Cod document: 7912/2013-1-S0060537- N0 Revizie: 0 Pag. 2 Cuprins: 1. INFORMAŢII GENERALE................................................ 5 1.1. Informaţii Despre Titularul Proiectului........................5 1.2. Informaţii despre autorul studiului şi a raportului............5 1.3. Denumirea Proiectului.......................................... 6 1.4. Descrierea proiectului.........................................6 1.4.1. Prezentare Generală a proiectului..........................6 1.4.2. Situaţia Existentă.........................................7 1.4.3. Prezentarea sistemului de desfiinţare-demontare-demolare. .18 1.4.3.1. Obiective generale şi ţinte urmărite de proiect ........................................................... 19 1.4.3.2. Principalele reglementări ale lucrărilor....................................................................... 19 1.4.3.3. Tehnologii/practici specifice utilizate în proiect.......................................................... 19 1.4.3.4. Trecerea de la situaţia existentă la o nouă situaţie.................................................... 28 1.5. Durata etapei de realizare/exploatare a proiectului...........28 1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul asigurării producţiei.......................29 1.7. Informaţiile despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice........................................................ 29 1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă........................29 1.8.1. Poluarea fizică........................................... 30 1.8.2. Poluarea biologică........................................30 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele. . .30 1.10. Localizarea Geografică şi Administrativă.....................31 1.11. Pentru fiecare alternativă: informaţii despre utilizare curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară, etc................................31 1.12. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului.................................................... 31 For mul ar cod : FIL 423 - 002 -04 Act .0
1.4.3. Prezentarea sistemului de desfiinţare-demontare-demolare......................................18
1.4.3.1. Obiective generale şi ţinte urmărite de proiect.......................................................19
1.4.3.2. Principalele reglementări ale lucrărilor...................................................................19
1.4.3.3. Tehnologii/practici specifice utilizate în proiect......................................................19
1.4.3.4. Trecerea de la situaţia existentă la o nouă situaţie................................................28
1.5. Durata etapei de realizare/exploatare a proiectului...........................................................28
1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul asigurării producţiei..........................................................................................................................29
1.7. Informaţiile despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice.........................29
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă............................................................................................................................29
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele....................................................................................................30
1.10. Localizarea Geografică şi Administrativă.........................................................................31
1.11. Pentru fiecare alternativă: informaţii despre utilizare curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară, etc.........................................................................31
1.12. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului................................................................31
1.13. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă......31
2. PROCESE TEHNOLOGICE.....................................................................................................32
2.1. Procesele tehnologice de producţie...................................................................................32
2.2. Valorile limită ale parametrilor relevanţi atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile.............................................................................................................32
5.1. Analiza modului de lucru promovat de proiect din punctul de vedere al impactului asupra mediului............................................................................................................................60
7.3 Analiza posibilităţii de apariţie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului............................................................................................................................68
7.4 Planul pentru situaţii de risc................................................................................................69
7.5 Masuri de prevenire a accidentelor.....................................................................................69
7.6 Masuri de prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului..........................................70
9.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului și, dacă există , incertitudini semnificative despre proiect și efectele sale asupra mediului..........................................73
9.3. Impactul Prognozat Asupra Mediului.................................................................................74
9.4. Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul............................................75
9.5. Măsurile de diminuare a impactului de componente de mediu..........................................75
9.5.1. Pentru protecţia apelor:..................................................................................................75
9.5.2. Pentru protecţia aerului:..................................................................................................75
9.5.3. Pentru protecţia solului şi subsolului...............................................................................76
9.5.4. Pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor.........................................................76
9.5.5. Pentru protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice........................................................76
9.6. Principalele concluzii care rezultă din evaluarea impactului asupra mediului....................76
9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact........................................................................................77
9.8. Lista altor acorduri şi autorizaţii obţinute...........................................................................77
11. GLOSAR DE TERMENI, ABREVIERI, LEGISLAŢIE.............................................................79
ANEXE
Anexa A - Certificatul de înregistrare în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului......................................................................................................1 pag.
Anexa B – Organizare de santier..........................................................................................1 pag.
Anexa C – Harta Natura 2000 – uzina cocso-chimica UCC2 Galaţi.....................................1 pag.
Anexa D – Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 50/13.08.2013.......................................18 pag.
Anexa E – Certificat de urbanism nr 681/26.06.2013……………………………………………4 pag.
Piese desenate
Plan de amplasament Bateriile nr. 7-8 Galaţi.......................................................................1 pl.
Plan de incadrare in zona UCC nr. 2 Galaţi..........................................................................1 pl.
Plan de amplasament sectia chimica nr. 2 Galaţi.................................................................1 pl.
Plan de situatia UCC nr 2 Galaţi...........................................................................................1 pl.
Proiectul se încadrează în Anexa nr. 2, pct. 13, lit.a) ”orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute în anexa 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative adverse asupra mediului” a H.G. nr.445/2009 cu modificările ulterioare, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
Conform Deciziei etapei de încadrare nr. 591/13.09.2013, în urma analizei efectuate de autoritatea de mediu - APM Galaţi, în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din data de 05.09.2013 a rezultat că acest proiect se supune evaluării impactului asupra mediului.
Raportul privind impactul asupra mediului este întocmit conform cerinţelor formulate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică a APM Galaţi din data de 12.09.2013, de a respecta Ordinul nr. 863/2002, privind Aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Partea a II a – Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, adaptată la specificul lucrării.
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Informaţii Despre Titularul Proiectului
Titularul proiectului pentru care se realizează prezentul raport la studiul de impact asupra mediului este S.C. ARCELORMITTAL GALAŢI S.A.
Adresa poştală
Str. Smârdan nr.1 Municipiul Galaţi - judeţul Galaţi
1.2. Informaţii despre autorul studiului şi a raportului
Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la studiu este SC ISPE SA, Departamentul Strategii Energie & Mediu – Secţia Strategii de Mediu
Adresa poştală: Bucureşti, Bd. Lacul Tei, nr. 1-3, C.P. 30-33, Bucureşti 020371, România,
S.C.ISPE S.A. Bucureşti este autorizată să elaboreze studii pentru protecţia mediului, fiind înregistrată în Registrul naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţie mediului, la poziţia 38. Certificatul de înregistrare este prezentat în Anexa A.
1.3. Denumirea Proiectului
Desfiinţare Uzina cocsochimică nr.2 (UCC nr. 2)
1.4. Descrierea proiectului
1.4.1. Prezentare Generală a proiectului
Uzina cocsochimică a fost destinată fabricării cocsului metalurgic. Ca materie primă s-a folosit huilă cocsificabilă (cărbune cu conţinut mai ridicat de bitum).
Cocsificarea constă în principal în distilarea anaerobă a cărbunelui măcinat la temperaturi de cca. 10000 C. In cadrul acestui proiect este vorba de bateriile de cocsificare nr. 7 şi nr.8. Fiecare baterie este formată din 65 camere de cocsificare.
In timpul procesului de cocsificare din cărbune se elimină fracţiile volatile-gazul de cocs, cu un conţinut variat de compuşi chimici: H2 (40%), CH4 (32%), CO (9%), CO2 (2%), N2, NH3, H2S, HCN, hidrocarburi aromate (benzen 1,2%, toluen) ape fenolice cu amoniac şi gudron.
Cocsul rezultat în urma procesului de cocsificare este trimis la turnurile de stingere umedă şi la instalaţia de răcire uscată. Fracţia sub 20 mm este utilizată la instalaţia de sinterizare iar fracţia 20-70 mm este utilizată la furnale.
Prin acest proiect, beneficiarul doreşte desfiinţarea Uzinei cocsochimice nr.2 din cadrul Combinatului ARCELORMITTAL, prin executarea lucrărilor de demontare-dezafectare a echipamentelor şi instalaţiilor componente acesteia, cât şi demolarea construcţiilor şi anexelor aparţinând uzinei, cu excepţia coşurilor de fum aferente bateriilor de cocsificare
Decizia desfiinţării acestei uzine de pe platforma industrială a combinatului s-a datorat în principal,
reducerii cererii de oţel şi fontă de pe piaţă,
existenţei pe piaţă a cocsului de calitate superioară şi la preţuri mai reduse,
uzurii fizice şi morale a echipamentelor, în cei peste 40 de ani de existenţă.
Uzina a fost oprită în anul 1999 şi decuplată de la toate utilităţile. In anul 2003 toate instalaţiile au fost casate şi scoase din evidenţa mijloacelor fixe.
1.4.2. Situaţia Existentă
Activitatea productivă a Uzinei Cocsochimice nr.2 s-a desfăşurat în principal în cadrul a trei mari entităţi tehnice (secţii):
secţia cocsificare (cu sectoarele destinate pregătirii cărbunilor, sectoarele bateriilor 7,8, cu toate activităţile legate de funcţionarea acestora)
secţia chimică (cu sectorul chimic având în componenţă diverse instalaţii, cu sectorul prelucrare gudron având în componenţă diverse instalaţii)
secţia reparaţii centralizate (cu sectorul mecanic şi sectorul electric)
Conform Memoriului tehnic (Desfiinţare UCC 2, documentaţie tehnică desfiinţare-demontare- demolare ) întocmit de IPROLAM, suprafaţa totală a terenului aferent Secţiei Chimice nr.2 este de 90.695,60 m2, iar cea a bateriilor 7,8, este de 99.955,10 m2, rezultând o suprafaţă totală construită de 190.650,70 m2.
Pe terenul Secţiei Chimice au fost inventariate 142 de obiective care urmează a fi demolate-dezafectate, iar pe terenul bateriilor 7,8 au fost inventariate 89 de obiective care urmează a fi demolate (cu excepţia coşurilor de la bateriile de cocsificare). In totalitatea lor, cu explicaţii privind destinaţia construcţiei, suprafaţa ocupată, situaţia juridică, sunt prezentate în tabelul/tabelele urmatoare Tabelul cuprinde şi obiectivele Secţiei reparaţii centralizate
LISTA CONSTRUCTIILOR / UTILAJELOR CE URMEAZA A SE DEZAFECTA A. Sectia 1.7 – Chimica nr. 2. Racire gaz cocs, sulf, benzen si amoniac (conf. Carte Funciara nr. 116253 , Nr. cadastral 2640/1/7/1)
Constructiile ce se doresc a se desfiinta sunt de tip industrial si sunt urmatoarele:
Pentru o mai bună organizare, coordonare şi control a activităţilor proiectului de demolare-dezafectare, IPROLAM a grupat obiectivele UCC nr.2 în şapte zone de lucru, fiecare zonă prezentând gruparea obiectivelor şi a principalelor caracteristici tehnologice însoţite de dimensiuni. Modul de zonare este prezentat în tabelul de la capitolul 3.1. Zonarea cuprinde şi obiectivele Secţiei reparaţii centralizate.
Inventarierea şi gruparea obiectivelor au servit de asemenea pentru estimarea cantităţilor de moloz şi fier ce pot rezulta ca deşeuri.
După oprirea şi casarea instalaţiilor din UCC nr.2, s-au realizat primele lucrări de demontare a construcţiilor metalice şi instalaţiilor tehnologice (iunie-septembrie 2003).
Actualul proiect va continua în principal cu operaţiile de demontare şi demolare. Pentru aceasta se vor folosi procedee de demolare convenţionale, aplicabile tipului constructiv al clădirilor aflate pe amplasament.
Pentru executarea lucrarilor de demontare/demolare s-a obtinut Certificatul de Urbanism nr. 681/26.06.2013 (Anexa E).
1.4.3. Prezentarea sistemului de desfiinţare-demontare-demolare
Inainte de începerea lucrărilor propriu-zise ale proiectului de defiinţare-demontare-demolare, se vor evacua toate deşeurile încă existente în incinta UCC nr.2, în rezervoare, decantoare, conducte, etc.
Imediat după oprirea uzinei, importante cantităţi de reactivi şi produse rezultate din diferite faze ale procesului tehnologic au fost transferate la UCC nr. 1, existentă în combinat. Produsele care încă mai există depozitate în diverse echipamente şi trasee de conducte vor fipreluate în cadrul operaţiunilor de decontaminare.
Toate operaţiunile de decontaminare vor fi efectuate pe amplasament, in timpul si după debitarea rezervoarelor. Aceasta operaţiune va fi efectuată de către operatori specializaţi ai unei societati autorizate pentru astfel de operaţiuni. Se va evita contaminarea amplasamentului, iar daca se va produce accidental, situaţia va fi remediată pe loc. Toate produsele rezultate din operaţiunile de decontaminare vor fi preluate de executantul lucrărilor.
Executantul/executanţii lucrărilor de desfiinţare a obiectivelor/instalaţiilor din secţia chimică şi din secţia cocsificare va/vor prezenta dovezi privind experienţa acumulată în acest domeniu de activitate. Ei vor stabili de comun acord cu beneficiarul, sistemul de lucru pentru fiecare obiectiv.
Lucrările ce urmează a fi realizate de executant se vor desfăşura în patru etape şi ca principiu de abordare au fost grupate şi recomandate de IPROLAM, astfel:
etapa I: se vor demonta instalaţiile şi echipamentele electrice, panourile de comandă, dulapurile electrice, instalaţiile de paratrăznet, cablajele (inclusiv cele subterane), motoarele, transformatoarele, etc. -în principal, tot ce poate fi valorificat ca deşeuri de metale neferoase. Nu se întrevăd alte posibilităţi de valorificare a unor astfel de subansamble, avându-se în vedere vechimea lor, deci, uzura morală şi fizică.
etapa II : se dor demonta/tăia utilajele şi echipamentele metalice, precum şi conductele aferente acestora.
etapa III : se vor demonta şi tăia conductele aflate pe estacade sau în tuneluri. Se vor dezgropa şi dezafecta în finalul lucrărilor, instalaţiile de canalizare. Executantul va acorda o atenţie deosebită situaţiilor în care mai pot fi găsite diverse fluide remanente.
etapa IV : se vor demola clădirile, estacadele, coşurile (cu excepţia coşurilor de la bateriile de cocsificare), tunelele
Procedurile recomandate de IPROLAM pentru a fi folosite în cadrul proiectului de desfiinţare a UCC nr.2 sunt prezentate în subcapitolul 1.4.3.3.
1.4.3.1. Obiective generale şi ţinte urmărite de proiect
Lucrările proiectului au ca obiectiv desfiinţarea UCC nr.2 ca fostă instalaţie industrială şi sursă de poluare a mediului, în condiţiile respectării reglementărilor tehnice de specialitate şi a celor de mediu, existente în vigoare.
Prin proiect se urmăreşte minimizarea interacţiunii om-mediu, în condiţiile asigurării unui climat de muncă sănătos care să garanteze prevenirea producerii accidentelor/îmbolnăvirilor şi incidentelor periculoase.
In acest mod, impactul asupra mediului va putea fi diminuat şi limitat la perioada şi amplasamentul unde se vor desfăşura lucrările prevăzute de proiect.
1.4.3.2. Principalele reglementări ale lucrărilor
Conform Planului de securitate şi sănătate în muncă întocmit de IPROLAM, tipul lucrărilor ce urmează a fi realizate pe amplasamentul fostei UCC nr.2 este de Construcţii –montaj LUCRĂRI DE DESFIINŢARE OBIECTIV UCC nr.2
Lucrările vor respecta normative republicane aflate în vigoare:
Ordin MEC nr. 323, în conformitate cu O.G. nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale
Norme Metodologice aprobate prin Ordinul MEC nr. 293/1999
Normativ cadru provizoriu privind demontarea parţială sau totală a construcţiilor-indicativ 55-88
Ghid privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor de construcţii din beton şi beton armat
1.4.3.3. Tehnologii/practici specifice utilizate în proiect
Proiectul nu prevede realizarea unui nou obiectiv industrial pentru a fi prezentată tehnologia utilizată ci doar practicile specifice utilizate pentru demontări şi demolări de obiective industriale, sub forma unor:
recomandări de proceduri de lucru pentru desfiinţarea UCC nr.2 (demontare, demolare).
recomandări de măsuri de depozitare a materialelor rezultate din demontarea şi demolarea obiectivelor din UCC nr.2
PROCEDURI DE LUCRU
Conform Documentaţiei necesare pentru obţinerea Autorizaţiei de desfiinţare întocmită de IPROLAM sunt prezentate proceduri tehnice specifice lucrărilor ce urmează a fi realizate:
o -echipamente electrice montate în halele de producţie şi pe utilaje
proceduri pentru demolarea instalaţiilor
-instalaţii de apă industrială
-instalaţii şi reţele de gaze combustibile
proceduri pentru demolarea halelor şi anexelor (inclusiv ordinea de executare a lucrărilor)
-dezechiparea construcţiei
-demolarea propriu-zisă a construcţiei
Proceduri tehnice pentru demontarea echipamentelor electrice
Demontarea echipamentului electric presupune îndeplinirea cerinţelor tehnice avute în vedere la
montarea echipamentului electric, din punct de vedere al preluării fronturilor de lucru, în baza
unor procese verbale întocmite cu beneficiarul, al organizării lucrărilor şi respectării SSM şi PSI.
Măsuri tehnico-organizatorice
Executantul va întocmi un program de lucru cuprinzând obiectivele unde se desfăşoară
dezafectarea echipamentelor, perioada şi personalul care urmează să execute lucrarea.
Lucrările se vor executa numai la obiectivele stabilite de beneficiar, zonele de lucru urmând a fi
semnalizate conform HG 971 - 2006 privind cerințe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.Verificarea lipsei de tensiune se va face de câte ori se consideră necesar, sau va fi cazul , pentru
securitatea deplină a lucrătorilor.
Şeful de lucrare va asigura supravegherea permanentă a lucrărilor şi executanţilor, urmărind,
pregătirea fronturilor de lucru, şi a personalului de specialitate necesar, conform celor
stabilite cu beneficiarul (prin caiete de sarcini, grafice, programe de eşalonare a lucrărilor,
etc)
îngrădirea zonelor de lucru, marcarea şi semnalizarea acestora
pregătirea spaţiilor optime de depozitare temporară a materialelor demontate
consemnarea într-un registru a istoricului lucrărilor
Demontare echipamente existente în hale
se va verifica scoaterea de sub tensiune a tuturor echipamentelor
deconectarea cablurilor de alimentare din posturile trafo şi de la punctele de plecare din
reţea,
montarea de scurtcircuitoare pe sosirile din punnctele trafo şi alimentările din reţea,
demontarea cablurilor de forţă şi comandă care mai sunt legate la echipamentul electric,
preluarea materialului rezultat din demolare şi transportarea acestuia la depozitul temporar
creat în uzină sau direct la platforma combinatului, amplasată în zona centrală a acestuia.
separarea hidroizolaţiei sau termoizolaţiei rezultate în urma demolării, transportul şi
depozitarea acesteia în zona stabilită de beneficiar
transportarea fierului destinat topirii la rampa de fier vechi a combinatului
separarea deşeurilor de cărămidă de deşeurile de beton şi depozitarea temporară a
acestora
DEPOZITAREA MATERIALELOR
În urma lucrărilor de demontare şi demolare vor rezulta cantităţi de materiale care vor trebui
depozitate temporar, înainte de hotărârea destinaţiei finale pe care o vor căpăta.
Depozitare echipamente mecanice demontate
In cazul demontării unor echipamente (de exemplu, motoare electrice) care ar putea fi refolosite
în alte instalaţii acestea se vor proteja prin:
depozitarea în incinte asigurate, de preferabil, cel puţin, acoperite,
acoperirea cu vaselină de conservare a elementelor nevopsite,
acoperirea cu prelate
protecţia faţă de precipitaţiile atmosferice
asigurarea unei evidenţe precise a echipamentelor depozitate
Depozitare echipamente electrice demontate
O atenţie deosebită va trebui acordată transformatoarelor de putere, cu răcire în ulei. Aşa cum s-
a arătat şi la procedura de demontare, transformatoarele trebuie golite de ulei, acesta urmând a fi
colectat în cuve şi depozitat temporar în recipiente etanşe.
Manipularea transformatoarelor se va face conform prevederilor din Cărţile tehnice
corespunzătoare fiecărui tip.
Depozitare cabluri electrice demontate
Cablurile electrice de lungime mare, recuperate din demontări, vor fi rulate pe tamburi şi vor fi depozitate pe o suprafaţă plană, în poziţie verticală, în şiruri paralele, lăsându-se un culoar de cca. 4m pentru accesul auto. Cablurile se vor înfăşura pe tambur, în funcţie de secţiunea acestora. Pe un tambur se vor înfăşura cel mult două tipuri de cablu.
Elementele demontate se vor depozita temporar într-un spaţiu indicat de beneficiar. Toate lucrările se vor executa de către personal calificat şi sub asistenţă tehnică permanentă. Specialiştii beneficiarului vor hotărî asupra destinaţiei materialelor demontate şi anume dacă vor fi reutilizate sau trimise pentru topire în cadrul combinatului.
Depozitare materiale rezultate din demolare
Dacă în timpul şi în urma lucrărilor de demolare vor mai rezulta deşeuri periculoase acestea vor fi preluate din amplasament de către o firmă autorizată.
Depozitarea materialelor rezultate din demolare trebuie să respecte recomandările Ghidului privind stocarea temporară a deşeurilor nepericuloase din demolări, care furnizează informaţii cu privire la stocarea acestor deşeuri în condiţii de siguranţă a mediului.
Conform Ghidului, pentru cazul acestui proiect de desfiinţare a uzinei cocsochimice, se va aplica ”procedeul clasic de demolare, fără tratare la locul de generare”.
Deşeurile nepericuloase se vor depozita temporar pe spaţiile indicate de beneficiar. Se vor utiliza în mod deosebit platformele betonate existente pe teritoriul UCC nr.2.
Pentru stocarea temporară trebuie avute în vedere, conform ghidului, proceduri de operare:
transportul deşeurilor până în perimetrul facilităţii de stocare temporară. Transportul se efectuează în funcţie de cantităţile generate pe tipuri de deşeuri. Trebuie evitate tipurile de transport în condiţiile care ar putea duce la poluarea factorilor de mediu prin împrăştierea deşeurilor, trebuind luate măsuri pentru asigurarea stabilităţii acestora în mijloacele de transport,
recepţia deşeurilor se face în urma unei inspecţii vizuale pentru identificarea unor potenţiale surse de pericol la manipulare (dimensiuni mari cu stabilitate precară) sau pericol de poluare (care nu au fost identificate la timpul potrivit, înainte de demolare). Se va face de asemenea o evaluare a volumelor de deşeuri stocate,
manipularea deşeurilor în perimetrul facilităţii de stocare temporară (stocarea propriu-zisă, încărcarea în vederea transportului). Trebuie să se facă luând în considerare masele şi gabaritul deşeurilor, precum şi pericolele la manipularea unor obiecte cu forme neregulate, sau a sticlei. Incărcarea deşeurilor se va face utilizând mijloace mecanizate. De asemenea trebuie avută în vedere evitarea împrăştierii deşeurilor. Amplasamentul de stocare nu trebuie să afecteze căile de acces, iar grămezile de deşeuri să fie stabile,
livrarea deşeurilor se va face cu vehiculele de transport care vor avea acces până la zona de demolare, accesul realizându-se la indicaţiile personalului de pe şantier.
Executantul va gestiona facilitatea de stocare temporară, aceasta constând în activităţi practice şi de planificare pe termen scurt (curente) sau mediu şi lung.
Pe tremen scurt trebuie întocmit un Plan operaţional zilnic care va cuprinde
programul de funcţionare – va fi identic cu cel al şantierului de demolări
planul de repartizare – sunt planificate deşeurile care vor fi stocate în următorul interval de 24 ore stabilind poziţiile efective de pe cuprinsul facilităţii de stocare, unde vor fi stocate deşeurile
plan de inspecţie - este definit ca parte componentă a planului de inspecţie şi mentenanţă. Zilnic este necesară inspecţia echipamentelor tehnologice aflate în funcţiune, aceasta fiind în acord cu mentenanţa preventivă
De la facilităţile de stocare temporară, deşeurile vor fi transportate şi depuse pe spaţiul de stocare existent în zona centrală a combinatului, spaţiu administrat de SC Expresskar SRL, societate care deţine toate autorizaţiile necesare şi îndeplineşte toate normele cerute de legislaţia în vigoare. Aici, datorită dotărilor existente, betonul şi molozul pot fi concasate la dimensiunile cerute, pentru ca materialul rezultat să fie folosit ca umplutură – în principal a subsolurilor rămase după demolare până la cota terenului. Fierul rezultat este separat şi trimis la Baza de Fier Vechi, în combinat.
Pentru realizarea lucrărilor de demontare, demolare şi depozitare temporară, executantul va utiliza automacarale, buldozere, palane manuale, aparate de tăiere cu flacără, autocamioane, tractoare cu remorcă, încărcătoare.
ORGANIZAREA DE ŞANTIER
Lucrări necesarePentru desfăşurarea activităţilor tehnologice şi administrative zilnice de lucru, executantul va amplasa organizarea de şantier pe spaţiul indicat de beneficiar şi care va fi precizat în convenţia ce va fi încheiată între cei doi pentru perioada de execuţie a lucrărilor. Spaţiul dedicat organizării de şantier va fi compus din două suprafeţe betonate, de 40x120 m + 10x100 m, amplasate în incinta UCC nr.2. (In anexa B este prezentata pozitionarea organizarii de santier) Componentele organizării de şantier pot fi construcţii provizorii tip baracă pentru birouri, ateliere, vestiare, spaţii de depozitare, spaţii/platforme tehnologice, etc., şi vor funcţiona numai pe perioada de execuţie a investiţiei, urmând a fi dezafectate la terminarea lucrărilor.Bazându-ne pe experienţa de lucru pe şantier a executantului lucrărilor, acesta va trebui să aibă în vedere şi modul de intervenţie rapidă în condiţiile apariţiei unor situaţii cum sunt inundaţiile sau fenomenele meteorologice periculoase, pentru prevenirea acțiunii sau efectelor acestora.De asemenea programul de lucru va fi astfel întocmit încât să nu se execute lucrări în teren în condiţii meteorologice nefavorabile care pot afecta calitatea lucrărilor, având tot odată şi un posibil impact asupra mediului. La terminarea lucrărilor, executantul va elibera suprafeţele de teren folosite pentru organizarea de şantier şi va asigura curăţarea acestora, redându-le funcţionalitatea anterioară.Accesul persoanelor şi mijloacelor auto ale executantului se va face în baza unei convenţii încheiate între executant şi beneficiar. Se va păstra un registru pentru angajaţi şi vizitatori, care
să poată fi pus la dispoziţia beneficiarului, la cererea acestuia. Pentru accesul în zonele de lucru se vor pune la dispoziţia personalului autorizat legitimaţii de identificare.Executantul va asigura serviciul de pază pentru supravegherea non-stop (24 h, din 24) a şantierului.Respectarea reglementărilor în vigoare privind modul de desfăşurare a activităţii pe şantier, coroborată cu respectarea reglementărilor de mediu, vor conduce la obţinerea unui impact asupra mediului mult diminuat chiar faţă de cel existent.
Organizarea de şantier si impactul asupra mediuluiTrebuie să avem în vedere faptul că întreaga activitate pe şantier este aceea de desfiinţare a unei surse de poluare. Contactul direct existent încă cu sursa de poluare se va reduce total prin lucrări de decontaminare a echipamentelor, demontare, demolare şi refacere a amplasamentului . Sursa de poluare este astfel practic desfiinţată, deoarece în mod implicit se va distruge legătura “sursă-cale-receptor”.Pentru perioada de organizare de şantier, impactul potenţial asupra mediului este caracterizat ca fiind redus, cu efect local şi limitat la perioada de execuţie a lucrărilor proiectului, având în vedere faptul că executantul lucrărilor va fi o firmă specializată care prin documente va trebui să dovedească experienţa pe care o are în acest domeniu. Organizarea de şantier se va amenaja astfel încât să nu producă prejudicii mediului natural sau uman.În timpul realizării lucrărilor, executantul va asigura protecţia mediului precum şi condiţiile de securitate şi sănătate a muncii pentru muncitorii din şantier.Pentru personalul executant vor trebui respectate prevederile HG nr.300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
1.4.3.4. Trecerea de la situaţia existentă la o nouă situaţie
Prin realizarea proiectului, beneficiarul îşi va reduce cheltuielile de regie, şi va putea folosi amplasamentul eliberat de construcţii şi instalaţii, în alte scopuri industriale.
După desfiinţarea actualei uzine, amplasamentul va avea o folosinta de tip industrial. Ca o rezultantă a proiectului, demnă de luat în consideraţie, va fi reducerea nivelului actual de poluare, prin desfiinţarea unei importante surse de poluare din combinat.
1.5. Durata etapei de realizare/exploatare a proiectului
Durata lucrărilor ce urmează a fi realizate, a fost estimată de IPROLAM la 9 luni.
Timpul afectat diverselor tipuri de lucrări este diferit şi depinde de dimensiunile şi complexitatea construcţiei/ obiectivului, precum şi de materialele componente. Câteva estimări ale duratelor de timp necesare realizării anumitor tipuri de lucrări, sunt prezentate în continuare:
-cca.6 luni şi jumătate – demolări de fundaţii acoperişuri,stâlpi de beton
-cca.6 luni – demontarea închiderilor laterale
-cca. 5 luni - evacuarea substanţelor existente în utilaje, dezafectarea utilajelor
-cca. 4 luni şi jumătate – dezafectarea instalaţiilor de apă şi devierea traseelor, dezafectare instalaţii de gaze, insularizare reţele de gaze
-între 1-3 luni se execută lucrări de mai mică complexitate
1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul asigurării producţiei
Lucrările proiectului prevăd desfiinţarea UCC nr.2. Pentru acest tip de lucrări, IPROLAM a estimat cantităţile de deşeuri care vor trebui evacuate din amplasamentul uzinei supuse desfiinţării. Astfel, de la Secţia de produse chimice şi bateriile 7,8, rezultă:
total cantitate moloz, cca. 80.000 m3
total cantitate deşeuri feroase, cca. 21.400 t
deşeuri periculoase, cca 6140 t
suprafata contaminata – cca 2000 m2
1.7. Informaţiile despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
Proiectul, prin specificul său, prevede lucrări de desfiinţare a unui obiectiv industrial şi nu de realizare a unui nou obiectiv industrial, productiv.
Lucrările propriu-zise vor fi precedate de activităţi de eliberare a terenului de diverse deşeuri care mai sunt rămase în amplasament, precum şi de activităţi de curăţare/decontaminare a diverselor echipamente unde mai există materiale. Aceste operaţii vor preceda lucrările de demontare- demolare dar, în funcţie de situaţiile întâlnite, se vor desfăşura şi în timpul derulării lucrărilor.
In cadrul lucrărilor care se execută în amplasament va fi necesară, în final, excavarea în anumite zone a unor straturi de pământ contaminat şi înlocuit cu sol curat. Numai în zona spatiilor verzi este prevăzută acoperirea terenului cu sol vegetal. Acestea sunt singurele materiale care ar urma să fie aduse în amplasament pentru refacerea acestuia.
Nu se consideră necesară aducerea în amplasament (pentru lucrările ce urmează a fi executate) a unor substanţe sau preparate chimice.
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă
1.8.1. Poluarea fizică
Poluarea fizică este reprezentată în principal de trei forme specifice: poluarea radioactivă, poluarea termică şi poluarea sonoră.
In cadrul lucrărilor proiectului, nu există forme de poluare radioactivă sau termică. Poluarea sonoră va exista în aşa-numita ”perioadă de construcţie” şi va fi limitată la perioada şi amplasamentul unde se vor desfăşura lucrările
Perioada de construcţie
Principalele zgomote se vor datora utilajelor şi echipamentelor folosite pe şantier, precum şi de la activităţile desfăşurate pe şantier şi pentru care se folosesc scule rotative sau de percuţie, acţionate pneumatic sau electric.
In cazul în care executantul lucrărilor de demolare va decide utilizarea procedeului de demolare prin implozie, vor fi şi momente de poluare sonoră de mare intensitate dar pe o perioadă de timp foarte scurtă.
Zgomotele produse pe şantier, indiferent de sursa lor, pot afecta personalul de execuţie dacă nu se folosesc măsuri de protecţie cerute de reglementările în vigoare.
Perioada de exploatare
Odată cu desfiinţarea UCC nr. 2 şi cu refacerea amplasamentului nu vor mai exista surse de producere a zgomotului. Folosinta de tip industrial a amplasamentului nu este încă cunoscută.
1.8.2. Poluarea biologică
Pe langa numerosi poluanti chimici in natura se intilnesc si poluanti biologici. Acestea sunt microorganisme patogene, virusi, helminti, etc. Ei se pot afla in atmosfera, apa, sol, in corpul altui organism, inclusiv al omului.
Desfiinţarea UCC nr.2 prevede printre altele şi lucrări de demontare şi demolare a reţelelor şi instalaţiilor de canalizare ce pot deveni în timp surse de poluare biologică a factorilor de mediu. Acesta constituie unul din exemplele semnificative privind modul de desfiinţare a unor surse de poluare. La această activitate se va mai adăuga şi aceea de înlocuire a pământului contaminat cu sol curat.
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Lucrările de desfiinţare a UCC nr.2 sunt lucrări obişnuite în practica curentă de demontare şi demolare, a unor unităţi industriale. De aceea s-a considerat că nu este necesară analiza unor alternative pentru desfiinţarea uzinei.
Alternativele care pot apărea sunt cele referitoare la demolarea instalaţiilor de mari dimensiuni şi anume dacă demolarea se va face mecanic sau se vor utiliza explozii dirijate (demolare prin implozie) . Analiza variantelor privind procedura de demolare va fi făcută de beneficiar şi executant, urmând ca documentaţia necesară să se realizeze conform reglementărilor în vigoare
1.10. Localizarea Geografică şi Administrativă
Uzina este amplasată la est de oraşul Galaţi şi are ca vecinătăţi în cadrul combinatului:
la Nord: zona furnale,
la Sud: teren arabil Movileni,
la Est: CET Suflante 3 şi furnalul nr.6
la Vest: teren arabil Movileni
1.11. Pentru fiecare alternativă: informaţii despre utilizare curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară, etc.
Aşa cum s-a menţionat în subcapitolul 1.9, nu s-au analizat mai multe alternative pentru
desfiinţarea UCC nr.2.
Uzina a fost oprită în anul 1999. De atunci, instalaţiile şi echipamentele sale stau nefolosite şi
sunt supuse unui proces continuu de degradare. In zonă nu există valori naturale,istorice,
culturale, arheologice, arii naturale protejate, sau zone de protecţie sanitară.
1.12. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului.
Nu există documente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului
UCCnr.2, care face obiectul proiectului.
1.13. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă
Utilităţile necesare pentru executarea lucrărilor de desfiinţare/demontare (oxigen, gaz, energie
electrică, apă, etc) sunt existente pe amplasamentul şantierului şi vor fi puse la dispozitie de
beneficiar. Nu vor fi necesare obţinerea de avize pentru racordare la reţele de utilităţi publice.
Pentru organizarea de şantier, se utilizează posturi de distribuţie de oxigen şi de gaz precum şi
puncte de alimentare cu energie electricã - pentru dulapurile cu prize din dotarea firmelor care
Aşa cum s-a mai amintit, în cadrul proiectului nu se va realiza o nouă instalaţie a cărui proces tehnologic să fie descris şi analizat şi se va desfiinţa UCC nr.2.Propunerile pentru procedurile de demontare şi demolare a instalaţiilor şi echipamentelor aparţinând uzinei sunt prezentate în subcapitolul 1.4.3.3.
2.2. Valorile limită ale parametrilor relevanţi atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile
Prin obiectivul său, proiectul nu abordează o nouă tehnologie şi deci nu pot fi prezentate valori limită ale parametrilor relevanţi ce ar putea fi atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile.
Uzina Cocsochimică a fost pusă în funcţiune în anul 1982. Uzina cocsochimică nr. 2 a fost constituită ca agregat de bază din 2 baterii de mare capacitate de tip GHIPROKOKS cu încărcare în vrac. Fiecare baterie este formată din 65 de camere de cocsificare, cu un volum util de 41,6 m3. Durata de cocsificare a fost de 14 ore. Bateriile au fost proiectate pentru o producţie anuală de 850.000 t de cocs metalurgic pe baterie. Incălzirea camerelor de cocsificare s-a realizat cu bigaz (gaz de furnal şi gaz de cocs) .
Prin construirea bateriilor de cocsificare 7 şi 8 s-a mărit producţia de cocs metalurgic la Galaţi la 4220 mii t/an, pentru realizarea a 9200 t/an fontă.
Consumul specific a fost de 459 kg cocs/t fontă.
In perioada 1982 – 1998 uzina a cunoscut mai multe etape de modernizare care au rezultat în urma studiilor elaborate de IPROMET Bucureşti, ICPPAM Galaţi:
Încărcarea fără fum a cuptoarelor de cocsificare (instalaţia de hidroinjecţie); Creşterea densităţii încărcăturii camerelor de cocsificare la bateriile cu încărcare în
vrac prin determinarea granulaţiei optime a şarjei, în condiţiile menţinerii unui cocs de calitate;
Proiectarea instalaţiei de condiţionare a apei de răcire pentru îndepărtarea depunerilor de pe ţevile răcitoarelor primare şi finale;
Striparea apelor amoniacale uzate prin dozarea automată de soluţie de hidroxid de sodiu, în vederea diminuării conţinutului de ion amoniu în apele uzate de la 400 mg/l la 100 mg/l;
In august 1999 UCC nr. 2 s-a oprit.
Proiectul prevede desfiintarea constructiilor industriale din cadrul Uzinei Cocso-Chimice nr. 2 (UCC2) in prezent nefunctionala, amplasate pe un teren cu suprafata totala de 190650,7 m2. Constructiile si utilajele ce urmeaza a fi dezafectate sunt aferente Sectiei 2 pe o suprafata de 90695,53 m2 si a Bateriilor 7-8 pe o suprafata de 99955,17 m2.
Planul de acţiuni, Anexă la Autorizaţia de mediu nr. 30 din 30.10.2007 cuprinde punerea în siguranţă a UCC nr. 2 şi ecologizarea zonei în perioada 2008 -2014. În conformitate cu prevederile art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.
Lucrările de dezafectare vor fi precedate de: interzicerea accesului persoanelor neautorizate sau neinstruite prin împrejmuirea/
securizarea zonelor, marcarea zonelor periculoase ; stabilirea modului de dezafectare-dezmembrare/demolare a clădirilor;
3.1. Deşeuri rezultate de la obiectivele prevazute pentru desfiintare
Lucrările de dezafectare si desfiintare, considerate necesar a fi realizate, sunt lucrări care nu presupun tehnologii deosebite de realizare şi nu sunt de mare anvergură.
Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolari” face referinta la deşeurile rezultate din activităţi precum constructia cladirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau partiala a cladirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi intretinerea strazilor.
In conformitate cu Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzand deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, in categoria deşeurilor municipale şi asimilabile din comert, industrie şi institutii, namolul orasenesc şi deşeurilor din construcţii şi demolari sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regasesc la codurile:
17 Deşeuri din construcţii şi demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate)
17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLARI (INCLUSIV PAMANT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)
17 01 beton, caramizi, tigle şi materiale ceramice
17 01 01 beton
17 01 02 caramizi
17 01 03 tigle şi materiale ceramice
17 01 06* amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice cu conţinut de substante periculoase
17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle şi materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06
17 02 lemn, sticla şi materiale plastice
17 02 01 lemn
17 02 02 sticla
17 02 03 materiale plastice
17 02 04* sticla, materiale plastice sau lemn cu conţinut de sau contaminate cu substante periculoase
17 03 amestecuri bituminoase, gudron de huila şi produse gudronate
17 03 01* asfalturi cu conţinut de gudron de huila
17 09 01* deşeuri de la construcţii şi demolari eu conţinut de mercur
17 09 02* deşeuri de la construcţii şi demolari cu conţinut de PCB (de ex.: cleiuri cu conţinut de PCB, dusumele pe baza de raşini cu conţinut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu conţinut de PCB)
17 09 03* alte deşeuri de la construcţii şi demolari (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut de substante periculoase
17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolari, altele decat cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03
Înaintea reciclarii unui material provenit din demolare, trebuie realizată o separare a materialelor. Principalele materiale care sunt astazi recuperate din deşeurile rezultate din construcţii şi demolari, sunt: asfaltul, betonul, lemnul, peretii de gips-carton, sindrile asfaltice, metale etc.
În tabelul următor se prezintă, centralizat, deşeurile principale care rezultă din demolari şi posibilitatile de utilizare ca material reciclat, decizia finala apartinand beneficiarului.
Principalele tipuri de deşeuri reciclabile rezultate din activităţile de construcţii şi demolări
Deseu provenit din construcţii sau demolari
Posibilitati de utilizare ca material reciclat
Covor asfaltic Maruntit, utilizat într-o noua reteta de covor asfaltic sau ca strat de baza la drumuri
Beton - Maruntit, utilizat ca structura de umplere, strat de baza pentru drum
- Indepartarea fierului beton, maruntire şi utilizare ca agregat pentru beton
Compartimentari de lemn - Maruntite, utilizate ca umplutura
- Curatate, taiate, utilizate pentru generarea de energie
- Utilizat ca fibre pentru produse de lemn
- Utilizat în agricultura ca amendament pentru sol
Sindrile asfaltice Utilizate la pavarea cu asfalt, ca strat de baza pentru drumuri sau ca şindrile asfaltice
Pereti de gips - carton - Dupa îndepartarea cartonului şi maruntire, utilizat pentru realizarea unor noi pereti
- Dupa maruntire, utilizat ca produs de absorbtie
Metale (cupru, otel, aluminiu)
Reciclate, utilizate la fabricarea metalelor respective
Ambalaje de hartie Reciclate în noi produse de hartie
Plastice Reciclate în noi produse din plastic
Vegetatia din santierul de constructie sau demolare
Sticla Reciclata în fibre de sticla sau utilizata în locul nisipului ca material de pavare
Conform reglementărilor în vigoare, unele deşeuri vor putea fi transmise spre valorificare pe bază de contract, de exemplu ca material de acoperire. Va fi necesară asigurarea unei depozitări temporare în condiţii de siguranţă.
Reactivii si alte materiale care un existat in UCC nr. 2, au fost transportate dupa oprirea acesteia pentru valorificare la UCC nr. 1.
Identificarea si prezentarea obiectivelor de dezmembrat/demolat si/sau dezafectat
Utilajele si instalatiile din cadrul Uzinei cocsochimice nr. 2 care urmeaza a fi demontate-demolate-dezafectate se incadreaza in 7 zone, si sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr crt.
Pozitie mijloc fix
Denumire utilaj Caracteristici tehnologice si dimensiuni
1 Zona 1 Conducte gaz cocs si estacada, partea de nord, sectia chimic
30 Conducte si estacade Conductele si estacada din zona
31 Statie de frig Rezervoare, trasee
32 Atelier mecanic Cladire + constructii metalice
33 Post de distributie PDC17.7 (267/C31)
1 nivel, 2 camere, 254,37 mp
34 Post trafo (271/C32) 1 nivel, 1 camera, 50,98 mp
35 Zona 7 Cuve ISUC 6 cuve + platforme metalice
36 Estacada baterii de cocsificare Estacada baterii
37 Estacada baterii de cocsificare Baterie de cocsificare, depozit acoperit de carbune, sortare, dozare, cladire moara de carbune, cosuri de fum, galerii de carbune
38 Sectie aparataj SC9 (30/C2) 25,23 mp
39 Statie electrica si post trafo (55/C5) 1 nvel, 3 camere, 113,27 mp
Cantitati estimate deşeuri nepericuloase, codificate conform HG 856/2002 rezultate in urma
demolarii UCC 2 Galaţi:
Deseu Cod deseu Unitate masura Cantitate estimata
Fier vechi 17.04.05 t 21400
Deseu beton 17.01.01 t 40000
Deseu caramida 17.01.02 t 20000
Deseu moloz 17.01.07 t 20000
Cantitati estimate deseuri periculoase, codificate conform HG 856/2002 rezultate in urma
demolarii UCC nr. 2 Galaţi:
Deseu Cod deseu Unitate masura Cantitate estimata
Slam gudron 05.06.03* t 3740
Azbest 17.06.01* t 2000
Vata minerala contaminata
17.06.03* t 400
Suprafata contaminata 17.01.06* m2 2000
3.2 Modul de operare pentru depozitarea temporara a deseurilor
Stocarea temporara a deseurilor nepericuloase din constructii si demolari se poate face, în functie de modul de realizare a demolarii sau constructiei în urmatoarele moduri: - direct pe amplasamentul obiectivelor demolate: - deseuri de materiale de constructie în cazul demolarilor selective; - deseuri de sticla, 'metal, lemn si materiale de constructii în cazul demolarilor clasice cu sau fara tratare la locul de generare.
- pe platforme pe care se aseaza containere metalice pentru: - deseuri de sticla, metal, lemn, plastic rezultate din demolarea selectiva sau din demolarea cu tratare la locul de generare; - deseuri de materiale de constructii în amestec rezultate din activitatile de constructii. Este de mentionat ca pe platforme se pot aseza si containere pentru colectarea materialelor (deseurilor) de constructii ce pot fi utilizate ca materii prime secundare, rezultate în urma sortariipreliminare sau a tratarii pe amplasament. Tratarea pe amplasament este justificata în cazul generarii unor cantitati foarte mari de deseuri din demolari, existenta echipamentelor pentru concasare si/sau cernere permitând valorificarea imediata a deseurilor rezultate (în special bucati de beton si caramizi). În vederea cresterii cantitatii de deseuri valorificata, se recomanda realizarea unei separari a diferitelor tipuri de deseuri.La stocarea deseurilor din constructii si demolari pot fi identificate urmatoarele proceduri de operare: • transportul deseurilor pâna în perimetrul facilitatii pentru stocare temporara; • receptia deseurilor; • manipularea deseurilor în perimetrul facilitatii pentru stocare temporara (stocarea propriu-zisa,încarcarea în vederea transportului); • livrarea deseurilor. Totodata, în perimetrul fiecarei zone se stabilesc de catre executant reguli privind desfasurarea activitatii, controlul si supravegherea acesteia, inclusiv a bunei functionari a echipamentelor tehnologice prin asigurarea întretinerii acestora.
3.3 Lucrãri de refacere/restaurare a amplasamentului
In cadrul operaţiilor de desfiinţare obiectiv UCC nr. 2 , se vor urmãri urmãtoarele etape:1 – etapa de amenajare depozite provizorii de deşeuri – stabilirea spaţiilor de stocare temporarã (platforme betonate existente în apropierea zonei de lucru);2 – etapa de desfiinţare propriu-zisă – decontaminare si demontare/demolare echipamente/instalatii, decopertare sol contaminat si valorificare/eliminare deseuri prin societati autorizate; 3 – Etapa de refacere a amplasamentului – umplerea subsolurilor rezultate din demolare, realizarea analizelor de sol si stabilirea masurilor pentru eliminarea efectelor poluarii, nivelarea, compactarea si acoperirea cu un strat sol curat. Se va acorda o atenţie sporitã manevrării utilajelor în apropierea obiectivelor aflate în zona unde se vor executa lucrãrile:
-pentru utilajele de lucru se vor stabili trasee care sã asigure cel mai simplu acces în zonă, cu perturbări minime;-constructorul va asigura menţinerea curată a zonei în care se execută lucrările pe perioada execuţiei.
Toate operaţiile enumerate nu sunt restrictive şi se vor executa cu respectarea proiectului tehnic şi a normelor de securitate a muncii.
Activitatea prezentată în această documentaţie nu va afecta factorii de mediu atâta timp cât vor fi respectate măsurile privind protecţia mediului, printr-o atentă supraveghere a bunei funcţionări a utilajelor şi instalaţiilor utilizate.
pe zonele cu vegetaţie din amplasament se vor înierba suprafeţele de pe care a fost
îndepărtat stratul vegetal în mod inutil;
controlarea de către executant a procesului de curăţare a terenului utilizat ca
organizare de şantier, înainte de predarea lui către beneficiar.
Lucrările nu trebuie executate în condiţii meteorologice periculoase.Executantul va trebui să aibă de asemenea în vedere modul de depozitare temporară a deşeurilor rezultate din lucrările propriu-zise, pentru a nu provoca impact nejustificat asupra solului. În timpul lucrărilor trebuie evitată poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianţi.Toate subsolurile clădirilor, după decontaminare şi demolare vor fi umplute cu materialul rezultat din demolări care va fi concasat la dimensiunea dorită, pe platforma special amenajată pentru firma Expresskar SRL.După finalizarea lucrărilor propriu-zise de demontare şi demolare se vor preleva probe de sol în vederea identificării zonelor poluate pentru excavarea solului poluat şi înlocuirea lui cu sol curat adus din gropi de împrumut alese pe principiul proximităţii.Vor fi de asemenea refăcute drumurile principale utilizate şi în perioada de funcţionare a uzinei.Imbunătăţirea actualei situaţii din teren, prin curăţarea ampasamentului fostei uzine (decontaminare, strângerea deşeurilor, demontare echipamente/instalaţii, demolare construcţii, refacerea zonelor de sol afectate, etc) va avea un impact mult diminuat asupra subsolului.4.4. Pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
În ceea ce priveşte perioada de construcţii (realizare) a obiectivelor proiectului, trebuie menţionat faptul ca amplasamentul uzinei nu mai deţine surse de zgomot şi vibraţii.
Echipamentele şi utilajele folosite mai ales la lucrările de demolare generează zgomot care poate afecta în principal personalul implicat în activitate. Pentru diminuarea disconfortului datorat funcţionării utilajelor şi mijloacelor de transport se recomandă ca programul de lucru să fie în intervalul orar 7 – 17.
Deoarece vibraţiile generate de echipamente şi utilaje pot determina disconfort, celor ce-şi desfăşoară activitatea pe şantier, dacă este cazul, se va renunţa la echipamentele care pot genera vibraţii periculoase.
Asigurarea condiţiilor corespunzătoare de muncă este în sarcina executantului care trebuie să respecte reglementările în vigoare.
Se vor utiliza instalaţii şi echipamente cât mai moderne, şi performante, care produc zgomot şi vibraţii, reduse. Vor trebui respectate prevederile H.G. nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului de zgomot în mediu, produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirii.For
4.5. Pentru protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
In Judeţul Galaţi, Siturile Natura 2000 sunt Situri de Importanţă Comunitară - SCI (în număr de 10), şi Arii de Protecţie Speciala Avifaunistica - SPA (în număr de 4). Anexa C.
In conformitate cu ordinul 2387/2011, în vederea modificării şi completării Ordinului Ministrului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrate a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România, în limita judeţului Galaţi sunt localizate următoarele situri de importanţă comunitară:
Situri de importanţă comunitară sunt în număr de 10
ROSCI0065 – Delta Dunării
ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului
ROSCI0315 – Lunca Chineja
ROSCI0178 – Pădurea Torceşti
ROSCI0134 – Pădurea Balta - Munteni
ROSCI0163 – Pădurea Mogoş Mâţele
ROSCI0151- Pădurea Gârboavele
ROSCI0165 – Pădurea Pogăneşti
ROSCI0139 – Pădurea Breana - Roşcani
ROSCI0162 – lunca Siretului Inferior
In conformitate cu HG nr.971/2011 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în limita judeţului Galaţi sunt localizate următoarele arii de protecţie specială avifaunistică:
Prezentul capitol este în corelaţie cu subcapitolul 1.9, şi prezintă consideraţiile pe baza cărora nu s-a realizat o analiză a alternativelor de lucru.
5.1. Analiza modului de lucru promovat de proiect din punctul de vedere al impactului asupra mediului
Evaluarea impactului pe factori de mediu
Pentru aceasta se efectuează evaluarea impactului asupra mediului, utilizând o metodă matricială (indici de calitate) şi metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globală).
Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător are la bază:
indici de calitate pe factori de mediu ( Ic ), pentru care se foloseşte o metodă matricială;
indicele de poluare globala ( IPG ), pentru care se foloseşte metoda V.Rojanschi.
Stabilirea indicelui de calitate Ic
Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se încadrează în raport cu limitele admise în STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimează efectele ―proiectului― asupra mediului având la baza ―mărimea― care se determina luând în considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizează efectele.
În raport cu mărimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):
1 EL
LI
treglementa
proiectC , unde:
Lproiect – acţiunile proiectului
Lreglementat – norme şi acte de reglementare
Interdependenţa dintre acțiunile proiectului şi efectele asupra mediului înconjurător (E) se poate evidenția prin marcarea în caseta corespunzătoare a mărimii acesteia estimată printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, -, sau zero), astfel:
+ influenţa pozitivă
0 influenţa nulă
– influenţa negativă
E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activității proiectate asupra calităţii factorilor de mediu, în raport cu normativele de reglementare.
Analiza s-a efectuat pentru fiecare tip de activitate menţionat mai sus, luând în consideraţie caracteristicile amplasamentului.
Pentru acest proiect evaluarea impactului asupra factorilor de mediu s-a realizat în funcţie de indicii de calitate Ic şi sunt prezentaţi în continuare.
Surse generatoare de poluareEfectele asupra factorilor de mediu
Aer Apă Sol-subsol Biodiversitate Aşezări umane
Amplasamentul şi modul de ocupare a terenului
0 0 + 0 0
Evacuare ape uzate 0 0 0 0 0
Nivelul de zgomot în raport cu nivelul maxim admis
0 0 0 0 0
Managementul deşeurilor 0 0 0 0 0
Riscul de avarii şi accidente cu impact asupra mediului
+ 0 + 0 0
Efectul social şi economic 0 0 0 0 0
Mărimea efectelor (însumate) +1 0 +2 0 0
EAER = +1
EAPĂ = 0
ESOL-SUBSOL = +2
EBIODIVERSITATE = 0
EAŞEZĂRI UMANE = +0
Modul în care se interpretează valorile obţinute pentru indicii de calitate (Ic) este prezentat mai jos
Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate(Ic) Concluzii
Aer +1 Afectat în limite admise
Apă 0 Nu este afectat
Sol-subsol +0,5 Afectat in limite admise
Biodiversitate 0 Nu este afectat
Aşezări umane 0 Nu este afectat
Valoarea Ic indică faptul că prin respectarea prevederilor proiectului, atât in perioada de execuţie a lucrărilor de construcție, cât şi in perioada de exploatare a obiectivelor, impactul asupra factorilor de mediu se va încadra în limitele admise, datorită măsurilor de prevenire şi diminuare a impactului.
Nota de bonitate Valoare Ic Efectele asupra mediului înconjurător
10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectată
9 Ic = 0,0 ÷0,25 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 1
- efecte pozitive
8 Ic = 0,25 ÷0,50 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 2
- efectele sunt pozitive
7 Ic = 0,50 ÷1 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 3
- efectele sunt pozitive
6 Ic = -1 - mediul afectat de proiect peste limitele admise , nivel 1
- efectele sunt negative
5 Ic = - 1 ÷ - 0,50 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2
- efectele sunt negative
4 Ic = - 0,50 ÷ - 0,25 - mediul este afectat de proiect peste limite admise, nivel 3
3 Ic = -0,25 ÷- 0,025 - mediul este degradat, nivel 1
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
2 Ic = - 0,025 ÷-0,0025 - mediul este degradat, nivel 2
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic = sub -0,0025 - mediul este degradat, nivel 3
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
Stabilirea indicelui de poluare globală IPG
Evaluarea impactului se realizează astfel printr- o metodă analitică de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globală (IPG), care rezultă din raportul între starea ideală (naturală) şi starea reală (de poluare).
reprezentarea grafică: starea ideală şi starea reală se reprezintă grafic rezultând o diagramă înscrisă într-un cerc de 10 unităţi de bonitate, a cărei formă depinde de numărul factorilor de mediu analizaţi.
starea ideală (Si): este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza de 10 unităţi de bonitate.
starea reală (Sr): este o figură geometrică neregulată obţinută prin unirea punctelor ce reprezintă valoarea echivalentă a indicelui de calitate în scara de bonitate şi care se înscrie în figura geometrică regulată a stării ideale.
indicele de poluare globală – IPG : rezultă din raportul dintre suprafaţa ce reprezintă starea ideală (Si) şi starea reală (Sr).
IPG = r
i
S
S
IPG = 1 – nu există poluare;
IPG > 1- există modificări de calitate a mediului;
În funcţie de IPG există o scară de calitate prezentată în tabelul următor:
Astfel rezultă un indice de poluare globală: IPG = 1.25
Se observă astfel că indicele de poluare globală (1.25), se încadrează între valoarea 1 şi 2, aşadar efectele proiectului asupra mediului vor fi minore, în limite admisibile.
In concluzie se poate spune că valoarea indicelui de poluare globală exprimă încadrarea în limite admisibile pentru factorii de mediu, având în vedere că proiectul prevede alegerea celor mai bune soluţii tehnice aplicabile pentru desfiinţarea unor astfel de obiective industriale. Din punct de vedere social şi economic efectele proiectului vor fi pozitive.
Pentru pregătirea instalaţiilor în vederea începerii lucrărilor de demontare şi demolare este necesară curăţarea în principal a utilajelor şi conductelor. Acolo unde reglementările o cer, este necesară efectuarea de către executant, de măsurători pentru a preveni eventuale incendii sau explozii la lucrul cu foc sau cu utilaje care acţionate generează scântei sau temperaturi ridicate, ce pot provoca incendii sau explozii.
Executantul trebuie să monitorizeze îndeaproape activitatea sa privind cantităţile de materiale obţinute (din demontări, demolări, curăţarea/degajarea amplasamentului), depozitate, expediate, conform cerinţelor beneficiarului.
Se vor monitoriza concentraţiile de poluanţi din sol în vederea înlocuirii solului poluat, cu sol curat.
Monitorizarea apelor subterane se va continua, utilizând cele două foraje existente pe teritoriul uzinei
Proiectul prevede desfiintarea constructiilor industriale din cadrul Uzinei Cocso-Chimice nr. 2 (UCC nr. 2) in prezent nefunctionala, amplasate pe un teren cu suprafata totala de 190650,7 m2. Constructiile si utilajele ce urmeaza a fi dezafectate sunt aferente Sectiei 2 pe o suprafata de 90695,53 m2 si a Bateriilor 7-8 pe o suprafata de 99955,17 m2.
Acest capitol urmăreşte în mod deosebit managementul riscurilor industriale.
Problemele legate de riscurile naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren, etc.) sunt considerate probleme cunoscute.
Pentru analiza factorilor de risc tehnic/tehnologic şi a măsurilor de prevenire a acestora s-au avut în vedere acte normative considerate aplicabile în acest domeniu:
Ordin MEC nr. 323, în conformitate cu O.G. nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale
Norme Metodologice aprobate prin Ordinul MEC nr. 293/1999
Normativ cadru provizoriu privind demontarea parţială sau totală a construcţiilor-indicativ 55-88
Ghid privind execuţia lucrărilor de demolare a elementelor de construcţii din beton şi beton armat
Legea 211/2011 privind gestiunea deseurilor
HG nr. 1146/2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
HG nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
OM nr. 225/1995 pentru aprobarea Normativului – Cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie.
Legat de realizarea acestui proiect, pentru prevenirea riscurilor producerii unor accidente este necesară executarea lucrărilor, respectându-se cu rigurozitate cerinţele proiectului.
In timpul demolarii se vor respecta măsurile cuprinse în planurile de intervenţie şi prevenire pentru a se reduce orice impact major asupra executanţilor şi mediului înconjurător.
Echipamentele cu care se efectueaza demolarea vor fi dotate specific cu semnalizari şi mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor/prevenirii exploziilor.
Orice accident care ar putea apărea şi ar putea avea impact negativ asupra executanţilor sau mediului va fi adusă în mod operativ la cunoştinţa autorităţilor locale, conform prevederilor legale,
acţionând potrivit celor prevăzute în Planul de securitate si sanatate in munca, intocmit de IPROLAM SA.
7.1 Riscuri naturale
Problemele legate de riscurile naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren, etc.) sunt considerate probleme cunoscute şi avute deja în vedere..
7.2 Accidente potenţiale
În cadrul demolarii/desfiintarii UCC 2 Galaţi eventualele cazuri accidentale şi/sau de urgente pot apărea următoarele aspecte:
accidente de muncă în cadrul organizării de şantier în perioada realizarii lucrarilor proiectului;
descărcări accidentale ale deşeurilor transferate;
incendii.
Factorii de mediu ar putea fi afectaţi pe perioada de execuţie a lucrărilor, prin următoarele accidente potenţiale:
scurgeri accidentale de carburanţi, uleiuri pe sol;
emisii necontrolate provenite de la utilajele şi mijloacele auto utilizate.
Pentru prevenirea poluărilor accidentale se vor respecta cu stricteţe masurile prevăzute în procedurile de demolare/demontare recomandate de catre IPROLAM SA.
7.3 Analiza posibilităţii de apariţie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului
Având în vedere specificul activităţilor propuse prin proiect, nu există posibilitatea apariţiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.
În perioada de execuţie a lucrărilor se vor respecta normativele şi instrucţiunile specifice în domeniul execuţiei lucrărilor de construcţii.
Trebuie anticipate cel puţin următoarele situaţii de urgenţă:
întreruperea alimentării cu energie electrică: planul trebuie sa trateze problema ţinerii evidentelor clienţilor şi încărcării camioanelor de transport în caz de întrerupere a energiei electrice;
incendiu: apărarea împotriva incendiilor şi procedeele de stingere sau limitare se referă la incendiile declanşate în toate punctele de lucru, inclusiv în incintele în care au loc operaţii de demolare/demontare. În mod obişnuit, masurile de apărare împotriva incendiilor constau în protejarea sănătăţii personalului şi chemarea forţelor speciale de intervenţie;
controlul scurgerilor: scurgerile pot apărea din materialele descărcate sau din vehiculele care transporta deseurile. Pentru controlul scurgerilor se prevede identificarea şi localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante şi metode de curăţare;
managementul deseurilor periculoase: pentru deseurile periculoase responsabilitatea va reveni firmei autorizate, angajate pentru lucrarile de decontaminare si preluare a deseurilor;
accidente ale personalului de executie a lucrarilor: trebuie sa se prevadă procedee de prim ajutor, numere de telefon pentru urgenţe şi trasee până la cele mai apropiate spitale;
pentru situaţii de urgenţă trebuie sa se includă o lista de telefoane de contact, inclusiv numerele unde pot fi găsiţi, ziua şi noaptea, directorii, membrii personalului de deservire, echipele de intervenţie şi organismele de resort.
7.5 Masuri de prevenire a accidentelor
În perioada de demontare/demolare a obiectivelor prevăzute prin proiect, măsurile ce pot fi luate pentru prevenirea accidentelor şi diminuarea impactului asupra mediului, sunt următoarele:
pregătirea personalului privind situaţiile de avarii posibile care pot sa apăra în timpul execuţiei lucrărilor;
respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor;
respectarea programelor de mentenanta preventiva a echipamentelor utilizate pentru realizarea lucrarilor proiectului;
urmarirea periodică şi menţinerea într-o stare tehnica corespunzătoare a tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate;
respectarea normelor de protecţia mediului la desfăşurarea activităţilor specifice;
intervenţia rapidă în caz de poluări accidentale pentru eliminarea cauzelor şi diminuarea daunelor;
colectarea tuturor scurgerilor accidentale şi refacerea zonelor eventual poluate.
Monitoringul tehnologic din cadrul incintei va asigura reducerea riscului de producere a accidentelor legate de incendii şi explozii;
Protecţia muncii şi prevenirea incendiilor
Toate activităţile din cadrul obiectivelor care urmeaza a fi demolate/demontate se execută în baza prevederilor legale referitoare la protecţia muncii şi prevenirea incendiilor.
Toate persoanele care desfăşoară o activitate în cadrul investiţiilor prevăzute prin proiect trebuie sa fie instruite corespunzător în ceea ce priveşte prevenirea incendiilor şi protecţia muncii.
7.6 Masuri de prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului
Pentru prevenirea şi/sau diminuarea impactului asupra mediului se propun următoarele măsuri în perioada de desfiintare a UCC nr. 2:
optimizarea traseului utilajelor care transportă materiale de execuţie şi deşeurile generate în această fază;
împrejmuirea incintei încă din faza incipientă de demolare/demontare;
folosirea utilajelor şi vehiculelor auto corespunzătoare, cu nivel minim de emisii;
urmarirea periodică a vehiculelor folosite şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a tuturor utilajelor;
zonele accidental contaminate vor fi curăţate şi refacute;
amenajarea unor spaţii speciale pentru colectarea şi depozitarea temporară a deşeurilor şi preluarea lor de către societăţile specializate;
la sfârşitul zilei se va efectua curăţirea fronturilor de lucru;
respectarea normelor specifice privind protecţia muncii şi protecţia mediului la lucrările ce se vor executa;
reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport auto;
depozitarea separată a stratului de sol fertil decopertat;
Obiectivele propuse în cadrul proiectului urmăresc conformarea cu Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, respectând legislaţia în vigoare şi normele pentru protecţia mediului.
Datorită complexităţii proiectului, timpul de întocmire a documentaţiei specifice necesare proiectului, a fost îndelungat.
Diversitatea domeniilor analizate precum şi multitudinea de informaţii utilizate, au necesitat lucrări susţinute pentru culegerea, selectarea şi prelucrarea tuturor datelor specifice evaluării impactului asupra mediului.
Utilizarea reglementărilor de mediu în vigoare a constituit la fiecare pas un instrument util de lucru pentru îndrumarea activităţii de evaluare a impactului.
9.1. Descrierea ActivităţiiUzina cocsochimică nr. 2 a fost constituită ca agregat de bază din 2 baterii de mare capacitate cu încărcare în vrac. Fiecare baterie este formată din 65 de camere de cocsificare, cu un volum util de 41,6 m3. Bateriile au fost proiectate pentru o producţie anuală de 850.000 t de cocs metalurgic pe baterie. Incălzirea camerelor de cocsificare s-a realizat cu bigaz (gaz de furnal şi gaz de cocs ). Principalul produs al procesului de cocsificare a fost cocsul metalurgic : granulaţie (25 – 80 mm), umiditate 5%. Producţia realizată în cadrul uzinei a fost destinată exclusiv Uzinei Aglomerare.
Uzina a fost oprită în anul 1999 şi decuplată de la toate utilităţile.
9.1.1. Obiectivul proiectului
Obiectivul proiectului este desfiinţarea UCC nr.2 ca fostă instalaţie industrială şi sursă de poluare a mediului în condiţiile respectării reglementărilor tehnice de specialitate şi a celor de mediu existente în vigoare.
9.1.2. Entitatea care implementează proiectul
S.C. ARCELORMITTAL GALAŢI S.A.
9.1.3. Descrierea proiectului
Pentru realizarea obiectivului propus şi anume acela de a desfiinţa uzina cocsochimică, cele mai importante lucrări sunt,
cele de demontare a echipamentelor (electrice, mecanice), precum şi a tuturor dotărilor şi anexelor fostelor instalaţii tehnologice
cele de demolare a tuturor construcţiilor până la cota terenului, (cu excepţia celor două coşuri de fum de la bateriile de cocsificare
Lucrările de demontare şi demolare vor fi precedate de lucrările de decontaminare (golire, curăţare, a echipamentelor, conductelor, etc.). Acolo unde va fi necesar, se vor mai realiza lucrări de decontalimare de către aceeaşi firmă autorizată, şi pe parcursul lucrărilor de demontare sau demolare.
După terminarea tuturor lucrărilor de desfiinţare a uzinei, se va trece la refacerea terenului existent, prin înlocuirea solului contaminat (determinat ca nivel de contaminare cu ajutorul analizelor chimice), cu sol curat.
9.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului și, dacă există , incertitudini semnificative despre proiect și efectele sale asupra mediului
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a întocmit cu respectarea structurii conţinutului cadru precizat în O.M. 863/2002.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-au mai avut în vedere : datele primite de la beneficiar, Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 50/13.08.2013 emisă de ANAR
Decizia etapei de încadrare nr.591/13.09.2013. Autorizaţia IPPC nr.30/30.10.2007, revizuită în 19.08.2013.
Pentru aprecierea impactului activităţilor proiectului s-a utilizat metoda ilustrativă de apreciere a stării de calitate a mediului, metodă prezentată în cadrul subcapitolului 5.1.
Nu au existat incertitudini privind impactul proiectului asupra mediului. Proiectul desfiinţează o instalaţie industrială şi totodată o importantă sursă de poluare a mediului. Dispare astfel legătura de poluare, sursă-cale-receptor.
9.3. Impactul Prognozat Asupra Mediului
Lucrările ce urmează a fi realizate în cadrul proiectului au un impact asupra mediului, limitat la amplasamentul uzinei, precum şi la perioada de realizare a lucrărilor.
Amplasamentul este situat la cca. 19 km de graniţa cea mai apropiată astfel încât nu se poate lua în consideraţie un impact transfrontieră.
Lucrările vor fi realizate de o firmă/firme specializată/specializate în astfel de lucrări, care prezintă garanţia protejării mediului ambiant.
În ceea ce priveşte protecţia apelor, se acordă o atenţie deosebită în ceea ce priveşte reducerea la maximum a cantităţii de apă uzată ce ar putea rezulta pe amplasament pentru a se evita necesitatea tratării ei. Un posibil impact datorat apelor uzate ar putea apărea numai în mod accidental în timpul efectuării lucrărilor pe şantier.
Impactul prognozat asupra atmosferei, este limitat la perioada efectivă de desfăşurare a activităţilor de pe şantier în care sunt implicate echipamentele specifice şi mijloacele de transport.
O mai bună organizare a activităţii desfăşurate pe şantier şi folosirea unui program de lucru adecvat pot conduce la reducerea importantă a impactului datorat zgomotelor şi vibraţiilor.
Prin măsurile care se vor adopta, se va sigura protecţia solului şi implicit a subsolului. Se vor utiliza platformele betonate pentru depozitări temporare, se vor delimita şi proteja punctele de lucru pentru fiecare obiectiv, se vor respecta reglementările tehnice şi de mediu în vigoare pentru a preîntâmpina accidente în rândul personalului de execuţie, precum şi situaţiile accidentale din care rezultă poluarea mediului.
Din analiza efectuată, nu sunt estimate forme de impact asupra ecosistemelor terestre şi acvatice. Distanţele faţă de ariile de protecţie avifaunistică Lacul Brateş şi Lunca Siretului inferior sunt de 7,4 km şi respectiv 6,6 km
Proiectul nu are impact asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, , bunurilor materiale, peisajului, patrimoniului istoric şi cultural.
Din analiza modului de lucru promovat de proiect din punctul de vedere al impactului asupra mediului se poate spune că valoarea determinată a indicelui de poluare globală confirmă încadrarea în limite admisibile pentru factorii de mediu.
Proiectul prevede alegerea celor mai bune soluţii tehnice aplicabile pentru desfiinţarea unor astfel de obiective industriale.
Din punct de vedere social şi economic efectele proiectului vor fi pozitive.
9.4. Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul
Uzina cocsochimică este amplasată în cadrul combinatului siderurgic. Aşa cum s-a mai menţionat măsurile adoptate de proiect pentru realizarea lucrărilor vor diminua impactul asupra mediului acesta urmând a fi limitat doar la amplasamentul uzinei şi la timpul de desfăşurare a lucrărilor.
Chiar dacă în extremităţile de Sud şi Vest, uzina se învecinează cu zone de teren arabil Movileni nu se consideră că acestea ar putea fi afectate pe parcursul desfăşurării lucrărilor.
9.5. Măsurile de diminuare a impactului de componente de mediuMăsurile de diminuare a impactului asupra mediului ce vor fi propuse vor fi cu referire
directă la aşa-numita perioadă ”de construcţie”, adică perioada în care se vor desfăşura lucrările
de desfiinţare a uzinei. Perioada numită ”de exploatare” nu este analizată deoarece practic,
odată cu desfiinţarea sursei de poluare nu vom mai avea impactul actual asupra factorilor de
mediu.
9.5.1. Pentru protecţia apelor:
Aşa cum s-a mai amintit în subcapitolul 1.4.3. procesul de decontaminare va fi realizat de o firmă specializată care va prelua produsele lichide / solide care vor rezulta.
In timpul lucrărilor de demolare se va folosi (atunci când se va considera necesar) apă pentru stropirea construcţiilor în vederea diminuării emisiilor de particule în aer.
Pentru evitarea apariţiei unor noi surse de ape uzate care ar trebui să necesite tratarea, se vor utiliza toalete ecologice.
Nu se vor executa lucrări în amplasament, în condiţii meteorologice extreme (ploaie, zăpadă, vânt puternic).
9.5.2. Pentru protecţia aerului:
În cazul în care se lucrează şi au apărut condiţii specifice formării prafului care se poate dispersa
în atmosferă, se vor lua măsuri de stropire cu apă nepoluată a frontului de lucru.
Dacă va fi necesar, deşeurile depozitate temporar vor fi acoperite cu prelate pentru a se evita
spulberarea particulelor.
Se recomandă utilizarea echipamentelor dotate cu motoare performante (cu sisteme EURO 4
sau 5), conforme cu reglementările în vigoare, (autorizate cu licenţe ADR), pentru reducerea
emisiilor de poluanţi în aer sub limitele acceptate de legislaţia specifică. Transportul diverselor
deşeuri la şi de la amplasamentele de depozitare temporară, se va face cu vehicule autorizate
ADR şi acoperite, pentru împiedicarea răspândirii materialelor transportate. .
Se urmăreşte curăţarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier şi din punctele de
lucru de manipulare a diverselor materiale/deşeuri, pentru a facilita curăţarea prafului aumulat.
Echipamentele destinate manipulării materialelor se vor deplasa cu viteze reduse.
. Executantul are obligaţia curăţării zonei limitrofe şantierului, la terminarea lucrărilor
9.5.3. Pentru protecţia solului şi subsolului
Este necesară amenajarea unei zone de parcare pentru autovehicule şi utilaje.
Executantul va trebui să aibă în vedere modul de depozitare temporară a deşeurilor, numai în spaţii protejate (platforme existente), stabilite cu beneficiarul.
În timpul lucrărilor trebuie evitată poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianţi,
Lucrările nu trebuie executate în condiţii meteorologice periculoase.
După finalizarea lucrărilor propriu-zise de demontare şi demolare se vor preleva probe de sol în
vederea identificării zonelor poluate pentru excavarea solului poluat şi înlocuirea lui cu sol curat
adus din gropi de împrumut alese pe principiul proximităţii.
Beneficiarul va controla procesul de curăţare a terenului utilizat ca organizare de şantier, înainte
de predarea lui către beneficiar.
9.5.4. Pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Amplasamentul depozitului nu mai deţine surse de zgomot şi vibraţii.
Pentru diminuarea disconfortului executanţilor, datorat funcţionării utilajelor şi mijloacelor de transport, se recomandă ca programul de lucru să fie în intervalul orar 7 – 17.
Asigurarea condiţiilor corespunzătoare de muncă este în sarcina executantului care trebuie să respecte reglementările în vigoare.
Se vor utiliza instalaţii şi echipamente cât mai moderne, şi performante, care produc zgomot şi vibraţii, reduse. Vor trebui respectate prevederile H.G. nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirii.
9.5.5. Pentru protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Uzina cocsochimică Galaţi – UCC nr.2 se află:
pe direcţia Est la aproximativ 7,4 km faţă de ROSPA0121 – Lacul Brateş
pe direcţia Vest la aproximativ 6,6 km faţă de ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior
Se consideră că nu sunt necesare măsuri de protecţie a ecosistemelor terestre şi acvatice
9.5.6. Pentru protecţia aşezărilor umane
Nu sunt necesare măsuri speciale pentru protecţia aşezărilor umane
9.6. Principalele concluzii care rezultă din evaluarea impactului asupra mediului
Proiectul are ca obiectiv desfiinţarea uzinei cocsochimice. În această situaţie, potenţialul impact asupra mediului care se va datora în principal, lucrărilor de demontare a echipamentelor şi de demolare a construcţiilor, va avea caracteristici deosebite:
proiectul nu are impact asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, bunurilor materiale, climei, peisajului, patrimoniului istoric şi cultural,
magnitudinea şi complexitatea impactului vor fi limitate la perioada de timp în care se vor executa lucrările şi la amplasamentul fostei uzine,
decontaminarea echipamentelor şi anexelor acestora ce va precede lucrările propriu-zise sau va fi continuată în caz de necesitate şi în timpul lucrărilor, va fi executată de o firmă autorizată care va prelua şi produsele rezultate. Vor fi de asemenea preluate deşeurile periculoase care ar mai putea apărea în timpul lucrărilor de demontare şi demolare,
executantul/executanţii lucrărilor de demontare şi demolare este/sunt firmă/firme specializată/specializate în executarea unor astfel de lucrări şi are/au obligaţia contractuală de a respecta reglementările tehnice şi de mediu, în vigoare
la terminarea lucrărilor, proiectului prevede şi refacerea amplasamentului prin decontaminarea porţiunilor de sol poluat şi înlocuirea lui cu sol curat
destinaţia viitoare a amplasamentului va fi tot ca zonă industrială
9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact
Se consideră că nu există comunităţi afectate de impact. Proiectul nu are impact asupra populaţiei, sănătăţii umane, peisajului şi mediului vizual.
Potenţialul impact va fi limitat doar la perioada de execuţie a lucrărilor şi la amplasamentul fostei uzine unde se vor desfăşura lucrările
MMSC – Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
Autoritate competentă - autorităţile publice pentru protecţia mediului, respectiv autoritatea centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţia pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei ”Delta Dunării”, precum şi alte autorităţi care potrivit competenţelor legale asigură reglementarea şi controlul activităţilor în domeniul protecţiei deşeurilor (Legea 211/2011)
CAT- comisia de analiză tehnică organizată la nivelul judeţului unde se află amplasamentul proiectului. Comisia include obligatoriu reprezentanţi ai administraţiei publice, ai autorităţiide sănătate publică, ai A.N. Apele Române,Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă, etc. (O.M.nr. 135/2010)
Studiu de fezabilitate- documentaţia tehnico –economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico –economici aferenţi obiectivului de investiţii p e baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării;(H.G. nr. 28/2008)
Autorizaţie integrată de mediu – act administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, in anumite condiţii care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind controlul integrat al poluării (O.U.G. nr. 164/2008).
Acord de mediu – act administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi după caz măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect (O.U.G. nr. 164/2008)
Autorizaţie de gospodărire a apelor-act tehnico-juridic ce condiţionează punerea în funcţiune sau exploatarea obiectivelor noi sau existente construite pe ape sau au legătură cu apele (H.G.nr.188/2002).
ADR – înţelegerea la nivel european privind transporturile internaţionale ale mărfurilor periculoase adoptată la Geneva (30.09.1957). In România prevederile privind transporturile sunt controlate de ARR – Autoritatea Rutieră Română.
Deşeu – orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl arunce.
Aviz Natura 2000 - act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia
mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia habitatelor naturale şi a
speciilor de floră şi faună sălbatică în planul sau programul supus adoptării.Formular cod: FIL423-002-04 Act.0
