

trăiesc în localităţile rurale. Nordul şi Centrul Moldovei au fost

deosebit de afectate de creşterea şomajului şi reducerea oportunităţilor

de angajare .Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia

activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 5,7%, fiind mai ridicată

faţă de trimestrul III a. 2008 (3,6%). Rata şomajului la bărbaţi şi la

femei a înregistrat următoarele valori: 7,3% şi 4,1%. Disparităţi

semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban –

7,5%, faţă de mediul rural – 4,3%. În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata

şomajului a constituit 16,5%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest

indicator a avut valoarea de 12,8%.

sursa:www.statistica.md

Figura 2.1.6 Evoluţia trimestrială a ratelor de şomaj şi de ocupare.

Criza a cauzat reducerea săptămanii de lucru, în medie, cu 1 oră, ceea

ce a avut un impact deosebit de puternic în agricultură şi industrie.

Această reducere a fost mult mai semnificativă în regiunile de nord şi

de sud. In acelaşi timp, numărul de persoane subocupate a crescut

considerabil în toate regiunile;

Sub-ocuparea este un fenomen direct legat de reducerea numărului de

ore de muncă. O persoană se consideră sub-angajată dacă el / ea

munceşte mai puţin de 40 de ore pe săptămană, a dorit să muncească

mai mult, dar nu a avut volum de muncă pentru mai multe ore.

Impactul estimat al crizei financiare asupra numărului persoanelor

37

neangajate în T1’09 este +9.6% (atingand numărul de 96.9 mii

persoane). Cele mai înalte rate ale creşterii sub - ocupării au fost

înregistrate în regiunile Centru şi or. Chişinău . În anumită măsură,

acestea corespund cu faptul că în Chişinău mai multe ore de muncă

reprezintă muncă “ pasivă ” şi că mulţi ar dori să aibă mai multe ore de

“ muncă activă ” pentru a caştiga mai multe venituri;

Un alt impact esenţial asupra pieţei muncii este creşterea cu 86,6% a

numărului de persoane descurajate, adică acele persoane economic

inactive, care ar dori să lucreze, dar nu întreprind nicio acţiune pentru

căutarea unui loc de muncă, pentru că ei consideră că vor suferi eşec în

orice caz, considerînd că pe piaţa muncii nu sunt oferite oportunităţi

atractive. Majoritatea acestora nu se înregistrează la Oficiul de ocupare

a forţei de muncă. Persoanele cele mai afectate de acest fenomen par a

fi locuitorii din regiunea centrală şi municipiul Chişinău; Avand în

vedere că înseşi indicatorul nu este mare (38 de mii de persoane in T1’

09), este clar că acesta a crescut considerabil. Surprinzător, cea mai

mare creştere a avut loc în Chişinău, unde oamenii par să fie deosebit

de pesimişti în posibilitatea de a găsi un loc de muncă decent pe piaţă.

Indirect, evoluţia ratei ocupării forţei de muncă dezvăluie reducerea

locurilor de muncă disponibile. Pentru a evalua direct efectul asupra

numărului de locuri de muncă disponibile este necesar de a examina

impactul crizei asupra numărului de angajaţi pe sectoare economice

(conform raportărilor de intreprinderile care prezintă rapoarte statistice

la BNS). Conform estimărilor noastre, aproximativ 70 de mii de

oameni nu au avut locuri de muncă din cauza crizei, ceea ce constituie

6% din numărul de persoane care ar fi avut un loc de muncă în condiţii

normale.

De asemenea, criza financiară i-a determinat pe mai mulţi lucrători

migranţi din Moldova să se întoarcă acasă. În mediul urban, valoarea

impactului asupra numărului de migranţi a fost de - 23.4%, pe cînd în

38

zona rurală - 17.0% (chiar dacă în termeni absoluţi cea din urmă

domină). Migranţii din mediul rural sunt mai puţin predispuşi de a

reveni deoarece nu pot spera să găsească un loc de muncă decent în

satele lor. Impactul crizei asupra migraţiei a variat mult după diverse

ţări gazdă. Din cele două ţări mai importante care găzduiesc 80% din

lucrătorii migranţi din Moldova – Rusia şi Italia – prima a fost afectată

cel mai mult . Din cauza crizei, aproximativ 37 de mii de oameni au

părăsit Rusia şi circa 8 mii au părăsit Italia. Majoritatea repatriaţilor

sunt bărbaţi şi locuitori ai localităţilor rurale, şi majoritatea lor doresc

să lucreze. Din aceste motive, se presupune că rata şomajului va creşte

pentru acest grup de persoane, precum şi pentru economie în ansamblu;

Concluzie : criza financiară globală a avut un impact direct asupra pieţii

muncii din Republica Moldova afectînd negativ evoluţia tuturor indicatorilor

acesteia. Efectul direct de contagiune sa produs prin forţa de muncă emigrată în

statele grav afectate de criză. Şomajul în Moldova corelează strâns cu emigrarea

forţei de muncă peste hotare. Mai exact, emigrarea serveşte ca un factor ce

atenuează presiunile asupra pieţei muncii şi reduce în mod substanţial rata

şomajului.

5.Sectorul Bancar - efectele crizei de pe acest sector au fost clar

vizibile, odată cu fluctuaţiile cursului valutar şi restrîngerea cativităţii de creditare

care au pus la îndoială stabilitatea şi solvabilitatea multor bănci din sistemul

bancar moldovenesc.

Analizînd rentabilitatea activelor (RAO) pe trimestru IV 2009,

calculată ca raport dintre venit net şi active se observă o scădere uşoară la mai

multe bănci.(tabelul 2.1.1.)

Tabelul 2.1.1

RENTABILITATEA ACTIVELOR A BĂNCILOR COMERCIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA.

Poziţia

08 09 Denumirea Băncii

ROA trimestru.IV2008

ROA trimestru.IV2009

Dinamica

39

1 3 Eurocreditbank 0,82% 0,14% 0,68%2 4 Unibank 0,40% 0,25% 0,15%3 6 Comerţbank 0,31% 0,21% 0,1%4 7 Fincombank 0,28% 0,19% 0,09%5 9 Moldindconbank 0,21% 0,11% 0,01%6 5 Banca Socială 0,19% 0,06% 0,13 %7 10 Energbank 0,17% 0,16% 0,01%8 8 Banca de

Economii0,06% 0,02% 0,04%

9 2 Victoriabank 0,04% 0,10% +0,0610 1 Molddova

Agroindbank0,03% 0,25% +0,28

Total 0,25% 0,14% -0,11sursa:Bilanţurile Contabile ale băncilor(Total Active.)Raporturile Privind Rezultatul Financiar(Venitul net).

Conform calculelor economico - financiare efectuate acest indicator a

înregistrat o scădere de 0,11 puncte procentuale, ceia ce după părerea mea denotă

şi faptul că criza a afectat semnificativ capacitatea băncilor de a genera profit.

Analizînd în continuare activele băncii, conform datelor statistice la sfărşitul

anului 2009 ponderea activelor nefavorabile în totalul activelor a constituit 8.8 la

sută, fiind în creştere cu 5.1 puncte procentuale comparativ cu 31 decembrie 2008.

Deasemenea ponderea reducerilor la active în totalul activelor a constituit 5.3 la

sută, fiind în creştere cu 2.1 puncte procentuale comparativ cu finele anului 2008.

La situaţia din 31 decembrie 2009 capitalul de gradul I a constituit 6453.1

mil. lei şi a înregistrat o descreştere pe parcursul anului 2009 cu 158.5 mil. lei (2.4

la sută). Indicatorul financiar în cauză a corespuns la toate băncile nivelului

minim stabilit. Descreşterea capitalului a fost condiţionată de retragerea licenţei

BC „INVESTPRIVAT-BANK” SA, de înregistrarea pierderilor şi majorarea

activelor nemateriale la unele bănci.

Indicatorii lichidităţii pe sistemul bancar arată clar că criza a pus

stăpînire pe pe procesele bancare în ansamblu dar a avut efecte semnificative.

Conform datelor statistice activele lichide în anul 2009 au crescut cu 3289.9 mil.

lei (27.5 la sută) până la 15273.7 mil. lei (Figura.2.1.7.)

40

30.12.2008

30.03.2009

30.06.2009

30.09.2009

30.12.20090%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

11983.8 10998 11510.2 13049.6 15273.7

6046 5140.3 5449.2 4327 3044.9

2333.7 1669.3 1725.52620.2 5968.8

1726.6 2488.7 2500.1 4007.3 4080.81872.5 1699.7 1835.4 2095.1 2179.3

Numerar si metale pretioaseCredite si imprumuturi in-terbancare neteValori mobiliare lichideDepozite al BNMTotal active

sursa :www.bnm.md.buletin trimestrial,trimestru IV 2009

Figura 2.1.7 Dinamica activelor lichide (mii lei) al sistemului bancar al Republicii Moldova

Prin urmare, gradul de lichiditate conform principiului II (coeficientul

procentual active lichide / total active nu trebuie să fie mai mic decât 20.0 la sută)

a alcătuit 38.3 la sută. Respectiv, gradul de lichiditate conform principiului I

(activele cu termenul de rambursare mai mare de doi ani nu trebuie să depăşească

resursele financiare cu termenul potenţial de retragere mai mare de doi ani) a

constituit 0.6.

Valoarea absolută a activelor generatoare de dobândă în perioada menţionată

s-a micşorat cu1405.6 mil. lei (4.3 la sută), constituind 30926.6 mil. lei, ponderea

lor în totalul activelor s-a cifrat la 77.5 la sută, fiind în scădere comparativ cu

finele anului 2008 cu 5.3 puncte procentuale. Descreşterea activelor generatoare

de dobânda a condus la micşorarea veniturilor aferente dobânzilor până la 3934.8

mil. lei, sau cu 505.9 mil. lei (11.4 la sută) comparativ cu finele anului 2008.

Pentru anul 2009 pierderile pe sistemul bancar au constituit 145.5 mil. lei, fiind

determinate de înregistrarea pierderilor la unele bănci din cauza efectuării

defalcărilor pentru reduceri pentru pierderi la active aferente dobânzilor şi

reflectării la pierderi a activelor materiale achiziţionate în schimbul rambursării

creditelor.

41

În concluzie aş putea menţiona că lichiditatea băncilor pe timp de criză a

rămas ferm pe poziţii, scăderea semnificativă a activelor lichide şi a rentabilităţii

acestora precum şi pierderile înregistrate de unele bănci nu au afectat rezultatele

cerute de principiile de lichiditate din Republica Moldova, acestea încadrîndu-se

ferm în limitele cerute.

Piaţa Creditelor - Sistemul bancar total diferit de cel american şi

prezenţa unei pieţe de valori slab dezvoltate caracteristice Republicii Moldova

elimină ideia unei implicaţii directe a crizei creditelor ipotecare.

În anul 2009 procesul de creditare a economiei a înregistrat un declin

accentuat de 48.8 la sută (pănă la nivelul de 14246.4 mil. lei) faţă de creşterea de

5.0 la sută din anul 2008.

Regresul procesului de creditare a economiei poate fi pus, în mare măsură, pe

seama anticipaţiilor pesimiste atât ale sectorului real, cât şi a celui bancar,

determinate de reducerea finanţărilor acordate băncilor de către organizaţiile

internaţionale în condiţiile adâncirii crizei financiare mondiale şi de diminuarea

lichidităţilor din sistemul bancar.

Scăderea dinamicii a fost caracteristică atât componentei în moneda naţională,

cât şi celei în valută străină, menţinându-se mai pronunţat în cazul primei

componente (cu 54.3 la sută faţă de anul precedent, sau cu 9299.3 mil.lei).

Cea mai mare parte a creditelor acordate în moneda naţională este

reprezentată în continuare de creditele acordate persoanelor juridice - 84.9 la sută

din totalul creditelor în lei, care s-au redus cu 51.1 la sută comparativ cu anul

precedent, ajungând la un nivel de 6645.3 mil. lei. Înperioada aprilie - iunie 2009

declinul creditelor noi acordate a fost cel mai accentuat pe parcursul anului. O

evoluţie similară au avut şi creditele acordate populaţiei, care au înregistrat o

descreştere de 66.4 la sută faţă de anul 2008, până la nivelul de 1182.6 mil. lei.

Cauzele principale de reducere a cererii de credite au fost încetinirea

activităţii economice şi micşorarea veniturilor atât ale agenţilor economici, cât şi

ale populaţiei.

42

O uşoară ameliorare a procesului de creditare s-a resimţit în a doua

jumătate a anului 2009, în urma măsurilor de politică monetară adoptate de BNM

privind acordarea creditelor băncilor pentru creditarea agenţilor economici din

sectorul real al economiei şi pentru menţinerea lichidităţii băncilor. Pe parcursul

anului 2009, paralel cu reducerea ratei de bază, BNM a micşorat şi norma

rezervelor obligatorii din mijloacele financiare atrase de bănci,măsuri care de

asemenea au avut menirea de a stimula creditarea economiei.

Cu toate acestea, instituţiile de credit au avut politici prudente de creditare

şi nu au redus ratele dobânzilor până la potenţialul de ieftinire, menţinând costuri

înalte la creditele noi acordate din cauza resurselor insuficiente de creditare şi a

evoluţiei creditelor nefavorabile, mai ales în condiţiile crizei financiare mondiale.

Creditele acordate în valută străină de asemenea s-au situat pe un trend

descendent dar mai temperat decât cel al creditelor în moneda naţională (39.9 la

sută) şi s-au cifrat la 6418.5 mil. lei (echivalentul a 577.5 mil. USD). Reducerea s-

a produs îndeosebi din contul creditelor acordate persoanelor juridice pe termen de

peste 12 luni, care au contribuit cu 66.5 la sută la această diminuare. Cu toate

acestea, ponderea creditelor în valută străină în totalul creditelor noi acordate în

anul 2009 s-a majorat faţă de anul anterior de la 38.4până la 45.1 la sută, ca

urmare a scăderii mai pronunţate a creditelor acordate în moneda naţională,

precum şi datorită efectului statistic generat de deprecierea monedei naţionale şi

sporiri aşteptărilor legate de evoluţia cursului de schimb.

Concluzie : criza a avut influenţă asupra activităţii de creditare diminuînd

volumul creditelor acordate în economie, fapt ce s-a produs pe fundalul înăspririi

condiţiilor de acordarea acestora, datorită creşterii portofoliului de credite

nefavorabile generat de scăderea puterii de cumpărare apopulaţiei, efect direct şi

imediat al scăderii remitenţelor. Activitatea de creditare asistemului bancar

autohton în comparaţie cu alte state slab dezvoltate a avut un grad mai scăzut de

afectare datorită ponderii scăzute a creditelor impotecare în totalul portofoliului

creditar, care reprezintă un avantaj în plină criză pentru Republica Moldova.

43

Ratele dobînzii - efectul crizei asupra ratei dobînzilor era de aşteptat

în contextul fluctuaţiilor negative care ameninţau lichiditatea şi stabilitatea

sitemului financiar. Pe parcursul anului 2009 Banca Naţională a Moldovei a

relaxat politica monetară şi valutară prin diminuarea ratei de bază, fapt ce a

condus la majorarea lichidităţilor în sistemul bancar.

Astfel, era şi de aşteptat că ratele medii ale dobânzilor în condiţiile unei

deflaţii pronunţate să înregistreze un trend descendent, conformându-se condiţiilor

economice actuale.

Transmiterea accentuată a deciziilor de politică monetară s-a observat numai

la capitolul depozite în monedă naţională (diminuarea constituind 2.1 ori) şi

depozite în valută străină (3.1 ori). Ratele dobânzii la depozitele în moneda

naţională s-au diminuat de la 20.69 la sută (luna ianuarie 2009), atingând nivelul

maxim pe parcursul anului 2009, până la nivelul minim de 9.79 la sută (luna

decembrie 2009).

Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat şi la ratele dobânzii la depozitele în valută

străină, care s-au diminuat de la nivelul maxim de 11.81 la sută în luna ianuarie

până la nivelul minim de 3.81 la sută în luna decembrie 2009.

La capitolul credite acordate acest mecanism de transmisie nu a funcţionat pe

deplin, din cauza restrângerii activităţilor economice ca rezultat al crizei financiare

mondiale. Astfel, rata maximă a dobânzii la creditele acordate în moneda naţională

a constituit 23.25 la sută(luna ianuarie 2009), iar cea minimă – 17.84 la sută (luna

august 2009), decalajul constituind 5.41 puncte procentuale. Pe parcursul anului

2009 dinamica ratelor dobânzii la creditele acordate în valută străină a fost în mare

parte similară celor în moneda naţională, diferenţa fiind diminuarea mai

accentuată a acestora. Astfel, rata maximă la creditele acordate în valută străină s-

a înregistrat în luna februarie, constituind 14.06 la sută, iar cea minimă în luna

decembrie – 10.58 la sută (decalajul constituind 3.48 puncte procentuale).

Cele menţionate dovedesc că mecanismul de transmisie a politicii monetare

lucrează unilateral şi în mare măsură depinde de comportamentul băncilor.

44

Ca rezultat al dinamicii descendente a ratelor dobânzii, rata medie anuală a

dobânzii la depozitele la termen atrase în moneda naţională s-a diminuat cu 3.43

puncte procentuale faţă de anul2008, constituind 14.66 la sută în anul 2009 .

În anul 2009 rata medie anuală a dobânzii la depozitele noi la termen atrase în

valută străină a înregistrat o tendinţă de declin, preluând ajustările descendente ale

ratei de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară pe termen

scurt. În aceste condiţii, rata medie anuală a dobânzii la depozitele la termen

atrase în valută străină s-a diminuat cu 2.02 puncte procentuale faţă de anul

2008, totalizând 7.61la sută în anul 2009.

Evoluţia ratelor medii la creditele noi acordate pentru anul 2009 a avut o

tendinţă de descreştere. Astfel, rata medie anuală ponderată a dobânzii la

creditele acordate în moneda naţională s-a redus cu 0.65 puncte procentuale faţă

de anul 2008 până la 20.31 la sută în anul 2009. Dinamica de scădere a ratei

dobânzii a fost mai pronunţată în a doua jumătate a anului 2009, de la nivelul

maxim de 23.30 la sută în luna ianuarie până la 22.23 la sută în luna mai,

reducându-se semnificativ în luna august până la 17.65 la sută.

Reflectând aceste influenţe, rata medie a dobânzii la creditele acordate în

valută străină a fost relativ stabilă în primele cinci luni ale anului, ulterior aceasta

a intrat pe o pantă descendentă, micşorându-se în luna decembrie până la 10.58 la

sută.Rata medie anuală ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută

străină a constituit 12.51 la sută în anul 2009 comparativ cu 12.02 la sută în anul

2008.

Pe parcursul anului 2009 marja bancară (diferenţa dintre ratele medii la

credite şi la depozite ) şi-a inversat trendul descendent înregistrat în perioada

anilor 2003-2008. Astfel,marja bancară aferentă operaţiunilor în moneda naţională

a crescut cu 2.78 puncte procentuale, până la nivelul de 5.65 puncte procentuale,

iar cea asociată tranzacţiilor în valută străină s-a majorat cu 2.52 puncte

procentuale, constituind 4.90 puncte procentuale în anul 2009.(Figura.2.1.8.)

45

2003 2004 2005 2006 2007 2008 20090123456789

6.55.8 5.94 6.25

3.732.87

5.65

7.72

6.385.92 5.89

4.87

2.38

4.9 Marja Bancara la operatiunile in moneda nationalaMarja Bancara la operatiunile in valuta straina

sursa :www.bnm.md

Figura 2.1.8 Evoluţia marjei bancare la operaţiunile în monedă naţională şi în valută străină.(puncte procentuale)

Piaţa valutară - Ca urmare a impactului crizei financiare globale, care

a afectat începând cu luna septembrie 2008 ţările din regiune, a avut loc o

diminuare a volumului de lichidităţi în valută străină pe piaţa valutară internă.

Începînd cu luna august a anului 2008, au început să apară primele fluctuaţiile

negative ale crizei pe piaţa valutară intenă, atunci cînd cursul de schimb al leului

în raport cuprincipalele valutele de referinţă a început să scadă. Asfel, acesta în

luna august a atins pragul minim sub 15 lei faţă de moneda unică euro (Figura.

2.1.9) şi de 9,7 faţă de dolarul american (Figura.2.1.10.),ca mai apoi să apară

punctul critic atins în luna septembrie cînd cursul de schimb al leului faţă de euro

acoborît sub 13lei, creînd panica socială cu efecte imediate asupra sistemului

bancar autohton.

sursa :www.bnm.md

46

Figura 2.1.9.Evoluţia cursului valutar de schimb în perioada 31. 08.2008 – 31. 12.2009 a leului moldovenesc în raport cu monneda unică euro.

sursa :www.bmn.md

Figura 2.1.10 Evoluţia cursului valutar de schimb în perioada 31.12.2008-31.12.2009 a leului moldovenesc în raport cu dolarul american

Masa monetară (M2)15 a scăzut cu 3.8 la sută, comparativ cu creştera

de 18.4 la sută înregistrată în anul 2008. În anul 2009 dinamica M2 a reflectat

tendinţe negative, accentuate în lunile februarie - mai 2009, înregistrând cea mai

mare scădere cu 21.9 la sută în luna aprilie.Trendul dinamicii ambelor

componentele ale masei monetare M2 în ianuarie - decembrie 2009 a fost negativ,

fiind în descreştere ca şi în anul 2008. În perioadă ianuarie - aprilie 2009 ele s-au

comportat similar, dar începând cu luna mai 2009 dinamica agregatului monetar

(M0)16 şi-a schimbat traiectoria, înregistrând semne de stabilizare fapt determinat

de retragerea banilor din circulaţie, ca rezultat al vânzării nete a valutei străine de

către BNM.

În acelaşi timp, masa monetară(M3)17în anul 2009 a crescut cu 3.2 la sută, în

timp ce în anul 2008 ritmul ei de creştere a înregistrat nivelul de15.9 la

sută.Ritmul de scădere mai lent al masei monetare M3 decât cel al masei monetare

M2 se explică prin trendul ascendent al dinamicii depozitelor în valuta străină,

15 Masa monetară M2 include banii în circulaţie (M0), depozitele în lei şi instrumentele pieţei monetare.16

Agregatul monetar M0 - banii în circulaţie reprezintă banii în numerar emişi în circulaţie de către Banca Naţională a Moldovei, exclusiv numerarul în casele băncilor şi în casa Băncii Naţionale a Moldovei..

17 Masa monetară M3 include masa monetară M2 şi depozitele în valută străină ale rezidenţilor exprimate în lei.

47

recalculate în lei Depozitele în valuta străină, recalculate în lei, au demonstrat un

ritm înalt de creştere pe parcursul ultimelor 12 luni – 18.5 la sută, în timp ce

creşterea lor în dolari SUA în această perioada a constituit numai 0.2 la sută – 2.0

mil. USD.

Cel mai înalt ritm de creştere al depozitelor în valută străină, exprimate în

dolari SUA, a fost înregistrat în luna mai 2009 – de 7.1 la sută, cauzat de

aşteptările din partea societăţii a deprecierii leului în condiţiile aprofundării crizei

economice şi drept consecinţă „o evadare” a surselor băneşti în valută străină.

Depozitele în moneda naţională în ianuarie-decembrie 2009 au consemnat un

declin mult mai profund decât M0 – cu 14.7 la sută (în perioadă similară a anului

2008 ele au sporit cu 21.0 la sută), contribuind în mod direct la scăderea M2 şi

determinând trendul negativ al dinamicii M2 în anul 2009.

Cauza principală de micşorare a depozitelor în moneda naţională atrase atât

de la persoane juridice, cât şi de la populaţie a fost micşorarea veniturilor curente,

care în condiţiile menţinerii unui ritm redus al activităţii economice au condus la

insuficienţa surselor lor băneşti.

Ponderea depozitelor la vedere în totalul depozitelor în moneda naţională a

constituit 36.0 la sută în luna decembrie 2009, crescând pe parcursul ultimelor 12

luni cu 7.6 la sută. Această regrupare în structura depozitelor în moneda naţională

în favoarea depozitelor la vedere denotă necesitatea accesului la mijloacele băneşti

cu lichiditate înaltă, cauzată de insuficienţă lor, atât din partea agenţilor

economici, cât şi din cea a populaţiei.

Majorarea volumului total al depozitelor la termen atrase de bănci pe

parcursul anului de gestiune a fost determinată de sporirea componentelor sale,

ritmul de creştere al depozitelor în valută străină devansându-l pe cel al

depozitelor în moneda naţională (25.9 la sută comparativ cu 1.2 la sută).

De asemenea, de menţionat că, pe parcursul perioadei februarie – aprilie

2009, precum şi în lunile august şi septembrie 2009 s-a observat o tendinţă de

creştere a interesului de economisire în valută străină, drept consecinţă a

aşteptărilor pesimiste de depreciere a monedei naţionale şi convertirea anumitor

48

sume din lei în valută. Ca urmare, ponderea depozitelor la termen atrase în valută

străină în structura depozitelor totale s-a majorat cu 5.5 puncte procentuale,

condiţionând creşterea cotei depozitelor în valută străină de la 46.0 la sută în anul

2008 până la 51.5 la sută în anul 2009.

Creşterea volumului depozitelor la termen atrase în moneda naţională cu

227.6 mil. lei (1.2 la sută) a fost influenţată în mare parte de majorarea volumului

depozitelor la termen ale persoanelor juridice cu 1446.2 mil. lei (34.3 la sută), în

timp ce volumul depozitelor persoanelor fizice s-a redus cu 1218.6 mil. lei (8.7 la

sută).

Pe parcursul anului de raportare, spre deosebire de anul precedent, depozitele

la termen atrase în valută străină au avut o dinamică superioară celor în moneda

naţională. Astfel,volumul depozitelor în valută străină a crescut cu 4032.5 mil. lei

(25.9 la sută), fiind condiţionat de sporirea depozitelor persoanelor fizice cu

4042.8 mil. lei (30.0 la sută).

În condiţiile deprecierii monedei naţionale şi a unui mediu economic care

prezintă semne de îmbunătăţire, s-a dat preferinţă depozitelor în valută străină pe

termen scurt, în special celor cu termenul de la 3 luni până la 6 luni, a căror

pondere a crescut de la 41.0 la sută în anul 2008 până la nivelul de 48.1 la sută în

anul 2009.

Concluzie Finală (Sistemul Bancar) : Concluzionînd putem spune că în

ceia ce priveşte sectorul financiar-bancar al Moldovei, acesta nu a fost afectat

direct la prima etapă de propagare a crizei, cauzele principale fiind:

1.Nivelul de dezvoltare a sectorului financiar:

- în pofida creşterii continuă din ultimii ani a ponderii activelor bancare

în produsul intern brut al ţării, gradul de bancarizare (raportul creditelor

bancare la PIB) este încă modest (circa 40 la sută) comparativ cu

economiile dezvoltate, spre ex. în SUA acest raport constituie circa 200

la sută;

- ponderea mică a creditelor ipotecare,

- nivelul scăzut de dezvoltare a pieţei financiare nebancare.

49

2.Integrarea scăzută a sectorului financiar - bancar pe piaţa financiară

internaţională:

- actualmente din cele 15 bănci care activează în Moldova doar 4 bănci

au capital acţionar integral străin;

- nivelul scăzut al capitalului speculativ străin (ponderea mică a

depozitelor nerezidenţilor în total depozite);

Defapt criza finaciară a afectat activitatea sectorului bancar în ansamblu

scăzînd rentabilitatea, eficienţa şi cel mai mult încrederea în satbilitatea acestuia.

6.Sectorul Comercial-în contextul flucuaţiilor internaţionale cererea

globală a scăzut cu paşi galopanţi datorită deficitul de lichidităţi creat de criza

financiară.

În anul 2009 unităţile comerciale au comercializat populaţiei mărfuri de

consum în valoare de 19925,1 mil. lei, înregistrînd, în termeni reali, o scãdere de

4,4% faţă de anul 2008, determinată în principal, de reducerea vînzărilor de

mărfuri nealimentare (-9,6%), cărora le revine o pondere de 64,7% în totalul

vînzărilor cu amănuntul (în anul 2008 – 66,9%).

Criza a afectat şi activitatea de export a Republicii Moldova,

(Figura.2.1.11) astfel exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene

(UE-27) au însumat 678,5 mil. dolari SUA (cu 17,3% mai puţin faţă de anul

2008), deţinînd o cotă de 52,3% în total exporturi (51,5% în anul 2008). Ţările

CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 37,8% (în anul 2008

– 38,8%),ce corespunde unei valori de 490,5 mil. dolari SUA. Exporturile de

mărfuri către aceste ţări s-au redus cu 20,5%,comparativ cu anul 2008.Aceste

reduceri sa-u datorat scăderii cererii care a fost generată de scăderea puterii de

cumpărare ea populaţiei şi de lipsa de lichidităţi atestată pe aceste

pieţe.Fluctuaţiile cursului valutar deasemenea au fost o barieră pentru

export,deoarece generau mari pierderi mai ales celor care lucrau cu mai multe

tipuri de valute şi mai ales cu dolarul american care a înregistrat o scădere sub

pragul psihologic.

50

Ianiar

ie

Febru

arie

Marie

Aprilie

MaiIunie

Iulie

August

Septem

brie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

2842.1

49.136.3

29.2 32.1 31.3 33 37.248.9 50.3 54

70.883.3

93.4 92.879.8 83.4 88.4 85.1

97.8 93.8108.4 106.5

86.7

121134.2 135.2

126.5 128.5

156.1 154.5 154.4 150.4

123.6 120.1

71.1

96.8111.8

100.1 100.5107.6 111.2

97.9106.2

124.9138.5 138.5

2000200520082009

sursa:statistica.mdFigura 2.1.11 Evoluţia lunară a exporturilor

Reducerea exporturilor şi gradul mare de afectare acestora sa datorat în

principal faptului că Republica Moldova deţine relaţii comerciale cu state grav

afectate de criza financiară (Romînia ,Rusia,Ucraina,Italia etc.)

Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2009 au însumat 361,7

mil. dolari SUA, cu 9,8% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 11,0% mai puţin,

comparativ cu luna decembrie 2008.(Fgura2.1.12.)

Ianuari

e

Febru

arie

Martie

Aprilie

MaiIunie

Iulie

August

Septem

brie

Octombrie

Noimbrie

Decembrie

050

100150200250300350400450500

49 58.4 65.8 58.9 59.3 57.9 58.8 79.8 59.8 69.1 76.3 83.3111.1

142.5187.2 202.3 182.3 187.5 188.9 204.2 204.5 204.9 217.4

259.5261.3

370.8413.7

448.3395.8

443.4 446.3 454.3 437.9 428.5392 406.5

202257.5

294.3241.4 242.9 259.7 264.8

233.9286.1 304.7 329.3

361.7

2000200520082009

sursa:statistica.md

Figura 2.1.12 Evoluţia lunară a importurilor

Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat

acumularea în anul 2009 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de

51

1980,6 mil. dolari SUA, cu 1327,0 mil. dolari SUA (-40,1%) mai mic faţă de cel

înregistrat în anul anterior. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială

s-a încheiat cu un deficit de 744,0 mil. dola-ri SUA (în anul 2008 – 1285,2 mil.

dolari SUA), iar cu ţările CSI – de 649,9 mil. dolari SUA (în anul 2008 – 1120,1

mil. dolari SUA).

7.Preţurile-criza financiară a intervenit în evoluţia trendului indicelui

preţului de consum.Principalii factori care au influenţat evoluţia inflaţiei IPC

în anul 2009 sunt:

diminuarea activităţii economice (reducerea cererii agregate);

deprecierea leului moldovenesc în raport cu valutele principalilor

parteneri economici ai Republicii Moldova, în special în raport cu

hrivna ucraineană (cu excepţia perioadei de vară a anului 2009);

volumul înalt al recoltei din anul 2008 şi reducerea nivelului producţiei

agricole în anul 2009;

creşterea preţurilor la combustibil pe plan internaţional şi modificarea

tarifelor la serviciile cu preţurile reglementate.

Aceşti factori au exercitat atât presiuni proinflaţioniste cât şi deflaţioniste,

însă în urma contrabalansării acestora, ritmul anual al inflaţiei IPC a înregistrat

valori aproape de zero la finele anului 2009.

Rata inflaţiei în luna decembrie 2009, pentru ultimele 12 luni, măsurată prin

indicele preţurilor de consum, a constituit 0.4 la sută comparativ cu nivelul de 7.3

la sută înregistrat în luna decembrie 2008. Această descreştere s-a înscris pe

trendul descrescător început în luna iunie 2008 şi a continuat până în vara anului

2009. În structura pe componente, cea mai mare creştere (cu 2.5 la sută) a fost

consemnată la preţurilem mărfurilor nealimentare, urmate de preţurile la serviciile

prestate populaţiei (cu 2.2 la sută), în timp ce preţurile la produsele alimentare au

marcat o reducere de minus 3.8 la sută.

52

Principalele componente18 care au contribuit la formarea ratei inflaţiei anuale

de la sfârşitul perioadei analizate au fost preţurile produselor alimentare (minus

1.2 puncte procentuale19) preţurile la combustibil (0.0 puncte procentuale) şi

preţurile administrate de stat (0.2 puncte procentuale). De asemenea, preţurile

produselor şi serviciilor care intră în componenţa inflaţiei de bază au contribuit cu

1.4 puncte procentuale la ritmul anual al inflaţiei IPC.

Inflaţia de bază anuală a înregistrat o evoluţie descendentă începând cu

luna aprilie 2008 (11.2 la sută), consemnând deja în luna octombrie 2009 valoarea

de 2.1 la sută, cu o uşoară accelerare în luna decembrie 2009 (2.9 la sută).

Această diminuare a ratei anuale a inflaţiei de bază se explică în mare parte

prin reducerea consumului menajelor în perioada analizată. Înregistrarea unui

volum înalt al recoltei agricole în anul 2008 a manifestat efecte deflaţioniste de

runda a doua asupra preţurilor.

Totodată, o altă cauză o constituie deprecierea valutelor din regiune (în

special din Ucraina şi Federaţia Rusă) în raport cu leul moldovenesc până în luna

februarie 2009, precum şi în vara anului 2009, având un impact pozitiv asupra

adaosului comercial al importatorilor.

Aceştia din urmă au fost stimulaţi să aplice strategii concurenţiale prin preţ,

ceea ce a determinat ieftinirea produselor importate. Creşterea uşoară din luna

decembrie, în schimb,se datorează deprecierii leului în raport cu dolarul american

şi cu euro în toamna anului 2009.

8.Produsul intern brut - Conform datelor Biroului Naţional de Statistică,

produsul intern brut în primele 9 luni ale anului 2009 s-a diminuat în termeni reali

cu 7.7 la sută faţă de perioada similară a anului precedent.

Pe categorii de resurse în majoritatea sectoarelor economiei a fost simţită

criza economică. Spre deosebire de anul precedent, în ianuarie - septembrie 2009 a

fost înregistrată o valoare negativă pentru ritmul de modificare a valorii adăugate

18 Descompunerea inflaţiei IPC în componentele respective este efectuată în baza metodologiei interne a Departamentului politică

monetară şi cercetări din cadrul BNM. Componentele inflaţiei IPC sunt: (1) inflaţia de bază; (2) preţurile produselor alimentare; (3) preţurile administrate de stat; (4) preţurile la combustibil.

19 Reprezintă contribuţia componentului respectiv la rata anuală a inflaţiei IPC în luna decembrie 2009

53

din agricultură (minus 10.6 la sută). În acelaşi timp, diminuarea valorii adăugate

din industrie şi construcţii cu 23.3 şi 30.8 la sută, respectiv, au contribuit

semnificativ la diminuarea PIB.

Evoluţii negative s-au înregistrat şi în valoarea adăugată din comerţ de minus

4.5 la sută şi din transport şi comunicaţii – de minus 14.8 la sută. În ianuarie-

septembrie 2009 evoluţii pozitive au fost înregistrate doar în cazul valorii adăugate

din componenţa „alte servicii”, care s-a majorat cu 5.9 la sută faţă de perioada

similară a anului precedent. Impozitele pe produs s-au diminuat cu 5.1 la sută faţă

de ianuarie - septembrie2008.

În structura PIB pe categorii de resurse ponderea industriei s-a diminuat cu

1.5 puncte procentuale, constituind 13.2 la sută în ianuarie-septembrie 2009.

Ponderea agriculturii a crescut de la 7.3 până la 7.4 la sută în perioada de referinţă.

Evoluţia PIB analizată prin prisma utilizărilor pe fondul crizei economice ce a

generat aşteptări negative ale populaţiei şi din cauza scăderii remiterilor,

demonstrează, pe de o parte, diminuarea cu 9.2 la sută a consumului final al

gospodăriilor populaţiei în ianuarie - septembrie 2009 faţă de aceeaşi perioadă a

anului precedent, ceea ce a contribuit semnificativ la scăderea PIB. Pe de altă

parte, consumul administraţiei publice şi private a crescut cu 2.7 la sută, dar, din

cauza ponderii mici, acesta nu a produs schimbări majore în dinamica PIB. Cea

mai semnificativă contribuţie negativă a fost adusă de formarea brută de capital,

care s-a diminuat cu 53.2 la sută faţă de ianuarie-septembrie 2008. Diminuarea

consumului final şi reducerea drastică a formării brute de capital au determinat

scăderea volumului importurilor cu 24.6 la sută. Volumul exporturilor a scăzut cu

11.8 la sută din cauza scăderii cererii externe faţă de produsele autohtone, ca

rezultat al crizei economice ce a cuprins zona euro şi Federaţia Rusă, partenerii

comerciali de bază ai Republicii Moldova.

În structura PIB pe categorii de utilizări ponderea consumului final s-a

diminuat de la120.0 până la 118.0 la sută în ianuarie-septembrie 2009. În acelaşi

timp, ponderea formării brute de capital s-a diminuat de la 32.4 până la 16.2 la

sută din volumul PIB.

54

Analiza evoluţiei trimestriale demonstrează că în trimestrul III, 2009 ritmul

diminuării anuale a PIB (minus 7.5 la sută) a fost mai mic decât în trimestrul II,

2009 (minus 8.6 lasută), fapt ce poate fi interpretat ca o descreştere a tendinţei

negative observate la începutul anului în activitatea economică a Republicii

Moldova şi ca o ameliorare a PIB înperioadele următoare.

2.2. Program de acţiuni privind combaterea fenomenului de criză în

Republica Moldova.

Depăşirea fenomenului de criză în Republica Moldova presupune două

direcţii de acţiune:

depăşirea crizei economice pe plan mondial-acest lucru este văzut de

majoritatea experţilor prin continuarea eforturilor susţinute de construirea

unei noi arhitecturi financiare care să facă faţă proceselor complexe de

inovaţie financiară în contextul unei globalizări tot mai pronunţate.În

legătură cu aceasta se impune redirecţionarea cercetărilor economice în

următoarele direcţii:

revizuirea rolului pieţei şi a statului în funcţionarea economiei şi

obţinerea unei dezvoltări economice durabile, care se va baza pe

îmbinarea armonioasă a interesului individual şi a celui public;

elaborarea modelelor economice noi, adecvate funcţionării noii

economii.Pe măsura accelerării globalizării financiare şi a

intensificării mobilităţii internaţionale a capitalismului, în anii 90 a

devenit tot mai sesizabilă tendinţa de determinare a doctrinei

neoliberarale, odată cu pătrunderea masivă a investiţiilor americane

pe pieţele bursire europene şi prin evidenţa impusă de limitele

sistemului financiar fundamentat pe îmbinarea intereselor între bănci

şi întreprinderi. Cel mai probabil, în secolul XXI se va forma o nouă

viziune a acaspitalismului, adaptată la specificul naţional al ţării, însă

totuşi cu o anumită tendinţă de aliniere în jurul modelului american şi

britanic;

55

revizuire normelor etice ale activităţii economice, ce va fi orientată

spre depăşirea utilitarismului,a „egoismului corporativ” şi la

consolidarea unor valori supreme;

reformarea spectelor de eficienţă a cercetărilor economice,cu

stabilirea criteriilor pentru determinerea utilităţii ştiinţei economice.

În Republica Moldova ştiinţa economică, fără îdoială, se va conforma

tendinţelor de talie internaţională de schimbare în cercetarea

ştiinţifică.

elaborarea strategiilor de scurtă şi lungă durată, care vor avea ca scop

asigurarea creşterii eficienţei în gestionarea resurselor limitate, precum şi a

continuităţii şi complementarităţii acţiunilor economice. Acest lucru este

văzut prin implimentarea unor politici specializate (figura 2.2.1.) de lungă şi

scurtă durată.

Politici Mometare

Politici Bugetar-fiscale

Politici Comerciale

Politici de Reglementare a sectorului real

Abordarea de către BNM a strategiei de ţintire a inflaţiei;

Asigurarea de către BNM a unei transparenţe mai înalte a în procesul de creditare directă a băncilor comerciale;

Eficientizarea şi transparenţa sistemului de achiziţii publice;

Implimentarea cotei unice la impozitu pe venit;

Elaborarea unor reglementări privind procedurile simplificate de vămuire;

Abandonarea practicilor monopoliste în domeniul supravegherii standardelor şi testării calităţii şi admiterea operatorilor privaţi pe această piaţă

Abolirea sistemului opac de taxe plătite de întreprinderi din diferite sectoare (mărci comerciale,contribuţii la diferite fonduri specilae create de stat;

Eliminarea graduală a barierelor discriminatorii în faţa investitorilor străini la procurarea terenurilor agricole;

56

sursa:elaborare de autorFigura 2.2.1.Politici de atenuare a impactului crizei în Republica Moldova.

Astfel pot fi înaintate următoarele ecomandări de politici pentru combaterea crizei din Republica Moldova:

Politica monetarăMăsuri pe termen scurt:

1. Respectarea de către Parlament şi Guvern a independenţei institu-

ţionale, administrative şi politice a Băncii Naţionale a Moldovei şi a

obiectivelor fundamentale ale politicilor monetare şi valutare (asigura-

rea stabilităţii preţurilor, precum şi dezvoltarea sectorului financiar);

2. Asigurarea de către BNM a unei transparenţe mai înalte în procesul de

creditare directă a băncilor comerciale şi informarea completă a

publicului despre volumul creditelor acordate la nivel de bancă

comercială şi despre criteriile de selectare a băncilor beneficiare;

3. Continuarea relaxării politicilor monetare ale BNM, în situaţia când

presiunile inflaţioniste vor scădea în perioada următoare;

4. Extinderea facilităţii privind neimpozitarea veniturilor obţinute sub

forma dobânzilor bancare care va expira în 2010;

5. Asigurarea unei supravegheri atente a sectorului bancar, o atenţie

sporită fiind acordată îmbunătăţirii mecanismelor de raportare a

băncilor comerciale în faţa BNM;

Măsuri pe termen mediu şi lung:

1. Revizuirea reglementărilor BNM privind gajul în vederea înlesnirii

gajării activelor nemateriale (relevant în special pentru companiile din

domeniul TIC) şi acordării mai facile a creditelor pe baza de istorie

creditară şi cash-flow;

Politici Agricole

Eficicentizarea sistemului de subvenţionare a sectorului agricol;

Reducerea din circuitul agricol a proprietăţilor funciare gestionate neeficient,fără atentarea la dreptul de proprietate;

57

2. Evaluarea riguroasă a efectelor unei deprecieri graduale şi controlate a

valutei naţionale proporţional deprecierii valutelor regionale în vederea

recuperării avantajelor competitive pe termen scurt (totuşi, companiile

moldoveneşti trebuie să înţeleagă că pe termen lung competitivitatea

poate fi asigurată numai prin sporirea eficienţei înutilizarea factorilor

de producţie);

3. Comunicarea publică mai eficientă şi mai intensă de către BNM a

obiectivelor de politică monetară, instrumentelor aplicate şi constrân-

gerilor existente;

4. Adoptarea de către BNM a strategiei de ţintire directă a inflaţiei.

Totodată, pentru a susţine această strategie, Guvernul va trebui să-şi

consolideze propriile capacităţi de analiză şi prognoză macroecono-

mică;

5. Armonizarea mai bună a eforturilor guvernului, Comisiei Naţionale

pentru Pieţe Financiare şi BNM pentru dezvoltarea sectorului financiar,

inclusiv a pieţei de capital şi sectorului asigurărilor;

Politica bugetar-fiscală

Măsuri pe termen scurt:1. Reluarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional pe marginea

noului memorandum de politici şi intensificarea relaţiilor cu comuni-

tatea donatorilor internaţionali în vederea asigurării finanţării

deficitului bugetar pentru anul curent din surse externe;

2. Asigurarea transparenţei negocierilor începute cu Federaţia Rusă şi

China pe marginea atragerii resurselor creditare şi evaluarea atentă a

impactului financiar al acestora asupra datoriei externe a Moldovei şi

asupra bugetului de stat;

3. Abţinerea de la creditarea deficitului bugetar prin majorarea datoriei

interne, pentru a nu devia resursele băneşti de la destinaţiile investi-

ţionale;

58

4. Revizuirea de urgenţă de bugetului public naţional pentru anul 2009 în

vederea reducerii deficitului bugetar prin renunţarea la cheltuielile

neprioritare. În acest sens, va fi necesar un dialog mai transparent şi

mai sincer cu partenerii de dezvoltare şi, mai ales, cu autorităţile

publice locale;

5. Revizuirea deciziilor de majorare a salariilor în sectorul bugetar şi,

eventual, amânarea majorărilor pentru anul 2010;

6. Elaborarea legii bugetului de stat pentru anul 2010 bazată pe prognoze

economice realiste;

Măsuri pe termen mediu şi lung:

1. Îmbunătăţirea controlului politic (Parlament) şi sistemului de audit

(Curtea de Conturi) asupra finanţelor publice;

2. Eficientizarea şi transparentizarea sistemului de achiziţii publice;

3. Implementarea unei cote unice la impozitul pe venitul persoanelor fizi-

ce şi juridice;

4. Majorarea accizelor la bunurile de lux (ţigări, băuturi alcoolice,

automobile, bijuterii);

5. Implementarea reformei sistemului de protecţie socială bazat pe o

ţintire mai exactă a beneficiarilor şi eliminarea privilegiilor pentru

anumite categorii de angajaţi (organele de poliţie, colaboratorii vamali,

deputaţi etc.);

6. Introducerea la nivelul municipalităţilor a sistemului de compensaţii

directe consumatorilor vulnerabili şi renunţarea la sistemul de subvenţii

întreprinderilor comunale;

7. Reforma sistemului de pensii şi dezvoltarea sistemului de pensii

multipilon;

8. Prioritizarea cheltuielilor bugetare în direcţia proiectelor economice, în

primul rând a proiectelor de infrastructură (drumuri, telecomunicaţii,

energetică);

59

9. Implementarea unor programe transparente de privatizare în vederea

diversificării veniturilor bugetare;

10.Descentralizarea eficientă a finanţelor publice în vederea majorării

autonomiei financiare şi politice a administraţiilor publice locale;

Politici comercialeMăsuri pe termen scurt:

1. Abolirea imediată a regimului de vize impus cetăţenilor români;

2. Abţinerea de la introducerea unor tarife vamale protecţioniste şi con-

centrarea la eliminarea competiţiei neoneste pe piaţă între companiile

care controlează importurile şi producătorii orientaţi la piaţa internă;

3. Efectuarea de către organele de reglementare a pieţei (în primul rând

Agenţia Naţională de Protecţie a Concurenţei) a unor investigaţii asupra

concurenţei pe principalele pieţe ale produselor de import;

4. Anularea barierelor formale şi informale interne în calea comerţului

internaţional (controlul preţurilor de export, impunerea modalităţilor de

transport, achitarea unor taxe de stat care nu au nici un efect asupra

calităţii etc.);

5. Abandonarea practicilor monopoliste în domeniul supravegherii

standardelor şi testării calităţii şi admiterea operatorilor privaţi pe

această piaţă;

6. Diminuarea numărului de proceduri şi documente necesare efectuării

operaţiunilor de comerţ extern;

7. Facilitarea accesului agenţilor economici, în special a producătorilor

agricoli la pieţele externe, prin asigurarea accesului universal la infor-

maţia despre oportunităţile economice şi condiţiile de piaţă;

Măsuri pe termen mediu şi lung:

1. Perfecţionarea sistemului de restituire a TVA la export, aprobarea unui

regulament care ar prevede restituirea TVA la export după repatrierea

60

mijloacelor financiare încasate de către companiile moldoveneşti la

finalizarea operaţiunilor de export;

2. Crearea şi punerea în aplicare (de către Ministerul Economiei şi

Comerţului, Serviciul Vamal) a unor instrumente similare cu cele

utilizate de către UE („Trade Barriers Regulation” - TBR) pentru

identificarea şi eliminarea obstacolelor şi practicilor comerciale

neloiale cu care se confruntă exportatorii moldoveni pe terţe pieţe;

3. Elaborarea şi aprobarea unor reglementări privind procedurile

simplificate de vămuire, după exemplul reglementărilor comunitare

(procedura declaraţiei incomplete, procedura declaraţiei simplificate şi

procedura de vămuire la domiciliu);

4. Crearea ghişeelor unice în toate birourile vamale pentru procesarea

operativă a documentelor necesare în tranzacţiile comerciale externe;

Politici de reglementare a sectorul real şi reforme instituţionaleMăsuri pe termen scurt:

1. Relansarea reformei regulatorii în vederea eliminării barierelor la

iniţierea, dezvoltarea şi închiderea afacerilor;

2. Abolirea sistemului opac de taxe plătite de întreprinderi din diferite

sectoare (mărci comerciale, contribuţii la diferite fonduri speciale

controlate de stat etc.);

3. Diminuarea numărului de controale la întreprinderi şi anularea

drepturilor organelor de poliţie de a efectua controale economice;

4. Simplificarea procesului de creditare, reducerea numărului de proceduri

şi documente necesare pentru acordarea creditelor bancare;

5. Eliminarea practicilor neconcurenţiale şi asigurarea unei concurenţe

libere şi oneste între agenţii economici;

6. Asigurarea eficienţei şi independenţei reale a instituţiilor de reglemen-

tare a pieţei, sporirea transparenţei în activitatea acestora (Agenţia

Naţională pentru Reglementări în Energetică, Agenţia Transporturilor,

61

Agenţia Naţională pentru Comunicaţii Electronice şi Tehnologii

Informaţionale, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei);

7. Revizuirea listei întreprinderilor nepasibile privatizării în vederea

eliminării din listă a întreprinderilor care pot fi scoase la privatizare;

8. Continuarea eforturilor de combatere a corupţiei, inclusiv prin

delimitarea mai clară a domeniilor de control de stat şi competenţelor

organelor de control;

9. Reformarea sistemelor municipale de reglementare a tarifelor la

serviciile comunale;

10.Reformarea sistemului de management al întreprinderilor comunale;

11.Finalizarea reformei proprietăţii municipale;

12.Demonopolizarea şi liberalizarea pieţei serviciilor locative;

Măsuri pe termen mediu şi lung:

1. Eliminarea graduală a barierelor discriminatorii în faţa investitorilor

străini la procurarea terenurilor agricole în scopuri productive;

2. Stabilirea unui cadru instituţional permanent pentru facilitarea

dialogului dintre autorităţile publice şi mediul de afaceri, în special

avându-se în vedere dialogul la nivel sectorial;

3. Abolirea sistemului de „racket de stat” şi promovarea civilizată de către

Guvern a responsabilităţii sociale corporative;

4. Instituirea între business, guvern şi universităţi a unui dialog permanent

cu privire la politicile educaţionale şi formarea unor Consilii Mixte de

Administrare pe lângă universităţi, colegi şi şcolile profesionale pentru

asigurarea unei oferte corespunzătoare de specialităţi din partea

sistemului de învăţământ care să răspundă necesităţilor sectorului real;

5. Continuarea integrării europene va solicita modernizarea sectorului

public, inclusiv reforma serviciului public, formarea profesională

determinate de cerere, introducerea sistemelor de control intern pentru

administraţia publică, dezvoltarea bazei legale pentru stabilirea unei

ierarhii în cadrul sectorului public, analiza eficacităţii şi eficienţei

62

sistemelor de prestare a serviciilor şi introducerea consultaţiilor publice

în aspecte de politici;

Politici agricole

Măsuri pe termen scurt:

1. Eficientizarea sistemului de subvenţionare a sectorului agricol şi

majorarea fondului de subvenţionare a acestuia;

2. Abandonarea politicilor de consolidare a terenurilor în agricultura in

favoarea politicilor de optimizare a proprietăţilor funciare;

3. Utilizarea mai energică de către Guvern a măsurilor şi instrumentelor

de reglementare a pieţelor agricole si agroalimentare;

Măsuri pe termen mediu şi lung:

1. Readucerea în circuitul agricol a proprietăţilor funciare gestionate

neeficient, fără atentarea la dreptul de proprietate;

2. Susţinerea ofertei locale de produse agricole, creşterea asortimentului

de producţie vegetală şi animală şi relansarea sectoarelor considerate în

prezent secundare (creşterea plantelor etero-oleaginoase, cunicultura,

piscicultura şi apicultura);

3. Dezvoltarea oportunităţilor neagricole în economia rurală, în particular

prelucrarea produselor agricole şi ameliorarea mediului de afaceri

pentru factorii implicaţi în prelucrarea produselor agricole (înlăturarea

obstacolelor la licenţiere, obţinerea permiselor şi traversarea

frontierelor).

63

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.

Concluzionînd putem spune că Criza Creditelor Ipotecare nu a afectat

direct economia Republicii Moldova, fapt ce se datorează unui sistem

bancar(focarul crizei) total diferit de cel american şi unei pieţe de capital

salab dezvoltate,precum şi segmentului ipotecar autohton aproape absent.

Efectul indirect al crizei sa produs prin fenomenul de „contagiune” unde

Republica Moldova nu a fost afectată de la prima etapă de propagare a crizei,

datorită nivelului scăzut de integrarea a economiei naţionale în sistemul

economic internaţional . Necătînd la nivelul scăzut de integrare a economiei

autohtone, efectul de contagiune nu s-a lăsat mult aşteptat, deoarece, îi este

caracteristic un grad mare de deschidere şi un model de creştere economică

bazat pe remitenţele provenite din ţările direct afectate de criza ipotecară.

Canalul direct de contagiune a crizei a fost scăderea volumului

remitenţelor care a atras după sine toate fluctuaţiile negative din economie cu

efecte în lanţ. O scădere a remitenţelor a dus imediat la o scădere a veniturilor

la bugetul statului dar cel mai important la scăderea puterii de cumpărarea

populaţiei care a antrenat după sine toate dezechilibrele economice din

Moldova.

Efectele negative ale crizei în Republica Moldova s-au manifestat

prin:

- creşterea inflaţiei şi fluctuaţii ale cursului valutar;

- creşterea ratei dobînzii şi reducerea rezervelor valutare;

- reducerea încasărilor impozitelor şi mărirea deficitului bugetar

precum şi cresterea necontrolată a datoriei externe;

- scăderea cursurilor valorilor mobiliare şi temperarea „bumului”

în construcţie, transport, industria materialelor de constricţie;

- reducerea creditării bancare şi numeroase falimente printre care

şi Investprivatbank.etc.

- creşterea şomajului şi tensionarea situaţiei pe piaţa muncii internă

drept consecinţă a protecţionismului pe pieţele muncii externe;

64

- înrăutaţirea realizării produselor de export autohtone şi o reducere

a PIB-ului;

Conform analizei efectuate cele mai afectate sectoare ale economiei de

către criza finaciară s-au dovedit a fi cele care au avut contacte directe cu

sectorul internaţional (ex: sectorul comercial) sau care au depins direct de

finanţarea şi cererea externă.

Gradul de afectare a economiei Republicii Moldova de către criza

financiară este determinat de analiza indicatorilor macroeconomici care au

înregistrat o scădere pronunţată ceia ce şi denotă starea profundă de criză şi

gradul mare de penetrare a fluctuaţiilor negatitive internaţionale în procesele

economice autohtone.

Conform rezultatelor fenomenului studiat în vederea atenuării crizei din

Republica Moldova se presupun două direcţii de acţiune:

depăşirea crizei economice pe plan mondial care se prevede prin

construirea unei noi arhitecturi financiare,a unor reguli noi de joc

şi conduită în contextul globalizării care să facă faţă inovaţiei

financiare;

elaborarea unui program de acţiuni şi a unor politici strategice în

vederea asigurării de creştere a eficienţei în gestionarea resurselor

limitate;

În opinia mea, la etapa actuală, blocul măsurilor anticriză trebuie

direcţionat la soluţionarea celor mai acute probleme, prin realizarea

următoarelor acţiuni prioritare:

Optimizarea cheltuielilor bugetare - E necesar, în regim de urgenţă , de a

revedea bugetul , reducând cheltuielile neproductive (reparaţii/ construcţii noi

ale obiectelor administrative , procurarea transportului auto şi a utilajului

destinat structurilor administrative etc.). Prioritate necesită să obţină

cheltuielile de stat, orientate la crearea locurilor noi de muncă (în primul

rând, pentru migranţii întorşi în ţară), la majorarea investiţiilor statului,

destinate edificării obiectelor de infrastructură la periferie ş.a.

65

Asigurarea veniturilor suplimentare la buget, ce ar compensa pierderile

de la reducerea importului şi a producerii interne - ar fi oportună revenirea

treptată la sistemul progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor juridice

şi fizice , ce ar corespunde conceptului de stat social orientat. În calitate de

prim pas spre aceasta, e necesar a renunţa la cota nulă pe venit pentru

persoane juridice, înlocuind-o cu un impozit unic de 10%. Pentru persoanele

fizice, cel puţin până la finele anului 2009, trebuie menţinut sistemul actual

de impozitare în trepte.

În scopul asigurării veniturilor suplimentare la buget, ar fi binevenit a

creşte temporar taxele de import la anumite mărfuri, care se produc în

cantităţi suficiente în Moldova, de a majora cota accizelor în vigoare la

produsele de tutungerie, alcool, cât şi a introduce accize noi la mărfuri de uz

limitat.

Diminuarea poverii fiscale şi stimularea consumului - E necesar a

reduce cota TVA până la 18%. Pierderile iniţiale la buget de la măsura

respectivă trebuie sa fie rapid compensate de pe urma creşterii consumului şi

a circulaţiei bunurilor, cât şi a veniturilor suplimentare, obţinute în urma

activităţilor, expuse în punctul precedent. Micşorarea, pentru angajatori, a

cotei defalcărilor în bugetul asigurărilor sociale de la 23% la 20%, iar pentru

salariaţi – majorarea ei de la 6 la 9%, ar permite reducerea costurilor de

producţie şi creşterea cointeresării lucrătorilor în direcţia legalizării salariilor,

în perspectivă contribuind la pensii mai mari. De asemenea, e important a

menţine un nivel suficient al lucrărilor de construcţie şi montaj, cât şi de a

acorda companiilor ipotecare o susţinere creditară din contul alocaţiilor

bugetare.

Activizarea acţiunilor Guvernului privind implementarea politicii

dezvoltăriiregionale.

Consfătuirea miniştrilor economiei ţărilor Organizaţiei pentru Cooperare şi

Dezvoltare Economică a declarat dezvoltarea regională ca una din căile de

perspectivă pentru majorarea gradului de stabilitate a ţării faţă de crizele

66

economice. Un studiu special, realizat de Centrul de Cercetări Economice din

Suedia, a demonstrat convingător că ţările ce promovează o politică regională

activă suportă pierderi mai mici în condiţii de criză . Astfel, e binevenit ca

Guvernul , într-un termen scurt, să asigure crearea instituţiilor de dezvoltare

regională, prevăzute în Strategia Naţională de Dezvoltare şi Legea privind

dezvoltarea regională, precum şi realizarea proiectelor de dezvoltare

regională. Aceste acţiuni, la rândul lor, vor asigura un flux suplimentar de

resurse financiare spre regiunile din Republica Moldova - din partea ţărilor

donatoare, din fondurile speciale ale UE, inclusiv din fondurile structurale.

Asigurarea dezvoltării economice durabile. Principalul obiectiv strategic

al statului este garantarea dezvoltării durabile şi echilibrate a ţării. Măsurile

enumerate anterior asigură doar parţial soluţionarea acestui obiectiv. Pentru

atingerea integrală a obiectivului strategic, precum şi pentru amplificarea

„imunităţii” economiei naţionale la eventuale viitoare crize regionale sau

mondiale, programul de activitate al Guvernului e necesar să promoveze

susţinut:

- aprofundarea reformei regulatorii, orientate la lichidarea barierelor

pentru dezvoltarea afacerilor;

- continuarea reformei sistemului judiciar, orientată la creşterea

gradului ei de competenţă şi independenţă;

- activizarea politicii de stat, orientate la dezvoltarea componentei

inovaţionale a economiei, creşterii rolului cercetărilor ştiinţifice

- cu scopul de creare a noilor tehnologii şi posibilităţi de producere.

67

BIBLIOGRAFIE

Acte normative şi regulatorii.

1. Legea cu privire al asigurări nr. 407-XVI din 21.12. 2006 /

Monitorul Oficial nr. 47-49 / 213 din 06.04.2007.

2. Legea cu privire la leasing nr. 59-XVI DIN 28 04. 2005 /

Monitorul Oficial nr. 92/429 din 08.07.2005.

Monografii , manuale , broşuri

3. Anghelescu .C, Apostol. G. / Dicţionar de economie / Ediţia adoua

/ Bucureşti: Editura Economică, 200, p140 - 142.

4. Cooper George / The origin of Financial Crises/Editura:Random

House. INC.

5. Labrousse C., Jessua C., Vitry D.,Gaumont D., / Dicţionar de

ştiinţe economice / Editura: ARC, 2006,p245-247.

6. Roşca Petru. Ţurcanu Adrian. / Materialele Conferinţei

Ştiinţifico Practice, 21 noiembrie 2008 - „Impactul crizei

financiare internaţionale asupra economiei naţionale” p 54-59.

7. Soros George. / Supremaţia americană: un balon de săpun. /

Bucureşti: Editura Antet, 168p.

8. Soros Geore. / Noua paradigmă a piţelor financiare - criza

creditelor din 2008 şi implicaţiile ei. / Bucureşti: Editura Litera,

2008.

Ediţii periodice şi articole.

9. Croitoru A., Belostecinic M. / Cauzele care au declanşat criza

financiară internaţională. / Revista Economică, Chişinău 2009,

nr.2, p15-20.

10.Manole T./ Politica monetară a BNM şi Criza Financiar

Mondială./Revista Administrare Publică,Chişinău 2009,nr.1,p128-

134.

68

11.Nederţă A. / Criza financiară internaţională şi impactul ei

asupra Republicii Moldova. / Revista Finanţe şi Consultant,

Chişinău, p85-92.

12.Lopotenco V.,Carganciu A. / Premizele apariţiei crizei financiare

mondiale. / Revista Economă, Sibiu-Chişinău 2003, nr.2, p71-76.

13.Lopotenco V. / Contagiunea crizelor financiare. / Analele

Academiei de Studii Economice, Chişinău, p312-314.

14.Lopotenco V. / Posibile implicaţii ale crizei creditelor ipotecare

asupra economiei Republicii Moldova.p81-84.

15.Patraş M. / Despre criza financiar- economică mondială (2007-

2....?): Evoluţie, repercursiuni, căi posibile de amortizare./Revista

Finanţe şi Consultant 2009,nr.2,p 61-71.

16.Tribuna Economică 2009, nr.21 / Criza economică globală. cauze

şi consecinţe. /p84-85.

17.Tribuna Economică 2009, nr. 8 / Criza-măsuri de contracarare,

dimensiuni, controverse. / p84-88.

18.Tribuna Economică 2009, nr .18 / Europenii şi criza economică

/ p 58-59.

19.Tribuna Economică 2009, nr. 13 / Criza economică şi financiară

globală o analiză-diagnostic a Consiliului European./p78-80.

20.Tribuna Economică 2008, nr. 46/ Criza financiară mondială,de la

deblocarea piţei creditului la salvarea economiei globale./ p89-94.

21.Tribuna Economică 2008 ,nr .40/America în declin,Incepe criza

economică globală?/p89-90.

22.Revista Finanţe 2009, nr. 5 / Criza economico - financiară:cauze

externe şi consecinţe romîneşti. / p8-9.

Surse statistice şi de date.

23.Bal Ana. / Opinii privind cauzele crizei financiare actuale. / Sursa

The Romanian Economic Journal. /http: // rejournal. eu / portals10

/ arhiva.

69

24.Belostecinic G.,Moldovanu D.,Tighineanu I.,etc/Propuneri privind

diminuarea impactului crizei financiar-economice mondiale

asupra economiei Republicii Moldova./www.aşm.md.

25.Ceşuev Visarion. / Reflecţii asupra crizei financiar - economice

mondiale şi unele măsuri de atenuare a impactului ei asupra

Republicii Moldova./ www.aşm .md.

26.Corbu Ion ./ Criza financiară a creditelor ipotecare americane./

www.spiruharet.ro / sesiuni-comunicări / word / 3.3pdf.

27.Pop N apoleon. / Unele considerente calitative privind criza

financiară şi impactul acesteia. / www.ipe.ro

28.Pagina web a Rezervei Federale Americane. / Rata dobînzii la

credite./ http: //www. federalreserve.gov.

29.Pagina web a Băncii Centrale Europene . / Rata de schimb a

dolarului faţă de moneda unică euro. / http: // www.ecb. int /

statistics.

30.Pagina web a Băncii Naţionale / Balanţa de Plăţi anul2008, Raport

Anual 2008, Buletin trimestrial, trimestru IV 2009 etc./

www.bnm.md.

31.Pagina web a Biroului Naţional de Statistică. / Date statistice /

Forţa de muncă în R. M.: ocuparea şi şomajul în trimestrul III

2009 / www.statistica. md

32.Pagina web a Biroului de consultanţă în afaceri ,,Business

Intelligent Service” / Analiza Pieţei Bancare din Republica

Moldova. / www. bis. md.

33.Pagina web a Centrului Analitic Independent „Expert - Group” /

Impactul Crizei Financiare Globale asupra comunitţilor locale din

Republica Moldova./ www.expert-group.org.

34.Pagina web a Centrului Analitic Independent „Expert - Group/

Rezultatele Conferinţei Naţionale Naţionale „Criza economică în

Moldova:definirea unui nou model de guvernare economică.

70

35.Pagina web a Agenţiei de ratingi estimare a valorilor mobiliare

„Estimator-VM” / Modul de calculare a indicelui bursier „EVM-

Composite” www.evm.md/public /bulletins/indice pdf.

36.Pagina web a Agenţiei de rating si estimare a valorilor mobiliare

„Estimator-VM”/ „Evoluţia Capitalizării Bursiere în perioada de

criză”/www.evm.md/produse/studii şi analize.

37.Pagina web a Agenţiei de rating si estimare a valorilor mobiliare

„Estimator-VM” / „Retrospectiva activităţii bursiere pentru anul

2008”www.evm.md.

38.Pagina web a Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare/Raport anual

2008”p56-63;p170/http://cnpf.md/file/CNPF/raport08.pdf.

39.Pagina web a Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare/Publicaţii

CNPF,Buletine informative,Buletin trimestrial-Trimestru III2009/

„PiaţaAsigurrilor”p.10-14/www.cnpf.md/file/CNPF/Buletin _III_

2009 /RO_pdf.

40.Wikipedia./Titrisation;Federal Reserve System;Subprimes

Credits ;etc/ www.wiki-pedia.org.