1 Programul meu, Av. Răzvan Florentin SOCOTEANU - candidat la demnitatea de Decan al Baroului Dolj - Eu sunt: - avocat în cadrul Baroului Dolj din anul 2003, - coordonator al SCPA SOCOTEANU & POPA – societate civilă de avocați din 2010, - consilier al Baroului Dolj din anul 2011, - delegat la Congresul avocaților în anii 2011, 2012, 2013 și 2014, - capabil să comunic în engleză, franceză și italiană. Ce am facut: 1. Activitatea profesională: 1.1. Consilier (2011 – 2015) Membru al Comisiei de Organizare de evenimente Prezența la ședintele de consiliu: 46 prezențe din 48 ședințe (cel mai ridicat grad de prezență dintre toți consilierii în ultimii 4 ani) Consilier raportor privind îndeplinirea condițiilor la sediile profesionale ale avocaților (peste 20 de lucrări) Consilier raportor plângeri împotriva Deciziilor Decanului (peste 30 de lucrari) 1.2. Delegat la Congresul Avocatilor (2011, 2012, 2013, 2014) 1.3. Proiecte cu implicare personală: ”O săptămână avocat!” (2011 - 2014) – stagiu de practică pentru studenti /proiect inițiat de mine Revista Iustitia (din 2007) – membru în comitetul de inițiativă pLaYgrOuNd – club de joaca pentru copiii avocaților (2013) / proiect inițiat de mine Biblioteca Vilei Themis – Călimănești (2013) / proiect inițiat de mine Biblioteca Baroului Dolj - achiziția de carte în format electronic (2015) / proiect inițiat de mine
Transcript
1
Programul meu,
Av. Răzvan Florentin SOCOTEANU
- candidat la demnitatea de Decan al Baroului Dolj -
Eu sunt:
- avocat în cadrul Baroului Dolj din anul 2003, - coordonator al SCPA SOCOTEANU & POPA – societate civilă de avocați din 2010, - consilier al Baroului Dolj din anul 2011, - delegat la Congresul avocaților în anii 2011, 2012, 2013 și 2014, - capabil să comunic în engleză, franceză și italiană.
Ce am facut:
1. Activitatea profesională:
1.1. Consilier (2011 – 2015)
Membru al Comisiei de Organizare de evenimente
Prezența la ședintele de consiliu: 46 prezențe din 48 ședințe (cel mai ridicat grad de prezență
dintre toți consilierii în ultimii 4 ani)
Consilier raportor privind îndeplinirea condițiilor la sediile profesionale ale avocaților (peste 20
de lucrări)
Consilier raportor plângeri împotriva Deciziilor Decanului (peste 30 de lucrari)
1.2. Delegat la Congresul Avocatilor (2011, 2012, 2013, 2014)
1.3. Proiecte cu implicare personală:
”O săptămână avocat!” (2011 - 2014) – stagiu de practică pentru studenti /proiect inițiat de
mine
Revista Iustitia (din 2007) – membru în comitetul de inițiativă
pLaYgrOuNd – club de joaca pentru copiii avocaților (2013) / proiect inițiat de mine
Balkan Legal Forum - South East Europe Sofia(2010)
“Drafting Effective International Contracts: Workshop-seminar on International Sales, Agency and Distributorship Contracts” – Atena (2014)
2. Activități de implicare comunitară
Președintele Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local al Municipiului Craiova
De ce candidez:
Programul meu pornește de la direcțiile de dezvoltare asumate de către Baroul Dolj în ultimii ani, așa cum au fost identificate și urmărite prin Rapoartele anuale de activitate, în implementarea cărora am fost implicat nemijlocit și permanent în timpul mandatului meu de consilier.
Cunosc în detaliu problemele actuale ale profesiei, în general și problemele avocaților doljeni, în special. Am convingerea că doar asigurarea continuității traiectoriei din ultimii ani a Baroului Dolj este calea de urmat. În acest sens, îmi asum activitatea intensă desfășurată ca și consilier al Baroului Dolj, calitate în care am sprijinit activ eforturile decanului Ion Turculeanu pentru îmbunătățirea condiției avocatului doljean.
Realizările decanului Ion Turculeanu, aflat timp de 8 ani la conducerea Baroului Dolj, sunt binecunoscute și au făcut ca în prezent baroul să se bucure de stabilitate. Tocmai de aceea, mă alătur numărului mare de confrați care nu cred în promisiuni electorale utopice de schimbare radicală a vieții avocaților doljeni (și nu numai!) în urma acestor alegeri.
Azi, taxele lunare pe care le plătește în prezent un avocat definitiv sunt în cuantum total de 107 lei, având următoarele destinații:
- contribuția la bugetul baroului reprezintă echivalentul a 20 EUR (aprox. 90 lei) – potrivit Deciziei nr. 134 din 28.04.2006 (!) a Consiliului Baroului Dolj.
- 12 lei contribuția către UNBR.
4
- 5 lei contribuția la fondul de solidaritate, stabilit prin Hotărârea nr. 216/03/12.2011 a Consiliului UNBR.
La acestea se adaugă contribuția la Filiala Dolj a Casei de Asigurări a Avocaților, (11%, minim 250 lei, maxim 1250 lei), compusă din contribuția la fondul de pensii (85%, minim 213 lei) și contribuția la fondul de asigurări sociale – indemnizații pentru incapacitate de muncă, indemnizații de maternitate, ajutor pentru creșterea copilului, ajutor de deces (15%, minim 37 lei).
Îmi asum afirmația potrivit căreia NU cuantumul taxelor profesionale generează pauperitate în prezent, ci restrângerea activităţilor avocăţeşti generatoare de venituri!
Ceea ce propun eu este o abordare strategică realistă și responsabilă a profesiei, urmărind viitorul avocaturii doljene structurat pe mai multe coordonate esențiale, dintre care cea mai importantă vizează identificarea surselor și mijloacelor pentru creșterea veniturilor avocaților doljeni – acesta fiind obiectivul principal al programului meu.
I. Creșterea veniturilor avocaților va putea fi realizată prin:
a. Accesarea finanțărilor nerambursabile
În urma contactelor stabilite cu conducerea Baroui Vidin am constatat că avocații bulgari deja au reușit să acceseze un proiect cu finanțare europeană destinat plății onorariilor avocațiale aferente serviciilor profesionale prestate către persoanele aflate în dificultate financiară. La nivel intern, Baroul Cluj deruleaza proiecte în parteneriat cu Universitatea Babeș-Balyai, finanțate de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
Am aprofundat această direcție și sunt în măsură să afirm că am identificat surse de finanțare concrete prin intermediul cărora avocații doljeni pot deschide noi orizonturi generatoare de venituri. Exemplific aici: Directoratul General pentru Justiție din cadrul Comisiei Europene, care finanțează direct proiecte în zona justiției; Fondurile Structurale 2014 – 2020, Guvernul României prin intermediul Autorității Naționale pentru Tineret și ANPCDEFP; Fondurile SEE și Norvegiene, etc. cu adresabilitate asociațiilor constituite la nivelul Baroului.
b. Curtea de Arbitraj de pe lângă Baroul Dolj
Lacunele sistemului public judiciar afectează drastic activitatea avocațială, gradul de încredere a cetățeanului în actul de justiție statală fiind în continuă diminuare. Taxele judiciare de timbru au crescut, procedurile au devenit tot mai rigide o dată cu intrărea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, iar aria de activitate avocațială a fost diminuată prin transferul unor zone însemnate către notari (divorțurile, drepturile reale asupra imobilelor etc).
La o analiză globală am remarcat că aceste probleme nu sunt doar în cadrul sistemului românesc de justiție, ci există o adevărată tendință mondială de transformare a profesiilor juridice la care și avoacații români sunt nevoiți să se alinieze. Acesta presupune abordarea
5
unor noi arii de practică de către avocați și explorarea unor instituții pe care le avem la îndemână, printre care și arbitrajul.
Consacrat de NCPC, arbitrajul a existat în România și în reglementarea anterioară, însă din motive pe care nu le pot înțelege Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Dolj a intrat într-o zonă de inactivitate totală urmare a unui curent de neîncredere.
Prin dezvoltarea instituțională de care s-a bucurat în ultimii ani, precum și prin profesionalismul avocaților, Baroul Dolj este pregătit azi să își asume acest proiect la care lucrez de ceva timp, menit a renaște arbitrajul în regiunea noastră. Din discuțiile purtate personal cu mulți agenți economici și cu reprezentanți ai instituților de interes public local și regional am constatat că o Curte de Arbitraj credibilă ar fi extrem de atractivă în soluționarea disputelor comerciale și nu numai în contextul stabilirii unor reguli de procedură care să conducă la o soluționare rapidă a cauzelor. Beneficiile dezvoltării unui asemenea proiect pentru corpul profesional al avocaților sunt certe: posibilitatea transformării taxelor judiciare de timbru în onorarii arbitrale care se vor reflecta ca și surse noi de venit pentru avocați. Pe de altă parte, asistența juridică a părților în procedura arbitrală se face tot de căte avocați, însă într-un cadru concordant cu respectul și demnitatea profesiei, departe de timpii de așteptare din instanțe sau de rigiditatea împinsă de multe ori peste limita acceptabilă de către anumiți magistrați.
Fac mențiunea că Baroul Cluj a fost primul în țară în această inițiativă în viitorul căreia eu cred, iar modelul clujean este unul care poate cu adevărat fi implementat și în Oltenia.
Pe aceleași coordonate eu susțin integrarea activităților de mediere reală, nu formală, în activitatea curentă avocațială ca și modalitate alternativă de soluționare a litigiilor ca sursă bilaterală de venituri pentru avocați, respectiv atât prin perspectiva avocatului asistent al părților în procedura de mediere, cât și prin postura mediatorului, calitate pe care avocații o au prin efectul legii de organizare a profesiei.
c. Asistența extrajudiciară1
Activitate similară asistenței judiciare din oficiu, asistența extrajudiciară este în prezent o sursă neexploatată de venituri pentru avocații doljeni. Specificul acestui tip de asistență este faptul că activitatea avocațială este prestată în afara sistemului judiciar.
Voi iniția campanii de promovare a beneficiilor asistenței extrajudiciare în rândul populației la nivelul întregului județ, cu consecința accesării acestei noi surse de venit de către avocații interesați. În prezent onorariul aferent unei consultații juridice acordată persoanelor care se înscriu în condițiile prevăzute de OUG 51/2008 se ridică la suma de 150 de lei!
1 Art. 74 din Legea 51/1995 înaplicareaart. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008
“Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime.”
Instituție nouă în cadrul dreptului românesc, fiducia este echivalentul trust-ului din dreptul anglo-saxon și oferă noi orizonturi profesionale avocaților. De principiu, fiducia presupune administrarea unui bun/patrimoniu al clientului de către avocat în schimbul unui onorariu convenit de părți. Marele beneficiu al fiduciei este acela că bunul/bunurile respective ies din patrimoniul constitutorului, iar transferul proprietății se poate face fie înapoi clientului, după o anumită perioadă temporală convenită, fie către un terț în anumite condiții stipulate prin contract. Practic avocatul exercită un rol de executor al instrucțiunilor clientului său, efectele fiind de natura celor testamentare, însă operează în timpul vieții celui care constituie fiducia.
Încă neexploatată, instituția fiduciei poate constitui imboldul dezvoltării așa-ziselor servicii de avocat de familie întrucât conferă o posibilitate reală oricărei persoane de a-și reglementa situația patrimonială încă din timpul vieții. Voi derula campanii de mediatizare a beneficiilor fiduciei tocmai pentru a accesa o nouă zonă generatoare de venituri pentru avocați.
e. Extinderea teritorială a pieței avocaturii
Există la nivel european studii amănunțite cu privire la corelarea demografică a avocaților cu populația deservită. Media europeană este în anul 2014 de 139 de avocați la 100.000 de locuitori, iar cu titlu de exemplu în Italia sunt 270 de avocați la 100.000 de locuitori, în Germania sunt 191, în Franta 84, în Spania 278, iar în Belgia 167. În România media avocaților este de 98, iar în Dolj suntem aproximativ 117 avocați la 100.000 de locuitori, ceea ce arată că din acest punct de vedere nu putem aștepta o diminuare a numărului avocaților, ci dimpotrivă.
În atare situație o soluție viabilă menită a crește veniturile avocaților este extinderea teritorială a pieței deservite de către avocații doljeni prin orientarea către colaborări dincolo de limitele județului Dolj.
Existența Curții de Apel la Craiova ne conferă marele beneficiu de a polariza o parte a spețelor către noi, ceea ce trebuie avut în vedere de către fiecare avocat în strategia de dobândire de noi piețe teritoriale. Profitând și de statutul conferit de apartenența la Baroul Dolj, voi încuraja colaborările avocaților doljeni chiar dincolo de granițele țării, tocmai pentru a atrage o zonă suplimentară de clientelă către avocații baroului nostru.
II. Poziționarea Decanului Baroului Dolj în interiorul profesiei de avocat a. Serviciul de Asistență Judiciară
Serviciul de asistenţă judiciară (SAJ) este indiscutabil o componentă structurală esențială a Baroului prin raportare la numărul mare de avocați înscriși în Registrul de asistență judiciară (RAJ). Este o realitate și faptul că mulți avocați doljeni au ca sursă primară de venit încasările provenind din
7
asistența juridică obligatorie. La o analiza atentă se observă că la nivelul Baroului Dolj în ultimii patru ani numărul oficiilor a fost constant, intervenind chiar o mică sporire a acestora.
Proiectul meu în această materie vizează următoarele aspecte concrete:
- Înlăturarea discriminării membrilor SAJ prin reluarea inițiativei mele de abrogare a prevederilor art. 7 din Decizia 38/2013, care prevede eliminarea din RAJ a avocaților cu restanțe la plata taxelor profesionale mai mari de două luni. Apreciez în continuare că, atât timp cât legea de organizare și statutul profesiei de avocat instituie o sancțiune a suspendării urmare a neplății taxelor timp de 3 luni, nu poate opera o sancțiune suplimentară pentru membrii SAJ.
- Reglementarea problemei Acordurilor încheiate cu beneficiarii și corelarea sistemului electronic de repartizare a oficiilor în acest sens
- Consultarea periodică a membrilor SAJ cu privire la modalitatea concretă de distribuire a onorariilor încasate din oficii.
- Accesarea de către membrii SAJ a unor onorarii provenind din activități extrajudiciare. Spre exemplu, onorariul pentru acordarea de consultații juridice persoanelor care îndeplinesc cerințele OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă este de 150 de lei.
- Adaptarea permanentă a sistemului electronic de repartizare a oficiilor la concluziile unor analize asupra impactului regulamentului asupra membrilor SAJ. Analiza se va face semestrial de către decan și consilierii coordonatori în colaborare cu referenții SAJ, cu consultarea tuturor avocaților înscriși în RAJ.
- Susținerea activă a încheierii Protocolulului privind stabilirea onorariilor avocaților înscriși în RAJ propus Ministerului Justiției în anul 2014 de către UNBR, având ca obiect majorarea onorariilor din oficii, care se situează și în prezent la nivelul stabilit în anul 2008 (!). În acest sens, așa cum colegii sârbi au protestat în unanimitate, cu succes, timp patru luni împotriva intenției guvernului de diminuare a onorariilor, îmi afirm intenția fermă de a iniția/susține un protest național similar.
b. Casa de Asigurări a Avocaților (CAA)
Subiect aparte în cadrul fiecărei adunări elective, conform Statutului, în prezent Filialele Casei de Asigurări a Avocaților colectează de la fiecare avocat definitiv, așa cum am arătat mai sus, o cotă de 11% din încasările brute lunare, dar nu mai puțin de 250 de lei și nici mai mult de 1250,00 lei, care sunt repartizați astfel:
- 85% (minim 213 lei) - contribuţia la fondul de pensii - 15 % (minim 37 lei) -contribuţia la fondul de asigurări sociale (indemnizaţii pentru incapacitate de
muncă, îndemnizaţii de maternitate, ajutor pentru creşterea copilului, ajutor de deces)
Gestionarea acestor sume se face de către fiecare Filială județeană a CAA, mai puțin 5% din venituri care se transferă către Casa Centrală și se constituie într-un Fond de rezervă.
Stabilirea cuantumului pensiei se face similar modalității utilizate de Casa Națională de Pensii, prin înmulțirea punctajului mediu anual obținut de fiecare avocat cu valoarea punctului de pensie, care în prezent este de 1214,00 de lei – în contextul în care în sistem bugetar punctul de pensie valorează 830,20 lei.
8
Conform art. 29618 din Codului fiscal, în prezent pentru salariații membri ai sistemului public de asigurări sociale cota de contribuție obligatorie este de minim 26,3% din venit.
În aceste condiții, cred că nu este nici sustenabilă, nici nu genereaza beneficii concrete abordarea axată pe diminuarea cotei de contribuție la sistem în condițiile în care 1% reprezintă maxim 12,5 lei din cota maximală pe care un avocat o achită lunar!
Cred mai degrabă că se impune o cooperare strânsă cu conducerea Filialei Dolj a CAA în vederea securizării fondurilor existente și viitoare, în contextul în care în prezent Filiala Dolj are suficiente resurse pentru a asigura pensiile tuturor avocaților în vârstă peste 40 de ani.
Este necesar ca și în viitor să păstrăm această siguranță a fondurilor, eu nefiind un partizan nici al investițiior speculative, nici al externalizării administrării fondurilor destinate pensiilor avocaților.
c. INPPA
Pregătirea profesională a avocaților este obligatorie, fiind organizată în prezent pe Centre Teritoriale, Craiova fiind unul dintre ele, și este axată pe două direcții: pregătirea continuă, adresată stagiarilor și, respectiv, pregătirea inițială, cu adresabilitate în rândul avocaților definitivi.
Direcțiile pe care candidatura mea le propune în această zonă sunt:
- Colaborarea Baroului cu INPPA în vederea specializării avocaților, prin constituirea unor comisii disciplinare axate pe diverse arii de expertiză (spre exemplu: Comisia de Drept Penal, Comisia de Dreptul Familiei, Comisia de Drept Civil, Comisia de Drept Fiscal, Comisia de Dreptul Muncii, etc.). Apartenența la o comisie de specialitate ar trebui să confere avocatului acces la informații dedicate (practică judiciară, tendințe și inițiative legislative), precum și o certificare informală a competențelor în domeniul abordat.
- Orientarea pregătirii profesionale spre aspecte practice ale dreptului. - Necondiționarea acordării punctelor de pregătire profesională de plata unor sume bănești
însemnate de către avocați. - Orientarea către avocați-formatori practicieni.
d. Uniunea Națională a Barourilor din România
Am avut privilegiul să fiu delegat al Baroului la Congresul avocaților în ultimii patru ani, ocazii care mi-au relevat un adevăr obiectiv: în materie de structură organizatorică și beneficii puse la dispoziția avocaților, Baroul Dolj este primul în țară. Toate realizările ultimilor ani au făcut ca baroul nostru să constituie un model pentru celelalte barouri. Nu există un barou care să ofere mai multe beneficii avocaților decât Baroul Dolj, aceasta în contextul în care a existat și o rigoare financiară care a permis efectuarea investițiilor vizibile la sediul baroului, birourile avocaților de la sediile instanțelor și la Vila Themis din Călimănești.
9
Am avut bucuria să mi se transmită de către mai mulți confrați din țară că site-ul web al Baroului Dolj este principala sursă de informare profesională, precum și un model pe care și-l dorește orice barou.
Avem un soft complet, dezvoltat pe parcursul ultimilor ani, care gestionează practic întreaga activitate a Baroului, de la datele cuprinse în Tabloul avocaților până la contabilitate și repartizarea oficiilor, toate legate de platforma web. Nu există în țară unul mai bun.
Azi suntem considerați un pol semnificativ al avocaturii românești, importanța fiind dată și de dimensiunea numerică a Baroului nostru. Toate evenimentele socio-culturale sau profesionale organizate au contribuit la un grad de coeziune ridicat în rândul avocaților doljeni, spre deosebire de multe alte barouri care sunt lacunare sub acest aspect.
Cred că este necesar să consolidăm poziția dobândită în relația cu organele centrale de conducere a profesiei. Acest lucru se poate face prin implicarea activă a mea, ca decan al Baroului Dolj, în activitățile organizate la acest nivel și prin susținerea candidaturii fostului decan, dl. av. Ion Turculeanu, pentru demnitatea de vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Îmi asum ferm obligația de a susține la nivel central politicile profesionale pe care Baroul Dolj le-a inițiat și pe care le promovează, cu condiția ca acestea să reprezinte voința reală a corpului profesional al avocaților doljeni identificată în urma unor consultări efective.
Voi lupta pentru transparența deciziilor la nivel central și pentru ca activitatea organelor centrale de conducere a profesiei să fie subordonată intereselor reale, concrete ale avocaților, în condițiile în care, pe bună dreptate, în prezent conducerea UNBR este percepută ca nefiind ancorată în realitățile cotidiene ale profesiei.
Nu în ultimul rând, semnalez faptul că la nivelul organelor de conducere ale multor barouri din țară s-au produs schimbări de generații, cu consecința unei reprezentări puternice a tinerilor avocați, iar eu mă bucur de apreciere și sprijin în cadrul acestui nou val de lideri ai profesiei.
e. Relații internaționale
În perspectiva globalizarii care definește societatea modernă, avocatura nu poate să facă abstracție de această realitate. În prezent, piața avocaturii este, din păcate pentru noi, avocații doljeni, una destul de puțin dinamică, atât ca orizonturi locale, cât și naționale. Poziționarea geografică a Baroului Dolj în afara polilor naționali de dezvoltare economică nu este de natură să permită obiectiv practicarea unor onorarii avocațiale substanțiale nici în zona clienților persoane fizice, nici în zona companiilor locale, în contextul în care marile firme de avocatură din București sunt cele care consiliază juridic toate firmele mari care își au reprezentanțe în zona noastră.
Eu susțin că una din posibilitățile reale de creștere a pieței avocaturii este extinderea teritorială în zona limitrofă regiunii în care ne aflăm, atât național cât și transfrontalier.
Baroul Dolj a dezvoltat în ultimii ani parteneriate cu Baroul Vidin (Bulgaria) și Baroul Zajecar (Serbia). Persoanal am participat la reuniunile comune ale celor trei entități, ceea ce mi-a oferit oportunitatea să înțeleg că există potențial de colaborare pe toate ramurile dreptului.
10
Am inițiat chiar o serie de discuții cu conducerea Baroului Vidin pentru ca în viitorul apropiat să demarăm un proiect comun transfrontalier finanțat din fonduri europene menit a suplimenta veniturile avocaților din ambele barouri.
De asemenea, la nivelul conducerii celor două barouri partenere s-a exprimat acordul prealabil în vederea constituirii unor comisii mixte axate pe arii de practică, cu scopul de a facilita colaborarea avocaților din cele trei țări. Aici exemplific oportunități concrete identificate cu ocazia întâlnirilor tripartite: accidente de circulație având implicați șoferi străini, asigurări de persoane și bunuri, relații comerciale.
Nu în ultimul rând, apreciez că trebuie să urmărim deschiderea avocaților doljeni către modalitatea de abordare modernă a avocaturii pe care organizațiile internaționale la care Baroul Dolj este afiliat o prezintă cu ocazia conferințelor și atelierelor tematice pe care le organizează (U.I.A., I.B.A., C.C.B.E., F.B.E.)
f. Tinerii avocați (ATA)
Majoritatea avocaților doljeni sunt tineri, media vârstei sitându-se sub 45 de ani.
La rândul meu tânar, am inițiat și am participat la cele mai multe dintre proiectele derulate în ultimii ani, majoritatea cu participare covârșitoare a tinerilor avocați. Am sesizat însă că tendința ultimilor ani este aceea de disipare a tinerilor, cu efecte directe asupra politicilor profesionale de viitor.
Programul meu destinat tinerilor avocați își propune coagularea tinerilor atât pe latură profesională, cât și pe latura socio-culturală. Doar așa tinerii își pot asuma poziționarea în cadrul profesiei care să le asigure oportunitatea unei evoluții corespunzătoare. A venit momentul ca tinerii să aibă o poziție fermă de implicare consultativă la nivelul conducerii profesiei și astfel actul decizional să aibă un fundament corect, pornit de la bază.
Am susținut încă de la începutul mandatului de consilier și îmi propun și în continuare ca Asociația Tinerilor Avocați să devină un pol de coagulare a energiilor avocaților aflați la început de drum în profesie, un instrument puternic, funcțional, activ și eficient, de exprimare a vocii noii generații.
g. Femeile avocat
Din punct de vedere statistic, femeile avocat reprezintă o prezență însemnată în cadrul Baroului Dolj, ponderea acestora fiind în continuă creștere prin raportare la cei admiși în profesie în ultimii ani. Implicat fiind în ultimii ani sub toate aspectele organizatorice la nivelul Baroului Dolj, mi-am dat concursul nemijlocit la organizarea Simpozionului femeilor avocat din Baroul Dolj, ocazie cu care am avut posibilitatea să descopăr valențe ale femeii-avocat cărora nu le sesizasem importanța.
Părinte la rândul meu, am sesizat o problemă de structură a sistemului nostru de asigurări sociale care vizează statutul mămicilor-avocat. Printr-o formulare nefericită s-a ajuns ca în prezent
11
indemnizația de creștere a copilului să se intituleze în sistemul nostru de asigurări sociale ajutor pentru creșterea copilului, formulă pe care personal o găsesc inadecvată atât timp cât finanțarea sistemului se face din contribuția proprie a fiecărui avocat. De acest ajutor, în cuantum fix conform Statutului CAA, mămicile – avocat beneficiază doar atât timp cât nu exercită activitate profesională, astfel că pe parcursul acestei perioade se creează o dependență de această sursă de venit.
Reglementarea în vigoare la acest moment este însă una rigidă, care nu ține cont de realitatea obiectivă sub acest aspect, în sensul că fondul de asigurări sociale la nivelul Filialei CAA se constituie prin aplicarea unei cote de 15% din contribuția fiecărui avocat, indiferent de numărul femeilor care beneficiază de acest drept. Se impune o corijare a Statutului CAA în acest sens, întrucât există posibilitatea unui blocaj al plăților în momentul în care numărul femeilor aflate în plată va crește, iar colectarea se face în cotă fixă de la un număr mai mic de participanți la sistem.
III. Raporturile instituționale ale Baroului Dolj cu exteriorul profesiei de avocat
a. Instanțe de judecată, Parchete, Poliție, Penitenciare Sunt un dedicat și pasionat avocat practician, prin urmare sunt conectat la probemele pe care le întâmpină colegii mei în exercitarea activităților profesionale. Acesta este motivul pentru care am participat la toate ședințele comune de lucru realizate trimestrial de conducerea Baroului Dolj și conducerile Curții de Apel Craiova, Tribunalului Dolj și Judecătoriei Craiova. În anul 2014 am reprezentat Baroul Dolj la bilanțul Curții de Apel Craiova, unde am exprimat propunerile avocaților doljeni pentru optimizarea raporturilor cu instanțele de judecată, semnalând cu fermitate disfuncționalitățile pe care le întâmpinăm. În mandatul de decan al Baroului Dolj voi cere asigurarea pentru avocați a unor condiții civilizate de desfășurare a activității la toate instanțele, așa cum sunt acestea în prezent la Curtea de Apel Craiova. Totodată, voi milita cu fermitate pentru respectarea profesiei de avocat, condiție sine qua non a unui act de justiție modern și eficient. Voi lupta cu toate resursele împotriva tolerării de către instanțe și parchete a fenomenului ”avocaturii paralele” și nu voi ezita să inițiez forme colective de protest în situația nedorită a unor derapaje de la coordonatele firești ce trebuie să guverneze raporturile dintre avocați și justiție.
b. Facultățile de drept
Este indiscutabilă importanţa pe care o au formatorii în cadrul oricărui sistem. În cadrul strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung a baroului este necesară o poziţionare corectă a relaţiilor dintre Baroul Dolj, pe de o parte şi instituţiile de învăţământ juridic, pe de cealaltă parte.
Am promovat şi voi promova în continuare bunele relaţii cu mediul studenţesc, sens în care eu personal am iniţiat şi implementat proiectul „O săptămână avocat” încă din anul 2012, proiect în cadrul căruia avocaţii din Baroul Dolj oferă un stagiu de practică studenţilor Facultăţii de Drept Nicolae Titulescu. După patru ediţii de desfăşurare care s-au bucurat de
12
un real succes în rândul studenţilor pot afirma că mediul studenţesc resimte o nevoie reală de interacţiune directă cu profesioniştii dreptului.
Impactul mediatic al proiectului a fost unul deosebit, ceea ce a contribuit la consolidarea imaginii Baroului Dolj ca şi formator de opinie în cadrul comunităţii.
Beneficiul Baroului este însă în aceeaşi măsură unul cert: creşterea gradului de interes al studenţilor faţă de profesia de avocat, cu consecinţa orientării celor mai buni dintre aceştia către admiterea în profesia noastră.
Nu pot să nu remarc însă faptul că în privinţa admiterii în avocatură trendul ultimilor ani a fost din nefericire unul negativ, în sensul că foarte puţini au fost cei care s-au ridicat la nivelul exigenţelor examenului.
Programul meu vizează menţinerea unor standarde ridicate la admiterea în avocatură menite nu să limiteze numărul celor admişi, ci, mai degrabă, să ridice gradul de pregătire a viitorilor avocaţi. Sub acest aspect voi promova în cadrul relaţiilor instituţionale cu facultăţile de drept necesitatea creşterii nivelului de pregătire a studenţilor, Baroul fiind primul interesat în acest sens.
Colaborarea Baroului cu Facultăţile de Drept în mandatul meu va fi subordonată interesului general al profesiei, scop pe care îl voi urmări cu prioritate în toate demersurile mele.
c. Autorități locale/regionale Mă bucur de o bună imagine în cadrul instituțiilor publice doljene, fiind consilier în exercițiu al Municipiului Craiova și președintele Comisiei juridice din cadrul Consiliului Local. Această poziție îmi asigură o notorietate și o credibilitate pe care le-am pus în slujba corpului profesional. Cu titlul de exemplu, am solicitat Primăriei Craiova rezervarea unor spații de parcare pentru avocații din Baroul Dolj la sediul provizoriu al Tribunalului Dolj, cerere care se află în curs de soluționare.
d. Socio-cultural Una dintre preocupările mele în activitatea de consilier al Baroului Dolj a fost implicarea avocaților doljeni în activități care să augmenteze coeziunea în interiorul corpului profesional, pe de o parte și să sporească prestigiul baroului, pe de altă parte. Pentru aceasta am inițiat o serie de proiecte care s-au bucurat de succes în rândul avocaților și pe care intenționez să le reiau și să le dezvolt în timpul mandatului de decan. Dintre acestea amintesc: ”pLaYgrOuNd – clubul de joacă pentru copiii avocaților”, competițiile sportive (fotbal, volei, cross) pentru avocați ce s-au bucurat de o popularitate remarcabilă, acțiuni de turism pentru avocații doljeni (”Oltenia Lawyers Xtreme Adventure!”), corul Baroului Dolj etc.
IV. Politica financiară
13
A devenit un stereotip electoral indicarea de către candidaţi a unor propuneri de diminuare a taxelor profesionale pe care avocaţii le datorează Baroului, Uniunii, Casei Centrale de Asigurări a Avocaţilor sau Filialei judeţene a acesteia, fără însă o analiză pertinentă a cuantumului concret și a destinaţiei sumelor astfel colectate. Lasând la o parte lipsa indicării posibilităţilor efective de realizare a acestor promisiuni, am constatat că totuşi această temă de campanie naşte interes de fiecare dată.
Programul meu vizează însă abordarea beneficiilor pe care taxele profesionale le generează avocaţilor. În această direcţie voi continua politica decanului Turculeanu de a răsfrânge în mod direct către avocaţi disponibilul financiar al baroului. Exemplific aici dotările birourilor avocaţilor de la sediile instanţelor de judecată, manifestaţiile culturale ale căror costuri au fost suportate/subvenţionate de barou, programul legislativ achitat de barou şi care poate fi accesat prin intermediul contului avocatului, subvenţionarea conferinţelor profesionale, cadourile de Craciun pentru copiii avocaţilor etc.
Baroul este o asociație profesională menită să protejeze interesele membrilor săi, nu o societate comercială orientată spre obţinerea de profit, astfel că eu voi urmări alinierea veniturilor la necesarul real de cheltuieli al Baroului.
NU sunt adeptul serviciilor externalizate atât timp cât cea mai mare parte a cheltuielilor Baroului este destinată plăţii salariilor iar avocații doljeni au valențe și competențe în toate domeniile de interes incidente în cadrul profesiei.
V. Guvernanța
Legea de organizare şi statutul profesiei de avocat reglementează atribuţiunile organelor de conducere ale profesiei, precum şi modalităţile concrete prin care aceste atribuţiuni sunt puse în practică.
Cu experienţa activă a mandatului meu de consilier al Baroului, dublată de multiplele activităţi organizate de-a lungul timpului, declar că sunt adeptul convins al conducerii organizaţionale participative axate pe următoarele direcţii:
a. Reprezentativitate Oganele de conducere ale profesiei sunt guvernate de principiul reprezentativităţii, astfel că persoanele care temporar fac parte din aceste structuri de conducere trebuie să fie ghidate exclusiv de acest crez. Voi promova consultarea prealabilă directă a colegilor ca premisă obligatoriu necesară a actului decizional ori de câte ori interesele acestora sunt vizate.
b. Implicare Am interacţionat cu mulţi avocaţi din ţară şi din străinătate şi am remarcat că tendinţa globală este aceea de implicare voluntară în activităţile organizate la nivel de profesie. Implicarea mea în activitatea baroului va fi totală şi nu voi ezita să cer reformarea modalităţii de lucru a Consiliului prin implicarea activă a tuturor consilierilor în activitatea curentă a Baroului. Comisiile constituite la acest nivel nu trebuie să fie doar unele formale ci să lucreze efectiv în interesul avocaţilor doljeni.
c. Asumare
14
Sunt adeptul teoriei „strategiei vii”, conform căreia evaluarea constantă a activităţii dă măsura ne/realizărilor acesteia, astfel că în permanenţă este necesară adaptarea strategiei la constatările analizei. Îmi asum aşadar posibilitatea perfecţionării proiectului meu o dată cu implementarea şi îmi manifest deschiderea faţă de orice propunere constructivă.
d. Management responsabil
Atribuţiunile decanului sunt împărţite pe două paliere principale:
- strategic, care vizează polititcile profesionale și reprezentativitatea Baroului - operațional, care priveşte administrarea curentă a Baroului.
Mandatul meu va avea ca punct de pornire o urmărire clară a îndeplinirii responsabilă a atribuţiunilor specifice de către toţi cei implicaţi în activitatea organizaţională a baroului, fie ei avocaţi sau funcţionari.
Ce critici mi se aduc:
1. Sunt tânăr.
Am promovat examenul de intrare în profesie în toamna anului 2002 și am fost înscris pe tabloul avocaților doljeni în anul 2003. Este adevărat că sunt cel mai tânăr dintre candidații la decanat, dar nu am cea mai mică vechime în avocatură dintre aceștia și nici pe departe cea mai mică vechime în Baroul Dolj.
Încă de la debutul meu ca avocat am lucrat într-o formă organizată și exigentă de exercitare a profesiei, până în anul 2010, când am fondat Societatea Civilă Profesională de Avocatură ”Socoteanu & Popa”, al cărei coordonator sunt și în cadrul căreia am fost îndrumător pentru 3 avocați stagiari, cu care colaborez și în prezent.
În anul 2011 am devenit cel mai tânăr consilier al Baroului Dolj, iar activitatea mea în această calitate a fost una continuă, foarte energică și de bună-credință, în slujba avocaților doljeni. Din acest motiv mă bucur și de încrederea multor colegi cu un bagaj al experienței de viață și profesionale superior mie, extrem de respectați în Baroul Dolj, la al căror sprijin nu voi ezita să apelez în exercitarea mandatului de decan.
Nu este lipsit de importanță faptul că în Baroul Dolj avocații tineri sunt majoritari și că la nivelul organelor de conducere ale multor barouri importante din țară (Cluj, Sibiu, Iași etc.) a operat deja cu succes un schimb de generații ce a demontat prejudecățile potrivit cărora tinerii nu au capacitatea de a conduce destinele profesiei.
2. Sunt om politic.
Una din convingerile mele este aceea că avocații, ca și membri ai unui corp profesional de elită, ar trebui să se implice în număr cât mai mare în viața politică și publică, pentru că dețin cunoștințe profesionale pe care le pot pune în slujba comunității. Mă bucur să constat că mai toți candidații la
15
demnitatea de decan sunt implicați în politică, deși sunt singurul criticat pentru aceasta – probabil fiindcă am și realizări în acest domeniu.
Din punctul meu de vedere, calitatea mea de om politic nu poate aduce decât beneficii Baroului Dolj, întrucât îmi asigură căi directe de comunicare cu autoritățile locale și centrale aflate în strânsă legătură cu exercitarea profesiei de avocat.
3. Sunt ”omul lui Turculeanu”.
Fără a înțelege prea bine ce înseamnă sintagma ”omul lui Turculeanu”, nu mă feresc să arăt că pentru actualul decan al Baroului Dolj am numai cuvinte de apreciere. Reformarea Baroului Dolj și poziționarea acestuia ca un lider între barourile din țară se datorează eforturilor colosale ale avocatului Ion Turculeanu, iar meritele sale pot fi contestate doar cu rea-credință. Sunt mândru că am muncit în interesul baroului alături de decan și de alți câțiva consilieri, dar sunt un tip vertical, onest și nu datorez nimănui nimic, ci doar profesiei pe care o iubesc. Singura mea preocupare ca decan al Baroului Dolj va fi urmărirea realizării intereselor avocaților doljeni. În această privință, la mine nu poate exista sub nicio formă un conflict de interese.
4. Sunt un tip jovial ☺
Mi-au fost întotdeauna străine încrâncenarea, infatuarea și egoismul. Structural, sunt un tip comunicativ, care vede simțul umorului ca pe o calitate a oamenilor inteligenți. Nu fac confuzie între optimism și superficialitate, nici între aroganță și seriozitate. Îmi voi păstra zâmbetul pe buze, indiferent dacă voi fi sau nu decan al Baroului Dolj, pentru că, la urma urmei, eu mă pun la dispoziția colegilor, nu mă impun.
