UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIETI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA STRATEGII N AFACERI INTERNATIONALE

REFERAT Comportament paralel ca form de manifestare a cartelurilor

Studente:Dumitru Andreea i Mlescu Andreea Grupa 1

PLOIETI

2011 Cuprins

1. Introducere............................................................................................................................3 2. Aspecte teoretice....................................................................................................................3 3. Fundamente juridice i economice......................................................................................4 4. Comportament paralel pe piata.........................................................................................10 5. Comportamente anticoncurentiale din alte tari...............................................................16 6. Concluzii..............................................................................................................................22 7. Glosar...................................................................................................................................24 8. Anexe....................................................................................................................................26 9.Bibliografie...........................................................................................................................37

2

1. Introducere De-a lungul timpului, s-a putut observa o crestere a nivelului amenzilor, dar si a numarului cartelurilor aparute care isi desfasurau activitatea atat pe continentul european cat si in SUA sau Canada. Uniunea Europeana s-a axat pe combaterea practicilor anticoncurentiale prin adoptarea si imbunatatirea Politicii de Concurenta. In ultimii ani, odata cu perfectionarea tehnicilor adoptate de catre membrii cartelurilor pentru a nu fi descoperiti, Comisia a reusit sa depisteze aceste intelegeri numai cu ajutorul membrilor acestor grupari care au recunoscut implicarea si au cooperat prin furnizarea de informatii doveditoare, astfel sperand la o reducere a amenzii primite sau chiar la eliminarea acesteia. Aceasta lucrare isi propune sa prezinte succint conceptele de baza legate de subiectul cartelurilor si de Politica de Concurenta adoptata de Uniunea Europeana. 2. Aspecte teoretice Definirea conceptului de cartel Astfel, un cartel reprezinta o intelegere formala intre firme competitoare cu scopul de a-si coordona nivelul preturilor, pietele de desfacere si productia, si care are ca efect final eliminarea concurentei. Prin urmare, urmarind dorinta de maximizare a profiturilor, cartelurile lucreaza in defavoarea consumatorilor prin eliminarea nevoii de introducere de produse noi sau superioare din punct de vedere al calitatii, dar si prin mentinerea preturilor la un nivel ridicat. Asemenea practici sunt interzise prin lege in Romania, dupa cum se specifica si in Legea Concurentei 21/1996 (republicata), art. 5, alin. 1 Sunt interzise orice nelegeri exprese sau tacite ntre agenii economici ori asociaiile de ageni economici, orice decizii luate de asociaiile de ageni economici i orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrngerea, mpiedicarea ori denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia, n special cele care urmresc: a)fixarea concertat, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare ori de cumprare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum i a oricror alte condiii comerciale; b)limitarea sau controlul produciei, distribuiei, dezvoltrii tehnologice ori investiiilor; c)mprirea pieelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vnzri i achiziii ori pe alte criterii; d)aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial; e)condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare de ctre parteneri a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare 3

care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte; f)participarea, n mod concertat, cu oferte trucate la licitaii sau la orice alte forme de concurs de oferte; g)eliminarea de pe pia a altor concureni, limitarea sau mpiedicarea accesului pe pia i a libertii exercitrii concurenei de ctre ali ageni economici, precum i nelegerile de a nu cumpra de la sau de a nu vinde ctre anumii ageni economici fr o justificare rezonabil. In Romania, Legea concurentei contine trei stalpi de baza prin care doreste promovarea intereselor consumatorilor: protectia, stimularea si mentinerea competitiei si a unui mediu competitional normal. Efecte negative ale nelegerilor de tip cartel: limitarea artificial a concurenei; creterea preurilor; evitarea constrngerilor care genereaz inovaie (ex. dezvoltarea unui produs restrngerea oportunitilor de angajare.

sau introducerea unor metode de producie mai eficiente); Dupa cum este prezentat pe site-ul Politicii de concurenta a UE, articolul 81 al Tratatului Uniunii Europene specifica: Se poate considera existenta unei intelegeri atunci cand partile implicate adera la un plan comun care limiteaza sau este orientat catre a limita comportamentul lor comercial individual prin detrminarea directie de actiune comuna sau abtinerea de la a actiona in cadrul pietei. Aceasta intelegere nu trebuie sa fie consemnata intrun act oficial; formalotatile nu sunt necesare, si de asemenea nu este nevoie de sanctiuni oficiale sau masuri de impunere a conditiilor. Subiectul intelegerii poate fi direct sau subinteles din comportamnetul partilor implicate Aceasta este de fapt abordarea moderna a subiectului cartelurilor. Este evident faptul ca aceasta forma de intelegere este strict interzisa, amenzile aplicate fiind foarte mari. Totusi, acestea nu pot depasi 10% din cifra de afaceri inregistrata in anul precedent. De asemenea, cartelurile sunt greu de depistat, initial, participantii avand numai de castigat de pe urma acestei forme de intelegere. 3. Fundamente juridice i economice Art. 82 din Tratatul CE interzice orice abuz svrit de unul sau mai muli ageni economici deinnd o poziie dominant pe piaa comun sau pe o parte a acesteia, dac prin acesta este afectat astfel comerul dintre Statele Membre. Se poate observa din formularea art. 82 c sancionarea abuzului are loc nu doar atunci cnd este svrit de un singur agent economic ce deine o poziie dominant ci i atunci cnd acest abuz este svrit de mai muli

4

ageni economici aflai ntr-o asemenea poziie. Deoarece acest text de lege nu precizeaz n ce condiii doi sau mai muli ageni economici dein o poziie dominant, sarcina definirii conceptului de dominan colectiv a revenit instanelor comunitare. Unul dintre motivele dezvoltrii conceptului de dominan colectiv a fost posibilitatea limitat de aplicare a conceptului de practici concertate, reglementat de art . 81 din Tratatul CE, comportamentelor paralele ale agenilor economici de pe o pia de oligopol. Autoritile de concuren pot controla un asemenea comportament atunci cnd pot dovedi nelegerile secrete premeditate, ns conceptual de practici concertate nu se extinde i asupra comportamentului paralel al oligopolitilor. ntr-o prim etap, instanele comunitare au limitat acest concept la acele mprejurri n care doi sau mai muli agenti economici deineau mpreun o poziie dominant pe o pia datorit existenei unor legturi contractuale sau structurale ce le-ar fi permis s acioneze pe pia ca o singur entitate. Jurisprudena mai recent confirm totui faptul c noiunea de dominan colectiv se aplic de asemenea i actorilor de pe o pia de oligopol, pia n care ageni economici independeni actioneaz n mod paralel. n cazul European Sugar Industry (1973), Comisia a analizat comportamentul companiilor Raffinerie Tirlemontoise, Suiker Unie i Centrale Suiker Maatsachappij i a considerat c msurile ntreprinse de dou dintre aceste companii ( Suiker Unie i Centrale Suiker Maatsachappij) reprezint nclcri ale art. 86 din Tratatul CE (n prezent art.82). Legturile comerciale dintre aceti ageni economici ce deineau o cot de pia de 85%, faptul c aciunile lor pe pia erau percepute de consumatori ca aparinnd unei singure entiti, au fost considerate ca fiind elemente constitutive ale unui abuz svrit dintr-o poziie dominant deinut n comun de agenii economici implicai. Dezvoltarea conceptului de dominan colectiv a fost ns blocat pn n anii '80, Curtea de Justiie a Comunitilor Europene considernd c trebuie meninut o distincie ntre art. 85 din Tratatul CE (n prezent art. 81) i art.86 din Tratatul CE (n prezent art.82). Aceast abordare a fost evident n cazul Hoffman La Roche (1979), caz n care Curtea a reinut c o poziie dominant trebuie s fie difereniat de comportamentele paralele ce sunt specifice oligopolitilor, deoarece acetia interacioneaz n cadrul unui oligopol, n timp ce n cazul agentului economic ce deine o poziie dominant comportamentul este unul unilateral. Conceptul de dominan colectiv a fost readus n discuie prin observaiile scrise ale Comisiei n cazul Alcatel (1988). n acest caz Comisia a invocat faptul c n situaia n care agenii economici ce aparin aceluiai grup stabilesc ntre ei o nelegere, decizie sau

5

practic concertat, mpreun vor avea puterea de a mpiedica libera concuren pe o parte substanial a pieei relevante. Abia n cazul Italian Flat Glass (1992), Tribunalul de Prim Instan a consacrat conceptul de dominan colectiv. Prin hotrrea sa, instana a nlturat controversele legate de art. 82 din Tratatul CE, preciznd c abuzul de poziie dominant va fi sancionat att atunci cnd e svrit de un singur agent economic ce deine o poziie dominant, ct i atunci cnd abuzul e svrit de doi sau mai muli ageni economici ce dein mpreun o poziie dominant colectiv pe piaa relevant. Dei a anulat decizia Comisiei Europene, hotrrea Tribunalului de Prim Instan a fost important deoarece recunotea existena ca i concept a dominanei colective. n privina nclcrii art. 82, Comisia a susinut c agenii economici deineau o poziie dominant colectiv, deoarece erau capabili s aplice o politic comercial independent de condiiile unei piee normale i acionau pe pia mai mult ca o entitate unic dect ca ageni economici independeni. Tribunalul de Prim Instan a reinut c doi sau mai muli ageni economici pot fi unii prin legturi de natur economic care s le confere o poziie dominant n raport cu ceilali competitori din pia, dar c n acest caz Comisia nu probase existena unei poziii dominante colective. Instana a precizat c pentru a se reine svrirea unui abuz de poziie dominant colectiv nu este suficient ... o reluare a elementelor constitutive ale nclcrii art.85 de ctre doi sau mai muli ageni economici ce dein mpreun o cot de pia important, concluzionndu-se astfel c acel comportament interzis reprezint un abuz svrit din poziia dominant deinut pe pia. Constatarea unei poziii dominante presupune definirea prealabil a pieei relevante n cauz precum i analizarea faptelor i mprejurrilor ce ar putea trimite la existena unei poziii dominante. Tot n acest caz, instana a reinut faptul c n principiu, nu exist nicio posibilitate de a mpiedica doi sau mai muli ageni economici independeni de a aciona pe o anumit pia n baza unor legturi economice care le confer o poziie dominant n raport cu ceilali ageni economici din respectiva pia. Instana nu a precizat dac legturile economice se limiteaz doar la nelegeri sau alte legturi de natur juridic, sau ar putea fi reinute i acele legturi ce reies dintr-o analiz economic asupra structurii pieei relevante, ceea ce ar fi permis i reinerea conceptului de interdependen oligopolistic. Aceast abordare asupra conceptului de dominan colectiv a fost mprtit de ctre Curtea de Justiie n cazul Almelo (1994), caz n care a fost analizat o poziie dominant colectiv a furnizorilor regionali de energie electric din Olanda. Instana a 6

precizat c pentru a exista o poziie dominant colectiv, ntre agenii economici implicai trebuie s existe o asemenea legtur care s le permit s aib acelai comportament pe pia, fr a preciza expres c ar fi vorba de legturi de natur economic astfel cum sugerase n cazul Italian Flat Glass. Aceeai abordare asupra conceptului de dominan colectiv este ntlnit i n cazul La Crespelle (1994). n acest caz instana a considerat c centrele de inseminare artificial de pe teritoriul Franei, deintoare de drepturi exclusive privind depozitarea materialului reproductiv i inseminarea artificial, nu au svrit un abuz de poziie dominant colectiv invocnd costuri suplimentare i n consecin practicnd preuri mai mari pentru cazurile n care procurarea materialului reproductiv se fcea din alte State Membre ale Uniunii Europene dect Frana. n cazurile reunite DIP v. Comune di Bassano del Grappa si altii (1995) infirmnd existena unei poziii dominante colective i fcnd trimitere la cazul Almelo, Curtea de Justiie a precizat c ntre agenii economici trebuie s existe o astfel de legtur nct acetia s adopte acelai comportament pe piaa relevant. Nici n acest caz instana nu a precizat ce natur trebuie s aib legtura ntre agenii economici pentru a se putea reine existena unei poziii dominante colective. Importante pentru definirea conceptului de dominan colectiv sunt de asemenea deciziile Comisiei n cteva cazuri din domeniul transportului maritim: Cewal , Port of Rodby , TACA . n cazul Cewal (2000) Comisia a sancionat svrirea unui abuz de poziie dominant colectiv de ctre cteva companii de transport maritim. n acest caz existau acorduri ntre companiile maritime, acorduri prin care mpreau o anumit rut stabilind de asemenea aceleai preuri i aceleai condiii de prestare a serviciilor. Cu toate c aceste nelegeri au beneficiat de o exceptare n baza art. 81 alin. (3) din Tratatul CE, Comisia a reinut faptul c n baza acordurilor ncheiate prile implicate deineau o poziie dominant pe acea rut i c au abuzat de aceast poziie dominant eliminnd concurena dintre ele. Curtea de Justiie a definit conceptul legal de dominan colectiv n inelesul art. 82 din Tratatul CE, ca fiind o poziie dominant deinut de dou sau mai multe entiti independente din punct de vedere legal, preciznd c din punct de vedere economic aceste entiti se prezint sau chiar acioneaz pe o anumit pia ca o entitate colectiv. Instana a indicat faptul c o constatare a faptului c doi sau mai muli ageni economici dein o poziie dominant trebuie, n principiu, s fie rezultatul unei analize

7

economice a poziiei acestor ageni economici pe piaa relevant, mai nainte de orice constatare a vreunui abuz al acestora. Astfel n primul rnd este necesar s se stabileasc dac agenii economici implicai se prezint mpreun ca o entitate colectiv visa-vis de competitorii lor, de partenerii comerciali i de consumatorii dintr-o anumit pia. Doar n cazul n care rspunsul este unul afirmativ, se poate cerceta dac acea entitate colectiv deine n fapt o poziie dominant pe piaa relevant i dac aciunile sale reprezint un abuz. Condiia existenei unor legturi de natur economic ntre agenii economici pentru a reine existena unei poziii de dominan colectiv a fost abandonat odat cu soluionarea cazului Compagnie Maritime Belge (2000). n acest caz, meninnd o decizie a Comisiei Europene ce sanciona un abuz de poziie dominant colectiv, Curtea de Justiie a precizat c doi ageni economici independeni pot abuza n mod colectiv de poziia lor dominant dac se prezint sau acioneaz pe o anumit pia ca i cum ar fi o singur entitate. n privina legturilor economice ce trebuie a fi dovedite ca existnd ntre agenii economici implicai, Curtea precizeaz faptul c nu sunt necesare legturi formale, contractuale, ci sunt suficiente simple elemente care s creeze o legtur ntre agenii economici n baza creia ei s acioneze pe pia ca o entitate unic. Instana a considerat c existena unei nelegeri sau a oricror alte conexiuni de natur juridic nu este indispensabil pentru a constata existena unei poziii dominante colective; o asemenea constatare poate fi susinut de alte elemente ce leag agenii economici implicai, elemente ce ar putea fi identificate n urma unei analize economice privind structura pieei relevante respective. n cele din urm, Tribunalul de Prim Instan a extins conceptul de dominan colectiv i la pieele de oligopol, analiznd acest concept n lumina Regulamentului privind controlul concentrrilor economice. n cazul Gencor (1999), instana a argumentat aceast extindere:nu exist nici un argument din punct de vedere juridic sau economic pentru a exclude din cuprinsul noiunii de legturi economice acea relaie de interdependen ce exist ntre prile unui oligopol, n care, pe o pia ce prezint astfel de caracteristici, n special n privina gradului de concentrare, transparen i de omogenitate a produselor, acele pri sunt n msur s i anticipeze reciproc comportamentele i astfel ncurajeaz coordonarea comportamentelor lor pe pia ntr-o astfel de manier nct s i maximizeze profiturile prin restrngerea produciei n scopul creterii preurilor.

8

ntr-un asemenea context, fiecare agent economic contientizeaz faptul c o aciune a sa n sensul creterii competitivitii sale fa de ceilali concureni (de exemplu o reducere a preurilor) ar putea determina o aciune similar a celorlali ageni economici, astfel nct nu ar avea nimic de ctigat din aceast iniiativ. n consecin, observm c existena unor legturi contractuale sau structurale ntre agenii economici vizai nu mai reprezint o condiie indispensabil pentru a proba existena unei poziii dominante colective i svrirea unui abuz dintr-o astfel de poziie. Pot deine o poziie dominant pe o anumit pia inclusiv agenii economici de pe o pia de oligopol, ageni economici ntre care nu exist dect acele interaciuni specifice oligopolitilor. Comisia a evideniat cteva elemente ce pot fi utilizate n probarea existenei unei poziii dominante colective printre care un grad mare de concentrare, similaritatea structurii costurilor agenilor economici dominani, transparena pieei, preuri inelastice, bariere nalte la intrare, slab putere de negociere din partea consumatorilor. Avnd n vedere jurisprudena evideniat mai sus, constatarea unui abuz de poziie dominant colectiv de ctre autoritile de concuren ar trebui s parcurg urmtorii pai: a) stabilirea faptului c agenii economici vizai reprezint mpreun o entitate colectiv n raport cu competitorii lor, partenerii lor comerciali i consumatorii lor dintr-o anumit pia. Pentru a stabili existena unei entiti colective se impune analizarea legturilor economice sau a elementelor ce determin ca agenii economici vizai s se comporte ca o entitate colectiv. Legturile economice sau elementele ce determin un astfel de comportament pot decurge din natura unei nelegeri sau din clauzele acesteia, din modul n care aceast nelegere este pus n aplicare sau din orice alte legturi sau elemente ce determin o conexiune ntre agenii economici vizai, inclusiv din relaia de interdependen a agenilor economici de pe o pia de oligopol. b) probarea faptului c entitatea colectiv deine o poziie dominant. Este necesar a se evalua dac agenii economici vizai dein capacitatea de a se comporta independent fa de competitorii lor, clienii i consumatorii lor. c) probarea abuzului svrit de agenii economici vizai din poziia dominant colectiv a acestora. n concluzie, evideniem evoluia conceptului de dominan colectiv, utilizat n interzicerea abuzului de poziie dominant, evoluie ce a cuprins treptat n sfera sa

9

comportamentele agenilor economici ntre care existau legturi economice, juridice sau structurale, dar i acele comportamente specifice unei piee de oligopol. De asemenea, trebuie s reinem ca fiind foarte importani n desfurarea unei investigaii, paii ce trebuie urmai n probarea unui abuz de poziie dominant colectiv, pai ce au fost indicai de instanele comunitare n hotrrile menionate. 4. Comportament paralel pe piata Preturile la materiale neprelucrate pot creste artificial datorita structurii de oligopol a pietei. De exemplu, structura pietei de ciment din Romania este de tip oligopol, cu numai 3 producatori nationali (Lafarge, Holcim and Heidelberg). Consiliul Concurentei trebuie sa monitorizeze cu atentie comportamentul analog in ceea ce priveste preturile si veniturile participantilor pe pietele de tip oligopol deoarece acestea pot fi rezultatul unui cartel anticoncurential.1 In continuare se regaseste exemplul concret al celor trei firme de ciment din Romania. Timp de mai bine de 3 ani, Consiliul Concurentei a investigat piata cimentului din Romania. Analiza la care au lucrat inspectorii Consiliului Concurentei avea in vedere faptul ca preturile practicate pe piata interna erau semnificativ mai mari decat cele practicate la exportul aceluiasi sortiment de ciment. Un document guvernamental dezvaluia in anul 2003 faptul ca, pe piata interna, pretul se majorase de 3 ori, in conditiile in care oferta era de 2 ori mai mare decat cererea. In schimb, se semnalase o scadere continua a pretului produsului livrat la export, in paralel cu majorarea accentuata a pretului cimentului destinat pietei interne. Oferta de ciment de pe piata interna era asigurata, integral, de trei grupuri industriale, si anume: Heidelberger Cement, Lafarge si Holcim. "Analiza Consiliului Concurentei urmareste si acele aspecte care ar putea proba faptul ca aceste companii isi impart piata Romaniei, fiecare furnizand ciment numai in anumite zone, fara a se interfera reciproc", afirma George Musliu. In anul 2003, Consiliul Concurentei s-a confruntat cu probleme noi in acest sector de activitate, cele 3 companii fiind implicate impreuna in anumite afaceri derulate pe piata interna. Astfel, intr-un contract de vanzare-cumparare de zgura, incheiat cu ISPAT SIDEX, cumparatorul era reprezentat de cele trei companii de ciment. Acestea s-au mai asociat, fiind suspectate de incalcarea regulilor concurentei, in actionariatul

1

Afirmatii in legatura cu un cartel intre producatorii de ciment din Romania au condus la deschiderea unei

investigatii ex officio de catre Consiliul Concurentei

10

unei societati care, urma sa preia controlul asupra singurului terminal din Portul Constanta specializat in servicii portuare de operare a cimentului vrac. "Intelegand ca aceasta asociere ridica dubii serioase din punct de vedere al coordonarii comportamentului concurential al producatorilor de pe piata cimentului, partile implicate au renuntat la exercitarea controlului in comun in cadrul societatii achizitoare, in sensul ca acesta a revenit doar lui Lafarge Romcim", precizeaza Musliu. Semnatarii documentului guvernamental (ministrii Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea si Mihai Tanasescu), care a lansat anul trecut ideea ca piata cimentului din Romania se afla sub dictatura unui cartel format din cei trei producatori, Heidelberg-Lafarge-Holcim, au propus plafonarea cresterilor excesive ale pretului la tona de ciment.2 In continuare vom prezenta cazul din perspectiva investigatiilor realizate de Consiliul Concurentei. PIATA RELEVANTA 1. Produsul Cimentul este un produs omogen ce se foloseste la prepararea betoanelor, sapelor si mortarelor, la executia prefabricatelor din beton, la lucrarile de executie a cladirilor civile si industriale, la executia drumurilor, cailor ferate, podurilor, barajelor, hidrocentralelor, etc. Practic, cimentul se utilizeaza la executia tuturor tipurilor de lucrari de constructii. 2. Producatorii de ciment din Romania S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Bucuresti, membra a grupului francez LAFARGE S.C. HOLCIM (Romania) S.A. Bucuresti, membra a grupului elvetian HOLCIM S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. Bucuresti, membra a grupului german HEILDELBERGERCEMENT Fiecare din cei trei producatori detine cate trei fabrici de ciment. 3. Piata relevanta a produsului Piata produsului este piata cimentului gri. Productia de ciment alb nu reprezinta decat aproximativ 0,6% din productia totala de ciment din Romania. 4. Piata relevanta geografica In Romania exista noua fabrici de ciment (puncte de lucru) controlate de urmatorii agenti economici:2

Trefas, Cristina, Cartelul de pe piata cimentului va fi spart, ziarul Adevarul, iunie 2004, accesat

online la http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1265418-cartelul-piata-cimentului-spart.htm

11

LAFARGE ROMCIM detine fabricile: Medgidia, Hoghiz si Tirgu Jiu, HOLCIM (Romania) detine fabricile: Turda, Alesd si Campulung iar CARPATCEMENT HOLDING detine fabricile: Bicaz, Deva si Fieni. Pentru ciment, ponderea costurilor de transport in pretul produsului este semnificativa. Raportul foarte scazut pret/masa limiteaza piata de desfacere a acestui produs, motiv pentru care analiza pietei cimentului necesita o abordare zonala. Avand in vedere faptul ca, teoretic, livrarea cimentului se face, in general, in conditii Ex works, distanta optima pana la care cimentul poate fi comercializat in conditii de rentabilitate este determinata in raport cu amplasarea fabricilor, fata de beneficiarii care reprezinta ponderea cea mai insemnata a consumatorilor. In situatia specifica a dispunerii fabricilor de ciment pe teritoriul Romaniei, se poate afirma ca din punct de vedere teoretic, piata geografica a cimentului consta intr-o suprafata circulara cu raza de 200 km in jurul fabricii. Acesta este motivul pentru care pentru fiecare dintre agentii economici producatori de ciment, piata geografica se defineste ca o reuniune a pietelor geografice ale tuturor fabricilor de ciment detinute, respectiv teritoriul intregii tari. Rezulta deci ca, pentru fiecare dintre cei trei producatori de ciment, piata geografica este reprezentata de intregul teritoriu al Romaniei. STRUCTURA PIETEI 1. Pozitiile celor trei societati comerciale pe piata nationala Segmentele de piata calculate dupa vanzarile de ciment pe piata interna exprimate in unitati valorice aveau in anul 2003 urmatoarele valori: S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Bucuresti un segment de 35%, S.C. HOLCIM (Romania) S.A. Bucuresti un segment de 30%, S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. Bucuresti un segment de 33%. Aceasta structura a pietei a fost relativ constanta de-a lungul intregii perioade analizate. 2. Caracteristicile pietei cimentului din Romania Piata din Romania este controlata de cei trei producatori de ciment si reprezinta un oligopol. Acest lucru nu este contestat de catre parti. In plus, exista bariere semnificative la intrarea pe piata. In primul rand, productia de ciment este foarte capitalizata. Pentru infiintarea unei noi societati in Romania ar fi necesara o investitie importanta (de peste 200 milioane EUR). In al doilea rand, nivelurile actuale ale cererii impun ca societatile sa foloseasca numai o parte din capacitatile de productie instalate ale fabricilor lor. In al treilea 12

rand, datorita marimii tarii noastre, a infrastructurii deficitare si a distantei de la sursele de ciment alternative, importurile de ciment sunt relativ scumpe. 3. Concurentii Singura concurenta manifestata fata de cei trei producatori: LAFARGE ROMCIM, HOLCIM si CARPATCEMENT HOLDING este cea reprezentata prin importuri, care reprezinta 2% din piata. 4. Clientii Clientii sunt reprezentati de consumatorii de ciment, agenti economici si persoane fizice. Exista agenti economici mari distribuitori de ciment, societati care activeaza pe pietele derivate cum sunt producatorii de mortare, sape si betoane sau de prefabricate din beton, precum si societati care consuma ciment pentru realizarea lucrarilor de constructii montaj. De asemenea, o parte din productie este destinata exportului. Acest export este realizat de catre LAFARGE ROMCIM si reprezinta 60% din productia fabricii de la Medgidia (singara care produce pentru export) si 40% din totalul productiei obtinuta de LAFARGE ROMCIM in cele trei fabrici ale sale. 5. Organizarea vanzarilor Toti cei trei agenti economici producatori de ciment din Romania vand direct, comunica preturi de lista si practica politici de discount-uri, dupa cum urmeaza: S.C. HOLCIM (Romania) S.A. Bucuresti acorda discount-uri la semnarea contractului, discounturi logistice pentru transport si discount-uri promotionale, in cazul produselor noi. S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. Bucuresti acorda discount-uri in functie de volumul vanzarilor si de zona clientului. SC LAFARGE ROMCIM SA Bucuresti acorda la randul sau discount-uri pentru plati in avans, discount-uri de cantitate si discount-uri de promovare, in cazul produselor noi sau la dobandirea de noi pozitii locale comerciale. Vanzarile de ciment se fac pe baza de contracte, incheiate pe perioada determinata si apoi prelungite prin acte aditionale, dupa caz. INCADRAREA LEGALA Legea concurentei nr. 21/1996 - Incalcarea art. 5 alin. 1, lit. a) Toate cele trei societati sunt acuzate de incalcarea art. 5, alin. 1 lit. a) din Legea Concurentei care prevede : Sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici ori asociatiile de agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrangerea, 13

impiedicarea ori enaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc: (a) fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale. In ansamblu, dovezile arata ca activitatile celor trei societati din perioada respectiva (2000-2004) au avut ca scop (respectiv ca obiect) si ca rezultat real (respectiv ca efect) restrangerea, impiedicarea si/sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca a cimentului. Intelegeri si practici concertate Ca o observatie initiala, nu este important daca aceasta acuzatie se refera la o intelegere sau la practici concertate. Conform legislatiei Comunitatii Europene (CE), o incalcare a articolului 81(1) al Tratatului CE (aceeasi prevedere este cuprinsa in art. 5, alin. 1, lit.a) din Legea Concurentei) trebuie sustinuta cu probe referitoare la coordonarea sau cooperarea dintre firme, care ar putea influenta comportamentul acestora astfel incat sa limiteze sau sa denatureze concurenta. Acest aspect nu se refera la faptul ca aceasta cooperare este rezultatul unei intelegeri formale sau al unei practici concertate. Tribunalul de Prima Instanta (TPI) a retinut intr-un caz : Comisia a avut de asemenea dreptul sa caracterizeze respectiva incalcare unica ca fiind o intelegere si practici concertate, din moment ce incalcarea implica in acelasi timp elemente care puteau fi caracterizate ca fiind intelegeri si elemente factuale care puteau fi caracterizate ca fiind practici concertate. Prin urmare, distinctia importanta nu se face intre diferitele forme de intelegeri secrete, cum ar fi contractele, intelegerile sau practicile concertate, ci mai degraba intre intelegerile secrete si comportamentul independent, fara nici un element de concertare. In acest caz, dovezile existente pe piata arata ca, in perioada respectiva, a existat un paralelism al preturilor intre societati si in timp ce cotele de piata au ramas constante si simetrice. In termeni de politica de stabilire a preturilor, cele trei societati au manifestat in aparenta un comportament paralel de stabilire a preturilor pe perioada respectiva . Acest lucru se refera la preturile de lista care, dupa cum reiese de mai sus, ofereau preturi de referinta la care societatile urmau sa aplice discounturi pentru a obtine si mentine cote de piata egale. Mai mult, in timpul perioadei respective, cu anumite exceptii nesemnificative si de durata scurta, preturile la ciment au crescut constant. Acest lucru s-a produs in ciuda faptului ca, datorita investitiilor in modernizarea fabricilor, costurile reale de productie erau in scadere. Acest lucru inseamna ca profiturile cresteau chiar si mai repede decat preturile, indicand in mod clar comportamentul societatilor de stabilire artificiala a preturilor. 14

Cotele de piata au ramas constante si simetrice, dupa cum urmeaza: -2003: LAFARGE 35%, HOLCIM 30%, CARPATCEMENT 33%, importuri 2% -2004: LAFARGE 34%, HOLCIM 32%, CARPATEMENT 31%, importuri 3% Aceasta impartire a pietei in proportii egale a avut loc in ciuda diferentelor dintre costurile de productie existente intre fabricile societatilor si, prin urmare, aceasta nu este fireasca. In plus, in conditii normale de piata, scaderea costurilor de productie ca urmare a investitiilor in modernizarea fabricilor ar permite societatii sa scada preturile pentru a-si majora cota de piata. Faptul ca acest lucru nu s-a intamplat in Romania poate fi explicat prin intelegerea societatilor de a mentine cote de piata egale si constituie o dovada suplimentara a lipsei concurentei in industria cimentului din Romania. Dupa cum s-a prezentat mai sus, desi este posibil sa fi avut loc anumite migratii ale clientilor, acestea nu sunt semnificative deoarece cotele de piata ale celor trei societati au ramas relativ constante. Exista o dovada clara a unui schimb continuu si detaliat de informatii intre LAFARGE, HOLCIM si CARPATCEMENT, cu privire la cresterile de pret viitoare cat si la datele la care vor fi operate in viitor cresterile stabilite. In fapt, pe acest document [nota olografa a dlui. Kurt Habersatter, director de tara al HOLCIM din perioada respectiva] nu este o simpla insiruire de date exacte ci, in mod evident, o strategie comuna a celor trei. Referitor la date, ele nu puteau fi obtinute de Presedintele HOLCIM dintr-o analiza a pietei, oricat de documentata ar fi fost ea. Intr-un mediu concurential, strategiile de pret adoptate de competitori sunt elemente de marketing strict confidentiale. Astfel de informatii nu pot fi pur si simplu deduse, in nici un mod, din documente, elemente sau cifre care au caracter public. De asemenea, in cadrul investigatiei, s-au adus dovezi ale existentei unei strategii comune, a unei intelegeri intre societatile producatoare de ciment de pe piata romaneasca (LAFARGE ROMCIM, HOLCIM Romania, CARPATCEMENT) in vederea coordonarii cotelor de piata prin practici de stabilire a preturilor. Aceasta nota [nota olografa a dlui. Kurt Habersatter, director de tara al HOLCIM din perioada respectiva] demonstreaza de asemenea indubitabil ca nu avem de a face cu un simplu comportament paralel asa cum au invocat cei trei producatori in timpul audierilor, ci in mod evident cu o conjugare a informatiilor asupra preturilor, momentelor de anuntare a majorarilor, discount-urilor si a datelor precise de aplicare, menita sa stabileasca comportamentul lor. 33

DECIZIA Nr. 94 privind sanctionarea societatilor comerciale LAFARGE ROMCIM S.A., HOLCIM (Romania) S.A. si CARPATCEMENT HOLDING S.A. pentru incalcarea art. 5 alin. 1, lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996 R O M N I A, CONSILIUL CONCURENTEI, www.consiliulconcurentei.ro

15

5. Comportamente anticoncurentiale din alte tari Comportamentul anti-concurential manifestat in alte tari de catre societati apartinand grupurilor ce sunt prezente si pe piata romaneasca a cimentului, ofera un indiciu clar asupra faptului ca repetarea unei astfel de practici este posibila si chiar s-a realizat pe piata din Romania. Intr-un caz recent din Germania, Oficiul Federal de Cartel a hotarat ca partile implicate, printre care si societati din grupurile LAFARGE si HEIDLBERGERCEMENT, sunt vinovate de un comportament de cartel motiv pentru care a aplicat o amenda de 660 milioane EUR. Acesta a hotarat ca partile s-au angajat intr-un comportament anticoncurential inca din anii 1970, inclusiv in aranjamente de repartizare a pietei si contracte privind cota de piata. Ulf Boege, Presedintele Oficiului Federal de Cartel, a declarat: Din cauza contractelor dintre producatorii de ciment din Germania, care au functionat decenii intregi, concurenta a fost aproape complet exclusa de pe aceasta piata. Astfel, preturile puteau fi majorate la un nivel care nu ar fi putut fi atins in conditii de concurenta. Intr-un alt caz recent, care implica de asemenea societatile implicate, autoritatea de concurenta din Italia a aplicat amenzi de 40 milioane EUR pentru comportament anticoncurential, inclusiv pentru fixarea preturilor si schimburi ilegale de informatii. Partile acuzate controlau 80% din piata relevanta a betoanelor si au fost gasite vinovate de incheierea de intelegeri pentru impartirea pietei in vederea maximizarii profiturilor. In sfarsit, in cazul Cembureau din anii 1990, Comisia Europeana a descoperit un cartel ilegal care implica 76 de agenti economici, inclusiv societatile din acest caz. Partile au fost gasite vinovate de numeroase incalcari ale Articolului 85(1) al Tratatului CE, inclusiv de folosirea Cembureau (Asociatia Europeana a Cimentului) drept vehicul pentru repartizarea intre ele a pietelor cimentului, pentru schimbul de informatii cu privire la stabilirea preturilor si pentru transferurile regulate de ciment dintr-o tara in alta. Acestea au fost de asemenea gasite vinovate de practici concertate pentru comunicarea informatiilor cu privire la preturile minime, preturile cu discount, pragurile de preturi individuale si modalitatile de a atinge preturile dorite. In plus, prin infiintarea societatiilor detinute in comun, acestea au participat la o intelegere avand ca obiect aplicarea de masuri impotriva celor care amenintau stabilitatea pietelor relevante ale cimentului. O structura de piata de oligopol ridica probleme deosebite deoarece sunt putini competitori, iar concurenta este deja redusa semnificativ. Dupa cum a prevazut TPI in cazul

16

UK Agricultural Tractors Registration Exchange: In aceste conditii [de oligopol], schimbul, regulat si frecvent, de informatii cu privire la functionarea pietei are efectul de a arata periodic tuturor concurentilor pozitiile de pe piata si strategiile diversilor concurenti individuali. Mai mult, furnizarea respectivelor informatii tuturor furnizorilor presupune o intelegere, sau, in orice caz, o intelegere tacita precum si un cadru institutional care permite schimbul de informatii intre comercianti prin asociatia profesionala din care acestia fac parte si, in al doilea rand, cu privire la frecventa acestor informatii si la caracterul lor sistematic, aceasta permite de asemenea unui anume comerciant sa prevada mai exact comportamentul concurentilor sai, reducand astfel sau indepartand gradul de incertitudine cu privire la functionarea pietei care ar fi existat in lipsa unui astfel de schimb de informatii. De exemplu, in cazul Polypropylene, o incalcare a articolului 81(1) a fost descoperita atunci cand concurentii au convenit cu privire la preturile tinta sau cantitatile tinta si au stabilit un sistem de monitorizare a conformitatii cu acestea. Nu a fost necesar sa se arate ca partile si-au dat consimtamantul formal cu privire la intelegere, ci doar ca au actionat in general in conformitate cu aceasta. ASOCIATIA PATRONALA A CIMENTULUI - CIROM In perioada respectiva, cele trei societati erau membre ale Asociatiei Patronale a Cimentului CIROM (CIROM). Desi existenta uniunilor patronale este legala si are un rol pozitiv, acest lucru nu este in nici un caz valabil atunci cand sunt folosite in scopuri anticoncurentiale. CIROM a publicat un buletin trimestrial ce cuprinde informatii sensibile si detaliate, inclusivinformatii statistice individuale cu privire la fiecare fabrica de ciment. Aceste informatii au fost furnizate lunar catre CIROM de catre cele trei societati si au inclus urmatoarele: Cifra de afaceri Capitalul social Profitul brut Numarul mediu de angajati Salariul mediu brut Productivitatea muncii Investitiile realizate Consumul de combustibil si energie pe fabrica Dezvoltarea pietei mondiale a cimentului Pozitiile celor trei societati la nivel international Volumele de productie si vanzari Dezvoltarea pietei cimentului din Romania (export si import)

17

Buletinul furniza de asemenea date comparative privind perioadele anterioare, exprimate sub forma de sume si procente. Societati care pretind a fi concurente atat pe piata cimentului din Romania cat si pe piata mondiala, nu au nici un motiv sa schimbe intre ele, in mod deliberat si frecvent, astfel de informatii actuale, individualizate si sensibile. De fapt societatile foloseau acest schimb de informatii pentru a restrange si denatura concurenta in beneficiul lor. Au convenit asupra unor niveluri artificiale ale preturilor la ciment, iar acest schimb de informatii le permitea sa mentina aceste niveluri ale preturilor. Schimbul de informatii cu privire la cifra de afaceri a fiecareia dintre ele le permitea societatilor sa o compare cu cifra de afaceri totala si sa deduca cu usurinta cota de piata relativa pentru fiecare societate. Cunoasterea acestor informatii le-a permis societatilor sa obtina si sa mentina cote de piata egale prin ajustarea preturilor. Cunoasterea cotei de piata a fiecarei societati le-a permis acestora sa identifice orice abateri de la nivelurile convenite ale preturilor, din moment ce orice astfel de abatere s-ar fi reflectat prin schimbari ale cotelor de piata relative. De exemplu, daca o societate ar fi incercat sa stabileasca pretul cimentului sub nivelul convenit, aceasta ar fi castigat clienti, iar cota sa de piata ar fi crescut. Acest aspect ar fi fost descoperit din informatiile furnizate in buletinul CIROM si ar fi fost sanctionat de catre celelalte societati. Existenta supracapacitatilor de productie la fabricile de ciment din Romania ar fi facut posibila aplicarea unei astfel de sanctiuni prin cresterea productiei si scaderea preturilor. Cotele de piata sensibil egale au fost obtinute si mentinute prin practicarea unor preturi cu discount de catre societati. Preturile de lista au fost afisate la fabrici, iar clientii, furnizorii si presa le puteau afla cu usurinta. Prin urmare, aceste preturi erau transparente. Preturile de lista nu reprezentau decat preturi de referinta. Pornind de la acest reper, fiecare societate avea libertatea de a-si modifica preturile cu discount pentru a obtine si mentine o simetrie a cotei de piata sau pentru a corecta asimetriile. Politicile de discount au fost practicate in felul urmator: LAFARGE ROMCIM a acordat discounturi pentru platile in avans, discounturi pentru cantitate si discounturi promotionale. De asemenea, a acordat discounturi la produsele noi si atunci cand a obtinut pozitii comerciale locale noi. HOLCIM (Romania) a acordat discounturi la incheierea unui contract, discounturi de ordin logistic pentru transport si discounturi promotionale. De asemenea, a acordat discounturi in cazul produselor noi. CARPATCEMENT HOLDING a acordat discounturi in functie de volumul vanzarilor si de locatia clientului. 18

De asemenea, acest lucru explica asa zisa migratie a unui numar mare de clienti in cadrul industriei in timpul perioadei respective. Chiar daca aceasta migratie a clientilor a avut loc, aspectul nu este important atata timp cat cotele de piata totale raman egale. Intr-adevar, unele migratii ale clientilor au fost inevitabile, intrucat fiecare societate isi ajusta preturile cu discount pentru a obtine si mentine simetria cotei de piata. Prin urmare, rezultatul net era neglijabil clientii pur si simplu migrau intre cele trei societati fara a afecta repartizarea convenita a pietei. Partile sustin ca nu sunt vinovate de acest lucru, deoarece CIROM fusese deja infiintat, iar politicile acestuia fusesera implementate inainte de intrarea lor pe piata cimentului din Romania. Acest argument nu este convingator. Societatile aveau in continuare obligatia sa respecte legea si era de datoria lor sa elimine orice practici ilegale ce aveau loc in cadrul CIROM. Intr-adevar, s-ar putea sustine ca societatile au in realitate un grad mai mare de vinovatie in acest caz, intrucat: a) au functionat pe piata internationala multi ani si au fost implicate in numeroase investigatii privind concurenta, si prin urmare stiu ce schimburi de informatii sunt permise, si b) cunosteau, ca urmare a cazului Cembureau, aspectul ilegal al acestui tip specific de schimb de informatii. Infiintarea in anul 2001 a Comitetului CIMENTUL in cadrul CIROM a oferit mai multe oportunitati pentru incheierea unor intelegeri secrete. Comitetul CIMENTUL ii are ca membri doar pe cei trei producatori de ciment si pe CEPROCIM, Institutul National de Cercetare si Proiectare in domeniul cimentului. Acorduri de cooperare Faptul ca societatile au cooperat in diferite ocazii este o dovada in plus a intentiei acestora de a participa la intelegeri secrete. In primul rand, in 2000, LAFARGE ROMCIM a vandut fabrica de la Alesd catre HOLCIM. Aceasta achizitie ridica suspiciunea unei intelegeri prealabile intre cei doi producatori de ciment pentru a-si imparti piata cimentului din Romania. Aceasta suspiciune este intarita de comentariile dlui. Kurt Habersatter facute cu ocazia primei intalniri dintre cumparator, vanzator si CONSILIUL CONCURENTEI, in care, atunci cand i s-a adresat intrebarea De ce doriti sa vindeti si de ce doriti sa cumparati?, acesta a raspuns: Astfel de tranzactii nu sunt o premiera, in realitate intre concurenti, cum sunt cei doi, au existat de-a lungul anilor relatii, in scopul desfasurarii in comun a unor activitati (de ex. de cercetare-dezvoltare). In cadrul colaborarii existente intre cele doua grupuri de societati, cu ani in urma, Grupul din care face parte S.C. Holcim (Romania) S.A. Bucuresti a oferit spre vanzare Grupului Lafarge o fabrica de ciment in Austria. Acum, i-a 19

venit randul Grupului Lafarge sa ofere si sa vanda Grupului din care face parte Holcim (Romania) S.A. Bucuresti, fabrica de ciment din Alesd. In al doilea rand, in 2002, cele trei societati (LAFARGE ROMCIM, HOLCIM Romania, CARPATCEMENT HOLDING ) au infiintat SILOTRADE S.A. Bucuresti. Avand in vedere prevederile din Legea 21/1996, CONSILIUL CONCURENTEI a solicitat partilor sa aduca dovezi cu privire la respectarea conditiilor cerute de art. 11 alin. 3 teza a 2-a din lege. Societatile au raspuns ca respectivele conditii vor fi indeplinite deoarece obiectul de activitate al SILOTRADE ar consta in furnizarea de servicii de consultanta pentru identificarea unor noi piete externe pentru vanzarea cimentului, unor noi oportunitati de afaceri si unor noi furnizori de materie prima la nivel international la cele mai avantajoase preturi. Din nou, acest lucru demonstreaza intentia societatilor de a-si coordona comportamentul concurential pe piata. In al treilea rand, prin SILOTRADE, cele trei societati au intentionat sa dobandeasca controlul comun al SICIM S.A. Constanta, singurul agent economic din Romania specializat in exporturile de ciment si dotat cu echipamente in acest scop. In ultimul rand, in 2003, cele trei societati au incheiat impreuna un contract cadru, in care LAFARGE ROMCIM, HOLCIM si CARPATCEMENT Romania aveau calitatea de cumparator, cu MITTAL STEEL (fostul ISPAT SIDEX S.A.) pentru cumpararea de zgura, o materie prima esentiala folosita in producerea cimentului. Dupa negocieri cu CONSILIUL CONCURENTEI, cele trei societati au incheiat contracte separate. Tranzactiile de mai sus, SILOTRADE, SICIM, SIDEX, reprezinta dovezi cu privire la intentia de a incheia acorduri care afecteaza concurenta intre producatorii de ciment din Romania si la concretizarea acestora. Abuzul de pozitie de dominanta colectiva (articolul 6, litera a) A doua acuzatie impotriva societatilor este abuzul de pozitie de dominanta colectiva cu incalcarea art. 6, litera a) din Legea concurentei. In primul rand, este dificila cuantificarea unei acuzatii de abuz prin practici de stabilire a preturilor. In acest caz, raportul nu a prezentat o analiza economica detaliata cu privire existenta unui abuz de pozitie dominanta, in timpul perioadei respective. Gravitatea Plenul CONSILIULUI CONCURENTEI considera ca faptele retinute ca incalcari ale Legii concurentei de catre cei trei producatori de ciment se refera la un cartel de fixare a preturilor si ca atare sunt de gravitate mare. Aceste practici anticoncurentiale au avut ca efect excluderea unei concurente reale prin pret pe intreaga piata relevanta. Cei trei producatori au fost sanctionati anterior pentru practici similare si de alte autoritati in domeniul concurentei. 20

(ex: Germania, Italia). Toti cei trei producatori au experienta indelungata pe piete concurentiale iar conducerile lor au fost in deplina cunostinta de cauza in legatura cu riscurile la care se expun prin manifestari care intra sub incidenta Legii concurentei. In mod special, S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Bucuresti, membra a grupului LAFARGE care este leader mondial, desi in deplina cunostinta de cauza de atitudinea pe care trebuie sa o aiba o societate comerciala intr-o piata concurentiala a fost initiatorul practicii de stabilire concertata a preturilor. Legat de calitatea LAFARGE ROMCIM de initiator al acestei practici de stabilire concertata a preturilor, aceasta situatie a aparut ca urmare a politicii companiei de recuperare integrala a costurilor fixe doar pe seama preturilor practicate pe piata interna. Durata Incalcarea Legii a inceput in anul 2000 si a continuat pe intreaga perioada investigata, respectiv pana la 31.03.2004. Conform art. 21 alin. (1) si alin. (4) lit.a) si art. 60 alin. (1) si alin. (31) din Legea concurentei nr. 21/1996 PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI DECIDE : S.C. LAFARGE ROMCIM S.A., S.C. HOLCIM (Romania) S.A., si S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. au incalcat prevederile articolului 5, alin. 1, lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996 modificata si completata, in perioada 2000 - trim. I 2004, prin participarea la un cartel de fixare a preturilor pe piata cimentului din Romania. Pentru incalcarea art.5, alin. 1, lit. a) din Legea concurentei 21/1996 cele trei societati se sanctioneaza cu amenda, conform art.56 lit.a) din aceeasi lege, dupa cum urmeaza: S.C. LAFARGE ROMCIM S.A 6,5 % din cifra sa de afaceri pe anul 2004, reprezentand 377.237.432.195 lei (trei sute saptezeci si sapte miliarde doua sute treizeci si sapte milioane patru sute treizeci si doua mii o suta nouazeci si cinci lei) S.C. HOLCIM (Romania) S.A. 5,5 % din cifra sa de afaceri pe anul 2004, reprezentand 290.044.708.085 lei (doua sute nouazeci miliarde patruzeci si patru de milioane sapte sute opt mii optzeci si cinci lei) S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. 6,0 % din cifra sa de afaceri pe anul 2004, reprezentand 313.218.312.660 lei. (trei sute treisprezece miliarde doua sute optsprezece milioane trei sute doisprezece mii sase sute saizeci lei)

21

Pentru refacerea mediului concurenial normal pe piaa cimentului, afectat de existena unui cartel de fixare a preurilor, S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Bucureti, S.C. HOLCIM (Romania) S.A. Bucureti i S.C. CARPACEMENT HOLDING S.A. Bucureti, vor intreprinde cele necesare pentru: (a) desfiintarea in baza dispozitiilor art. 54 din Legea concurentei nr.21/1996 , a Comitetului CIMENTUL din cadrul Asociatiei Patronale a Cimentului CIROM, pentru eliminarea posibilitatii intrunirii in cadru restrans a celor trei producatori de ciment din Romania, prin declararea nulitatii procesului verbal prin care s-a infiintat, (b) transmiterea lunar, pana la data de 15 ale lunii curente, de catre fiecare producator, a preturilor la ciment practicate in luna anterioara, mentionandu-se: sortimentul si pretul net Ex works. Aceasta masura va fi in vigoare pentru o perioada de doi ani cu incepere de la data emiterii deciziei. 6. Concluzii Asadar, un cartel reprezinta o intelegere formala intre firme competitoare cu scopul de a-si coordona nivelul preturilor, pietele de desfacere si productia, si care are ca efect final eliminarea concurentei. De asemenea, un alt efect nociv al cartelurilor consta in faptul ca acestea defavorizeaza consumatorii prin mentinerea unor preturi ridicate, dar si prin eliminarea nevoii de a introduce produse noi. De aceea, in conformitate cu legislaia referitoare la concuren din UE, cartelurile sunt ilegale i din acest motiv Comisia European aplic amenzi foarte mari firmelor participante la un cartel. Deoarece sunt ilegale, cartelurile sunt in general realizate in mare secret i nu este uor s gseti probe care s demonstreze existena unui cartel De-a lungul timpului, s-a putut observa o crestere a numarului cartelurilor aparute, acesta reprezentand unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeana s-a axat pe combaterea practicilor anticoncurentiale prin adoptarea si imbunatatirea Politicii de Concurenta. Politica de clemen incurajeaz firmele s prezinte Comisiei Europene dovezi privind existena cartelurilor, obinute chiar din interiorul unei asemenea grupri. O companie, membr a unui cartel, care furnizeaz prima dovezi privind existena cartelului respectiv, nu va fi amendat. Rezultatul este destabilizarea cartelului. Aceast politic s-a bucurat de foarte mare succes incepand cu momentul introducerii ei in UE. In ultimii ani, majoritatea cartelurilor au fost depistate de ctre Comisia European dup ce un membru al acestora a mrturisit i a solicitat clemen. Pe de alt parte, Comisia European continu cu succes propriile investigaii pentru depistarea cartelurilor.

22

Anual, au fost impuse amenzi totalizand intre 0,5 i 1 miliard de euro in cazul existenei unor carteluri. Aceste amenzi intr in bugetul comunitar, contribuind la finanarea UE i, in final,la economisirea banilor contribuabililor. Un aspect, poate, mai important il constituie faptul c riscul amenzilor mari descurajeaz fi rmele s infiineze sau s-i continue participarea in carteluri. Dac o companie (sau un grup de companii) deine o cot important dintr-o anumit pia, este posibil ca aceasta s dein o poziie dominant pe acea pia. Companiile aflate in poziie dominant au suficient putere economic pentru a aciona fr s in seama de concureni sau de consumatori. De aceea, abuzul de poziie dominant de ctre firmele care dein asemenea poziii este ilegal. Dintre numeroasele exemple prezentate in paginile acestui proiect cel mai elocvent este comportamentul paralel ca forma de manifestare a cartelurilor pe piata cimentului din Romania. Cu alte cuvinte, inspectorii Consiliului Concurentei au descoperit faptul ca preturile cimentului practicate pe piata interna a carei oferta era asigurata integral de trei mari companii, si anume, Heidelberger Cement, Lafarge si Holcim- erau cu mult mai mari comparativ cu preturile practicate la exportul de ciment. Dovezile gasite de-a lungul desfasurarii anchetei Consiliului Concurentei au demonstrat faptul ca activitatile celor trei societati din perioada 2000-2004 au avut drept scop restrangerea, impiedicarea si/sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca a cimentului. Plenul CONSILIULUI CONCURENTEI a considerat ca activitatile celor trei companii au reprezentat incalcari ale Legii concurentei de o gravitate majora intrucat se refera la un cartel de fixare a preturilor. Drept urmare toate cele trei companii au fost sanctionate drastic. Comisia European i autoritile naionale din domeniul concurenei din toate statele membre UE coopereaz prin intermediul Reelei europene din domeniul concurenei (ECN), in cadrul creia: se informeaz reciproc cu privire la noi cazuri i decizii; i coordoneaz investigaiile,acolo unde este necesar; se sprijin reciproc n cadrul investigaiilor; i fac schimb de probe. In felul acesta se stabilete un mecanism eficace pentru sancionarea companiilor care se implic in practici transfrontaliere ce limiteaz concurena. Principalul obiectiv al ECN este s asigure aplicarea unitar a legislaiei UE privind concurena, pe intreg teritoriul UE

23

7. Glosar Cartelul / Intelegerea- Aranjament intre firme concurente, menit sa limiteze sau sa elimine concurenta dintre ele, in scopul majorarii pretului si beneficiilor intreprinderilor participante, fara a produce avantaje compensatorii obiective. In practica, aceste aranjamente constau, in general, in fixarea preturilor, limitarea productiei, impartirea pietelor, alocarea clientilor sau teritoriilor si licitatii trucate sau combinatii ale acestora. Aceste aranjamente sunt daunatoare consumatorilor si societatii, in ansamblu, prin faptul ca intreprinderile implicate aplica preturi mai ridicate (si realizeaza beneficii mai importante) decat pe o piata concurentiala. Oligopol- O structura de piata caracterizata printr-un numar foarte limitat de vanzatori, constienti de interdependenta lor in adoptarea de decizii strategice, precum cele privind pretul, productia si calitatea produselor. In interiorul unui oligopol, fiecare intreprindere este constienta de faptul ca, prin comportamentul sau de piata, va afecta, in mod sensibil, pe ceilalti vanzatori si comportamentul lor pe piata. In consecinta, fiecare intreprindere va lua, in mod expres, in considerare, eventualele reactii ale celorlalti actori. In cazurile de concurenta este utilizat, adesea, si pentru a desemna situatiile in care un mic numar de mari vanzatori domina, impreuna, structura concurentiala si in care ceilalti vanzatori, mai mici, se adapteaza la comportamentul acestora. Marii vanzatori sunt calificati, atunci, ca oligopolisti. In anumite circumstante, aceasta situatie poate fi considerata ca pozitie dominanta colectiva sau oligopolista. Cazul similar, din punct de vedere al cumparatorilor, se numeste oligopson. Intelegere orizontala (Acord orizontal)- Intelegere intre concurenti actuali sau potentiali adica intre intreprinderi care se gasesc pe acelasi nivel al lantului de productie sau de distributie referitoare, de exemplu, la cercetare si dezvoltare, la productie, cumparari sau comercializare. Intelegerile orizontale pot sa restringa concurenta, in special atunci cand prevad fixarea preturilor sau impartirea pietelor sau cand puterea de piata decurgand din aceasta cooperare orizontala produce efecte negative asupra preturilor, productiei, inovatiei sau diversitatii si calitatii produselor. De altfel, o cooperare orizontala poate fi un mijloc de partajare a riscurilor, de realizare de economii la costuri, de folosire in comun a unui knowhow si de lansare de inovatii pe piata, mai rapid. Pentru IMM-uri, in special, cooperarea este un important mijloc de adaptare la evolutia pietelor. 24

Practici concertate- Coordonarea intre intreprinderi care, fara a ajunge la incheierea de intelegeri formale, au adoptat, in mod constient, o cooperare practica, pentru evitarea riscurilor concurentei. O practica concertata poate consta intr-un contact direct sau indirect intre firme, a carui intentie / al carui efect este fie influentarea comportamentului de piata, fie dezvaluirea, catre concurentii lor, a comportamentelor pe care intentioneaza sa le adopte n vitor Intelegeri secrete- Se refera la coordonarea comportamentului firmelor concurente, susceptibila de a conduce la o majorare a preturilor, la limitarea productiei si, pentru intreprinderile implicate, la beneficii mai ridicate decat cele care ar putea fi realizate in alt mod. Acest comportament nu se bazeaza intotdeauna pe acorduri explicite intre intreprinderi. El poate rezulta din situatii in care firmele actioneaza individual, dar constiente de interdependenta lor cu ceilalti concurenti exercita in comun puterea de piata. Aceasta forma de intelegere este denumita, in general, intelegere tacita (tacit collusion).

25

ANEXA 1Cartelurile si-au platit greselile cu 270 de milioane de lei11 dec 2009 Autor: Cristian Matache

Firmele care au incalcat regulile competitiei prin asocierea in carteluri au platit amenzi de peste 270 de milioane de lei. Cele mai mari sanctiuni le-au primit Mediplus Exim de pe piata insulinei si cei trei mari jucatori de pe piata cimentului, Lafarge, Holcim si Carpatcement. Ultimul cartel demascat este cel de pe piata painii. Consiliul Concurentei a anuntat ieri ca a sanctionat un numar de 48 de firme care activeaza pe piata painii si pietele conexe cu o amenda totala de 6,3 milioane de lei pentru constituirea a doua carteluri in judetele Maramures si Vrancea in scopul fixarii pretului de vanzare al painii. Sanctiunea aplicata este una dintre cele mai mari date de Consiliul Concurentei pentru o intelegere ilegala intre firme. Potrivit presedintelui Consiliului, Bogdan Chiritoiu, investigatia a fost demarata in urma unor articole din presa si a unei interventii in Parlament a unui senator care atrageau atentia ca in luna aprilie 2007 pretul painii in Maramures si Vrancea a crescut. In urma investigatiei s-a confirmat ca a existat o intelegere intre 17 firme din judetul Maramures si 31 de firme din judetul Vrancea, potrivit careia au crescut pretul painii de la 1,56 lei pe kilogram la 2,1 lei pe kilogram in trei zile, a spus Chiritoiu. Probele care au stat la baza luarii deciziei de amendare au fost procesele-verbale care stabileau diferite tarife pentru depozitarea cerealelor, precum si declaratiile unora dintre actorii implicati in respectivele carteluri. Intelegerile dintre firme pentru fixarea preturilor, a cotei de productie sau pentru impartirea pietelor si trucarea licitatiilor sunt cele mai grave abateri de la regulile competitiei si amenzile date in cazul descoperirii cartelurilor pot merge pana la 10% din cifra de afaceri a companiilor implicate. Pana in prezent, Consiliul Concurentei, institutia care ancheteaza practicile ilegale in domeniul competitiei, a aplicat amenzi de peste 270 de milioane de lei, cea mai mare parte din suma fiind platita de firme.

26

In topul amenzilor aplicate se afla companiile din asa-zisul cartel al cimentului, Lafarge, Holcim si Carpatcement, cu 98 de milioane de lei. Inspectorii Consiliului au stabilit ca Lafarge vindea ciment la export la pret sub costuri si recupera paguba prin cresterea pretului pe piata interna. Celelalte doua companii au recurs de asemenea la majorari, fapt interpretat de Concurenta ca fiind fara justificare. Carpatcement e singura dintre ele care a atacat in instanta decizia si a castigat contra Consiliului. Mediplus, in topul amenzilor Cea mai mare amenda platita de o firma care a facut parte dintr-un cartel a fost de 49,2 milioane de lei si a fost data companiei Mediplus Exim, liderul pietei de distributie de medicamente. Aceasta, impreuna cu Eli Lilly, A&A Medical si Relad Pharma, s-a facut vinovata in optica autoritatii de concurenta pentru incheierea si punerea in practica a unei intelegeri de impartire a pietei de insulina. Totalul amenzilor s-a ridicat la 83,6 milioane de lei. Pe piata de cablu, Consiliul a aplicat mai multe amenzi pentru doua intelegeri de impartire de piata intre companii care activau pe pietele din Timisoara si Bucuresti. Cele mai mari amenzi au fost date UPC, companie detinuta de americanii de la Liberty Global. Mai intai, operatorul de cablu a fost sanctionat pentru o intelegere in Timisoara impreuna cu HI-FI, firma achizitionata ulterior de RDS&RCS, si ca succesor al Astral, pentru o fapta similara in Bucuresti. Amenda de 7,2 milioane de lei primita de UPC pentru piata din Timisoara a fost anulata in instanta. Filiala locala a gigantului de bunuri de larg consum Colgate Palmolive a fost amendata cu 10,6 milioane de lei pentru ca, in calitate de furnizor, a fixat impreuna cu alte patru societati distribuitoare - Pronto Universal, LA-RO Impex, Prestige Trading si GEF Facilities - pretul minim de vanzare. De asemenea, Consiliul a sanctionat si compania Wrigley, producatorul gumei de mestecat Orbit, si alte 26 de companii de distributie cu aproape 20 de milioane de lei pentru aceeasi vina. Consiliul Concurentei deruleaza de mai multi ani investigatii pe pietele petrolului, telefoniei si bancara pentru descoperirea unor eventuale intelegeri de pret. In sectorul distributiei de carburanti sunt vizate Petrom, Rompetrol, Lukoil, Mol, OMV si Agip. Pe piata de telefonie sunt verificate Orange si Vodafone pentru o eventuala fixare a preturilor si Romtelecom pentru un posibil abuz de pozitie dominanta. Pe piata bancara, Alpha Bank, Banca Romaneasca, Piraeus Bank, Volksbank si Banca Transilvania sunt investigate pentru o posibila stabilire a comisionului interbancar/comisionului de retragere de numerar prin intermediul cardurilor din reteaua de bancomate a bancilor respective. Accesat online la : 27

http://www.heidelbergcement.ro/aparitii-in-presa/financiarul/cartelurile-si-au-platitgreselile-cu-270-de-milioane-de-lei.html

ANEXA 2Consiliul Concurenei a amendat cartelurile din piaa pinii10 dec 2009 Otilia Caloian Sursa: adevarul.ro

Consiliul Concurenei a aplicat, n urma unei investigaii ce a durat peste doi ani, amenzi de circa 6,3 milioane de lei unui numr de 48 de societi comerciale din judeele Vrancea i Maramure pentru nelegeri anticoncureniale pe piaa de panificaie, a declarat, astzi, preedintele instituiei, Bogdan Chirioiu. n anul 2007 a fost nceput, n urma unor semnale din pres, o preinvestigaie pe piaa de panificaie n mai multe judee din ar. Ulterior, Consiliul Concureei a constatat c sunt toate indiciile pentru a porni o investigaie n judeele Vrancea i Maramure pentru ntelegeri ntre 48 de firme ce au dus la majorarea preurilor simultan", a declarat Bogdan Chirioiu. Acesta a explicat c cele 31 de firme din judeul Vrancea au crescut n acelai timp preul la pine, pe data de 1 aprilie 2007, de la 1,56 lei/kg la 2,1 lei/kg, ceea ce a produs o pierdere pentru cumprtorii din jude estimat la opt milioane de lei. Cele 31 de firme au fost amendate cu suma de 5,7 milioane de lei. Totodat, cele 17 firme de panificaie din judeul Maramure au fost amendate cu 624.000 lei pentru ncheierea unei nelegeri anticoncureniale avnd ca obiect fixarea unui nivel minim al preului de vnzare a pinii albe, a completat eful Consiliului Concurenei. Chirioiu a adugat c firmele din Maramure vroiau chiar s efectueze controale la ceilali ageni economici din jude pentru a verifica dac respect nelegerea de fixare a unui pre. "Astfel de comportament alunec de la legitim la ilegal. n loc s se bat ntre ele pentru a stabili un pre ct mai bun pentru consumator, ei se neleg s fixeze un anumit pre, ceea ce ncalc principiile concureiale", a punctat Chirioiu. El a adugat c n cadrul aceleiai investigaii, Consiliul Concurenei a decis sesizarea organelor de cercetare penal n cazul fostului preedinte al Asociaiei Comercianilor Depozitare de Cereale din Romnia Ioan Scurteli, de asemenea, pentru nclcare Legii Concurenei. S-au gsit nite acte ale asociaii, pe care o conduce Ioan Scurteli, care ncalc 28

legea i a fost sesizat procuratura mpotriva acestuia. Este prima dat cnd facem un astfel de demers i nu tim exact cum se va finalize", a spus Bogdan Chirioiu. Acesta a explicat c Ioan Scurteli risc nchisoare de la ase luni la patru ani sau amend penal. De asemenea, asociaia a fost amendat cu 8% din veniturile nregistrate n 2008, respectiv 8.185 lei pentru stabilirea i transmiterea unor nivele de tarife ce trebuiau aplicate de membrii acesteia pe piaa serviciilor de depozitare a grului din zona de Sud-Est i de Vest a Romniei. Consiliul Concurenei a mai amendat, recent, cu 1,5 milioane de lei, i productorul de cereale TCE 3 Brazi, controlatde omul de afaceri Culi Tr, pentru refuzul de a se supune inspeciei inopinate efectuate de autoritatea de concuren. Accesat online la : http://www.adevarul.ro/financiar/Consiliul_Concurentei_a_amendat_certelurile_din_piata_pa inii_0_168583330.html

29

ANEXA 3Cartelurile carbunelui umfla pretul huilei7 august 2004 Sursa : Jurnalul NationalANCHETA Trei furnizori energetici de stat din Romania achizitioneaza sute de tone de huila la preturi aberant de mari. Desi costurile sunt suportate din banii contribuabililor, COGEN Romania, organizatia responsabila de desfasurarea licitatiei, dovedeste o crasa lipsa de grija pentru fondurile publice, inghetand tarifele uriase pentru materia prima prin licitatii centralizate. In acest timp, Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) aproba contractarile fara sa clipeasca. Ilie Stefan, secretar de stat la MAI, este si presedintele de onoare al COGEN Romania. VERA ALBULESCU, MIHAI MUNTEANU La inceputul lunii iunie a.c., CET Iasi si SC TERMICA SA Suceava au desfasurat doua licitatii in vederea achizitionarii cantitatilor de carbune necesare producerii energiei termice in iarna care va urma. Licitatiile nu au fost coordonate de Ministerul Economiei si Comertului, centralele fiind trecute in subordinea administratiilor locale. Procedurile de achizitie au fost organizate de COGEN Romania, asociatie de la sediul careia s-a obtinut documentatia pentru prezentarea si elaborarea ofertei pentru licitatii. Cei doi furnizori de energie sunt membri COGEN Romania. Inainte de a va semnala neregulile pe care le-am descoperit in organizarea celor doua licitatii, dar si a efectelor acestora asupra banului public, vom explica ce este COGEN. RAMIFICATIA ROMANA. COGEN Europa este o organizatie nonprofit belgiana, formata din peste 160 de companii energetice, asociatii nationale de cogenerare, furnizori si alte organizatii din domeniu in peste 30 de tari. Asociatia a fost creata in 1993 pentru a reflecta nevoia unor eforturi de cooperare la nivel european pentru realizarea la potential maxim a cogenerarii. Aceasta presupune producerea de electricitate si caldura simultan. Principiul fundamental al cogenerarii este ca, pentru a maximiza multiplele be-neficii ale acestui proces, sistemele trebuie facute in functie de cererea de caldura a unui bloc, fabrica sau oras. Utilizarea cogenerarii aduce beneficii de peste 90%, realizandu-se o economie a energiei cu 15%-45% mai mult decat in cazul folosirii statiilor de energie conventionale sau a boilerelor. Desigur, exista o ramificatie a asociatiei care functioneaza si in Romania, care reuneste cele 22 de termocentrale desprinse din Termoelectrica, printre care CET Govora, Electrocentrale Oradea,

30

Uzina Termoelectrica Giurgiu, CET Arad, Iasi, Pitesti si Brasov, Termoelectrica Ploiesti si Enet Focsani. Numai ca indraznetele obiective internationale ale asociatiei, privind economia banilor contribuabililor, nu se regasesc si in activitatea COGEN Romania, dupa cum veti vedea in cele ce urmeaza. Structura autohtona a COGEN este condusa de Ilie Stefan, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), si de Mihai Balan, directorul general al CET Govora. CASTIGATORII TRADITIONALI. Revenind la licitatia organizata de COGEN pentru SC TERMICA SA Suceava si CET Iasi, desfasurata la Bucuresti, va informam ca fericitele firme care au castigat dreptul de a vinde carbuni in nordul Modovei sunt CONSTANT OIL Ltd si PETLON ENTERPRISES Ltd, ambele din Bucuresti. De fapt, cele doua societati sunt traditionalii furnizori ai centralelor din Suceava si Iasi. Neculai Parasca, purtatorul de cuvant al CET Iasi, ne-a declarat ca, in urma licitatiei care s-a organizat la inceputul lunii iunie 2004, CONSTANT Oil s-a obligat sa furnizeze CET Iasi 100.000 t de huila, in timp ce PETLON ENTERPRISES Ltd va livra 50.000 t de carbune. In cazul SC TERMICA SA Suceava, datele nu se modifica decat in ceea ce priveste cantitatea de carbune furnizata. Astfel, SC TERMICA SA Suceava va cumpara de la CONSTANT Oil 60.000 t de huila, iar de la PETLON o cantitate de 120.000 t din acelasi tip de carbune. Ce nu ne-a mai spus Parasca este ca licitatia s-a tinut dupa un scandal ingropat adanc in sertarele Comisiei penru Abuzuri a Senatului Romaniei, generat de o plangere a uneia dintre firmele respinse. In afara de aceasta, comisia de licitatie a mai inregistrat inca trei contestatii prin care alte trei societati catalogau ca fiind absurda conditia din caietul de sarcini prin care se cerea experienta interna in livrarea de carbune. PRETURI DE CARTEL. Primul semnal ciudat care a aparut in cadrul organizarii licitatiei a fost centralizarea preturilor de achizitie. In urma unor discutii intre membrii COGEN Romania, s-a hotarat ca toate centralele sa urmeze aceleasi tarife pentru combustibilii destinati incalzirii apartamentelor. In consecinta, s-a intrerupt procedura de licitatie de la Suceava (care era cea mai inaintata) si s-a trecut la licitatia centralizata pentru huila pentru Iasi, Giurgiu si Suceava. Argumentul invocat de COGEN a sustinut ca CET-urile sa nu se concureze reciproc pe resurse. Dincolo de faptul ca aceasta practica dauneaza standardelor economiei de piata, efectul este usor de intuit. Pretul huilei a fost inghetat, iar produsul a fost cumparat la preturi supra-evaluate. Mai precis, anul acesta, tona de huila va costa contribuabilul 82,5 dolari, desi anul trecut acelasi produs a fost furnizat cu doar 68 de dolari pe tona. Ciudat este ca livrarile de carbune de anul trecut au fost facute tot de cei doi castigatori ai licitatiei, CONSTANT OIL si PETLON ENTERPRISES Ltd. Aceasta fortare a pretului se raporteaza la cantitatile enorme de huila pe care vi le-am prezentat mai sus. In urma unui sumar calcul, pretul total al carbunelui ajunge la peste 27 de milioane de dolari. Rezultatul licitatiei a fost aprobat de MAI, adica taman de institutia

31

pastorita de Ilie Stefan, presedintele de onoare al COGEN. Precizam ca la licitatia centralizata a participat si o a treia unitate energetica: SC UZINA TERMOELECTRICA SA din Giurgiu.

PLACINTA CONTRAZICE PIATADupa ce ministerul a permis trecerea la contractari, acestea s-au incheiat cu o repeziciune uimitoare. Surse din mediul de afaceri sunt de parere ca in graba in care s-au incheiat contractele nu s-a tinut cont de posibilitatile reale de aprovizionare privind transportul, descarcarea la vama, transbordarea vagoanelor de pe boghiuri mari pe boghiuri normale etc. Directorul general al SC TERMICA SA Suceava, Constantin Placinta, a declarat ca poate sa denunte oricand contractul de achizitie, daca se ivesc nereguli. Chiar daca acestea din urma sunt vizibile inca de la organizarea licitatiei, Placinta crede ca a incheiat o afacere buna, acesta fiind pretul huilei pe piata, in contextul in care carbunele exploatat la minele din tara nu este suficient si costa 72 de dolari la "gura minei". In contradictie cu directorul Placinta se situeaza piata libera energetica, ce a consacrat preturi mult mai mici pentru carbune decat cel (82,5 dolari) prin care CET-urile din Iasi si Suceava achizitioneaza huila. Acest aspect l-a determinat pe George Nichita, primarul Iasiului, sa ceara, la 2 iulie a.c., o renegociere a pretului carbunelui pe motiv ca firmele CONSTANT OIL si PETLON ENTERPRISES Ltd cer preturi umflate "in mod exagerat".

PRESIUNI PENTRU MARFADubioasa achizitie de carbune care va scoate din buzunarele iesenilor 12 milioane de dolari a ajuns la un moment dat intr-o etapa periculoasa. La sfarsitul lunii iulie a.c., cele doua firme care au castigat licitatia, CONSTANT OIL si PETLON ENTERPRISES, au incercat sa exercite presiuni asupra municipalitatii din Iasi, cerand imperativ schimbarea prevederilor caietului de sarcini al licitatiei centralizate. Pretextul comun invocat de societatile respective a fost imposibilitatea tehnica de a aduce huila energetica de calitate superioara. Cele doua castigatoare au anuntat ca vor aduce carbune de calitate inferioara, dar la acelasi pret, contractele semnanduse, chiar si in urma nerespectarii caietului de sarcini. Primaria Iasi nu a cedat presiunilor, amenintand cu anularea licitatiei si organizarea alteia. Iar aceasta, indiferent daca noua procedura ar fi tardiva in conditiile in care legea impune termene precise pentru acest gen de licitatie. Ulterior, partile s-au inteles, iar contractele s-au semnat in conditiile initiale. Partea proasta este ca pretul enorm al carbunelui achizitionat a ramas acelasi. In legatura cu acest aspect, noul director al CET Iasi, Dorin Ivana, ne-a declarat: "Eu am intrat in functie dupa ce s-a organizat licitatia centralizata. Problema pretului mare ar putea fi explicata pentru ca nu se poate ajunge direct la sursa ca sa iei carbune. Pe de alta parte, pe piata carbunelui,

32

in Indonezia, Australia etc., pretul acestuia este de 40-45 de dolari pe tona. Este drept transportul costa si pretul carbunelui creste. Am vorbit cu o companie producatoare din Polonia, de la granita cu Ucraina. De exemplu, ei vand tona cu 68 de euro. Nimeni insa nu vrea sa comunice pretul carbunelui la gura minei. Noi avem totusi informatii ca acesta ar fi aproximativ 37 de dolari". Pe de alta parte, Dorin Ivana, directorul CET Iasi, a admis ca in raport cu achizitiile de anul trecut, preturile au crescut alarmant. Si ca justificarea costului impus de transport explica doar partial acest fenomen.

Accesat online la: http://www.jurnalul.ro/special/special/cartelurile-carbunelui-umfla-pretul-huilei-63523.html

33

ANEXA 4Cartelul gumei de mestecat s-a spart20 Dec 2005 Cristian Matache, Alina Stanciu Sursa : cotidianul.ro Consiliul Concurentei a sanctionat compania Wrigley si alti 26 de fosti si actuali distribuitori, printre care si Rodipet, pentru ca au pus la cale un cartel. Amenda luata de acestia este a doua ca valoare intr-un top al sanctiunilor date pentru constituirea unui cartel. Compania Wrigley si cele 26 de societati distribuitoare se fac vinovate de incalcarea Legii concurentei prin fixarea pretului de revinzare al produselor Wrigley, adica guma de mestecat, direct prin clauza contractuala referitoare la pret si indirect prin fixarea nivelului discounturilor acordate pe piata, in baza unei politici de vinzari riguros stabilite, precum si prin impartirea pietelor de desfacere si alocarea clientilor. Cum s-a procedat Presedintele Consiliului Concurentei, Mihai Berinde, a dezvaluit ieri mecanismul prin care firmele respective au incalcat Legea concurentei. Pe prima veriga a lantului de distributie se stabilea, printr-o intelegere, pretul la care cumparau agentii economici de pe cea de a doua veriga, majoritatea acestora fiind magazine care se adreseaza consumatorului final. In cazul societatii Rodipet, care se aprovizioneaza direct de la Wrigley si nu prin intermediul unui distribuitor, intelegerea cu Wrigley a avut ca obiect stabilirea pretului de vinzare cu amanuntul in chioscurile Rodipet. O alta practica la care s-a dedat Wrigley este aceea, potrivit Consiliului Concurentei, de a incheia conventii cu anumite magazine prin care produselor Wrigley li se asigura exclusivitatea in zona caselor de marcat din spatiile comerciale. In opinia Consiliului, aceasta practica constituie o bariera suplimentara la intrarea pe piata a altor produse. Prin urmare, companiei Wrigley i s-a interzis sa incheie intelegeri ce au ca obiect stabilirea pretului de revinzare si i s-a recomandat sa nu mai apeleze la acorduri de exclusivitate pentru zonele de impuls, in special in zona caselor de marcat. Lider de piata Wrigley este liderul incontestabil de pe piata gumei de mestecat, care se ridica, conform studiilor AC Nielsen, la aproximativ 58 de milioane de euro (2.250 de miliarde de lei vechi). Impreuna cu Turkey si Motto Romania, producatorul marcilor Orbit, Airwaves sau Wrigley

34

Spearmint detine o cota de piata de 94,54% in volum si 96,99% in valoare. De altfel, vinzarile companiei sint din ce in ce mai bune, conducerea anuntind pentru anul acesta o crestere, in volum, de aproximativ 15% fata de anul trecut. Trendul este explicat insa si de consumul din Romania care, comparativ cu celelalte state, este destul de limitat. Spre exemplu, din datele Wrigley, un roman mesteca in medie 55 de lame de guma intr-un an, adica de doua ori mai putin decit un croat. In Slovenia, consumul mediu pe cap de locuitor este de 150 de lame, in timp ce in Ungaria o persoana mesteca 100 de lame pe an. Romanii prefera in special guma pentru adulti, astfel ca aproximativ 92,5% din valoarea gumei comercializate ajunge la consumatorii care au peste 14-15 ani. Piata cimentului, in topul amenzilor Valoarea totala a amenzilor date in 2005 pentru intelegerile anticoncurentiale este de aproape 1.500 de miliarde de lei vechi. Cele trei companii de pe piata cimentului, Lafarge Romcim, Holcim si Carpatcement Holding, au primit o amenda-record de aproape 1.000 de miliarde de lei vechi, pentru ca au pus la cale un cartel. Un alt cartel descoperit si sanctionat de Consiliul Concurentei este cel constituit de Colgate Palmolive impreuna cu alte cinci societati. Aceste firme au fost amendate cu o suma totala de 151,2 miliarde de lei vechi pentru fixarea indirecta a pretului minim de vinzare. Pentru intelegere de pret au fost amendati, cu 110 miliarde de lei vechi, membrii Asociatiei Armatorilor si Operatorilor Portuari Fluviali din Romania si administratiile portuare. Accesat online la: http://old.cotidianul.ro/cartelul_gumei_de_mestecat_s_a_spart-6284.html

35

ANEXA 5Comisia European a amendat cu 649 milioane euro ase productori de ecrane LCD pentru formarea unui cartel 8. dec 2010 Comisia European a amendat ase productori de ecrane LCD (Liquid Crystal Display) cu 648,9 milioane euro pentru formarea unui cartel. LCD-urile sunt principala componenta a ecranelor subiri, plate utilizate la televizoare, monitoare de calculator i notebook-uri. Cele ase companii sunt Samsung Electronics si LG Display din Coreea i firmele taiwaneze AU Optronics, Chimei InnoLux Corporation, Chunghwa Picture Tubes i HannStar Display Corporation. Samsung Electronics a primit imunitate deplin la amend n cadrul programului de clemen al Comisiei, pentru c a fost prima care a furnizat informaii despre cartel. Pe parcursul celor patru ani de functionare a cartelului, Octombrie 2001 - Februarie 2006, companiile s-au inteles asupra preturilor de vanzare, inclusiv asupra pretului minim, au facut schimb de informatii privind planul de productie, utilizarea capacitatilor si alte conditii comerciale. Membrii cartelului aveau intalniri lunare multianuale si intalniri bilaterale in hoteluri din Taiwan, acesta fiind numite "sedinte de cristal". Intelegerea a avut impact direct asupra consumatorilor deoarece marea majoritate a televizoarelor, monitoarelor si notebook-urilor vandute in spatiul economic european incorporeaza ecrane LCD provenind din Asia. Articolul 101 din Tratatul UE interzice fixarea preurilor i a altor practici care restricioneaz concurena. In stabilirea nivelului amenzilor, Comisia a luat in considerare vanzarile companiilor respective in spatiul economic european, natura si durata incalcarii legislatiei. Reducere acordat n cadrul Politicii de Clemen (%) 100% 50% and "partial immunity" for 2006 20% 0% 5% 0%

Companie 1 Samsung 2 LG Display 3 AU Optronics 4 Chimei InnoLux Corporation 5 Chunghwa Picture Tubes 6 HannStar Display Corporation

Amenda (EUR) 0 215 000 000 116 800 000 300 000 000 9 025 000 8 100 000

Accesat online la : http://www.clementa.ro/news/4/23/Comisia-Europeana-a-amendat-cu-649-milioane-eurosase-producatori-de-ecrane-LCD-pentru-formarea-unui-cartel.html

36

Bibliografie O. Manolache, Drept comunitar, Editia a III a, ed. All Beck , 2001; Maria Birsan, Integrarea economica europeana, Vol. II, Uniunea Europeana - relatii economice cu alte zone, Ed. Fundatiei CDIMM, 1999 Surse internet: www.ccir.ro www.concurenta.ro http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/ro/Sectoare%20esentiale http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1265418-cartelul-piata-cimentului-spart.htmhttp://europa.eu.int/comm/competition/index_en.html

%20ROMOD.pdf

Caloian, Otilia, Consiliul Concurentei a amendat cartelurile din piata painii,

sursa: Adevarul.ro, decembrie 2009, accesat online la http://www.adevarul.ro/financiar/Consiliul_Concurentei_a_amendat_certelurile_din_piata_pa inii_0_168583330.html Matache, Cristian, Cartelurile si-au platit greselile cu 270 de milioane de lei, ziarul Financiarul, decembrie 2009, accesat online la http://www.heidelbergcement.ro/aparitiiin-presa/financiarul/cartelurile-si-au-platit-greselile-cu-270-de-milioane-de-lei.html

Matache, Cristian et Stanciu, Alina, Cartelul gumei de mestecat s-a spart,

sursa: Cotidianul.ro, decembrie 2005, accesat online la http://old.cotidianul.ro/cartelul_gumei_de_mestecat_s_a_spart-6284.html Trefas, Cristina, Cartelul de pe piata cimentului va fi spart, ziarul Adevarul,

iunie 2004, accesat online la http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1265418-cartelul-piatacimentului-spart.htm ***, Cartelurile carbunelui umfla pretul huilei, Jurnalul National, august

2004, accesat online la http://www.jurnalul.ro/special/special/cartelurile-carbunelui-umflapretul-huilei-63523.html

37

***, Comisia Europeana a amendat cu 649 milioane euro sase producatori de

ecrane LCD pentru formarea unui cartel, decembrie 2010, accesat online la http://www.clementa.ro/news/4/23/Comisia-Europeana-a-amendat-cu-649-milioane-eurosase-producatori-de-ecrane-LCD-pentru-formarea-unui-cartel.html DECIZIA Nr. 94 privind sanctionarea societatilor comerciale LAFARGE

ROMCIM S.A., HOLCIM (Romania) S.A. si CARPATCEMENT HOLDING S.A. pentru incalcarea art. 5 alin. 1, lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996 R O M N I A, CONSILIUL CONCURENTEI, www.consiliulconcurentei.ro

38