7/23/2019 Proiect Chimie Clasaxi Real Alchine http://slidepdf.com/reader/full/proiect-chimie-clasaxi-real-alchine 1/13 PROIECT DI DACTIC DATA:02.12.2014 LICEUL: Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, or. Cahul CLASA: a XI-a (profil real)DISCIPLINA: Chimie PROFESOR Gheorghe Hanganu GRAD DIDACTIC: unu SUBIECTUL LECŢIEI: Alchinele. Metode de obţinere . P roprietăţi fizice și chimice.( pe exemplu acetilenei ) TIPUL LECŢIEI: LFC de a aplica cunoştinţele dobîndite în activitatea experimentalăLOCUL DE LUCRU: laboratorul de informaticăDURATA: 45minute La lecţie se vor forma/dezvolta următoarele competenţe:Competenţe - cheie/transversale: -Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţe -Competenţe de comunicare în limba maternă -Competenţe în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) Competenţe specific disciplinei Chimie-Competenţa de a dobîndi cunoştinţe fundamentale, abilităţi şi valori în domeniul chimiei -Competenţa de a comunica în limbajul specific chimiei -Competenţa de a investiga experimental substanţele şi procesele chimice-Competenţa de a utiliza inofensiv substanţele chimice Subcompetenţele elevul /eleva v a fi capabil/capabilă-Să stabilească legătura cauză-efect dintre compoziţia, structura hidrocarburii, proprietăţile fizice, tipul legăturii chimice(1σ,2π), posibilitatea reacţiilor de adiţie, metodele de identificare -Să prezinte obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice ale alchinelor -Să investigheze experimental obţinerea acetilenei şi proprietăţile ei fizice şi chimiceObiectivele operaţionale (elevul/eleva va fi capabil/capabilă) O1 Să stabilească legături dintre proprietăţile alcanilor, halogenoderivaţilor şi metodele de obţinere a alchinelor O2 Să propună metode de obţinere a alchinelor O3 Să stabilească corelarea dintre structura şi proprietăţile alchinelor O4 Să realizeze experimentul chimic, respectînd regulile tehnicii de securitateO5 Să aprecieze critic activitatea realizată, cît şi pe cea personală METODE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire, experiment ul, problematizarea, MIJLOACE DIDACTICE: manualul, experienţe video, calculator, soft educaţional AELBIBLIOGRAFIE: 1.M. Botnaru, M. Roman , manual pentru clasa a XI- a Lumina. Chişinău 2014 2.M. Botnaru, M. Roman , manual pentru clasa a XI- a Lumina. Chişinău 20083.G. Dragalina, manual pentru clasa a XI- a, Ştiinţa 20014.C. Hasnaş, G. Dragalina, R. Godoroja, N. Velişco , subiecte de evaluare la chimia organică, Editura.ARC Chişinău5.M. Roman,E. Melentiev. să învăţăm logic chimia, liceu, Editura Lumina. Chişinău 2007 6.G. Dobrescu, chimie, culegeri de probleme cl. XI- XII Editura Aramis. Bucureşti 7.C. Subotin, M. Revanco, I. Subotin, experimentul demonstrativ – distractiv la chimie, Editura Lumina. Chişinău - 2003
DATA:02.12.2014LICEUL: Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, or. CahulCLASA: a XI-a (profil real) DISCIPLINA: ChimiePROFESOR Gheorghe HanganuGRAD DIDACTIC: unuSUBIECTUL LECŢIEI: Alchinele. Metode de obţinere. P roprietăţi fizice și chimice.( pe exemplu acetilenei )TIPUL LECŢIEI: LFC de a aplica cunoştinţele dobîndite în activitatea experimentală
LOCUL DE LUCRU: laboratorul de informatică DURATA: 45minute
La lecţie se vor forma/dezvolta următoarele competenţe: Competenţe - cheie/transversale:
- Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţe - Competenţe de comunicare în limba maternă - Competenţe în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC)
Competenţe specific disciplinei Chimie - Competenţa de a dobîndi cunoştinţe fundamentale, abilităţi şi valori în domeniul chimiei - Competenţa de a comunica în limbajul specific chimiei
- Competenţa de a investiga experimental substanţele şi procesele chimice - Competenţa de a utiliza inofensiv substanţele chimice
Subcompetenţeleelevul /eleva v a fi capabil/capabilă - Să stabilească legătura cauză-efect dintre compoziţia, structura hidrocarburii, proprietăţile fizice, tipul legăturii chimice(1σ,2π),
posibilitatea reacţiilor de adiţie, metodele de identificare - Să prezinte obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice ale alchinelor- Să investigheze experimental obţinerea acetilenei şi proprietăţile ei fizice şi chimice
Obiectivele operaţionale (elevul/eleva va fi capabil/capabilă)O1 Să stabilească legături dintre proprietăţile alcanilor, halogenoderivaţilor şi metodele de obţinere a alchinelor O2 Să propună metode de obţinere a alchinelor O3 Să stabilească corelarea dintre structura şi proprietăţile alchinelor O4 Să realizeze experimentul chimic, respectînd regulile tehnicii de securitate O5 Să aprecieze critic activitatea realizată, cît şi pe cea personală
METODE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, învăţarea prin descoperire, experimentul, problematizarea,
MIJLOACE DIDACTICE: manualul, experienţe video, calculator, soft educaţional AEL BIBLIOGRAFIE:1. M. Botnaru, M. Roman , manual pentru clasa a XI-a Lumina. Chişinău 20142. M. Botnaru, M. Roman , manual pentru clasa a XI-a Lumina. Chişinău 2008 3. G. Dragalina, manual pentru clasa a XI-a, Ştiinţa 2001 4. C. Hasnaş, G. Dragalina, R. Godoroja, N. Velişco , subiecte de evaluare la chimia organică, Editura.ARC Chişinău 5. M. Roman,E. Melentiev. să învăţăm logic chimia, liceu, Editura Lumina. Chişinău 2007
6. G. Dobrescu, chimie, culegeri de probleme cl. XI- XII Editura Aramis. Bucureşti 7. C. Subotin, M. Revanco, I. Subotin, experimentul demonstrativ – distractiv la chimie, Editura Lumina. Chişinău - 2003
verificarea prezenţei perechilor de lucru lacalculator
stabilirea modalitãţilor de activitate aelevilor
Elevii îşi organizează lucrul la calculator. Verif ică programul instalat
frontală
II
Verificarea
cunoştinţelor,consolidarea şiprelucrarea
materiei
lecţiiloranterioare
(Evocare)
(7min.)
O1
Se invită la tablă 3 elevi pentru selectareafişelor de lucru.Fişa nr.1 Scrieţ i ecuaţ iile reac ţ iilor chimiceîn conformitate cu schema propusă şinumi ţ i produşii formaţ i conform ReguliiIUPAC(Uniunea Internaţională de ChimiePură şi Aplicată)
CH3COONa → CH4 →CH3Cl→C2H6→→C2H4→ C2H4Cl2→ C2H2
Fişa nr. 2 Numi ţ i substanţ ele conformnomenclaturii sistematice:
CH≡ C - CH2 CH – CH3 CH 3
CH≡ C - CH2 CH 3 - CH – CH - CH2 – CH3
CH 3
CH3 - CH2 CH 3 - CH – CH - C≡ CH
CH 3
CH3 - CH – C ≡ C – CH3
CH 3
Fişa nr. 3 Scrieţi formulele de structură alesubstanţ elor:
a) 3-metil-but-1-ină
b) pent-2-ină
Elevii la tablă rezolvă sarcinile de pe fişă:I-elev;
Etapa începe cu trecerea subiectului lecţiei pe tablăşi a secvenţelor informaţionale a lecţiei care trebuie
parcurse.Anunţarea obiectivelor operaţionale.
- Elevii primesc suporturi şi selecteazădin manual şi softurile educaţionale ,
proprietăţile fizice ale alchinelor .
Elevii notează în caiet subiectul lecţiei noi, ascultă şi devin atenţi laobiectivele ce se vor urmări pe parcursul lecţiei respective. Subiectul lecţiei: Alchinele. Metode de obţinere , proprietăţi fizice şi chimice. Proprietăţi fizice:
- acetilena, propina şi but-1-ină sunt gaze,
but-2-ină şi termenii imediat următori sunt lichide, alchinele superioare sunt solide.
- sunt mai uşoare ca apa,- punctele de ferbere şi punctele de topire cresc odată cu
creşterea masei moleculare.- Acetilena este un gaz incolor, fără gust, cu miros uşor eterat
în stare pură, este solubilă în apă în proporţia 1:1 (părţi devolum).Proprietatea se datorează polarităţii legăturii C-Hdin acetilenă. Se dizolvă bine în solvenţi organici,solubilitatea crescînd odată cu presiunea.
- Acetilena nu se poate comprima sub presiune, deoarece sedescompune cu explozie. De aceea ea se transportă încilindri de oţel umpluţi cu azbest (material poros) îmbibat
cu acetonă.1 l acetonă dizolvă 300 l C2H2 la 12 atm.
Anexa 5- obţ inerea acetilurii de cupru şi acetilurii de
argint
Anexa 6
- descompunerea acetilurii de argint șiacetilurii de cupru.
Elevii efectuează experimentele virtuale la calculator urmînd indicaţiile de peecran şi realizînd obiectivele propuse , folosind softul educaţional. Scriuecuaţiile reacţiilor chimice şi fac concluzii: Obţinerea acetilenei în laborator:CaC2 + 2H2O → CH≡CH + Ca(OH)2
Concluzie : Acetilena în laborator se ob ţine la descompunerea cu apă acarburii de calciu (carbid) . Acetilena este un gaz cu miros eterat plăcut.
Mirosul neplăcut, sesizat la obţinerea ei din carbură de calciu, se datoreşteimpurificării acesteia cu mici cantităţ i de HN 3 , PH 3.
Reacţia de adiţie a halogenilor:acetilena adiţionează bromul în 2 etape (lafel reacţionează şi clorul în solvent inert –tetraclorură de metil CCl4)CH≡CH + Br 2 → CHBr = CHBr (1,2-dibromoetenă)
CHBr = CHBr + Br 2 → CHBr 2 - CHBr 2 (1,1,2,2-tetrabromoetanConcluzi e: adiţia de brom - este o reacţie de identificare a nesaturării prindecolorarea apei de brom .
- adiţia de clor
în faza gazoasă, reacţia este violentă cu explozie şi rezultă cărbune şiHClCH≡CH + Cl2 → 2C + 2HCl Adiţia apei (hidratarea)
Hg2+
CH≡CH + H2O → [CH2 =CH] ↔CH3CH=Oetină OH etanal
alcool vinilicConcluzi e: adiţia apei la acetilenă se produce cu catalizator ( 1 vîrf de spatulăde HgO, 10 picături de H2O şi 10 picături de H2SO4 ) în prezenţa sulfatului demercur. Produsul primar al adiţiei apei este alcoolul vinilic (enol), ca re fiind
instabil (se indică prin [ ]) se izomerizează în etanal (reacţia Kucerov).Etanalul format colorează reactivul Schiff (este un reactiv utilizat pentruidentificarea aldehidelor) în roşu. Reactivul Schiff se obţine dizolvînd 0,1 gfuxină (substanţă colorantă roşie) în 100 ml H2O cu 1 ml HCl concentrat şi 1g de bisulfit de sodiu. Aldehidele recolorează fuxina decolorată de SO2
Arderea acetilenei:2CH≡CH + 5O2 →4CO2 + 2H2O + QConcluzie : acetilena în aer arde cu o flacără fumegîndă, deoarece raportulC:H este de 1:1 şi nu reuşeşte tot carbonul să ardă. Dacă se suflă aer, flacăraarde luminînd. La arderea completă, temperatura flăcării de acetilenă înoxigen poate atinge 30000C. Arderea acetilenei în oxigen serveşte la sudareaşi tăierea metalelor. În acest scop se foloseşte suflătorul oxigen-acetilenă. Oxidarea blîndă cu reactivul Bayer ( soluţie bazică de KMnO4) :
KMnO4 /HOH
CH≡CH +4 [O] → HOOC - COOH
-MnO 2 ;-KOHConcluzie : Se observă decolorarea soluţ iei şi apariţ ia uni precipitatbrun (MnO2) ,în urma reacţiei se formează acid oxalic. La oxidareablîndă se produce desfacerea legăturii π.
Concluzie :acetilurile metalelor tranziţ ionale sunt stabile faţă de apă,dar în stare uscată se descompun cu explozie, la lovire sau încălzire.Reacţ ia serveşte la recunoaşterea urmelor de acetilenă, deoarece seformează precipitate colorate.
Pentru formarea competenţ elor de a utilizainofensiv substanţele chimice şi de a investigaexperimental substanţele şi procesele chimice ,propun elevilor secvenţ e video, referitoare latema studiată:
Anexa 7
Propun elevilor realizarea unor activității ce se
bazează pe metodele de obţ inere şiproprietăţ ile chimice ale alchinelor. Activitățile sunt repartizate elevilor consecutiv,una după alta, conform aranjării lor lacalculator :I activitateObțineți hex-2-ină din 1-bromopropan
II activitatePropuneți o metodă de identificare-separare apent-1-ină de pent-2-ină
-elevii privesc secvenţ ele video- formulează concluzii asupra subiectului lecției
Elevii în pereche realizează activitatea propusă I activitateCH3 − CH2 – CH2Br → CH3 − C ≡ C – CH2 – CH2 – CH3
CH3 − C ≡ CNa + CH3 − CH2 – CH2Br → CH3 − C ≡ C – CH2 – CH2 – CH3 -NaBr
II activatate Amestecul analizat se tratează cu reactivul Tollens . În acest cazva interacționa doar pent-1-ină CH3 – CH2 − CH2 – C≡ CH + [ Ag(NH3 )2 ]OH → CH3 – CH2 − CH2 – C≡ CAg
-2NH3 ,-H2O
În soluție va rămîne pent-2-ină care se separă de propilacetilurade argint prin filtrare.Precipitatul obținut se tratează cu HCl și se obține pent-1-ină CH3 – CH2 − CH2 – C≡ CAg + HCl → CH3 – CH2 − CH2 – C≡ CH + AgCl↓
Elevii care primii au îndeplinit însărcinarea, își expun produsul final
Conversaţia
Lucruliînpereche
M
anual,softurileeducaționale
Probăscrisă
V
Tema pentru
acasă
(Extindere)1 min.
Apreciez şi notez elevii care au lucrat latablă,de asemenea elevii care au fost activi pe pacursul lecţiei. Le propun pentru lucrul de acasă să pregătească informaţii referitoare la utilizareaacetilenei.
( Power Point.)
Tema 2.21. În baza schemei 2.5. Legăturagenetică dintre alcani, alchene, alchine pag. 89
Elvii îşi notează în caiet sarcinile propuse pentru acasă şi facordine la locul de lucru.
Mod de lucru:O eprubetă, avînd o mica spărtură în partea inferioară conțineun strat de vată de sticlă, iar de asupra cîteva bucățele de
carbid. Eprubeta fixată pe un stativ se introduce într-uncristalizator cu apă. Se observă degajarea acetilenei(C2H2).Dacă se ridică eprubeta din cristalizator, degajarea acetilenei seîntrerupe
Adaugă apă într -un pahar Erlenmayer care conține carbid și
astupă-l cu un do p prevăzut cu tub de culegere. Din reacțiacarbidului cu apa se obține acetilena.
Se barbotează acetilenă în apă caldă care conține catalizator:1 vîrf de spatul ă de HgO, 10 picături de H 2 O și 10 picături de H 2 SO 4 .Paharul Erlenmayer în care se află catalizatorul este întrodus în baie de apă la 800C și astupat cu un dop prevăzut cu un tub deculegere care întră țntr -o eprubetă cu reactive Schif f .(reactivutilizat pentru identificarea aldehidelor) Etanalul formatcolorează reactivul Schiff în roșu. Reactivul Schiff se obține dizolvînd 0.1 g fuxină (substanțăcolorantă roșie) în 100 ml H 2 O cu 1 ml HCl concentrat și 1 gde bisulf it de sodiu . Aldehi dele recoloreaz ă fuxina decoloratăde SO 2 .
Plasează eprubeta cu reactiv Bayer ( soluțiebazică de KMnO4 la gura tubului de culegere aacetilenei. Se observă decolorarea soluției șiapariția unui precipitat brun (MnO2). În urmareacției se formează acid oxalic (HOOC-COOH)La oxidarea blîndă se produce desfacerea legăturii π.
Acetilena în aer arde cu o flacără fumegîndă,deoarece raportul C:H este de 1:1 şi nu reuşeştetot carbonul să ardă. Dacă se suflă aer, flacăraarde luminînd.
Oxidarea totală
La arderea completă, temperatura flăcării deacetilenă în oxigen poate atinge 30000C. Arderea
acetilenei în oxigen serveşte la sudarea şi tăiereametalelor. În acest scop se foloseşte suflătoruloxigen-acetilenă
Plasează eprubeta cu reactiv Tollens [ Ag(NH3 )2 ]OHla gura tubului de culegere a acetilenei. Se observă formarea precipitatului alb – gălbui acetilură de argint (AgC≡CAg) Această reacție servește la recunoașterea legăturii triple marginale
Se folosesc două pahare conice de 50 ml: Într -unul se dizolvă 3 g azotat de argin t (AgNO3 ) și 30 ml apă distilat ,(soluția se păstrează la întuneric într - o sticlă brună) încelăl alt se dizolvă 3 g hidroxi d de sodiu (NaOH) și 30 ml apă distilată. Soluțiile se păstrează separat. Înainte de întrebuințare se amestecă volume egale din cele două soluții și se adaugă , în picături, hidr oxid de amoniu (NH 4OH) soluție concentrată pînă cî nd se va dizolva complet oxidul de argint depus la început. Eprubeta în care se amestecă volume egale din ambele soluții trebuie să fie curată.(pentru a o curăța de grăsimi) turnați soluție de 10% NaOH. Încălziți eprubeta prinagitare, neutralizați soluția și clătiți eprubeta cu apă.
Obținerea Clorurii diamino Cu (I) [ Cu(NH3 )2 ]Cl Într-un pahar Erlenmeyer de 100 ml se dizolvă la cald 1 g CuSO4 în minimum de apă. În soluția răcită se adaugă soluție de amoniac concentrat pînă la dispariția precipitatului albastru. Se diluează cu 50 ml apă distilată și se adaugă 3 g clorhidratde hidroxil-amină ( NH 2OH▪HCl)
Separă precipitatul obținut alb – gălbui acetilură de argint (AgC≡CAg) șiîncălzește-l. Acetilura de argint este instabilă termic șiexplodează la încălzire
t C
AgC≡CAg → 2C + 2Ag
Descompunerea acetilurii de cupru
Mod de lucru :
Separă precipitatul obținut roșu-violetacetilura de cupru ( CuC≡CCu) și încălzește-l.Acetilura de cupru este instabilă termic și explodează
Secvențe video Anexa 7Obținerea acetilenei Reacția acetilenei cu apa de brom(decolorarea soluției) Oxidarea blîndă cu soluție bazică de KMnO4 (Obținerea acidului oxalic)
Reacția cu clorul (în faza gazoasă, reacţia este violentă cu explozie,rezultă cărbune şi HCl)
Aprinderea amestecului de acetilenă și oxigen ( reacţia este violentă cu explozie)
Arderea acetilenei. Acetilena în aer arde cu o flacără fumegîndă,.Dacă se suflă aer, flacăra arde luminînd.
Acetilura de argint este instabilă termic și explodează la încălzire Acetilura de cupru este instabilă termic și explodează la încălzire
