Programa şcolarăprograme.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/65... · 2017-03-08 · Educaţie...

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393 / 28.02.2017 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Lehrplan MUSIK

5. bis 8. Klasse

Programa şcolară pentru disciplina

EDUCAŢIE MUZICALĂ PENTRU MINORITATEA

GERMANĂ Clasele a V-a – a VIII-a

Bucureşti, 2017

Educaţie muzicală pentru minoritatea germană – clasele a V-a- a VIII-a 2

Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina Educaţie muzicală pentru minoritatea germană

reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a V-a – a VIII-a din învăţământul gimnazial, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 1 oră /săptămână.

Programa disciplinei Educaţie muzicală pentru minoritatea germană este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Studiul muzicii reprezintă o veche şi semnificativă tradiţie a tuturor sistemelor de învăţământ, fiind evident rolul extrem de important al acesteia în viaţa oamenilor. Ascultăm zilnic, din proprie iniţiativă sau involuntar, muzică de diverse genuri. Cercetări recente arată că manifestările muzicale reprezintă momente de satisfacţie personală, de îmbogăţire spirituală sau comuniune.

Educaţia muzicală continuă explorarea domeniului, după parcurgerea unor prime etape, în cadrul disciplinei Muzică şi mişcare, prezentă în planul-cadru pentru ciclul primar, în care s-a vizat un parcurs educativ specific etapei intuitive (pentru primii trei ani de studiu – de la clasa pregătitoare la clasa a doua), ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. În clasele a treia şi a patra s-a intrat treptat în etapa notaţiei muzicale, cu elemente de notaţie a înălţimilor, apoi şi ale duratelor, urmărindu-se conştientizarea utilizării anumitor parametri sonori, însă la nivelul unui prim contact, în contextul unui demers de tip integrat (prin combinarea elementelor strict muzicale cu cele ce ţin de mişcare), îndrumat de un cadru didactic cu pregătire generală.

Activităţile specifice disciplinei Educaţie muzicală pentru minoritatea germană formează impresii, trezesc interesul pentru artă şi cultură, contribuie la formarea gustului muzical şi stimulează simţul estetic, imaginaţia şi creativitatea, dezvoltând auzul muzical al copiilor, simţul ritmic şi memoria muzicală, dar şi aspecte mai generale, precum dezvoltarea sensibilităţii, a siguranţei de sine, autodisciplina, concentrarea şi relaţionarea pozitivă cu ceilalţi, sub îndrumarea unui cadru didactic specializat, permiţând transferul optim al unor competenţe de nivel mai complex.

Structura programei şcolare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:

- Competenţe generale - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare - Conţinuturi - Sugestii metodologice

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice ale unui domeniu sau rezolvarea unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Educaţie muzicală pentru minoritatea germană jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale. Ele reprezintă etape în dobândirea competenţelor generale şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.


Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

- Cânt vocal şi instrumental - Elemente de limbaj muzical - Aspecte culturale heteronomice şi interdisciplinare

Cu primele două domenii de conţinuturi elevii s-au familiarizat deja în învăţământul primar. Cel de-al treilea domeniu are în vedere reliefarea legăturilor dintre muzică şi universul specific copilului şi se axează pe aspectele extraestetice ale operei şi pe deschiderile interdisciplinare. Termenul eteronomic este utilizat în sensul în care apare în lucrarea lui Tudor Vianu, Estetica (Editura Orizonturi, Bucureşti) şi se referă la aspectele extraestetice ale operei de artă: „Motivul propriu-zis estetic se împleteşte tot timpul cu motive extraestetice” (p.286). „Interesul pe care îl arătăm artei nu se explică numai prin valorile estetice ale acesteia /../ Dacă opera de artă ajunge să ne vorbească /.../, lucrul se explică nu numai prin valorile estetice, dar şi prin motivele eteronomice” (p. 358).

Astfel, Disciplina Educaţie muzicală îşi păstrează caracterul tradiţional, însă propune abordări culturale eteronomice şi interdisciplinare, în raport cu disciplinele studiate anterior, în învăţământul primar, dar şi cu cele ce se studiază în prezentul ciclu. Se propun teme, ce pot reveni (în alţi ani de studiu), care să exploreze relaţia muzicii cu limbajul corporal şi cu domenii precum literatura, artele plastice, istoria, geografia, matematica, tehnologia informaţiei, ştiinţele etc.

De importanţă semnificativă sunt şi sugestiile repertoriale, cu referire la repertorii de lucrări propuse spre a fi audiate, dar şi de lucrări vocale ce pot fi interpretate în cadrul orelor de curs.

Sugestiile metodologice includ clarificări conceptuale, recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.

Disciplina Educaţie muzicală pentru minoritatea germană îşi păstrează caracterul tradiţional, însă propune abordări culturale heteronomice şi interdisciplinare, în raport cu disciplinele studiate anterior, în învăţământul primar, dar şi cu cele ce se studiază în prezentul ciclu. Se propun teme, ce pot reveni (în alţi ani de studiu), care să exploreze relaţia muzicii cu alte domenii: literatura, artele plastice, limbajul corporal, istoria, geografia, matematica, tehnologia informaţiei, alte ştiinţe etc.

Noua programă încurajează şi studierea muzicii instrumentale, utilizarea noilor tehnologii, diversificarea repertoriilor (de lucrări audiate, respectiv interpretate), păstrând un număr ponderat de conţinuturi de teoria şi istoria muzicii. Construcţia programei permite, pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin cânt, instrumente şi mişcare, precum şi receptarea adecvată a conţinutului lucrărilor muzicale audiate, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.


Allgemeine Kompetenzen

Competenţe generale

1. Exprimarea unor idei, sentimente şi atitudini prin interpretare muzicală

2. Operarea cu elemente de limbaj muzical 3. Receptarea unor piese muzicale

1. Ausdruck von Gedanken, Gefühlen und Haltungen durch musikalische Interpretation

2. Gebrauch von Elementen der Musiktheorie 3. Rezeption von musikalischen Werken


5. Klasse Spezifische Kompetenzen und Unterrichtsempfehlungen

CLASA a V-a

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Ausdruck von Gedanken, Gefühlen und Haltungen durch musikalische Interpretation 1.1. Singen von ein- und zweistimmigen Liedern

- Übungen zum gemeinsamen Singen - einfache Lieder singen

1.2. Ausführen einfacher instrumentaler Stücke - Übungen mit Körperinstrumenten und einfachen Instrumenten - Einbeziehen von Schülern, die ein Instrument spielen

1.3. Ausdruck durch bildende Kunst, Bewegung und Tanz - Bewegungs- und Tanzübungen - kreative Übungen zur Erarbeitung eigener Choreographien - Musik mit Mitteln der bildenden Kunst festhalten

1. Exprimarea unor idei, sentimente şi atitudini prin interpretare muzicală 1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice

- exerciţii de coordonare a cântului în ansamblu cu dirijor - interpretarea unor lucrări muzicale simple

1.2. Interpretarea unor fragmente simple instrumentale - exerciţii de percuţie corporală şi cu instrumente simple - integrarea în interpretările clasei a elevilor ce cântă la un instrument muzical

1.3 Exprimarea prin arte vizuale, mişcare şi dans - exerciţii de mişcare şi dans pe muzică - exerciţii creative de elaborare a unor coregrafii proprii - exerciţii de ilustrare a unor fragmente muzicale

2. Gebrauch von Elementen der Musiktheorie 2.1. Lesen und Notieren von Musikstücken in C-Dur - Notenbild bekannter Lieder erkennen - Spiele zum Erkennen, Singen und Notieren von Tönen - Übungen zum Erkennen von Intervallen - Tonleiter singen - Übungen zum Notenlesen und Blattsingen von einfachen Liedern 2.2. Lesen und Notieren von einfachen Rhythmusbausteinen - Übungen mit Rhythmusbausteinen - Übungen mit Notenwerten - Übungen mit Notenwerten im Zwei-, Drei- und Viervierteltakt - Übungen zur Erfindung von rhythmischen Folgen mit gegebenen Bausteinen 2.3. Erkennen, Lesen und Notieren von Dynamik und Klangfarbe - Übungen zum Erkennen von Elementen der Dynamik - Übungen zum Verändern der Dynamik und zum Erkennen der Ergebnisse - Übungen zum Erkennen der Klangfarbe von Stimmen, Stimmgruppen und Instrumenten

2. Operarea cu elemente de limbaj muzical 2.1. Utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor în lecturarea unor piese in Do major

- asocierea unui cântec cunoscut cu reprezentarea sa grafică - jocuri de recunoaştere, intonare şi scriere a unor note - diferenţierea între mersul treptat şi salturi în notaţia şi intonaţia unor fragmente muzicale - intonarea gamelor, vocal şi cu ajutorul unor claviaturi - exerciţii de citire a notelor

2.2. Utilizarea notaţiei duratelor (note şi pauze) în fragmente muzicale simple - executarea unor exerciţii ritmice - observarea raportului matematic între durate diferite - exerciţii de notare proporţională a duratelor in diferite masuri (2/4, 3/4, 4/4) - jocuri de compunere a unor ritmuri prin combinarea de formule ritmice date


2.3. Operarea cu noţiuni de dinamică şi timbru muzical - diferenţierea nuanţelor în piesele interpretate - jocuri de modificare a nuanţelor într-un fragment muzical si observarea diferenţelor

expresive rezultate - diferenţierea timbrului unor voci, ansambluri şi instrumente

3. Rezeption von musikalischen Werken 3.1. Beschreibung von Gefühlen und Gedanken beim Hören von Musik

- Hörübungen mit Geräuschen und Klängen im Alltag - Hörübungen mit konkreter Höraufgabe, z. B. Wie oft ist die Geige zu hören? - Gespräche über Gefühle und Gedanken beim Hören von Musikwerken, auch

Lieblingsstücke der Schüler - fächerübergreifende Übungen zur Verbindung musikalischer Inhalte mit Elementen aus den

Bereichen bildende Kunst, Sport, Deutsch, Mathematik, Geographie, Geschichte etc. 3.2. Sich über den kulturellen Kontext eines Musikwerkes informieren

- Sammeln von Informationen über Musikstücke, Komponisten und Interpreten - Ausdenken eines Interviews mit einem Komponisten/einem Interpreten - Ausprobieren von Tänzen aus verschiedenen geographischen Regionen - Präsentieren von selbst ausgewählten Musikstücken

3. Receptarea unor piese muzicale 3.1. Descrierea stărilor şi ideilor generate de audierea unor lucrări muzicale

- exerciţii de ascultare a ygomotelor şi sunetelor ce ne înconjoară - exerciţii de audiţie muzicală cu sarcină concretă, de ex. de câte ori se aude vioara - discuţii libere asupra conţinutului afectiv şi ideatic al unor lucrări, inclusiv al unor piese

preferate de elevi - exerciţii transdisciplinare ce combină elemente muzicale cu artele plastice, sportul,

comunicarea, matematica, geografia, istoria etc. 3.2. Informarea privind contextul cultural în care o lucrare muzicală a fost creată/este interpretată

- colectarea de informaţii despre piese şi compozitori/interpreţi - imaginarea unui interviu cu un compozitor/interpret - experimentarea unor dansuri din diverse arii geografice - realizarea unor prezentări ale unor lucrări muzicale la alegere


Inhalte, 5. Klasse Singen und Spielen Atmung, Singen

gemeinsames Singen, Takt schlagen Körperinstrumente

Musiktheorie Notensystem, Violinschlüssel, Takt Tonhöhe Melodieverlauf C-Dur und Intervalle Notenwerte (Ganze, Halbe, Viertel, Achtel) und entsprechende Pausen Zweiertakt, Dreiertakt, Viervierteltakt Dynamik und Klangfarbe Wiederholungszeichen

Musikwerke die Stimme: solistische Stücke, Chor Ensemble und Orchester; Streichinstrumente, die Violine; das Klavier klassische Musik, Folklore, Unterhaltungsmusik 1 Komponistenportait

Conţinuturi Cânt vocal şi instrumental Respiraţie, emisie vocală

Gesturi dirijorale, cântare în ansamblu Percuţie corporală

Limbaj muzical Portativ, cheie, masură Notaţia înălţimilor de note în cheia sol Profilul melodic (repetare, direcţie, mers treptat, salturi) Gama Do major şi intervale simple Notaţia duratelor (valorile de notă întreagă, doime, pătrime, optime) şi a pauzelor corespunzătoare Măsuri de doi, trei şi patru timpi Elemente de dinamică şi timbralitate Notaţia semnului de repetiţie

Lucrări muzicale Vocea umană: interpretare solistică, cor Elemente de interpretare: ansamblu instrumental, orchestră; instrumente cu coarde, vioara; pianul Muzică clasică, folclor, muzică uşoară 1 portret de compozitor


Musikbeispiele, 5. Klasse Sugestii de repertoriu Hörbeispiele/Repertoriu pentru audiţii 1. J. S. Bach - Badinerie 2. L. v. Beethoven - 9. Symphonie (Europa-Hymne) 3. L. Boccherini - Menuett 4. J. Brahms - ungarische Tänze 5. F. Chopin - verschiedene Tänze/dansuri 6. A. Dvorak - slawische Tänze 7. W. A. Mozart - Rondo alla turca 8. G. Enescu - Rhapsodie Nr. 1 9. E. Grieg - norwegische Tänze 10. J. Haydn - Symphonie mit dem Paukenschlag Nr. 94 11. A. Haciaturian - Säbeltanz 12. J. Offenbach - Barcarole - Hoffmanns Erzählungen; Galopp - Orpheus in der Unterwelt 13. M. Ravel - Bolero 14. rumänische und internationale Folklore / folclor românesc şi internaţional 15. J. Strauss Vater - Radetzky Marsch 16. G. Verdi - Marsch aus der Oper Aida etc. Lieder/Repertoriu de cântece

Titel Traducere Am Morgen, am Abend/ dimineaţa şi seara

Bruder Jakob Der Mond ist aufgegangen Vom Aufgang der Sonne

Frate Iacob Luna a răsărit De la răsăritul soarelui

Herbst toamna

A ruginit frunza din vii Bunt sind schon die Wälder

Pădurile sunt colorate

Winter iarna

Alle Jahre wieder Astăzi s-a născut Hristos In der Weihnachtsbäckerei Kling, Glöckchen Macht hoch die Tür Steaua sus răsare Stern über Bethlehem

An de an În brutăria Crăciunului Sună, clopoţel Deschideţi poarta Stea deasupra Viflaimului

Frühling primăvara

Fata de păstor şi cucul Ich mag die Blumen Komm, lieber Mai - W. A. Mozart

Iubesc florile Vino mai

Sommer vara

Lachend, lachend kommt der Sommer Vine vara râzând

Kanon Bruder Jakob Vai, săracul pui de cuc Vom Aufgang der Sonne

Frate Iacob De la răsăritul soarelui

Sonstiges Alte cântece

Bergvagabunden Ein Mann, der sich Kolumbus nannt Mein kleiner grüner Kaktus Mi-a zis mama că mi-o da What shall we do etc.

Vagabonzii munţilor Un om numit Columbus Micul meu cactus



CLASA a VI-a

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Ausdruck von Gedanken, Gefühlen und Haltungen durch musikalische Interpretation 1.1. Singen von ein- und zweistimmigen Liedern

- Übungen zum zweistimmigen Singen - Tonaufnahme von Liedern

1.2. Ausführen einfacher instrumentaler Stücke - Übungen mit Körperinstrumenten und selbstgebauten Instrumenten - Einbeziehen von Schülern, die ein Instrument spielen

1.3. Interpretation von Musik durch bildende Kunst, Bewegung und Tanz - Bewegungs- und Tanzübungen zur Musik - kreative Übungen zur Erarbeitung eigener Bilder und Choreographien

1. Exprimarea unor idei, sentimente şi atitudini prin interpretare muzicală 1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice şi pe două voci

- exerciţii de cânt pe două voci - înregistrarea pe suport electronic a unor piese muzicale

1.2. Interpretarea unor piese simple instrumentale - exerciţii de percuţie corporală şi cu instrumente de percuţie construite de elevi - integrarea în interpretările clasei a elevilor ce cântă la un instrument muzical

1.3. Interpretarea muzicii prin asociere cu elemente de arte plastice, mişcare şi dans - exerciţii de mişcare şi dans pe muzică - exerciţii creative de elaborare a unor imagini şi coregrafii proprii

2. Gebrauch von Elementen der Musiktheorie 2.1. Umgang mit einfachen Intervallen

- Übungen zum Unterscheiden von Intervallen - Übungen zum Erkennen von Intervallen in bekannten Liedern, im Notenbild und beim

Hören - Übungen zur Schulung des Gehörs - Übungen zum Notenlesen und Blattsingen von einfachen Liedern

2.2. Lesen und Notieren in C-Dur und a-Moll - Lieder vergleichen und Tonleiter unterscheiden - Übungen zur Schulung des Gehörs

2.3. Umgang mit rhythmischen Mustern - Erkennen von Rhythmusbausteinen - Übungen zur Erfindung von rhythmischen Folgen mit gegebenen Bausteinen

2.4 Erkennen einfacher Kompositionsverfahren - Erkennen von Wiederholungen in Musikstücken - Erkennen von Aufbaumustern (AB, ABA) von Musikstücken - Erkennen von Variationen in Musikstücken - Übungen zum Erfinden von einfachen Musikstücken zu gegebenen Aufbaumustern

2. Operarea cu elemente de limbaj muzical 2.1. Operarea cu intervalele simple

- exerciţii de diferenţiere a intervalelor - identificarea unor intervale muzicale în lucrările studiate - exerciţii pentru dezvoltarea auzului - exerciţii de citire a notelor

2.2. Utilizarea unor tonalităţi şi a unor moduri - observarea tiparului structural al tonalităţilor majore/minore - exerciţii pentru dezvoltarea auzului privitoare la scări tonale şi modale


2.3. Operarea cu diverse formule ritmice - observarea unor formule ritmice - exerciţii cu formule ritmice date

2.4 Observarea unor procedee componistice - observarea utilizării repetiţiei - identificarea unor scheme formale (A, AB, ABA) - observarea unor procedee variaţionale - exerciţii de creare a unor piese muzicale simple după scheme formale date

3. Rezeption von musikalischen Werken 3.1. Bewusste Wahrnehmung musikalischer Konzepte

- Hörübungen mit konkreter Höraufgabe zu Intervallen, Tonarten, Aufbau, Interpretation durch Instrumentengruppen

- Hörübungen zur Beziehung zwischen Inhalt und Form sowie der gesellschaftlichen Funktion von Musikwerken

3.2. Untersuchung der Querverbindung von Musik zu anderen Künsten - Untersuchen von Musik in Medien - Auswahl eines musikalischen Hintergrunds für die Präsentation einer Ausstellung, eines

Theaterstückes - Präsentieren von selbst ausgewählten Musikstücken - Präsentieren von eigenen Stücken, z. B. von Raps

3. Receptarea unor piese muzicale 3.1. Perceperea unor concepte muzicale prin audiţie direcţionată

- observarea dirijată în audierea unor fragmente muzicale - observarea relaţiilor între structura şi conţinutul unei piese şi funcţia ei socio-culturală

3.2. Investigarea relaţiei muzicii cu celelalte arte - explorarea muzicii în multimedia - alegerea unui fond muzical pentru o prezentare de proiect de artă plastică sau teatrală - prezentarea unor piese muzicale la alegere - prezentarea unor piese proprii, de ex. de muzică rap


Inhalte, 6. Klasse Singen und Spielen Atmung, Singen, Tonhöhe

gemeinsames Singen, Takt schlagen Körperinstrumente und selbstgebaute Instrumente

Musiktheorie C-Dur, a-Moll; Intervalle und Dreiklänge; die Versetzungszeichen; G-Dur, F-Dur Notenwerte und Taktarten; die Sechzehntel; die Punktierung Wiederholung und Variation Liedformen: AB, ABA

Musikwerke Das Orchester; Blasinstrumente; die Klarinette, die Trompete Klassische Musik, Folklore, Unterhaltungsmusik P. I. Tschaikowski - Der Nussknacker 2 Komponistenportraits aus verschiedenen Epochen

Conţinuturi Cânt vocal şi instrumental Respiraţie, emisie vocală, intonaţie

Gesturi dirijorale, cântare în ansamblu Percuţie corporală şi cu instrumente confecţionate

Limbaj muzical Do major, La minor; intervale şi trisonuri; alteraţia; Sol major, Fa major Durata notelor şi măsurile; şaisprezecimea, nota punctată Procedee componistice: repetiţia, varierea Scheme formale: AB, ABA

Lucrări muzicale Orchestra; instrumente de suflat, clarinetul, trompeta Muzică clasică, folclor, muzică uşoară P. I. Ceaikovski - Spărgătorul de nuci 2 portrete de compozitori din epoci diferite


Musikbeispiele, 6. Klasse Sugestii de repertoriu Hörbeispiele/Repertoriu pentru audiţii 1. L. Bernstein - West Side Story 2. Filmmusik/coloane sonore ale unor filme de genuri diverse 3. E. Grieg - Zug der Zwerge/Dansul piticilor 4. Komponisten des 20. Jh./compozitori ai sec. al XX-lea 5. F. Mendelssohn - Sommernachtstraum/Visul unei nopţi de vară 6. M. Musorgski - Bilder einer Ausstellung/Imagini dintr-o expoziţie 7. J. Offenbach - Hoffmanns Erzählungen 8. N. Rimsky-Korsakov - Scheherazade 9. Unterhaltungsmusik/Muzică uşoară 10. Zeichentrickfilm-Musik/coloane sonore ale unor filme de desene animate etc. Lieder / Repertoriu de cântece Titel Traducere Am Morgen, am Abend/ dimineaţa şi seara

Danke für diesen guten Morgen Geh aus mein Herz Morning has broken

Mulţumesc pentru această dimineaţă Porneşte, inimă

Herbst toamna

Der Herbst ist da Hejo, spann den Wagen an

A sosit toamna Pune caii la căruţă

Winter iarna

Es wird schon gleich dunkel Hört der Engel helle Lieder O ce veste minunată

Se întunecă Ascultaţi cântecele îngerilor


Es tönen die Lieder Ich lieb den Frühling

Se aud cântecele Iubesc primăvara

Sommer vara

Ciobănaş cu trei sute de oi Im Frühtau zu Berge

Dimineaţa la munte

Kanon Es tönen die Lieder Ich lieb den Frühling Shalom chaverim

Răsună cântecele Iubesc primăvara


Hoch auf dem gelben Wagen Muss i denn etc.

Sus în carul galben Dacă trebuie să plec



CLASA a VII-a

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Ausdruck von Gedanken, Gefühlen und Haltungen durch musikalische Interpretation 1.1. Individuelles und gemeinsames Singen von vielfältigen ein- und zweistimmigen Liedern

- Stimmtraining und Singübungen - Tonaufnahme von Liedern und Vergleich

1.2. Instrumentalbegleitung des Singens - Übungen mit Körperinstrumenten und selbstgebauten Instrumenten - Einbeziehen von Schülern, die ein Instrument spielen - Einüben von Stücken für Aufführungen

1.3. Interpretation von Musik durch bildende Kunst, Theater und Tanz - Bewegungs- und Tanzübungen zur Musik - kreative Übungen zur Erarbeitung eigener Bilder und Choreographien - kreative Übungen zur Erarbeitung von stummen Theaterszenen/Schattentheater zu Musik

1. Exprimarea unor idei, sentimente şi atitudini prin interpretare muzicală 1.1. Interpretarea individuală şi în grup a unui repertoriu diversificat de lucrări muzicale, cu elemente omofone si polifone

- antrenament vocal şi exerciţii diverse de cântare - înregistrarea pieselor interpretate şi compararea înregistrărilor

1.2. Acompanierea instrumentală a unor lucrări vocale/corale - exerciţii de percuţie corporală şi cu instrumente de percuţie construite de elevi - integrarea în interpretările clasei a elevilor ce cântă la un instrument muzical - exersarea unor piese pentru concerte

1.3. Interpretarea muzicii prin asociere cu elemente de arte plastice, teatru şi dans - exerciţii de mişcare şi dans pe muzică - exerciţii creative de elaborare a unor imagini şi coregrafii proprii - exerciţii de mişcare scenică potrivită tipului de lucrare muzicală audiată

2. Gebrauch von Elementen der Musiktheorie 2.1. Notenlesen und Blattsingen

- Übungen zum Erkennen von Intervallen in bekannten Liedern, im Notenbild und beim Hören

- Übungen zur Schulung des Gehörs - Übungen zum Notenlesen und Blattsingen von Liedern

2.2. Lesen und Notieren in verschiedenen Tonarten - Vergleichen von Partituren - Übungen zum Notieren von Melodien in verschiedenen Tonarten - Übungen zur Schulung des Gehörs in Bezug auf verschiedene Tonleitern

2.3. Erarbeitung musikalischer Fragmente - Übungen mit gegebenen musikalischen Bausteinen - Übungen zur Fortsetzung eines Melodieanfangs - Übungen zum Erkennen und Anwenden von Elementen der Komposition: Wiederholung,

Motiv, Kontrast

2. Operarea cu elemente de limbaj muzical 2.1. Citirea unor cântece cu ajutorul partiturii

- identificarea unor intervale muzicale în lucrările studiate - exerciţii pentru dezvoltarea auzului - exerciţii de citire a notelor

2.2. Utilizarea unor tonalităţi şi a unor moduri - observarea tiparului structural al tonalităţilor majore/minore - exerciţii de notare a unor melodii în diferite tonalităţi - exerciţii de dezvoltarea a auzului privind scări tonale şi modale


2.3. Realizarea unor fragmente muzicale - exerciţii de combinare a unor segmente muzicale date - exerciţii de dezvoltare a unei melodii, plecând de la un incipit dat - exerciţii de observare şi aplicare a unor procedee componistice: repetiţia, secvenţa,

contrastul

3. Rezeption von musikalischen Werken 3.1. Wahrnehmung musikalischer Qualität

- Hörübungen mit konkreter Höraufgabe - Hörübungen zur gesellschaftlichen Funktion von Musikwerken - Aufstellen einer Kriterien-Liste zur Untersuchung von Musikqualität

3.2. Wahrnehmung von live-Musik - Einladung von Solisten in die Klasse - Besuch eines Schulkonzertes mit Diskussion über das Verhalten als Zuhörer - Konzertbesuch bei professionellen Musikern

3. Receptarea unor piese muzicale 3.1. Receptarea calităţii muzicale

- observarea dirijată în audierea unor fragmente muzicale - observarea relaţiilor între structura şi conţinutul unei piese şi funcţia ei socio-culturală - crearea şi utilizarea unei grile de criterii în evaluarea calitativă a unor lucrări

3.2. Receptarea unor piese muzicale live - invitarea unor solişti în clasă - participarea ca spectator la un concert şcolar cu discutarea comportamentului în timpul

concertului - participarea la concerte ale unor ansambluri profesioniste


Inhalte, 7. Klasse Singen und Spielen Atmung, Singen, Aussprache, Tonhöhe,

Phrasierung gemeinsames Singen und Musizieren mit Dirigent

Musiktheorie G-Dur, e-Moll, F-Dur, d-Moll; Versetzungszeichen und Dreiklänge in Dur und Moll einfache und zusammengesetzte Takte Gestaltungsprinzipien: Wiederholung, Motive, Kontraste, Variationen

Musikwerke Musikgeschichte - die Oper und das Musical; Zusammenwirken von Text, Musik, Bühnenbild, Kostüme und Bewegung W. A. Mozart - Die Zauberflöte Die Ballade Musikerportraits: Franz Schubert, Elvis Presley

Conţinuturi Cânt vocal şi instrumental Respiraţie, emisie vocală, dicţie, controlul

intonaţiei, frazare Gesturi dirijorale şi elemente de cântare ca ansamblu vocal-instrumental

Limbaj muzical Sol major, Mi minor, Fa major, Re minor; alteraţie şi trisonuri majore şi minore Măsuri simple şi compuse Elemente de construcţie: repetiţia, secvenţa, contrastul, variaţia

Lucrări muzicale Istoria muzicii - opera şi musical-ul; elemente sincretice precum text, muzică, decor, costume şi mişcare scenică W. A. Mozart - Flautul fermecat Balade Portrete de muzicieni: Franz Schubert, Elvis Presley


Musikbeispiele, 7. Klasse Sugestii de repertoriu Hörbeispiele / Repertoriu pentru audiţii 1. Balladen: Erlkönig, Der Zauberlehrling, Gruia lui Novac - verschiedene Varianten 2. L. v. Beethoven - Auszüge aus der 6. Symphonie/Simf. a VI-a 3. F. Chopin - Etüden für Klavier Op. 25 4. C. Debussy - Children’s Corner 5. G. Holst - Die Planeten 6. I. Ivanovici - Donauwellen/Valurile Dunării 7. M. Ravel - Jeux d’eau 8. F. Schubert - Die Forelle/Păstrăvul 9. C. Saint-Saëns - Carnavalul animalelor 10. B. Smetana - Die Moldau/Vltava 11. J. Strauss - An der blauen Donau/Dunărea albastră 12. A. Vivaldi - Die Jahreszeiten/Anotimpurile 13. R. Wagner - Vorspiel zum Rheingold/Preludiu la Aurul Rinului 14. C. M. v. Weber - Jägerchor/Corul vânătorilor din Freischütz

etc. Lieder/Repertoriu de cântece Titel Traducere Am Morgen, am Abend/ dimineaţa şi seara

Ade zur guten Nacht Am Brunnen vor dem Tore Da pacem Domine Wachet auf

Adio de noapte bună La fântână Treziţi-vă

Herbst toamna

Go, tell it on the Mountain Wenn ich ein Vöglein wär Tomatensalat

De-aş fi o pasăre Salată de roşii

Winter iarna

Als ich bei meinen Schafen wacht Es kommt ein Schiff geladen Kommet, ihr Hirten Still, still, still Süßer die Glocken Was soll das bedeuten

Când păzeam oile Vine un vas încărcat Veniţi păstori Linişte Dulce răsună clopotele Ce să însemne asta


Im Frühtau zu Berge So treiben wir den Winter aus

Dimineaţa la munte Aşa alungăm iarna

Sommer vara Das Wandern ist des Müllers Lust Wenn alle Brünnlein fließen

Excursiile plac morarului Când curg toate fântânile

Kanon Dona nobis pacem Sonstiges Alte cântece

Ciobănaşului îi place Es war ein König in Thule - F. Schubert Horch was kommt von draußen rein Kein schöner Land etc.

A fost un rege în Thule Ce se aude Nicio ţară mai frumoasă



CLASA a VIII-a

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Ausdruck von Gedanken, Gefühlen und Haltungen durch musikalische Interpretation 1.1. Individuelles und gemeinsames Singen von ein- und zweistimmigen Liedern

- Stimmtraining, Singübungen, Rhythmustraining - einstimmiges und mehrstimmiges Chorsingen

1.2. Instrumentalbegleitung des Singens - Begleitübungen mit Instrumenten - Einbeziehen von Schülern, die ein Instrument spielen - Einüben von Stücken für Aufführungen - Sehen und Vergleichen von Videos aus dem Netz mit Schüleraufnahmen von Konzerten

1.3. Aufführungen mit Integration von Text, Musik, Theater und Tanz - musikalische Feste in der Schule und außerhalb, z. B. an Feiertagen oder zum

Schuljahresende - Erarbeitung von musikalischen Momenten in Gruppen, mit Präsentation für die

Klassenkameraden

1. Exprimarea unor idei, sentimente şi atitudini prin interpretare muzicală 1.1. Interpretarea individuală şi corală a unor lucrări

- exerciţii de intonaţie, emisie şi precizie ritmică - cânt coral pe doua sau trei voci

1.2. Acompanierea instrumentală a unor lucrări - realizarea unui acompaniament instrumental al unor lucrări muzicale - integrarea în interpretările clasei a elevilor ce cântă la un instrument muzical - exersarea unor piese pentru concerte - observarea acompaniamentului la concerte şcolare, în secvenţe filmate

1.3. Realizarea unor momente sincretice, ce combină text, muzică, dans şi teatru - realizarea unor evenimente muzicale în şcoală şi în afara ei, de ex. de sărbători, la sfârşit

de an şcolar etc. - realizarea unor momente muzicale pe grupe, cu prezentare în faţa colegilor de clasă

2. Gebrauch von Elementen der Musiktheorie 2.1. Notenlesen und Blattsingen

- Übungen zum Erkennen von Intervallen in bekannten Liedern, im Notenbild und beim Hören

- Übungen zur Schulung des Gehörs - Übungen zum Notenlesen und Blattsingen von Liedern

2.2. Lesen und Notieren in verschiedenen Tonarten - Vergleichen von Partituren - Übungen zum Notieren von Melodien in verschiedenen Tonarten - Übungen zur Schulung des Gehörs in Bezug auf verschiedene Tonleitern - Übungen zum Singen der Lieder in verschiedenen Tonarten

2.3. Erarbeitung musikalischer Fragmente - Übungen mit gegebenen musikalischen Bausteinen - Liedformen: AB, ABA, Rondo - Übungen zur Fortsetzung eines Melodieanfangs - Übungen zum Erkennen und Anwenden von Elementen der Komposition: Wiederholung,

Motiv, Kontrast - Übungen zum Erkennen von Elementen wie Ouvertüre, Rezitativ, Arie, Duett

2. Operarea cu elemente de limbaj muzical 2.1. Citirea unor cântece cu ajutorul partiturii

- identificarea unor intervale muzicale în lucrările studiate - exerciţii pentru dezvoltarea auzului - exerciţii de citire a notelor


2.2. Utilizarea unor tonalităţi şi a unor moduri - observarea tiparului structural al tonalităţilor majore/minore - exerciţii de notare a unor melodii în diferite tonalităţi - exerciţii de dezvoltarea a auzului privind scări tonale şi modale - interpretarea mai multor versiuni, în tonalităţi diferite, ale aceluiaşi cântec şi observarea

diferenţelor de notaţie 2.3. Observarea unor elemente de construcţie muzicală

- exerciţii de combinare a unor segmente muzicale date pentru structuri bipartite şi tripartite, pentru tipul rondo

- exerciţii de dezvoltare a unei melodii, plecând de la un incipit dat - exerciţii de observare şi aplicare a unor procedee componistice: repetiţia, secvenţa,

contrastul - observarea unor segmente componente precum uvertură, recitativ, arie, duet

3. Rezeption von musikalischen Werken 3.1. Wahrnehmung musikalischer Qualität

- Übungen zum Vergleichen von Versionen eines Musikwerkes (z. B. Oper, Ballett) - Hörübungen zur gesellschaftlichen Funktion von Musikwerken und mit Gesprächen über

den Beitrag der Musik zur persönlichen Entwicklung - Aufstellen einer Kriterien-Liste zur Untersuchung von Musikqualität - Übungen zur Analyse eigener Musikproduktionen

3.2. Wahrnehmung von live-Musik - Einladung von Solisten in die Klasse - Besuch eines Schulkonzertes mit Diskussion über das Verhalten als Zuhörer - Wahrnehmen von Musik auf der Straße und zu verschiedenen Anlässen, z. B. bei

Vernissagen

3. Receptarea unor piese muzicale 3.1. Receptarea calităţii muzicale

- analiza comparativă a unor versiuni ale aceleiaşi piese (de balet, operă etc.) - observarea relaţiilor între piesă şi funcţia ei socio-culturală, cu discutarea contribuţiei

muzicii la dezvoltarea personală - crearea şi utilizarea unei grile de criterii în evaluarea calitativă a unor lucrări - comentarea unor înregistrări audio-video ale prestaţiei proprii/ansamblului

3.2. Receptarea unor piese muzicale live - invitarea unor solişti în clasă - participarea ca spectator la un concert şcolar cu discutarea comportamentului în timpul

concertului - receptarea muzicii pe stradă şi la diferite evenimente, de ex. vernisaje


Inhalte, 8. Klasse Singen und Spielen Atmung, Singen, Aussprache, Tonhöhe,

Phrasierung gemeinsames Singen und Musizieren mit Dirigent Liedbegleitung

Musiktheorie D-Dur, h-Moll, B-Dur, g-Moll; Versetzungszeichen und Dreiklänge in Dur und Moll Rhythmusbausteine: Synkopen, Triolen Transposition Gestaltungsprinzipien: Wiederholung, Motive, Kontraste, Variationen Liedform: Rondo das Konzert

Musikwerke das Orchester; das Schlagzeug; die Harfe; ungewöhnliche Instrumente aus aller Welt P. I. Tschaikowski - Der Schwanensee monodische und polyphonische Musik Musikerportraits: die Beatles, J. S. Bach, P. I. Tschaikowski

Conţinuturi Cânt vocal şi instrumental Respiraţie, emisie vocală, dicţie, controlul

intonaţiei, frazare Gesturi dirijorale şi elemente de cântare ca ansamblu vocal-instrumental Acompaniere

Limbaj muzical Re major, Si minor, Si bemol major, Sol minor; alteraţie şi trisonuri majore şi minore Sincope, triole Transpoziţia Elemente de construcţie: repetiţia, secvenţa, contrastul, variaţia Rondo Concertul

Lucrări muzicale Orchestra; percuţia; harpa; instrumente neobişnuite din toată lumea P. I. Ceaikovski - Lacul lebedelor Muzică monodică şi polifonică Portrete muzicale: Beatles, J. S: Bach, P. I. Ceaikovski


Musikbeispiele, 8. Klasse Sugestii de repertoriu Hörbeispiele / Repertoriu pentru audiţii 1. L. v. Beethoven - 5. Symphonie 2. L. v. Beethoven - Violinkonzert 3. G. F. Haendel - Wassermusik, Feuerwerkmusik 4. W. A. Mozart - Requiem 5. W. A. Mozart - Klarinettenkonzert 6. Sonaten, Konzerte, Symphonien etc. Lieder / Repertoriu de cântece Titel Traducere Am Morgen, am Abend/ dimineaţa şi seara

Abend wird es wieder O wie wohl ist mir am Abend

Se face iar seară Ce bine mi-e seara

Herbst toamna

Hab mein Wagen vollgeladen Und in dem Schneegebirge

Mi-am încărcat căruţa În munţii cu zăpadă

Winter iarna

Am Weihnachtsbaum Es ist für uns eine Zeit angekommen O du fröhliche Stille Nacht

Bradul de Crăciun A venit vremea Vreme de voioşie Noapte liniştită


Der Mai ist gekommen Wenn der Frühling kommt

A venit luna mai Când vine primăvara

Sommer vara Geh aus, mein Herz Porneşte, inimă Kanon O wie wohl ist mir am Abend

Viel Glück und viel Segen Ce bine mi-e seara Multă bucurie şi binecuvântare


Die Gedanken sind frei Heute hier, morgen dort Ich weiß nicht, was soll es bedeuten Wahre Freundschaft soll nicht wanken Von den blaune Bergen kommen wir La oglinda (G. Coşbuc / T. Popovici) etc.

Gândurile sunt libere Azi aici, mâine acolo Nu ştiu ce să însemne Prietenia adevărată, neclintită Venim din munţii albaştri


Sugestii metodologice Disciplina are ca scopuri principale apropierea tinerilor de muzică, încurajarea acestora de a se

manifesta prin muzică şi de a asculta, cu spirit critic, lucrări cât mai diverse. O abordare bazată pe alternarea genurilor muzicale va permite elevilor să exploreze şi muzica de divertisment, alături de cea cultă şi cea de tradiţie populară.

Încurajarea acestora de a se exprima prin muzică va constitui o prioritate ce va fi tratată diferenţiat, în funcţie de profilul elevilor implicaţi. Se propune ca elevii să cânte în cor şi individual, sub îndrumarea profesorului, dar trebuie să se încurajeze şi manifestarea acestora prin propuneri personale, neasistate de cadrul didactic.

Este recomandabilă (în masura posibilităţilor materiale) încurajarea elevilor de a învăţa să cânte la instrumente, fie dintre cele pe care şcoala le pune la dispoziţie, fie cele pe care tinerii le au de acasă, din familie. Este meritorie apariţia în spaţiul şcolar românesc a unor iniţiative de studiere a muzicii instrumentale, iar actuala programă creează un prim cadru pentru dezvoltarea acestei ramuri. Este de menţionat că în majoritatea ţărilor europene studiul muzicii se face pe ambele coordonate, atât vocal, cât şi instrumental, printr-o tradiţie validată de rezultate remarcabile. Beneficiile cântului instrumental au fost evocate de studii ce au relevat dezvoltări ale capacităţii intelectuale, ale capacităţii de concentrare, independenţă a mâinilor etc. Se pot obţine rezultate notabile utilizând instrumente de percuţie (cu tehnici de abordare preluate din „metoda Orff”), învăţându-i pe elevi să cânte la pian electric (cu alegerea unor repertorii simple, cu evoluţii bine gradate) şi/sau propunând ca instrument flautul drept/blockflote sau chiar fluiere de mărimi diferite (instrumente cu tehnică specifică simplă).

Şcoala are datoria să încurajeze aceste iniţiative de achiziţionare şi utilizare a unor instrumente muzicale: orgă electrică, pian, chitară, instrumente de percuţie (acordabile, utilizabile cu elemente ale metodei Orff sau neacordabile – inclusiv instrumente construite de elevi), blockflote, fluiere, instrumente tradiţionale etc. Faţă de diversitatea de soluţii posibile în interpretarea instrumentală în cadrul activităţilor de educaţie muzicală, programa lasă la dispoziţia profesorului abordarea didactică specifică şi alegerile repertoriale (potrivite tipurilor de instrumente utilizate, dar şi nivelului concret de pregătire).

Continuând tradiţia şcolară, se recomandă crearea unor grupuri corale, instrumentale şi de dans. Această activitate trebuie încurajată nu numai de către profesor, ci chiar de către conducerea instituţiei. Corul şi dansul reprezintă principalele activităţi muzicale colective. Există suficiente aranjamente simple, pentru cor pe două sau trei voci egale, pe lângă forma consacrată a corului mixt pe patru voci (foarte greu accesibil pentru elevii din ciclul gimnazial, datorita problemelor de maturizare târzie a vocilor baieţilor). În plus, există tradiţii care solicită ca soluţie tipică grupul de cântăreţi vocali, precum momentele sărbatorilor iernii (Crăciun, An Nou etc.), în care exprimarea bucuriei de a fi împreună, de a realiza momente artistice valoroase pentru copii, dar şi pentru părinţi sau comunitate, duc la creşterea coeziunii grupului, la satisfacţii colective şi individuale semnificative şi la alte beneficii socio-culturale.

Trebuie încurajate iniţiativele de realizare a unor momente artistice sincretice, cu participarea întregului colectiv al clasei, realizate în timpul de desfăşurare a orelor de educaţie muzicală (cu sprijin de la alte discipline, sport, educaţie plastică şi/sau educaţie tehnologică - pentru decor, costume etc.), la nivelul de complexitate posibil în acea clasă.

Înţelegerea diversităţii culturale, a diversităţii gusturilor (personale) are efecte benefice pentru integrarea elevului în comunitate. Efortul de păstrare şi/sau de recuperare a tradiţiilor istorice specifice zonei geografice sau unei anumite minorităţi etnice constituie momente de manifestare şi pe tărâm muzical, cu posibilitatea abordării unui repertoriu de cântece şi dansuri extrem de bogat. Prin conştientizarea apartenenţei la anumite comunităţi/minorităţi se pot valorifica multiple elemente de culturalizare şi de îmbogăţire spirituală.

Noţiunile de limbaj muzical sunt importante ca mijloace de investigare a lucrărilor artistice, ca modalităţi de înţelegere a structurii lingvistice specifice. Însă ele reprezintă modalitatea cu care tinerii au acces la anumite lucrări muzicale, pentru a le înţelege şi aprecia, nefiind un un scop în sine.

Disciplina Educaţie muzicală propune abordări culturale eteronomice şi interdisciplinare, în raport cu disciplinele studiate anterior, în învăţământul primar, dar şi cu cele ce se studiază în gimnaziu. Se propune astfel contextualizarea muzicii în universul gândirii şi manifestărilor umane şi explorarea de către elevi a relaţiilor dintre muzică şi universul propriu (aspecte eteronomice şi interdisciplinare), ca suport şi context pentru dobândirea competenţei generale 3. Aceste teme pot fi reluate, la un alt nivel, pe tot parcursul ciclului de învăţământ gimnazial.

Termenul „eteronomic” are rolul de a orienta profesorul în abordarea domeniului de conţinut, nefiind obligatorie utilizarea sa în manualele şi auxiliarele şcolare.

Sunt propuse auditii tematice care trebuie interpretate ca un repertoriu orientativ, ce poate fi prezentat parţial sau extins, în funcţie de reacţia tinerilor şi de strategiile profesorului. Sugestiile de repertoriu privitoare la audiţii sunt alese în ideea susţinerii temelor cu aspecte interdisciplinare propuse


prin competenţe. Preluarea unor lucrări din repertoriul propus spre audiţie în cel ce va fi interpretat (vocal şi/sau instrumental) va fi încurajată.

În cazul unor elevi cu probleme de emisie sonoră sau de percepţie deficitară (disfonie, afonie etc.), accentul se va pune pe parametrul ritmic al exprimărilor muzicale. Astfel, prin participarea activă, ca acompaniatori (instrumente muzicale simple, percuţie corporală) sau prin dirijat (în vederea coordonării), elevii în cauză se vor integra în grupul interpreţilor, contribuind la succesul manifestărilor colective, evitând marginalizarea, frica şi reacţiile de respingere la adresa disciplinei. Abordarea muzicii din perspectivă instrumentală creează oportunităţi de apropiere şi apreciere a muzicii pentru aceşti copii, element de importanţă majoră, dacă amintim doar schimbarea vocii băieţilor la pubertate, care pune în mare dificultate intonaţia vocală a acestora, de obicei între 12 – 16 ani.

Este recomandată coordonarea cu profesorul de fizică, pentru clarificarea aspectelor legate de producerea şi propagarea vibraţiilor, precum şi cu profesorul de biologie, pentru înţelegerea celor legate de perceperea vibraţiilor şi transformarea lor în senzaţie de sunet, în organismul uman.

Se recomanda corelarea abordarilor de identitate personală şi de grup cu achizitiile dobandite la discipline din aria curriculara Om şi societate.

Dată fiind prezenţa în multe din şcoli a conexiunii de internet şi a laboratoarelor de informatică, anumite ore de educaţie muzicală ar putea fi susţinute în aceste spaţii, pentru a utiliza softuri în activităţile de învăţare.

Evaluarea elevilor se va face diversificat, pe tot parcursul anului şcolar, implicând competenţele de cânt vocal, de mişcare şi/sau de interpretare instrumentală, capacitatea de a observa anumite caracteristici ale lucrărilor audiate, argumentarea opiniilor personale în aprecierea lucrărilor audiate, dar şi participarea cu propriile sugestii repertoriale etc. Este de dorit ca evaluarea operării cu elementele de limbaj muzical parcurse să se facă prin soluţii practice, bazate pe cânt, acompaniere şi/sau audiţie, evitând centrarea pe cerinţele de reproducere a unor definiţii sau clasificări tehnice prin teste scrise.


Exemplu de proiectare din unitatea Ritm muzical, timp alocat pentru recapitulare - 2 ore

Die Notenwerte - Wiederholung, 5. Klasse Zeit Medien Ablauf Bemerkungen Einstieg 5 bunte Pappen mit

Definitionen für Noten und Rhythmus

L. klatscht einen Rhythmus vor, S. klatschen ihn mehrmals nach. L. klatscht einen anderen Rhythmus, S. antworten stets mit dem ersten Rhythmus - mehrmals wiederholen. Was benützen wir in der Musiksprache um Rhythmen aufzuschreiben? - Noten. Noten heißen die Zeichen, die man zum Notenschreiben braucht. Welche Notenwerte kennen wir schon? Rhythmus nennt man die Folge von Notenwerten in einem Musikstück.

Am besten im Sitzkreis oder Stuhlkreis

Wiederholung der bekannten Notenwerte

25 AB1 Runde Karten mit Viertel- und Achtelnoten Raupenvorlage und runde Karten mit Viertel-/Achtelnoten 12 Eisstäbchen/ Kinderpaar od. Kind

Wir wiederholen den Namen und die Teile der Notenwerte: Viertelnote und Achtelnote. Gruppenarbeit: je 4 S. bekommen ein A4 Blatt mit einem abgebildeten Notenwert und schreiben auf, was sie wissen. Gruppenergebnisse werden verglichen.

L. heftet runde Rhythmuskarten an die Tafel. Mit welchen Noten können wir den Rhythmus, den wir heute geklatscht haben, legen? Gruppenarbeit: Legt euren eigenen Rhythmus. Klatscht und sprecht ihn den anderen Gruppen vor. Partnerarbeit/individuelle Arbeit: Rhythmusdiktat - Rhythmen im 4/4Takt diktieren, S. legen den Rhythmus mithilfe von Stäbchen.

schnelle Gruppenaufteilung vorher überlegen


Wiederholung der bekannten Notenwerte

20 Eine Pizza aus Pappe Notenwerte auf Flanell, schwarze runde Flanellunterlage

Habt ihr euch schon mal gefragt, ob zwischen der Pizza und der Musiksprache eine Verbindung sein könnte? Lied „Pizza Rondo“ L. beginnt mit dem Refrain und singt dann Strofe 3 und 4. Währenddessen legt L. passend dazu die Pizzastücke auf eine schwarze Flanellunterlage.

Was machst du, wenn nur ein Freund bei dir ist? In wie viele Teile teilst du dann die Pizza? Woraus besteht die halbe Note? Str. 2-4 des Pizzalieds nochmals singen (auf 2 Flipchartpapiere geschrieben). Die Flanellstücke an die K. verteilen. Jedes Kind kommt passend zur Strophe und legt die Flanellteile auf die runde Unterlage.

Die Begriffe ta-a, ta und ti-ti werden anhand der Pizzascheibe wiederholt.

Festigung der Notenwerte

10 Karten mit Tieren: Bär, Löwe, Affenkinder AB2 Rhythmuskarten auf eine Wäscheleine anheften (Wäscheklammern)

Tiernamen werden einem Rhythmus zugeordnet. S. klatschen oder stampfen passend zu dem Wort, welches die L. nennt. Individuelle Arbeit Partnerarbeit Rhythmus-Spiel „Elfmeterschießen“ (7 Tore) S. schreiben die Reihenfolge der geschossenen Tore auf.

Aus Pamini Kinderheft 1/2005


Grup de lucru Adrian Brăescu Ministerul Educaţiei Naţionale

Alexandru Szepesi Ministerul Educaţiei Naţionale

Iulian Bogdan Vodă Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Annegret Feder Şcoala Gimnazială nr. 12, Braşov

Adriana Hermann Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Mediaş

Claudia Miriţescu Liceul Teoretic „Johannes Honterus”, Braşov

Adelina Oltean Colegiul German Goethe, Bucureşti

Date post:	04-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Programa şcolarăprograme.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/65... · 2017-03-08 · Educaţie...

Documents