+ All Categories

proiect

Date post: 05-Jul-2015
Category:
Upload: ion-ionut
View: 151 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
22
 ARGUMENT Tratamentele termochimice urmaresc prin actiunea temperaturii si actiunea chimica a mediului gazos,lichid (topituri) sau solid (amestecaturi d e gran ule sau pulverulente ) sa se obtina modificari ale compozitiei chimice,structurii,starii de tensiune si a proprietatilor straturilor superficiale ale produselor fabricate din materiale metalice.Tratament ele termochimice conduc la cresterea duritatii superficiale, a rezistentei la uzura ,la coroziune si la oboseala ,cu mentinerea la valori ridicate a caracteristicilor de plasticitate si de tenacitate ale miezului produsului . Formarea structurilor superficiale ,cu anumita compozitiei chimica ,structura si
Transcript

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 1/22

 

 

ARGUMENT 

Tratamentele termochimice urmaresc prin

actiunea temperaturii si actiunea chimica amediului gazos,lichid (topituri) sau solid

(amestecaturi de granule sau pulverulente ) sa se

obtina modificari ale compozitiei

chimice,structurii,starii de tensiune si a

proprietatilor straturilor superficiale aleproduselor fabricate din materiale

metalice.Tratamentele termochimice conduc la

cresterea duritatii superficiale, a rezistentei la

uzura ,la coroziune si la oboseala ,cu

mentinerea la valori ridicate a caracteristicilorde plasticitate si de tenacitate ale miezului

produsului . Formarea structurilor superficiale

,cu anumita compozitiei chimica ,structura si

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 2/22

 

grosime,are loc prin desfasurarea urmatoaelor

procese fizico- chimice

-  reactii chimice intre diferitele componente

ale mediului in care sunt incalzite produsele,in

urma carora se pun in libertate ,in stare

atomica (nativa ) atomi ai elementului sau

elementelor cu care urmeaza sa se

imbogateasca structurile superficiale,

-  absortia atomilor constand in inglobarea lor

pe suprafata produsului metalic,

-  difuzia atomilor absorbiti de la suprafata

produsului metalic spre interiorul acestuia

,proces care consta in deplasarea atomilor

din zonele superficiale cu concentratiei mare

catre zonele interioare cu concentratiei mica .

Ansamblul acestor produse se numeste

cementare,denumire folosita impropriu si

pentru tratamentultermochimic de cementare

cu carbon pentru care trebuie folosita

denumirea de carburare

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 3/22

 

 

Carburarea (Cementarea cu carbon)

Obiectivele si domeniul aplicarii tratamentului

Cementarea cu carbon (carburarea) este

tratamentul termochimic care consta in

incalzirea pieselor din oteluri cu continut

scazut de carbon la temperaturi situate in

domeniul austenitic,in intervalul 880.. 930C

In medii gazoase,solide sau in topituri

bogate in carbon.In aceste conditii serealizeaza straturi superficiale imbogatie in

carbon cu grosimi variind intre 0,5si 2,0mm

(pentru piese mici intre 0,10si0,50nm,iar

pentru piese mari peste 2,00mm) ,cu

continutul in carbon in strat variind intre 0,8 si1,2% .Prin calirea ulterioara a pieselor carburate

se formeaza in stratul carburant

martenisita,constituient cu duritate mare,ceia ce

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 4/22

 

confera piesei rezistenta mare la uzura si la

oboseala.Miezul piesei pastreaza insa

datorita continutului scazut incarbon,plasticitate si tenacitate mare .

B. Parametri termici,temporali si chimici 

Cementarea cu carbon se efectuiaza in

medii solide, gazoase sau

lichide.Carburarea in medii solide.

Parametri chimici ai procesului se

stabilesc pe baza reactiilor care au loc 

in cutia in care sant impachetate

 piesele impreuna cu mediul carburizator 

. Intre oxigenul aerului existent in cutie

si carbonul din carbuneare are loc 

reactia de ardere incompleta(datorita

cantitatii de oxigen insuficienta pentru

ardere completa)

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 5/22

 

2C +O2=2 c O 

In contact cu structurile

superficiale ale pieselor se  produce reactia de disociere a

oxigenului de carbon in bioxid de

carbon atomic  

2c O= c O2+c 

Carbonul atomic este absorbit pesuprafata piesei si apoi difuzat catre

interior, inbogatind in carbon solutia

solida pe baza de fier,austenita. Pentru

a se realiza int-un interval de timp

optim un strat carburat cu grosimea sicompozitia chimica prescrisa este

necesar sa se stabileasca compozitia

chimica si granulatia particulelor solide

ale mediului carburizator.Componenta

de baza a mediului solid pentru

carburare este mangalul( carbune de

lemn de esenta tare )sau semicocsul 

obtinut din carbuni minerali pentru a

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 6/22

 

activa procesul de carburare se adauga

activizatori (carbonat de bariu si de

sodiu in proportie intre 10 si 25%dinmasa mediului carburizator folosit  ). In

timpul incalzirii carburantii se disociaza

  potrivit reactiilor 

Bac O3=BaO+ c O2 

Na2c O3= Na2O 

Bioxidul de carbon reactioneaza cu

carbonul

c O2 +

 c  =

 2

c O

 rezultand oxid de carbon prin a carui

disociere( potrivit reactiei prezentate

anterior )rezulta atomi de carboni in stare

nativa .La racire,BaO reactioneaza cu

c O2 regenerandu-se Ba c O2 potrivitreactiei

BaO + c O2 = Bac O2 

Oxidul de sodiu reactioneaza cu carbonul potrivit reactiei

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 7/22

 

Na2O+c =c O+2 Na

Vaporii de sodiu volatlizandu-se.

Din reactiile de mai sus,rezulta cadintre cei doi activatori,carbonatul de

bariu are stabilitate mai mare si este un

activator inepuizabil carbonatul de sodiu

are stabilitate mai mica,actionand

energic in primile stadii ale procesuluiactiunea sa activatoare slabind treptat

parametri termici si temporali se

stabilesc cu ajutorul unor

diagrame.Marirea temperaturii de

incalzire peste 930 ...... 950° C nu esteindicata deoarece se produce

cresterea accentuata a grauntelor 

de austenita cu influienta foarte

nefavorabila asupra structurii si a

proprietatilor stratului si mai alesmiezul piesei.Piesele care

urmeaza sa fie carburate se

curata in prealabilde oxizi prin

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 8/22

 

decapare in solutii de acizi,de

grasimi si alte ingrendiente

( uleiuri,emulsii   )prin defresare,apoi  prin spalare si uscare .Suprafetele

  pieselor care nu trebuie carburate se

  protejeaza prin acoperire pe cale

galvanica ,cu un strat de 0,02 0,07mm

cupru se acopera cu cupru fie toatasuprafata ,dupa care de pe locurile care

urmeaza sa fie carburate se indrepteaza

cuprul (pe cale mecanica prin pilire sau

aschiere),fie locurile care urmeaza sa

  fie carburate se acopera in prealabil culac si apoi se efectueaza acoperirea cu

cupru .Se mai pot utiliza pentru

  protejarea suprafetelor si al

  procedee. Gaurile filetate se protejeaza

impotriva carburarii prin aplicare unui strat de 0,5. 1mm de pasta formata din

  praf de samota si fibre de azbest la

care se adauga silicat de sodiu lichid ( 

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 9/22

 

sticala solubila ) O alta varianta este

  posibila prin folosirea ,in zonele

interesate ,a unui adaos de prelucrare ,care dupa carburare se indeparteaza

  prin aschiere .Pentru micsorare

duritatii in vederea prelucrarii prin

aschiere se aplica o recoacere subcritica

. cutiile care se impacheteaza piesele auo forma paralepipedica ,cu dimensiuni 

de 250x500x300mm. Forma cilindrica a

cutiei permite o incalzire mai uniforma si 

mai rapida.Cutiile cilindrice sant 

exacutate de obicei prin o incalzire mai uniforma si mai rapida. Cutiile cilindrice

sunt exacutate de obicei prin sudare

din tabla de otel cu continut scazut de

carbon cu grosime de 6. 8mm. Pentru

o productie mai mare se folosesc cutii turnate din otel refractar 

(0,2%C,6%Ni,24%Cr,2%Si  ),prevazute cu

nervuri pentru regidizare.Nu se

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 10/22

 

recomanda cutii de dimensiuni prea

mari deoarece se manuiesc 

greu,deformatiile sint mari si transmiterea caldurii se face

incet.Piesele se introduc in aceste cutii,

unde se inconjoara cu amestec de

carburare format din 25 30 % amestec 

nou si 70. 75%  amestec refolosit .Distanta intre piese este de 10.. 15mm

iar intre piese si peretele cutiei,de

20.. 25mm. Pe primul rand de piese se

aseaza amestec intr-un strat de 20

30mm, apoi se aseaza urmatorul rand de piese .Deasupra, cutia se inchide cu

capac si se lipeste cu argila .Capacul 

cutiei este prevazut cu orificii prin care

se introduc bare de 8-10mm din

acelasi otel carbon din care sunt confectionate piesele .Aceste bare sant 

  probele-martor,care se folosesc pentru

controlul procesului de carburare.

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 11/22

 

Cutiile cu piesele impachetate sunt

introduse in cuptorul de incalzire avand

temperatura de 400..... 500C .Incalzirease face lent pana la 700.800C dupa

care temperatura se ridica pana la cea

prescrisa 90 0 . 930C unde se face

mentinerea tehnologica pentru

realizarea adancimi stratului. Cu o orainainte de terminarea mentinerii, se

scoate o proba-martor si se detemina

adancimea stratului .Dupa acest

test,incarcatura se scoate sau se va

continua mentinerea , pana la o nouaveridicare.Dupa terminarea carburarii,

racirea se face in cuptor pana la

600. 700C si apoi in aer, scoaterea

pieselor facandu-se dupa ce acestea s-

au racit pana la100.150C pentru a sepreveni deformarea lor in timpul

manipularii

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 12/22

 

c ) Carburarea in mediul gazos, desi are

utilizare de data mai recenta ,este in

  prezent cel mai raspandit procedeu decarburaredatorita avantajelor pe care

le reprezinta control riguros al 

 parametrilor tehnologici , posibilitati de

mecanizare si automatizare,

  productivitate sporita, conditii mai usoare de munca.Mediile gazoase

utilizate la carburare se impart in trei 

grupe principale Mediile gazoase

 formate din endogaz ( cu gaz suport) cu

adaos de gaz naturalsau propan drept gaze active

-mediile produse prin piroliza ( disociere

termica)unor hidrocarburi lichide,

 picurate in spatiul de lucru al cuptorului 

-mediile naturale introduse direct inspatiul de carburae gaz natural,gaz de

sonda etc.. carburarea in endogaz cu

adausuri de gaz natural este procedeul 

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 13/22

 

cel mai folosit prezentand avantajul 

unei reglari precise a concentratiei 

carbonului in stratul superficial.Endogazul este un amestec 

gazos avand drept componente

 principale N2  ( circa  40% ),Co H2  ( circa 40% ) 

precum si cantitati mici de H2O  ( max 0,50 % ) co2 

( max 0,5%  )si CH4  (max 0,50% ).

Concentratia carbonului in stratul 

superficial al pieselor cementate se

regleaza cu ajutorul compozitiei 

gazului de carburare utilizat.Acest lucru

este posibil datorita independentei care

exista la o anumita temperatura, intre

concentratia carbonului la suprafata

 produsului metalic si concentratia

vaporilor de apa din amestecul gazos.

Starea structurala care asigura o

  prelucrare buna prin aschiere se obtine

 prin incazirea la 650680  Calirea directa

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 14/22

 

de la teperatura de carburare. Deoarece

temperatura de carburare este mai 

inalta decat temperatura de calire, atat stratul superficial carburat,cat si miezul 

 prezinta o garantie nefinisata. Se

utilizeaza Acest regim pentru piese

supuse la solicitari mici in exploatare

Calirea directa cu racire partiala panala o temperatura superioara

 Ar a  miezului este denumita calire prin

asteptare Calirea dubla se aplica in general 

  pieselor carburate.In mediul solid sau gaz

natural piesele sunt supuse unei caliri calirea I de la temperaturi peste punctul Ac 3

al miezului ( regenerarea structurii miezului  )

apoi unei caliri (calirea a II-a) de la

temperaturi peste Ac1 (regenerarea

structurii stratului).In urma calirii ,inmiez se produce finisarea grauntilor,iar 

cementita in exces din strat este

dizolvata.Din acest motiv,calirea a II- se

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 15/22

 

efectueaza de la o temperatura

corespunzatoare punctului critic al 

stratului carburat.Prin calire dubla seobtin cele mai bune proprietati atat 

  pentru miez cat si pentru stratul 

carburat.Intre cele doua caliri (calirea I 

si calirea a II a) se aplica o revenire

inalta care are scopul globulizarii structurii in vederea usurarii prelucrarii 

ulterioare prin aschiere. 

Structura si proprietatile a stratului 

carburat Adancimea stratului carburat 

se determina pe probe-martor introduseodata si impreuna cu piesele care

alcatuiesc incarcatura cuptorului.In mod 

conventional adancimea stratului 

carburat se considera de la suprafata

  piesei pana la 1|2din zona de trecere astrtului carburat. Insa cresterea

temperaturii de calire nu determina

cresterea duritatii stratului ci 

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 16/22

 

dimpotriva, scaderea eidatorita cresterii 

 proportiei de austenita

reziduala.Duritatea stratului decarburat dupa calire si revenirea joasa este

cuprinsa intre 58 si 64HRC.

IDefecte de carburareDistributia necorespunzatoarea

carbonului pe adancimea stratului 

carburat exprima exsistenta unei zone

  prea mici de trecere intre zona

eutectoida si miez , ceia ceechivaleaza cutrecerea brusca de la concentratia

stratului la cea a miezului.Aceasta

trecere brusca poate duce la calire

sauin timpul functionarii la exfolierea

stratuluicarburat.Defectul estedeteminat fie de cementarea la

temperatura scazuta,care nu a permis

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 17/22

 

difuzia corespunzatoare a carbonului fie

de incalzirea cu viteza mult prea mare.

II B. Nitrurarea (cementarea cu azot)

Nitrurarea este un tratament 

termochimic care consta in incalzirea produselor din oteluri sau fonte la

temperaturi situate in intervalul 

500550 c .Avantajul nitrurarii fata de

cementarea cu carbonconsta in faptul

ca se obtine o duritate superficialafoarte mare numai prin cementare cu

azot,fara necesitatea aplicarii unui

tratament termic ulterior.Efectul

tratamentului termochimic asupra

caracteristicilor stratului nitrurat estedeterminat de natura fazelorcare se

pot forma potrivit conditiilor descrise la

sistemulFe-N .Saturarea fieului pur cu

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 18/22

 

azot nu conduce la cresterea deosebita a

duritatii. Prin alinierea prealabila a

fierului cu aluminiu,crom molibden,titan,in tipul procesuui de nitrurare, se

formeaza nituri,duritatea superficiala a

stratului nitrurat putand atinge 1000..

1200HV. Intrucat produsele nitrurate

trebuie sa prezinte nu numai duritaesuperficiala mare, dar si proprietati

mecanice superioare.

Carbonitrurarea( cementarea cu carbon si azot )

Carbonitrurarea este tratamentul 

termochimic care consta in incalzirea

  produselor din oteluri sau fonte la

temperaturi situate in intervalul 

550880 , in medii gazoase, solide sau

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 19/22

 

lichide, pentru formarea unor straturi

superficiale inbogatite in carbon si azot

in scopul cresterii duritatii, rezistentei lauzura la oboseala, presiune de contact

etc.

Clasificarea procedeelor decarbonitrurare

Dupua criteriul temperaturii la care se

desfasoara se disting mai multe tipuri de

carbonitrurare carbonitrurarea la temperatura

inalta ( 800.880c  ) caracterizata prin faptul ca

la racire au loc transformari atat in miez cat si 

in strat carbonitrurarea la temperaturi medii

( 700... 710c  ) datorita faptului ca azotul coboara

temperaturile critice ale otelului, temperaturile

sunt situate deasupra temperaturii punctului Ac 1

al stratului bogat in azot si carbon si sub punctulAc 1

al miezului  la racire au loc numai transformari 

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 20/22

 

martenisitice in strat deformatiile fiinf mult 

reduse Carbonitrurarea la temperatura joasa

( 550 570c  ) este caracterizata prin faptul ca intimpulracirii nu au loc transformari strucurale

nici in strat si nici in miez 

GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL  

  SF CONSTANTIN BRANCOVEANU

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 21/22

 

  PROIECT DE DIPLOMA 

ELEV BAICU GEORGE 

PROFESOR 

HULUBA FLOAREA

BRAILA

2011

5/6/2018 proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-559ab99b8c595 22/22

 

 

PROIECT DE DIPLOMA

BRAILA

2011 


Recommended