45
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Structura sistemului national de învățământ
preuniversitar
Educația
timpurie (0-6 ani)
Nivelul antepreșcolar
Nivelul preșcolar
Învățământ
primar
Clasa pregătitoare
Clasele I-IV
Învățământ
secundar
Secundar inferior –
gimnaziu –
clasele V-IX
Secundar superior –
Liceu –
clasele X-XII/XIII: teoretic, tehnologic, vocațional
Învățământ
profesional cu durata între 6 luni și
2 ani
Învățământ
terțiar
Învățământ
general obligatoriu este format din învățământul
primar și
secundar inferior
Învățământul
tehnic cuprinde clasele a XII-a și
a XIII-a din învățământul
liceal profesional, învățământ
tehnic și vocațional
Învățământul
profesional și
tehnic este format din:
Învățământ
profesional
Învățământ
tehnic
Învățământ
postliceal
Programul „Școală după școală”
Prin decizia CA pot fi derulate activități
de tip „Școală după școală”
în parteneriat cu autoritățile
publice locale, asociațiile
de părinți, ONG-uri cu competențe în domeniu
Activități
educative, recreative, consolidarea competențelor
sau de accelerare a învățării,activități de învățare
remedială
Statul poate finanța
programul „Școală după școală”
Rețeaua școlară
Rețeaua
școlară este formată din totalitatea unităților de învățământ
acreditate, respectiv autorizate provizoriu
Consorțiile
școlare
sunt parteneriate contractuale dintre unitățile
de învățământ care asigură:
Mobilitatea personalului între unitățile
membre
Utilizarea în comun a resurselor unităților membre
Lărgirea oportunităților
de învățare
oferite elevilor și
recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării
Formațiunile
de studiu
Educația
antepreșcolară
–
7 copii, 5/9
Învățământul
preșcolar
–
15 preșcolari, 10/20
Învățământul
primar –
20 elevi, 15/25
Învățământul
gimnazial –
25 elevi, 20/30
Învățământul
liceal –
25 elevi, 25/30
Învățământul
special pentru elevi cu deficiențe ușoare
–
10 elevi, 8/12
Învățământul
special pentru elevi cu deficiențe
grave –
5 elevi, 4/6
Curriculum
Curriculumul național
elaborat în conformitate cu:
Nevoile specifice dezvoltării personale
Nevoile pieții
muncii și
comunității
Principiul subsidiarității
Curriculum
Numărul de ore:
20 de ore –
învățământ
primar
25 de ore –
învățământ
gimnazial
30 de ore –
învățământ
liceal
Discipline obligatorii
80% pentru învățământul
obligatoriu
70% pentru învățământul
liceal
În cadrul fiecărei discipline
75% din programă acoperă orele de predare și
evaluare
25% la dispoziția
profesorului pentru învățare
remedială, planuri individuale de învățare
Curriculum
Pentru educația
timpurie – centrat pe dezvoltarea fizică, cognitiva, emoțională
și socială, remedierea precoce a eventualelor deficiențe
de dezvoltare
Pentru învățământul
gimnazial și
liceal – centrat pe 8 domenii de competență care
determină profilul de formare a elevului
Domeniile de competență
Competențe
de comunicare în limba română
Competențe
de comunicare în limbi străine
Competențe de bază de matematică, științe
și
tehnologie
Competențe
digitale
Competențe sociale și
civice
Competențe
antreprenoriale
Competențe
de sensibilizare și expresie culturală
Competențe de învățare
pe tot parcursul vieții
Abordarea curriculumului
Profilul absolventului
Cadrul național
al curriculumului (arii curriculare)
Planuri de învățământ
Programe școlare
Manuale
Învățarea
e-learning. Comunități de învățare on
line
Se înființează
Biblioteca Școlară Virtuală și
Platforma Școlară
de e-learning
care
vor conține:
Programe școlare
Exemple de lecții
Ghiduri metodologice
Exemple de probe de evaluare
Evaluarea
Scopul evaluării este de a orienta și
optimiza învățarea
Toate evaluările de realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină
Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția
școlară
Evaluarea
Notarea elevilor fără utilizarea și
respectarea standardelor naționale
și
a metodologilor de evaluare constituie abatere disciplinară și
se sacționează conform prevederilor prezentei legi
Evaluarea se centrează pe
competențe, oferă feed- back real elevilor și stă la baza planurilor individuale
de învățare
Se va crea o banca de instrumente de evaluare unică cu funcție orientativă
Evaluare –
Portofoliul educațional
Portofoliul educațional
cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute
în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activtăți
de învățare, în diferite contexte
Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării
Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională
a elevului
Structura și caracteristicile evaluărilor
La finalul clasei pregătitoare – individualizată
La finalul clasei a II-a –
la nivelul școlii
La finalul clasei a IV-a –
la nivel național, prin eșantionare
La finalul clasei a VI-a –
la nivelul școlii
La finalul clasei a IX-a –
la nivel național
La finalul clasei a XII-a/XIII –
la nivel național
La finalul clasei pregătitoare
Cadrul didactic realizează un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-
emoționale, cognitive, a limbajuluiși a comunicării, dezvoltarea capacităților
și
atitudinilor de învățare
La finalul clasei a II-a
Evaluarea competențelor
fundamentale la :
scris-citit
matematică
Rezultatele evaluării sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare
Se comunică părinților
Sunt documente în portofoliul educațional
La finalul clasei a IV-a
Evaluare națională, prin eșantionare, a competențelor
fundamentale dobândite
în ciclul primar
După modelul internațional
Are scop de diagnoză a sistemului
La finalul clasei a VI-a
Evaluarea elevilor la nivelul școlii prin două probe transdisciplinare:
Limbă și comunicare
Matematică și
științe
Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate și
pentru preorientarea școlară
Se comunică părinților
și
sunt trecute în portofoliul educațional
La finalul clasei a IX-a
Evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor, punctaj după modelul internațional
Probă scrisă la limba și literatura română
Probă scrisă transdisciplinară la matematică și
științe
Probă scrisă la o limbă de circulație
internațională
Probă practică de utilizare a calculatorului, susținută
în timpul anului
Probă orală transdisciplinară
de evaluare a competențelor
civice și sociale, susținută
în timpul anului
Rezultatele evaluării se înscriu în portofoliul educațional
al elevului
Admiterea la liceu
Pe baza portofoliul educațional dacă numărul locurilor este egal cu al candidaților
Pe baza portofoliul educațional, a mediei de absolvire, a mediei la evaluarea națională
–
în proporție
de 70% și
30% nota obținută la proba de admitere stabilită de unitatea de învățământ
Examenul de bacalaureat
Proba A –
evaluarea competențelor de comunicare orală în limba română
Proba B –
evaluarea competențelor
de comunicare în limba maternă
Proba C –
evaluarea competențelor
de comunicare în două limbi de circulație
internațională
Proba D –
evaluarea competențelor digitale
Proba E scrisă –
evaluarea competențelor
formate pe durata învățământului
liceal
Proba E1.
Probă scrisă la limba și literatura română2.
Probă scrisă la limba și literatura maternă3.
Două probe scrise diferențiate:1.
Profilul real1.
Matematică2.
Probă transdisciplinară
din științe2.
Profilul umanist 1.
O limbă de circulație
internațională2.
Probă transdisciplinară
din geografie, istorie, socio-umane3.
Filiera tehnologică1.
Probă scrisă specifică profilului2.
Probă transdisciplinara4.
Filiera vocaționala
Conducerea sistemului și a
unităților
de învățământ
Conducerea unităților
de învățământ
Unitățile
sunt conduse de consiliul de administrație
format din 7,9, 13 membri
Dupa
constituirea CA se alege un președinte de ședință, pe durata unui an
Întâlniri lunare
Atribuții
–
asumarea publică pentru performanțele
unității
de învățământ, alături
de director
Finanțarea și baza materială a
unităților
de învățământ
Finanțarea de bază
Finanțarea complementară
Finanțarea suplimentară
Competiții
Între școli
–
evaluarea instituțională
– clasificarea
școlilor
pe 5 niveluri:
Excelent
Foarte bun
Bun
Satisfăcător
Nesatisfăcător
Între cadre didactice –
Profesorul anului
STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC
Formarea inițială
și continuă. Cariera didactică
Formarea inițială teoretică
Master
didactic cu durata 2 ani
Bursă egală cu salariul net al unui profesor debutant
Stagiul practic cu durata 1 an, într-o unitate de învățământ, sub coordonarea unui cadru didactic mentor
Cariera didactică
Ocuparea unei funcții
didactice pentru perioada stagiului practic
Concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate
Repartizarea de către ISJ pe posturile rămase neocupate în urma concursului
Cadrelor didactice angajate pe perioadă determinată, li
se poate asigura continuitatea pe postul/catedra ocupată, prin hotărârea consiliului de administrație
Evoluția
în carieră
Gradul didactic II
Gradul didactic I
Profesor emerit
Dezvoltarea profesională
Actualizarea și
dezvoltarea competențelor
în domeniul de specializare corespunzător
Dezvoltarea competențelor
pentru evoluția
în carieră, prin sistemul de pregătire și obținere
a gradelor
Dobândirea sau dezvoltarea competențelor
de conducere
Dobândirea de noi competențe, prin programe de conversie pentru noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții
didactice
Dobândirea de competențe
complementare
Obținerea prin studii corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă se consideră formare continuă
Ocuparea funcțiilor
didactice
Personalul didactic titular, la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrază
dreptul dobândit prin concursul național unic de titularizare
Personalul didactic titular prin repartiție guvernamentală își păstrează acest drept
Soluționarea
restrângerilor de activitate
Transferul consimțit
între unitățile
de învățământ
Repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de ISJ, conforma metodologiei elaborate de MECTS până la data de 15 noiembrie
Foarte important!
Cadrele didactice netitulare
care au participat la concursul național
unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obținut
cel puțin
nota 7 și au ocupat un post/o catedră devin titulari ai școlii respective dacă:
Se certifică viabilitatea postului/catedrei
Consiliul de administrație
al școlii
respective este de acord
Forme de angajare a personalului didactic
Posturile se ocupă prin concurs la nivelul unității
de învățământ
Vacantarea posturilor se face de către consiliul de administrație
la propunerea directorului
Inspectoratul școlar analizează, corectează în colaborare cu unitățile
de învățământ
și avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate
Lista se face publică prin afișare
la ISJ și la unitățile
de învățământ
Forme de angajare
Concurs organizat la nivelul unității
de învățământ/consorțiu
Concursul constă în:
Probă practică sau inspecție specială la clasă
Probă scrisă din didactica specialității
– pentru personal didactic cu contract individual de muncă
Prezentarea unui curriculum vitae și
interviu pentru personalul asociat, pensionat
Rolul ISJ
Centralizează posturile didactice și orele rămase neocupate care vor repartizate astfel:
Cadrelor didactice titulare intr-o unitate de învățământ
pentru completarea normei
Profesorilor debutanți aflați
în stagiu practic
Candidaților
rămași
nerepartizați după concursul organizat la nivelul unității
Pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competență profesională
Funcțiile
de conducere
Funcția de director se ocupă prin concurs public de către cadre didactice membre ale Corpului Național
de Experți în Management educațional
Concursul este organizat la nivelul unității de către consiliul de administrație
Directorul încheie contract de management educațional
cu primarul/președintele
CJ al unității
teritorial administrative
Directorul și
directorul
adjunct nu pot fi pe perioada mandatului președinte
sau vicepreședinte
în cadrul unui partid politic
Norma didactică
40 de ore pe săptămână:
Activități
didactice de predare-învățare-evaluare, instruire practică, examene de final de ciclu de studii
Activități de pregătire metodico-științifică
Activități
de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare
pe tot parcursul vieții
Acte normative
ROFUIP
Metodologia de formare continuă
Metodologia de mişcare a personalului didactic
Metodologia de funcționare
a CA
Metodologia de evaluare a personalului
Metodologia de constituire a corpului de mentori
Regulamentul de organizare a inspecției
școlare
Termene de aplicare
1 ianuarie 2012 –
introducerea costului standard per elev
1 ianuarie 2012 –
acordarea a 6% din PIB
2012-2013 – includerea clasei pregătitoare în învățământul
primar
1 ianuarie 2013 –
acordarea a 500 euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut
Inceputul
anului școlar
2014-2015 –
metodologia de admitere în liceu –
clasa a X-a, conform noii legi (pentru elevii care sunt în clasa a VII-a
2015-2016 –
includerea clasei a IX-a în învățământul
gimnazial (generația
care a început clasa a V-a în anul școlar
2011-2012
Câteva concluzii
Viziunea legii
Centrarea pe beneficiar
Asumarea răspunderii pentru serviciile oferite
Descentralizarea instituțională
Egalitatea de șanse
Asigurarea calității
Coerența
Predictibilitatea și stabilitatea sistemului
Aplicarea integrală a legii presupune un număr de 4-5 ani
Implicarea cadrelor didactice în elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii
