Date post: | 28-Jul-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | partidul-m10-brasov |
View: | 232 times |
Download: | 5 times |
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
2
Preambul:
Brașov 2016 seamănă prea puțin cu Brașov 1989. Tâmpa sau Piața Sfatului sunt tot
acolo, însă oamenii care le vizitează sunt alții. Drumurile pe care aceștia călătoresc, casele în
care locuiesc, inclusiv limba pe care o vorbesc s-a schimbat. Apuse sunt vremurile în care
Brașovul era un mozaic multi-etnic, împărțit în cote egale de sași, români și maghiari; breslele
s-au transformat în timp în uzine energofage ajunse acum ruine. Copiii veneticilor aduși de
industrializarea forțată au renunțat demult la accentul specific și acum construiesc cartiere
rezidențiale și noi spații industriale în zona metropolitană.
Peste toate aceste schimbări răzbate însă blocajul administrativ adus de politicienii
aflați în funcții de conducere de 10-15 ani. Capacitatea acestora de a genera dezvoltare s-a
terminat cu mult timp în urmă și acum ei sunt doar protagoniști în dosarele DNA. Însă modul
lor de gândire, încremenit în sintagma „Brașov - cel mai frumos oraș”, nu ne ajută să
conștientizăm pierderile pe care orașul le acumulează cât timp se admiră pe sine în oglindă.
Trebuie să încetăm să fim mândri de lucrurile care nu ni se datorează - munții,
clădirile istorice, tradiția manufacturieră - și să începem să gândim un Brașov potrivit pentru
secolul XXI. Un oraș care să-și recapete statul de capitală regională, care renunță la
dependența față de turistul de week-end și față de investițiile din domeniul producției de
componente auto. Un oraș capabil să genereze plus-valoare, capabil să ofere un exemplu zonei
metropolitane din jurul său, un oraș pregătit sa redevină centrul României.
Pentru împlinirea acestor deziderate avem nevoie de o administrație restrânsă,
capabilă să gestioneze în modul cel mai potrivit domeniul public. Iar pentru rezolvarea
provocărilor viitoare administrația va trebui să găsească în comunitatea brașoveană atât un
incubator de soluții cît și un partener activ în implementarea acestora. Viziunea noastră,
descrisă în paginile următoare, pune în prim-plan un mecanism de implicare a cetățenilor
(Programul de Mobilizare Civică) și propune spre dezbatere mai multe soluții care privesc
dezvoltarea Brașovului.
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
3
1. Restrângerea rolului administrației
Ne aflăm într-o situație fără scăpare - cetățenii privesc spre Primărie și
așteaptă soluții menite să le rezolve toate necazurile iar funcționarii Primăriei,
printr-o combinație de dezinteres, lipsă de pregătire și corupție, nu sunt
capabili să genereze și să implementeze rezolvări.
Suntem conștienți de limitările unei singure instituții - de aceea vă propunem
o nouă perspectivă, a viziunilor generate și dezvoltate dinspre comunitate și
dinspre cetățenii activi. Obținem acest lucru prin informarea cetățenilor cu
privire la activitățile derulate de Primărie, implicarea lor în actul decizional dar,
mai ales, prin alocarea de resurse financiare pentru ca ideile lor să fie aplicate.
Soluția noastră, Programul de Mobilizare Civică, își propune să îndemne
comunitatea să se angajeze în rezolvarea unor probleme în domenii cheie
(educație, mediu, cultură, antreprenoriat, turism, sport). Printr-un mecanism
similar finanțărilor prin fonduri europene, Primăria își asumă doar rolul de
finanțator pentru proiectele generate și implementate de actorii comunitari
(ONG-uri, școli, muzee, antreprenori locali, asociații).
1.1. Accesul la informații garantat și încurajat printr-un site nou, user-friendly, care să conțină informații privitoare la întreaga activitate a Primăriei (inclusiv la proceduri de achiziții demarate și derularea acestora); crearea unei structuri de comunicare profesionale care va fi dotată și cu o sala de conferințe a Primăriei împreună cu o bibliotecă publică cu actele Primăriei; dezvoltarea aplicațiilor pentru mobil privitoare la serviciile Primăriei și ale instituțiilor din subordine (RAT, Administrația Financiară, Tetkron, SPCLEP etc.) și încurajarea utilizării acestora de către cetățeni.
1.2. Transparentizarea actului decizional prin publicarea proiectelor de decizii și a fiecărui vot exprimat în cadrul ședințelor de Consiliu Local cât și prin susținerea unor dezbateri publice coerente prin încurajarea activă a participării celor interesați în funcție de subiectul abordat (pe baza unei proceduri de derulare a dezbaterilor publice, care va reglementa modul în care sunt comunicate subiectele dar și rezultatele dezbaterii, modalitatea de atragere de participanți la dezbatere etc.).
1.3. Eficientizarea administrației prin instituirea unor standarde de performanță pentru angajații direcțiilor și instituțiilor din subordinea Primăriei. Evaluarea rezultatelor activității personalului se va face prin audit extern.
1.4. Înființarea Programului de Mobilizare Civică prin care se vor finanța proiectele propuse de societatea civilă (asociații culturale, de mediu, asociații sportive etc.). Finanțarea se va face după modelul proiectelor realizate cu fonduri europene (axe de finanțare, calendar de lansare a apelurilor de proiecte, metodologia de implementare similară, etc.).
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
4
2. Educație
Practica actuală prin care Primăria numește directorii din învățământul
preuniversitar cu titlu interimar, pe o perioadă de un an de zile, conduce la o
lipsă de siguranță a continuității în post, la imposibilitatea alocării timpului
necesar pentru implementarea unui proiect educațional și, mai ales, la
obediență în raport cu modul de alocare a resurselor financiare către anumiți
factori interesați.
Ca și în alte domenii sociale, considerăm că rolul Primăriei trebuie redus la
nivelul de bază, acela de administrator al infrastructurii. În paralel trebuie să
concepem pârghii prin care corpul profesoral să fie direct responsabil în fața
comunității de părinți și elevi pe care o deservește dar și mecanisme prin care
să instituim un dialog direct între ei și mediul de afaceri cu privire la conținutul
și calitatea procesului educațional. În aceasta privință vom dezvolta domeniile
de învățământ tradițional specifice Brașovului (ingineria, silvicultura),
sprijinind îmbunătățirea infrastructurii de predare a materiilor științifice.
2.1. Instituirea unor reguli de desemnare a directorilor instituțiilor de învățământ preuniversitar
care vor elimină numirile în post pe perioada interimară de un an de zile și vor conduce la
derularea concursurilor pentru ocuparea posturilor pe perioade de 4 ani de zile; procedura și
criteriile de evaluare vor fi publice, stabilite după consultare cu mediul academic.
2.2. Evaluarea spațiilor disponibile în unitățile de învățământ și modul lor de folosire; reabilitare după caz, însoțită de valorificarea eventualului surplus.
2.3. Promovarea educației științifice (biologie, chimie, fizică, matematică) prin amenajarea și dotarea unor laboratoare moderne în cadrul școlilor și încurajarea activităților de tipul „Școala altfel”.
2.4. Instituirea, în cadrul Programului de Mobilizare Civică, a unei axe de proiecte finanțabile de Primărie vizând susținerea școlilor de vară având ca scop dezvoltarea spiritului antreprenorial, protejarea mediului, educație politică, educație pentru sănătate etc. și implementarea unui serviciu de orientare profesională la nivelul gimnaziului și liceului, susținut și derulat în raport cu cerințele mediului de afaceri.
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
5
3. Patrimoniu
Patrimoniul reprezintă resursa cea mai de preț și principalul argument turistic
al orașului Brașov. Deceniile trecute, caracterizate prin dispute privind titlurile
de proprietate, și-au pus amprenta asupra clădirilor ducând la degraderea și
distrugerea multora dintre ele. Totodată modul de folosire al acestor cladiri
(rezidențial, comercial sau administrativ) s-a schimbat de-a lungul timpului iar
în acest moment unele dintre ele nu își pot indeplini corespunzător rolul
alocat.
Este nevoie ca preocuparea față de întreținerea clădirilor din centru istoric să
fie permanentizată, dar este necesară și regândirea funcționalității acestora
astfel încât să corespundă nevoilor curente. Viitorul orașului trebuie să includă
noi cartiere rezidențiale dar acestea trebuie să fie corelate cu dezvoltarea
celorlalte servicii specifice unui areal urban.
3.1. Soluționarea constantă a problemelor ce țin de estetica clădirilor prin identificarea
proprietarilor, încurajarea clarificării situațiilor juridice ambigue (de exemplu situația Cetății
Brașov), impunerea consolidării clădirilor și a întreținerii fațadelor; un rol important îl va avea
sprijinirea actualilor proprietari în demersurile privind întreținerea imobilelor prin acordarea de
sprijin financiar, crearea unui mecanism de consultare cu arhitecți agreați și simplificarea
procedurilor de obținere a avizelor de lucrări. Concomitent se va urmări descurajarea
proprietarilor ce urmăresc distrugerea anumitor clădiri (de exemplu cazul fostului Spital
Dermato-Venerice), prin aplicarea de amenzi și blocarea modificărilor de planuri urbanistice
zonale (PUZ) dorite.
3.2. Reglementarea tipurilor de activități comerciale derulate în zona istorică prin stabilirea și
implementarea unui regulament cu privire la destinațiile spațiilor existente și a regimului de
ocupare a domeniului public; încurajarea activităților meșteșugărești, a produselor locale și a
micilor afaceri printr-o taxare distinctă. În același domeniu se va urmări stabilirea unui
regulament privind aspectul fațadelor și a firmelor luminoase folosite în zona istorică.
3.3. Limitarea proiectelor imobiliare astfel încât acestea să fie corelate cu dezvoltarea
funcționalităților normale pentru un oraș: străzi, iluminat public, spații urbane comune - parcuri,
piețe, spații de învățământ etc.
3.4. Dezvoltarea proiectului „Casa de sticlă” prin care se va construi un sediu comun pentru
instituțiile administrative (Primărie, Consiliu Județean, Prefectura) cu scopul de a evita
împărțirea serviciilor și a sediilor dar și pentru a soluționa problema retrocedării anumitor clădiri.
Noua clădire ar urma să fie un land-mark reprezentativ pentru Brașovul viitorului, având
capacitatea de a găzdui și instituțiile regionale; spațiul actual al Primăriei poate fi valorificat prin
vânzare/concesionare pentru a fi transformat într-un hotel, mărind astfel capacitatea de cazare
deficitară din zona istorică a orașului.
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
6
4. Infrastructură
Ne lăudăm că Brașovul este un oraș frumos dar ne grăbim să-l traversăm,
uitând să-l străbatem la pas și să-i descoperim cartierele. Modul în care
experimentăm orașul plimbându-ne pe sub Tâmpa sau în Piața Sfatului ar
trebui replicat și în celelalte cartiere.
Dorința noastră este să dezvoltăm infrastructura rutieră din exteriorul
Brașovului iar spațiile comune eliberate să revină pietonilor și bicicliștilor.
4.1. Creșterea accesibilității și a utilizării centurii Brașov de către traficul local care pleacă din
cartierele-dormitor aflate în sudul orașului (Astra, Răcădău) spre parcurile industriale din vestul
orașului (Ghimbav, Cristian) prin:
- construirea unei legături directe între cartierele cele mai populate și centura orașului care ar
urma să plece din zona Mc Donald’s spre intersecția de pe centură, aflată în curs de construcție
în acest moment;
- modificarea intersecțiilor de pe centura orașului în care s-a implementat soluția sensurilor
giratorii (str. Zizinului, str. Plugarilor, str. Lânii) prin construirea unor pasaje supraterane pe
sensul principal.
4.2. Creșterea siguranței pietonilor prin:
- semaforizarea trecerilor de pietoni;
- reducerea timpului petrecut de pietoni pe carosabil prin crearea unor „insule” dedicate, care
vor separa virajul la dreapta de corpul intersecției;
- transformarea trecerilor de pietoni prin dezvoltarea insulei mediane în unele tip „gât de
pelican”.
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
7
4.3. Încurajarea folosirii bicicletei ca mijloc de transport în comun prin:
- implementarea unor benzi dedicate bicicliștilor prin delimitarea totală a zonelor destinate
bicicliștilor de cele destinate traficului auto sau de cele destinate traficului pietonal, precum în
acest exemplu din Cluj:
- instalarea unui sistem de bike sharing;
- construcția parcărilor de cartier pentru biciclete (soluție oferită de Asociația Visum:
http://visumbrasov.org/propunere-parcare-biciclete-i-step/) prin Programul de Mobilizare
Civică.
4.4. Optimizarea flotei de transport a Regiei Autonome de Transport Brașov prin achiziția de
mijloace de transport electric și/sau de dimensiuni mai mici (pentru anumite intervale orare/
trasee) și optimizarea folosirii autobuzelor Regiei în funcție de datele oferite de sistemul de E-
ticketing implementat (inclusiv modificarea frecvenței sau a capacității mașinilor folosite).
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
8
5. Zona metropolitană Brașov
În momentul de față, chiar dacă nu toată comunitatea realizează acest lucru,
Brașovul se află într-o permanentă concurență cu alte zone metropolitane din
România precum Sibiu, Cluj, București. În același timp dezvoltarea Brașovului
este blocată de lipsa de colaborare dintre administrațiile publice locale din
zona metropolitană și de concurența directă exercitată în atragerea
investițiilor și a fondurilor europene pentru proiecte cu efect minim, localizat
la nivelul fiecarei entități în parte.
Avem nevoie de un proiect coerent de gestionare a resurselor și de generare a
dezvoltării pentru întreaga zonă metropolitană, fără de care Brașovul va
rămâne un oraș anonim, un simplu punct de tranzit între regiunile României și
obiectivele turistice. Șansa tuturor constă în utilizarea corectă a resurselor
disponibile pentru coordonarea dezvoltării în comun a tuturor localităților din
zona metropolitană.
5.1. Extinderea Agenției de Transport Public Metropolitan ca proiect-pilot de dezvoltare
metropolitană; ATPM va crea standardele privind transportul public (determinarea rutelor și a
stațiilor, stabilirea unui standard privind calitatea serviciilor, a tipului de mijloace auto folosite și
a frecvenței rutelor); ATPM va primi finanțare și responsabilități în domeniu de la Primăriile
deservite și de la Consiliul Județean, operând ca autoritate de reglementare și dezvoltare a
serviciului, distinct de furnizorii de servicii.
5.2. Sprijinirea construirii aeroportului Brașov prin înființarea unui organism special care să
administreze atât construcția cât și operarea aeroportului. Organismul, coordonat de un consiliu
compus din reprezentanți ai administrațiilor publice locale interesate (CJ Brașov, CJ Covasna,
primării etc.) și reprezentanți ai mediului de afaceri, academic și ai societății civile, va trebui să
adopte practici de bună guvernare pentru gestionarea proiectului, incluzând adoptarea deciziilor
în mod transparent, deschidere către public și soluțiile propuse de acesta, eficientizarea
investiției prin derularea proiectului în mod integrat, laolaltă cu celelalte investiții derulate în
zona metropolitană, astfel încât să fie asigurată o accesibilitate sporită către aeroport.
5.3. Susținerea demarării lucrărilor pentru realizarea rețelei de autostrăzi din Zona
metropolitană Brașov pe ruta Vlădeni - Hălchiu - Hărman - Sfântu Gheorghe cu ramură spre
aeroportul Brașov - Râșnov; proiectul poate fi derulat din fonduri europene POS - Regio și poate
integra proiecte distincte de creare a unor centuri pentru localitățile de pe traseu (Ghimbav,
Codlea, Râșnov, Bod etc.) dar și proiecte precum drumul expres Sfântu Gheorghe - Brașov
propus de Consiliul Județean Covasna. Ele trebuie planificate integrat astfel incât rezultatul final
să poată constitui viitoarea rețea de autostradă din zona metropolitană Brașov, deservind
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
9
separării fluxurilor de tranzit de cele locale, ajutând comerțul și turismul, impunând totodată
administrației centrale (CNADNR) construcția segmentelor lipsă (spre Sibiu, Ploiești și Bacău).
5.4. Studierea, prin intermediul ATPM, a posibilității de dezvoltare a transportului metropolitan
feroviar; aceasta include stabilirea cadrului legislativ privind regimul de folosire al rețelei
existente, obținerea finanțării pentru construcția de stații noi (inclusiv unele de cartier, în locuri
precum Micșunica, Craiter, Fartec), electrificarea unor linii precum M200 - Codlea, M203 -
Zărnești, M403 - Întorsura Buzăului și achiziția de rame electrice. În cadrul unui asemenea
proiect, ce ar avea ca orizont de realizare perioada 2025-2030, se poate studia și posibilitatea
îngropării căii ferate între zona Pasaj Fartec - Gara Bartolomeu (pentru a lega mai ușor cartierul
Bartolomeu de zonele învecinate). Rezultatul final implica crearea unui serviciu de transport
feroviar sigur, comod și deservit cu o frecvență sporită între localitățile din zona metropolitană
(Predeal - Feldioara, Codlea - Teliu, Zărnești - Sfântu Gheorghe).
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
10
6. Mediu
Trăim o situație paradoxală: pentru un oraș înconjurat de verdeață, avem
surprinzător de puține opțiuni de a ne bucura de acest lucru - lipsesc spațiile
verzi dintre cartiere, lipsește infrastructura necesară folosirii mijloacelor de
transport alternative. În schimb abundă proiectele rezidențiale sau
platformele post-industriale abandonate și nefolosite.
Ne propunem să dăm o sansa brașovenilor să intre în contact cu natura. Avem
nevoie de noi spații verzi, avem nevoie să accesibilizăm spațiile verzi existente
si să protejăm mediul prin încurajarea folosirii unor moduri de transport
nepoluante.
6.1. Dezvoltarea unei centuri verzi la nivelul zonei metropolitane care să cuprindă pe întreaga
lungime trasee de bicicletă; amenajarea spațiului ca zona de recreere pe modelul parcului Noua.
Centura verde va fi constituită preponderent în jurul rîurilor existente prin ecologizarea zonelor
străbătute de acestea și va fi amenajată ca un culoar verde continuu, legând localitățile din zona
metropolitană.
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
11
6.2. Limitarea prin PUG a construcțiilor în zonele verzi existente (drumul Poienii, Răcădău,
Noua).
6.3. Încurajarea folosirii mașinilor hibride/electrice prin oferirea parcării gratuite, atât în zone
rezidențiale cât și în zona centrală, crearea de stații de alimentare și reducerea impozitului.
6.4. Reabilitarea și introducerea în circuitul public a spațiilor urbane nefolosite în prezent
(platforma IUS, Temelia, Rulmentul, ICIM, Fartec); Este necesară stabilirea unor acorduri cu
proprietarii terenurilor, acorduri ce vor viza atât reamenajarea curentă a spațiilor virane, precum
și situația viitoare, respectiv reglementarea PUZ-ului dorit și a termenelor de execuție al
acestora.
6.5. Viabilizarea pădurilor aflate în custodia Regia Autonomă Kronstadt prin amenajarea
potecilor și traseelor de bicicletă în zonele limitrofe orașului. În acest scop, în cadrul Programului
de Mobilizare Civică, se va crea o axa de finanțare dedicată ONG-urilor în domeniu; se va urmări
ca impactul activităților umane în zonele respective să fie controlat și limitat pentru a diminua
influențele negative asupra mediului dar și pentru a încuraja relația dintre comunitate și mediul.
6.6. Schimbarea modului de gestionare a selectării și colectării deșeului menajer.
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
12
7. Dezvoltarea cultural-turistică
Statisticile INSSE arată că durata medie de cazare în Brașov este de 2 nopți -
timp în care turiștii admiră clădirile din centrul istoric și străbat potecile de pe
Tâmpa. Cei mai câștigați în această situație sunt proprietarii de restaurante și
cafenele, în vreme ce directorii de muzee sunt “mumificați” în posturi.
Ne imaginăm o administrație locală care își asumă doar rolul de dezvoltator al
infrastructurii, al spațiului dedicat actului cultural sau sportiv. Ne dorim o
comunitate care își valorifică atuurile (mediu, natura, patrimoniu istoric,
tradiție industrială) și vom finanța proiectele ce vor pune în valoare aceste
elemente.
7.1. Evaluarea, reabilitarea, valorificarea și reintroducerea în circuitul turistic a obiectivelor
culturale existente (muzee, monumente istorice, instituții culturale); sprijinirea apariției unor
noi obiective turistice precum muzeul aeronauticii în fosta hala IAR.
7.2. Finanțarea, prin intermediul unor axe distincte cuprinse in Programul de Mobilizare Civica, a
evenimentelor culturale și sportive propuse de entități precum ONG-uri, muzee, firme private
etc.
7.3. Dezvoltarea Brașovului ca destinație pentru sporturi specifice arealului geografic (schi
fond, biatlon, hochei, ciclism, parapanta, mountain bike, trekking, ciclism, etc) prin crearea
infrastructurii necesare în cadrul programului de Mobilizare Civică, sprijinirea organizării de
evenimente și concursuri, promovarea practicării lor în rândul populației locale.
7.4. Implementarea unui sistem de tip „Brașov card” prin care să se ofere facilități pentru
folosirea mai multor servicii publice și private (transportul public, vizitarea muzeelor, utilizarea
restaurantelor și magazinelor); gestionarea acestui serviciu de către o entitate indepedentă ce va
avea rolul de a urmări consumul de servicii de către localnici și turiști și de a propune strategiile
de marketing turistic sau cultural necesare.
7.5. Crearea unei spațiu dedicat infrastructurii sportive/expoziționale (Sală Polivalentă) prin
alocarea terenului și modificarea planului urbanistic zonal, identificarea oportunităților de
finanțare și demararea lucrărilor.
Brașov 2016 - 2020 Inovație. Comunitate. Viitor
13
8. Investiții și antreprenoriat
Vechea spaimă, a lipsei locurilor de muncă, s-a transformat recent în problema
pierderii investitorilor din cauza insuficienței forței de muncă calificate.
Programele de recalificare profesională nu sunt suficiente însă să schimbe
actuala paradigmă, a Brașovului dedicat exclusiv manufacturării
componentelor auto.
În viitor va trebui să reducem dependența Brașovului de investitorii axați pe
industria componentelor auto prin încurajarea dezvoltării mediului
antreprenorial local. Totodată va trebui să asigurăm un rol sporit al acestora în
cadrul deciziilor ce privesc domeniile lor de interes - dezvoltarea
infrastructurii, programele educationale etc.
8.1. Dezvoltarea sectorului antreprenorial prin sprijinirea noilor întreprinzători în cadrul unui
program pilot tip "Prima firmă". Acesta se va adresa celor care creează prima firmă prin oferirea
de consultanță, sediu și finanțare a cheltuielilor de înființare. Programul se va derula în cadrul
Programului de Mobilizare Civică prin intermediul unor hub-uri destinate sprijinirii noilor
antreprenori și ar trebui să încurajeze start-up-urile din domenii cheie precum IT, cercetare -
dezvoltare.
8.2. Cartografierea terenurilor disponibile pentru investiții greenfield în zona municipiului
Brașov și zona metropolitană Brașov, corelarea Planurilor Urbanistice Generale din zona
metropolitană Brașov, asigurarea accesului liber online la aceste informații precum și la
informațiile legate de posibilitățile de conectare la rețelele de utilități; sprijinirea transformării
parcurilor industriale existente (Metrom, Carfil) în zone cu adevărat utile antreprenorilor.
8.3. Înființarea unui Consiliu Consultativ de Dezvoltare Economică format din reprezentanți ai
comunităților de investitori, ai clusterelor, ai IMM-urilor locale, mediului academic și cel civic, cu
care se va consulta Primăria/Consiliul Local pe probleme de dezvoltare economică ale orașului
(inclusiv serviciul de orientare profesională).
8.4. Stimularea accesului la fonduri publice pentru firme mici și mijlocii prin conceperea
procedurilor de achiziții astfel încât să genereze creșterea bazei de ofertanți interesați; aceasta
se obține prin transparentizarea procedurilor, re-dimensionarea condițiilor de eligibilitate,
stabilirea necesității unui număr minim de ofertanți pentru fiecare licitație. Concomitent se vor
implementa standarde de cost pentru cheltuielile uzuale ale Primăriei și se va urmări eliminarea
cheltuielilor inutile precum susținerea construcției de biserici sau supraîncărcarea schemelor de
personal din instituțiile subordonate Primăriei.