PROGRESELE REALIZATE ÎN ÎNDEPLINIREA CELOR 10 …

PROGRESELE REALIZATE ÎN ÎNDEPLINIREA CELOR 10 PRIORITĂȚI ALE COMISIEI EUROPENE

#teamJunckerEU - ec.europa.eu/soteu

STAREA UNIUNII 2015


2 #teamJunckerEU

„Prima mea prioritate în calitate de președinte al Comisiei va fi aceea de a consolida competitivitatea Europei și de a stimula investițiile în vederea creării de locuri de muncă.”

Jean-Claude Juncker, Orientări politice, 15 iulie 2014 Planul de investiții pentru Europa finanțează

cercetarea privind boala Alzheimer și afecțiunile cardiace, noii conectori la sursele de energie în întreaga Europă, caracterul mai ecologic al unor sectoare precum producția de oțel și de celuloză, acordarea de sprijin pentru asistența medicală familială în zonele rurale și reducerea cheltuielilor cu energia suportate de cetățeni datorită unor clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic - acestea sunt doar câteva exemple. Am promis să aducem înapoi în Europa locurile de muncă și creșterea. Odată cu Planul de investiții, ne-am respectat angajamentele: după doar o lună de mandat, Comisia Juncker a prezentat un plan ambițios de mobilizare a unor investiții în valoare de cel puțin 315 miliarde de euro în următorii trei ani, fără a genera noi datorii. În

prezent, acest plan este operațional și are rezultate concrete. Împreună cu Banca Europeană de Investiții, care a început să lucreze la acest plan încă de la începutul anului 2015, instituțiile UE și-au desfășurat activitatea într-un ritm fără precedent și au adoptat legislația necesară în mai puțin de șase luni. Regulamentul de instituire a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) a

intrat în vigoare în iulie 2015. Nouă state membre și-au declarat deja intenția de a contribui la capacitatea FEIS, în majoritatea cazurilor prin intermediul băncilor lor naționale de promovare economică: Bulgaria (100 de milioane EUR), Germania (8 miliarde EUR), Spania (1,5 miliarde EUR), Franța (8 miliarde EUR), Italia (8 miliarde EUR), Luxemburg (80 de milioane EUR), Slovacia (400 de milioane EUR), Polonia (8 miliarde EUR), Regatul Unit (8,5 miliarde EUR/6 miliarde GBP). Ideea pe care se bazează FEIS este de a utiliza banii publici ca o garanție și un catalizator pentru stimularea investițiilor private în economia reală, acolo unde este cea mai mare nevoie. Acești bani vor fi utilizați pentru a mobiliza lichiditățile disponibile din abundență pentru susținerea proiectelor strategice care, în caz contrar, nu ar beneficia de finanțare, în domenii precum cercetarea și inovarea, energia din surse regenerabile, rețelele în bandă largă și asistența medicală.

Nu sunt vizate însă doar proiectele mari de infrastructură: un sfert din garanțiile FEIS vor fi

utilizate pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a întreprinderilor cu capitalizare medie, care, de la declanșarea crizei, s-au confruntat cu mari dificultăți în ceea ce privește finanțarea activităților lor. Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a semnat deja peste douăzeci de acorduri cu intermediari din întreaga Europă, ceea ce

înseamnă că milioane de euro sunt puse la dispoziția IMM-urilor de la Praga până la Poznan și de la București până la Birmingham, multe altele fiind semnate în fiecare săptămână. În prezent se lucrează la un Portal pentru proiectele de investiții, menit să informeze

investitorii potențiali cu privire la proiecte și s-a lansat o Platformă de consiliere în materie de investiții,

care să acorde asistență promotorilor de proiecte. În vederea sprijinirii agendei sale pentru investiții, reforme structurale și responsabilitate fiscală, Comisia a prezentat, în ianuarie 2015, o comunicare interpretativă privind utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor existente ale Pactului de stabilitate și de creștere.

În cadrul efortului său mai amplu de combatere a șomajului, Comisia a propus, iar legiuitorul UE a aprobat în mai 2015, furnizarea anticipată a sumei de 1 miliard de euro în scopul de a accelera punerea în aplicare a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”. Acest fapt va permite ca până la

650 000 de tineri să găsească locuri de muncă, ucenicii și stagii sau să își continue studiile în Europa. Comisia va prezenta în scurt timp o recomandare de promovare a integrării șomerilor de lungă durată pe piața muncii.

1. Un nou impuls pentru locuri de muncă,

creștere și investiții

STAREA UNIUNII 2015


3 #teamJunckerEU

„Trebuie să valorificăm mult mai bine oportunitățile însemnate pe care le oferă tehnologiile digitale, pentru care nu există frontiere. În acest sens, va trebui să avem curajul de a dărâma barierele naționale în ceea ce privește reglementările în sectorul telecomunicațiilor, drepturile de autor și legislația privind protecția datelor, gestionarea frecvențelor radio și aplicarea dreptului concurenței.”

Jean-Claude Juncker, Orientări politice, 15 iulie 2014

Internetul și tehnologiile digitale transformă lumea în care trăim. Astăzi putem viziona în direct emisiunea noastră TV preferată pe telefoanele noastre inteligente în timp ce mergem pe stradă; putem să ne facem cumpărăturile de acasă, utilizând internetul pentru a comanda mâncare de la magazinul nostru alimentar; putem să interacționăm cu administrațiile publice online. Mâine veți putea să citiți o carte în timp ce mașina dvs. vă va conduce la casa prietenilor; frigiderul dvs. vă va comanda direct alimentele la supermarket, iar doctorul bunicii dvs. va fi imediat alertat dacă aceasta a uitat să-și ia medicamentul.

Revoluția digitală înseamnă acces la noi bunuri și servicii care vor face mai ușoară viața cetățenilor și vor oferi noi oportunități pentru întreprinderi. Europa trebuie să abordeze acest viitor digital valorizând dimensiunea pieței unice a UE. În prezent, din cauza barierelor online cetățenii nu pot beneficia de o serie de bunuri și servicii: numai 15 % cumpără online dintr-o altă țară a UE și numai 7 % dintre IMM-uri efectuează vânzări transfrontaliere.

În mai 2015, Comisia și-a prezentat Strategia de creare a unei piețe unice digitale. O piață unică digitală ar putea să contribuie cu 415 miliarde de euro pe an la economia noastră și să creeze sute de mii de noi locuri de muncă.

În primul rând, piața unică digitală va asigura un acces mai bun al consumatorilor și al întreprinderilor la bunurile și serviciile digitale din întreaga Europă. Comisia va elimina barierele

care vă împiedică astăzi să cumpărați online perechea de pantofi pe care o vreți dintr-un magazin situat în alt stat membru. De asemenea, Comisia va asigura faptul că atunci când călătoriți în străinătate puteți în continuare să urmăriți toate programele TV favorite ale postului dvs. preferat, la fel ca atunci când sunteți acasă.

În al doilea rând, Comisia va crea condițiile adecvate pentru ca rețelele digitale să se dezvolte și serviciile inovatoare să progreseze.

Astfel, veți putea avea acces la internet oriunde veți merge, chiar și în munți sau în zone rurale izolate, la un preț accesibil.

În al treilea rând, Comisia va viza să impulsioneze digitalizarea societății și a economiei noastre, în

special prin promovarea unor standarde interoperabile. Scopul său este de a facilita viața cetățenilor, astfel încât dispozitivele electronice să fie reciproc compatibile și să vă conecteze cu toate serviciile online de care aveți nevoie, de la școala copiilor dvs. până la spital sau la furnizorul dvs. de gaze.

În 2015 s-au făcut deja pași importanți. Instituțiile UE au convenit să se elimine tarifele de roaming și să se garanteze un internet deschis. În 2005, pentru a

suna în țara dvs. de origine din străinătate, v-ar fi costat până la 5 euro pe minut. Odată cu normele anti-roaming ale UE, costurile pentru consumatori au scăzut semnificativ. În 2007, limitele pentru apeluri în roaming erau de 0,49 euro pe minut și acum sunt de 0,19 euro pe minut. În iunie 2017 tarifele de roaming vor dispărea și oriunde vă veți afla în Europa veți plăti ca și cum ați fi acasă atunci când sunați prieteni sau membri ai familiei ori descărcați poze și filme. Odată cu noile norme, furnizorul dvs. de servicii internet nu vă va putea bloca accesul la niciun serviciu internet de care doriți să beneficiați.

Reforma normelor noastre în materie de protecție a datelor cu caracter personal ar trebui să fie

finalizată până la sfârșitul anului 2015. Atunci veți avea mai ușor acces la datele dvs. personale și vi le veți putea transfera atunci când vă modificați adresa de e-mail din contul vechi în cel nou. Veți putea să vă gestionați mai bine „viața online” și veți avea dreptul de a fi uitat și de a șterge pozele postate pe o platformă socială cu ani în urmă. De asemenea, veți avea garanția că datele dvs. personale sunt protejate de normele UE, chiar dacă sunt manipulate de societăți din afara UE.

2. O piață unică digitală conectată

STAREA UNIUNII 2015


4 #teamJunckerEU

3. O uniune energetică solidă, însoțită deo politică

în domeniul schimbărilor climatice orientată spre viitor

"Evenimentele geopolitice actuale ne-au reamintit cu putere faptul că Europa se bazează în prea mare măsură pe importurile de combustibil și de gaze. De aceea, aș dori să reformez și să reorganizez politica energetică a Europei într-o nouă Uniune Europeană a energiei.”


Trebuie să eliminăm urgent mozaicul dezordonat de politici energetice și climatice din cele 28 de state membre. În februarie 2015, Comisia a prezentat etape detaliate pentru o uniune a energiei care îndeplinește obiectivele paralele de reducere a emisiilor și de creștere a gradului de securitate, de durabilitate și de fiabilitate al sistemelor energetice.

Aceasta necesită combinarea infrastructurilor și interconectarea piețelor, astfel încât energia să poată avea un flux liber transfrontalier. Rețelele trebuie proiectate astfel încât energia electrică produsă în parcurile eoliene din Atlantic sau în fermele solare de pe câmpii să poată furniza curent mai ieftin instalațiilor industriale și gospodăriilor pentru care este cel mai necesar.

Din acest motiv, în martie 2015, Comisia a convenit cu Franța, Spania și Portugalia să consolideze conexiunile din Peninsula Iberică. De asemenea, a susținut Italia și Malta să construiască un cablu care în aprilie 2015 a pus capăt izolării rețelei malteze.

Căderile de tensiune vor fi mai puțin frecvente deoarece Malta nu mai este o insulă energetică.

De asemenea, Comisia a actualizat Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică

pentru a apropia rețeaua de energie electrică din acea parte a UE de piețele europene. Se va consolida astfel securitatea energetică a statelor baltice. În mod similar, din februarie 2015, Comisia a conlucrat cu țările din Europa Centrală și de Sud-Est la proiectarea rețelelor care vor garanta furnizarea de gaze în cazul unor perturbări ale importurilor.

În luna iulie, Comisia a prezentat propuneri menite să-i ajute pe consumatori să beneficieze de noile tehnologii pentru a plăti facturi mai mici. În primul rând, Comisia a propus să se îmbunătățească lizibilitatea etichetei de eficiență energetică și să se stimuleze producătorii pentru a proiecta și a vinde echipamente mai eficiente energetic. Odată

ce vor fi în vigoare, noile norme vor genera economii de energie suplimentare egale cu consumul energetic actual cumulat al celor trei țări baltice. În al doilea rând, Comisia a prezentat măsuri de susținere a utilizării de către consumatori a echipamentelor casnice de contorizare inteligentă. Acestea facilitează gestionarea

consumului și compararea prețurilor între furnizori.

De asemenea, în luna iulie Comisia a început să adapteze piețele de energie electrică la noile forme de producere a energiei, cum ar fi sursele regenerabile, și a reformat schema UE de comercializare a certificatelor de emisii. Obiectivul

este de a oferi inițiative care să determine industriile energointensive să își modernizeze instalațiile și să utilizeze soluții inovatoare pentru a reduce și a capta emisiile de carbon.

Trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon impulsionează inovarea. Astăzi, energia din surse regenerabile răspunde necesităților a 78 de milioane de europeni sau unui sfert din consumul de energie electrică al UE. Este un sector în care lucrează peste un milion de persoane și generează o cifră de afaceri de 130 de miliarde de euro, inclusiv exporturi în valoare de 35 de miliarde de euro. În prezent, întreprinderile europene dețin 40% din toate brevetele pentru tehnologii în domeniul surselor regenerabile de energie. Ritmul schimbărilor tehnologice sporește potențialul unui nou comerț mondial în materie de tehnologie verde. Mașinile și avioanele viitorului alimentate cu energie electrică vor necesita noi tehnologii care să stimuleze tranziția către emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi echipamentele inteligente, energia solară și bateriile electrice. În acest scop, se acordă o atenție strategică cercetării și inovării în ceea ce privește punerea în aplicare a uniunii energiei și ocupării de către UE a primului loc la nivel mondial în sectorul surselor de energie regenerabilă.

Această acțiune combinată ajută UE să își îndeplinească angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel intern cu cel puțin 40% până în 2030 și trimite un semnal clar în

ceea ce privește poziția de lider în perioada premergătoare Conferinței Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care va avea loc la Paris

în decembrie 2015.

STAREA UNIUNII 2015


5 #teamJunckerEU

4. O piață internă mai profundă și mai echitabilă,

cu o bază industrială consolidată

„Piața noastră internă este cel mai mare atu al Europei într-o perioadă de globalizare tot mai accentuată. Prin urmare, vreau ca viitoarea Comisie să se bazeze pe puterea pieței noastre unice și să valorifice pe deplin potențialul acesteia în toate dimensiunile sale.”

Jean-Claude Juncker, Orientări politice, 15 iulie 2014 Comisia Europeană a îmbunătățit piața internă în domeniul impozitării, al finanțelor, al bunurilor și al serviciilor. Pentru ca piața unică să fie funcțională este extrem de important ca toate întreprinderile care își desfășoară activitatea în Europa să își plătească în mod echitabil impozitele. Asigurăm faptul că întreprinderile nu mai pot să profite de diferențele și de lacunele regimurilor fiscale naționale. Am solicitat tuturor statelor membre să furnizeze informații privind deciziile fiscale și mai multe investigații aprofundate vor fi finalizate în

această toamnă. Am propus în martie 2015 și în prezent depunem eforturi susținute împreună cu Președinția Consiliului să încheiem până la sfârșitul acestui an un acord privind schimbul automat de informații între statele membre

privind deciziile lor fiscale. În iunie 2015 am lansat Planul de acțiune pentru o impozitare echitabilă și eficace a întreprinderilor. Acesta se bazează pe principiul că țara în care o întreprindere generează profit este țara în care întreprinderea respectivă ar trebui să plătească taxe. În acest context s-a relansat

activitatea privind o bază fiscală consolidată comună a societăților. De asemenea, Comisia cooperează strâns cu statele membre pentru a adopta modalitățile aferente unei taxe pe tranzacțiile financiare.

Succesul acestui demers ar fi un pas instituțional major pentru a deschide calea către o viitoare cooperare consolidată în domeniul impozitării. Uniunea piețelor de capital este esențială pentru

stabilitatea financiară și va facilita accesul întreprinderilor mari și mici la piețele de capital și găsirea finanțării de care acestea au nevoie în vederea stimulării activităților; de asemenea, va încuraja investițiile transfrontaliere și investițiile în infrastructură. După lansarea consultărilor în februarie 2015, în scurt timp vor fi prezentate un plan de acțiune și propuneri detaliate, inclusiv legislație privind securitizarea sigură,

standardizată și transparentă, cerințe de capital reduse pentru investițiile în infrastructură și o revizuire a legislației privind prospectul. Doar prin revigorarea piețelor securitizării, băncile ar putea furniza fonduri suplimentare destinate creditării sectorului privat în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro. În lunile următoare, Comisia își va lansa Strategia pieței interne pentru bunuri și servicii, inclusiv

acțiuni care să faciliteze activitățile transfrontaliere și să consolideze integrarea în lanțurile valorice europene și mondiale, consolidarea recunoașterii reciproce, măsuri de armonizare și standardizare și îmbunătățirea asigurării respectării normelor. Toate acțiunile respective au un singur scop: să simplifice viața consumatorilor, a întreprinderilor, a antreprenorilor și a autorităților publice care investesc, cumpără și vând bunuri și servicii în cadrul pieței interne europene și să creeze mai multe oportunități pentru aceștia. Comisia va prezenta un pachet privind mobilitatea forței de muncă, menit să

consolideze Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), să amelioreze cooperarea dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și să combată abuzurile printr-o coordonare mai bună a sistemelor de securitate socială și o revizuire clar orientată a Directivei privind detașarea lucrătorilor, care să asigure că dumpingul social nu își are locul în Uniunea Europeană.

STAREA UNIUNII 2015


6 #teamJunckerEU

5. O Uniune economică și monetară

mai aprofundată și mai echitabilă

„În următorii cinci ani, doresc să continui procesul de reformă a uniunii noastre economice și monetare, pentru a menține stabilitatea monedei noastre unice și pentru a îmbunătăți convergența dintre statele membre care utilizează moneda unică în ceea ce privește politica economică, bugetară și cea privind piața muncii.”


Am învățat lecțiile crizei. În iunie 2015, președintele Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu președintele summitului Zonei euro, Donald Tusk, cu președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, cu președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a prezentat o foaie de parcurs ambițioasă, dar pragmatică, pentru finalizarea uniunii economice și monetare a Europei.

Așa-numitul Raport al celor cinci președinți propune pași concreți pentru concretizarea viziunii noastre privind o uniune economică, financiară, fiscală și politică mai aprofundată și mai echitabilă. În prima etapă („Aprofundarea prin practică”) -

din 2015 până în 2017 - ne bazăm pe instrumentele existente și utilizăm optim tratatele existente, în timp ce în a doua etapă („Definitivarea arhitecturii UEM”) vor fi lansate

acțiuni mai ambițioase pentru a spori caracterul obligatoriu al procesului de convergență, de exemplu printr-un set de criterii de referință privind convergența, stabilite de comun acord, care ar fi de natură juridică. Aceste acțiuni ar fi însoțite de crearea unei funcții comune de stabilizare macroeconomică pentru a face față mai bine șocurilor care nu pot fi gestionate la nivel național, precum și de instituirea unei trezorerii a zonei euro. Vom prezenta în scurt timp primele propuneri concrete din cadrul primei etape, inclusiv măsuri în direcția unei scheme europene de asigurare a depozitelor bancare/de reasigurare, o abordare reînnoită a semestrului european, o propunere privind o reprezentare mai unitară a zonei euro

în cadrul conferințelor și al instituțiilor financiare internaționale (cum ar fi FMI). Printre acestea se numără și o revizuire direcționată, orientată către stabilitate, a legislației privind guvernanța economică și a legislației privind supravegherea și monitorizarea bugetare.

Aceasta va întări și va simplifica guvernanța economică și va consolida dialogul democratic

dintre Comisie și Parlamentul European cu privire la analiza anuală a creșterii și punerea în aplicare a programelor de sprijin pentru stabilitate.

Pe baza normelor UE, Comisia va depune eforturi și în direcția unui pilon al drepturilor sociale,

pentru a identifica principii și criterii de referință comune, care să poată crea, cu timpul, o convergență mai mare a ocupării forței de muncă și a performanței sociale. Comisia a jucat un rol-cheie în discuțiile legate de stabilitatea financiară în Grecia. Astfel cum

prevede Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate (MES), Comisia, în cooperare cu BCE, și, ori de câte ori este posibil, cu FMI, a fost însărcinată să negocieze un memorandum de înțelegere (MoU) cu Grecia pentru un nou Program de sprijin a stabilității. După luni de discuții, MoU a fost semnat în numele MES la 19 august 2015. De asemenea, Comisia a publicat evaluarea sa privind impactul social al programului. Comisia va juca un rol central în monitorizarea punerii în aplicare a programului. În iulie 2015, Comisia a prezentat un Plan pentru locuri de muncă și creștere destinat Greciei,

care să ajute această țară să utilizeze în mod optim fondurile UE disponibile. S-ar putea pune rapid la dispoziție 35 de miliarde de euro pentru a investi în oameni și în întreprinderi, ceea ce constituie un stimul suplimentar puternic. În iulie 2015, Comisia a instituit Serviciul de sprijin pentru reformele structurale, care va

consolida sprijinul furnizat și va acorda statelor membre asistență tehnică privind aplicarea reformelor administrative și structurale de stimulare a creșterii economice. Acest serviciu va colabora cu parteneri europeni și internaționali pentru a face schimb de experiență și de cele mai bune practici în întreaga Europă.

http://ec.europa.eu/priorities/economic-monetary-union/docs/5-presidents-report_en.pdf

7

STAREA UNIUNII 2015


#teamJunckerEU

6. Un acord de liber schimb rezonabil și

echilibrat cu SUA

„În timpul președinției mele, Comisia va negocia un acord comercial cu Statele

Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat, în spiritul avantajelor reciproce

și al transparenței. [...] voi fi totodată foarte clar cu privire la faptul că nu voi

sacrifica pe altarul liberului schimb standardele sociale, în materie de siguranță, de

sănătate și de protecție a datelor ale Europei și nici diversitatea noastră culturală.”


În urma unor consultări intense cu Parlamentul European, cu statele membre, cu parlamentele naționale și cu societatea civilă, Comisia Juncker a insuflat un nou avânt negocierilor în vederea

încheierii Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) cu Statele Unite.

Comisia a asigurat un nivel sporit de transparență și a dat publicității documente-

cheie, printre care treisprezece propuneri de acte legislative și șaisprezece documente de poziție de negociere. De asemenea, am instituit un grup consultativ independent privind TTIP, alcătuit

din reprezentanți ai întreprinderilor și ai sindicatelor, ai organismelor de protecție a consumatorilor și ai grupurilor care militează pentru protecția mediului și a sănătății publice, pentru a beneficia de expertiza acestora în contextul pregătirii rundelor de negocieri.

Acest acord va da un impuls puternic economiei, va crea locuri de muncă, va aduce beneficii reale consumatorilor și va ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, să exporte în SUA sau să beneficieze de investiții din partea SUA. TTIP va da un suflu

nou acestui parteneriat strategic și economic între UE și SUA, care este cel mai important la nivel mondial, și va spori influența Europei pe scena internațională prin stabilirea de standarde.

Europa își va reafirma standardele ridicate pe care le aplică în materie de siguranță alimentară, sănătate, protecție socială și protecție a datelor, precum și în ceea ce privește diversitatea culturală. Aceste obiective

au fost reafirmate și convenite în luna martie într-o declarație comună UE-SUA privind serviciile publice. La fel ca orice alt acord comercial, TTIP va garanta capacitatea guvernelor UE de a adopta sau de a menține reglementări care să

asigure o calitate ridicată a serviciilor și să protejeze obiective importante de interes public, cum ar fi protecția sănătății, a siguranței sau a mediului.

Comisia își va respecta, de asemenea, angajamentele legate de crearea unui sistem reformat de protecție a investițiilor, care să consacre dreptul guvernelor de a legifera și care să nu limiteze în niciun fel competența instanțelor UE. În ceea ce privește TTIP,

obiectivul nostru este acela de a face tranziția către un sistem de tribunale care să funcționeze ca niște instanțe obișnuite. În plus, Comisia este

decisă să adopte inițiative în vederea creării unei veritabile Curți internaționale permanente pentru investiții.

Cea de a 11-a rundă de negocieri este programată să aibă loc în luna octombrie 2015. Comisia este în continuare pregătită să încheie un acord în timp mandatului președintelui SUA Barack Obama.

Suntem, de asemenea, dispuși și pregătiți să accelerăm ritmul negocierilor, răspunzând astfel îndemnului lansat de Consiliul European și beneficiind de sprijinul decisiv al Parlamentului European. Aspectele de fond vor prevala însă întotdeauna asupra rapidității. Comisia nu se va pripi să încheie un acord atâta vreme cât nu îndeplinește pe deplin condițiile noastre, stabilite cu claritate.

http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-15-4646_ro.htm

http://europa.eu/rapid/press-release_STATEMENT-15-4646_ro.htm

8

STAREA UNIUNII 2015


#teamJunckerEU

7. Un spațiu de justiție și drepturi fundamentale

bazat pe încredere reciprocă

„Intenționez să fac uz de prerogativele Comisiei pentru a promova, în domeniul nostru de competență, valorile noastre comune, statul de drept și drepturile fundamentale, ținând seama în mod corespunzător, în același timp, de diversitatea tradițiilor constituționale și culturale ale celor 28 de state membre.”


Terorismul, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică constituie provocări complexe și în continuă evoluție în materie de securitate, a căror anvergură nu se limitează la spațiul european. Evenimentele dramatice de anul acesta, cum ar fi atacurile de la Paris, Copenhaga și, cel mai recent, atacul asupra trenului internațional Thalys, pun Europa în fața unor provocări care depășesc capacitatea țărilor de a acționa în mod izolat și necesită o abordare europeană coordonată, bazată pe colaborare.

Europenii trebuie să fie încredințați că, oriunde s-ar afla în Europa, libertatea și securitatea le sunt bine protejate. În luna aprilie 2015, Comisia a dat dovadă de inițiativă prezentând o agendă UE privind securitatea, care se concentrează asupra

domeniilor în care este recunoscută valoarea adăugată a Uniunii. Această agendă va constitui cadrul de cooperare și acțiune comună pentru următorii cinci ani și acordă o importanță deosebită schimbului de informații și cooperării polițienești și judiciare. În acest context, Comisia a adoptat noi măsuri în vederea sprijinirii luptei împotriva terorismului. Îmbunătățirile aduse sistemului de informații Schengen (SIS) au permis autorităților naționale să facă schimb de informații cu

privire la persoanele care s-au alăturat grupărilor teroriste din afara UE. Exercităm presiuni asupra colegiuitorilor în vederea adoptării unor acte legislative importante, cum ar fi Directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor, reformarea Europol și a Eurojust, precum și a legislației UE în materie de protecție a datelor.

Am luat, de asemenea, măsuri pentru a combate radicalizarea, a elimina sursele de finanțare a terorismului și a consolida capacitățile Europol. În perioada imediat următoare vom consolida cadrul legislativ privind armele de foc.

Potrivit estimărilor, numărul armelor de foc pentru uz civil deținute în mod legal în UE este de 80 de

milioane, aproape o jumătate de milion dintre acestea fiind declarate pierdute sau furate și pierzându-li-se urma. Armele de foc nu trebuie comercializate ilegal în Europa. Pentru a

descuraja fabricarea ilicită și traficul ilicit de arme de foc, Comisia va îmbunătăți normele de marcare, înregistrare și schimb de informații cu privire la acestea, astfel încât armele pierdute și furate să poată fi depistate mai rapid. Comisia poartă negocieri în vederea încheierii Acordului-cadru UE-SUA privind protecția datelor, care prevede în special posibilitatea

cetățenilor UE de a exercita căi de atac în fața instanțelor din SUA. Acest acord va permite protecția datelor cu caracter personal transferate între UE și SUA în scopul prevenirii, depistării, cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor, inclusiv a terorismului. Comisia depune eforturi pentru adoptarea propunerii de instituire a Parchetului European,

care va cerceta și urmări în justiție cazurile de fraudă din UE care afectează interesele financiare ale Uniunii.

9

STAREA UNIUNII 2015


#teamJunckerEU

„Recentele evenimente dramatice din Mediterana ne-au arătat că Europa trebuie să gestioneze mai bine migrația, în toate aspectele sale. Acest lucru este în primul rând un imperativ umanitar. Sunt convins că trebuie să cooperăm strâns, într-un spirit de solidaritate.”


Fluxurile de migrație și de refugiați constituie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent UE. Numărul solicitanților de azil înregistrați în UE a crescut cu 44%, de la

435 000 în 2013 la 626 000 în 2014. A existat o creștere semnificativă a numărului de cazuri de trecere neregulamentară a frontierei, în primele

5 luni ale anului 2015 fiind detectați la frontierele externe ale Europei peste 153 000 de migranți. Aceasta reprezintă o creștere de 149% față de aceeași perioadă a anului 2014.

Am luat măsuri pentru a oferi un răspuns european la această problemă. În luna mai, Comisia a prezentat o agendă europeană privind migrația și a pus deja în aplicare primele

măsuri prevăzute de aceasta. Am luat rapid măsuri pentru a atenua criza. Am luat măsuri ferme împotriva rețelelor de traficanți. Am mobilizat resursele statelor membre și astfel am triplat prezența europeană în Mediterana, ceea ce a permis salvarea vieților a peste 120 000 de persoane.

Comisia a acționat rapid și a subliniat în mod repetat faptul că este esențial să existe o abordare europeană. În fiecare zi, sosesc

refugiați la frontierele noastre maritime și terestre. Este evidentă necesitatea unei acțiuni ambițioase a UE, bazată pe solidaritate și pe responsabilitate comună.

În mai 2015, am propus să venim în ajutorul Italiei și al Greciei transferând către alte state membre 40 000 de persoane ajunse pe litoralul lor și încredințând acestor state sarcina procesării

cererilor lor de azil. Statele membre au susținut propunerile noastre de relocare a persoanelor din taberele de refugiați din afara UE, iar în curând vom reloca peste 22 000 de refugiați.

Trebuie să facem și mai mult. Pentru a face față caracterului urgent al actualei crize a refugiaților, la data de 9 septembrie 2015 am propus transferul altor 120 000 de refugiați din Italia, Grecia și Ungaria. Această măsură se înscrie într-un

ansamblu mai larg de acțiuni, printre care se numără constituirea unei liste a țărilor de origine sigure, instituirea unui mecanism permanent de transfer care să se aplice automat în viitor în

situații de urgență, precum și inițierea de demersuri diplomatice în vederea stabilizării țărilor din care fug refugiații.

Am dublat fondurile de urgență destinate statelor membre celor mai afectate, de la 25 de

milioane de euro la 50 de milioane de euro pe an. Conform noii noastre abordări „puncte de acces fierbinți” (hotspots), agențiile UE colaborează pe

teren cu autoritățile naționale pentru ca identificarea, înregistrarea și prelevarea amprentelor digitale ale refugiaților care sosesc la frontierele UE să se facă cu rapiditate. Acest lucru ne permite, de asemenea, să returnăm rapid persoanele care nu necesită protecție internațională.

Comisia a propus un plan de acțiune menit să intensifice cercetarea și urmărirea penală a rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți, precum și o operațiune în cadrul politicii de securitate și apărare comune în

vederea culegerii de informații și, într-o a doua etapă, a interceptării și distrugerii vaselor traficanților de persoane.

Stabilirea de parteneriate cu țările de origine și de tranzit este esențială pentru a contribui la oportunitățile și asistența în materie de dezvoltare. În acest scop, UE va mobiliza ofițeri de legătură în materie de migrație în cadrul delegațiilor UE și va oferi în perioada 2014-2020 fonduri în valoare de 96,8 miliarde de euro în cadrul asistenței UE pentru cooperare externă.

8. Către o nouă politică în materie de migrație

10

STAREA UNIUNII 2015


#teamJunckerEU

9. Un actor mai puternic pe plan mondial

„În materie de politică externă, avem nevoie de o Europă mai puternică. Criza din Ucraina și situația îngrijorătoare din Orientul Mijlociu arată cât de important este ca Europa să fie unită pe plan extern.”


UE a jucat un rol central în menținerea stabilității și a integrității Ucrainei. UE a acordat un sprijin fără precedent pentru stabilizarea economiei Ucrainei, inclusiv acordând acestei țări 3,41 miliarde de euro în cadrul a trei programe de asistență macrofinanciară. Acordarea

asistenței este condiționată de adoptarea unor reforme esențiale. Politicile UE au asigurat realizarea de progrese în ceea ce privește respectarea statului de drept, combaterea corupției și eficiența și transparența în sectorul energetic. UE a mediat tratative privind aprovizionarea Ucrainei cu gaze provenite din Rusia, pentru a se asigura că Ucraina dispune de

rezerve suficiente pentru a trece peste iarnă și că aprovizionarea UE rămâne sigură. Pentru a sprijini opțiunea proeuropeană a Ucrainei, UE a dat dovadă de hotărâre și a insistat asupra faptului că Acordul de liber schimb UE-Ucraina – care se

află în centrul tensiunilor dintre Ucraina și Rusia – va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016. În Balcanii de Vest, UE a facilitat încheierea unor acorduri de referință între Belgrad și Pristina,

puncte de inflexiune în normalizarea relațiilor dintre aceste țări. Acordurile încheiate, de exemplu cel privind libera circulație a comunităților și cel privind furnizarea de energie, vor îmbunătăți viața cetățenilor. UE a avut, de asemenea, un rol esențial în cadrul negocierilor pe marginea unui acord menit să pună capăt crizei politice și parlamentare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. S-au realizat, de asemenea,

progrese în ceea ce privește îmbunătățirea legăturilor dintre țările din regiune prin proiecte prioritare de investiții. În cursul anului trecut, UE s-a dovedit a fi un puternic factor stabilizator în regiune. UE sprijină în mod activ regimurile democratice și economiile de la frontiera sa estică și de sud și a lansat deja procesul de revizuire a politicii sale de vecinătate pentru a răspunde mai bine provocărilor și crizelor din vecinătatea sa

imediată. Acest proces, care a inclus o amplă consultare publică, organizarea de reuniuni la nivel înalt, de reuniuni și de conferințe ministeriale, va fi finalizat în luna noiembrie 2015. În Orientul Mijlociu, UE a jucat un rol esențial în încheierea unui acord istoric privind caracterul pașnic al programului nuclear iranian. Aceste

negocieri dificile au durat peste un deceniu. UE rămâne cel mai important donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare din lume. Numai

în 2014, UE și statele sale membre au oferit țărilor partenere în total 58,2 miliarde de euro sub formă de asistență pentru dezvoltare. Politicile UE privind eradicarea sărăciei au influențat Agenda

de acțiune de la Addis Abeba și Agenda de dezvoltare durabilă în perspectiva anului 2030. În materie de securitate și apărare, UE a început

să ajute țările partenere să-și dezvolte sectoarele de securitate pentru a crea un mediu stabil pentru dezvoltarea acestora. Securitatea și eradicarea sărăciei sunt intrinsec legate. A continuat activitatea ce vizează o mai bună organizare a piețelor de apărare ale UE, prin stabilirea de norme paneuropene în domenii precum dronele și prin promovarea cercetării privind noile tehnologii.

11

STAREA UNIUNII 2015


#teamJunckerEU

„Propunerea de președinte al Comisiei Europene și alegerea acestuia, în lumina rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, sunt fără îndoială importante, însă reprezintă doar un prim pas în direcția unei Uniuni Europene care, în ansamblul său, să fie mai democratică. Comisia Europeană pe care o voi conduce va da un nou avânt parteneriatului special încheiat cu Parlamentul European. [...] De asemenea, mă angajez să consolidez transparența în ceea ce privește legătura cu părțile interesate și cu lobbyiștii. [...] Intenționez, de asemenea, să revizuiesc legislația aplicabilă în materie de autorizare a organismelor modificate genetic.”


Numai în acest an, Comisia a organizat treizeci și șase de dialoguri cu cetățenii în douăzeci și trei de state membre. În cadrul

acestor reuniuni publice, diferiți vicepreședinți și comisari, adesea însoțiți de deputați ai Parlamentului European, au intrat în dialog direct cu peste 11.000 de cetățeni.

Pachetul nostru privind o mai bună legiferare deschide calea către o consultare publică mai largă. Un număr record de 500.000 de persoane

ne-au transmis observațiile lor cu privire la revizuirea directivelor privind păsările și habitatele.

Agenda noastră pentru o mai bună legiferare va contribui la îmbunătățirea calității noii legislații.

Vom revizui în permanență legislația actuală, astfel încât politicile noastre să își atingă obiectivele într-un mod eficace și eficient.

Una dintre primele acțiuni ale acestei Comisii a fost asigurarea transparenței cu privire la persoanele cu care ne întâlnim. În decembrie

2014, am început să publicăm informații cu privire la întâlnirile comisarilor și ale unor înalți funcționari cu organizații sau persoane care desfășoară activități independente. În ianuarie 2015, registrul de transparență a fost îmbunătățit.

Am stabilit un parteneriat special cu Parlamentul European. Membrii colegiului

comisarilor se întâlnesc în mod sistematic cu deputații din Parlamentul European. Președintele Juncker s-a prezentat de treisprezece ori în fața Parlamentului reunit în sesiune plenară. În plus

față de dezbaterile din cadrul sesiunilor plenare, comisarii au participat în mod colectiv de peste o sută de ori la ședințele comisiilor parlamentare.

Am instituit totodată un nou parteneriat cu parlamentele naționale. Pentru a aduce Europa

și mai aproape de cetățeni și de reprezentanții lor de la nivel național, comisarii au făcut schimb de idei cu parlamentele naționale în aproape două sute de ocazii din noiembrie 2014 până în

prezent.

Problemele europene au nevoie de soluții europene, așa cum problemele naționale au nevoie de soluții naționale. Respectând acest principiu și având în vedere faptul că preocupările cetățenilor cu privire la organismele modificate genetic pot varia foarte mult între statele membre,

Comisia a propus să încredințeze autorităților naționale responsabilitatea de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic.

10. O Uniune a schimbărilor democratice

http://ec.europa.eu/citizens-dialogues/

Date post:	04-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

PROGRESELE REALIZATE ÎN ÎNDEPLINIREA CELOR 10 …

Documents