5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 1/22
ARGUMENT
Tratamentele termochimice urmaresc prin
actiunea temperaturii si actiunea chimica amediului gazos,lichid (topituri) sau solid
(amestecaturi de granule sau pulverulente ) sa se
obtina modificari ale compozitiei
chimice,structurii,starii de tensiune si a
proprietatilor straturilor superficiale aleproduselor fabricate din materiale
metalice.Tratamentele termochimice conduc la
cresterea duritatii superficiale, a rezistentei la
uzura ,la coroziune si la oboseala ,cu
mentinerea la valori ridicate a caracteristicilorde plasticitate si de tenacitate ale miezului
produsului . Formarea structurilor superficiale
,cu anumita compozitiei chimica ,structura si
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 2/22
grosime,are loc prin desfasurarea urmatoaelor
procese fizico- chimice
- reactii chimice intre diferitele componente
ale mediului in care sunt incalzite produsele,in
urma carora se pun in libertate ,in stare
atomica (nativa ) atomi ai elementului sau
elementelor cu care urmeaza sa se
imbogateasca structurile superficiale,
- absortia atomilor constand in inglobarea lor
pe suprafata produsului metalic,
- difuzia atomilor absorbiti de la suprafata
produsului metalic spre interiorul acestuia
,proces care consta in deplasarea atomilor
din zonele superficiale cu concentratiei mare
catre zonele interioare cu concentratiei mica .
Ansamblul acestor produse se numeste
cementare,denumire folosita impropriu si
pentru tratamentultermochimic de cementare
cu carbon pentru care trebuie folosita
denumirea de carburare
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 3/22
Carburarea (Cementarea cu carbon)
Obiectivele si domeniul aplicarii tratamentului
Cementarea cu carbon (carburarea) este
tratamentul termochimic care consta in
incalzirea pieselor din oteluri cu continut
scazut de carbon la temperaturi situate in
domeniul austenitic,in intervalul 880.. 930C
In medii gazoase,solide sau in topituri
bogate in carbon.In aceste conditii serealizeaza straturi superficiale imbogatie in
carbon cu grosimi variind intre 0,5si 2,0mm
(pentru piese mici intre 0,10si0,50nm,iar
pentru piese mari peste 2,00mm) ,cu
continutul in carbon in strat variind intre 0,8 si1,2% .Prin calirea ulterioara a pieselor carburate
se formeaza in stratul carburant
martenisita,constituient cu duritate mare,ceia ce
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 4/22
confera piesei rezistenta mare la uzura si la
oboseala.Miezul piesei pastreaza insa
datorita continutului scazut incarbon,plasticitate si tenacitate mare .
B. Parametri termici,temporali si chimici
Cementarea cu carbon se efectuiaza in
medii solide, gazoase sau
lichide.Carburarea in medii solide.
Parametri chimici ai procesului se
stabilesc pe baza reactiilor care au loc
in cutia in care sant impachetate
piesele impreuna cu mediul carburizator
. Intre oxigenul aerului existent in cutie
si carbonul din carbuneare are loc
reactia de ardere incompleta(datorita
cantitatii de oxigen insuficienta pentru
ardere completa)
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 5/22
2C +O2=2 c O
In contact cu structurile
superficiale ale pieselor se produce reactia de disociere a
oxigenului de carbon in bioxid de
carbon atomic
2c O= c O2+c
Carbonul atomic este absorbit pesuprafata piesei si apoi difuzat catre
interior, inbogatind in carbon solutia
solida pe baza de fier,austenita. Pentru
a se realiza int-un interval de timp
optim un strat carburat cu grosimea sicompozitia chimica prescrisa este
necesar sa se stabileasca compozitia
chimica si granulatia particulelor solide
ale mediului carburizator.Componenta
de baza a mediului solid pentru
carburare este mangalul( carbune de
lemn de esenta tare )sau semicocsul
obtinut din carbuni minerali pentru a
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 6/22
activa procesul de carburare se adauga
activizatori (carbonat de bariu si de
sodiu in proportie intre 10 si 25%dinmasa mediului carburizator folosit ). In
timpul incalzirii carburantii se disociaza
potrivit reactiilor
Bac O3=BaO+ c O2
Na2c O3= Na2O
Bioxidul de carbon reactioneaza cu
carbonul
c O2 +
c =
2
c O
rezultand oxid de carbon prin a carui
disociere( potrivit reactiei prezentate
anterior )rezulta atomi de carboni in stare
nativa .La racire,BaO reactioneaza cu
c O2 regenerandu-se Ba c O2 potrivitreactiei
BaO + c O2 = Bac O2
Oxidul de sodiu reactioneaza cu carbonul potrivit reactiei
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 7/22
Na2O+c =c O+2 Na
Vaporii de sodiu volatlizandu-se.
Din reactiile de mai sus,rezulta cadintre cei doi activatori,carbonatul de
bariu are stabilitate mai mare si este un
activator inepuizabil carbonatul de sodiu
are stabilitate mai mica,actionand
energic in primile stadii ale procesuluiactiunea sa activatoare slabind treptat
parametri termici si temporali se
stabilesc cu ajutorul unor
diagrame.Marirea temperaturii de
incalzire peste 930 ...... 950° C nu esteindicata deoarece se produce
cresterea accentuata a grauntelor
de austenita cu influienta foarte
nefavorabila asupra structurii si a
proprietatilor stratului si mai alesmiezul piesei.Piesele care
urmeaza sa fie carburate se
curata in prealabilde oxizi prin
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 8/22
decapare in solutii de acizi,de
grasimi si alte ingrendiente
( uleiuri,emulsii )prin defresare,apoi prin spalare si uscare .Suprafetele
pieselor care nu trebuie carburate se
protejeaza prin acoperire pe cale
galvanica ,cu un strat de 0,02 0,07mm
cupru se acopera cu cupru fie toatasuprafata ,dupa care de pe locurile care
urmeaza sa fie carburate se indrepteaza
cuprul (pe cale mecanica prin pilire sau
aschiere),fie locurile care urmeaza sa
fie carburate se acopera in prealabil culac si apoi se efectueaza acoperirea cu
cupru .Se mai pot utiliza pentru
protejarea suprafetelor si al
procedee. Gaurile filetate se protejeaza
impotriva carburarii prin aplicare unui strat de 0,5. 1mm de pasta formata din
praf de samota si fibre de azbest la
care se adauga silicat de sodiu lichid (
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 9/22
sticala solubila ) O alta varianta este
posibila prin folosirea ,in zonele
interesate ,a unui adaos de prelucrare ,care dupa carburare se indeparteaza
prin aschiere .Pentru micsorare
duritatii in vederea prelucrarii prin
aschiere se aplica o recoacere subcritica
. cutiile care se impacheteaza piesele auo forma paralepipedica ,cu dimensiuni
de 250x500x300mm. Forma cilindrica a
cutiei permite o incalzire mai uniforma si
mai rapida.Cutiile cilindrice sant
exacutate de obicei prin o incalzire mai uniforma si mai rapida. Cutiile cilindrice
sunt exacutate de obicei prin sudare
din tabla de otel cu continut scazut de
carbon cu grosime de 6. 8mm. Pentru
o productie mai mare se folosesc cutii turnate din otel refractar
(0,2%C,6%Ni,24%Cr,2%Si ),prevazute cu
nervuri pentru regidizare.Nu se
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 10/22
recomanda cutii de dimensiuni prea
mari deoarece se manuiesc
greu,deformatiile sint mari si transmiterea caldurii se face
incet.Piesele se introduc in aceste cutii,
unde se inconjoara cu amestec de
carburare format din 25 30 % amestec
nou si 70. 75% amestec refolosit .Distanta intre piese este de 10.. 15mm
iar intre piese si peretele cutiei,de
20.. 25mm. Pe primul rand de piese se
aseaza amestec intr-un strat de 20
30mm, apoi se aseaza urmatorul rand de piese .Deasupra, cutia se inchide cu
capac si se lipeste cu argila .Capacul
cutiei este prevazut cu orificii prin care
se introduc bare de 8-10mm din
acelasi otel carbon din care sunt confectionate piesele .Aceste bare sant
probele-martor,care se folosesc pentru
controlul procesului de carburare.
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 11/22
Cutiile cu piesele impachetate sunt
introduse in cuptorul de incalzire avand
temperatura de 400..... 500C .Incalzirease face lent pana la 700.800C dupa
care temperatura se ridica pana la cea
prescrisa 90 0 . 930C unde se face
mentinerea tehnologica pentru
realizarea adancimi stratului. Cu o orainainte de terminarea mentinerii, se
scoate o proba-martor si se detemina
adancimea stratului .Dupa acest
test,incarcatura se scoate sau se va
continua mentinerea , pana la o nouaveridicare.Dupa terminarea carburarii,
racirea se face in cuptor pana la
600. 700C si apoi in aer, scoaterea
pieselor facandu-se dupa ce acestea s-
au racit pana la100.150C pentru a sepreveni deformarea lor in timpul
manipularii
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 12/22
c ) Carburarea in mediul gazos, desi are
utilizare de data mai recenta ,este in
prezent cel mai raspandit procedeu decarburaredatorita avantajelor pe care
le reprezinta control riguros al
parametrilor tehnologici , posibilitati de
mecanizare si automatizare,
productivitate sporita, conditii mai usoare de munca.Mediile gazoase
utilizate la carburare se impart in trei
grupe principale Mediile gazoase
formate din endogaz ( cu gaz suport) cu
adaos de gaz naturalsau propan drept gaze active
-mediile produse prin piroliza ( disociere
termica)unor hidrocarburi lichide,
picurate in spatiul de lucru al cuptorului
-mediile naturale introduse direct inspatiul de carburae gaz natural,gaz de
sonda etc.. carburarea in endogaz cu
adausuri de gaz natural este procedeul
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 13/22
cel mai folosit prezentand avantajul
unei reglari precise a concentratiei
carbonului in stratul superficial.Endogazul este un amestec
gazos avand drept componente
principale N2 ( circa 40% ),Co H2 ( circa 40% )
precum si cantitati mici de H2O ( max 0,50 % ) co2
( max 0,5% )si CH4 (max 0,50% ).
Concentratia carbonului in stratul
superficial al pieselor cementate se
regleaza cu ajutorul compozitiei
gazului de carburare utilizat.Acest lucru
este posibil datorita independentei care
exista la o anumita temperatura, intre
concentratia carbonului la suprafata
produsului metalic si concentratia
vaporilor de apa din amestecul gazos.
Starea structurala care asigura o
prelucrare buna prin aschiere se obtine
prin incazirea la 650680 Calirea directa
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 14/22
de la teperatura de carburare. Deoarece
temperatura de carburare este mai
inalta decat temperatura de calire, atat stratul superficial carburat,cat si miezul
prezinta o garantie nefinisata. Se
utilizeaza Acest regim pentru piese
supuse la solicitari mici in exploatare
Calirea directa cu racire partiala panala o temperatura superioara
Ar a miezului este denumita calire prin
asteptare Calirea dubla se aplica in general
pieselor carburate.In mediul solid sau gaz
natural piesele sunt supuse unei caliri calirea I de la temperaturi peste punctul Ac 3
al miezului ( regenerarea structurii miezului )
apoi unei caliri (calirea a II-a) de la
temperaturi peste Ac1 (regenerarea
structurii stratului).In urma calirii ,inmiez se produce finisarea grauntilor,iar
cementita in exces din strat este
dizolvata.Din acest motiv,calirea a II- se
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 15/22
efectueaza de la o temperatura
corespunzatoare punctului critic al
stratului carburat.Prin calire dubla seobtin cele mai bune proprietati atat
pentru miez cat si pentru stratul
carburat.Intre cele doua caliri (calirea I
si calirea a II a) se aplica o revenire
inalta care are scopul globulizarii structurii in vederea usurarii prelucrarii
ulterioare prin aschiere.
Structura si proprietatile a stratului
carburat Adancimea stratului carburat
se determina pe probe-martor introduseodata si impreuna cu piesele care
alcatuiesc incarcatura cuptorului.In mod
conventional adancimea stratului
carburat se considera de la suprafata
piesei pana la 1|2din zona de trecere astrtului carburat. Insa cresterea
temperaturii de calire nu determina
cresterea duritatii stratului ci
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 16/22
dimpotriva, scaderea eidatorita cresterii
proportiei de austenita
reziduala.Duritatea stratului decarburat dupa calire si revenirea joasa este
cuprinsa intre 58 si 64HRC.
IDefecte de carburareDistributia necorespunzatoarea
carbonului pe adancimea stratului
carburat exprima exsistenta unei zone
prea mici de trecere intre zona
eutectoida si miez , ceia ceechivaleaza cutrecerea brusca de la concentratia
stratului la cea a miezului.Aceasta
trecere brusca poate duce la calire
sauin timpul functionarii la exfolierea
stratuluicarburat.Defectul estedeteminat fie de cementarea la
temperatura scazuta,care nu a permis
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 17/22
difuzia corespunzatoare a carbonului fie
de incalzirea cu viteza mult prea mare.
II B. Nitrurarea (cementarea cu azot)
Nitrurarea este un tratament
termochimic care consta in incalzirea produselor din oteluri sau fonte la
temperaturi situate in intervalul
500550 c .Avantajul nitrurarii fata de
cementarea cu carbonconsta in faptul
ca se obtine o duritate superficialafoarte mare numai prin cementare cu
azot,fara necesitatea aplicarii unui
tratament termic ulterior.Efectul
tratamentului termochimic asupra
caracteristicilor stratului nitrurat estedeterminat de natura fazelorcare se
pot forma potrivit conditiilor descrise la
sistemulFe-N .Saturarea fieului pur cu
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 18/22
azot nu conduce la cresterea deosebita a
duritatii. Prin alinierea prealabila a
fierului cu aluminiu,crom molibden,titan,in tipul procesuui de nitrurare, se
formeaza nituri,duritatea superficiala a
stratului nitrurat putand atinge 1000..
1200HV. Intrucat produsele nitrurate
trebuie sa prezinte nu numai duritaesuperficiala mare, dar si proprietati
mecanice superioare.
Carbonitrurarea( cementarea cu carbon si azot )
Carbonitrurarea este tratamentul
termochimic care consta in incalzirea
produselor din oteluri sau fonte la
temperaturi situate in intervalul
550880 , in medii gazoase, solide sau
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 19/22
lichide, pentru formarea unor straturi
superficiale inbogatite in carbon si azot
in scopul cresterii duritatii, rezistentei lauzura la oboseala, presiune de contact
etc.
Clasificarea procedeelor decarbonitrurare
Dupua criteriul temperaturii la care se
desfasoara se disting mai multe tipuri de
carbonitrurare carbonitrurarea la temperatura
inalta ( 800.880c ) caracterizata prin faptul ca
la racire au loc transformari atat in miez cat si
in strat carbonitrurarea la temperaturi medii
( 700... 710c ) datorita faptului ca azotul coboara
temperaturile critice ale otelului, temperaturile
sunt situate deasupra temperaturii punctului Ac 1
al stratului bogat in azot si carbon si sub punctulAc 1
al miezului la racire au loc numai transformari
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 20/22
martenisitice in strat deformatiile fiinf mult
reduse Carbonitrurarea la temperatura joasa
( 550 570c ) este caracterizata prin faptul ca intimpulracirii nu au loc transformari strucurale
nici in strat si nici in miez
GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL
SF CONSTANTIN BRANCOVEANU
5/6/2018 proiect - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 21/22
PROIECT DE DIPLOMA
ELEV BAICU GEORGE
PROFESOR
HULUBA FLOAREA
BRAILA
2011