PROIECT MANAGEMENTUL RESURSELOR

AGROTURISTICE

STUDENT:Tudoran Ovidiu Florin

CUPRINS

CAPITOLUL I IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN COMUNA DESESTI, JUDETUL MARAMURES

1.1. Prezentarea localităţii:- istoric- geografie- aşezare hartă- vecini- climă- populaţie- economie1.2. Resursele agroturistice naturale ale localităţii:- munţi

1

- ape (râuri, lacuri, ape minerale)- peşteri- chei- rezervaţii naturale- monumente ale naturii- fenomene şi structuri geologice- vegetaţie (floră)- faună- fotografii reprezentative 1.3. Resursele agroturistice antropice ale localităţii:- vestigii arheologice- monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale)- muzee- case memoriale- etnografie şi folclor - calendarul sărbătorilor populare- fotografii reprezentative

CAPITOLUL II IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR DE CLASIFICARE

- trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete- fotografii reprezentative

CAPITOLUL III STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

- situaţia turismului rural (agroturismului) - dacă există o strategie a turismului rural (agroturismului) - Analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi, riscuri)

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZCAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

2

CAPITOLUL IIDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN COMUNA

DESEŞTI, JUDEŢUL MARAMURES

1.1 Prezentarea localităţii DESEŞTI

Desești (în maghiară: Desze) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România. Are în componență 3 sate: Desești (reședință), Hărnicești și Mara. Comuna este amplasată pe malul râului Mara. Cel mai apropiat oraş este Sighetu Marmaţiei la o distanţă de aproximativ 24 km pe drumul naţional DN 18.

Coordonate geografice DeseștiLatitudine: 47.7714Longitudine: 23.8553

47° 46′ 17″ Nord23° 51′ 19″ Est

Altitudine Desești: 448 m

Climat Desești: Humid continental climate (Clasificarea Köppen: Dfb)

Număr locuitori Desești: 2.633 locuitoriComponența etnică a comunei DeseștiRomâni (97.18%)Necunoscută (2.69%)Altă etnie (0.12%)

Componența confesională a comunei DeseștiOrtodocși (88.72%)Greco-catolici (5.16%)Necunoscută (2.69%)Altă religie (3.41%)

Orașe și sate învecinate: Oncești, Ocna Șugatag și Giulești1.2. Resursele agroturistice naturale ale localităţii DESEŞTI

3

Comuna Deseşti este situată în vestul Depresiunii Maramureş, la poalele de nord ale Munţilor Gutâi, pe râul Mara.

Sfinxul Maramureşului, Deseşti

Faimosul Sfinx din Bucegi are un frate mai mic în Cheile Tătarului, din Munţii Gutâi. Denumit Sfinxul Maramureşului, seamănă mai degrabă cu un cap de dac, fiind compus din roci de andezit dur, rocă greu erodabilă. Sfinxul Maramureşului va fi acoperit de apele barajului Runcu - Firiza, imediat ce acesta va fi pus în funcţiune.

Un cap uman tip Sfinx, o senzaţională creaţie a naturii, poate fi admirat în Cheile Tătarului, Munţii Gutâi, judeţul Maramureş, România. Rezultat al eroziunii naturale datorită apei de ploaie şi vântului, Sfinxul Maramureşan poate constitui o surpriză pentru turiştii care vizitează Cheile Tătarului.

Situate pe raza satului Mara, comuna Desesti, Cheile Tătarului se întind pe o distanţă de 0,7 km. Sunt considerate un defileu fierastruit în andezite piroxenice, unic în România, motiv pentru care au şi fost declarate rezervaţie naturală.

Sfinxul Maramureşului, Desesti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Maramureş.

Cheile Tătarului, Maramureş

Cheile Tătarului reprezintă o rezervaţie naturală situată la 30 km de Baia Mare ce se întind pe o lungime de câteva sute de metri, fiind singurele chei în andezit din ţară. Accesul se face din statiunea turistică Izvoare, urmând drumul forestier spre nord, înspre Cabana Pleşca şi Poiana lui Dumitru.

Stâncile înalte de aici au aspect sălbatic, creând un peisaj pitoresc, demn de fotografiat.

Prin chei curge pârâul Runcu, pe al cărui curs se construieşte un lac de acumulare cu baraj în anrocamente, ce va duce la acoperirea zonei cheilor cu ape.

4

Rezervaţia naturală Mlaştina Vlăsinescu

Mlaştina Vlăsinescu este localizată în comuna maramureşeană Deseşti, Platoul Izvoare din Masivul Igniş.

Rezervaţia este formată dintr-un complex mlăştinos oligotrof ce se întinde pe o suprafaţă de 4,5 ha, amplasat la altitudinea de 870 m.

Mlaştina s-a format într-un rest de crater al unui vulcan stins în care s-a acumulat vegetaţie transformată în turbă.

Flora este specifică turbăriilor, reprezentată de specii rare precum: rogoz, roua cerului, feriga de mlaştină, bumbăcăriţa, brădişorul, trifoiul de baltă, molidul, scoruşul de munte, mesteacănul.

Fauna este bogată şi reprezentată de: salamandra carpatică, buhaiul de baltă, broasca roşie de munte, şopârla de munte, vipera etc.

5

Creasta Cocoșului

Creasta Cocoșului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Desești.

Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș și cea nord-vestică a Munților Gutâi (o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin de lanțul muntos al Carpaților Orientali) pe teritoriul sud-estic al satului Mara, la circa 30 km nord, față de orașele Baia Mare și Baia Sprie.

Această rezervație este situată la o altitudine medie de 1200 m, punctul cel mai înalt al Crestei are 1450 m, fiind considerat vârful propriu zis. Este caracterizată printr-o grupare de stânci ascuțite cu o formă crenelată întinzându-se pe o lungime de 200 de m pe direcția NV - SE. Denumirea este dată de localnici datorită aseamănării crestei privite dintr-un anumit unghi cu o creastă de cocoș.

La baza Crestei se află o zonă cu aspect de podiș, denumită Poiana Boului.

Situri de importanţă comunitară Natura 2000 (SCI) din cadrul GAL „Mara-Gutâi”

Nr.crt Denumire Localizare şi suprafaţa localităţii cuprinse în sit

conform Anexei 1 ANPMMMSupraf.

ha

1. Gutâi - CreastaCocoşului

Budeşti (1%), Cavnic (2%), Deseşti (2%), Ocna Şugatag

(1%)693

Situl Natura 2000 „Gutâi – Creasta Cocoşului”

LocalizareÎn arealul de studiu, pe teritoriul localităţilor Budeşti, Cavnic, Deseşti şi Ocna Şugatag.

CategoriaA fost declarată arie naturală protejată de interes comunitar sau Sit Natura 2000. În cadrul ariei protejate se urmăreşte, în general, conform directivelor europene:a. protecţia diversităţii biologice;b. valorizarea patrimoniului natural al teritoriului.

6

Caracteristici tehniceAria naturală protejată ocupă o suprafaţă de 693 ha. Altitudinea minimă este de 838 m, iar cea maximă este de 1428 m.

CaracterizareÎn cadrul sitului sunt prezente conform formularului standard Natura 2000 următoarele:

a. tipuri de habitate: tufărişuri uscate europene, tufărişuri alpine şi boreale, pajişti montane de Nardus, bogate în specii pe substraturi silicioase, pajişti cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin, turbării active, mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat), păduri de fag de tip LuzuloFagetum;

b. specii de mamifere: Ursus arctos şi Lynx lynx;

c. specii de amfibieni şi reptile: Bombina variegata şi Triturus montandoni;

d. specii de plante: Campanula serrata;

e. alte specii importante de floră şi faună: Rana dalmatina, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Actitis hypoleucos, Aegithalos caudatus, Alauda arvensis, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Anas querquedula, Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Apus apus, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Asio otus, Athene noctua, Bubo bubo, Buteo buteo, Buteo lagopus, Caprimulgus europaeus, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Carduelis spinus, Certhia familiaris, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Cinclus cinclus, Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Columba oenas, Columba palumbus, Corvus corax, Corvus frugilegus, Corvus monedula, Coturnix coturnix, Crex crex, Cuculus canorus, Delichon urbica, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos major, Dryocopus martius, Emberiza citrinella, Erithacus rubecula, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Fringilla coelebs, Fringilla montifringilla, Galerida cristata, Garrulus glandarius, Hirundo rustica, Jynx torquilla, Lanius collurio, Lanius excubitor, Lanius minor, Luscinia luscinia, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Motacilla flava, Muscicapa striata, Nucifraga caryocatactes, Oenanthe oenanthe, Oriolus oriolus, Otus scops, Parus caeruleus, Parusmajor, Parus montanus, Parus palustris, Passer domesticus, Passer montanus, Perdix perdix, Pernis apivorus, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Pica pica, Picus canus, Picus viridis, Prunella modularis, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Serinus serinus, Sitta europaea, Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur, Strix aluco, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia communis, Sylvia curruca, Turdus merula, Turdus philomelos, Turdus pilaris, Turdus torquatus, Turdus viscivorus, Upupa epops, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Felis silvestris, Lepus europaeus, Martes martes, Meles meles, Muscardinus avellanarius, Mustela erminea, Mustela nivalis, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, Sciurus vulgaris, Sus scrofa, Vulpes vulpes, Andromeda polifolia, Angelica archangelica, Arnica montana, Cardamine glanduligera, Dactylorhiza maculata, Diphasiastrum complanatum, Drosera rotundifolia, Epipactis helleborine, Galanthus nivalis, Gladiolus imbricatus, Huperzia selago, Lilium martagon, Lycopodiella inundata, Lycopodium annotinum, Lycopodium clavatum, Melampyrum saxosum, Phyteuma tetramerum, Pinus mugo, Platanthera bifolia, Scheuchzeria palustris, Symphytum cordatum, Telekia speciosa, Trollius europaeus, Vaccinium oxycoccos, Vaccinium uliginosum, Elaphe longissima, Lacerta vivipara.

7

Ariile naturale protejate de interes local din cadrul GAL „Mara-Gutâi”

Nr. crt Denumire Localizare Suprafaţă ha.

1. Râul Mara (37,6 km) Comunele Vadu Izei, OcnaŞugatag, Giuleşti, Deseşti -

2.Tăurile şi turbăria de

laHoteni

sat Mara, comuna Deseşti 2,51

3. Tăurile Chendroaiei comuna Deseşti 2,4

1.3. Resursele agroturistice antropice ale localităţii DESEŞTI

Biserica de lemn din Hărniceşti

Biserica de lemn din Hărniceşti, comuna Deseşti, judeţul Maramureş figurează pe lista monumentelor istorice. Lacaşul de cult a fost construit în anul 1700 pe ruinele unei vechi mănăstiri şi are hramul „Naşterea Maicii Domnului”.

Arhitectura bisericii a suferit multe modificări în decursul timpului. Din punct de vedere al decoraţiei exterioare se evidenţiază brâul sculptat care înconjoară biserica de jur împrejur şi consolele frumoase pe care se sprijină cununa.

Biserica deţine câteva icoane foarte valoroase. Trei dintre ele: ,,Intrarea în Ierusalim”, ,,Înălţarea Domnului la cer” şi ,,Buna Vestire” au fost prezentate în diferite ţări cu ocazia unor expoziţii internaţionale.

8

Biserica de lemn din Deseşti

Pe lista monumentelor UNESCO din ţara noastră se numără şi Biserica de lemn din Deseşti, una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Maramureş. Construită în anul 1770, biserica se înalţă în cimitirul satului Deseşti, pe un soclu de piatră, având pereţi din bârne groase de stejar.

Grinzile din partea superioară a pereţilor sunt în mod succesiv prelungite şi şlefuite în scară, formând console numite arii. Acestea susţin şarpanta acoperişului, având de asemenea şi un rol estetic, important pentru definirea siluetei arhitecturale a monumentului.

Planul bisericii are formă rectangulară, fiind format din pronaos şi naos, urmat de altarul decroşat.

De o frumuseţe deosebită este uşa de acces cu ancadrament rectangular din bârne groase sculptate cu motive decorative geometrice, vegetale şi simbolice.

Pictura interioară a bisericii datează din anul 1780, fiind realizată de autorul Radu Munteanu, împreună cu ajutorul său, numit Gheorghe, după cum spune o inscripţie pe o grindă a plafonului din pronaos: „1780 femeile din sat au plătit pentru ca acest portic să fie pictat de către Radu Munteanu" şi conform unei alte inscripţii de pe peretele altarului” pictat sub Andrei Ibacescki, când vicar era Gheorghe Dioseghi, preot era Dunca Moisei, diacon Dragoş Tudor: „pentru pictură au plătit boierii satului, pictori Radu Munteanu şi Gheorghe”.

Recent, în apropierea bisericii a fost ridicată din lemn de brad o construcţie octogonală acoperită cu şindrilă, unde se oficiază serviciul religios în timpul verii.

Calendarul sărbătorilor populare

Serile de poezie “Nichita Stănescu” – Deseşti: Eveniment închinat poetului român Nichita Stănescu.

Hramul bisericilor de lemn din Deseşti şi Poienile Izei – Deseşti, Poienile Izei: Pe 14 octombrie se sărbătoreşte Sf. Parascheva, patroana celor două vechi biserici din lemn.

9

CAPITOLUL IIIDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR

DE CLASIFICARE

PENSIUNEA LA MARIE DE LA RĂSCRUCE Oraş: Deseşti

Judeţ: MaramureşAdresa: Deseşti 12A

Telefon: +40 745 513 022, +40 262 372 687

FACILITĂŢI• Baie cu cada • Baie cu dus• Baie proprie • Cablu TV• Conexiune Internet • Frigider• Parcare • Room-service

În mijlocul tradiţionalismului maramureşan veţi gasi o construcţie nouă cu interioare moderne, care va satisface dorinţele oricărui turist aflat în căutare de confort şi relaxare. Bineînţeles, de aici nu lipsesc nici elementele tradiţionale care pot fi întalnite în exteriorul şi interiorul pensiunii.

Pensiunea are patru camere moderne cu baie proprie, televizor şi frigider. Două dintre camere au pat matrimonial şi balcon individual cu vedere spre Munţii Gutâi şi Creasta Cocoşului. Celelalte două camere sunt dotate cu câte 2 paturi. Băile sunt echipate cu cadă sau cu cabina de duş.

Pâine de casă, sarmale, cârnaţi, plăcinte, mămăligă, platouri ţărăneşti, horincă sunt câteva dintre bunătăţile tradiţionale cu care veţi fi serviţi la Pensiunea La Marie de La Răscruce. Preparatele sunt în majoritate pregătite cu produse din gospodăria proprie. Masa poate fi servită la parterul pensiunii, în livingul spaţios, pe terasa cu panorama spre munţi din faţa pensiunii sau în foisorul din curte.

Pentru petrecerea timpului liber, turiştii au la dispoziţie un foişor în aer liber, cuptor şi grătar, leagăn. În gospodăria pensiunii turiştii pot vedea şi participa la activităţile zilnice de îngrijire a animalelor: viţei, porci, găini, iepuri. Deasemenea, pensiunea oferă turiştilor posibilitatea de a se îmbrăca şi fotografia în costumele tradiţionale maramureşene. Pensiunea oferă turiştilor internet wireless gratuit.

10

11

PENSIUNEA IRINA

Oraş: DeseştiJudeţ: Maramureş

Adresa: Comuna Deseşti nr. 259Telefon: +40 747 076 935

FACILITĂŢI• Acces auto si Parcare proprie • Masina de spalat rufe• Incalzire centrala cu lemne • Magazin in apropiere• Acces la internet • Obiective turistice in apropiere• Bucatarie utilata complet • Tv cablu satelit

Pensiunea Irina vă oferă toate avantajele unei locuinţe moderne în mijlocul unei zone în care tradiţiile s-au păstrat nealterate şi fac parte din viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Pensiunea Irina dispune de locuri de parcare în curte, unde vă puteţi lăsa maşina în siguranţă. Curtea este generoasă, dotată cu barbeque şi cu un foişor pentru relaxare şi pentru servirea mesei în aer liber.

În cazul în care veţi sosi cu trenul, stăpânul casei, Ghiţă Oancea, vă va aştepta cu maşina proprie la gara din Baia Mare sau din Sighetul Marmaţiei pentru a vă conduce la pensiune.

Cele 8 dormitoare pentru oaspeţi au paturi matrimoniale, fiind dotate cu televizor color conectat la reţeaua de cablu.

Fiecare dormitor beneficiază de baie proprie dotată cu cadă şi/sau cabină de duş, cu apă caldă în permanenţă, iar oaspeţii pot beneficia de servicii de spălat şi călcat haine.

La parterul casei, zona de zi este ideal configurată pentru a permite socializarea cu gazdele şi cu ceilalţi oaspeti şi pentru a petrece o seară agreabilă în faţa televizorului sau la gura şemineului cu lemne.

Oaspeţii pensiunii pot opta pentru servicii de cazare cu mic dejun, cu demipensiune sau cu pensiune completă.

Irina Oancea, gospodina casei, va pregati în permanenţă bucate maramureşene savuroase cu produse proaspete din gospodăriile ţăranesti din zonă. Aici veţi gasi intotdeauna pâine de casă preparată chiar de Irina.

12

13

PENSIUNEA ANCA

Oraş: DeseştiJudeţ: Maramureş

Adresa: Deseşti 286Telefon: +40 724 468 182

FACILITĂŢI• Terasa • Gratar• Living • Loc de joaca pentru copii• Tv si cablu tv • Parcare

Pensiunea Anca oferă unităţi de cazare cu decorațiuni tradiționale, o terasă în aer liber și o curte cu facilităţi de grătar și foişor.

Toate camerele oferă Wi-Fi gratuit și TV prin cablu. Unele au o baie privată, iar altele au acces la o baie comună. Un uscător de păr este disponibil la cerere.

Pensiunea Anca are, de asemenea, o fermă și o păstrăvărie. Alte facilități includ un loc de joacă pentru copii și o parcare privată gratuită.

14

15

CAPITOLUL IIISTADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN

LOCALITATEA DESEŞTI

Analiza SWOT la nivel de comună

Puncte tari• Pitorescul zonei/atractivitate demonstrată• Orientare – deschidere către agroturism• Meşteşuguri încă practicate: Arta lemnului, Textile și podoabe tradiționale, Clopuri maramureșene, Cojoace• Personal calificat în tâmplarie şi cioplit în lemn (tradiţie în prelucrarea lemnului)• Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” , 1700 înscrisa pe lista UNESCO (atracţii turistice)• Comunitate locală puternică (coeziune locală)

Puncte slabe• Infrastructuri slab întreţinute (capacitate redusă de finanţare pentru dezvoltare/modernizare)• Probleme de mediu/poluare: construcţii (Acoperişuri azbociment peste multe case şi grajduri)• Nevalorificarea resurselor naturale existente• Slaba promovare a localităţii• Nevalorificarea potenţialului natural• Patrimoniu arhitectural/tradiţional în pericol:- Case de locuit tradiţionale în dispariţie- Şure tradiţionale- Garduri/uliţe, construcţii traditionale din lemn

Oportunităţi• Dezvoltarea ascedentă a agroturismului• Dezvoltarea zootehniei (potenţial)• Conservarea şi valorificarea folclorului şi a tradiţiilor• Valorificarea producţiei de horincă şi alte produse bio – naturale specifice (afinata, zmeurata, etc.)• Dezvoltarea pomiculturii şi a procesării produselor (mere, prune, pere,nuc, etc.)

Riscuri• Pierderea tradiţiilor• Pierderea identităţii de sat tradiţional (construcţii, obiceiuri, alimentaţie, îmbracaminte)• Migrarea populaţiei tinere• Pierderea oportunităţilor de finanţări externe (fonduri structurale)• Competiţia în creştere pe segmentul agroturism (Sapînţa, Vadul Izei, Botiza, Ocna Sugatag, Bîrsana)• Poluarea fizică şi culturală

CAPITOLUL IVSTUDIU DE CAZ

16

Pornind de la abordările teoretico–metodologice de până acum, cu privire la principiile de realizare a zonării turistice a teritoriului, s-a realizat evaluarea potenţialului turistic al unităţilor administrativ-teritoriale de bază din România. Pentru aceasta au fost stabilite următoarele elemente de analiză pentru delimitarea teritoriului naţional:- potenţial turistic natural- patrimoniu cultural- infrastructură generală- infrastructură specific turistică- calitatea mediului

În urma consultării cu specialiştii în domeniul turistic şi conex, precum şi a legislaţiei specifice în vigoare a rezultat un model de clasificare a componentelor de potenţial şi de infrastructură, astfel:

A. Resurse turistice naturaleA1. Cadrul natural cuprinzând 6 componente:

relief geomorfologie vegetaţie faună hidrografie peisaj

A3. Arii protejate cuprinzând următoarele tipuri: parcuri naţionale parcuri naturale alte rezervaţii şi monumente ale naturii

B. Patrimoniul culturalB1. Monumente istorice, cu următoarele categorii (cf. Legii 422/2001): monument, ansambluri, situri de tipul celor de:

arheologie arhitectură monumente de for public monumente memoriale-funerare

B2. Muzee şi colecţii publice cu următoarele categorii: muzee monumente memoriale-funerare colecţii publice

B3. Artă şi tradiţie populară cuprinzând: manifestări tradiţionale: serbări, festivaluri, târguri, şezători, obiceiuri şi ritualuri

tradiţionale, sărbători etc. meşteşuguri populare tradiţionale:

- obiecte pe suport textil: ţesături, covoare, costume populare, cusături;- pictură pe sticlă şi pe lemn, gravură.- ateliere de prelucrarea lemnului, a metalelor, a pietrei, pielărie;B4. Instituţii de spectacole şi concerteB5. Manifestări culturale anuale/repetabile

C. Infrastructură specific turisticăC1. Unităţi de cazare

D. Infrastructură tehnicăD1. Accesibilitatea la infrastructura majoră de transportD2. Infrastructură edilitară

17

D3. Infrastructură de telecomunicaţii

Pentru evaluarea şi ierarhizarea unităţilor-administrativ teritoriale a fost aleasă, pornindu-se de la elementele componente ale valenţelor turistice, metoda arborilor de analiză pe criterii de bază şi subcriterii, atribuirea nivelurilor de apreciere făcându-se printr-un procedeu de ponderare a unui total de 100 de puncte.

A. Resurse turistice naturaleÎn urma evaluării resurselor turistice naturale, au fost acordate 15 puncte din maxim 25

puncte repartizate astfel pe criterii:CATEGORIE PUNCTAJ MAXIMA1. Cadrul natural 10A2. Factori naturali terapeutici -A3. Arii naturale protejate 5TOTAL 15

Pornind de la criteriile de mai sus, pentru cadrul natural fiecărei unităţi administrativ teritoriale de bază i s-a acordat un punctaj între 1 şi 10 (1 fiind minim şi 10 maxim, acordat celor cu potenţial turistic natural excepţional).

Poziţia pe trepte de reliefcâmpie -dealuri şi podişuri -subcarpaţi 1munţi 1litoral şi Delta Dunării -

geomorfologieprezenţa unor chei, abrupturi, relief carstic, vecinătatea unor unităţi impunătoare

1

vegetaţiepădure peste 30% -pădure sub 30% 0,5

faunăinteres cinegetic mare 1interes cinegetic mediu -

hidrografie

prezenţa unor lacuri, amenajări piscicole, izvoare minerale, cascade

-

peisajinteres mare 2interes mediu -

Cel de-al doilea criteriu în evaluarea resurselor turistice naturale (Factori naturali terapeutici) a fost analizat astfel:

categorii de localităţi cu factori terapeutici naturali:o Staţiuni de interes general intrate în circuit internaţional – în această categorie

intră staţiunile cu maximum de factori naturali terapeutici tradiţional valorificaţi, dotări pentru tratament, cazare şi agrement.

18

o Staţiuni de interes general - în această categorie intră staţiunile cu numeroşi factori naturali terapeutici valorificaţi, dotări pentru tratament şi cazare.

o Staţiuni de interes local - sunt staţiunile cu minimum de factori naturali terapeutici, dotări pentru satisfacerea cerinţelor de tratament şi cazare pentru un număr relativ redus de pacienţi, proveniţi de obicei din zone apropiate.

o Localităţi cu potenţial de factori naturali terapeutici - sunt localităţi cu anumiţi factori naturali terapeutici - de obicei ape minerale, fără dotări de tratament speciale. durata posibilităţilor de efectuare a tratamentului şi cazării în timpul anului:

o Staţiuni permanenteo Staţiuni sezoniere

după factorii terapeutici naturali existenţi:o Bioclimat

- relaxant, sedativ, indiferent, de deal- tonic- stimulent, de munte- excitant, de litoral- excitant, de câmpie

o Ape minerale- oligominerale, carbogazoase, clorurate, sodice- sulfatate sulfuroase feruginoase iodurate

o Lac terapeutic sărato Nămol terapeutic:

- sapropelic- de turbă- mineral

o Alt factor terapeutic natural:- mofeta (solfatar)- salina- sare extrasă- apa mării

După indicaţiile terapeutice pentru diverse tipuri de afecţiuni, în funcţie de tipul de factori terapeutici naturali existenţi.În cazul categoriilor de localităţi cu factori terapeutici naturali nu s-au făcut distincţie în

punctaj, între staţiunile balneoclimatice şi cele climatice, deosebirea reieşind de la sine, din enumerarea factorilor (staţiunile climatice neavând de obicei ape minerale, nămol, etc.). O excepţie face staţiunea balneoclimatică Sinaia – ce are şi izvoare de ape minerale folosite în cură internă.

Criteriul privind durata, este clar şi ţine de multitudinea factorilor terapeutici valorificaţi şi de posibilităţile de tratament existente. La acest criteriu sunt cuprinşi, practic, toţi factorii naturali terapeutici.

În cazul apelor minerale s-a avut în vedere compoziţia minerală şi recomandările terapeutice, pe diferite tipuri de afecţiuni.

Pentru fiecare dintre factorii terapeutici, eventual valorificaţi într-o staţiune s-a acordat un punctaj egal, nediscriminatoriu.

Conform criteriilor menţionate a fost calculat un punctaj, pentru fiecare staţiune. Punctajul maxim revine astfel staţiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu maxim de factori terapeutici naturali şi indicaţii terapeutice.

Staţiunile au fost grupate conform punctajului foarte apropiat obţinut în trei categorii ce determină de fapt şi importanţa staţiunii:

Categoria I: Staţiuni de interes general intrate în circuit internaţional -10 puncte Categoria II: Staţiuni de interes general - 6 puncte Categoria III: Staţiuni de interes local – 3 puncte

19

Categoria IV: localitate cu factori naturali terapeutici – 1 punctSoluţia de ierarhizare a staţiunilor conform criteriilor enunţate este legată strict de

aspectul balneoclimatic, folosindu-se un punctaj cumulativ. Criteriul final pentru analiza resurselor turistice naturale este reprezentat de Arii naturale

protejate. Punctajul final acordat este între 1-5 puncte, 5 puncte reprezentând punctajul maxim (acordat unităţilor administrative de bază care cuprind parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei, parcuri naturale sau rezervaţii cu valoare deosebită), iar 1 punctajul minim.

Evaluarea s-a făcut pe baza următoarelor criterii dintre care menţionăm: gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate – 1p suprafaţa totală protejată (ca pondere din suprafaţa uatb) – 1 p gradul de conservare şi starea actuală a rezervaţiei – 1 p valoarea peisagistică a ariei naturale protejate – 1p posibilitatea practicării unei forme de turism – 1 p

Pornind de la punctajul acordat fiecărei rezervaţii, în final s-a acordat un punctaj general fiecărei unităţi administrative care include o arie naturală protejată.

Atunci când o unitate administrativă include două sau mai multe arii naturale protejate, punctajul final acordat acesteia este cel mai mare punctaj acordat uneia dintre rezervaţii.

B. Resurse turistice antropicePunctajul acordat pentru resursele turistice antropice este de maxim 25 puncte repartizate

conform tabelului de mai jos:CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM

B1. Monumente istorice de interes naţional 8I - arheologieII - arhitectură 2III- monumente de for public 2IV - memoriale 2

B2. Muzee şi colecţii publice 9I. Muzee 4,5II. Colecţii publice

B3. Artă şi tradiţie populară 8I. Festivaluri, târguri obiceiuri, 4II. Meşteşuguri populare

B4. Instituţii de spectacole şi concerte 8filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale, corale ori vocal- instrumentale, etc.

B5. Manifestări culturale repetabile 0TOTAL 22,5

Au fost supuse evaluării monumentele istorice ce se clasează conform legislaţiei în grupa A - monumentele istorice de valoare naţională şi universală (cf. Legii 422/2001 cu modificările şi adăugirile ulterioare).

Categoria „Manifestări culturale repetabile” include, evenimente sau instituţii de la punctele B2) sau B3) sau B4). De aceea a fost marcată cu 0 puncte. De exemplu, instituţiilor de teatru, care prin natura lor organizează „manifestări culturale repetabile” li s-a acordat punctajul 8 la instituţia de teatru şi 0 la „activităţi repetabile”. Unde nu a fost cazul (manifestări repetabile care să nu intre în vreuna din categoriile B2), B3) sau B4), atunci la B5) s-a acordat punctaj de la 0 la 8. De exemplu, dacă există un festival de teatru anual, s-au acordat 4 puncte pentru existenţa instituţiei de spectacol şi 4 pentru festival.

Aceste combinaţii au avut ca scop obţinerea unui punctaj maxim de 8 puncte pentru cele trei categorii cumulate, respectiv B3, B4, B5. De aceea, în anumite situaţii a rezultat un punctaj

20

de maxim 4 puncte pentru categoria B3 sau B4. În realitate, fiecare grupă are câte 8, dar ponderate, astfel încât punctajul maxim posibil pe fiecare unitate administrativ-teritorială de bază să nu depăşească valoarea 25.

În aceeaşi manieră a fost acordat punctajul pentru fiecare subcategorie B3I şi B3II, astfel încât însumate acestea să obţină maxim 8 puncte.

Unităţilor administrativ-teritoriale de bază ce deţin monumente UNESCO li s-a acordat punctajul maxim, respectiv 25 puncte.

C. Infrastructura specific turisticăEtapa a doua a evaluării a constat în evaluarea infrastructurii specific turistice şi tehnice,

fără de care nu se pot desfăşura activităţi turistice de calitate.Pentru infrastructura specific turistică au fost acordate 7 puncte din maxim de 20 puncte,

distribuit pe subcriterii astfel:CATEGORIE PUNCTAJ C1. Unităţi de cazare 7C2. Instalaţii de tratament 0C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale 0C4. Pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu 0C5. Alte Instalaţii de agrement 0

TOTAL 7

În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, unităţilor de cazare omologate de către Autoritatea Naţională pentru Turism li s-a atribuit un punctaj maxim de 7 puncte.

În funcţie de distribuţia numărului de camere pe tipuri de structuri de primire turistică, au fost atribuite următoarele punctaje: hoteluri - 5 puncte pensiuni turistice - 1punct alte tipuri de unităţi de cazare cu excepţia hotelurilor şi a pensiunilor turistice -1punct

Acordarea punctajelor la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale a fost realizată pornind de la capacitatea de cazare în funcţiune (calculată ca produs între numărul de camere şi numărul de zile de funcţionare). Astfel a fost atribuit punctajul maxim pentru UAT care dispunea de cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune la nivelul hotelurilor, pensiunilor turistice şi respectiv a altor unităţi de cazare. Distribuirea punctajelor la nivelul celorlalte UAT s-a realizat în mod proporţional.

Aceste punctaje au fost corectate în plus sau în minus în funcţie de distribuţia camerelor pe categorii de confort. În situaţia în care există o diversitate a distribuţiei camerelor de categorii în plus punctajele au fost rotunjite în plus, în caz contrat acestea au fost rotunjite în minus.

Nr. crt.

Tip unitate de cazare Total camere

Procent (%) Total locuri Procent (%)

1. Hotel - - - -2. Motel - - - -3. Hotel pentru tineret - - - -4. Hostel - - - -5. Cabană turistică - - - -6. Camping - - - -7. Vilă - - - -8. Bungalow - - - -9. Pensiune turistică 48 100 144 10010. Popas turistic - - - -

21

11. Sat de vacanţă - - - -

12. Navă fluvială - - - -

D. Infrastructura tehnicăAu fost acordate nivelului de echipare tehnică al unităţilor teritorial administrative maxim

30 puncte. Pentru evaluarea accesibilităţii la infrastructura majoră de transport s-a avut în vedere prezenţa pe teritoriul acestora a unor căi/noduri majore de transport de călători, condiţie esenţială pentru ca un teritoriu să poată fi inclus în activitatea turistică.

Din cele 30 de puncte prin care s-a evaluat importanţa echipării tehnice a unei localităţi pentru desfăşurare unei activităţi turistice, 16 au fost direcţionate către criteriul accesibilităţii. Cei patru indicatori care au fost luaţi în considerare pentru a evalua accesul direct al unităţilor administrativ teritoriale la reţeaua majoră de transport au fost ponderaţi în funcţie de importanţa acestora într-o reţea internaţională de transport precum şi de intermodalitate în transportul de călători.INFRASTRUCTURA TEHNICĂ: 30 puncte

Denumire Punctaj Evaluare

Criteriu Accesul direct la infrastructura majoră de transport

16

IndicatoriPort 1 Da

Nu10

Aeroport naţional/internaţional 5 DaNu

10

Acces la drum european (E) 5 DaNu

10

Acces la drum naţional/cale ferată (DN/ CF)

5 Acces la DN/E şi CFAcces la DN sau CF Fără acces la reţeaua majoră

10,5

0

Punctajul s-a realizat după înmulţirea punctelor de evaluare (între 0 şi 1) pe fiecare indicator cu punctajul de ponderare pe indicatori din cele 16 puncte ale criteriului, astfel:

pentru accesul la drum naţional sau european şi cale ferată s-au acordat 5 puncte din totalul de 16, dar acestea nu sunt acordate decât dacă localitatea are acces la ambele modalităţi de transport.

dacă unitatea administrativ teritorială de bază are acces doar la drum naţional sau doar la cale ferată atunci aceasta va primi doar jumătate din punctaj (adică 0,5x5=2,5).Pentru infrastructura edilitară s-au acordat 9 puncte din totalul de 30. Dintre acestea

alimentarea cu apă în sistem centralizat şi canalizarea apelor uzate au fost notate cu 5, iar alimentarea cu gaze naturale (în sistem centralizat) cu 4 puncte cunoscut fiind faptul că lipsa acesteia poate fi mai uşor compensată.

După datele disponibile reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă toate unităţile administrativ teritoriale şi de aceea acest indicator nu a fost luat în considerare, deşi la nivel de localitate aceasta poate fi uneori deficitară situaţie ce nu poate fi evaluată din cauza lipsei datelor.

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ : 30 puncteDenumire Punctaj Evaluare

22

Criteriu Furnizarea de servicii publice de gospodărire comunală -Infrastructura edilitară

9

Indicatori Alimentare cu apă, canalizarea apelor uzate şi pluviale

5 Apă şi canalizareApăFără sistem de alimentare cu

10,5

0Alimentarea cu gaze naturale 4 Da

Nu10

Metodologia de calcul de la primul criteriu se păstrează, astfel că, pentru sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, s-a făcut diferit pentru prezenţa ambelor sisteme şi pentru prezenţa doar a celui de apă.

Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice a fost notată cu 5 puncte din totalul de 30. Acestea au fost acordate numai pentru unităţile administrativ teritoriale în care poate fi accesată reţeaua GSM. Pentru unităţile administrativ teritoriale care dispun doar de reţea la un punct fix s-au acordat doar 2,5 puncte.

Notarea s-a făcut conform situaţiei existente în teritoriu conform datelor din anul 2003, ceea ce a arătat că multe unităţi administrativ teritoriale de bază nu dispun nici măcar de reţea la un punct fix.

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ : 30 puncte Denumire Punctaj Evaluare

Criteriu Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice – infrastructura de telecomunicaţii

5

Indicatori Acoperirea GSM/ Telefonie la punct fix

5 Acoperirea GSM cu/saufără telefonie la punct fix Telefonie la punct fix Fără servicii de

1

0,50

CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Comuna Deseşti este un pol important al turismului maramureşean. Ospitalitatea specifica moroşenilor, tradiţiile populare pe care gospodarii le respecta cu sfintenie si relieful deosebit din zona sunt punctele forte ale desestenilor. Varful Ignis, rezervatia naturala Creasta Cocosului, barajul de acumulare Runcu-Brazi, Cheile Tatarului si platoul Izvoarele, porţile maramuresene, casele din lemn, oamenii harnici, bisericile vechi vor stârni mereu interesul vizitatorilor. Investiţiile în domeniului turismului ar putea reprezenta motorul creşterii economice a zonei având în vedere potenţialul natural.

Agroturismul poate avea mari şanse de dezvoltare, deoarece regiunea dispune de un imens potenţial antropic şi natural. Se pot organiza diverse drumeţii şi se pot practica activităţi

23

interesante de relaxare. Frumuseţea peisajelor naturale şi antropice, tradiţiile şi obiceiurile populare bine păstrate de locuitori şi, nu în ultimul rând, ospitalitatea şi gastronomia specifică acestor locuri recomandă investiţiile în dezvoltarea spaţiilor de cazare şi agrement.

Pentru dezvoltarea infrastructurii turistice se pot realiza investitii în amenajarea unor hoteluri, moteluri, pensiuni, case de vacanţă, baze sportive de vară, de iarnă, centre de vânătoare, de pescuit, trasee forestiere, trasee montane, centre de echitaţie, pârtii de schi, telescaun, mountainbike, snouwboard, saniuţe, tabere şi cantonamente sportive ş.a.

Sunt posibile investitii in amenajarea unei baze turistice în zona lacului.

24