Proiect agrotur.corectat

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALEMINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

ANCAa l C u n o a s te rii

Str. Doamnei nr.17-19Bucureşti, sector 3Tel: +40-21-312.46.20Fax:+40-21- 312.46.43 www.consultantaagricola.ro

PROIECT TIP

Soluţii arhitecturale specificepentru realizarea unor pensiuni agroturistice

- Bucureşti 2006 -

1

http://www.consultanta/

- LUCRAREA SE DISTRIBUIE CU TITLU GRATUIT -

2

CUPRINS

Capitolul I – GENERALITĂŢI ………………………………………………...41. Definiţie, trăsături …………………………………………………………..42. Principiile care stau la baza dezvoltării unui turism rural durabil……...63. Impactul agroturismului asupra mediului ………………………………..74. Unităţi turistice specifice agroturismului ………………………………...75. Tipuri de sate turistice…………………………………………………….106. Promovarea agroturismului în România……………………………….. 12

Capitolul II – SOLUŢII ARHITECTURALE SPECIFICE PENTRU REALIZAREA UNOR PENSIUNI AGROTURISTICE…….14

1.Locuinţe săteşti din zonele: Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia,Dobrogea…………………………………………………………….142.Materiale, tehnologie şi sisteme constructive din zonele: Muntenia, Moldova, Banat, Transilvania, Oltenia………………………………………393.Tipuri de învelitori..................................................................................644.Elemente decorative pentru stâlpi.........................................................675.Elemente decorative din lemn pentru prispe.........................................786.Elemente decorative la grinzi din lemn ............................................... .797.Elemente decorative pentru frontoane................................................. .808.Elemente decorative pentru stucaturi................................................... .829.Elemente decorative ale locuinţei..........................................................8610.Elemente decorative pentru porţi........................................................9211.Elemente decorative pentru ferestre................................................... 9412.Elemente decorative pentru uşi......................................................... 95

Capitolul III – ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI NECESARE PENTRU ACCESAREA DE FONDURI……………………………………...961.Criterii de eligibilitate .............................................................................962.Conţinut cadru al studiului de fezabilitate..............................................1113.Plan de afaceri ......................................................................................1424.Strategie de marketing...........................................................................1555.Cerere de finanţare................................................................................1636.Documente necesare obţinerii de finanţări nerambursabile...................174

CAP I. GENERALITĂŢI

3

1. Definiţie, trăsături Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru

cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluant şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural.Spaţiul rural prin componentele sale satisface o paletă largă de motivaţii: odihnă şi recreere, cunoaştere, cultură, practicarea sportului, cură de aer sau balneară, vânătoare şi pescuit.

Analizat din punct de vedere al divertismentului, agroturismul este o formă de turism cu multă varietate şi unicitate în realizarea serviciilor ce se oferă oamenilor ce iubesc natura, cultura şi arta ţărănească; el oferă turiştilor posibilitatea de a-şi petrece timpul liber şi vacanţele într-un mod diversificat în gospodăriile familiale, precum şi posibilităţile de a consuma alimente proaspete obţinute în condiţii naturale şi cu valoare biologică ridicată.

Resursele existente în gospodăria rurală sunt puse la dispoziţia turiştilor prin intermediul ofertelor de programe agroturistice, care pot îmbrăca forme foarte diversificate şi de asemenea pot crea multiple facilităţi:

servirea mesei, inclusiv meniuri tradiţionale;

spaţiu, dotări şi alimente obţinute în condiţii naturale şi având o valoare biologică ridicată, pentru ca turiştii să-şi poată pregăti singuri masa;

posibilitatea oferită turiştilor de a participa sau de a asista la o serie de obiceiuri tradiţionale din gospodărie, localitate sau zonă, cum sunt: şezători, hore săteşti, colinde, hramuri bisericeşti, târguri tradiţionale, nedei, nunţi, spectacole folclorice, sărbători religioase şi altele;

dotări şi amenajări proprii gospodăriei pentru recreere şi agrement, pentru activităţi sportive şi de întreţinere etc.

Încadrarea gospodăriilor în ambientul natural, cultural şi folcloric se face cu scopul de a pune la dispoziţia turiştilor cît mai multe elemente pentru a definitiva obţiunile, în funcţie de preţ şi preferinţe, de exemplu, unii turişti pot opta pentru un grad de confort agroturistic mai scăzut în favoarea unui cadru natural, cultural şi folcloric de excepţie.

Agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potenţialul său agricol, turistic, uman şi tehnico-economic, el prezentând unele trăsături ce-l diferenţiază de turismul tradiţional standard şi anume:

consumul turistic se petrece în mediul rural, unde esenţiale sunt: calitatea pensiunii şi serviciilor de primire la fermieri, cunoaşterea

4

mediului natural, uman şi cultural, precum şi originalitatea produselor turistice;

oferta turistică este autentică, diferenţiată, multiplă în diversitatea sa, organizată şi condusă de fermieri, deci de oamenii satului;

este o activitate economică complementară exploataţiei agricole şi nu o alternativă sau o substituţie a acesteia;

oferă populaţiei cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare, de petrecere a timpului liber din vacanţe sau weekend-uri, în peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural-educative şi cu o ospitalitate specifică;

nu necesită investiţii foarte mari pentru amenajări de infrastructură şi suprastructură turistică sau pentru alte dotări de profil;

se evită marile aglomerări turistice de pe litoral sau din staţiunile balneare sau montane;

este un turism „difuz”prin specificul ofertei sale diversificate şi de mare diseminare în spaţiu; astfel, aparent, nu aduce prejudicii prea mari mediului natural dar trebuie să se ţină seama de un anumit „prag ecologic”. Pentru ca această trăsătură să se înscrie foarte bine în conceptul de ecoturism, trebuie avută în vedere „capacitatea de primire” a satului şi arealului limitrof, mai ales în condiţiile unui sejur, în lunile de vară (dotări, amenajări, servicii conexe, raportul cu populaţia autohtonă etc.);

nu este compatibil cu turismul de masă.

Veniturile obţinute din agroturism au de regulă, un caracter complementar, gospodăria sau ferma agroturistică realizează în general, veniturile de bază din activitatea agricolă sau din alte tipuri de activităţi (prelucrare a materiilor prime agricole sau neagricole, artizanat).

Privit ca o activitate practică, agroturismul are un caracter complex, îmbinând armonios: cadrul natural, oferta de cazare şi serviciile agroturistice.

În ceea ce priveşte cadrul natural, România dispune de variate resurse naturale, resurse care de-a lungul timpului au fost îmbogăţite şi transformate prin activitatea umană.

Oferta de cazare este reprezentată de spaţiul de locuit excedentar de care dispun gospodăriile ţărăneşti sau de spaţiul construit special în scopul practicării agroturismului. Acest spaţiu este pus la dispoziţia turiştilor pe

5

diferite perioade de timp, în funcţie de preferinţele lor şi de posibilităţile concrete ale gazdei.

Serviciile agroturistice sunt foarte diverse, în funcţie de caracteristicile zonei, de anotimp, de tradiţii. Ele se pot concretiza în: servirea mesei, servicii de însoţire şi călăuză turistică pe anumite trasee, iniţiere în anumite meşteşuguri sau activităţi agricole, posibilitatea practicării unor sporturi.

2. Principiile care stau la baza dezvoltării unui turism rural durabil: folosirea durabilă a resurselor turistice (exploatare optimă,

conservare, protejare);

menţinerea diversităţii naturale, culturale şi sociale a spaţiului rural;

integrarea agroturismului în planificarea şi strategia de dezvoltare naţională, regională şi mai ales locală (creşterea ofertei turistice, promovare şi organizare precum şi dezvoltarea infrastructurii generale şi tehnico-edilitare);

sprijinirea economiilor locale în dezvoltarea socio-economică a comunităţii dar şi în protejarea naturii şi a valorilor culturale (efectul multiplicator al agroturismului);

implicarea comunităţilor locale în sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de iniţiativă pentru dezvoltarea şi promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului înconjurător şi a bunurilor culturale, de aici şi rolul organizaţiilor locale, ale prestatorilor de servicii turistice;

consultarea specialiştilor şi a publicului în dezvoltarea agroturismului şi a economiei locale pentru a se evita conflictele de interes între politica guvernamentală, regională şi cea locală;

dezvoltarea durabilă a agroturismului trebuie susţinută prin pregătirea profesională, calificare, perfecţionare, formarea formatorilor din rândul localnicilor, pregătirea civică, sociologică adecvată;

promovarea marketingului în agroturism;

cercetarea şi monitorizarea activităţii de turism şi a acţiunilor de protejare şi conservare a mediului înconjurător, precum şi a resurselor turistice.

6

3. Impactul agroturismului asupra mediuluiActivităţile turistice, prin natura lor, determină anumite efecte asupra

mediului. Toate aceste efecte pot varia în funcţie de amploarea acţiunilor turistice, a factorilor care contribuie la mărirea sau diminuarea lor. Impactul produs de activităţile de turism vizează atât elementele antropice cât şi cele naturale.

Cele mai importante prejudicii sunt aduse însă cadrului natural. Acestea pot fi grupate astfel:

schimbări în compoziţia speciilor floristice şi faunistice: distrugerea habitatului speciilor, uciderea animalelor de vânătoare, influenţarea migraţiei interne şi externe a animalelor, distrugerea speciilor vegetale rare, defrişarea vegetaţiei naturale pentru diverse facilităţi turistice;

poluarea: poluarea apei freatice sau de suprafaţă cu resturi menajere, poluarea aerului prin gazele de eşapament ale autovehiculelor, poluarea solului prin tasare, poluarea sonoră;

eroziunea: tasarea solului şi defrişarea vegetaţiei poate duce la creşterea scurgerii pluviale şi a eroziunii superficiale, amplificarea proceselor de declanşare a avalanşelor, pagube făcute asupra formelor geologice deosebite ca peşterile, deteriorarea malurilor râurilor;

degradarea resurselor naturale: scăderea resurselor de apă prin suprasolocitare, riscuri crescute pentru incendii naturale;

Impact vizual negativ: construirea de hoteluri mari, de zone uriaşe de agrement; gunoaiele din deşeurile rezultate din circulaţia turistică.

4. Unităţi turistice specifice agroturismuluiÎn momentul de faţă există în România aproximativ 13 000 de localităţi

care conturează prin structura lor dimensiunea spaţiului rural românesc. Aceste aşezăminte umane rurale, din punct de vedere administrativ şi economic, sunt numite: comune, sate, cătune şi crânguri.

În cadrul acestor aşezări echipamentele de primire sunt la o primă clasificare echipamentele tradiţionale şi echipamentele moderne. Ele pot asigura găzduirea şi servirea mesei, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. Spaţiile ce asigură prestaţiile turistice sunt special amenajate.

Structurile de primire din mediul rural pot fi: pensiuni turistice cu o capacitate de cazare de la 3 – 20 de camere,

grad de confort 1-5 margarete;

7

ferma agroturistică cu o capacitate de cazare între 3 - 20 camere şi un grad de confort de 1 – 5 margarete; acestea funcţionează în cadrul gospodăriilor ţărăneşti şi asigură alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale;

Popas turistic cu o capacitate mai puţin de 10 camere şi un restaurant cu specific gastronomic regional;

Popas turistic destinat în special turiştilor în trecere şi amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui, are mai puţin de 10 camere şi un restaurant cu specific gastronomic regional;

Motel situat de-a lungul căilor rutiere şi nu are personal la dispoziţia

clientului, acesta închiriind apartament sau cameră;

Hotel rustic pavilionar situat în mediul rural, grupând pavilioane rustice;

Camping este o formă de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote.

Calitatea serviciilor oferite de pensiuni este dependentă de următorii factori principali:

amenajarea spaţiilor destinate oaspeţilor; pregătirea şi servirea mesei; relaţiile cu oaspeţii.

Spaţiile destinate oaspeţilor sunt camere de dormit, grupul sanitar, bucătăria şi anexele gospodăreşti. Principiul care trebuie aplicat este cel al redescoperirii şi conservării specificului local. Totuşi pentru bucătărie dacă aceasta este pusă la dispoziţia oaspeţilor, în care îşi pot pregăti ei înşişi câte ceva, este de preferat să existe elementele minime de confort modern (apă caldă, aragaz, frigider).

Pregătirea mesei de către gazdă se face cu respectarea tradiţiilor culinare ale locului. Indiferent dacă vesela este de lut sau din porţelan, servirea trebuie făcută, în principiu, cu respectarea regulilor de mânuire şi aşezare pe masă valabile în restaurant.

Pentru vânzarea produselor alimentare obţinute în gospodărie trebuie avut în vedere ca animalele să fie sănătoase, iar tratamentele medicamentoase să fie restrânse la minimum necesar.

Relaţiile cu oaspeţii, se fac începând cu primirea şi continuând cu întreţinerea, comunicarea şi implicarea oaspeţilor în activităţile gospodăreşti. În afara condiţiilor oferite în cadrul pensiunii care-i asigură oaspetelui

8

serviciile de bază, calitatea sejurului este influenţată în bună măsură şi de posibilităţile şi programele de petrecere a timpului liber în împrejurimi.

Elementele definitorii pentru caracterizarea ofertei în turismul rural sunt: cazarea, alimentaţia şi agrementul.

Spre deosebire de alte forme de turism, cazarea se desfăşoară în gospodăriile ţărăneşti. Acestea oferă, în ciuda aparenţelor, un confort echivalent cu cel al unui hotel de două stele şi posedă anumite avantaje pe care un hotel echivalent nu le are.

Specific este stilul în care sunt construite casele şi modul de decorare al interiorului. Se pot întâlni aici: mobilier realizat în stil tradiţional, mobilier specific, aşternuturi în stil tradiţional, elemente de ornamentaţie (perdele, draperii, ştergare, etc). Uneori chiar casele prezintă în exterior desene cu motive tradiţional-folclorice.

În cadrul gospodăriei ţărăneşti, turistul poate opta pentru servirea mesei sau nu. Cu toate acestea, masa constituie o motivaţie de bază la alegerea acestei forme de turism.

Serviciul de alimentaţie se poate realiza în: pensiune completă; demipensiune; mic dejun inclus în tariful de închiriere al camerei; pensiune completă sau demipensiune se acordă de o familie unui grup

mai mare de turişti care locuiesc în gospodării; pregătirea mesei de către turişti cu produsele lor sau ale gospodarului

şi cu utilajele acestuia.

Caracteristica esenţială de alimentaţie în turismul rural este reprezentată de faptul că masa se bazează în întregime pe preparate naturale, proaspete, ce provin din gospodăria proprie a gazdei. În activitatea turistică evenimentele joacă un rol important, prin acestea se memorează şi se activează în momente favorabile imaginea produsului turistic, a prestatorului şi a zonei geografice.Specialiştii consideră că evenimentele marchează amintirea sejurului, creează tradiţii, înlătură monotonia, apropie prestatorul de turist şi fac mai uşoară comunicarea.

În rândul evenimentelor obişnuite din lumea satului pot fi menţionate: participarea la ritualul vieţii satului (muncile din ferme sau lucrări

agricole în câmp); participarea la viaţa spirituală a satului (slujbe religioase, spectacole,

şezători, nunţi, botezuri,etc.); participarea la sărbătorile de orice natură a comunicaţiilor rurale.

9

În rândul evenimentelor deosebite se înscriu: marcarea zilelor de naştere ale gazdelor, turiştilor, ale celor implicaţi în

activitatea turistică; târguri, iarmaroace, festivaluri, procesiuni religioase; mari sărbători laice sau religioase; fenomene astronomice.

Desfăşurîndu-se în mediul rural, agroturismul se deosebeşte de cel din turismul clasic. Peisajele deosebite în care sunt „implantate” aceste gospodării, constituie o modalitate de relaxare pentru turişti, ei putând admira şi frumuseţile ei.

Vizitarea monumentelor cultural-istorice, participarea la spectacole folclorice constituie alte variante de agrement. Pe lângă cântecele şi jocurile tradiţionale care pot fi admirate cu ocazia participării la spectacolele folclorice, este de remarcat şi portul tradiţional specific zonei, care încântă ochii turistului. Imaginea dansatorilor şi cântăreţilor îmbrăcaţi tradiţionali, conferă o notă pitorească şi o distincţie peisajului.

Alte elemente de divertisment şi agrement suplimentare sunt reprezentate de plimbările cu căruţa, cu sania, partidele de pescuit sau însoţirea turiştilor la vânătoare.

5. Tipuri de sate turisticeStabilirea de sate turistice constă în identificarea şi relevarea specificului

localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale, în vederea promovării, în fiecare localitate, a celor mai adecvate forme de turism, în funcţie de principalele caracteristice geografice, sociale şi economice. Stabilirea tipurilor de sate turistice permite realizarea unei reclame şi publicităţi concrete şi specifice, în funcţie de particularităţile fiecărui tip de sat turistic.

Principalele tipuri de sate turistice sunt: Sate turistice etnografice-folclorice În această categorie se pot încadra satele în care portul tradiţional,

arhitectura, mobilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic, muzica şi dansurile populare predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv. Pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier, decor şi lenjerie în stil popular; meniuri tradiţionale, servite în veselă şi tacâmuri specifice – farfurii şi străchini din ceramică, linguri de lemn etc).

De asemenea, se pot organiza expoziţii artizanale permanente cu vânzare, iar pentru turiştii care nu rămân în localitate, ci numai o vizitează, se pot amenaja una sau mai multe gospodării, ca muzeu etnografic în aer liber. În aceste sate pot fi identificaţi rapsozi populari, permanentizate horele duminicale şi la sărbători, târgurile, alte obiceiuri şi tradiţii locale, la care să participe efectiv turiştii.

10

Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală Este cunoscut interesul numeroşilor turişti pentru creaţia artistică şi

artizanală, ca şi dorinţa lor pentru achiziţionarea unei astfel de creaţii direct de la sursă, de la producătorul însuşi.

Aceste sate oferă posibilitatea practicării unui turism de sejur, în cadrul căruia în ateliere special amenajate şi sub îndrumarea unor artişti şi meşteri populari renumiţi, turiştii s-ar putea iniţia în artă şi tehnici arhaice populare: icoane pe sticlă, pictură naivă, sculptură în lemn şi piatră, ornatul ouălor, confecţii de măşti, confecţii şi cusături populare, ceramică, muzică şi dansuri populare etc.

Există numeroase sate în care preocuparea de bază a gospodinelor este ţesutul la războaie ţărăneşti, cusăturile sau broderiile populare, activităţi în care pot fi iniţiaţi şi turiştii.

Sate turistice climaterice şi peisagistice Caracteristica predominantă a acestor sate, adecvate turismului de sejur

(pentru amatorii de linişte, de plimbări solitare, într-un peisaj deosebit) este cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele aglomerate şi de marile artere de circulaţie.

Satele de deal şi munte, cu casele răspândite pe văi şi coline, la o oarecare distanţă unele faţă de altele, cu pajişti, fâneţe sau livezi, satisfac motivaţia fundamentală de „întoarcere la natură” a unui număr mare de turişti.

Sate turistice pescăreşti şi de interes vânătoresc În afara posibilităţilor de cazare, în aceste sate se pot oferi servicii culinar–

gastronomice pescăreşti (îndeosebi în deltă) şi vânătoreşti. Populaţia locală poate organiza pentru turişti, unele forme de agrement specifice:pescuitul şi vânătoarea.

Sate turistice viti-pomicole În satele în care predomină această caracteristică (cultivarea pomilor

fructiferi şi a viţei de vie), activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului, atât în perioada recoltării, cât şi după aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor şi a preparatelor pe baza lor. O atracţie deosebită şi în acelaşi timp, o sursă principală de venituri, pot constitui băuturile răcoritoare şi reconfortante preparate din fructe sau cele slab alcolizate. Degustările în spaţii special amenajate pot constitui punctul forte al unei astfel de activităţi, ce poate duce la promovarea soiurilor autohtone şi implicit la asigurarea unui venit suplimentar prin vânzarea acestor băuturi.

Sate turistice pastorale În această grupă pot fi incluse în general, sate de munte, care pot să

atragă turiştii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi

11

completate cu ouă, carne de pasăre, de ovine şi de bovine, iar pentru divertisment, pot fi organizate ospeţe ciobăneşti (batal la proţap, berbec haiducesc, balmoş, urdă şi jintiţă), petreceri specifice şi tradiţionale.

Sate turistice pentru practicarea sporturilor Numeroase localităţi rurale prezintă excelente condiţii pentru

practicarea sporturilor de iarnă (satele montane şi de deal) şi nautice (litoral, deltă, râurile interioare, lacuri de acumulare).

Acest tip de sat poate să atragă două categorii de turişti, în general din rândul tineretului: sportivi amatori sau iniţiaţi în practicarea sporturilor respective; turişti neiniţiaţi sau mai puţin iniţiaţi, dar dornici să le înveţe şi să le practice. Pentru aceasta din urmă categorie pot funcţiona instructori de schi, bob, înot etc., recrutaţi din rândul populaţiei locale. Pot funcţiona de asemenea puncte de închiriere a echipamentului sportiv.

6. Promovarea agroturismului în România România are mari posibilităţi de dezvoltare a agroturismului, practicarea acestuia fiind nu numai posibilă, dar şi foarte necesară în etapa actuală. Esistă numeroase sate ce dispun de condiţii naturale bune pentru practicarea turismului şi care beneficiază, de asemenea şi de un cadru construit pitoresc, cu case şi gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie culturală şi artistică proprie, cu meşteşuguri şi artizani talentaţi.

Agroturismul reprezintă o reală şansă pentru economia locală, în crearea principalelor motivaţii în antrenarea şi dezvoltarea unor iniţiative, activităţi tradiţionale care multă vreme au fost neglijate, a unor meşteşuguri; în consolidarea şi dezvoltarea unor creaţii artistice locale; legarea unor prietenii, satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale turiştilor, activităţi care dinamizează viaţa economică locală.

De mare însemnătate este promovarea eficientă, care necesită tipărirea, anual, a unor cataloage realizate conform standardelor europene privind oferta turistică rurală.

Specialiştii apreciază că întreaga politică de dezvoltare a turismului rural din România trebuie să se facă printr-o conlucrare cât mai strânsă cu EUROGITES, precum şi prin colaborarea pe bază de parteneriat cu asociaţii regionale sau naţionale. În acest sens, Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES.

EUROGITES este o organizaţie constituită în anul 1990 care acoperă întreaga Europă geografică şi are ca obiective:

definirea ofertelor turistice în mediul rural şi stabilirea criteriilor unitare de calitate în turismul rural din Europa;

12

crearea băncii de date cu informaţii despre fiecare organizaţie membră;

codificarea produsului „Turismul rural”, astfel încât să fie inteligibil pentru client (prin marcă sau logo) şi în aşa fel încât clientul să poată recunoaşte produsul la prima vedere;

atragerea de noi clienţi pentru turismul rural şi descoperirea spaţiului rural prin turismul în mediul rural;

să construim Europa înseamnă să fim solidari. Deci, trebuie să ajungem în ţările în care turismul rural se află în faza de organizare, punând la dispoziţie experţi, astfel încât să se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care să poată fi oferit pe piaţa turistică.

CAP. II. SOLUŢII ARHITECTURALE SPECIFICE PENTRU REALIZAREA UNOR PENSIUNI AGROTURISTICE

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA MOLDOVEI, JUDEŢUL SUCEAVA

13

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL PRAHOVA

14

Ziduri : bolovani de râu Etaj şi mansardă: schelet şi umplutură din lemn Planşee: grinzi lemn Învelitoare şiţă


15

Ziduri parter: bolovani de râu Etaj: vârghii Planşeu peste parter: grinzi şi podine din lemn aparente Planşeu peste etaj: grinzi din lemn Învelitoare: şindrilă


16

Ziduri parter: bolovani de râuEtaj: vârghiiPlanşeu: grinzi lemnÎnvelitoare: şindrilăOrnamente: stâlpi din lemn sculptatParapete: din lemn traforat


17

Faţada principală

Ziduri parter: bolovani de râu Ziduri etaj: vârghii Planşee cu grinzi şi podine din lemn Învelitoare şindrilă


18

Ziduri beci: bolovani de râuParter + mansardă : paiană cu umplutură din lemnPlanşee: grinzi din lemnÎnvelitoare: şindrilăOrnamente: trafor lemn pe faţada laterală


19

Ziduri beci: bolovani de râu în casete de cărămidă îngustă Ziduri parter: initial gradele, în prezent cărămidă Planşeu beci: grinzi şi podină lemn aparente Planşeu parter: grinzi lemn

LOCUINŢĂ DIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

20

Faţada principală

Faţada laterală Secţiune

Pereţi - zidărie piatrăPlanşee - lemnÎnvelitoare -tablă

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL BUZĂU

21

Ziduri parter - bolovani de râu Ziduri etaj - cărămidă

Planşee pentru parter şi etaj, grinzi lemnÎnvelitoare – şindrilăDecoraţii - stucatură la pereţi (exterior şi interior) şi plafonul sachaşiului

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL BUZĂU

22

Ziduri parter- bolovani râu Ziduri etaj - vârghii

Planşeu peste parter şi etaj - grinzi lemnÎnvelitoare - şindrilă

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA MUNTENIEI, JUDETUL ARGEŞ

23

Prispă cu geamlâc

Foişor hexagonal cu geamlâc

24

LOCUINŢĂ DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL CLUJ

Fundaţia - piatrăZidăria - piatra+ lemnPlanşee - grinzi de lemnÎnvelitoare - ţiglă

LOCUINŢĂ SĂTEASCA DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL CLUJ

25

Fundaţia - piatrăZiduri - cărămidăPlanşeu - grinzi de lemnÎnvelitoare - şindrilă

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL CLUJ

26

Fundaţia: piatră Ziduri: piatră, cărămidă Planşee: grinzi de lemn Învelitoare: şindrilă

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL CLUJ

27

Fundaţia: piatră Ziduri: bârne lemn Planşeu: grinzi de lemn Învelitoare: ţiglă

LOCUINŢĂ DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL COVASNA

28

Perspectivă

Detaliu Secţiune

Structura:-ziduri-pivniţa piatră-parter lemn-planşee grinzi din lemn-învelitoare

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL SIBIU

29

Ziduri - demisol-piatră şi cărămidă Ziduri parter - cărămidă

Planşee peste demisol şi parte - grinzi lemnÎnvelitoare - ţiglă

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL SATU-MARE

30

Perspectivă

Secţiune

Detaliu timpan

Fundaţie – bolovani râuPereţi –bârne lemnAcoperiş - lemnÎnvelitoare - ţiglă

LOCUINTĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA OLTENIEI, JUDEŢUL GORJ

31

Faţada principală

Secţiune Detaliu parapet

Zidărie de cărămidă cu lemnPlanşeu din lemnÎnvelitoare din şiţă

CASĂ CU UMBLĂTOARE DIN ZONA OLTENIEI, JUDEŢUL GORJ

32

Perspectivă

Secţiune Detaliu prispă

Construcţie din lemnEtajul tencuitÎnvelitoare şiţă

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA OLTENIEI, JUDEŢUL GORJ

33

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA OLTENIEI, JUDEŢUL VÂLCEA

34

Perspectivă

Structura lemn Element decorativ stucatură Învelitoare-şiţă Stucatură executată cu tiparul

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA OLTENIEI, JUDEŢUL MEHEDINŢI

35

Ziduri: parter piatră Etaj bârne lemn tencuite

Planşee: grinzi lemnÎnvelitoare: ţiglă

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA DOBROGEI, JUDEŢUL TULCEA

36

Pereţi paiantăPlanşeu grinzi lemnÎnvelitoare stuf

LOCUINŢĂ SĂTEASCĂ DIN ZONA DOBROGEI, JUDEŢUL TULCEA

37

Faţadă

Secţiune

Ziduri ciamurPlanşeu grinzi lemnÎnvelitoare stuf

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVE DIN ZONA MUNTENIEI

38

Fundaţie: bolovani râu Ziduri: chirpici Acoperiş: în patru ape: şarpante pe scaune lemn Învelitoare: ţiglă solzi

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA MUNTENIEI

39

Fundaţie – bolovani Ziduri parter – piatră Ziduri etaj – ciamur Acoperiş – în patru ape – şarpantă pe scaune lemn Învelitoare – ţiglă trasă sau stuf, papură

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA MUNTENIEI

40

Fundaţia - bolovani râuZiduri - paiantăAcoperiş - în patru ape - şarpantă pe scaune lemnÎnvelitoare - tablă sau carton asfaltat

MATERIAL, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL BUZĂU

41

Ziduri: demisol şi parter – căramidă Planşee: peste demisol – bolţi cilindrice de cărămidă Peste parter – grinzi lemn Învelitoare: ţiglă

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL PRAHOVA

42

A. Zidărie de piatră de râuB. Tablă din lemn cu stejarC. Pereţi cu schelet de lemn rotund sau fasonatD. Planşeu peste subsol din grinzi de lemn de stejarE. Planşeu peste parter din grinzi de lemn cu scănduri îmbinate în nut şi

federF. Tavan din scânduri dispuse longitudinal, cu rosturile acoperite cu şipci

profilateG. Şarpantă din căpriori de lemn rotundH. Căprior pentru rupere din pantăI. Streaşină înfundată înclinată din scânduri profilate, cu nut şi federJ. Pazie de lemn, profilatăK. Pardoseală subsol din cărămidă

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVE

43

DIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL GIURGIU

Fundaţia: pari salcâm 50- 80 cm în pământPereţii: paiantă cu cărămidăPlanşeu: lemnÎnvelitoare: fier

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

44

Secţiune perspectivă schemă constructivă

Detaliu îmbinare grinzi - căpriori

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA MUNTENIEI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

45

Detaliu îmbinare coamă - căprior

Pereţi parter: lespezi piatrăPereţi etaj: paiantăPlanşee: lemnÎnvelitoare: şiţă

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA MOLDOVEI, JUDEŢUL VASLUI

46

Secţiune perspectivă schemă constructivă

D- stâlp prispăE- căpriorF- şipciG- snopi paie secarăH- plafon scândură

Pereţi- nuiele de furci şi chingi+ pământ cu paiePardoseală parter – pământPlanşeu peste parter – lemnÎnvelitoare – paie de secarăDetaliu furcă – chingi - nuiele


47

DIN ZONA MOLDOVEI, JUDEŢUL VASLUI

FURCĂ

CHINGĂ

NUIELE Detaliu de îmbinare a căpriorilor la coamă

Detaliu plafon de scânduri pe grinzi lemn


48

DIN ZONA MOLDOVEI, JUDEŢUL SUCEAVA

A-fundaţie piatrăB-tălpiC-bârne orizontaleD-streaşină scândurăE-căpriorF-şindrilă

Pereţi - bârne orizontale fasonatePardoseală parter - scăndurăPlanşeu peste parter - grinzi de lemn + scândurăÎnvelitoare – şindrilă, aşezare dublă

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA MOLDOVEI, JUDEŢUL SUCEAVA

49

Detaliu îmbinare bârne pereţi ,,Cheotoare”

Detaliu streaşină – şindrilă aşezată dublu

50

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVE DIN ZONA BANATULUI, JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN


51

DIN ZONA BANATULUI, JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN

52

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA BANATULUI, JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN


53

DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL HARGHITA

1.Fundaţie piatră 14.Contravântuire2.Centură 15.Şipci brad3.Grindă stejar 16.Şindrilă4.Planşeu din lemn stejar5.Umplutură pământ argilos6.Pardoseală de lemn7.Bârne nefasonate lemn brad8.Târnaţi lemn9.Grinzi de brad10.Cosoroabă11.Planşeu de lemn brad12.Umplutură( pământ+paie)13.Căpriori( brad nefasonat)

54

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL ALBA

Ziduri: demisol – piatrăZiduri parter - bârnePlanşee: demisol, parter – grinzi lemnÎnvelitoare: paie


55

DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL CLUJ


56

DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL SIBIU

Ziduri: demisol – piatrăZiduri parter – bârnePlanşee: demisol, parter – grinzi lemnÎnvelitoare: şiţă


57

DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL SIBIU

Ziduri: demisol şi parter - cărămidăPlanşee peste demisol şi parter - grinzi lemnÎnvelitoare: ţiglă

MATERIALE,TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVE

58

DIN ZONA TRANSILVANIEI, JUDEŢUL COVASNA

1. Fundaţii piatră 13. Şipci2. Zid de cărămidă şi piatră 14. Ţigle solzi3. Centură4. Grindă lemn stejar5. Planşeu lemn( stejar)6. Umplutură7. Pardoseală lemn8. Horn9. Cosoroabă

10.Planşeu lemn + umplutură11.Căpriori lemn stejar fasonat12.Contravântuire căpriori

59

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA TRANSILVANIA, JUDEŢUL SATU MARE

60

MATERIALE, TEHNOLOGIE ŞI SISTEME CONSTRUCTIVEDIN ZONA OLTENIEI, JUDEŢUL VÂLCEA

Ziduri: parter – lemn + cărămidăZiduri etaj – lemn + căramidăPlanşee: parter – grinzi lemnPlanşee etaj – grinzi lemnÎnvelitoare - şiţă


61

DIN ZONA OLTENIEI, JUDEŢUL VÂLCEA

Ziduri: parter – piatrăZiduri etaj – lemn rotund + cărămidăPlanşee: grinzi lemnÎnvelitoare: şiţă


62

DIN ZONA OLTENIEI, JUDEŢUL VÂLCEA

Ziduri: parter – piatrăZiduri etaj – lemn+cărămidăPlanşee: grinzi din lemnPlanşee pardoseală: scândură, cărămidă, umplutură pământÎnvelitoare: şiţă

TIPURI DE ÎNVELITORI

63

Învelitoare din paie aşezate în snopi

Învelitoare din paie aşezate cu furcă -a) perspectivă -b) secţie

Învelitoare din stuf : a) perspectivă b) detaliu de aşezare a snopilor

64

Învelitoare din scândură

Învelitoare din olane

ÎNVELITORI DIN ŞINDRILĂ

Aşezarea şindrilei într-unul sau mai multe straturi

65

Şindrilă îmbinată cu nut şi feder

Şindrilă fixată cu cuie din lemn

66

ELEMENTE DECORATIVE PENTRU STÂLPI

Stâlpi cu contrafise traforate de formă triunghiulară

Judeţul Argeş

Judeţul Dâmboviţa

Judeţul Vrancea

67

Stâlpi cu contrafise traforate de forma semicirculară

Judeţul Vrancea

Judeţul Buzău

68

ELEMENTE DECORATIVE DE STRUCTURĂ

Stâlpi cu contrafise rectangulare simple

Judeţul Sibiu Judeţul Maramureş

Stâlpi cu contrafise rectangulare cu chertături diverse

Judeţul Suceava Judeţul Bihor

69

Stâlpi cu tălpi chertate rectangular

Judeţul Bihor Judeţul Cluj Judeţul Giurgiu

Stâlpi cu contrafise curbe

Judeţul Maramureş

70

Stâlpi cu contrafise curbe cu profilul neted, decupate din element masiv

Judeţul Maramureş Judeţul Suceava

71

ELEMENTE DECORATIVE – STĂLPI DE SUSŢINERE

Stălpi cu fusul asimetric- neted cu fusul piramidal

Judeţul Gorj Judeţul Dolj Judeţul Covasna

Judeţul Dâmboviţa Judeţul Suceava Judeţul Mehedinţi

72

Stâlpi cu fusul asimetric decorat prin încrustări cu fusul piramidalcu secţiune pătrată

Judeţul Gorj Stâlpi cu fusul piramidal Stâlpi cu fusul piramidal cu secţiune pătrată cu secţiune pătrată cu muchii teşite cu muchii rotunjite judeţul Giurgiu judeţul Gorj

73

Stâlpi cu fusul fasonat, cu motive romboidale, repetate

Judeţul Dolj

Judeţul Suceava Judeţul Cluj

74

Undrele din Gorj

Stâlpi cu fusul asimetric – neted

75

Judeţul Dâmboviţa Judeţul Prahova

Stâlpi cu fusul asimetric piramidal cu secţiunea pătrătă cu muchii rotunjite

Judeţul Prahova Judeţul Dâmboviţa Judeţul Gorj Judeţul Prahova

76

DETALIU STÂLP JUDEŢUL VRANCEA

Stâlp

Perspectivă stâlp Parapet

77

ELEMENTE DECORATIVE DIN LEMN PENTRU PRISPE

Judeţul Buzău

Judeţul Prahova

78

ELEMENTE DECORATIVE PENTRU GRINZI DIN LEMN

Judeţul Covasna

79

ELEMENTE DECORATIVE PENTRU FRONTOANE

Judeţul Prahova

Judeţul Argeş

80

Judeţul Prahova

81

ELEMENTE DECORATIVE - STUCATURI

Judeţul Prahova

82

ELEMENTE DECORATIVE – STUCATURI

Judeţul Buzău

83

ELEMENTE DECORATIVE – STUCATURI

Judeţul Prahova

84

ELEMENTE DECORATIVE - STUCATURI

Ornamente exterioare foişorului

Judeţul Buzău

Ornamente exterioare în jurul golurilor

Judeţul Buzău

85

ELEMENTE DECORATIVE ALE LOCUINŢEI

Executate la poziţie, cu tipare, în tencuială, la parapeţii din zid ai prispelor


86

ELEMENTE DECORATIVE ALE LOCUINŢEI

Judeţul Vâlcea Judeţul Argeş

87

ELEMENTE DECORATIVE ALE LOCUINŢEI MODELATE MANUAL LA POZIŢIE –STRUCTURĂ

Ornamente interioare la plafoane

Judeţul Prahova

88

Ornamente în plan orizontal la plafoaneJudeţul Prahova

89

Elemente decorative executate la poziţie cu tiparele în tencuială, la parapeţii din zid ai prispelor

Judeţul Argeş

Judeţul Vâlcea

90


Elemente decorative executate la poziţie cu tiparele în tencuială, la parapeţii din zid ai prispelor

Judeţul Prahova

91

ELEMENTE DECORATIVE - PORŢI

Tipuri de porţi din lemn

Judeţul Covasna

92

Tipuri de porţi din căramidă şi piatră

93

Judeţul CovasnaELEMENTE DECORATIVE PENTRU FERESTRE

Judeţul Satu Mare

94

ELEMENTE DECORATIVE PENTRU UŞI

Judeţul Prahova

95

CAP. III. ELABORARERA DOCUMENTAŢIEI NECESARE

PENTRU ACCESAREA DE FONDURI

Părţile componente care alcătuiesc un proiect pe agroturism sunt: Criterii de eligibilitate Studiu de fezabilitate Plan de afaceri Strategie de marketing Cerere de finanţare Documente necesare obţinerii de finanţări nerambursabile

Pentru accesarea de fonduri nerambursabile, solicitantul trebuie să respecte anumite criterii de eligibilitate: generale şi specifice.

1. Criterii de eligibilitate1.1. Criterii generale

Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, definit conform legislaţiei naţionale în vigoare;

Proiectul trebuie să demonstreze viabilitatea economico-financiară * (prin viabilitatea economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare

eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic şi că generează un venit net semnificativ (nu mai puţin de 5%);

Existenţa co-finanţării trebuie certificată;

Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi datorii fiscale, obligaţii restante faţă de bugetul asigurărilor sociale, faţă de bugetul de stat şi bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau a altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale;

Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească pregătire profesională în raport cu proiectul pe care doresc să îl iniţieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente care să certifice faptul că beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diplomă sau certificat de formare, sau declaraţie pe propria răspundere,

96

că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului nerambursabil (dacă este cazul );

Pentru proiectele de turism rural şi alte tipuri de turism din spaţiul rural şi meşteşuguri tradiţionale, investiţia ce se va realiza prin proiect trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri rurale, alimentare cu apă, electricitate).

1.2. Criterii specifice

Turism rural Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului (MTCT) pentru modernizare sau construcţie, după caz;

Angajamentul pe propria răspundere a beneficiarului că va introduce obiectivul în circuitul turistic, în cadrul unei agenţii de turism licenţiate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT);

Prezentarea unei strategii de marketing pentru turism pentru proiectul pe care beneficiarul doreşte să-l promoveze, conform modelului prezentat în această lucrare;

Capacităţile de cazare prevăzute a fi respectate de către pensiunile turistice se vor încadra în criteriile de clasificare prevăzute în Anexa nr. 1.5 la Normele de clasificare a structurilor de primire turistice, respectiv vor avea minim 4 camere (8 locuri) şi până la 10 camere ( 20 locuri) conform Ordinului nr. 20 / 1995;

Pentru investiţii noi şi pentru modernizări, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 flori;

Proiectele care au ca scop crearea de capacităţi noi trebuie să se încadreze în prevederile Planului General de Urbanism şi a Planului de Urbanism Zonal;

Pentru modernizarea pensiunilor turistice rurale este necesar certificatul de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru pensiunea respectivă

97

1.3. Investiţii eligibile generale

Turism rural Construcţia, modernizarea şi dotarea pensiunilor rurale; Construcţia şi modernizarea spaţiilor de campare, terenurilor de sport

şi distracţie, echitaţie şi alte tipuri de servicii de recreere.

Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural Construcţia şi modernizarea de cabane turistice, pentru vânătoare şi

pescuit, cantoane forestiere, sărării, sate de vacanţă, spaţii de campare înfiinţare în gospodării, spaţii pentru turism piscicol, anexe specifice staţiunilor turistice: platforme, spaţii de parcare, spaţii pentru igiena individuală, adăposturi;

Achiziţia sau modernizarea (înlocuirea motoarelor şi a sistemelor de aer condiţionat) a bărcilor fluviale şi pontoanelor echipate şi licenţiate pentru transportul şi cazarea turiştilor (2 sau 3 stele);

Construirea şi modernizarea de infrastructură specifică proiectului (poteci turistice, aducţiuni de apă, generatoare de energie şi caldură, pichete de incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de ghidare etc.).

Parcurile de vânătoare Construcţia sau modernizarea de ferme de creştere a vânatului în

semi-libertate, inclusiv achiziţionarea de animale sălbatice în vederea repopulării parcurilor de vânătoare ;

Construcţia de adăposturi, sărării, împrejmuiri, adăpătoare şi spaţii de hrănire, etc.

98

1.4. Eligibilitatea solicitantului

Criterii de eligibilitate - solicitant

Nr. Criteriu Verificare DocumenteCondiţii de conformitate (dacă este necesar)

Beneficiarul trebuie să fie persoana fizică autorizată

Această verificare se bazează pe certificatul de persoană fizică autorizată emis de Primaria locală şi trebuie să îndeplinească condiţiile de conformitate.Se verifică dacă datele personale ale celui/celei care solicită autorizaţia sunt corect completate.

Autorizaţie de Persoană Fizică Autorizată Termenul de valabilitate Formalităti (autoritate emitentă,

ştampila, număr de înregistrare, data, semnătura, numele beneficiarului)

Beneficarul trebuie să demonstreze pregătirea profesională în domeniul proiectului

Verificarea se bazează pe documente care certifică pregătirea profesională.

Documentul trebuie să conţină datele personale ale responsabilului tehnic de proiect şi dacă documentul este recunoscut de Ministerul Educaţiei

Copie după diploma de studii care să dovedească pregătirea profesională în domeniul proiectului a solicitantului (responsabil tehnic al proiectului)

Formalităti: semnat, datat, ştampilatDatele personale ale solicitantuluiDocumentul este recunoscut de ministerul Educaţiei

Copie după certificatul de formare care să dovedească pregatirea profesională în domeniul proiectului a solicitantului (persoană fizică şi/sau responsabil tehnic al proiectului)

Formalităţi: semnat, datat, ştampilatDatele personale ale solicitantuluiDocumentul este recunoscut de ministerul Educaţiei

Declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul tehnic va/vor urma un curs de pregătire profesională care să fie recunoscut de instituţiile autorizate în domeniu până la finalizarea proiectului

Formalităţi: semnat, datat, ştampilatDeclaraţie pe propria răspundere semnată de către responsabilul tehnic/legal

99

Alte criterii de eligibilitate - solicitant

Nr. Alte criterii Verificare DocumenteCondiţii de conformitate (dacă este necesar)

Beneficiarii sunt proprietarii terenului sau au contract de închiriere sau concesiune asupra terenului pe o perioadă de cel puţin 10 ani

Această verificare se bazează pe documentul care certifică dreptul de proprietate asupra terenului, sau orice alt document care demonstrează dreptul de folosinţă asupra terenului.

Copie după actul de proprietate al terenului: act de vânzare -cumpărare

Documentul trebuie să conţină suprafaţa deţinută sau folosită şi adresa exactă acestuia.Formalităţi: documentul este completat, semnat şi poartă ştampila administraţiei care l-a eliberat şi a fost emis pe numele solicitantului.

Solicitantul trebuie să aibe cazier judiciar onest

Această verificare se bazează pe cazierul judiciar care trebuie să nu conţină fapte înscrise. Documentul trebuie să fie emis de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Cazier judiciar onest al responsabilului/responsabililor de proiect

Formalităţi (numele instituţiei care eliberează documentul, ştampila, data, semnătura, numele beneficiarului, valabilitate)

Documentul trebuie să menţioneze că:Beneficiarul nu are fapte

înscrise în cazier şi La depunerea proiectului

documentul se încadrează în termenul de valabilitate de 1 lună

100

1.5. Eligibilitatea investiţiei

Criterii de eligibilitate generale - investiţie


Proiectul va fi amplasat în mediul rural definit conform legii

Dacă proiectul va fi localizat într-o comună trebuie verificat Codul şi rutaAceastă verificare se bazează pe verificarea actului de proprietate asupra terenului sau pe documentul care certifică dreptul de folosinţă

Copie dupa actul de proprietate asupra terenului sau documentul care certifică dreptul de folosinţă asupra terenuluiCertificat de urbanism

Formalităţile sunt îndeplinite

Dacă terenul este situat în intravilanul şi/sau extravilanul localităţilor urbane, trebuie dovedit faptul că terenul este utilizat conform legii.Această verificare se bazează pe documentul eliberat de administraţiile publice locale

6.38 Document eliberat de autorităţile administraţiei publice care să certifice că: terenul situat în intravilanul şi/sau extravilanul localităţilor urbane este utilizat în conformitate cu prevederile art.2, lit.a), b), c) si d) din legea Fondului funciar nr. 18/1991; sau că populaţia locală este sub nivelul de 5000 de locuitori.

Documetul trebuie să respecte formatul emis de Agenţia plătitoare

Investiţia ce se va realiza prin proiect trebuie să aibă acces la infrastructura de bază: drumuri rurale, alimentare cu apă, electricitate.

Drumul trebuie să fie carosabil până la intrarea în incinta pensiunii.Alimentarea cu apă se verifică prin documentul care atestă branşarea / racordarea şi utilizarea serviciilor publice de alimentare cu apă (emitent: Primăria Locală, A.N. Apele Române)Alimentarea cu electricitate se demonstrează prin document emis de Electrica SA prin care să se certifice faptul că pensiunea va fi alimentată cu energie electrică.

Aceste documente nu sunt solicitate în mod expres, fiind anexe, dar susţin afirmaţiile corespunzătoare din studiul de fezabilitate şi planul de afaceri

Certificatele/documentele vor fi emise pentru localitatea în care va fi amplasată pensiunea şi vor îndeplini formalităţle necesare.

101

Investiţia referitoare la procesare trebuie să fie in concordanţă cu standardele UE sau naţionale (pentru investiţii care nu cuprind procesarea)

În cazul în care în cadrul pensiunii se pregăteşte şi se serveşte masa în mod organizat în cadrul unui restaurant în incinta pensiunii, pensiunea trebuie să obţină aviz sanitar care să certifice faptul că investiţia este în concordanţă cu standardele UE.

Certificarea conformităţii investiţiei referitoare la procesare cu standardele UE va fi dată de instituţiile competente, de specialitate ale statului

Avizul sanitar-veterinar pentru solicitantul care prelucrează,depozitează, transportă şi valorifică produse de origine animală, eliberat de instituţiile abilitate care să ateste că investiţia este în concordanţă cu standardele UE (pentru investiţiile referitoare la procesare) sau naţionale (pentru investiţii care nu cuprind procesarea)

Avizul trebuie să fie - favorabil;- emis de Direcţia Sanitar Veterinară şi pt Siguranţa Alimentelor a judeţuluiAvizul trebuie să conţină:- adresa exactă a pensiunii- numele beneficiaruluiAvizul trebuie să facă referire la prevederile Ordonanţei 42/2004 si Legea 215/2004 şi trebuie să specifice faptul că investiţia respectă prevederile standardelor UE

Criterii de eligibilitate specifice – investiţie


1.

Existenţa avizului de specialitate eliberat de Ministerul Turismului pentru modernizare sau construcţie, după caz.

Verificarea se realizează pe baza avizului emis de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Locuinţei

Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru modernizare sau construcţie, după caz.

Acest aviz va fi eliberat pe baza memoriilor tehnice pe specialităţi, a planşelor realizate de arhitect şi a altor documente.Avizul trebuie să fie favorabil şi să precizeze structura exactă a pensiunii

2. Solicitantul se angajează să introducă pensiunea in circuitul turistic în cadrul unei Agenţii de Turism licenţiate

Declaraţia trebuie să fie prezentă în formularul cererii de finanţare

Angajamentul pe propria raspundere a solicitantului că va introduce obiectivul în circuitul turistic în cadrul unei agenţii de turism licenţiate de Ministerul Transporturilor,

Formalităţi (semnat, ştampilat, datat)

102

Construcţiilor şi Turismului.

3.Elaborarea strategiei de marketing

Documentul va respecta modelul din această lucrare

Respectarea modelului

4.

Capacitatea de cazare a pensiunii trebuie să se încadreze între 4 camere ( 8 locuri ) şi până la 10 camere (20 locuri).

Piesele scrise din memoriul tehnic de arhitectură

Respectarea limitelor impuse

5.

Nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 flori (margarete).

Criteriile minime se vor verifica din Anexa 1.5 din Norme metodologice şi criterii privind clasificarea structurilor de primire turistice conform Ordinului nr. 20/1995.

Vor fi puse la dispoziţia arhitectului criteriile minime obligatorii de clasificare conform Anexa 1.5 din Norme metodologice şi criterii privind clasificarea structurilor de primire turistice

6.

Proiectele care au ca scop crearea de capacităţi noi trebuie să se încadreze în prevederile Planului General de Urbanism şi a Planului de Urbanism Zonal

Acest criteriu se verifică în Certificatul de urbanism

Certificatul de urbanism trebuie să precizeze faptul că terenul se află în Planul General de Urbanism sau în Planul de Urbanism Zonal.

Alte criterii de eligibilitate - investiţie

Criteriul Alte criterii Verificare DocumenteCondiţii de conformitate (daca este necesar)

Beneficarul nu poate accesa două sau mai multe finanţări nerambursabile din diverse programe pentru proiectul ce face obiectul finanţării

Această verificare se bazează pe declaraţia pe propria răspundere

Declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze că solicitantul nu beneficiază şi nu va beneficia de finanţări nerambursabile din alte

Semnătura beneficiarului şi data

103

programe pentru proiectul care face obiectul acestei asistenţe financiare

Situaţia fiscală şi financiară a solicitantului


1. Beneficiarul trebuie să aibe profit in ultimul an sau să nu fi înregistrat pierderi din această activitate

Această verificare are la baza situaţiei de venituri şi cheltuieli emisă de Administraţia Financiară, pe anul precedent depunerii proiectului

Situaţia de venituri şi cheltuieli .Document justificativ care să ateste că solicitantul nu a desfăşurat nici o activitate anterioară depunerii proiectului

Formalităţile îndeplinite: Documentul este semnat, ştampilat, datat

2. Beneficarul nu trebuie să aibe datorii către bugetul statului (contribuţii sociale, impozit pe teren)

a) Cazierul fiscal care trebuie să precizeze că beneficiarul “Nu are fapte înscrise în cazierul fiscal”

Cazier fiscal Formalităţi Termen de valabilitate 15 de

zile

b) Certificat care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale care trebuie să precizeze că beneficiarul “Nu are datorii la bugetul general consolidat al statului”

Certificate care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale

Formalităţi Termen de valabilitate 30 de

zile

Declaraţie pe propria răspundere că nu are obligaţii către bănci

Declaraţie pe propria răspundere prin care să se confirme că nu are obligaţii către bănci

Semnătura beneficiarului

În cazul în care beneficiarul are contractat un credit, trebuie să prezinte un document eliberat de către banca care să certifice că se află în graficul de rambursare

Documente care să certifice că graficul de rambursare al împrumutului în derulare este respectat

Formalităţi Emis de bancă

104

1.6. Co- finanţare privată Posibile surse de co-finanţare


1. Beneficiarul poate dovedi cofinanţarea prin surse proprii

Această verificare are la bază extrasul de cont – surse proprii

Extras de cont – surse proprii

Formalităţi Termen de valabilitate (5 zile)

2. Beneficiarul poate dovedi cofinanţarea prin scrisoare de confort

Această verificare are la bază Scrisoarea de confort prin care banca se angajează să acorde împrumutul odată ce proiectul este declarat eligibil

Scrisoare de confort

Formalităţi Termen de valabilitate (120 zile)

Posibilităţi de corectare şi actualizare a criteriilor de eligibilitate Modalităţi de corectare şi adaptare a criteriilor de eligibilitateReferinţe Posibile neregularităţi Modalităţi de adaptare Eligibilitate beneficiar

Beneficiarul nu are drept de folosinţă pe terenul pe care va fi amplasată pensiunea

Beneficiarul va trebui să încheie un contract din care să rezulte dreptul de folosinţă asupra terenului pentru cel putin 10 ani.

Eligibilitate beneficiar

Benenficiarul nu are pregătire profesională in domeniul proiectului

Beneficiarul trebuie să urmeze un curs de pregătire în domeniul proiectului sau să semneze o declaraţie pe propria răspundere că va urma un curs de pregătire profesională care să fie recunoscut de instituţiile autorizate în domeniu, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului nerambursabil (dacă este cazul )

Eligibilitate beneficiar

Beneficiarul are deja un proiect în derulare prin Programe de finanţare nerambursabile

Beneficiarul trebuie să aştepte finalizarea primului proiect şi apoi să implementeze noul proiect

Statul financiar

Benenficirul are datorii către bugetul de stat

Benenficiarul trebuie să îşi plătească datoriile până la obţinerea documentelor necesare (cazier fiscal, certificat care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale)

105

Alte criterii de eligibilitate - investiţieNr. Alte criterii Verificare Documente Condiţii de

conformitate (dacă este necesar)

1. Beneficiarul nu poate accesa două sau mai multe finanţări nerambursabile din diverse programe pentru proiectul ce face obiectul finanţării

Această verificare se bazează pe declaraţia pe propria răspundere

Declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze că solicitantul nu beneficiază şi nu va beneficia de finanţări nerambursabile din alte programe pentru proiectul care face obiectul acestei asistenţe financiare

Semnătura beneficiarului şi data

Situaţia fiscală şi financiară a solicitantului


1. Beneficiarul trebuie să aibe profit în ultimul an sau să nu fi înregistrat pierderi din această activitate

Această verificare are la bază situaţia de venituri şi cheltuieli emisă de Administraţia Financiară, pe anul precedent depunerii proiectului

Situaţia de venituri şi cheltuieli .Document justificativ care să ateste că solicitantul nu a desfăşurat nici o activitate anterioară depunerii proiectului

Formalităţile îndeplinite: Documentul este semnat, ştampilat, datat

2. Beneficarul nu trebuie să aibe datorii către bugetul statului (contribuţii sociale, impozit pe teren)

a) Cazierul fiscal care trebuie să precizeze că beneficiarul “Nu are fapte înscrise în cazierul fiscal”

Cazier fiscal Formalităţi Termen de valabilitate 15

de zileb) Certificat care sa ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale care trebuie să precizeze că beneficiarul “Nu are datorii la bugetul general consolidat al statului”

Certificate care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale

Formalităţi Termen de valabilitate 30

de zile

Declaraţie pe propria răspundere că nu are obligaţii către bănci

Declaraţie pe propria răspundere prin care să se confirme că nu are obligaţii către bănci

Semnătura beneficiarului

În cazul în care beneficiarul are contractat un Documente care să certifice Formalităţi

106

credit, trebuie să prezinte un document eliberat de către banca care să certifice că se află în graficul de rambursare

că graficul în derulare este respectat

Emis de bancă

107

ANEXA Nr. 1.5.din Ordinul nr. 20/1995 CRITERII MINIME privind clasificarea pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice (criterii de eligibilitate)

Criterii/stele, margarete

Pensiuni turistice categoria urban-stele rural-margarete

Pensiuni agroturistice categoria margarete

4 3 2 1 3 2 1

1. Criterii generale: - clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, să fie în stare: foarte bună x x - - x - - bună - - x x - x x- căile de acces propriu şi spaţiile înconjurătoare să fie bine întreţinute x x x x x x x- curte proprie, cu spaţii verzi şi împrejmuiri estetice şi eficiente - - - - x x -- suprafeţe de joacă pentru copii - - - - x - -- garaj sau parcare proprie x - - - - - -Numărul locurilor de parcare va fi de cel puţin 30% din numărul camerelor 2. Organizarea spaţiilor: - accesul la camerele de dormit şi la grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit x x x x x x x- holul de primire, cu o suprafaţă minimă de 12 m², să fie mobilat şi decorat x - - - - - -- spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei cu bucătărie dotată cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor x x x x x x x- sufragerie dotată cu mobilier adecvat, de calitate superioară, şi cu inventar de servire de calitate x - - - - - -- spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventar de servire - x x - x x -- camere de grup sanitar propriu x x - - x - -- grup sanitar comun (la pensiunile agroturistice de 1 stea se admit cu grupuri sanitare şi spălătoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare) - - x x - x x3. Instalaţii: - încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă x x - - - - -- încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I. - - x x x x x- sursă proprie de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise de normele P.S.I.) x x - - x x -- instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie x x x - x x -- instalaţie de apă curentă rece la bucătărie - - - x - x -- aer condiţionat x - - - - - -- racord la reţeaua publică de canalizare sau la

http://www.agrotour.ro/legislatie2.htm#NORME%20METODOLOGICE%20%C5%9EI%20CRITERII%20privind%20clasificarea%20structurilor%20de%20primire%20turistice%23NORME%20METODOLOGICE%20%C5%9EI%20CRITERII%20privind%20clasificarea%20structurilor%20de%20primire%20turistice

http://www.agrotour.ro/legislatie2.htm#NORME%20METODOLOGICE%20%C5%9EI%20CRITERII%20privind%20clasificarea%20structurilor%20de%20primire%20turistice%23NORME%20METODOLOGICE%20%C5%9EI%20CRITERII%20privind%20clasificarea%20structurilor%20de%20primire%20turistice

mijloace proprii de colectare şi epurare x x x x x x x- clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică x x x x x x -4. Suprafaţa minimă a camerelor (m²) - cameră cu 1 pat 15 10 9 8 10 9 8- cameră cu 2 paturi 18 13 12 11 13 12 11- cameră cu 3 paturi - - 16 14 - 16 14- cameră cu 4 paturi - - - 16 - - 16- dormitorul din apartamente 18 14 12 11 14 12 11- salonul din apartamente 18 14 12 11 14 12 115. Număr maxim de paturi simple într-o cameră 2 2 3 4 2 3 46. Echipare sanitară: - camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC) x x - - x - -- grup sanitar comun compus din: - 1 cabină WC la 10 locuri - - x x - x x - 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece la 10 locuri - - x x - x x - 1 cabină duş cu apă caldă/rece la 15 locuri - - x x - x x7. Dotarea camerelor: - pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet, marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial) x - - - - - -- pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete - x x - x x -- mobilier uniform ca stil şi calitate x x - - x - -- pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa x x - - x - -- pat cu saltea - - x x - x x- saltea cu o grosime de 5 cm x - - - - - -- plapumă, pled sau pături (cu două bucăţi de persoană) x x x x x x x- perne mari x x x x x x x- cearşaf pentru pat şi cearşaf x x x x x x x- plic pentru pled, pătură sau plapumă x x x x x x x- cuvertură de pat x x x - x x -- husă de protecţie x x - - x - -- masă şi scaune x x x x x x x- dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe x x x - x x -- cuier x x x x x x x- oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor x x x x x x x- veioză sau aplică la capătul patului x x x - x x -- prosoape pentru faţă (1 bucată/persoană) x x x x x x x- prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoană) x x x - x x -- halat de baie x - - - - - -- perdele transparente x x - - x - -- perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii x x x x x x x- perii pentru haine şi pantofi x x x x x x x

109

- scrumiere (opţional) x x x x x x x- pahare (2 bucăţi/persoană) x x x x x x x- vaze cu flori x x - - x - -- televizor şi aparat de radio în cameră, garsonieră şi apartament x x - - - - -- televizor şi aparat de radio în spaţii comune - x x - x x -Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: - fotolii sau canapea x x - - x - -- demifotolii, scaune - - x x - x x- masă sau măsuţă x x x x x x x- frigider x x - - x - -- set de pahare pentru apă, vin, coniac x x - - - - -- perdea, covor de calitatea celor din dormitor x x x x x x x8. Dotarea bucătăriilor: - plită electrică sau cu gaze x x - - - - -- maşină de gătit sau reşou electric cu minim două ochiuri

- - x x x x x

- cuptor cu microunde x - - - - - -- vase şi ustensile de bucătărie din inox x - - - - - -- vase şi ustensile de bucătărie - x x x x x x- echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor x x x x x x x9. Telefon la dispoziţia turiştilor x x - - x - -10. Alte criterii: - anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti - - - - x x x - animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar - - - - x x x

2. Conţinut cadru al studiului de fezabilitate( Conf. ORD. MF 784/1998 SI MLPAT 34/1998 )

110

A. 2.1. Părţile scrise 2.1.1. Date generale 2.1.1.1 Denumirea obiectivului de investiţii

Pensiune Agroturistică 2.1.1.2 Investitor - persoana fizică sau juridică

Date personale şi juridice pentru descrierea solicitantuluiDate generale si juridice necesare pentru descrierea solicitantuluiNr Date solicitate Documente necesare

1Date personale

Numele beneficiarului Autorizaţia de Persoană Fizică AutorizatăCV-ul beneficiaruluiCopie după actul de identitate al beneficiarului

Adresa beneficiarului Autorizaţia de Persoană Fizică Autorizată

Informaţii generale beneficiar (cod unic de înregistrare)

Autorizaţia de Persoană Fizică AutorizatăCopie după actul de identitate al beneficiarului

Telefon, fax, e-mail Autorizaţia de Persoană Fizică Autorizată

2Date juridice

Statut juridic Autorizaţia de Persoană Fizică Autorizată

Obiectul de activitate Autorizaţia de Persoană Fizică Autorizată

Număr de înregistrare Autorizaţia de Persoană Fizică Autorizată

Data înregistrarii Applicant start-up

Autorizaţia de Persoană Fizică Autorizată

Informaţii despre bancă (codul SWIFT, adresă bancă, Cont bancar nr., Titularul contului bancar, Persoane cu drept de semnatură

Adresa din partea băncii

Litigii în desfăşurare

2.1.1.3. Elaboratorul proiectului Firmă autorizată pentru elaborarea proiectului.

2.1.1.4. Amplasamentul obiectivului Amplasarea pensiunii se va face conform planului de situaţie. Terenul pe care

va fi amplasată construcţia trebuie să fie înscris în cartea funciară a localităţii. Terenul este liber de orice sarcină şi este/sau nu împrejmuit.

2.2. Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei

111

Oportunitatea acestui proiect este dată în primul rând de amplasarea acestuia, zona fiind una cu potenţial turistic. Se ştie faptul că turismul reprezintă, prin varietatea sa peisagistică un mare potenţial care aşteaptă să fie exploatat.

Pe de altă parte, proiectul va crea noi locuri de muncă, care vor fi accesibile locuitorilor satului şi comunei.

Pensiunea propusă a se realiza este destinată practicării turismului rural şi va fi amenajată conform normelor Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

2.3. Descrierea funcţională şi tehnologică: -memoriu tehnologic; -memoriu de arhitectură – rezistenţă; -memoriu tehnic de instalaţii electrice; -memoriu tehnic de instalaţii apă – canal; -memoriu tehnic de instalaţii termo – ventilaţii;

2.3.1. Memoriu tehnic arhitectură (exemplu)Pensiunea turistică propusă va avea o capacitate de ……camere cu

……..paturi la cazare şi ………. locuri la mese. Construcţia este propusă cu accesul principal pe latura de……… iar orientarea camerelor pe direcţia ………...

Spaţiile comune salon, sufragerie, zona de preparare şi depozitare alimente, sunt propuse iar spaţiile de cazare, unităţi de cazare pe fiecare nivel, sunt propuse la etaj şi la mansarda.

Proiectarea investiţiei propuse s-a făcut în conformitate cu Ord. nr. 56/1995 al MT şi Ord. nr. 61/1999 emis de Autoritatea Naţională pentru Turism – anexa 1.5 privind clasificarea pensiunilor turistice şi agroturistice şi cu Ord. MM nr. 860/2003 care asigură protecţia calităţii apei, a aerului, împotriva zgomotului şi vibraţiilor, împotriva radiaţiilor şi a solului.

Conform normelor de proiectare, investiţia propusă P + 1+M, fără subsol, cu Ad ≤ 600,0 mp, nu are obligativitatea de a fi construită cu adăpost de apărare civilă.

Locurile de muncă vor fi amenajate în conformitate cu cerinţele din Anexa 16 a Ord. MSF 933, Ord. MMSS508, art. 224 şi art. 226 din Normele Generale de Protecţie a Muncii.

2.3.1.1. Memoriu tehnic rezistenţă ( exemplu ) Structura de rezistenţă va fi alcătuită din (exemplu):

- zidărie portantă de cărămidă cu goluri pe verticală tip GVP de 30 cm grosime întărită cu sâmburi de beton armat ( 0,25 x 0,25) la colţuri şi intersecţii;

- fundaţii continue cu tălpi din beton simplu sub ziduri şi cu centuri din beton armat la partea superioară a elevaţiilor din beton armat;

112

Dimensionarea fundaţiilor s-a făcut în conformitate cu normativul P10-86 ( Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii).

- planşeu beton armat peste parter- planşeu beton armat peste etaj I- planşeu parţial grinzi lemn la mansardă- sarpanta din lemn ecarisat pe scaune- învelitoare ţiglă Elpreco

Sub ziduri se vor executa hidroizolaţii orizontale ( 2 straturi carton + 3 de bitum).

Diafragma propusă va fi protejată de apele pluviale prin hidroizolaţie verticală, termoizolaţie din polistiren şi protecţia acestora din cărămidă plină de 7,5 cm grosime.

În timpul execuţiei vor fi luate măsuri de protecţie împotriva apelor prin realizarea de hidroizolaţii verticale la toate zidurile aflate în contact direct cu solul.

De asemenea se va ignifuga şarpanta.

2.3.1.2. Dimensionarea structurii de rezistenţă ( exemplu Structura de rezistenţă a clădirii a fost calculată atât la stările limită de

rezistenţă şi stabilitate cât şi la cele ale exploatării normale. Pentru calculul la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate, eforturile

s-au determinat din acţiunea următoarelor grupări de încărcări:- permanente de calcul + încărcări utile de calcul- permanente reduse + utile reduse + seism

În vederea dimensionării fundaţiilor s-a ţinut cont de natura terenului de fundare care este format din roci stâncoase înglobate în masa argiloasă prăfoasă, iar soluţia de fundare va fi de fundare directă în stratul natural.

Se interzice ca unităţle de construcţii montaj să efectueze modificări la soluţiile tehnice din proiectul de execuţie care ar putea să afecteze rezistenţa, stabilitatea sau siguranţa în exploatare, fără a se obţine în prealabil acordul proiectantului.

La executarea lucrărilor se vor respecta cu stricteţe următoarele acte normative:

- regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii emis prin Ordinul nr. 9/N/1993

- norme republicane de protecţia muncii împreună cu modificările dispuse de ordinele 39 şi 10/11997. De asemenea executarea lucrărilor se va face cu respectarea tuturor normelor în vigoare la data prezentului proiect şi celor specifice unităţilor de execuţie şi montaj.

2.3.2. Memoriu tehnic instalaţii electrice (exemplu)

113

Alimentarea cu energie electrică se realizează de la reţeaua electrică din zonă printr-un branşament electric monofazat, aerian, până la firida de branşament electric de la care prin intermediul unui contor se ajunge la tabloul electric aflat în incinta pensiunii.

De la TE pleacă circuitele de iluminat şi prize, protejate prin siguranţe automate cu protecţie diferenţială de 16 A pentru prize şi 10 A pentru iluminat.

Iluminatul este de tip incandescent. Toate instalaţiile electrice vor fi executate îngropat sau aparent mascate în plafoane false.

Conductorii electrici sunt din cupru, tip AFY cu secţiuni corespunzătoare circuitelor respective, protecţia în tuburi tip IPY – pvc.

Toată partea metalică a echipamentelor electrice folosite, se leagă la priza de pământ a clădirii. Priza de pământ va fi executată dintr-un conductor înglobat în fundaţia clădirii. Secţiunea conductorului din oţel va fi 100 mm2.

Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de origine atmosferică, se prevede montarea pe acoperişul clădirii a unui dispozitiv de captare de tip tija din oţel zincat şi care va fi legat la priza de pământ prin piese de separaţie tip cutie cu eclisă.

Din punct de vedere PSI se vor lua următoarele măsuri:- se vor monta numai echipamente şi materiale care au agrementul

tehnic MLPTL;- toate instalaţiile electrice vor fi realizate şi reparate numai de

personal autorizat;- golurile pentru trecerea instalaţiei electrice prin pereţi şi plafoane

vor fi protejate cu materiale incombustibile care să asigure o etanşeitate corespunzătoare acestora.

2.3.3. Memoriu tehnic instalaţii sanitare (exemplu)Alimentarea cu apă rece se realizează de la conducta de apă potabilă

aflată la 50 m de amplasamentul studiat, prin intermediul unui cămin dotat cu apometru.

Alimentarea cu apă caldă a obiectivului se va realiza de la centrala termică aflată în incintă.

Dotarea cu obiecte sanitare se face în conformitate cu cerinţele şi preferinţele beneficiarului.

Conductele de distribuire a apei calde şi reci vor fi realizate din ţeava de polipropilenă cu D= 20 mm.

Instalaţiile de apă caldă şi rece sunt executate din PP iar robineţii de trecere cu opturator sferic sunt din oţel. Legătura între obiecte sanitare şi robineţii de trecere se va face prin racorduri flexibile.

Obiectele sanitare şi accesoriile acestora se vor monta pe pereţi la următoarele cote faţă de pardoseala finită: lavoare la 0,80 m, săpunieră la 1,20 m, oglinzile la 1,30 m.

Legătura obiectelor sanitare cu conductele de canalizare se va face de asemenea prin racorduri flexibile.

114

Ţevile pentru canalizare sunt din polipropilenă ignifugă pentru canalizări şi se vor monta cu o pantă minimă de 0,002.

Apele reziduale vor fi dirijate către o fosă septică vidanjabilă, compusă din două compartimente din beton cu pereţii tencuiţi şi un puţ absorbant cu strat de nisip şi pietriş filtrant.

Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din polipropilenă ignifuga se face prin intermediul mufelor şi garniturilor.

2.3.3.1 Canalizare ( exemplu)

Colectarea şi tratarea apelor menajere se propune a se realiza prin instalarea unui Biosistem. Tancul septic complet îngropat este dotat cu un puţ de acces în tanc, prin care o dată la doi ani se face golirea nămolurilor rezultate din procesul de tratare anaerobă. Sistemul de drenaj asigură dispersarea apei convenţional curate în stratul de suprafaţă asigurând în acelaşi timp şi irigarea grădinii. Amorsarea cu biocatalizator se face după ce instalarea a fost făcută.

Considerându-se un consum de 180 – 200 l apă/zi, dimensiunea recomandată a tancului este de 6.000l.

Deşeurile menajere se vor colecta în pubele al căror conţinut va fi preluat de către primăria comunei conform contractului de salubrizare.

2.3.4. Memoriu tehnic instalaţii termice (exemplu)Alimentarea cu agent termic se realizează de la o centrală termică ce

se va monta într-o încăpere special destinată, ce corespunde Normativului I 13/2002 şi foloseşte combustibil solid ( lemne).

Calculul necesarului pentru încălzirea încăperii se realizează ţinând cont de:- structura elementelor clădirii

- grosimea elementelor structurale- elementele mobile ( ferestre şi uşi)- aerul infiltrat prin neetanşeităţi- aporturile de căldură de la aparate electrice şi persoane

În alegerea corpurilor de încălzire statice se va ţine cont de:- nivelul de confort termic necesar- durata de viaţă şi rezistenţa în timp foarte ridicate- randament termic- inerţie termică redusă- designer funcţional- gabarit şi greutate în raport cu puterea termică dezvoltată.

S-au prevăzut distribuitoare – colectoare care să asigure o bună distribuţie a agentului termic, o reţea echilibrată din punct de vedere hidraulic. Distribuţia se realizează prin pardoseală iar conductele de distribuţie vor fi introduse în ţeava de protecţie din polietilenă reticulară.

La trecerea prin planşee, pereţi, conductele vor fi introduse în ţevi de protecţie.

115

Pentru realizarea unui echilibru hidraulic pe returul fiecărui corp de încălzire, se va monta un robinet cu reglare manuală cu ventil de echilibrare hidraulic. De asemenea pe fiecare corp de încălzire se va monta un robinet cu aerisire manuală.

La încheiera procesului de montaj se va trece la următoarea fază – executarea probelor de presiune ( la rece) de dilatare - contractare ( la cald) şi proba de eficacitate a instalaţiei de încălzire precum şi spălarea acesteia.

La elaborarea proiectului s-au respectat normele şi standardele în vigoare:- STAS 1907 -1-2/1997

- STAS 1478/90, I 9/94- STAS 7132/86- Normativele I 13/94, P I 18/99, I 6/98- Legea 10/95 privind calitatea construţiilorLa execuţie se vor respecta prevederile următoarele normative:- 19/94 – Normativ de prevenirea incediilor pe durata executării

lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente- Legea 10/95 privind calitatea construcţiilor- Ord. 9/N/15-93 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii.

Instalaţia de încălzire a imobilului se va executa în sistem monotub, alimentată cu un cazan de perete pe gaze naturale, cu o putere utilă de ………..Kw, produs de firma ……...

Cazanul este seria XILO, cu aprindere electronică şi camera de combustie închisă şi este prevăzut cu un coş de evacuare gaze, instalaţii de tiraj forţat, şi au un consum de gaze naturale de 2.9mc/h la o presiune de 20 mbar. Cazanul este de randament înalt în varianta încălzire şi producerea apei calde menajere cu un debit maxim de 11 litri/min.

Alimentarea cu combustibil se face din butelie de tip BUTANGAZ. Radiatoarele folosite în circuitul de încălzire al instalaţiei vor fi radiatoare din oţel de tip PANEL.

2. 4. Date tehnice ale investiţiei

2.4.1.Suprafaţa şi situaţia juridică a terenuluiTerenul intravilan conform P.U.G aprobat: zona locuinţe ( pensiuni

turistice).Terenul trebuie să fie proprietate, înscris în CF a localităţii.Terenul să

fie liber de orice sarcină.

Amplasarea pensiunii propuse se face conform planului de situaţie anexat.

116

2.4.2 Caracteristicile geofizice ale terenului stabilite prin studiul geotehnic: zona seismică de calcul şi perioada de colţ, natura terenului de fundare şi presiunea convenţională de calcul, nivelul maxim al apelor freatice, etc.

Exemplu:Geomorfolgic, amplasamentul aparţine de zona de piemont (colinară)

din partea nord estică a masivului cu formaţiuni de bază formate din marne, marnocalcare şi gresii de vârsta Paleogen, iar în suprafaţă se întâlnesc formaţiuni proluviale argiloase nisipoase provenite din alterarea rocii de fundare.Este necesar un studiu geotehnic pentru a determina: zona seismică de calcul şi perioada de colţ, natura terenului de fundare şi presiunea convenţională de calcul, nivelul maxim al apelor freatice, etc.Conform studiului geotehnic realizat pentru această investiţie, se poate funda pe stratul de praf nisipos de culoare gălbuie spre roşiatică, începând cu adâncimea D = 1,10, faţă de cota actuală a terenului. Presiunea convenţională ce se va lua în calcul va fi p conv = 230 KPa pentru încărcările centrice de calcul în gruparea fundamentală şi p conv = 275 KPa în gruparea specială.

Se impune ca în jurul subsolului să se execute hidroizolaţii şi dren din material filtrant (cu filtru invers) executat până la suprafaţă, iar deasupra drenului rigola pereată pentru captarea apelor de suprafaţă.

Conform normativului P100-92 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor, amplasamentul studiat se încadrează în zona seismică ‚D’ caracterizată prin ks = 0,16 şi perioada de colţ TC = 1,0.

2.4.3. Caracteristicile tehnologice principale ale obiectivului: - Maşini şi utilaje necesare în procesul tehnologic;

- Producţia şi desfacerea (sortimente de produse, preţul de vânzare, date despre piaţă, etc.); - Materii prime, matariale auxiliare, energie şi combustibili consumate pentru fiecare produs.

2.4.3.1. Maşini şi utilaje necesare în procesul tehnologic Centrala termică ( exemplu)

Alimentarea cu agent termic se realizează de la o centrală termică ce se va monta într-o încăpere special destinată, ce corespunde Normativului I 13/2002 şi foloseşte combustibil solid ( lemne).

Calculul necesarului pentru încălzirea încăperii se realizează ţinând cont de:- structura elementelor clădirii

- grosimea elementelor structurale- elementele mobile ( ferestre şi uşi)- aerul infiltrat prin neetanşeităţi

117

- aporturile de căldură de la aparate electrice şi persoaneÎn alegera corpurilor de încălzire statice se va ţine cont de:

- nivelul de confort termic necesar- durata de viaţă şi rezistenţa în timp foarte ridicate- randament termic- inerţie termică redusă- designer funcţional- gabarit şi greutate în raport cu puterea termică dezvoltată.





La elaborarea proiectului s-au respectat normele şi standardele în vigoare:

- STAS 1907 -1-2/1997- STAS 1478/90, I 9/94- STAS 7132/86- Normativele I 13/94, P I 18/99, I 6/98- Legea 10/95 privind calitatea construţiilorLa execuţie se vor respecta prevederile următoarele normative:- 19/94 – Normativ de prevenirea incediilor pe durata executării

lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente- Legea 10/95 privind calitatea construcţiilor- Ord. 9/N/15-93 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii. Instalaţia de încălzire a imobilului se va executa în sistem monotub,

alimentată cu un cazan de perete pe gaze naturale, cu o putere utilă de ….Kw, produs de firma …. Cazanul este seria XILO, cu aprindere electronică şi camera de combustie închisă şi este prevăzut cu un coş de evacuare gaze, instalaţii de tiraj forţat, şi au un consum de gaze naturale de 2.9 mc/h la o presiune de 20 mbar. Cazanul este de randament înalt în varianta încălzire şi producerea apei calde menajere cu un debit maxim de 11 litri/min.

118

Alimentarea cu combustibil se face din butelie de tip BUTANGAZ. Radiatoarele folosite în circuitul de încalzire al instalaţiei vor fi radiatoare din oţel de tip PANEL.

2.4.3.2. Producţia şi desfacerea (exemplu) Lista cuprinzând produsele, capacitatea teoretică anuală, pe produse, durata proiectată pentru funcţionarea capacităţii, pentru fiecare produs, preţul unitar pentru fiecare produs, preţul de vânzare al produselor similare fabricate în ţară sau procurate din import: Tipuri de servicii oferite: cazare şi pensiune completă (mic dejun, prânz,

cină) 600.000 lei preţ / loc cazare 550.000 lei preţ / servire masă – pensiune completă

2.4.3.3. Materii prime, matariale auxiliare, energie şi combustibili consumate pentru fiecare produs

- Materiile prime, materialele, combustibilii şi energia consumate pentru fiecare produs şi preţurile de procurare a acestora;- Manopera (cu detalierea pe structura de personal)

Cheltuieli generale ale unităţii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal, chirii şi/sau amortismente, cheltuieli de administraţie şi marketing etc.): Impozit pe profit de 16% Durata de amortizare a clădirii nou construite este de 20 ani.

Se vor trece cantităţile avute în vedere, în funcţie de tipul de acţiuni: Turism rural : …paturi.

2.5 Caracteristicile principale ale construcţiilor: pentru clădiri: soluţia constructivă; dimensiuni, deschideri travei, aria

construită, aria desfăşurată, număr de nivele, etc.; pentru reţele de utilităţi: lungimi, dimensiuni, materiale, condiţii de

pozare; principalele utilaje de dotare a construcţiilor: cazane pentru apa

fierbinte, hidrofoare, ascensoare; instalaţii aferente construcţiilor: soluţii pentru instalaţii electrice de

iluminat, forţa, apa, canalizare; asigurarea utilităţilor: descrierea surselor de utilităţi, respectiv apa,

energie electrică – debite maxime orare, consum zilnic şi anual; măsuri de asigurare a protecţiei mediului.

Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute

în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale fiecărui obiect.

119

2.5.1.Elemente constructive Rezistenţa şi arhitectura Structura constructivă este formată din:

Fundaţii, stâlpi, grinzi şi armături din beton armat;

Planşee din beton armat;

Planşeu din lemn şi grinzi aparente din lemn peste etaj;

Închideri din porotherm;

Şarpanta din lemn.

Exemplu: Pereţii de protecţie şi rezistenţã aferenţi cramei ce se amenajeazã ca adãpost de protecţie civilã, vor fi executaţi din beton armat cu o grosime de 40 cm.

Grosimea plăcii planşeului rezultă din calcul, însă nu va fi mai mică de 20 cm. Înălţimea încăperii măsurată de la cota superioară a pardoselii până la intradosul planşeului este de 2.55 m.

Planşeul dintre ultima treaptă a scării şi intrare va fi astfel dimensionat încât să reziste la aceleaşi sarcini ca şi cel al adăpostului.

Intrările se prevăd cu tâmplărie metalică de protecţie (tip UME), etanşă şi care asigură un grad de protecţie corespunzator celui care a stat la baza calculului structurii de rezistenţă a subsolului.

Aliniament: - a 11,35 m distanţa din axul drumului de acces existentRegim înălţime: P + 1 + MSc = 122,30 mp; Sdc = 275,60 mp; Su = 193,80 mpVc = 737,00 mcH cornisa = 2,90 – 6,55m; H maxim = 10,30 mPOT = 38%; CUT = 0,17

Distribuţie funcţională:- cota ± 0.00 – parter: accesul se face pe latura de nord într-un hol

parter ce comunică cu salonul şi sufrageria. În cadrul parterului sunt: zona de preparare hrană – bucătărie, zona depozitare alimente – cămară, centrală termică şi grup sanitar. Datorită peisajului deosebit din est se propune realizarea unei terase acoperite ce comunică direct cu sufrageria

- cota ± 3.15 – etaj 1: hol etaj, 2 unităţi cazare ce cuprinde fiecare o cameră de 2 paturi cu Su = 14,25 mp, hol acces = 3,00 mp şi baie proprie = 4,80 mp, oficiu lenjerie = 5,70 mp

- cota ± 5.95 – mansarda: hol mansardă şi 2 unităţi cazare identice cu cele de la etaj I.

120

Instalaţii interioare – sanitare; electrice pentru iluminat şi prize- încălzirea spaţiului studiat se face cu combustibil solid –lemne.Ventilaţia spaţiului interior se realizează natural prin ferestre

prevăzute cu geamuri termopan.

Sistemul constructiv al obiectivului propus este din zidărie portantă cu stâlpişori, centuri şi planşeu din beton armat peste parter şi etaj I şi planşeu parţial din grinzi lemn la mansardă, închideri interioare şi compartimentări interioare din cărămidă cu goluri verticale de 29 şi 12,5 cm grosime, fundaţii continue beton armat, şarpantă lemn, învelitoare ţiglă.

2.5.2. Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea acestora, volumul construit (exemplu).

Specificaţie Existentă Propusă TotalAria construită -Aria desfăşurată -Număr niveluri -Volum (mc) -

Construcţia existentă este realizată din zidărie portantă, neputându-se deosebi deschideri sau travei definitorii.Volumul construcţiei = ……….. m3 .Raportat faţă de cota 0.00 (cota pardoseală parter):

- înălţimea la coamă Hcoama = +……..- înălţimea la streaşină Hstreasina = +……..

2.5.3. Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc.Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale fiecărui obiect. Construcţia propusă va beneficia de branşament de apă şi energie electrică de la reţelele existente în zonă.

Branşamentul de apă se va realiza subteran din ţeava Zn ø 1 ½”, până la căminul propus care va fi dotat cu aparat de măsură şi control. Lungime branşament = 70,00 m.

Branşamentul de energie electrică se va realiza aerian, monofazat, până la firida de branşament amplasată lângă intrarea principală. Lungime branşament = 120,00 m.

121

2.6. Principalele utilaje de dotareCentrala termică: cazane pentru încălzire, vas de expansiune, boiler

vertical, pompe pentru apa caldă menajeră şi încălzire.

2.7. Instalaţii aferente construcţiilor- Instalaţii sanitare pentru apă rece, apa caldă menajeră şi

canalizare.Apa rece de consum va fi asigurată de la conducta de apă potabilă a localităţii iar în interiorul construcţiei distribuţia la obiectele sanitare se va realiza prin ţevi de fontă de ¾” şi racorduri flexibile.

Apa caldă menajeră va fi preparată în centrala termică şi distribuită la punctele de consum prin ţevi de polipropilenă ø 20 mm.

Evacuarea apelor de restituţie se va realiza prin ţevi din polipropilenă ignifuga şi vor fi conduse la fosa septică proprie.

- Instalaţii de încălzire şi centrală termică.Alimentarea cu agent termic se va realiza cu o centrală termică ce foloseşte combustibil solid (lemne), prevăzută cu elemente de siguranţă, comanda şi automatizare.

- Instalaţii de încălzire şi centrală termică.Alimentarea cu agent se va realiza cu o centrală termică ce foloseşte combustibil solid (lemne), prevăzută cu elemente de siguranţă, comandă şi automatizare.Agentul termic va fi dirijat către distribuitoare – colectoare prevăzute pe fiecare nivel şi apoi prin distribuţie prin pardoseală realizată din ţevi din polietilenă reticulară, vor fi alimentate corpurile de încălzire din hotel.

- Instalaţii electrice interioare pentru iluminat şi prizeInstalaţia electrică interioară este proiectată pentru circuite de iluminat, prize şi centrala termică. Instalaţia electrică se va realiza îngropat sau aparent.

- Instalaţii de paratrăznet şi priză de pământ- Instalaţia de paratrăznet va fi montată pe acoperişul clădirii şi va fi

legată la priza de pământ.

2.8. Utilităţi- Alimentarea cu apă – branşament din reţeaua existentă- Canalizare - fosa septică proprie cu separator de grăsimi- Alimentarea cu energie electrică – branşament propus.

Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice adoptate.

2.8.1.Memoriu tehnic instalaţii sanitare (exemplu)Alimentarea cu apă rece se realizează de la conducta de apă potabilă

aflată la 50 m de amplasamentul studiat, prin intermediul unui cămin dotat cu apometru.


122


Conductele de distribuire a apei calde şi reci vor fi realizate din ţeavă de polipropilenă cu D= 20 mm.







2.8.1.1. Canalizare (exemplu)

Colectarea şi tratarea apelor menajere se propune a se realiza prin instalarea unui Biosistem. Tancul septic complet îngropat este dotat cu un puţ de acces în tanc, prin care o dată la doi ani se face golirea nămolurilor rezultate din procesul de tratare anaerobă. Sistemul de drenaj asigură dispersarea apei convenţional curate în stratul de suprafaţă asigurând în acelaşi timp şi irigarea grădinii. Amorsarea cu biocatalizator se face după ce instalarea a fost facută.

Considerându-se un consum de 180–200 l apă/zi, dimensiunea recomandată a tancului este de 6.000l.

Deşeurile menajere se vor colecta în pubele al căror conţinut va fi preluat de către primăria comunei conform contractului salubrizare.

2.8.2. Memoriu tehnic instalaţii termice (exemplu)Alimentarea cu agent termic se realizează de la o centrală termică ce

se va monta într-o încăpere special destinată, ce corespunde Normativului I 13/2002 şi foloseşte combustibil solid ( lemne).

Calculul necesarului pentru încălzirea încăperii se realizează ţinând cont de:

- structura elementelor clădirii- grosimea elementelor structurale- elementele mobile ( ferestre şi uşi)- aerul infiltrat prin neetanşeităţi

123

- aporturile de căldură de la aparate electrice şi persoaneÎn alegera corpurilor de încălzire statice se va ţine cont de:

- nivelul de confort termic necesar- durata de viaţă şi rezistenţa în timp foarte ridicate- randament termic- inerţie termică redusă- designer funcţional- gabarit şi greutate în raport cu puterea termică dezvoltată.




La încheierea procesului de montaj se va trece la următoarea fază – executarea probelor de presiune (la rece) de dilatare - contractare (la cald) şi proba de eficacitate a instalaţiei de încălzire precum şi spălarea acesteia.


- STAS 1907 -1-2/1997- STAS 1478/90, I 9/94- STAS 7132/86- Normativele I 13/94, P I 18/99, I 6/98- Legea nr. 10/95 privind calitatea construţiilorLa execuţie se vor respecta prevederile următoarelor normative:- Legea nr. 19/94 – Normativ de prevenirea incediilor pe durata

executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente- Legea nr. 10/95 privind calitatea construcţiilor- Ordinul nr. 9/N/15-93 Regulament privind protecţia şi igiena

muncii în construcţii.


Cazanul este seria XILO, cu aprindere electronică iar camera de combustie închisă şi este prevăzut cu un coş de evacuare gaze, instalaţii de tiraj forţat, şi au un consum de gaze naturale de 2.9 mc/h la o presiune de 20 mbar. Cazanul este de randament înalt în varianta încălzire şi producerea apei calde menajere cu un debit maxim de 11 litri/min.

124

Alimentarea cu combustibil se face din butelie de tip BUTANGAZ. Radiatoarele folosite în circuitul de încalzire al instalaţiei vor fi radiatoare din oţel de tip PANEL.

2.8.3. Memoriu tehnic instalaţii electrice (exemplu) Alimentarea cu energie electrică se realizează de la reţeaua electrică din zonă printr-un branşament electric monofazat, aerian, până la firida de branşament electric de la care prin intermediul unui contor se ajunge la tabloul electric aflat în incinta pensiunii.

De la TE pleacă circuitele de iluminat şi prize, protejate prin siguranţe automate cu protecţie diferenţială de 16 A pentru prize şi 10 A pentru iluminat. Iluminatul este de tip incandescent. Toate instalaţiile electrice vor fi executate îngropat sau aparent mascate în plafoane false.

Conductorii electrici sunt din cupru, tip AFY cu secţiuni corespunzătoare circuitelor respective, protecţia în tuburi tip IPY – PVC.

Toată partea metalică a echipamentelor electrice folosite, se leagă la priza de pământ a clădirii. Priza de pământ va fi executată dintr-un conductor înglobat în fundaţia clădirii. Secţiunea conductorului din oţel va fi de 100 mm2.

Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de origine atmosferică, se prevede montarea pe acoperişul clădirii a unui dispozitiv de captare de tip tijă din oţel zincat şi care va fi legat la priza de pământ prin piese de separaţie tip cutie cu eclisă.





2.8.4. Măsuri de protecţia munciiConstrucţia este de gradul III de rezistenţă la foc, categoria de pericol

la foc C. Elementele structurale din lemn se vor trata cu soluţii speciale contra focului (diasil).

La execuţia lucrărilor de instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare se vor respecta cu stricteţe toate normele în vigoare la data executării lucrărilor.

Pe durata execuţiei, constructorul va respecta cu stricteţe Normele Republicane de Protecţia Muncii, Normele specifice de securitatea muncii pentru lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire emise de MMPS cu nr. 117/1996, Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat prin Ordinul MLPTL nr. 9/N/1993.

125

2.9.Date privind forţa de muncă necesară după realizarea investiţiei

Pe de altă parte, proiectul va crea noi locuri de muncă, care vor fi accesibile locuitorilor satului şi comunei.

3.1 Total personal, din care personal de execuţie……….. 3.2 Locuri de muncă nou create…………..

2.10. Devizul general al investiţiei Valoarea totală a investiţiei rezultată din devizul general intocmit

conform prevederilor legale şi valoarea de construcţii-montaj.

2.10.1. Devizul general Observaţii:Devizul general este eliberat în conformitate cu Hotărârea de Guvern

nr. 1179/2002 şi sintetizează primele 3 devize. Devizul general este în mod automat completat cu valori aferente:

devizul pe obiectiv, alte devize pe obiect, devizele financiare, valori cu TVA. Singura coloană care poate fi completată de solicitant este coloana “Din care, supus licitaţiei”.

Regula: Achiziţia cu o valoare mai mare de 10.000 Euro va fi inclusă în coloana

“Din care depus pentru achiziţie”.

Structura:Partea I1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului – valorile din

acest capitol sunt preluate din “Deviz pentru alte obiecte”, ca valoare totală cu TVA pentru fiecare capitol.

1.1 Cheltuieli pentru achiziţionarea terenului 1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului 1.3 Costurile pentru protecţia mediului

2. Cheltuielile pentru realizarea infrastructurii obiectivului – valorile din cadrul acestui capitol sunt preluate din “Deviz pentru alte obiecte”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol.

2.1 Reţele exterioare de racord apă, canalizări, gaze, energie termică, energie electrică, comunicaţii, căi de acces la reţeaua principală de drumuri şi căi ferate

3. Cheltuielile pentru proiectare şi asistenţă tehnică – valorile din acest capitol sunt preluate din “Devizul financiar”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol

3.1 Studii de teren

126

3.2 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 3.3 Proiectare şi engineering 3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică 3.5 Consultanţă 3.6 Asistenţă tehnică

4 Cheltuielile pentru investiţia de bază – valorile din acest capitol sunt preluate din “Devizul obiectului”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol.

4.1. Construcţii şi instalaţii 4.2. Montaj utilaj tehnologic4.3.Utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale cu

montaj4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport4.5. Dotări

5 Alte cheltuieli – valorile din acest capitol sunt preluate din “Devizul financiar”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol.

5.1. Organizare de şantier5.1.1. Lucrări de construcţii 5.1.2.Cheltuieli conexe organizării şantierului

5.2 Comisioane, taxe, tarife legale şi costuri financiare (N)-Costurile nu includ TVA

5.2.1. Comisioane, taxe, tarife legale (N)5.2.2. Costuri de finanţare (N)

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute (E) – valoarea va fi preluată din “Devizul financiar” - Costuri diverse şi neprevăzute 5%, valoarea totală cu TVA.

6. Cheltuieli pentru darea în exploatare – valorile din acest capitol sunt preluate din “Devizul financiar”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol.

6.1. Pregătirea personalului pentru exploatare 6.2. Probe tehnologice, încercări, rodaje, expertize la

recepţie

Partea II Valoarea actualizată a mijloacelor fixe incluse în cadrul obiectului

investiţiei

Partea III Fondul de rulment pentru primul ciclu de producţie

127

Devizul general estimativ al investiţiei (exemplu)Valoarea totală a investiţiei, cu detalierea pe structura devizului

general, conform prevederilor legale:

Nr. crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Valoare totala

Mii LeiEURO

Partea I Capitol 1 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 0 01,1 Obţinerea terenului 0 01,2 Amenajarea terenului 0 01,3 Amenajări pentru protecţia mediului 0 0 Capitol 2

2Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

Capitol 3 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 0 03,1 Studii de teren 0 03,2 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 0 03,3 Proiectare şi inginerie 0 03,4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică 0 03,5 Consultanţă 0 03,6 Asistenţa tehnică 0 0 Capitol 4 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază4,1 Construcţii şi instalaţii4,2 Montaj utilaj tehnologic4,3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj4,4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport4,5 Dotări Capitol 5 5 Alte cheltuieli 0 05,1 Organizare de şantier 0 05.1.1 Lucrări de construcţii 0 05.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului 0 5,2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 0 05.2.1 Comisioane, taxe şi cote legale 0 05.2.2 Costul creditului 0 05,3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0 0 Capitol 6 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 0 06,1 Pregătirea personalului de exploatare 0 06,2 Probe tehnologice 0 0 TOTAL Din care, C+MPartea II

128

1Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie

0 0Partea III

1Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie

TOTAL GENERAL Din care, C+M

Observaţii: O investiţie poate avea câteva “obiecte” care formează ţinta

finală a investiţiei Aceste “obiecte” ar putea constitui în mod individual o ţintă

separată a unei investiţii

O definiţie conformă cu prevederile legislative ar putea fi: “obiectul” unei investiţii reprezintă o parte a scopului final (obiectiv, ţintă) al investiţiei, care funcţionează de sine stătător.

Structura fişelor: Construcţii şi instalaţii

Lucrări ale terenului Construcţii, lucrări de consolidare şi arhitectură Izolaţii Instalaţii electrice Instalaţii sanitare Instalaţii de încălzire, ventilaţie, aer condiţionat,

dispozitive pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, etc.

Instalaţii de gaze Asamblarea de echipamente tehnologice Instalaţii, echipamente tehnologice şi funcţionale cu asamblare Echipamente independente Aparatură

2.10.2. Devize pe obiectDevizul pe obiect este elaborat de către arhitect, împreună cu echipa

de specialişti tehnici. 2.10.3. Alte devize pe obiect

Observaţii:Alte “obiecte” sunt formate din tipurile de activităţi / obiecte care nu sunt incluse în prima fişă

Structura: 1.1. Achiziţionarea de teren 1.2. Amenajări de mediu

129

1.3. Ajustări pentru protecţia mediului 1.4. Cheltuieli pentru funcţionarea obiectivului

Deviz pe obiect (exemplu)

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoarea pe categorii de lucrări (CONSTRUCTOR)Mii Lei EURO

Partea I LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII 1 Terasamente

2Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

3 Izolaţii4 Instalaţii electrice5 Instalaţii sanitare

6Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale8 Instalaţii de telecomunicaţii TOTAL I (fără TVA) TVA (19% / 2) TOTAL I (cu TVA)PARTEA II - MONTAJ TOTAL II (fără TVA) TVA (19% / 2) TOTAL II (cu TVA)PARTEA III - PROCURARE1 Utilaje şi echipamente tehnologice3 Dotări TOTAL III (fără TVA) TVA (19% / 2) TOTAL III (cu TVA)

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fără TVA)

TVA (19% / 2) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA)

Alte devize pe obiect (exemplu)Cheltuieli aferente asigurării cu utilităţi

Nr. crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

Valoarea fără TVA

Mii Lei EURO

1 Alimentare cu apă

2 Canalizare

130

4 Alimentare cu agent termic5 Alimentare cu energie electrică6 Telecomunicaţii8 Drumuri acces9 Căi ferate industriale10 Cheltuieli aferente branşării la reţelele de utilităţi TOTAL I (fără TVA) TVA (19% / 2) TOTAL I (cu TVA)

4.1.3 Devize financiare

Structura: Cheltuieli pentru avize, acorduri şi autorizaţii / Studii de teren Proiectare şi engineering Consultanţă / Organizarea procedurilor de achiziţii Asistenţă tehnică Organizarea de şantier (cheltuieli eligibile) Cheltuieli diverse şi neprevăzute 5% Probe tehnologice şi pregătire personal Creditul, taxe şi cote legale Actualizare de 10% din totalul cheltuielilor eligibile

2.11. Buget indicativ Observaţie

Bugetul indicativ are aproape aceeaşi structură şi se bazează pe aceleaşi reguli de completare ca şi cele aplicate în cazul devizului general, cu excepţia faptului că valorile sunt preluate din cele 4 devize, fără TVA.

Structura:Capitol 1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Cheltuieli pentru obţinerea terenului (neeligibilă)1.2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului 1.3. Cheltuieli pentru protecţia mediului

Capitol 2. Cheltuielile pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 2.1.Reţele exterioare de racord apă, canalizari, gaze, energie

termică, energie electrică, comunicaţii, căi de acces la reţeaua principală de drumuri şi căi ferate

Capitol 3. Cheltuielile pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3.1. Studii de teren 3.2. Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 3.3. Proiectare si engineering

131

3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie publică 3.5. Consultanţă 3.6. Asistenţă tehnică

Capitol 4. Cheltuielile pentru investiţia de bază 4.1. Construcţii şi instalaţii 4.2. Montaj utilaj tehnologic4.3. Utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale cu


Capitol 5. Alte cheltuieli 5.1 Organizare de şantier

5.1.1. Lucrări de construcţii 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului

5.2 Comisioane, taxe, tarife legale şi costuri financiare (neeligibile)

5.2.1. Comisioane, taxe, tarife legale (neeligibile)5.2.2. Costuri de finanţare (neeligibile)

5.3 Pregătirea personalului de exploatare5.4 Probe tehnologice

Capitol 6. Cheltuieli diverse şi neprevăzute Capitol 7. Actualizarea

Valoarea eligibilă totală a bugetului cuprinde suma valorilor eligibile de pe coloana corespunzătoare

Valoarea neeligibilă totală a bugetului cuprinde suma valorilor neeligibile de pe coloana corespunzătoare

Valoarea totală a proiectului reprezintă suma dintre valoarea eligibilă si neeligibilă a proiectului

2.12. Planul financiarStructura:

Cost eligibil total (Euro) - valoarea este preluată automat din bugetul indicativ şi reprezintă valoarea eligibilă totală a bugetului;

Cheltuieli publice (Euro) – Total – reprezintă jumătate din valoarea eligibilă totală a bugetului acordat prin Programe de Finanţare, din care:

Contribuţia UE – reprezintă 75% din cheltuielile publice totale;

Cofinanţarea naţională – reprezintă 75% din cheltuielile publice totale.

132

Cheltuielile private (Euro) – reprezintă finanţarea publică a solicitantului şi reprezintă jumătate din valoarea eligibilă totală a bugetului, din care:

Auto-finanţarea – capitalul propriu Credite – angajarea de credite

2.13. Bilanţul Bilanţul va fi completat în conformitate cu ultimul bilanţ al companiei, în funcţie de caz.

2.14. Baze de producţie Structura:

- Baze pentru teren de producţie- Baze pentru producţia de animale- Baze de producţie – forţa de muncă

- Baze de producţie – persoane care sunt sprijinite (doar pentru producători individuali şi asociaţii familiale)

- Baze de producţie-clădiri- Baze de producţie – echipamente

2.15. Eşalonarea investiţiei (dacă este cazul).

Programul activităţilor

o Înainte de a începe previzionarea veniturilor şi cheltuielilor investiţiilor, trebuie să stabilim programul de realizare al întregii investiţii, deoarece veniturile şi cheltuielile sunt specifice fiecărei luni sau fiecărui trimestru.

o În primul rând, trebuie să luăm în considerare activităţile care trebuie să fie realizate înainte de începerea investiţiei, adică activităţile necesar a fi realizate după depunerea proiectului la Agenţia Plătitoare. Scopul acestui plan constă în stabilirea momentului în care solicitantul va avea nevoie de un împrumut bancar şi a momentului în care se va realiza achiziţia.

Programarea activităţilor asigură un sprijin pentru stabilirea lunilor de implementare care alcatuiesc anul (perioada) de implementare.

2.16. Durata de realizare a investitiei (luni) Programarea activităţilor

o Graficul de implementare financiară evidenţiază activităţile de finanţare şi investiţii pe luni, în vederea sublinierii diferenţei dintre anul de implementare şi anul de funcţionare;

o Perioada de implementare;

o Anul de funcţionare va fi ………….

133

2.17. Finanţarea investiţiei : -surse proprii; -credite bancare;

Valoarea totală a investiţieiEuro MII LEI

Cheltuieli private Imprumuturi Autofinanţare (eligibile) Autofinaţare (neeligibile)Cheltuieli publiceTotal

Rambursarea împrumutului bancar

o Valori de intrare:

valoarea împrumutului,

rata de schimb valutar,

data contractării,

perioada de graţie,

rata dobânzii

o Pe baza datelor aferente inputurilor, fişa prezintă momentul şi programarea financiară a împrumutului bancar

o Datele vor fi utilizate pentru contul de profit şi pierderi şi pentru fluxul de numerar

-bugetul statului

Previziunea amortizării

o Valorile de intrare:

Lista activelor actuale şi viitoare ale companiei,

Valoarea de intrare

Perioada de amortizare

o Fişa va calcula valoarea amortizării care trebuie să fie luată în calcul de către solicitant

o Amortizarea pentru activele achiziţionate va fi calculată prin luarea în considerare a jumătate din valoarea de achiziţie (investiţia reală efectuată de solicitant)

134

o Datele vor fi utilizate pentru contul de profit şi pierderi şi pentru fluxul de numerar .

2.18. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei. - Durata de recuperare e investiţiei; - Rata de rentabilitate a investiţiei; - Rata internă de rentabilitate financiară.

NOTA: Principalii indicatori se vor completa, după caz, cu date privind condiţiile financiare de realizare a obiectivului: analiza cash-flow, inclusiv rata de actualizare, analiza raportului cost-profit,etc.

2.19.1. Instrucţiuni pentru interpretarea şi îndeplinirea indicatorilor economici

Indicatori financiariNr. Indicator Conţinut (formula aplicată) Condiţii / Semnificaţie

1. Rezultat din exploatare

= Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare

Rezultatul din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare

2. Durata de recuperare a investiţiei *

Paşi pentru a calcula durata de recuperare a investiţiei:Se determină anul în care investitia va genera o sumă de profituri mai mare decat valoarea initiala a investiţiei , adică:Primul an în care condiţia urmatoare nu mai este

îndeplinită:

Durata de recuperare a investiţiei devine:

;

Rezultatul se exprimă în ani, luni şi zile.

Indicatorul estimează durata de timp necesară pentru ca investiţia să fie recuperată

Rezultatul trebuie să fie maxim 7 ani

3. Rentabilitatea capitalului investit

Profit net / Valoarea investiţiei x 100 (%)

Este necesar ca acest indicator să fie de minim 5% pe fiecare an;

Reprezintă profitul obţinut la o anumită valoare a investiţiei

4. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare

= Rezultatul din exploatare / Cheltuieli financiare (dobânzi bancare la creditele acordate)

Arată maniera în care cheltuielile financiare (dobânzi bancare la creditele acordate) sunt

135

acoperite din rezultatul din activitatea de exploatare

Indicatorul trebuie să fie mai mare decât 1 pe fiecare an al orizontului de prognoză

5. Rata îndatorării

= Total datorii / Total active Măsoară nivelul datoriilor în raport cu investiţia în active

O rată a îndatorării de un nivel scăzut indică o creştere a capitalului propriu, şi astfel o creştere a independenţei financiare

Indicatorul trebuie să fie maxim 60%

6. Rata acoperirii prin fluxul de numerar

Rata acoperirii prin fluxul de numerar = Flux brut înainte de plăti pentru impozitul pe profit şi exclusiv TVA / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor)

Trebuie să fie >=1,2 (pentru fiecare an de prognoză)

7. Disponibil de numerar curent

Disponibil de numerar curent = Total intrări de numerar - Total ieşiri de numerar

DNC>=0 (pentru fiecare an al orizontului de prognoză)

8. Valoarea actualizată netă

(VAN)=CFi/(1+r)i +CF5/r,

i de la 1 la 5

r = rata de actualizare =8%

r=rata dobânzii de refinanţare BCE (2%) + marja de risc pe ţară (6%) evaluate de Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiţiile pieţei monetare europene se schimbă

Trebuie sa fie pozitivă

136

2.19.2.Principalii indicatori tehnico – economici ai investiţieiValoarea totală

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Total

Valoarea investiţieiConstrucţie pensiuneAsigurare utilităţiAchiziţie dotări + centralaTOTAL

Valoarea investiţiei: ……..Euro, din care C + M

2.20. Previzionarea veniturilor Ca şi regulă generală, previzionarea veniturilor începe cu previzionarea

anului de implementare a activităţii.

Previziunea veniturilor porneşte de la estimarea gradului de ocupare pe fiecare trimestru în parte, în funcţie de strategia de marketing aplicată pentru fiecare perioadă calendaristică

o Ipoteze: Gradul de ocupare pe trim 1 (mai, iunie, iulie) este de 40%; Gradul de ocupare pe trim 2 (august, septembrie,

octombrie) este de 35%; Gradul de ocupare pe trim 3 (noiembrie, decembrie,

ianuarie) este de 30%; Gradul de ocupare pe trim 4 (februarie, martie, aprilie) este

de 20%; Dintre turiştii cazaţi în pensiune, pe fiecare trimestru în

parte, 50% solicită pensiune completă (cazare + masă);

o Exemplu de calcul al gradului de ocupare: Pentru luna ianuarie, ne propunem ca pensiunea să fie

ocupată timp de 7 nopti, ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 22% ( = 7 / 31)

IanL M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 28

137

29 30 31

Pe baza gradului de ocupare se estimează numărul de locuri ocupate pe trimestru

o Nr locuri ocupate = grad de ocupare X 90 zile / trim X nr locuri (16); Pe baza estimărilor privind numărul de locuri ocupate, se

estimează veniturile care vor fi încasate în perioada respectivă:

o Venituri trimestriale din cazare = Nr locuri ocupate X Preţ / loc; o Venituri trimestriale din servire masa = Nr locuri ocupate / 2 X

Preţ / loc (conform ipotezei ca doar 50% dintre turişti solicită pensiune completă);

2.21. Previzionarea cheltuielilor Metoda în baza căreia se va realiza prognoza cheltuielilor poartă numele

de “metoda procent din vânzări”, iar justificarea aplicării acestei metode porneşte de la faptul că majoritatea poziţiilor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere variază odată cu vânzările;

În cazul în care dispunem de date despre istoricul acestei activităţi, s-ar fi estimat procentul fiecărui tip de cheltuială în totalul vânzărilor;

În cazul de faţă, se lucrează cu o serie de ipoteze, păstrând o pondere a cheltuielilor totale în total venituri de 33 – 35%;

Tinând cont de faptul că solicitantul este persoană fizică autorizată, aceasta nu va putea angaja alte persoane cu excepţia sa, astfel încât cheltuielile cu salariile se referă numai la persoana solicitantului;

Pentru celalalte activităţi necesare pentru administrarea pensiunii (curăţenie, pregătire masă, reparaţii curente), solicitantul va apela la servicii prestate de către terţi, estimate ca fiind 14% din totalul veniturilor din activitatea curentă;

B. Părţile desenate1. Planul de amplasare în zonă (1: 25000 – 1: 5000 );2. Planul general ( 1:5000 – 1:500);3. Planuri şi secţiuni de arhitectură pentru principalele obiecte de

construcţii.

C. Acorduri şi avize necesare pentru investiţii (în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, conf. Legii nr. 50/1991)

138

1. Certificat de urbanism, eliberat de autoritatea de administraţie publică pe baza documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului;

2. Dovada titlului solicitantului asupra terenului (titlul de proprietate sau concesionare);

3. Aviz geotehnic (pentru construcţiile cu un grad mare de complexitate sau care se fundează în condiţii dificile);

4. Avize de la furnizorii de utilităţi şi servicii (după caz):- alimentare cu apă- evacuare apă- alimentare cu energie electrică- alimentare cu energie termică- alimentare cu gaze- telecomunicaţii- drumuri- poduri- cale ferată.

5. Acorduri şi avize care privesc siguranţa în exploatare, sănătatea oamenilor şi protejarea mediului (după caz ):

- aviz sanitar;- aviz sanitar-veterinar;- aviz apărare civilă;- avizul brigăzii de pompieri;- acord de mediu.

6. Avize specifice amplasării construcţiei, conform reglementărilor în vigoare, după caz (Legea nr.50/1991) de la: - Ministerul Apărării Naţionale; - Autoritatea Naţională a Turismului; - Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor

Istorice.NOTĂ: Pentru eliberarea autorizaţiei de construire, pe lângă acordurile

şi avizele legale stabilite prin certificatul de urbanism, este necesar un proiect pentru autorizaţia de construire (PAC).

D. Conţinutul cadru al proiectului tehnic (P.T.)

(conf. Ord. MF 784/1998 si MLPAT 34/N/1998)Proiectul Tehnic se elaborează pe baza studiului de fezabilitate aprobat, de către organizaţii de proiectare autorizate şi va cuprinde:

a) Părţi scrise1. Descrierea generală a lucrărilor1.1 Elemente generale :

Denumirea obiectivului; Investitor; Proiectant.

139

1.2. Descrierea lucrărilor:

Amplasament; Topografie (ridicare topografică a terenului); Clima şi fenomene naturale specifice zonei; Geologia, seismicitatea (studiu geotehnic); Prezentarea proiectului pe volume, broşuri, capitole; Organizarea de şantier: descriere surse, demolări, devieri reţele

(dacă este cazul); Surse de utilităţi: apă, energie electrică, energie termică, gaze,

telefon, etc.; Căi de acces, căi de comunicaţii, etc.; Program de execuţie a lucrărilor, grafic de lucru, program de

recepţie; Trasarea lucrărilor; Laboratoarele de încercări şi teste ce cad în sarcina

executantului; Memorii tehnice pe specialităţi.

1.3. Caietele de sarcini Se elaborează de proiectant pe baza planşelor, desenelor, calculelor, de regulă în broşuri distincte pe specialităţi şi conţin:

o Breviare de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcţii, instalaţii tehnologice;

o Nominalizarea planşelor;o Proprietăţi fizice, calitatea materialelor componente ale lucrării cu

indicarea standardelor;o Dimensiunea, forma, aspectul şi descrierea execuţiei lucrării;o Ordinea de execuţie, probe, teste, verificări ale lucrării;o Standarde, normative şi alte prescripţii ce trebuie respectate la

materiale, utilaje, confecţii, execuţie, montaj, probe, teste, verificări;

o Condiţii de recepţie, aspect, parametri etc.

1.4. Listele cu cantităţi de lucrări Cuprind toate elementele necesare pentru cuantificarea valorică şi a duratei de execuţie a investiţiei şi anume:

Centralizatorul obiectelor pe obiectiv; Centralizatorul categoriilor de lucrări pe obiecte; Listele cu cantităţile de lucrări, comasate pe capitole de lucrări,

aferente categoriilor de lucrări; Structura articolelor comasate pe capitole de lucrări; Listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice,

inclusiv dotările;

140

Specificaţii tehnice.

1.4. Graficul de realizare a investiţiei

b) Părţile desenate 1.Planuri generale:

-Planuri de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetrice;-Planuri topografice;-Planuri de amplasare a forajelor, profilelor geotehnice;-Planuri de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distanţe de

amplasare, coordonate, repere de nivelment şi planimetrice, cota +/-0.00, cotele de amplasare a trotuarelor, aleilor pietonale, drumurilor, platformelor etc;

-Planuri principale privind sistematizarea verticală a terenului;-Planuri de amplasare a reperelor fixe şi mobile.

2.Planşe principale pe obiecte Arhitectura:

- planuri pe nivele, terase, acoperiş - secţiuni - faţade - tablouri prefabricate, confecţii - tablouri tâmplării -tablouri finisaje interioare şi exterioare

Structura: - planuri infrastructură şi secţiuni caracteristice- planuri suprastructura şi secţiuni caracteristice- descrierea soluţiilor constructive

Instalaţii: - planuri de amplasare utilaje– scheme ale instalaţiilor– secţiuni, vederi, detalii cotate– izolaţii termice, acustice, protecţie

Instalaţii tehnologice: - planuri de tehnologie-montaj

- scheme tehnologice ale fluxului tehnologic - liste de utilaje si echipamente tehnologice

Dotări: - mobilier, inventar gospodăresc, PSI, protecţia muncii.

NOTĂ: Proiectul Tehnic se va verifica de specialişti atestaţi de MLPAT conform procedurilor Regulamentului aprobat prin H.G.nr. 925/1995.

141

3. Plan de afaceri

3.1. Completarea Planului de afaceriStructura documentului Sursa de informaţiiPARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUIA. Date generale privitoare la solicitantA.1. Denumire / Nume solicitant Carte de identitate, Autorizaţia de

persoană fizică autorizată A.2. Obiectul de activitate Autorizaţia de persoană fizică

autorizatăA.3. Forma juridică a solicitantului şi un scurt istoric al solicitantului

Autorizaţia de persoană fizică autorizatăDate furnizate de solicitant (chestionar)

A.6. Informaţii referitoare la locul desfăşurării activităţii solicitantului

Autorizaţia de persoană fizică autorizată

A.7. Litigii (in desfăşurare) Date furnizate de solicitant (chestionar)

B. Descrierea activităţii curenteB.1. Istoricul activităţii Date furnizate de solicitant

(chestionar)B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului

Nu este cazul

B.3. Descrierea activităţilor agricole şi a tehnologiilor aplicate

Nu este cazul

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

Nu este cazul fiind activitate nouă

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Nu este cazul fiind activitate nouă

PARTEA II - DESCRIEREA PROIECTULUIC. Prezentarea proiectuluiC.1. Obiectivele proiectului Cererea de finanţare pentru proiecte

cu finanţare nerambursabilă(Sectiunea 1, Specifică), prin identificarea obiectivelor care corespund proiectului

C.2. Descrierea tehnică a proiectului Memoriu tehnic generalC.3. Managementul proiectului Asigurat de solicitant, ca persoană

fizică autorizată C.4. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii Date furnizate de solicitant

(chestionar) - ce îşi propune prin proiect

C.5. Personal şi instruire Nu este cazul, administrarea pensiunii va fi asigurată de solicitantul persoană fizică autorizată, eventual cu sprijinul unei societăţi prestatoare de servicii

C.6. Graficul estimat al proiectului

142

C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri

creşterea potenţialului turistic crearea de oportunităţi de

colaborare între agenţii economici locali

D. Proiecţii financiare şi indicatori financiariD.1. Devizul general estimativ al investiţiei Memoriu tehnic generalD.2. Bazele de producţie Date furnizate de solicitant

(chestionar) şi estimarea valorii clădirii sau a altor mijloace fixe achiziţionate prin proiect

D.3. Proiecţia contului de profit şi pierdere (pe 5 ani)

Cererea de finanţare

D.4. Valorile indicatorilor financiari Cererea de finanţare

3.2. Datele tehnologice cu privire la activitatea curentă

3.2.1 Date despre activitatea curentă (dacă este cazul) Scurtă descriere a activităţii beneficiarului

Date tehnice Mijloace fixeTerenuri

Suprafaţa Mod de folosinţă (proprietate, închiriere, etc)

Locul în care vor fi completate

Plan de afaceri – B.2 (B.2.2)Cererea de finanţare – previziuni financiare

ClădiriClădire Descriere Locul în care vor fi completate

Destinaţie: Suprafaţa:Data achiziţionării:Nr. bucăţi:

Cerere de finanţare – baze de producţiePlan de afaceri – B.2 (B.2.1)

Proprietate Cerere de finanţare – previziuni financiare

Drept de folosinţă

Maşini Tip Descriere Locul în care vor fi completate

Destinaţie: Suprafaţa:Data achiziţionării:Nr. bucăţi:

Cerere de finanţare – baze de producţiePlan de afaceri – B.2 (B.2.1)

Proprietate Cerere de finanţare – previziuni financiare

Drept de folosinţă

143

3.2.3 Flux tehnologic (pe luni şi activităţi)

Produs 1 Trim I Trim II Trim III Trim IV

Investiţie nouă

3.2.4 Aprovizionare şi distribuţie

3.2.4.1 Principalii clienţiProdus Client Adresa Valoare medie

anuală (ROL)% aproximativ din total vânzări

Investiţie nouă

3.2.4.2 Principalii furnizori

FurnizorIntern/ Extern

AdresaCantitate aprox.

Valoare aprox. (ROL)

% aprox. din total achiziţii

1. Investiţie nouă

3.3. Date şi informaţii pentru descrierea investiţiei

3..3.1 Descrierea generală a investiţiei Obiective conform Cererii de finanţare

Susţinerea activităţilor agricole în mediul rural prin realizarea de servicii specifice

Susţinerea activităţilor specifice turismului rural, silvoturismului şi a ecoturismului

Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale (artizanale ) Creşterea veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tinerii

şi femeile din mediul rural Dezvoltarea acvaculturii Dezvoltarea apiculturii, sericiculturii, cultivarea ciupercilor, procesării fructelor

de pădure şi de arbuşti fructiferi şi a plantelor medicinale şi aromatice pentru ferme.

Susţinerea proiectelor iniţiate de tineri şi de femei pentru toate activităţile menţionate mai sus

3.3.2 Date tehnice şi financiare referitoare la investiţie Date tehnice şi financiare referitoare la investiţieObiectele investiţiei

Parametri tehnici Cost estimat (€ fara TVA)

Eligibil Neeligibil

Pensiune camere

144

Racordare la utilităţi

Alimentare cu apăAlimentare cu energie electricăCanalizare

Dotări Dotări

3.3.3. Grad de ocupareTrim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Grad de ocupare

40% 35% 30% 20% 31% 33% 35% 37% 39%

3.3.4 Beneficii aşteptate ale investiţiei (necesitate şi oportunitate) necesitatea dezvoltării segmentului de turism rural oportunitatea oferită de potenţialul turistic al zonei

c). Descrierea tehnică a proiectului : 1. Turism ruralOportunitatea acestui proiect este dată în primul rând de amplasarea

acestuia, zonă cu potenţial turistic ridicat.

Atracţiile turistice vin din multitudinea de posibilităţti pe care le oferă zona.

Pe de altă parte, proiectul va crea noi locuri de muncă, care vor fi accesibile locuitorilor satului şi ai comunei.

Pensiunea propusă a se realiza este destinată practicării turismului rural şi va fi amenajată conform normelor Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

1.1.Caracteristici principale ale construcţiilor (exemplu)

Aliniament: la 11,35 m distanţă din axul drumului de acces existent.Regim înălţime: P + 1 + MSc = 122,30 mp; Sdc = 275,60 mp; Su = 193,80 mpVc = 737,00 mcH cornişă = 2,90 – 6,55m; H maxim = 10,30 mPOT = 38%; CUT = 0,17

Distribuţie funcţională:- cota ± 0.00 – parter : accesul se face pe latura de nord într-un hol parter ce comunică cu salonul şi sufrageria. În cadrul parterului sunt rezolvate zona de preparare hrană – bucătărie, zona depozitare alimente – cămară, centrala termică şi grup sanitar. Datorită peisajului deosebit din est se propune realizarea unei terase acoperite ce comunică direct cu sufrageria.

145

- cota ± 3.15 – etaj 1: hol etaj, 2 unităţi cazare ce cuprinde fiecare o cameră de 2 paturi cu Su = 14,25 mp, hol acces = 3,00 mp şi baie proprie = 4,80 mp, oficiu lenjerie = 5,70 mp- cota ± 5.95 – mansarda: hol mansardă şi 2 unităţi cazare identice cu cele de la etaj I. Instalaţii interioare – sanitare; electrice pentru iluminat şi prize.

Încălzirea spaţiului studiat se face cu combustibil solid( lemne)Ventilaţia spaţiului interior se realizează natural.

Reţele : Construcţia propusă va beneficia de branşament de apă şi energie electrică de la reţelele existente în zonă.

Branşamentul de apă se va realiza subteran din ţeava Zn ø 1 ½”, până la căminul propus care va fi dotat cu aparat de măsură şi control. Lungime branşament = 70,00 m.

Branşamentul de energie electrică se va realiza aerian, monofazat, până la firida de branşament amplasată lângă intrarea principală.

Lungime branşament = 120,00 m.

1.2. Structura constructivăSistemul constructiv al obiectivului propus este din zidărie portantă

cu stâlpişori, centuri şi planşeu din beton armat peste parter şi etaj I şi planşeu parţial din grinzi lemn la mansardă, închideri interioare şi compartimentări interioare din cărămidă cu goluri verticale de 29 şi 12,5 cm grosime, fundaţii continue beton armat, şarpantă lemn, învelitoare ţiglă.

1.3. Memoriu tehnic arhitectura (exemplu)Pensiunea turistică propusă va avea o capacitate de … camere cu …

paturi la cazare şi …. locuri la mese. Construcţia este propusă cu accesul principal pe latura de nord iar orientarea camerelor pe direcţia est şi vest.

Spaţiile comune salon, sufragerie, zona de preparare şi depozitare alimente, sunt propuse la parter iar spaţiile de cazare, ……unităţi de cazare pe fiecare nivel, sunt propuse la etaj I şi mansardă.

Proiectarea investiţiei propuse s-a făcut în conformitate cu Ord. nr. 56/1995 al MT şi Ord. nr. 61/1999 emis de Autoritatea Naţională pentru Turism – anexa 1.5 privind clasificarea pensiunilor turistice şi agroturistice şi cu Ord. MM nr. 860/2003 care asigură protecţia calităţii apei, a aerului, împotriva zgomotului şi vibraţiilor, împotriva radiaţiilor şi a solului.

Conform normelor de proiectare, investiţia propusă P+1+M, fără subsol, cu Ad ≤ 600,0 mp, nu are obligativitatea de a fi construită cu adăpost de apărare civilă.

Locul de muncă va fi amenajat în conformitate cu cerinţele din Anexa 16 a Ord. MSF 933, Ord. MMSS508, art. 224 şi art. 226 din Normele Generale de Protecţie a Muncii.

1.4. Memoriu tehnic rezistenţa (exemplu)

146

Structura de rezistenţă va fi alcătuită din:- zidărie portantă de cărămidă cu goluri pe verticală tip GVP de 30

cm grosime întărită cu sâmburi de beton armat ( 0,25 x 0,25) la colţuri şi intersecţii;

- fundaţii continue cu tălpi din beton simplu sub ziduri şi cu centuri din beton armat la partea superioară a elevaţiilor din beton armat;

Dimensionarea fundaţiilor s-a făcut în conformitate cu normativul P10-86 (Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii).

- planşeu beton armat peste parter- planşeu beton armat peste etaj I- planşeu parţial grinzi lemn la mansardă- şarpantă din lemn ecarisat pe scaune- învelitoare ţiglă Elpreco.

Sub ziduri se vor executa hidroizolaţii orizontale (2 straturi carton + 3 de bitum).Diafragma propusă va fi protejată de apele pluviale prin hidroizolaţie verticală, termoizolaţie din polistiren şi protecţia acestora din cărămidă plină de 7,5 cm grosime.

În timpul execuţiei vor fi luate măsuri de protecţie împotriva apelor prin realizarea de hidroizolaţii verticale la toate zidurile aflate în contact direct cu solul.

De asemenea se va ignifuga şarpanta.

1.5. Dimensionarea structurii de rezistenţă Structura de rezistenţă a clădirii a fost calculată atât la stările limită de

rezistenţă şi stabilitate cât şi la cele ale exploatării normale. Pentru calculul la stările limită ultime de rezistenţă şi stabilitate,

eforturile s-au determinat din acţiunea următoarelor grupări de încărcări:- permanente de calcul + încărcări utile de calcul- permanente reduse + utile reduse + seism

În vederea dimensionării fundaţiilor s-a ţinut cont de natura terenului de fundare care este format din roci stâncoase înglobate în masa argiloasă prăfoasă, iar soluţia de fundare va fi de fundare directă în stratul natural.

Se interzice ca unităţile de construcţii montaj să efectueze modificări la soluţiile tehnice din proiectul de execuţie care ar putea să afecteze rezistenţa, stabilitatea sau siguranţa în exploatare, fără a se obţine în prealabil acordul proiectantului.

La executarea lucrărilor se vor respecta cu stricteţe următoarele acte normative:

- regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii emis prin Ordinul nr. 9/N/1993;

- norme republicane de protecţia muncii împreună cu modificările dispuse de ordinele 39 şi 10/11997. De asemenea executarea lucrărilor se va face cu respectarea tuturor normelor în vigoare la

147

data prezentului proiect şi celor specifice unităţilor de execuţie şi montaj.

1.6. Principalele utilaje de dotareCentrala termică: cazane pentru încălzire, vas de expansiune, boiler

vertical, pompe pentru apa caldă menajeră şi încălzire.

1.7.Instalaţii aferente construcţiilor- Instalaţii sanitare pentru apa rece, apa caldă menajeră şi

canalizare.Apa rece de consum va fi asigurată de la conducta de apă potabilă a

staţiunii iar în interiorul construcţiei distribuţia la obiectele sanitare se va realiza prin ţevi de fontă de ¾” şi racorduri flexibile.

Apa caldă menajeră va fi preparată în centrala termică şi distribuită la punctele de consum prin ţevi de polipropilenă ø 20 mm.

Evacuarea apelor reziduale se va realiza prin ţevi din polipropilenă ignifuga şi vor fi conduse la fosa septică proprie.

- Instalaţii de încălzire şi centrală termică.Alimentarea cu agent termic se va realiza cu o centrală termică ce

foloseşte combustibil solid (lemne), prevăzută cu elemente de siguranţă, comanda şi automatizare.

- Instalaţii de încălzire şi centrala termică. Alimentarea cu agent se va realiza cu o centrală termică ce foloseşte

combustibil solid (lemne), prevăzută cu elemente de siguranţă, comandă şi automatizare.

Agentul termic va fi dirijat către distribuitoare – colectoare prevăzute pe fiecare nivel şi apoi prin distribuţie prin pardoseală realizată din ţevi din polietilenă reticulară, vor fi alimentate corpurile de încălzire din hotel.

- Instalaţii electrice interioare pentru iluminat şi prize.Instalaţia electrică interioară este proiectată pentru circuite de

iluminat, prize şi centrala termică.Instalaţia electrică se va realiza îngropat sau aparent.- Instalaţii de paratrăznet şi priză de pământ- Instalaţia de paratrăznet va fi montată pe acoperişul clădirii şi va fi

legată la priza de pământ.

1.8. Utilităţi- Alimentarea cu apă – branşament din reţeaua existentă;- Canalizare - fosa septică proprie cu separator de grăsimi.

2. Pensiunea turistică - are de exemplu următoarele componente :

Parter : hol recepţie, birou administrativ, camere cazare turişti, sală de mese, bucătărie, oficiu - depozit, grupuri sanitare ;

148

Etaj: camere cazare turişti, living, spălătorie, călcătorie ;

Subsol: cramă, centrală termică, depozit alimente, grupuri sanitare.

2.1. Împrejmuire

2.2. Parcare autoturisme

2.3.Fosa septică vidanjabilă

Descrierea dotărilor aferente pensiunilor ce se vor achiziţiona prin proiect

Categorie Condiţii / DotăriBuc/ cameră

Preţ unitar

Preţ total/ cameră

Preţ/ pensiune

camere duble

pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxaplapumă, pled sau pături (2 buc/pers)perne maricearşaf pat şi cearşaf plic pentru pled, pătură sau plapumăcuvertură pat masăscaunedulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşecuieroglindă sau toaletăveioză sau aplică la capătul patului prosoape faţă (1buc/pers)prosoape pluşate pentru baie (1 buc/pers)perdele transparenteperdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii perii pentru haine şi pantofi pahare (2 buc/pers)vaze cu floritelevizoraparat de radio

Dotări camereAudio videoTOTAL DOTĂRI CAMERE

Depozitdulapaltele

Total Depozit

149

Spălătorie/ Călcătorie

maşina de spălatfier de călcataltele (detergent, cleştişori, etc)

Total Spălătorie / Călcătorie

Recepţie

masăfotoliicanapeamobilier recepţie

TOTAL recepţie, bar

Loc pentru servirea mesei

mesescauneinventar de servire

TOTAL sală de mese

Living

mesescaunecombinătelevizorfotoliiinventar de servire

TOTAL salonAudio VideoTOTAL

Biroubirouscaunedulapuri

Total Terasă

Bucatarie

plită electrică cu hotăcuptor cu microundestorcătorrobot de bucătăriefiltru de cafeamaşină de spălat vasevase de bucătărie (set)ustensile de bucătărie (set)dulapmasăfrigider altele

TOTAL Bucătărie

Oficiudulapurimasăaltele

TOTAL OficiuCrama mese

scaune

150

suport vinuriinventar de servirealtele

TOTAL Cramă

2.4.Utilităţi

Alimentarea cu energie electrică – branşament

Alimentare cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a pensiunii se va face de la reţeaua de 0.4 Kva, cu un cablu torsadat Φ3x25+16 într-un BMPT de 63 A, coloana de alimentare de la BMPT la tabloul general se va face cu conductor de Φ4 mmcjy. Alimentarea circuitului de prize se va face cu conductor de Φ2.5 cjy. Alimentarea circuitului de iluminat se va face cu un conductor de 1.5 mmcjy; se vor monta prize şi întrerupătoare ST.

2.5. Memoriu tehnic instalaţii electrice (exemplu)Alimentarea cu energie electrică se realizează de la reţeaua electrică din

zonă printr-un branşament electric monofazat, aerian, până la firida de branşament electric de la care prin intermediul unui contor se ajunge la tabloul electric aflat în incinta pensiunii.

De la TE pleacă circuitele de iluminat şi prize, protejate prin siguranţe automate cu protecţie diferenţială de 16 A pentru prize şi 10 A pentru iluminat.

Iluminatul este de tip incandescent. Toate instalaţiile electrice vor fi executate îngropat sau aparent mascate în plafoane false.

Conductorii electrici sunt din cupru, tip AFY cu secţiuni corespunzătoare circuitelor respective, protecţia în tuburi tip IPY – pvc. Toată partea metalică a echipamentelor electrice folosite, se leagă la priza de pământ a clădirii. Priza de pământ va fi executată dintr-un conductor înglobat în fundaţia clădirii. Secţiunea conductorului din oţel va fi 100 mm2. Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de origine atmosferică, se prevede montarea pe acoperişul clădirii a unui dispozitiv de captare de tip tijă din oţel zincat şi care va fi legat la priza de pământ prin piese de separaţie tip cutie cu eclisă.





2.6. Memoriu tehnic instalaţii sanitare (exemplu)

151

Alimentarea cu apă rece se realizează de la conducta de apă potabilă aflată la 50 m de amplasamentul studiat, prin intermediul unui cămin dotat cu apometru.



Conductele de distribuire a apei calde şi reci vor fi realizate din ţeava de polipropilenă cu D= 20 mm.







Canalizare

Colectarea şi tratarea apelor menajere se propune a se realiza prin instalarea unui Biosistem. Tancul septic complet îngropat este dotat cu un puţ de acces în tanc, prin care o dată la doi ani se face golirea nămolurilor rezultate din procesul de tratare anaerobă. Sistemul de drenaj asigură dispersarea apei convenţional curate în stratul de suprafaţă asigurând în acelaşi timp şi irigarea grădinii. Amorsarea cu biocatalizator se face după ce instalarea a fost făcută.

Considerându-se un consum de 180 – 200 l apă/zi, dimensiunea recomandată a tancului este de 6.000l.

Deşeurile menajere se vor colecta în pubele al căror conţinut va fi preluat de către primăria comunei conform contractului de salubrizare.

2.7. Memoriu tehnic instalaţii termice (exemplu) Alimentarea cu agent termic se realizează de la o centrală termică ce se va monta într-o încăpere special destinată, ce corespunde Normativului I 13/2002 şi foloseşte combustibil solid ( lemne).

Calculul necesarului pentru încălzirea încăperii se realizează ţinând cont de:

152

- structura elementelor clădirii- grosimea elementelor structurale- elementele mobile ( ferestre şi uşi)- aerul infiltrat prin neetanşeităţi- aporturile de căldură de la aparate electrice şi persoane

În alegerea corpurilor de încălzire statice se va ţine cont de:- nivelul de confort termic necesar- durata de viaţă şi rezistenţa în timp foarte ridicate- randament termic- inerţie termică redusă- designer funcţional- gabarit şi greutate în raport cu puterea termică dezvoltată.






- STAS 1907 -1-2/1997- STAS 1478/90, I 9/94- STAS 7132/86- Normativele I 13/94, P I 18/99, I 6/98- Legea 10/95 privind calitatea construţiilorLa execuţie se vor respecta prevederile următoarelor normative:- 19/94 – Normativ de prevenirea incendiilor pe durata executării

lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.- Legea 10/95 privind calitatea construcţiilor- Ord. 9/N/15-93 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii.


Cazanul este seria XILO, cu aprindere electronică şi camera de combustie închisă şi este prevazut cu un coş de evacuare gaze, instalaţii de

153

tiraj fortat, şi au un consum de gaze naturale de 2.9mc/h la o presiune de 20mbar. Cazanul este de randament înalt în varianta încălzire şi producerea apei calde menajere cu un debit maxim de 11 litri/min.

Alimentarea cu combustibil se face din butelie de tip BUTANGAZ. Radiatoarele folosite în circuitul de încălzire al instalaţiei vor fi radiatoare din oţel de tip PANEL.

Drum Accesul la pensiune se va face din drumul… printr-un drum de acces.

2.8. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei se materializează în primul

rând prin creşterea numărului de locuri de muncă, deoarece pentru derularea activităţilor pensiunii vor fi angajaţi locuitori ai localităţii sau ai comunei, în special femei şi tineri.

Proiectul işi propune construcţia unei noi pensiuni turistice în mediul rural, ceea ce va avea impact în sectorul turistic al zonei. Deşi există capacitatea turistică în judeţ, trebuie subliniat faptul că baza turistică din regiune este parţial învechită, aspect care va fi îmbunătăţit prin construcţia de noi astfel de unităţi de cazare a turiştilor.

Investiţia propusă a se realiza prin acest proiect nu va afecta condiţiile de mediu, respectând în totalitate legislaţia de mediu în vigoare.

4. Strategie de marketing

4.1. Completarea Strategiei de marketing Structura documentului Sursa de informaţiiCrearea ofertei Cazare MasăCe puteţi / doriţi să oferiţi ... De la caz la caz:

trasee cu prezentarea obiectivelor de interes turistic sau comercial

154

drumeţii montane (cu ghid pe trasee prestabilite)

servicii suplimentare: curăţătorie, păstrarea obiectelor de valoare, trezirea la ora solicitată, transport bagaje, etc

Cum intentionaţi să atrageţi atenţia oaspeţilor dumneavoastră asupra ofertei pe care o aveţi?

Mape de informare Panouri de informare Seri informative

Prin ce particularitaţi/activităţi vă deosebiti de ceilalţi ofertanţi?

Analiza ofertei locale de servicii şi identificarea punctelor de atracţie (ex. crama)

Care sunt grupurile ţintă pe care doriţi să le abordaţi (Cui se adresează oferta dvs)?

Identificarea nevoii de recreere din oraşele apropiate Statistici despre cele mai căutate destinaţii turistice

Ce intreprindeţi pentru a asigura o atmosferă rurală a spaţiului dumneavoastră?

Amenajarea interiorului cu obiecte decorative cu tematică rustică

Arhitectura exterioară să păstreze liniile arhitecturale ale zonei

Amenajarea grădinii cu obiecte decorative cu tematică rustică (car cu flori, masă şi scaune din trunchiuri de copac, etc)

Stabilirea preţului Stabilirea preţului se face pe baza analizei ofertei turistice din zonă

Stabilirea gradului de ocupare Număr de zile ocupate pe an stabilite în funcţie de oferta propusă

Servicii suplimentare Închirieri de echipamente specifice Saună, masaj, sală fitness

Strategie de marketing - Publicitate şi relaţii cu publiculCu ce faceţi/intentionaţi să faceţi publicitate? Cooperare / colaborări Colaborări cu alte pensiuni pentru grupuri care

depăşesc capacitatea proprie Colaborări cu alte pensiuni care nu oferă /

ofera masa, pentru a acoperi excedentul / deficitul propriu de astfel de servicii

4.2. Instructiuni pentru colectarea datelor economice Descrierea surselor de date economice Nr. Documente sursa Date furnizate Unde se utilizează?1. Declaraţia de venituri şi cheltuieli

pe anul precedent (dacă este cazul)

Veniturile şi cheltuielile îregistrate in anul precedent

Previziune venituri Previziune cheltuieli Cont de profit şi pierdere

Primii paşi pentru pregătirea documentelor : devizul general, bugetul indicativ şi planul financiar

4.3. Devizul general al investiţiei

155

Valoarea totală a investiţiei rezultată din devizul general întocmit conform prevederilor lagale şi valoarea de construcţii-montaj.

4.3.1.Devizul general Observaţii:

Devizul general este eliberat în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.1179/2002 şi sintetizează primele 3 devize;Devizul general este în mod automat completat cu valori aferente: devizul pe obiectiv, alte devize pe obiect, devizele financiare, valoari cu TVA; Singura coloană care poate fi completată de solicitant este coloana “Din care, supus licitaţiei”.

Regula: Achiziţia cu o valoare mai mare de 10.000 Euro va fi inclusă în

coloana “Din care depus pentru achiziţie”.

Structura: Partea I

1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului – valorile din acest capitol sunt preluate din “Deviz pentru alte obiecte”, ca valoare totală cu TVA pentru fiecare capitol.

1.1. Cheltuieli pentru achiziţionarea terenului 1.2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului 1.3. Costurile pentru protecţia mediului

2. Cheltuielile pentru realizarea infrastructurii obiectivului – valorile din cadrul acestui capitol sunt preluate din “Deviz pentru alte obiecte”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol

2.1.Reţele exterioare de racord apă, canalizări, gaze, energie termică, energie electrică, comunicaţii, căi de acces la reţeaua principală de drumuri şi căi ferate

3. Cheltuielile pentru proiectare şi asistenţă tehnică – valorile din acest capitol sunt preluate din “Devizul financiar”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol:

3.1. Studii de teren 3.2 .Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 3.3 .Proiectare si engineering 3.4 .Organizarea procedurilor de achizitie publică 3.5 .Consultanţă 3.6 .Asistenţă tehnică

4. Cheltuielile pentru investiţia de bază – valorile din acest capitol sunt preluate din “Devizul obiectului”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol:

156

4.1. Construcţii şi instalaţii 4.2 .Montaj utilaj tehnologic4.3 .Utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale cu

montaj4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport4.5.Dotări

5. Alte cheltuieli – valorile din acest capitol sunt preluate din “Devizul financiar”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol

5.1. Organizare de şantier5.1.1. Lucrări de construcţii 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului

5.2. Comisioane, taxe, tarife legale şi costuri financiare (Neeligibile)- Costurile nu includ TVA

5.2.1 Comisioane, taxe, tarife legale (Neeligibile)5.2.2. Costuri de finanţare (Neeligibile)

5.3. - Cheltuieli diverse şi neprevăzute (Eligibile) – valoarea va fi preluată din “Devizul financiar”

- Costuri diverse şi neprevăzute 5%, valoarea totală cu TVA.

6. Cheltuieli pentru darea în exploatare – valorile din acest capitol sunt preluate din “Devizul financiar”, valoarea totală cu TVA pentru fiecare capitol:

6.1. Pregătirea personalului pentru exploatare 6.2.Probe tehnologice, încercari, rodaje, expertize la

receptie. Partea II Valoarea actualizată a mijloacelor fixe incluse în cadrul obiectului

investiţiei

Partea III Fondul de rulment pentru primul ciclu de producţie

Devizul general estimativ al investiţiei

Valoarea totală a investiţiei, cu detalierea pe structura devizului general, conform prevederilor legale:

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Valoare totala

Mii LeiEURO

Partea I Capitol 1

157

1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 0 01,1 Obţinerea terenului 0 01,2 Amenajarea terenului 0 01,3 Amenajări pentru protecţia mediului 0 0 Capitol 2

2Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

Capitol 3 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 0 03,1 Studii de teren 0 03,2 Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 0 03,3 Proiectare şi inginerie 0 03,4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică 0 03,5 Consultanţă 0 03,6 Asistentă tehnică 0 0 Capitol 4 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază4,1 Construcţii şi instalaţii4,2 Montaj utilaj tehnologic4,3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj4,4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport4,5 Dotări Capitol 5 5 Alte cheltuieli 0 05,1 Organizare de şantier 0 05.1.1 Lucrări de construcţii 0 05.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului 0 5,2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 0 05.2.1 Comisioane, taxe şi cote legale 0 05.2.2 Costul creditului 0 05,3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0 0 Capitol 6 6 Cheltuieli pentru darea în exploatare 0 06,1 Pregătirea personalului de exploatare 0 06,2 Probe tehnologice 0 0 TOTAL Din care, C+MPartea II

1Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul obiectivului de investiţie 0 0

Partea III

1Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie

TOTAL GENERAL Din care, C+M

Observaţii: O investiţie poate avea câteva “obiecte” care formează ţinta

finală a investiţiei;

158

Aceste “obiecte” ar putea constitui în mod individual o ţintă separată a unei investiţii;

O definiţie conformă cu prevederile legislative ar putea fi: “obiectul” unei investiţii reprezintă o parte a scopului final (obiectiv, ţintă) al investiţiei, care funcţionează de sine stătător.

Structura fişelor: Construcţii şi instalaţii

Lucrări ale terenului Construcţii, lucrări de consolidare şi arhitectură Izolaţii Instalaţii electrice Instalaţii sanitare Instalaţii de încălzire, ventilaţie, aer condiţionat,

dispozitive pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, etc

Instalaţii de gaze Asamblarea de echipamente tehnologice Instalaţii, echipamente tehnologice şi funcţionale cu asamblare Echipamente independente Aparatură

4.3.2. Devize pe obiectDevizul pe obiect este elaborat de către arhitect împreună cu echipa de specialişti tehnici.

Deviz pe obiectObiect 1: Pensiune

Nr. crt.


Valoarea pe categorii de lucrări (CONSTRUCTOR)Mii Lei EURO

Partea I LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII 1 Terasamente

2Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

3 Izolaţii4 Instalaţii electrice5 Instalaţii sanitare

6Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, internet

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale8 Instalaţii de telecomunicaţii TOTAL I (fără TVA) TVA (19% / 2) TOTAL I (cu TVA)PARTEA II - MONTAJ1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice TOTAL II (fără TVA)

159

TVA (19% / 2) TOTAL II (cu TVA)PARTEA III - PROCURARE2 Utilaje şi echipamente de transport3 Dotări TOTAL III (fără TVA) TVA (19% / 2) TOTAL III (cu TVA)

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fără TVA)

TVA (19% / 2) TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA)

4.3.3. Alte devize pe obiect

Observaţii: Alte “obiecte” sunt formate din tipurile de activităţi/obiecte care

nu sunt incluse în prima fişăStructura:

1.1. Achiziţionarea de teren 1.2. Amenajări de mediu 1.3. Ajustări pentru protecţia mediului 1.4. Cheltuieli pentru funcţionarea obiectivului

Alte devize pe obiectCheltuieli aferente asigurării cu utilităţi

Nr. crt.


Valoarea fără TVA

Mii Lei EURO1 Alimentare cu apă

2 Canalizare

3 Alimentare cu gaze4 Alimentare cu agent termic5 Alimentare cu energie electrică6 Telecomunicaţii7 Alte tipuri de reţele exterioare8 Drumuri acces9 Căi ferate industriale10 Cheltuieli aferente branşării la reţelele de utilităţi TOTAL I (fără TVA) TVA (19% / 2) TOTAL I (cu TVA)

4.3.4. Devize financiare

Structura: Cheltuieli pentru avize, acorduri şi autorizaţii / Studii de teren

160

Proiectare şi engineering Consultanţă / Organizarea procedurilor de achiziţii Asistenţă tehnică Organizarea de şantier (cheltuieli eligibile) Cheltuieli diverse şi neprevăzute 5% Probe tehnologice şi pregătire personal Creditul, taxe şi cote legale Actualizare de 10% din totalul cheltuielilor eligibile

4.4. Buget indicativ Observaţie

Bugetul indicativ are aproape aceeaşi structură şi se bazează pe aceleaşi reguli de completare ca şi cele aplicate în cazul devizului general, cu excepţia faptului că valorile sunt preluate din cele 4 devize, fără TVA.

Structura:Capitol 1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Cheltuieli pentru obţinerea terenului 1.2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului 1.3. Cheltuieli pentru protecţia mediului

Capitol 2. Cheltuielile pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1. Reţele exterioare de racord apă, canalizări, gaze, energie termică, energie electrică, comunicaţii, căi de acces la reţeaua principală de drumuri şi căi ferate

Capitol 3. Cheltuielile pentru proiectare şi asistenţă tehnică 3.1. Studii de teren 3.2. Obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 3.3. Proiectare şi engineering 3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie publică 3.5. Consultanţă 3.6. Asistenţă tehnică

Capitol 4 Cheltuielile pentru investiţia de bază 4.1. Construcţii şi instalaţii 4.2. Montaj utilaj tehnologic4.3. Utilaje si echipamente tehnologice şi funcţionale cu


Capitol 5 Alte cheltuieli

161

5.1. Organizare de şantier 5.1.1. Lucrări de construcţii 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului

5.2. Comisioane, taxe, tarife legale şi costuri financiare (N)5.2.1 Comisioane, taxe, tarife legale (Neeligibile)

5.2.2. Costuri de finanţare (Neeligibile)5.3. Pregătirea personalului de exploatare5.4. Probe tehnologice

Capitol 6 Cheltuieli diverse şi neprevăzute Capitol 7 Actualizarea

Valoarea eligibilă totală a bugetului cuprinde suma valorilor eligibile de pe coloana corespunzătoare

Valoarea neeligibilă totală a bugetului cuprinde suma valorilor neeligibile de pe coloana corespunzătoare

Valoarea totală a proiectului reprezintă suma dintre valoarea eligibilă şi neeligibilă a proiectului

4.5. Planul financiarStructura:

Cost eligibil total (Euro ) - valoarea este preluată automat din bugetul indicativ şi reprezintă valoarea eligibilă totală a bugetului;

Cheltuieli publice (Euro) – Total – reprezintă jumătate din valoarea eligibilă totală a bugetului acordat prin Programe de Finanţare, din care;

Contribuţia UE – reprezintă 75% din cheltuielile publice totale;

Cofinanţarea naţională – reprezintă 75% din cheltuielile publice totale;

Cheltuielile private (Euro) – reprezintă finanţarea publică a solicitantului şi reprezintă jumătate din valoarea eligibilă totală a bugetului, din care:

Auto-finanţarea – capitalul propriu Credite – angajarea de credite

4.6 Bilanţul Bilanţul va fi completat în conformitate cu ultimul bilanţ al companiei, în funcţie de caz.

4.7. Baze de producţie Structura:- Baze pentru teren de producţie- Baze pentru producţia de animale

162

- Baze de producţie – forţa de muncă- Baze de producţie – persoane care sunt sprijinite (doar pentru

producători individuali şi asociaţii familiale)- Baze de producţie-clădiri- Baze de producţie - echipamente

5. Cererea de finanţare

5.1. Tehnica completării cererii de finanţare (exemplu)

5.1.1.Reguli generale: Cererea de finanţare rulează sub Microsoft Excel din pachetul Microsoft

Office, versiunea minimă fiind 1997; La deschiderea fişierului, se alege opţiunea “Activare macrocomenzi”,

iar nivelul de securitate trebuie să fie setat pe “minim” sau “mediu”; În cererea de finanţare se completează numai câmpurile în alb, celulele

colorate nu se completează, fiind blocate; După completarea unui câmp, se acţionează tasta “ENTER” (sau clic

pe butonul din stânga al mouse-ului) pentru preluarea informaţiilor introduse.

5.1.2. Secţiunea 1 Prima secţiune a cererii de finanţare este structurată sub forma unui

fişier Excel de sine stătător, care cuprinde doua foi de calcul (spreadsheet): secţiunea generală şi secţiunea specifică

Structura: o Secţiune generală

A. Prezentare generală B. Informaţii privind solicitantul C. Finanţări nerambursabile

o Secţiune specifică D. Submasura E. Descrierea proiectului H. Lista documentelor anexate I. Declaraţii ale solicitantului

5.1.3. Secţiunea 2 Cea de-a doua secţiune a cererii de finanţare, tot fişier Excel separat

cuprinde următoarele foi de calcul (spreadsheet):o Bugetul indicativo Plan financiar o Devize obiect o Alte devize obiecto Devize financiare o Deviz general

163

o Bilant &CPPo Prognoza veniturilor o Prognoza cheltuielilor o CPPo CashFlowo Indicatorio Baze de producţie

5.2. Ordinea de completare a cererii de finantare Ţinând cont de faptul că ordinea în care se completează foile de calcul din

cererea de finanţare este diferită de ordinea de aşezare a acestora în cadrul fişierului Excel, se impun următoarele recomandări:

Buget indicativ: se completează cursul de schimb de la data întocmirii studiului de fezabilitate;

Se completează Bilanţul&CPP cu cursul de schimb şi datele solicitantului din anul precedent;

Se completază foile de calcul (valori fără T.V.A.): Deviz pe obiect Alte devize pe obiect Devize financiare

Datele introduse în aceste 3 foi de calcul sunt preluate automat în foile Buget Indicativ şi Deviz General;

Deviz general: se completează ultima coloană cu valorile supuse licitaţiei;

Prognoză venituri (pe cei 5 ani de funcţionare); Prognoză cheltuieli (pe cei 5 ani de funcţionare); Datele din cele 2 foi de calcul sunt preluate automat în “Contul de Profit

şi Pierdere”; Contul de Profit şi Pierdere: se completează cu veniturile şi cheltuieliel

financiare şi impozitul pe profit şi venit, după caz; CashFlow: se completează prognoza activităţii de finanţare, investiţii şi

exploatare pe anii de implementare şi apoi se completează prognoza de venituri şi cheltuieli pe anii de funcţionare, corelând informaţiile cu cele din Contul de Profit şi Pierdere;

Se verifică indicatorii financiari; Se completeaza bazele de producţie.

5.3. Instrucţiuni pentru completarea cererii de finanţare

5.3.1 Previzionarea veniturilorFişa “Previzionarea veniturilor” va fi completată cu următoarele date:

Valori de intrare: o Numărul de locurio Cazare: preţ / loc

164

o Cazare: preţ / persoană – pensiune completă Pentru a sprijini solicitantul în activitatea de previzionare a acestor

activităţi, există o fişă suplimentară; Previzionarea veniturilor se va realiza pe baza unei creşteri specifice, în

conformitate cu fluctuaţia preţului.

5.2.2 . Previzionarea cheltuielilor Previzionarea se va realiza lunar pentru perioada de implementare, pe

trimestru pentru primii doi ani de previzionare şi anual pentru ultimii 3 ani de previzionare;

Luând în considerare metoda “procent din vânzari”, în formatul fişei suplimentare se va introduce procentul estimat pentru fiecare tip de cheltuială din toatal cifră de afaceri.

5.2.3. Instrucţiuni pentru elaborarea previziunii pe 5 ani a contului de Profit şi Pierdere

Instrucţiuni privind introducerea dateloro Datele sunt preluate automat din fişa “Previzionarea venitului” şi

“Previzionarea cheltuielilor” o Singurele date care trebuie să fie introduse în această fişă sunt:o Veniturile financiare

Veniturile solicitantului generate de economiile acestuia din bancă (dobânda încasată)

o Cheltuielile financiare Cheltuieli privind rata dobânzii (aceste date sunt preluate

din programul de rambursare al solicitantului pentru împrumutul actual pe care l-a luat de la bancă plus împrumutul contractat pentru constituirea fondurilor proprii pentru derularea proiectului cu surse de finanţare nerambursabilă.

Alte cheltuieli financiare

o Impozite Solicitantul (PFA) poate plăti un impozit fix, în

conformitate cu veniturile previzionate Solicitantul poate plăti impozit pe venit (16%)

5.2.4.Interpretarea documentului “contul de Profit şi Pierdere”

o Contul de Profit şi Pierdere descrie venitul şi cheltuielile şi evidenţiază profitul net aferent anului respectiv;

o Contul de Profit şi Pierdere ia de asemenea în considerare o serie de principii contabile de bază, precum amortizarea;

o Investiţiile trebuie să genereze profit pe perioada de previzionare

165

5.4. Instrucţiuni de pregătire a prognozei fluxului de numerar

5.4.1. Instrucţiuni de completare a datelor Prognoza va fi efectuată lunar, pentru perioada de implementare şi anual

pentru perioada de 5 ani Prognoza se face în valori care includ T.V.A.

o Se utilizează cota T.V.A. de 19%, luându-se în calcul faptul că beneficiarul fondurilor nerambursabile va obţine un certificat de scutire T.V.A (dacă este cazul).

o Se ţine cont de faptul că persoana fizică autorizată este neplătitoare de T.V.A., astfel încât această cotă nu se regăseşte în venituri

Pentru prognoza pe perioada de implementare, se porneşte de la graficul de implementare fizică şi financiară

o Se stabileşte lista de activităţi prin care se va implementa proiectul

o Se determină durata fiecăreia dintre aceste activităţi o Se estimează valoarea alocată fiecarei activităţi pe fiecare lună în

parte

5.4.2. Intrări de numerar pentru activitatea de investiţii şi finanţare Se completează intrările de numerar disponibile, pentru fiecare lună în

parte, care pot fi :o Aport la capitalul social şi contul întreprinzătorului – reprezintă un

aport suplimentar al beneficiarului, pentru a susţine investiţia din fonduri proprii, până la rambursarea fondurilor nerambursabile.

Obs : Contribuţia proprie a solicitantului va fi completată fie în prima lună, ca aport de capital, fie în celula “disponibil de numerar al lunii precedente”.

o Vânzări de active – reprezintă o sursă de finanţare prin “vânzare de bunuri”; un activ deţinut de beneficiar este vândut pentru a obţine fonduri suplimentare, necesare derulării investiţiei

o Credite pe termen mediu şi lung Se completează cu sumele “alocate” în fiecare lună în

parte, conform graficului agreat împreună cu banca; Întreaga sumă disponibilă poate fi completată integral în

prima lună a investiţiei; Se evidenţiază distinct împrumutul obţinut pentru proiectul

cu finanţare nerambursabilă şi alte împrumuturi contractate de către solicitant.

o Ajutor nerambursabil – se completează cu valoarea fondurilor nerambursabile primite după transmiterea fiecărei cereri de plată, ţinând cont de faptul că în fluxul de numerar se completează valorile cu T.V.A.

166

5.4.3. Intrări de numerar pentru activitatea de investiţii şi finanţare Achiziţii de active fixe corporale , inclusiv TVA = utilaje, dotări,

echipamente audio – video, echipamente IT; Achiziţii de active fixe necorporale , inclusiv TVA = cheltuieli cu serviciile de

consultanţă; Creşterea investiţiilor în curs = valoarea investită lunar pentru construcţia

clădirii pensiunii

5.4.4. Realizarea prognozei pe 5 ani a fluxului de numerar Veniturile se preiau din documentul “contul de profit şi pierdere” (nu se

aplică T.V.A. pentru persoane fizice autorizate); Cheltuielile se preiau din documentul “contul de profit si pierdere”,

înmulţindu-se cu 1,19; Rambursarea creditului contractat pentru programul cu finanţări

nerambursabile şi plata dobânzilor se completează cu valorile anuale, conform fişei suplimentare 1, “rambursare”;

Impozitul pe venit se preia din documentul “contul de profit şi pierdere” ; Nu se completează valoarea T.V.A.

5.4.5. Interpretarea documentului “Flux de numerar” Fluxul de numerar furnizează proiecţia următoarelor date:

Disponibilul bănesc la începutul perioadei la care se referă, adică soldul iniţial al numerarului (în casă şi în bancă);

Încasările în numerar previzionate pentru perioada respectivă (vânzările estimate);

Cheltuielile în numerar ale aceleiaşi perioade; Disponibilul bănesc la sfârşitul perioadei pentru care s-a întocmit această

situaţie financiară;Condiţia esenţială este ca, la sfârşitul fiecărui an, disponibilul de numerar

să fie pozitiv.

6. Documente necesare obţinerii de finanţări nerambursabile

6.1. DOCUMENTE necesare obţinerii finanţării nerambursabile în cazul SAPARD

Potenţialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanţare următoarele documente:

Memoriu justifcativ pentru proiectele care prevăd numai achiziţie de bunuri şi servicii;

167

Studiu de fezabilitate pentru proiectele care prevăd atât construcţii cât şi modernizări de construcţii, întocmit conform Ordinului comun nr 1013/873/2001 al Ministrului de Finanţe şi al Ministrului Lucrărilor Publice Transportului şi Locuinţei privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei, pentru achiziţia publică de servicii cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1179/2002;

Copie după actul de proprietate al terenului şi a luciului de apă, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să justifice dreptul de folosinţă al terenului şi după caz actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare pentru proiectele care prevăd lucrări de construcţie;

Certificatul de urbanism pentru proiectele care prevăd construcţii şi/sau modernizări de construcţii;

Fişa tehnică ( anexă la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţia mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia natională elaborată în conformitate cu legislaţia UE;

Certificatul de înregistrare al comerciantului, pentru societăţile private (copie);

Pentru proiecte >= 50.000 Euro, planul de afaceri care să demonstreze viabilitatea proiectului;

Pentru societăţile comerciale, ultimul bilanţ precedent anului depunerii proiectului. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de autoritatea fiscală;

Avizul care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligaţii restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare;

Declaraţie pe propria raspundere din care să rezulte ca solicitantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;

Cazier judiciar al responsabilului de proiect;

168

Existenţa contribuţiei financiare proprii a beneficiarului va fi dovedită printr-un document emis de bancă şi/sau alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenţa cofinanţării şi modul de asigurare al acesteia;

Pregătire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii/certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere care să menţioneze că beneficiarul proiectului şi/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului;

Avizul sanitar veterinar eliberat de instituţia abilitată care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislaţia naţională cu excepţia investiţiilor pentru procesare la care avizul sanitar veterinar trebuie sa fie în acord cu UE.

6.2. Tabel cu instituţiile implicate în elaborarea de avize şi autorizaţii SAPARD

Nr. Crt

Denumirea documentului (aviz sau autorizaţie) Instituţia implicată în eliberarea documentului

1. Contract de arendare Primăria comunei 2.

Copie după actul de proprietate al terenului, copie după contractul de arendare înregistrate la primăria comunei şi semnate de secretarul primăriei, copie după contractul de concesiune sau alt act care să certifice dreptul de folosinţă pe o perioadă de minim 10 ani de la data depunerii cererii de finanţare

Primăria comunei

3.

Documentaţie cadastrală: Plan de aplicare a legilor funciare cu încadrarea în zonă; Document de intabulare a parcelelor cu numerele cadastrale înscrise în titlul de proprietate

Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

4.

Acordul de mediu pentru achiziţionarea de utilaje şi maşini agricole

Agenţia de protecţia mediului

5. Autorizaţie privind îndeplinirea normelor comunitare cu privire la mediu

6. Certificat de înregistrare în Registrul Comerţului Oficiul Registrului Comerţului

7. Certificat de producător Primărie8. Autorizaţie eliberată în baza Legii nr.300/ 2004 Primărie 9.

Situaţie privind capacitatea financiară Direcţia Generală a Finanţelor Publice

10.

Certificate care să ateste faptul că nu figurează cu venituri din activităţi independente

Direcţia Generală a Finanţelor Publice (Administraţia Finanţelor Publice)

11.

Cazierul fiscal Direcţia Generală a Finanţelor Publice

12.

Declaraţia pe propria răspundere că nu are obligaţie la bănci

Responsabilul de proiect

169

13. Aviz fitosanitar DADR, Unitate fitosanitară.

14.

Cazier judiciar al responsabilului de proiect Ministerul Administraţiei şi Internelor (Inspectoratul de Poliţie)

15.

Declaraţie pe proprie răspundere care să menţioneze că solicitantul nu beneficiază şi nu va beneficia de finanţări nerambursabile din alte programe pentru proiectul SAPARD


16.

Extras de cont bancar vizat şi datat de bancă cu cel mult 5 zile lucrătoare înainte de data depunerii cererii de finanţare

Banca

17.

Copie precontract de vânzare - cumpărare a produselor obţinute

18.

Copie după certificatul de calificare / diplomă de studii sau declaraţie pe propria răspundere a solicitantului sau responsabilului tehnic că va urma un curs de pregătire profesională, înainte de primirea ultimei plăţi a ajutorului


19.

Aviz sanitar pentru solicitantul care prelucrează , depozitează, transportă şi valorifică produse alimentare

Direcţia de Sănătate Publică

20. C.V.- urile persoanelor responsabile de proiect Responsabilul de proiect21. Copie după actele de identitate a responsabilului de

proiectResponsabilul de proiect

22.

Declaraţie pe proprie răspundere a solicitantului că va achiziţiona în cadrul proiectului numai material de înmulţire şi /sau plantare, certificat din punct de vedere fitosanitar şi al calităţii şi o cerere de înregistrare

Unitatea fitosanitară judeţeană

23.

Fişă specimene de semnătură în bancă - Adresa băncii în care se precizează codul SWIFT

24.

Copie după cererea privind înscrierea în Registrul Exploataţiilor Agricole

DADR

6.3. Documente specifice pentru agroturismCertificatul de membru al unei Agenţii Naţionale de Turism sau

contractul încheiat cu o agenţie de turism autorizată privind introducerea obiectivului în circuitul turistic (pentru turism rural şi alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural)

Certificat de membru nr.......din data............. Contract nr........din data……….

Certificatul de clasificare a obiectivului turistic Certificat nr........din data................

In vederea obţinerii certificatului de clasificare agenţii economici care deţin sau administrează structuri de primire turistice vor întocmi o documentaţie cu următorul conţinut:

170

Cerere către primaria din localitatea de dispunere a propietaţii, în care

propietarul pensiunii, prezintă obiectul activităţii ce o va desfăşura, cere aprobare pentru funcţionare şi luare în evidenţă.

Cerere-tip (anexa nr. 3);

Actele casei: act de propietate, act de vânzare cumpărare

Fişa de prezentare a casei : număr de camere (nominalizate, suprafaţa), suprafaţa curţii, gospodării anexe, garaje, etc

Schiţa privind amplasarea şi adresa casei, format A4

Achitat o taxă........., pentru pensiunile care au până în ......camere.

Achitat o taxă de ******* lei pentru Certificatul de Clasificare.

Adeverinţă de sănătate din partea medicului de familie la care este arondată pensiunea, în care se specifică, că propietarul pensiunii este sănătos.

171

6.5. Lista de documente ce trebuie ataşată cererii

Nr.

Crt

. Numele doc. ataşat

Instituţia implicată- adresa,- numărul camerei,- persoana responsabilă,- orele când e deschis,- cost

Cum se pot obţine documentele ataşate

- Documente de sprijin înaintate instituţiei

- Formulare incluse- Alte cerinţe

Durata medie de obţinere a

documentelor

Durata validării documentelor în săptămâni

Observaţii

1

Autorizaţia de persoană fizică în baza Legii nr. 300/2004

Primăria comunei pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea solicitantul

Persoana responsabilă:secretar

Documente înaintate instituţiei:- cerere tip;- copie cazier judiciar;- cazier fiscal;- copie act de indetitate;- certificat medical;- declaraţie tip;- documentaţie privind pregătirea profesională;- taxă urgenţă;

1săptămână permanent

2 Aviz P.S.I. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului …. “Serviciul de prevenire a incendiilor”

- cerere tip;- certificat urbanism;- dovada titllului asupra terenului;- certificat de înmatriculare la Registrul Comerţului;- documentaţie tehnică (piese scrise şi desenate inclusiv material P.S.I);- referat – verificator de proiect pentru cerinţa de calitate – siguranţă la foc- opis documente în două exemplare- taxă

1 – 2 săptămâni 2 ani

172

3 Certificat de cazier judiciar

Inspectoratul de Poliţie al jud. ……..“Serviciul cazier judiciar statistică şi evidenţe operative”………intrarea la serviciul paşapoartePersoana de contact: subcomisar……, şef birou cazier judiciar, statistică şi evidenţă operativă,

- cere tip;- document de identitate;-timbru fiscal;- chitanţa pentru regim urgenţă (3 zile);- procură autentificată la notar; când se solicită pentru altă persoană

3 zile lucrătoare – urgenţă;7 zile lucrătoare normal

Valabilitate 30 zile

Cererea tip se primeşte de la ghişeu;Chitanţă pentru urgenţă se achită la Direcţia de Finanţe Publice

4 Cazier fiscal Direcţia Generală a Finanţelor Publice

Pentru persoane fizice:- copie BI/CI;-copie cazier judiciar- cerere tip;-taxa timbru regim normal-taxa timbru regim urgenţăPentru persoane juridice:- copie BI/CI

asociat/administrator;- copie statut- împuternicire pt. Administrator

în cazul în care sunt mai mulţi asociaţi

-taxă timbru regim normal-taxă timbru regim urgenţă

10 zile lucrătoare în regim normal5 zile lucrătoare în regim urgenţă

Valabilitate 15 zile calendaristice

Cererea tip se primeşte de la ghişeu;

5 Certificat care atestă lipsa datoriilor fiscale şi sociale

Direcţia Generală a Finanţelor Publice

- cerere tip;-balanţa de verificare;-timbru fiscal

5 zile lucrătoare Valabilitate 30 zile lucrătoare

Cererea tip se primeşte de la ghişeu;

6Aprobarea

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru

- cerere de aprobare;- memoriu tehnic justificativ;

20 zile lucrătoare Aprobarea sanitar

După verificarea

173

sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţii supuse controlului sanitar – veterinar desfăşurate de persoane juridice

Siguranţa Alimentelor - schiţa spaţiului; veterinară a activităţii supuse controlului poate fi suspendată temporar sau anulată dacă nu se respectă condiţiile iniţiale pentru care a fost eliberată.Aprobările neridicate de la DSVSA în termen de 30 zile de la data emiterii îşi pierd valabilitatea

dosarului se verifică exploataţia şi se întocmeşte referatul de evaluare cu propunerea de aprobare sau neaprobare a activităţii cu motivaţia tehnică a aspectelor neconforme.

7 Aviz de principiu pentru amplasarea obiectivului supus controlului şi a aprobării sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor – protocol între Agenţia SAPARD şi ANSVSA

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

- cerere de aprobare;- memoriu tehnic justificativ privind investiţia- act de proprietate a spaţiului;- copie după certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului- schiţa spaţiului;

10 zile lucrătoare Avizul de principiu poate fi suspendat temporar sau anulat dacă nu se respectă condiţiile iniţiale pentru care a fost eliberat. Avizele neridicate de la DSVSA în termen de 30 zile de la data emiterii îşi pierd valabilitatea

Avizul se emite la finalizarea investiţiei şi a probelor tehnologice care atestă faptul că activitatea beneficiarului proiectului SAPARD este în concordanţă cu legislaţia UE referitoare la respectarea

174

condiţiilor de igienă şi bunăstare a animalelor.

8Autorizaţie privind îndeplinirea normelor comunitare cu privire la mediu

Agenţia de Mediu -cererea pentru eliberarea autorizaţiei de mediu;- fişa de prezentare şi declaraţie după formulare tip; - dovada că s-a facut publică solicitarea prin cel puţin una dintre metodele de informare impuse;- planul de situaţie şi planul de încadrare în zona a obiectivului;- procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu întocmit conform Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de conformare existent, după caz.- taxă de autorizare;

90 zile lucrătoare 5 ani cu condiţia vizării anuale

Aviz privind îndeplinirea normelor comunitare cu privire la mediu

Agenţia de Mediu -cerere (solicitare acord)- Fişa Tehnică de mediu, conform Ordin 1943/2001, care se eliberează odată cu certificatul de urbanism de către comisiile

10 zile lucrătoare Acord pe durata de realizare a investitiei, cu condiţia ca investiţia să înceapă în cel

175

de acorduri unice -certificat de urbanism (copie)-acte doveditoare ale dreptului de folosinţă (copie)-plan de situaţie anexă la certificatul de urbanism (copie)-plan de încadrare în zonă (copie)-memoriu tehnic (întocmit după formular tip)- taxă de autorizare; taxă avizare.

mult 2 ani de la data emiterii avizului/acordu-lui

176

6.6. Instrucţiuni pentru pregătirea şi obţinerea documentelor ataşate Nr.crt.

Document Condiţii de conformitate

1. Copie după actul de proprietate asupra terenului

Documentul trebuie să fie semnat, ştampilat, datat, legalizat, emis pe numele solicitantului

2. Certificat de urbanism Documentul trebuie să fie semnat, ştampilat, datat, emis pe numele solicitantului

Termen de valabilitate 1 an 3. Fisa tehnică – anexă la

certificatul de urbanismDocumentul trebuie să fie semnat, ştampilat, datat,

emis pe numele solicitantului Termen de valabilitate 3 luni

4. Aviz sanitar veterinar Documentul trebuie să fie semnat, ştampilat, datat, emis pe numele solicitantului

Avizul trebuie să precizeze că investiţia este în acord cu standardele Uniunii Europene

5. Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Turismului

Documentul trebuie să fie semnat, ştampilat, datat, emis pe numele solicitantului

Termen de valabilitate 6. Document care să ateste că

solicitantul nu a desfaşurat nici o activitate anterioară desfăşurării proiectului

Documentul trebuie să fie semnat, ştampilat, datat, emis pe numele solicitantului

Termen de valabilitate 30 zile

7. Certificat care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale, eliberat de Administraţia Financiară

Documentul trebuie să fie completat, semnat şi să poarte ştampila administraţiei care l-a eliberat

Termen de valabilitate 30 zile

8. Certificat care să ateste lipsa datoriilor fiscale şi sociale, eliberat de primărie

Documentul trebuie să fie completat, semnat şi să poarte ştampila administraţiei care l-a eliberat

Termen de valabilitate 30 zile9. Cazier fiscal Documentul trebuie sa fie completat, semnat şi să

poarte ştampila administraţiei care l-a eliberatTermen de valabilitate 15 zile

10. Extras de cont Documentul trebuie să fie completat, semnat şi să poarte ştampila băncii

Termen de valabilitate 5 zile11. Scrisoare de confort Documentul trebuie sa fie completat, semnat şi să

poarte ştampila bănciiTermen de valabilitate 120 zile

12. Cazier judiciar Documentul trebuie sa fie completat, semnat şi să poarte ştampila administraţiei care l-a eliberat

Documentul trebuie să menţioneze că:Beneficiarul nu are fapte înscrise în cazier La depunerea proiectului documentul se încadrează

în termenul de valabilitate de 1 lună13. Autorizaţie eliberată conform

Legii 300/2004Documentul trebuie să fie completat, semnat şi să

poarte ştampila administraţiei care l-a eliberatFormalităţi (autoritate emitentă, ştampila, număr de

înregistrare, data, semnătura, numele beneficiarului)

6.7. Lista orientativă a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate în structuri de primire turistice 6.7.1. Servicii de reparaţii privind obiectele de uz personal: - reparat îmbrăcăminte; - reparat încălţăminte; - repararea şi întreţinerea autoturismelor; - reparat geamantane şi genţi; - reparat umbrele.

6.7.2. Servicii de poştă, telecomunicaţii şi publicitate: - convorbiri telefonice; - telex; - fax; - racord la reţeaua internaţională de calculatoare; - antenă satelit; - program video intern, TV cablu; - televizor; - radio; - vânzări de cărţi poştale, ilustrate, timbre poştale, reviste; - vânzări de materiale de propagandă turistică (albume, ghiduri, diapozitive).

6.7.3. Servicii personale: - frizerie; - coafură; - cosmetică; - manichiură; - pedichiură; - gimnastică de întreţinere; - exerciţii fizice şi cură pentru slăbire; - spălătorie şi curăţătorie; - curăţat încălţăminte.

6.7.4. închirieri de: - aparate de radio; - frigidere; - televizoare; - pături suplimentare; - jocuri distractive (remi, table, şah); - echipament şi materiale sportive; - săli de recepţie, simpozioane etc.; - birouri pentru firme; - birouri pentru oameni de afaceri; - maşini de calculat-calculatoare;

178

- instalaţii pentru traducere simultană; - locuinţe pentru reprezentanţi de firme; - locuri de garaj; - biciclete şi triciclete; - ambarcaţiuni (şalupe, bărci); - articole de ştrand şi plajă (umbrele, şezlonguri, cearşafuri); - autoturisme cu/fără şofer (rent-a-car); - terenuri de sport; - umbrele; - articole de uz gospodăresc pentru campinguri; - cazarmament suplimentar (pleduri, ceaşafuri, perne etc.) în campinguri; - maşini de călcat; - maşini automate de spălat rufe în campinguri.

6.7.5. Servicii de educaţie fizică şi sport: - înot; - patinaj; - schi; - echitaţie; - popice; - gimnastică; - alpinism; - tenis de câmp; - tenis de masă; - tir cu arcul; - schi nautic; - şcoli pentru schi, patinaj, înot, tenis etc.

6.7.6. Servicii de cultură şi artă: - organizare directă şi procurare de bilete pentru: - spectacole teatrale; - concerte; - carnavaluri.

6.7.7. Diverse alte servicii: - room service; - spălat şi călcat lenjerie; - spălat, călcat, curăţat obiectele turiştilor; - comisionar-curier; - lucrări de secretariat; - multiplicări de documente; - rezervări de locuri la hoteluri în alte localităţi; - rezervări de locuri în unităţi de alimentaţie; - parcaj auto;

179

- supraveghere copii, bătrâni; - grădiniţă pentru copii; - procurări bilete de tren, avion; - transport hotel-aeroport; - piscină, saună; - sală de fitness; - solariu; - masaj; - organizare de banchete, recepţii, mese oficiale, nunţi; - servicii de ghid; - tratamente geriatrice şi reumatismale; - tratamente prin metode româneşti (Gerovital, Amar etc.) şi străine;

- asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului ambulatoriu;

- organizarea de partide de pescuit; - abonamente la mijloacele de transport pe cablu; - bilete pentru mijloacele de transport în comun; - plimbări cu căruţa, trăsura, sania etc.; - schimb valutar; - vânzări de mărfuri - puncte comerciale diverse (alimentare, farmacii, cadouri, ziare, flori etc.); - vânzări de excursii pe trasee interne şi externe; - vânzări de locuri la diferite acţiuni specifice (seri folclorice, degustări de vinuri etc.).

6.7.8. Servicii gratuite: - informaţii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii; - încărcarea, descărcarea şi transportul bagajelor; - trezirea clienţilor la ora solicitată; - obţinerea legăturilor telefonice; - păstrarea obiectelor de valoare; - transmiterea de mesaje; - predarea corespondenţei clienţilor; - expedierea corespondenţei clienţilor; - asigurarea de ziare, reviste în holuri; - acordarea de medicamente şi materiale sanitare în cadrul primului ajutor în caz de accidente; - păstrarea obiectelor uitate şi anunţarea clienţilor; - păstrarea bagajelor; - comenzi pentru taximetre; - expediere prin "retur" la domiciliu a scrisorilor sosite după plecarea clienţilor; - facilitarea cazării pasagerilor în alte spaţii de cazare din localitate; - oferirea de material de propagandă şi informare turistică;

180

- servicii de parcare şi garare.

6.8. Norme metodologice şi criteriiprivind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistice

6.8.1. Dispoziţii generale Prin prezentele norme, elaborate in conformitate cu prevederile art. 9 din H.G. nr. 14/1995 privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistice, se stabilesc metodologia şi criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice din România.

Prin structuri de primire turistice, în sensul prezentelor norme, se inţelege orice construcţie si amenajare destinată, prin proiectare şi execuţie, cazării sau servirii mesei pentru turişti, împreună cu serviciile specifice aferente.Structurile de primire turistice includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanţă, pensiuni, ferme agro-turistice si alte unităţi cu funcţiuni de cazare turistică, unităţile de alimentaţie din incinta acestora, unitaţile de alimentaţie destinate servirii turiştilor, situate în staţiunile turistice, precum si cele administrate de o societate de turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare si de proprietate.

Prezentele norme sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici care administrează:- hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri;- vile si bungalouri;- cabane turistice;- campinguri si sate de vacanţă;- camere de închiriat din locuinţe familiale;- spaţiile de cazare de pe navele fluviale si maritime;- unităţi de alimentaţie destinate servirii turiştilor: restaurante, baruri de zi, baruri de noapte, videodiscoteci etc., indiferent de forma de proprietate, organizare şi administrare a acestora.

Structurile de primire turistice se clasifică pe stele sau categorii după caracteristicile constructive, calitatea dotărilor şi a serviciilor pe care le oferă, potrivit criteriilor din anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentele norme.Clasificarea are ca scop prioritar protecţia turiştilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a calităţii serviciilor oferite.Potrivit art. 9 din H.G. nr. 114/1995, clasificarea structurilor de primire turistice se face de către Ministerul Turismului.

181

Desfăşurarea de activităţi de cazare sau de alimentaţie pentru turism în unităţi care nu sunt clasificate constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit H.G. 114/1995 privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice.

6.8.2. Documentaţia necesară pentru clasificareÎn vederea obţinerii certificatului de clasificare, agenţii economici care administrează structuri de primire turistice vor întocmi următoarea documentaţie:- cerere-tip ;- fişa de prezentare a unităţii, cu precizarea modului de îndeplinire a criteriilor aferente numărului de stele sau categoriei solicitate;- copie de pe hotărârea judecatorească de înfiinţare a agentului economic sau copie de pe autorizaţia de funcţionare, după caz, din care să rezulte obiectul de activitate;- copie de pe certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului;- autorizaţia sanitară de funcţionare;- autorizaţia sanitar-veterinară (numai pentru unităţile de alimentaţie);- avizul P.S.I.;- schiţa privind amplasarea şi adresa unităţii;- schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de alimentaţie;- fişă privind încadrarea nominală a camerelor şi a spaţiilor de alimentaţie pe categorii de clasificare (anexele nr. 6A si nr. 6B);- avizul specific privind amplasamentul si funcţionalitatea obiectivului emis de Ministerul Turismului pentru obiectivele nou-construite;- copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, motel, camping, sat de vacanţă şi cabanieri;- copii de pe actele de calificare ale personalului de la recepţie şi de la unităţile de alimentaţie.

6.8.3. Eliberarea sau anularea certificatului de clasificare Documentaţia de clasificare se transmite Ministerului Turismului.Compartimentul de specialitate din cadrul ministerului verifică îndeplinirea criteriilor de clasificare, întocmeşte certificatul de clasificare şi îl supune spre aprobare conducerii ministerului.Certificatul de clasificare prin care se atestă categoria unităţii va fi însoţit de fişa privind încadrarea nominală a camerelor şi, respectiv, fişa privind structura spaţiilor de alimentaţie destinate servirii turiştilor, prin care se stabileşte capacitatea şi structura unităţii.

Verificarea la faţa locului a îndeplinirii criteriilor se face de către comisia tehnică de clasificare, constituită din specialişti din minister, în prezenţa

182

reprezentantului agentului economic care administrează structura de primire turistică în cauză.Specialiştii asociaţiilor profesionale din turism (Asociaţia Hotelierilor, Asociaţia Cabanierilor, Asociaţia Bucătarilor şi Cofetarilor etc.) pot să acorde asistentă tehnică de specialitate agenţilor economici pentru întocmirea documentaţiei de clasificare şi, respectiv, să participe la activitatea comisiilor tehnice de clasificare.

În funcţie de condiţiile concrete constatate în unitatea verificată, comisia tehnică poate propune unele compensări de dotări şi servicii pentru acordarea sau menţinerea categoriei.

Eliberarea certificatului se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentaţiei de clasificare completă, din partea agentului economic.

Însemnele privind numărul de stele sau categoria unităţii se înscriu pe o plachetă montată în exteriorul unităţii, la loc vizibil pentru turişti.Culoarea şi materialul din care se confecţionează această plachetă se stabileşte de către agentul economic, în funcţie de specificul arhitectonic al clădirii.În termen de 12 luni de la aprobarea prezentelor norme, însemnele privind numărul de stele şi respectiv, categoria unităţii vor fi marcate şi prin autocolante aplicate pe uşa de la intrare.Autocolantele vor avea dimensiunea de 30/30 cm şi vor cuprinde următoarele informatii: Ministerul Turismului, tipul structurii turistice (hotel, motel, vilă, restaurant etc.), numărul de stele şi, respectiv, categoria.Fondul autocolantelor va fi de culoare bleu, iar literele, respectiv stelele, de culoare galben auriu.Autocolantele vor fi realizate centralizat de către o tipografie desemnată de Ministerul Turismului şi se procura, contra cost, de către agenţii economici.

Unităţile, care la data verificării, nu indeplinesc criteriile nici pentru categoria minimă, nu se clasifică şi, în consecinţă, nu mai pot funcţiona. Motivatia neclasificarii se consemnează de către comisia tehnică de clasificare în procesul-verbal de verificare întocmit în 2 exemplare, dintre care unul se predă agentului economic care administreaza unitatea; în acest caz, procesul-verbal de verificare având şi rol de comunicare cu privire la neeliberarea certificatului de clasificare.

În situaţia în care comisia tehnica de clasificare constată că, deşi unitatea nu

183

îndeplineşte în totalitate criteriile de clasificare, totuşi asigură servicii minime pentru turişti, cu respectarea normelor igienico-sanitare, P.S.I. şi de confort termic, unitatea în cauză poate fi clasificată la categoria minimă pe o perioadă limitată de maximum 1 an. La expirarea acestui termen unitaţile la care n-au fost realizate integral criteriile nici pentru categoria minimă vor fi închise, cu excepţia cabanelor de creastă care vor fi transformate în refugii turistice.

Agenţii economici au obligaţia să respecte pe toată perioada de funcţionare a structurilor de primire turistice condiţiile şi criteriile care au stat la baza clasificării.

Prin organele specializate, Ministerul Turismului verifică periodic starea şi funcţionarea dotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care stau la baza clăsificării unitaţii. Nerespectarea acestora atrage după sine măsuri de clasificare sau, după caz, de retragere şi anulare a certificatului de clasificare.

Certificatul de clasificare se retrage atunci când nu este respectat unul dintre următoarele criterii care influenţează direct protecţia turiştilor:a) asigurarea apei curente la grupurile sanitare şi în spaţiile de producţie din structurile de primire unde acest criteriu este obligatoriu;b) asigurarea funcţionării şi întreţinerii corespunzătoare a grupurilor sanitare;c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 C, pe timp de iarnă, în spaţiile de cazare şi de servire a mesei.

Nerespectarea celorlalte criterii de clasificare, stabilite prin prezentele norme conduce la declasificarea de către Ministerul Turismului a structurii turistice în cauza, în baza constatării reprezentanţilor împuterniciţi ai acestuia.

Propunerile privind declasificarea sau retragerea certificatului se fac de către specialiştii din cadrul ministerului şi ai asociaţiilor profesionale din turism, legal constituite. Aceste propuneri se depun, în scris, cu motivaţia necesară, la compartimentul de specialitate din minister. Decizia privind declasificarea sau retragerea certificatului se ia de către conducerea Ministerului Turismului, la propunerea direcţiei în ale cărei atribuţii intră problemele de clasificare.Ridicarea efectivă a certificatelor de clasificare, anulate în baza aprobării conducerii ministerului, se face de către delegaţii acestuia. În toate cazurile este obligatorie însemnarea în registrul unic de control al unităţii respective şi

184

predarea, pe bază de semnătură, la compartimentul de specialitate din minister a certificatelor ridicate.

Contestaţiile asupra neeliberarii certificatelor de clasificare sau retragerii acestora se depun, în termen de 15 zile de la primirea comunicarii, la Ministerul Turismului, soluţionarea fiind de competenţa conducerii acestuia în termen de 30 de zile.Persoanele nemulţumite de soluţia dată de Ministerul Turismului se pot adresa instanţelor de contencios administrativ, în condiţiile Legii nr. 29/1990.

În cazul în care s-au modificat condiţiile existente la data eliberării certificatului de clasificare, în sensul neindeplinirii integrale a criteriilor, schimbarea capacitaţii sau a structurii spaţiilor, agentul economic este obligat ca, în termen de 30 de zile, să solicite eliberarea unui nou act de clasificare a unităţii.In acelaşi termen este obligatorie solicitarea eliberării unui nou certificat de clasificare, în cazul trecerii structurii turistice în administrarea altui agent economic.Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice, dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătaţire a dotărilor şi serviciilor estimează ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare.Solicitarea va fi însotiţă de un memoriu justificativ privind eliberarea noului certificat. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare prevazută la pct. 2 din prezentele norme, în masura în care s-au produs modificări în privinţa structurii spaţilor, a capacităţilor, a echipării sanitare etc.

6.8.4. Tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turisticăConform prezentelor norme, în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică clasificate astfel:1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;3. moteluri de 3, 2, 1 stele;4. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;5. cabane de 3, 2, 1 stele;6. bungalouri de 3, 2, 1 stele;7. sate de vacanţă de 3, 2 stele;8. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;10. ferme agroturistice de 3, 2, 1 stele;11. camere de închiriat în locuinţele familiale de 3, 2, 1 stele;12. nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

185

În cadrul tipurilor sus-menţionate poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare:

camera cu pat individual, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură persoană. Lăţimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;

camera cu pat matrimonial, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două persoane. Laţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

camera cu pat dublu, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. Laţimea patului dublu este de minimum 160 cm;

camera cu două paturi individuale, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane;

camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către un număr de persoane egal cu numărul paturilor; camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune;

camera cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau alte materiale, pe care se asigură un spaţiu de 200/100 cm pentru fiecare turist;

garsoniera, reprezentând spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon, vestibul şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte soluţii care permit o delimitare estetică;

apartament, reprezentând spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, echipare sanitară proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar la categoria 4 stele, cât şi la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.

6.8.5. Alte precizări

Agenţii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligaţia să asigure, încă din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevăzute în prezentele norme.

Activităţile desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentaţie, agrement, tratament, comerţ etc.) constituie un tot unitar, fiind părţi componente ale produsului turistic. In consecinţă, este obligatorie asigurarea unei corelaţii corespunzătoare între categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii. În acest sens calitatea dotărilor, a echipamentelor şi aspectul general al spaţiilor, precum şi calificarea personalului vor fi similare cu cele ale serviciului de bază (cazare).

186

Activitaţile desfăşurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentaţie, agrement, tratament, comerţ etc.) constituie un tot unitar, fiind părţi componente ale produsului turistic. În consecinţă, este obligatorie asigurarea unei corelaţii corespunzătoare între categoria structurii de primire şi calitatea celorlalte servicii. În acest sens calitatea dotărilor, a echipamentelor şi aspectul general al spaţiilor, precum şi calificarea personalului vor fi similare cu cele ale serviciului de bază (cazare).

Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dată de cea la care au fost încadrate majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acesteia.De regulă nu se admit spaţii de cazare încadrate la categorii superioare celei de clasificare a structurii de primire turistice. În mod excepţional, comisia tehnică poate propune încadrarea la o categorie superioară, cu cel mult 1 stea peste categoria structurii turistice în cauză, a unor apartamente, garsoniere sau alte spaţii de cazare cu un nivel de dotare şi o calitate a serviciilor deosebite.

În anumite perioade agenţii economici pot utiliza şi alte tipuri de spaţii cum ar fi: cămine studenţeşti, internate, case de odihnă ale unor asociaţii nonprofit, destinate căzării membrilor acestora, chilii din cadrul manăstirilor etc., cu condiţia ca să dispună de autorizaţie sanitară de funcţionare.Aceste spaţii nu se clasifică, iar tarifarea se face prin corelare cu spaţii de cazare de confort similar din unităţile clasificate.

Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbrăcăminte specifică, stabilită de agentul economic care administrează structura în cauză, diferenţiat în funcţie de condiţiile de desfăşurare a activităţii, şi ecuson cuprinzând numele, prenumele, funcţia.

In toate structurile de primire turistice este obligatorie păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii, curăţeniei şi respectarea cu

187

stricteţe a normelor sanitare şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor.

La unităţile unde grupurile sanitare ale camerelor sau ale spaţiilor de folosintă comună nu sunt perfect întreţinute (sub aspectul igienei, al integrităţii şi functionalităţii obiectelor din dotare), certificatul de clasificare va fi ridicat pe loc (prin excepţie de la prevederile pct. 3.12 din prezentele norme), în cazul în care agentul constatator este reprezentant al Ministerului Turismului, iar unitatea va fi închisă.

Pensiunile şi fermele agroturistice, indiferent de amplasament, se clasifică potrivit normelor aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 20 din 4 aprilie 1995, publicat in M.Of. 101/25-05-1995.

În toate structurile de primire turistice este obligatorie afişarea la loc vizibil pentru turişti a numerelor de telefon de la conducerile agentului economic ce administrează structura în cauză, de la Oficiul Judetean pentru Protecţia Consumatorilor şi de la Direcţia Generală a Clasificării, Brevetării, Licenţierii şi Control Servicii turistice din cadrul Ministerului Turismului, pentru a se da posibilitatea turiştilor să semnaleze eventualele nemulţumiri cu privire la serviciile oferite, să facă sugestii sau să obţină unele informaţii cu privire la activitatea de turism.

Toate structurile de primire turistice, clasificate conform prezentelor norme, au obligaţia de a intocmi şi conduce evidenţe primare, astfel încât acestea să permită efectuarea raportărilor statistice şi financiare, în concordanţă cu normele metodologice prevăzute în actele normative în vigoare.

6.8.5. Norme privind clasificarea pensiunilor turistice şi a fermelor agroturistice

Dispoziţii generale Prin prezentele norme, elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr.

145/1994, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre şi ale Hotărârii Guvernului nr. 455/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

188

Turismului, se stabilesc metodologia şi criteriile de clasificare pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice.

În scopul protecţiei turiştilor, activitatea pensiunilor turistice şi a fermelor agroturistice se va realiza cu respectarea actelor normative ce reglementează turismul în România.

În funcţie de nivelul de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, pensiunile turistice şi fermele agroturistice se clasifică pe stele potrivit criteriilor prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme.

Amplasarea pensiunilor turistice şi a fermelor agroturistice trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei din cadrul pensiunilor turistice şi al fermelor agroturistice, în cazul când sunt destinate şi pentru consumatori din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de 16 locuri la mese, se clasifică ca unitaţi de alimentaţie pentru turism potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului.

Documentaţia necesară pentru clasificare În vederea obţinerii certificatului de clasificare, agentul economic care administrează pensiuni turistice sau ferme agroturistice va întocmi şi va transmite Ministerului Turismului, cu 30 de zile înaintea începerii activitaţii pensiunii turistice sau a fermei agroturistice, următoarea documentaţie: - cerere-tip (anexa nr. 2); - fişa de prezentare a unităţii, cu precizarea modului de indeplinire a criteriilor aferente numărului de stele solicitat; - copia de pe autorizaţia de funcţionare pentru agenţii economici constituiţi ca asociaţii familiale sau persoane fizice autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990; - copia de pe statutul sau de pe hotărârea judecătorească de infiinţare, din care să rezulte obiectul de activitate (numai pentru agenţii economici constituiţi ca societăţi comerciale potrivit legii); - copia de pe certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului (numai în cazul agenţilor economici constituiţi ca societăţi potrivit legii); - autorizaţia sanitară de funcţionare; - autorizaţia sanitar-veterinară; - avizul P.S.I.; -schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, întocmită conform modelului din anexa nr. 3; -avizul specific privind amplasamentul şi funcţionalitatea unităţii, emis de Ministerul Turismului în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor (pentru obiectivele nou-constituite, situate în staţiuni turistice).

189

Eliberarea, retragerea şi anularea certificatului de clasificare 1.Direcţia Generală a Clasificării, Brevetării, Licenţierii şi Control Servicii Turistice din cadrul Ministerului Turismului verifică la faţa locului, prin comisia tehnică, îndeplinirea criteriilor minime de clasificare, întocmeşte certificatul de clasificare şi îl supune spre aprobare conducerii ministerului.

2. Comisia tehnică de verificare este constituită din specialişti ai Ministerului Turismului şi ai Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC). Reprezentanţii asociaţiilor profesionale din turism (Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural, Asociaţia Hotelierilor, Asociaţia Cabanierilor) pot să participe la activitatea comisiilor tehnice de verificare, acordând consultanţă tehnică de specialitate pentru întocmirea documentaţiei de clasificare.

3. În funcţie de condiţiile concrete constatate în unitatea verificată, comisia tehnică de verificare poate propune unele compensări de dotări şi servicii pentru acordarea sau menţinerea categoriei de clasificare.

4. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentaţiei de clasificare completă din partea agentului economic.

5. Certificatul de clasificare se afişează la loc vizibil în unitatea respectivă, pentru a fi cunoscut de turişti.

6. Însemnele privind numărul de stele se înscriu pe o plachetă montată la loc vizibil pentru turişti. Plachetele vor fi confecţionate din materiale rezistente la intemperii, pe care vor fi înscrise următoarele informaţii: PENSIUNE TURISTICĂ respectiv FERMA AGROTURISTICĂ, şi numărul de stele reprezentând categoria de clasificare. Fondul plachetei va fi de culoare verde deschis, iar literele, respectiv stelele, de culoare galben auriu. Dimensiunile plachetei vor fi de 50/40 cm. Procurarea si montarea plachetelor revin agentului economic care deţine pensiunea turistică sau fermă agroturistică.

7. Unităţile care la data verificării nu îndeplinesc criteriile nici pentru categoria minimă nu se clasifică şi, în consecinţă, nu mai pot funcţiona. Motivaţia neclasificării se consemnează de către comisia tehnică de verificare în procesul-verbal de constatare, din care un exemplar se predă agentului economic care administrează unitatea, în acest caz procesul-verbal de verificare având rol de comunicare cu privire la neeliberarea certificatului de clasificare.

190

8. În situaţia în care comisia tehnică de verificare constată neîndeplinirea unor criterii care permit totuşi asigurarea serviciilor minime pentru turişti, cu respectarea normelor igienico-sanitare şi de confort termic, unităţile în cauză pot fi clasificate la categoria minimă pe o perioadă limitată de maximum un an. La expirarea acestui termen, unităţile la care n-au fost realizate integral criteriile nici pentru categoria minimă, vor fi închise.

9. Agenţii economici au obligaţia să respecte condiţiile şi criteriile care au stat la baza clasificării pe toată perioada funcţionării pensiunilor turistice sau a fermelor agroturistice.

10. Direcţia Generală a Clasificării, Brevetării, Licenţierii şi Control Servicii Turistice din Ministerul Turismului verifică periodic starea şi funcţionarea dotărilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igienă şi a celorlalte criterii care au stat la baza clasificării unităţii. Nerespectarea acestora atrage după sine măsuri de declasificare sau, după caz, de retragere şi de anulare a certificatului de clasificare. Propunerile privind declasificarea sau retragerea certificatului de clasificare se fac de către specialişti din cadrul Ministerului Turismului, împuterniciţi în acest scop, şi ai asociaţiilor profesionale din turism legal constituite, precum şi de către reprezentanţii oficiilor pentru protecţia consumatorilor. Aceste propuneri se depun în scris, cu motivaţia necesară, la compartimentul de specialitate din minister. Decizia definitivă privind declasificarea sau retragerea certificatului de clasificare se ia de către conducerea Ministerului Turismului, cu avizul Direcţiei generale a clasificării, brevetării, licenţierii şi control servicii turistice. Ridicarea efectivă a certificatelor de clasificare se face numai de către delegaţii sau împuterniciţii Ministerului Turismului. În toate cazurile se va consemna ridicarea certificatului de clasificare în Registrul unic de control al unităţii respective, iar certificatele vor fi predate la Ministerul Turismului prin registratură.

11. Contestaţiile asupra neeliberării sau anulării certificatelor de clasificare se depun la Ministerul Turismului în termen de 15 zile de la primirea comunicării cu privire la neacordarea sau anularea certificatului de clasificare, soluţionarea fiind de competenţa conducerii acestuia în termen de 30 de zile. Persoanele nemulţumite de soluţia dată de Ministerul Turismului se pot adresa instanţelor de contencios administrativ, în condiţiile Legii nr. 29/1990.

12. În cazul în care s-au modificat condiţiile existente la data eliberării certificatului de clasificare în sensul neîndeplinirii integrale a criteriilor de clasificare, schimbării capacităţii sau structurii spaţiilor, trecerii în administrarea altui agent economic, administratorul pensiunii sau al fermei

191

este obligat ca în termen de 30 de zile să solicite eliberarea unui nou act de clasificare a unităţii. Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea unităţii în cauză, dacă în urma unor lucrări de modernizare şi de îmbunătăţire a dotărilor şi a serviciilor estimează că unitatea corespunde unei categorii superioare de clasificare. Solicitarea va fi însotiţă de un memoriu justificativ privind eliberarea noului certificat de clasificare. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de clasificare prevazută la cap. II din prezentele norme.

IV. Alte precizări 1. Agenţii economici care construiesc sau amenajează pensiuni turistice şi ferme agroturistice au obligaţia să asigure, încă din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevăzute în prezentele norme.

2. Activităţile desfăşurate în cadrul pensiunilor turistice şi al fermelor agroturistice (cazare, alimentaţie, agrement şi divertisment) constituite un tot unitar, fiind părţi componente ale produsului turistic. În acest sens, este obligatorie asigurarea unei corelaţii corespunzătoare între calitatea dotărilor, a echipamentelor şi aspectul general al spaţiilor de cazare cu cele pentru alimentaţie şi agrement.

3. În funcţie de nivelul de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, spaţiile de cazare (camere, garsoniere sau apartamente) se clasifică pe categorii de încadrare potrivit criteriilor prevazute la pct. 2 din anexa nr. 1 la prezentele norme. Categoria de clasificare a pensiunii turistice şi a fermei agroturistice este dată de cea la care au fost încadrate majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acestuia, cu condiţia îndeplinirii şi a criteriilor prevazute la pct. 1 din anexa sus-menţionată.

4. In toate pensiunile turistice şi fermele agroturistice, atât în spaţiile de cazare cât şi în cele pentru alimentaţie, sint obligatorii păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii, curăţeniei şi respectarea cu stricteţe a normelor sanitare şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor.

5. La pensiunile turistice şi fermele agroturistice unde grupurile sanitare ale camerelor sau ale spaţiilor de folosinţă comună nu sunt perfect întreţinute (sub aspectul igienei, al integrităţii şi funcţionării obiectelor de dotare), certificatul de clasificare va fi ridicat pe loc, iar unitatea va fi închisă (prin excepţie de la prevederile pct. 10 din prezentele norme) în cazul în care agentul constatator este reprezentant al Ministerului Turismului, cu atribuţii speciale în acest domeniu.

ANEXA 1

192

CRITERII MINIMEprivind clasificarea pe stele a pensiunilor turistice şi a fermelor agroturistice

Pensiuni turistice Ferme agroturistice Criterii minime stele stele 4 3 2 1 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 1. Criterii privind construcţiile, instalaţiile şi spaţiile de folosinţă comună 1.1.Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, să fie în stare foarte bună, perfect în- treţinute şi cu arhitectura specifică zonei x x - - x - - 1.2.Clădirile şi anexele gospo- dăreşti să fie în bună stare, curat întreţinute şi cu aspect general corespunzător - - x x - x - 1.3.Căile de acces proprii şi Spaţiile înconjurătoare (din raza vizuală a turiştilor cazaţi) să fie perfect între- ţinute x x - - x - - 1.4.Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare (din raza vizuală a turiştilor) să fie întreţinute corespun- zător - - x x - x x 1.5.Holul de primire, în supra- fată minimă de 12 mp, să fie mobilat şi decorat corespunzator x - - - - - - 1.6.Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi pă- sărilor vor fi astfel amplasate şi întreţinute, încât să nu creeze disconfort pentru turişti - - - - x x x 1.7.Împrejmuiri estetice şi eficiente - - - - x x - 1.8.Curte proprie, cu spaţii verzi, flori, arbuşti etc. bine întreţinute - - - - x x - 1.9.Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne destinate turiş- tilor să fie examinate sanitar-veterinar - - - - x x x 1.10.Spaţii de joacă pentru

193

copii - - - - x - - 1.11.Turiştii să poată asista la activităţile specifice fermei - - - - x x x 1.12.Spaţiile aflate mai sus de etajul 2 să fie deservite de lift x - - - - - - 1.13.Spatiile aflate mai sus de etajul 4 să fie deservite de lift - x x - - - - 1.14.Spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi servirea mesei1.14.1.Bucătărie dotată cu echipamente moderne de preparare şi conservare a alimentelor: -plită electrică sau cu gaze x x - - - - - -maşină de gătit sau reşou electric cu minimum două ochiuri - - x x x x x -cuptor cu microunde x - - - - - - -vase pentru prepararea alimentelor şi ustensile de bucătărie din inox sau alt material de calitate superioară^1) x - - - - - - -vase pentru prepararea alimentelor şi ustensile de bucătărie^1) - x x x x x x -echipamente pentru păstra- rea prin frig a alimentelor^1) x x x x x x x -instalatie de apă curentă caldă şi rece x x x - x - - -instalaţie de apă curentă rece - - - x - x -1.14.2.Sufragerie dotată cu mobilier adecvat, de calitate superioară şi inventar de servire de cea mai bună calitate^2) x - - - - - -1.14.3.Spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mese, scaune şi inventar de servire^2) - x x - x x - ^1) De dimensiuni şi în cantităţi corelate cu numărul locurilor de cazare. ^2) Prepararea şi servirea mesei pot fi realizate de către personalul pensiunii turistice/fermei agroturistice sau direct de către turisti în funcţie de condiţiile existente în pensiunea turistică/ferma agroturistică respectivă. 1 2 3 4 5 6 7 8 1.15.Aer condiţionat x - - - - - - 1.16.Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace

194

proprii de colectare şi epurare x x x x x x - 1.17.Clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică x x x x x x - 1.18.Accesul în camerele de dormit şi la grupurile sanitare să fie direct, fară a se trece prin alte camere folosite pentru dormit x x x x x x x 1.19.Garaj sau parcare proprie- numărul locurilor de parcare va fi de cel putin 30% din numărul camerelor x - - - - - - 2. Criterii privind spaţiile de cazare 2.1.Număr maxim de locuri (paturi) într-o cameră 2 2 3 4 2 3 4 2.2.Suprafaţa minimă a camerelor (mp): -cameră 1 loc 15 10 9 8 10 9 8 -cameră de 2 locuri 18 13 12 11 13 12 11 -cameră de 3 locuri - - 16 14 - 16 14 -cameră de 4 locuri - - - 16 - - 16 -dormitorul din apartamente 18 14 12 11 14 12 11 -salonul din apartamente 18 14 12 11 14 12 11 2.3.Pardoselile să fi acoperite cu covoare sau mochetă de buna calitate care atenu- ează zgomotul (pardoselile din parchet, marmură şi alte materiale similare pot fi acoperite şi parţial) x - - - - - - 2.4.Pardoselile să fie acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete - x x - x x - 2.5.Camerele să dispună de grup sanitar propriu x x - - x - - 2.6.Grup sanitar comun, compus din: -1 cabina WC la 10 locuri^1) - - x x - x x -1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă şi rece la 10 locuri^1) - - x x - x x -1 cabină duş cu apă caldă şi rece la 15 locuri^1) - - x x - x x 2.7.Încălzire centrală sau cu gaze la soba de teracotă^2) x x - - - - - 2.8.Încălzire cu soba de teraco- tă sau alte echipamente admise de P.S.I^2) - - x x x x x 2.9.Sursă proprie de încălzire în camerele de baie (încăl-

195

zire centrală sau alte mijloace admise de P.S.I)^2) x x - - x x - 2.10.Televizor color în camere sau apartamente x - - - - - - 2.11.Televizor în camere sau apartamente - x - - - - - 2.12.Televizor în spaţiu comun - - x - x - - 2.13.Radio în camere sau apartamente x - - - - - - 2.14.Radio în spaţiu comun - x x - x x - 2.15.Telefon la dispoziţia turiştilor x x - - x - - 1) La fermele agroturistice de 1 stea se admit WC-uri uscate şi spălătoare exterioare alimentate de la surse naturale sau din rezervoare. 2) Pe timp de iarnă va fi asigurată, în camerele de dormit, în spaţiile pentru servirea mesei şi în băi, o temperatură minimă de 18 grade C. 1 2 3 4 5 6 7 8 3. Dotarea cu mobilier, lenjerie şi alte obiecte 3.1.Mobilier uniform ca stil şi calitate x x - - x - - 3.2.Pat cu somieră, cu saltea sau pat cu saltea relaxa x x - - x - - 3.3.Pat cu saltea - - x x - x x 3.4.Saltea în grosime de 5 cm din lână x - - - - - - 3.5.Husa de protecţie^1) x x - - x - - 3.6.Masă şi scaune x x x x x x x 3.7.Dulap sau spaţiu amenajat pentru haine şi umeraşe x x - - x - - 3.8.Cuier x x x x x x x 3.9.Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor x x x x x x x 3.10.Plapumă, pled sau patură de calitate superioară (pătură sau pled-câte 2 buc/ persoană^2) x x x x x x x 3.11.Perne mari cu fulgi x x x - x x - 3.12.Perne mari - - - x - - x 3.13.Cerşaf pentru pat si cerşaf plic pentru pled, pătură sau plapumă x x x x x x x 3.14.Feţe de pernă x x x x x x x 3.15.Cuvertură pentru pat x x x - x x - 3.16.Prosoape pentru faţă (1buc./persoană) x x x x x x x 3.17.Prosoape plusate pentru baie (1buc./persoană) x x x - x x - 3.18.Halat baie x - - - - - - 3.19.Veioză sau aplică la capătul patului x x x - x x - 3.20.Perdele transparente x x - - x - -

196

3.21.Perdele obturante sau alte mijloace estetice de obturare a luminii x x x x x x x 3.22.Perii pentru haine şi pantofi x x x x x x x 3.23.Scrumiere (opţional) x x x x x x x 3.24.Pahare (2 buc./persoană) x x x x x x x 3.25.Vaze de flori x x - - x - - 4. Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus: 4.1.Fotolii sau canapea x x - - x - - 4.2.Demifotolii - - x - - x - 4.3.Scaune tapiţate - - - x - - x 4.4.Masă sau masuţă x x x x x x x 4.5.Frigider x x - - x - - 4.6.Servantă-bar cu pahare de apă, vin, coniac x x - - - - - 4.7.Perdea, covor, etc. de calitatea celor din dormitor x x x x x x x 1) Din material absorbant şi lavabil (molton, ţesătură matlasată sau pânza absorbantă) care se pune între saltea şi cearşaf, având ca scop protejarea saltelei de îmbibare cu transpiraţie etc. 2) La categoria de clasificare 1 stea se admit şi pleduri din ţesături amestec. NOTA: Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziţia acestora. În interiorul acestora nu se admit lucruri personale ale locatarului (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stinjeni turiştii etc.).

ANEXA 2 CĂTRE Ministerul Turismului ............................................................................. (denumirea agentului economic) cu sediul în localitatea ....................., str. ............. nr. .......având ca obiect de activitate.................................................................................................................................reprezentată prin ..................................., funcţia .................în calitate de ................................................................. (preşedinte, director, administrator etc.)vă rugăm să aprobaţi eliberarea certificatului de clasificare pentru ........................................................................................... (denumirea unităţii)situată în localitatea ........................, str. ................ nr. .....judeţul/sectorul ........................ Declarăm că unitatea întruneşte criteriile de clasificare la categoria ................., conform normelor emise de Ministerul Turismului.

Anexăm documentaţia de clasificare:

197

- fişa de prezentare a unităţii, cu precizarea modului de îndeplinire a criteriilor de clasificare aferente numărului de stele solicitat; - copia de pe autorizaţia de funcţionare pentru agenţii economici constituiţi ca asociaţii familiale sau persoane fizice autorizate, conform Decretului-lege nr. 54/1990; - copia de pe statutul societăţii sau de pe hotărârea judecătorească de înfiinţare, din care să rezulte obiectul de activitate (numai pentru agenţii economici constituiţi ca societăţi comerciale potrivit legii); - copia de pe certificatul de înmatriculare în Registrul Comerţului (numai în cazul agenţilor economici constituiţi ca societăţi comerciale potrivit legii); - autorizaţia sanitară de funcţionare; - autorizaţia sanitar-veterinară; - avizul P.S.I.

ANEXA 3 la norme, împreună cu schemele convenţionale şi schiţa privind structura şi amplasarea camerelor se găseşte în Monitorul Oficial al României nr. 101 din 25 mai 1995.

6.8.6. Criterii minimeprivind clasificarea structurilor de primire cu funcţiuni de cazare turistică

1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanţă cu certificatul de clasificare, în ceea ce priveşte denumirea, tipul unităţii şi categoria unităţii. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase.2. Toate tipurile de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică vor fi marcate prin semne standard, folosite în semnalizarea rutieră internaţională, pe şoselele şi căile de acces spre acestea, atât în exteriorul cât şi în interiorul localităţii. Marcarea va fi efectuată cu cel puţin două semne situate pe o rază minimă de 2 km.

3. În spaţiile de cazare, precum şi în grupurile sanitare (cu excepţia WC-urilor exterioare) se va asigura pe timp de iarnă o temperatură minimă de 18 C.

4. Construcţiile vor fi astfel realizate încât să se evite deranjarea turiştilor de sursele de zgomot produse de instalaţiile tehnice ale clădirii sau de alte surse de poluare.

4.1. Nu se admit spaţii de cazare situate la subsol sau fară aerisire şi lumină naturală directă.

4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmură sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate. La categoriile 1 şi 2 stele se admit şi pardoseli din mozaic lustruit.

4.3. Pereţii grupurilor sanitare vor fi placaţi cu materiale ceramice, marmură

198

sau alte asemenea materiale estetice şi de bună calitate, pe întreaga suprafaţă (pănă la tavan). La categoria 2 stele se admit şi placări parţiale, până la înălţimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea, pereţii pot fi acoperiţi cu zugrăveli lavabile.

4.4. Opţional, căzile de baie şi duşurile vor fi prevăzute cu perdele de protecţie sau alte mijloace similare.

5. Hotelurile, motelurile şi vilele vor dispune de paturi suplimentare (pliante, canapele sau paturi individuale) pentru a fi î5nchiriate peste capacitatea normală a camerei, la cererea turiştilor din cameră şi în măsura în care suprafaţa acesteia permite amplasarea lor. Cu excepţia canapelelor amplasate în camere cu suprafaţa excedentară, paturile suplimentare se depozitează în afara spaţiului de cazare, dupa plecarea turistului care le-a solicitat.

6. Este obligatorie efectuarea zilnică şi ori de câte ori este nevoie a curăţeniei în toate camerele utilizate şi în spaţiile de folosinţă comună.De asemenea, este obligatorie dezinfectarea zilnică şi ori de cate ori este nevoie a grupurilor sanitare.Spaţiile verzi trebuie întreţinute corespunzător, iar căile de acces, spaţiile de parcare, terasele vor fi menţinute într-o perfectă stare de curăţenie.

7. La intrarea în unităţi şi pe holurile de pe etaje vor fi amplasate scrumiere cu picior.

8. Schimbarea lenjeriei, a halatelor şi a prosoapelor se face după fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:Categoria unităţii / Lenjeria / Prosoape zilnic / Halate de baie zilnic5 si 4 stele / zilnic3 stele / la 2 zile / zilnic / -2 stele / la 3 zile / 2 zile / -1 stea / la 4 zile / 3 zile / -sau ori de câte ori este nevoie.Este indicat ca în camerele de baie să fie afişate anunţuri prin care turiştii sunt informaţi ca spălatul prosoapelor presupune un mare consum de apă şi detergenţi, fapt care poate genera unele probleme privind protecţia mediului. Prin aceleaşi anunţuri turiştii sunt întrebaţi politicos dacă doresc să fie schimbate prosoapele; în caz afirmativ, acestea se depun în cada de baie sau la duş.

9. La toate tipurile de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică este obligatorie oferirea unei game diverficate de servicii suplimentare, cu sau fară plată, astfel:- la unităţile de 4 si 5 stele - cel putin 20 servicii;

199

- la unităţile de 3 stele - cel putin 15 servicii;- la unităţile de 2 stele - cel putin 10 servicii;- la unităţile de 1 stea - 5 servicii suplimentare.Lista orientativă a serviciilor este prezentată în anexa 7.

10. În toate spaţiile de cazare este obligatorie existenţa unor mijloace scrise realizate estetic şi tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, cu informaţii utile pentru turişti:- instrucţiuni de folosire a telefonului;- tarifele interne şi internaţionale pentru convorbiri telefonice;- lista serviciilor suplimentare, cu sau fară plată, oferite şi tarifele pentru cele cu plată, cu indicarea modalitaţii de solicitare a serviciului în cameră;- lista room-service;- lista de preţuri pentru produsele din minibar, după caz;- programul TV pe săptămâna în curs, după caz;- informaţii turistice privind zona sau localitatea;- ofertele diverselor agenţii de turism din zonă;- pliantul hotelului cuprinzând şi harta localitaţii cu încadrarea hotelului în zonă (pentru unitaţile de 2, 3, 4 şi 5 stele);- orice alte informaţii ce ar putea face mai agreabil sejurul turistului;- chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.La hotelurile de 3, 4 si 5 stele, materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spaţiu de cazare sau prin afişare cu mijloace electronice.

11. Este obligatorie punerea, în mod gratuit, la dispoziţia turiştilor, a unui număr corespunzător de ziare, după cum urmează:- la hotelurile de 4 şi 5 stele - 3 cotidiene;- la hotelurile de 3 stele - 2 cotidiene;- la hotelurile de 2 stele - 1 cotidian.

12. Nu se admite organizarea unor activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile unităţilor. Asemenea activităţi pot fi organizate doar în spaţii distincte, cu intrări care sunt separate fată de fluxul turiştilor cazaţi în hotel.

Bibliografie1. Agroturism şi Turism Rural -,,Tipografia‘’ ARC S.R.L – Bucureşti, 1996;

200

2. Căi şi metode manageriale pentru integrarea agriculturii şi Agroturismul din România în Uniunea Europeană – ,,Cartea Universitară” – Bucureşti, 2004;

3.Turismul rural modelul european – Editura Economică – BucureştI, 1997;

4.Turismul rural actualitate şi perspective -Editura Pan Europe - Iaşi,1999;

5. Agroturism şi Turism Rural – St. Mitrache, V. Manole,M. Stoian, Fl. Bran, I.Istrate;

6.Studii de Arhitectură Tradiţională - Locuinţa sătească din România – Institutul Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii - Ediţie revizuită şi completată, 1989;

7.SAPARD - Ghidul Solicitantului Măsura 3.4 - Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative.

8. Geografia resurselor agroturistice – Editura Athenaeum, 1993;

9.,,Ghid practic de turism internaţional şi intern” – Constantin Braica – Editura ALL BECK – Bucureşti,1999;

10.,,Turismul în România” - Vasile Glăvan - Editura Economică – Bucureşti, 2000;

11.,,Tehnica operaţiunilor de turism” – Gabriela Stănciulescu – Editura ALL Educaţional - Bucureşti, 1998;

12.,,Tehnica operaţiunilor de turism” – Gabriela Stănciulescu, Gabriela Ţigu – Editura ALL BECK – Bucureşti, 1999; Editura ALL BECK – Bucureşti, 1999

13,,Economia turismului şi mediul înconjurător” – Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon - Editura Economică – Bucureşti, 1998;

14.,,Turismul rural românesc” – Alecsandru Puiu, Gabriela Prelipcean, Vasile Glăvan – Editura Tehnopress - Iaşi, 2004;

15.,,Turismul şi dezvoltarea durabilă” – Nicolae Neacşu – Editura Expert – Bucureşti, 2000.

201

Date post:	04-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	silviu-banuta
View:	485 times
Download:	0 times

Proiect agrotur.corectat

Documents