http://psihoped.psiedu.ubbcluj.ro * http://centre.ubbcluj.ro/cata/ 1 PROGRAM PAȘI prin INCLUZIUNE Cartea Albă a Psihopedagogiei Speciale 2-5 decembrie 2014 2-5 decembrie - Standuri cu vânzare ale Centrului Sf. Maria, Școala Transilvania, Asociația iCare, Arca lui Noe, Nuca, Dog Assist, Cabinet de Terapie Asistată de Animale și Pet Joy. - Expoziție de postere studențești realizate de către studenții din cadrul Specializărilor Psihopedagogie Specială, nivel licență și masterat și Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar - nivel licență. - Expoziție de imagini tactile în Braille. 3 decembrie (Amf. Al. Roșca - S13) - 13 00 - Lansări de Carte Lect. univ. dr. Carolina Bodea Hațegan Proba de evaluare a abilităților morfologice în limba română. Aplicații psiholingvstice Lect. univ. dr. Andrea Hathazi Dezvoltarea abilităților de comunicare la copiii cu surdocecitate Asist. cercet. dr. Marian Pădure Stilurile de învățare și tehnologii de acces în contextul deficiențelor de vedere - 14 00 - Atelier de Modelat în lut Prof. Vasile Adamescu și Viorel Micu - 15 30 - Atelier de Origami. - 17 00 - Proiecție de film tematic Discuție coordonată de Lect. univ. dr. Carmen Costea Bărluțiu. Cu spijinul: GRAWE România Asigurare SA, Perkins International, Baum Engineering, INDEX Braille, Kreativity, Fundația Cartea Călătoare, ALTIX Vision România, DOMINO PC, Global INK, ELMO print, Pizza TEXAS.
PAȘI prin INCLUZIUNE Cartea Albă a Psihopedagogiei Speciale
2-5 decembrie 2014
2-5 decembrie
- Standuri cu vânzare ale Centrului Sf. Maria, Școala Transilvania, Asociația iCare, Arca lui Noe, Nuca, Dog Assist, Cabinet de Terapie Asistată de Animale și Pet Joy.
- Expoziție de postere studențești realizate de către studenții din cadrul Specializărilor Psihopedagogie Specială, nivel licență și masterat și Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar - nivel licență.
- Expoziție de imagini tactile în Braille.
3 decembrie (Amf. Al. Roșca - S13)
- 1300 - Lansări de Carte Lect. univ. dr. Carolina Bodea Hațegan
Proba de evaluare a abilităților morfologice în limba română. Aplicații psiholingvstice
Lect. univ. dr. Andrea Hathazi Dezvoltarea abilităților de comunicare la copiii cu surdocecitate
Asist. cercet. dr. Marian Pădure Stilurile de învățare și tehnologii de acces în contextul deficiențelor de vedere
- 1400 - Atelier de Modelat în lut Prof. Vasile Adamescu și Viorel Micu
- 1530 - Atelier de Origami.
- 1700 - Proiecție de film tematic Discuție coordonată de Lect. univ. dr. Carmen Costea Bărluțiu.
Cu spijinul: GRAWE România Asigurare SA, Perkins International, Baum Engineering, INDEX Braille, Kreativity, Fundația Cartea Călătoare, ALTIX Vision România, DOMINO PC, Global INK, ELMO print, Pizza TEXAS.
- 1000 - 1130 - Ceremonia de Deschidere (Amf. Al. Roșca) Prof. univ. dr. Călin Felezeu Decan, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Prof. univ. dr. Vasile Preda Profesor Emerit, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Conf. univ. dr. Adrian Roșan Director, Departamentul de Psihopedagogie Specială
Psiholog Laura Ionescu Inspector de Specialitate, Inspectoratul Școlar Județean Cluj
Dr.ing. Paul FOGARASSY Director, BAUM Engineering România
- 1130- 1230 – Pauză de cafea. Vizitarea standurilor de tehnologii de acces și a Expoziției de Imagini tactile în Braille.
- 1230 - 1600 - Comunicări științifice
SECȚIUNEA 1 – Amf. Al. Roșca Modele de bune practici în intervenția psihopedagogică
SECȚIUNEA 2 - Sala 9 Modele de bune practici în intervenția psihopedagogică, modele de evaluare psihopedagogică.
- 1700 - 1900 - Atelier de lucru privind legislația în domeniul educației speciale și incluzive - Sala 19, et. 2.
- 1700 - 1900 - Proiecție de film accesibilă pentru persoanele cu deficiențe de vedere, la care poate participa publicul larg. – Amf. Al. Roșca
Evenimentele dedicate Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități 2014 sunt realizate cu sprijinul: GRAWE România Asigurare (www.grawe.ro) Perkins International (www.perkins.org) Baum Engineering (www.baum.ro) INDEX Braille (www.indexbraille.com) Kreativity (www.kreativity.ro) Fundația Cartea Călătoare (www.fcc.ro)
ALTIX Vision România (www.altix.ro) DOMINO PC (www.dominopc.ro) Global INK (www.globalink.ro) ELMO print (www.elmo-print.ro) Pizza TEXAS (www.pizzatexas.ro)
SECȚIUNEA 1 – Amf. Al. Roșca Modele de bune practici în intervenția psihopedagogică Moderatori: Andrea HATHAZI, Cristina BĂLAŞ-BACONSCHI, Marian PĂDURE
Ioan Petru IANC, Mariana Adriana FAUR, Viorela Gabriela CHESAUAN, Ivan IAMBOR
Pași către lume, pași către viitor
Voica GAVRILUȚ, Leonhard KOLLER, Peter HEUMADER, Klaus MIESENBERGER
JKU Mobile Guide
Paul FOGARASSY, Vasile GHERHEŞ, Aurel PĂTRU Accesibilizarea spațiilor publice prin signalectică tactilă Braille
Claudia CRIȘAN Dispozitive și mijloace no-tech specifice AAC
Vasile Radu PREDA Repere psihopedagogice pentru optimizarea reuşitei şcolare a copiilor cu dificultăţi de invăţare
Florentin Remus MOGONEA Utilizarea metodele active şi interactive, în cazul copiilor cu dificultăţi de învăţare
Anca MAIER, Daniela POP Utilizarea tablei interactive în abordare diferențiată
Cristina BĂLAȘ-BACONSCHI Beneficiile introducerii unor activităţi bazate pe tehnologie informatică asupra îmbunătăţirii interacţiunilor sociale la copiii cu sindrom Asperger
Alina ŞUFANĂ, Ariadna ICHIM TEREU POP Tulburări din spectru autist
Tonia Kerekes Dezvoltarea jocului simbolic la copiii care prezintă tulburări din spectrul autist
Ionela Adriana SEREȚAN, Rodica TODOR Adaptarea strategiilor didactice interactive în educaţia preşcolarilor cu cerinţe educative speciale
Andrea HATHAZI Implementarea rutinelor în programele de intervenţie la copiii cu dizabilităţi multiple
Georgiana SAVIN, Simona MARIAN, Claudia BUDA Terapia prin muzică în contextul deficienţei neuro-psiho-motorii
Maria KIS, Sorin IONESCU Arta ca interferenţă a comunicării şi a incluziunii
SECȚIUNEA 2 - Sala 9 Modele de bune practici în intervenția psihopedagogică, modele de evaluare psihopedagogică Moderatori: Adrian ROȘAN , Carmen COSTEA-BĂRLUȚIU, Carmen DAVID
Adrian ROŞAN, Lorena VĂETIŞI Aplicații ale modelului VIA în educația specială studiu pilot
Carmen COSTEA-BĂRLUȚIU Rolul calității relației cu îngrijitorul primar în dezvoltarea psihomotorie și sănătatea mentală a sugarului și copilului mic
Viorel SÎRCA Calitatea vieţii la copiii cu părinţi emigraţi din România
Oana PREDA Caracteristici ale evaluării psihologice bazată pe psihodiagnosticul formativ şi ale programelor psihopedagogice de dezvoltare cognitivă
Carolina BODEA HAŢEGAN Bâlbâiala-demersuri de evaluare şi intervenţie
Raluca TRIFU (SOARE), Doina COZMAN Particularități ale limbajului în tabloul clinic de tulburare depresivă
Cristina Simina PETRUȚ Particularităţile limbajului şi comunicării la copiii cu tulburări din spectrul autist
Evenimentele dedicate Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități 2014 sunt realizate cu sprijinul: GRAWE România Asigurare (www.grawe.ro) Perkins International (www.perkins.org) Baum Engineering (www.baum.ro) INDEX Braille (www.indexbraille.com) Kreativity (www.kreativity.ro) Fundația Cartea Călătoare (www.fcc.ro)
ALTIX Vision România (www.altix.ro) DOMINO PC (www.dominopc.ro) Global INK (www.globalink.ro) ELMO print (www.elmo-print.ro) Pizza TEXAS (www.pizzatexas.ro)
Adaptarea strategiilor didactice interactive în educaţia preşcolarilor cu cerinţe educative speciale Ionela Adriana SEREȚAN, Rodica TODOR Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1 Bistriţa [email protected] În educaţia elevilor cu cerinţe educative speciale strategiile didactice interactive se aplică prin adaptarea în funcţie de nivelul de dezvoltare psiho-cognitivă a elevilor şi prin plierea acestora pe conţinutul instructiv-educativ. Strategiile interactive trebuie să respecte următoarele cerinţe: - construirea lecţiilor noi pe bază de cunoştinţe anterioare ale elevilor (metode recomandate: brainstormingul, rezolvarea de probleme, comunicarea în grup mic, comunicarea în perechi, observarea, etc.); - folosirea experienţelor zilnice ale elevilor (strategii de analiză a datelor); - aplicarea practică a rezultatelor învăţării (metode şi procedee de expresie: desenul, povestirea, poezia, observaţia, etc.); - folosirea povestirilor pentru trezirea interesului; - folosirea călătoriilor şi excursiilor ca sursă de noi experienţe; - folosirea situaţiilor de joc în învăţare (jocurile de rol, dramatizarea); - folosirea problematizării pe secvenţe didactice; - raportarea învăţării la alte materii; - colaborarea cu familia şi comunitatea ca tehnici de sprijinire a învăţării, predării şi evaluării. În activitatea noastră didactică utilizarea metodelor moderne şi-au dovedit eficacitatea prin: creşterea motivaţiei preşcolarilor pentru învăţare, dezvoltarea abilităţii de relaţionare cu grupul din care fac parte, dar şi dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de cadrul didactic. metode interactive, implicare activă, relaţionare
JKU Mobile Guide Voica GAVRILUȚ, Leonhard KOLLER, Peter HEUMADER, Klaus MIESENBERGER Institute of Integrated Studies, Johannes Kepler University, Linz, Austria [email protected] Aplicaţia propusă este un sistem de navigare care vizează nevoile speciale ale persoanelor cu deficienţe de vedere. Pentru a evita transportul unor dispozitive suplimentare în deplasarea pietonală,s-a ales să se implementeze aplicaţia ca una pentru telefonul mobil. O versiune pentru demonstrarea fezabilităţii a fost implementată pentru campusul studenţesc al universităţii Johannes Kepler. Această versiune are implementate serviciile de bază de navigare si îmbunătăţire, iar modul principal de utilizare al aplicaţiei este serviciul de navigare. Spre deosebire de alte aplicaţii de navigare selectarea rutelor este mai restrictivă. Implementarea curentă permite utilizatorului să aleagă, selectând punctul de pornire şi destinaţia, o rută din lista celor predefinite. O îmbunătăţire a sistemului de navigare pe care o aduce aplicaţia propusă este îmbogăţirea indicaţiilor pentru diferitele tipuri de repere. Spre exemplu obstacolele precum treptele, intersecţiile sau barierele se impune să aibă indicaţii descriptive ca ”Urcaţi/Coborâţi treptele” sau ”Evitaţi prin stânga/dreapta”. O altă funcţionalitate specifică aplicaţiei este furnizarea indicaţiilor prin trei modalităţi: prin afişaj vizual, prin verbalizare şi prin vibraţie. Lista rutelor predefinite este îmbogăţită de utilizatori prin intermediul serviciului de îmbunătăţire. Fără logare suplimentară, urmărind o serie de paşi simpli şi respectând anumite constrângeri, fiecare utilizator poate crea şi stoca o rută
nouă. De obicei, în crearea unei rute, utilizatorul alege dintr-o listă de puncte predefinite, dar dacă punctul necesar nu este încă stocat, utilizatorul poate crea unul nou. deficienţă de vedere, dispozitive mobile, harta dinamică, indicaţii specifice, sistem asistiv de navigare.
Caracteristici ale evaluării psihologice bazată pe psihodiagnosticul formativ şi programele psihopedagogice de dezvoltare cognitivă Oana PREDA Şcoala Gimnazială Centru de Resurse și Documentare în Educația Integrată/Incluzivă Cluj-Napoca [email protected] Psihodiagnosticul dinamic formativ ne aduce informaţii referitoare la coeficientul de educabilitate al elevilor cu dizabilităţi intelectuale sau al celor cu dificultăţi de învăţare. În procesul de evaluare dinamică formativă, R. Feuerstein (1980) a subliniat importanţa pe care o are elaborarea şi utilizarea „hărţii cognitive” specifice fiecărui elev. „Harta cognitivă“ permite analiza şi interpretarea performanţelor intelectuale ale elevului prin localizarea zonelor cu probleme funcţionale şi modificarea proceselor cognitive corespunzătoare. Pentru a explica performanţele şcolare scăzute ale unui copil, Feuerstein face referire la funcţiile cognitive deficitare şi la motivaţia scăzută pentru învăţare.Optimizarea capacităţii de învăţare se poate realiza prin utilizarea experienţei de învăţare mediată, care este o modalitate de a corecta funcţionarea cognitivă deficitară a copiilor cu dizabiltăţi cognitive sau cu dificultăţi de învăţare. Programul de îmbogăţire instrumentală include sarcini şi instrumente care vizează o funcţie cognitivă specifică, dar se adresează şi altor funcţii cu care aceasta se relaţionează (Feuerstein, 1980). Programul de dezvoltare cognitivă, realizat pe baza probelor operatorii, are ca fundament teoria modificabilităţii cognitive structurale (R. Feuerstein), care presupune antrenarea în activitatea de învăţare a microoperaţiilor gândirii la nivel acţional şi imagistic, iar apoi, pe această bază, se face trecerea la operarea la nivel verbal (J. Bruner). Tehnicile şi strategiile de învăţare activizante, pe baza adaptării curriculare, pot fi folosite cu succes dacă sunt adaptate în funcţie de nivelul dezvoltării fiecărui elev şi de «zona proximei dezvoltări». Antrenamentul cognitiv personalizat, aplicat sistematic, produce o ameliorare semnificativă a performanţelor elevilor cu dizabilităţi cognitive sau cu dificultăţi de învăţare. psihodiagnostic dinamic formativ, coeficient de educabilitate, program de dezvoltare cognitivă, adaptare curriculară, învăţare mediată.
Repere psihopedagogice pentru optimizarea reuşitei şcolare a copiilor cu dificultăţi de invăţare Vasile Radu PREDA Şcoala Gimnazială Centru de Resurse și Documentare în Educația Integrată/Incluzivă Cluj-Napoca În activităţile corectiv-recuperatorii şi formative desfăşurate cu elevii care prezintă dificultăţi de învăţare ţinem seama de faptul că pentru construirea instrumentelor de gândire eficiente este important să se urmărească: a) formarea la elevi a unei autoreglări cognitive cu centrare pe sarcină, respectând principiile învăţării mediate; b) materialul didactic prezentat copiilor să faciliteze centrarea pe esenţa sarcinii şi nu pe date irelevante; c) să se permită compararea
produselor activităţii copiilor cu modelul, incitându-i la autoevaluare; d) asigurarea unor contexte de învăţare pentru transferul şi generalizarea comportamentelor cognitive achiziţionate (Carpentier, 1999). Educaţia cognitivă include programe educative personalizate care vizează iniţial obiective psihomotorii şi perceptive, pentru ca apoi ponderea să o aibă obiectivele din domeniul verbal şi al operativităţii gândirii. Programele de îmbogăţire instrumentală elaborate de Feuerstein (1980) pot fi utilizate cu succes, deoarece au la bază rezolvarea unor sarcini care ţintesc domenii cognitive precum: percepţia analitică, orientarea spaţio-temporală, abilităţile de clasificare-categorizare, abilităţile cognitive de transfer şi generalizare a informaţiilor. Proiectele educative personalizate concepute în concordanţă cu aceste programe pot ţinti acele conţinuturi şi competenţe care trebuie urmărite cu precădere pentru fiecare copil, vizând „zona proximei dezvoltări” a substructurilor cognitive, pe un fond motivaţional-afectiv stenic, activizant. Toate acestea au implicaţii metodice pozitive pentru activităţile de predare-învăţare, având conseciţe pozitive pentru integrarea şcolară copiilor cu dizabilităţi cognitive sau cu dificulăţi de învăţare. dificultăţi de învăţare, educaţie cognitivă, programe de îmbogăţire instrumentală, programe educative personalizate, zona proximei dezvoltări
Particularităţi ale limbajului în tabloul clinic de tulburare depresivă Raluca TRIFU (SOARE), Doina COZMAN Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” [email protected] Depresia reprezintă o tulburare afectivă frecvent întâlnită în populație. Privită de-a lungul timpului din punct de vedere psihologic, fie ca stare, fie ca trăsătură, depresia apare adesea și în rândul persoanele cu nevoi speciale. Persoana diagnosticată cu depresie este marcată de incapacitate de concentrare, de disfuncții în susținerea atenției, probleme în recuperarea informațiilor din memorie, precum și diminuarea vitezei de procesarea a informației. Aceste particularități funcționale au impact asupra modului în care persoanele cu depresie comunică și folosesc limbajul. Diminuarea interacțiunilor verbale se datorează unui flux ideatic redus. Depresivii folosesc mai puține cuvinte în comunicarea cu interlocutorii și evită chiar folosirea limbajului verbal. În tulburarea depresivă majoră, cea mai răspândită formă a depresiei întâlnită în populaţie, cu o frecvenţă de aproximativ 10-25% în rândul femeilor şi aproximativ 5-12% în rândul bărbaţilor, fluența verbală (semantică și fonemică) înregistrează valori scăzute. Apar frecvent repetițiile de cuvinte ceea ce donotă problemele la nivelul memoriei de lucru. Capacitatea de concentrare este redusă și apar cuvinte parazite. Predomină cuvintele, predonimant adjectivele ce au conotații negative.Timpul utilizat este trecutul, uneori prezentul, iar viitorul este rareori utilizat. Nu folosesc fraze care să îi proiecteze ca persoane în viitor. În plus se raportează mult mai des la propria persoană, prin folosirea pronumelui la persoana I- eu. Particularitățile la nivelul limbajului în tulburările depresive constituie indici valizi ce pot contribui semnificativ la diagnosticarea tipurie și diferențială a tulburării depresive. depresie, particularități ale limbajului, fluență verbală
Utilizarea metodele active şi interactive, în cazul copiilor cu dificultăţi de învăţare Florentin Remus MOGONEA Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic, Universitatea din Craiova [email protected] Dificultăţile de învăţare constituie o realitate tot mai evidentă, recunoscută de specialiştii – teoreticieni şi practicieni – din lumea întreagă. În prezent, se caută soluţii pentru incluziunea eficientă a copiilor cu dificultăţi de învăţare în şcoala de masă, evitându-se insuccesul şcolar sau, în forme grave, eşecul şi abandonul şcolar. dificultăţi de învăţare, metode activ-participative, reuşită şcolară, educaţie incluzivă;
Formarea iniţială a cadrelor didactice din perspectiva educaţiei copiilor cu CES Florentina MOGONEA Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic, Universitatea din Craiova [email protected] Formarea iniţială a profesorilor se realizează prin intermediul sau în cadrul unui program de certificare a competenţelor specifice profesiei didactice. Planul de învăţământ cuprinde discipline psihopedagogice şi metodice, precum şi practică pedagogică, toate acestea urmărind pregătirea viitorilor profesori, sub aspect teoretic şi praxiologic. Competenţele formate asigură proiectarea, desfăşurarea, evaluarea, gestionarea cu succes a unor situaţii instructiv-educative variate şi complexe. Afirmarea, în ultimul timp, a educaţiei copiilor cu CES, necesitatea integrării acestor copii în clasele şi şcolile obişnuite impun, cu necesitate, formarea viitorilor profesori şi din perspectiva acestei dimensiuni a educaţiei. Studenţii-viitori profesori trebuie să-şi formeze şi dezvolte competenţe specifice desfăşurării activităţii cu elevii cu cerinţe educative speciale, realizării unor programe de intervenţie personalizată, a unor programe de recuperare, facilitării integrării acestora în colectivul clasei. Pentru formarea acestor competenţe, pe lângă pregătirea teoretică specifică, este necesară şi punerea studenţilor în situaţii (reale sau simulate) în care îşi pot exersa aceste competenţe. Studiul nostru investighează opinia studenţilor-viitori profesori privind necesitatea şi posibilitatea formării lor pentru educaţia copiilor cu CES, privind modalităţile concrete prin care se poate realiza acest obiectiv. profesionalizare, educaţie inclusivă, copii cu CES
Beneficiile introducerii unor activităţi bazate pe tehnologie informatică asupra îmbunătăţirii interacţiunilor sociale la copiii cu sindrom Asperger Cristina BĂLAȘ-BACONSCHI Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca [email protected] Scopul lucrării de faţă este determinarea măsurii în care introducerea unor copii cu sindrom Asperger în grupuri de lucru în care se foloseşte tehnologia informatică facilitată de un adult, poate îmbunătăţi calitatea interacţiunilor sociale. Lucrarea are la bază analiza unor lucrări de
specialitate în acest domeniu, în care au fost evaluaţi copii cu sindrom Asperger, formă moderată şi severă, prezentând probleme la nivelul triadei simptomatologice caracteristice. Evaluarea s-a realizat înainte, în timpul şi după sesiunile de lucru, fiind folosite interviuri şi chestionare aplicate părinţilor şi profesorilor; s-a realizat şi o testare sociometrică a colegilor de clasă pentru a determina gradul de acceptare socială şi a relaţiilor de prietenie în cadrul grupului în care era copilul cu sindrom Asperger. În cadrul sesiunilor bazate pe tehnologia informatică s-au înregistrat frecvenţa şi calitatea interacţiunilor dintre copiii implicaţi. Rezultatele au arătat o îmbunătăţire moderată a abilităţii copilului cu sindrom Asperger de a interacţiona cu colegii. Activităţile bazate pe tehnologia informatică pot oferi o serie de avantaje: în timp ce copilul este angajat în sarcini verbale sau non-verbale, calculatorul poate juca rolul unei terţe părţi care poate uşura presiunea resimţită de copil în interacţiunea cu colegii. sindrom Asperger, tehnologie informatica, interactiune sociala, sesiuni de lucru, grup
Problematica integrării elevilor cu CES Anamaria-Elena MARIAN, Mia-Liana MIREA Liceul Tehnologic Special SAMUS Cluj-Napoca [email protected] Ideea educaţiei integrate a apărut ca o reacţie firească a societăţii la obligaţia acesteia de a asigura cadrul necesar şi condiţiile impuse de specificul educaţiei persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. Educaţia integrată poate fi abordată din perspective diferite: perspectiva psihologică, perspectiva pedagogică, perspectiva socială şi perspectiva medicală. Perspectiva psihologică necesită o abordare din punctul de vedere al psihologiei individului. Perspectiva pedagogică trebuie să aibă în vedere analiza factorilor implicaţi în desfăşurarea optimă a proceselor, iar perspectiva socială necesită urmărirea modalităţilor prin care elevii cu CES pot fi incluşi şi adoptaţi de comunitate. Integrarea elevilor cu CES se face prin programe cu caracter corectiv- recuperator, stimularea potenţialului restant ce permite dezvoltarea compensatorie a unor funcţii menite să le suplinească pe cele deficitare. Se urmăreşte dezvoltarea comportamentelor adaptative şi a însuşirilor pozitive ale personalităţii. Procesul integrării educaţionale a copiilor cu CES în educaţie presupune elaborarea şi aplicarea unui plan de intervenţie personalizat. Experienţa practică în domeniul educaţiei sugerează şi necesitatea desfăşurării activităţiilor didactice diferenţiate, pe grupe de nivel . Aşadar, unul dintre cele mai importante aspecte ale învăţământului actual este nevoia sa de adaptare la necesităţile copiilor, oricare ar fi acele necesităţi şi oricare ar fi copiii – fie că sunt copiii cu C.E.S., fie că pur şi simplu sunt copii cu un ritm mult mai încet de învăţare. Concluzionând, putem spune că incluziunea nu-i implică numai pe copiii cu C.E.S, ea este de fapt o realitate şi recunoaşterea faptului că fiecare copil este unic. Şcoala incluzivă ne demonstrează, aşadar, că suntem unul, dar nu unul şi acelaşi. educaţie, integrare şcolară, dezvoltare personală
Evaluarea nevoilor de formare a studenţilor-viitori profesori în domeniul educaţiei incluzive Mihaela Aurelia ȘTEFAN, Alexandrina Mihaela POPESCU Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic, Universitatea din Craiova [email protected] Una dintre provocările sistemului educațional actual este reprezentată de educația incluzivă, care presupune nu numai integrarea copiilor cu dificultăţi de învăţare, ci şi adaptarea procesului instructiv-educativ la nevoile şi cerinţele tuturor copiilor, indiferent de nivelul de dezvoltare fizică sau psihologică pe care îl au sau de mediul social din care provin. Această nouă provocare presupune schimbări la nivelul pregătirii iniţiale a cadrelor didactice, insuficientă în domeniul educaţiei incluzive, precar realizată şi care nu acoperă în întregime nevoile cadrelor didactice din învăţământ privitoare la acest domeniu. Studiul urmăreşte identificarea nevoilor, priorităţilor, recomandărilor de formare iniţială a cadrelor didactice ce vor fi incluse în curricula opţională a programului de formare livrat prin Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universităţii din Craiova, cu scopul de a provoca schimbări conceptuale şi practice în practica pedagogică desfăşurată în şcolile de aplicaţi. educaţia incluzivă, formare iniţială, competenţe
Terapia prin muzică şi dans la elevii cu cerinţe educative speciale Iulia CABA, Claudia MIRON Centrul Şcolar pemtru Educaţie Incluzivă, Cluj-Napoca [email protected] Muzica şi dansul sunt eficiente în relaxarea psihică şi fizică a elevilor cu cerinţe educative speciale, în plus antrenează organismul, eliberând energia negativă. Natura non-verbală, creativă şi afectivă a muzicii facilitează autocunoaşterea, exprimarea Eu-lui, comunicarea şi dezvoltarea personală a elevilor cu tulburări de comportament. Dansul este una dintre cele mai expresive arte. Ca şi metodă terapeutică având legătură cu arta, meloterapia se focalizează pe efectele ritmului, sunetului, dinamicii şi simbolizării. Ca formă psihoterapeutică, meloterapia se dovedeşte a fi de mare eficienţă.Comunicarea verbală şi cea non-verbală se conjugă în favoarea realizării actului terapeutic, astfel că meloterapia poate deveni eficientă în primul rând în domeniul relaţiilor interumane dezarmonizate sau conflictuale. Mişcarea împreună cu alţii, în acelaşi ritm, de obicei, ajută la formarea relaţiilor. Datorită comunicării prin mişcare, elevul devine mai conştient de propria persoana şi mult mai capabil de a interacţiona cu ceilalţi.În cadrul CSEI, Proiectul Multilateral Comenius „Forme de activităţi artistice în dezvoltarea persoanelor cu dizabilităţi” 2013-2015 a creat oportunitatea de a include în oferta educațională a terapiei prin muzică și dans. Astfel, ,,DANS ŞI MIM” este un atelier dedicat elevilor cu dizabilitate cognitivă și TSA, care are un impact major în modelarea sentimentelor, a capacităţii cognitive, a funcţiilor fizice ale organismului, precum şi a elementelor comportamentale. Prin activitățile propuse, se scoate copilul din ,,izolarea” lui, se suprimă monotonia, starea de regresiune, se favorizează adaptarea. Muzică, Dans, Meloterapie, C.E.S
Particularităţile limbajului şi comunicării la copiii cu tulburări din spectrul autist Cristina Simina PETRUȚ Master Terapia Limbajului an I [email protected] Lucrarea cuprinde date descriptive despre tulburările pervazive de dezvoltare, programe specifice de evaluare și intervenție, și cercetări ample referitoare la particularitățile dezvoltării limbajului și comunicării la copiii cu tulburări din spectrul autist, prin conexiune cu teorii de actualitate, puse în relație cu Scala Portage – Itemii Limbajului, Scala Communication Matrix și Scala L.A.C.A.S.D.S ce au fost aplicate pe un grup eterogen de 5 elevi din clasele pregătitoare, doi dintre elevii sunt nonverbali iar ceilalți trei sunt verbali. Lucrarea prezintă un nou instrument de evaluare a limbajului, descris prin Scala de evaluare a limbajului la copiii cu tulburări din spectru autist (L.A.C.A.S.D.S), organizate în patru probe, la copiii cu tulburări din spectrul autist verbali și neverbali cu vârsta cuprinsă între 8 și 10 ani, realizat în conformitate cu cerințele educative speciale ale acestora. Aceasta încearcă să cuprindă toate laturile limbajului, în scopul depistării și diminuării deficitelor existente. tulburări pervazive de dezvoltare, particularitățile limbajului și comunicării, deficite gramaticale, forme de comunicare
Dispozitive și mijloace no-tech specifice AAC Claudia CRIȘAN Departamentul de Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca [email protected] Literatura de specialitate AAC face o distincţie clară între modalitatea de comunicare asistată (aided AAC) şi neasistată (unaided AAC), plecând de la mijloacele necesare utilizate în cadrul procesului communicaţional. Dintre dispozitive simple, lipsite de orice particularitate tehnologică (no-tech devices) și utilizate frecvent în terapia de stimulare a comunicării, se află planşele şi panourile de comunicare, cardurile și cărțile de comunicare. Una dintre cele mai recente abordări de organizare a simbolurilor în cadrul cărților de comunicare este PODD (The pragmatic Organization Dynamic Dispay) propusă de către Porter şi Cafiero în 2009. AAC, comunicare asistată, PODD
Bâlbâiala-demersuri de evaluare şi intervenţie Carolina BODEA HAŢEGAN Departamentul de Psihopedagogie specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca [email protected] Articolul propune o inventariere a demersurilor de evaluare şi intervenţie utilizate în contextul tulburărilor de ritm şi fluenţă. Astfel, pentru evaluarea copilului şi a adultului cu bâlbâială propunem un demers integrat, un demers focalizat atât pe aspecte care privesc funcţionarea lingvistică, cât şi pe aspecte care privesc impactul bâlbâielii asupra integrării sociale şi asupra structurării emoţionale/afective. De asemenea, articolul surprinde direcţiile de adaptare a instrumentelor de evaluare şi intervenţie specificului limbii române. Prin
urmare, se subliniază faptul că abordările transculturale şi translingvistice sunt necesare, în vederea circumscrierii particularităţilor psiholingvistice în tabloul bâlbâielii, întrucât dependenţa tabloului de natura materialului lingvistic este una relevantă. Prin intermediul studilor transculturale se pot evidenţia anumite aspecte recurente, care pot fi generalizate, în vederea delimitării tabloului simptomatic în bâlbâială. În afara acestor studii tras şi interculturale rezultatele sunt valabile în limitele ţării sau ţărilor unde se vorbeşte limba în care studiul respectiv a fost condus. tulburări de ritm şi fluenţă, bâlbâială, abordare psiholingvistică, direcţii translingvistice, disfluenţe verbale
Arta ca interferenţă a comunicării şi a incluziunii Maria KIS, Sorin IONESCU Colegiul Naţional Pedagogic Gh. Lazăr - Cluj-Napoca Grădiniţa de Aplicaţie, Dumbrăvioara [email protected] Creaţia artistică poate contura un circuit al comunicării, prin adresabilitatea sa, şi se constituie într-un liant în formarea legăturilor dintre oameni, deoarece de multe ori, culoarea unui pastel sau timbralitatea unor sonorităţi muzicale acced,prin metalimbajul lor, în acel spaţiu al receptării şi al comunicării dincolo de cuvinte, aspect care facilitează incluziunea, atât în cazul persoanelor cu diferite dizabilităţi, cât şi din perspectiva persoanelor făra dizabilităţi, prin dezvoltarea relaţiilor interumane. Proiectul "Arta, Remediul Sufletului" a fost un experiment care a avut în vedere senzibilizarea şi umanizarea tinerilor, şi nu numai,dintr-o societate care se confruntă cu un exagerat elitism, ignoranţă, îngâmfare, atitudini arogante care duc la marginalizarea unui număr însemnat de oameni. Proiectul urmareşte tragerea unui semnal de alarmă asupra unei boli rare, numită Distonia. incluziune, comunicare, remediu, terapie, suflet
Fluenţa citirii în contextul dificultăţilor de învăţare. Studiu de caz Dorina Anca TALAŞ Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare în Educația Integrată/Incluzivă [email protected] Calitatea citirii textului influenţează calitatea receptării şi înţelegerii unui text de către cititor. Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea unui studiu de caz în care a fost utilizată Proba de Evaluare şi Antrenare a Fluenţei Citirii (PEAFC) pentru dezvoltarea abilităţilor de citire. Proba a fost aplicată unui elev din clasa a treia diagnosticat cu dificultăţi de învăţăre, timp de patru săptămâni de către cadrul didactic de sprijin, iar rezultatele înregistrate la fiecare şedinţă sunt prezentate în cadrul acestei lucrări. Progresul înregistrat de către elev în citirea cuvintelor monosilabice şi bisilabice, în citirea structurilor alcătuite din două elemente, a propoziţiilor şi textelor susţin exersarea unor astfel de sarcini de exersare a citirii într-un anumit interval de timp, sub presiunea cronometrului, pentru îmbunătăţirea pe termen lung a fluenţei citirii. În final, sunt prezentate câteva aplicaţii pentru dispozitive cu sistem de funcţionare iOS şi Android care sunt recomandate de către specialişti pentru măsurarea fluenţei verbale şi pentru îmbunătăţirea fluenţei citirii. dificultăţi de învăţare, fluenţa citirii, aplicaţii
Pași către lume, pași către viitor Ioan Petru IANC, Mariana Adriana FAUR, Viorela Gabriela CHESAUAN, Ivan IAMBOR Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Șimleu Silvaniei, Sălaj [email protected] Fiecare copil ascunde în sufletul său o bucurie, o tristețe, o durere…Fiecare copil e special, în felul lui, fiecare copil este o persoană unică și valoroasă. Fiecare copil are ceva de oferit, de spus, de arătat , de demonstrat. Dar mai ales, fiecare copil are dreptul la SPERANȚĂ. Noi, dascălii, avem datoria de a descoperi, în fiecare dintre acești copii, acel ceva care îi face unici, acel ceva care poate fi valorizat, acel ceva care poate fi începutul devenirii lor în viață. Datoria de a vedea în sufletul lor, de a-i îndruma, de a face din viața lor de școlar ceva frumos, interesant, atractiv și mai ales, educativ. Încercând să-i învăţăm pe elevii noştri cine suntem, de unde venim, care ne sunt rădăcinile şi ce ne reprezintă pe noi, ca neam, am trăit alături de ei momente unice, de o neasemuită frumuseţe. Am ţinut să valorificăm ceea ce este atât de important pentru noi ,dascălii , pentru ei ,copiii şi pentru toţi cei care ne sunt alături în incercarea noastră de a clădi ceva durabil în sufletele lor- credinţa, cultura, arta, un stil de viaţă sănătos.Ei există, sunt speciali, şi dacă există o şansă pentru ca ei să fie fericiţi şi să se simtă acceptaţi de către ceilalţi, vom face totul pentru asta. Le mulţumim tuturor celor care sunt alături de noi şi care ne sprijină în efortul nostru de a-i ajuta să crească frumos. copil, special, cultură, educație, suflet
Rolul calității relației cu îngrijitorul primar în dezvoltarea psihomotorie și sănătatea mentală a sugarului și copilului mic Carmen Costea-Bărluțiu Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitarea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca [email protected] Îngrijirea adultului și calitatea relației copil-părinte sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea somatică, motorie și socio-emoțională în prima parte a vieții. Copiii care cresc în familii în care sunt expuși la neglijare, abuz, maltratare sunt la risc de dezvoltare a unor modele de relaționare disfuncționale. Studiul de față a cuprins un lot format din 68 sugari și copii mici expuși la risc de natură psiho-socială, care au fost evaluați pentru stabilirea nivelului de dezvoltare psihomotorie, identificarea problemelor de sănătate mentală, a stresorilor de mediu și a tulburărilor din relația părinte-copil. Rezultatele arată că severitatea retardului în dezvoltarea psihomotorie este asociată pozitiv cu severitatea disfuncțiilor din relația copil-părinte, dezvoltarea limbajului și dezvoltarea socio-emoțională fiind cel mai sever afectate de problemele relaționale, în timp ce stresorii de mediu nu au avut impact semnificativ asupra dezvoltării în etapa investigată. De asemenea, copiii la care s-au constatat disfuncții severe în relația cu îngrijitorii primari, au manifestat în măsură semnificativ mai ridicată diferite probleme de sănătate mentală, ceea ce amplifică severitatea riscului pentru dezvoltarea lor ulterioară. retard în dezvoltarea psihomotorie, sănătatea mentală a sugarului și copilului mic, relația părinte-copil, stresori de mediu
Utilizarea tablei interactive în abordarea diferențiată Anca MAIER Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare în Educația Integrată/Incluzivă [email protected] Daniela POP Liceul Teoretic Lucian Blaga, Cluj-Napoca În prezenta lucrare dorim să subliniem rolul tablei interactive în abordarea diferențiată a elevilor atât la activitățile de la clasă, cât și la cele de recuperare de la cabinet, prezentând o parte din avantajele utilizării ei. Activitățile desfășurate cu ajutorul tablei interactive și-au dovedit eficiența atât în cazul elevilor cu dificultăți de învățare, dizabilități senzoriale, dizabilităţi neuromotorii, cât și a celor fără dizabilități aflați la vârsta școlară mică, perioada de dezvoltare caracterizată de stadiul operațiilor concrete. Dar cum am putea prezenta aceste avantaje altfel decât prin exemple concrete de activități desfășurate cu ajutorul tablei interactive. tablă interactivă, abordare diferențiată, dificultăți de învățare, dizabilități
Particularităţi ale abililităţilor lingvistice la copiii cu ADHD şi performanţa şcolară Tabita Nataşa CUCICEA Şcoala Specială Gimnazială Centru de Resurse și Documentare în Educația Integrată/Incluzivă Cluj-Napoca [email protected] Ana Eligia MOLDOVANU Liceul Tehnologic Special "Samus", Cluj-Napoca Dincolo de comportamentele problematice destul de greu de controlat, tulburarea hiperkinetică cu deficit atenţional (ADHD) include şi o serie de deficite ale unor procese cognitive cheie în activitatea de învăţare, deficite care afectează performanţa şcolară. Studii longitudinale recente au arătat că elevii cu ADHD prezintă un risc ridicat pentru eşec şcolar, repetenţie, orientare către şcoli speciale, abandon şcolar. Un factor determinant în reuşita şcolară îl reprezintă funcţionarea optimă a limbajului, sub aspectul fiecăreia dintre laturile sale: fonologicǎ, morfologicǎ, lexicalǎ şi pragmaticǎ. Articolul de faţă supune analizei disfuncţiile prezente la nivelul abilităţilor lingvistice în cazul copiilor cu ADHD şi argumentează în favoarea faptului că intervenţiile care urmăresc îmbunătăţirea performanţei şcolare a copiilor cu ADHD ar trebui să cuprindă pe lângă obiectivele care vizează reducerea simptomelor comportamentale şi obiective care să vizeze disfuncţiile specifice ale limbajului. ADHD, abilităţi lingvistice, performanţa şcolară.
Accesibilizarea spațiilor publice prin signalectică tacticlă Braille Paul FOGARASSY - BAUM Engineering, [email protected] Vasile GHERHEŞ - Universitatea ”Politehnica” din Timișoara Aurel PĂTRU - Liceul Special "Sfânta Maria" Arad Lucrarea prezintă o trecere în revistă a principalelor metode de realizare a etichetelor, indicatoarelor şi a planurilor tactile Braille, în vederea accesibilizării spaţiilor publice pentru persoane cu deficienţe de vedere. Sunt prezentate metodele cele mai folosite de realizare a signalecticii tactile Braille în general şi reguli specifice pentru fabricarea acestora conform normelor europene. Studiile de caz prezintă indicatoare tactile Braille realizate pentru beneficiari din România. Planurile tactile Braille au fost realizate în Germania şi în România. planuri tactile Braille, spaţii publice, signalectic
Aspecte pedagogice contemporane privind dizabilitatea Diana ANGHEL Gradinita cu Program Prelungit Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca [email protected] Progresele înregistrate de psihologia şi pedagogia diferenţiată, perfecţionarea tehnicilor de cunoaştere a dezvoltării psihice a copiilor au permis să se distingă categorii mai nuanţate de copii în raport cu capacitatea lor de răspundere la exigenţele şcolare. Oportunitatea stimulării concomitente este o dovadă a măiestriei pedagogice şi a adaptării instruirii şcolare conform necesitaţilor individuale. Literatura de specialitate contemporană a abordat atât problemele privind extinderea preocupărilor asupra cunoaşterii şi explicării ştiinţifice privind dizabilitatea, cât și principalele provocări şi dileme cu care se confruntă specialiştii în ceea ce priveşte găsirea celor mai bune soluţii pentru identificarea, evaluarea precum şi şcolarizarea acestor copii. Lucrarea prezintă aspecte privind dizabilitatea din perspectiva abordării fenomenologice a practicii educaționale și identifică repere în descoperirea unor cercetări ulterioare. dizabilitate, progres, pedagogie diferențiată, practici educaționale, incluziune
Tulburări din spectru autist Alina ŞUFANĂ, Ariadna ICHIM TEREU POP Şcoala Gimnazială "Liviu Rebreanu" Cluj-Napoca [email protected] Această lucrare vine în sprijinul ideii că fiecare copil cu CES are dreptul la educaţie în mediul şcolar cel mai propice dezvoltării sale. În acest context este necesară abordarea diferenţiată care să fie însoţită de modalităţi diferite de predare, consolidare a cunoştinţelor, automatizare şi evaluare. Partea întâi a lucrării face referire la definiri conceptuale: ce este adaptarea curriculară? de ce este necesară în contextul integrării elevilor cu CES în învăţământul de masă? Partea a doua urmăreşte identificarea nivelului minimal de cunoştinţe corespunzător fiecărei unităţi de învăţare. Partea a III-a cuprinde fişe de lucru adaptate, respectiv teste, pentru ca aceşti elevi să-şi atingă potenţialul cognitiv maxim. Ultima parte prezintă concluziile autoarelor. autism, adaptare curriculară, fişe de lucru
Terapia prin muzică în contextul deficienţei neuro-psiho-motorii Georgiana SAVIN, Simona MARIAN, Claudia BUDA Școala Gimnazială Specială Transilvania, Baciu - CLUJ [email protected] Lucrarea de faţă descrie proiectul de terapie prin muzică “Ora mea de muzică” ce se desfăşoară în Şcoala Gimnazială Specială Transilvania încă din primăvara anului 2013. Acest proiect cuprinde mai multe etape. În prima etapa, preponderent administrativă şi organizatorică s-a avut în vedere stabilirea unei relaţii cu comunitatea artiştilor din Cluj care au facilitat achiziţia de instrumente muzicale şi au participat la activităţile de meloterapie desfăşurate cu elevii. O a doua etapă a proiectului s-a derulat pe parcursul întregului an şcolar
2013-2014 când s-au realizat activităţi de terapie prin muzică la nivelul grupului constituit şi coeziv. Astfel, beneficiarii acestui proiect sunt 20 de elevi cu dizabilităţi neuromotorii asociate din cadrul Şcolii Gimnaziale Speciale Transilvania care participă săptămânal în grup la sesiuni de terapie prin muzică . De asemenea, lucrarea de faţă conţine şi aspecte de natură teoretică ce stau la baza terapiei centrate pe persoană care ghidează desfăşurarea propriu-zisă. Terapia prin muzică, dizabilităţi neuro-psiho-motorii, abordare centrată pe persoană
Implementarea rutinelor în programele de intervenţie la copiii cu dizabilităţi multiple Andrea HATHAZI Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca [email protected] Proiectarea şi includerea rutinelor în programele de intervenţie şi contextele naturale ale copiilor cu dizabilităţi multiple constituie oportunităţi semnificative şi funcţionale de formare şi dezvoltare a abilităţilor de comunicare şi autonomie personal. Rutinele zilnice reprezintă contexte ce permit copiilor să dobândească abilităţi, deoarece acestea sunt predictibile, funcţionale, pot fi reluate în diferite interacţiuni ce oferă siguranţă. Intervenţia bazată pe rutine face referire la strategiile şi conţinuturile ce pot fi incluse în activităţile ce susţin obiectivele specificate în planul de intervenţie personalizat. Nu toate rutinele copilului devin parte componentă a unei activităţi realizate în contextul natural al copilului cu scop intructiv- formativ. Matricea rutinelor reprezintă un document prin care sunt identificate activităţile specifice prin care copilul va aborda doar anumite abilităţi vizate cu specificarea obiectivelor şi a finalităţilor. matricea rutinei, intervenţie, dizabilităţi multiple
Aplicații ale modelului VIA în educația specială - studiu pilot
Adrian ROȘAN Departamentul de Psihopedagogie Specială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca [email protected] Lorena Văetiși Şcoala Gimnazială Centru de Resurse și Documentare în Educația Integrată/Incluzivă Cluj-Napoca Într-o perioadă în care, în societatea românească, se vorbește tot mai mult despre „criza valorilor” și despre promovarea unor modele criticabile, am considerat că analiza valorilor profesorilor constituie o provocare interesantă. Cercetarea a vizat chestionarea unor atitudini din perspectiva preferințelor, opiniilor, practicilor profesorilor cu scopul surprinderii unor valori și trăsături de caracter și a relaţiei dintre aceste valori în acţiune şi factori semnificativi din mediul organizațional şcolar cum sunt: scopurile, recompensele, structura organizaţională, mecanismele de ajutorare, conducerea, relaţiile, orientarea spre familie şi atitudinea faţă de schimbare. Am analizat din perspectiva psihologiei pozitive modalităţile prin care valorile profesorilor de la o şcoala specială sunt exprimate în mediul organizaţional şi în ce măsura aceste valori ar putea contura o un anumit tip de cultură organizaţională. În demersul nostru de cercetare am utilizat două chestionare (chestionarul Survey of Character
Strengths (Seligman, 2004) și Chestionarul de analiză organizațională (Curşeu, 2007) aplicate unui număr de 70 de participanţi, populaţie preponderent de gen feminin, cu vârste cuprinse între 25-60 şi experienţă profesională variată. În evaluarea și interpretarea datelor cercetării au fost analizate valori și trăsături de caracter grupate în categorii cognitive (precum înțelepciunea și cunoașterea), emoționale (precum curajul), sociale și comunitare (precum umanitatea, iubirea și dreptatea), protective (precum cumpătarea) și valori spirituale (precum transcendența). În urma analizei rezultatelor am constatat la nivelul participanţilor la studiu nivele ridicate ale valorilor în acţiune cum sunt: gratitudinea, spiritualitatea, simţul scopului, credinţa, religiozitatea şi aprecierea frumuseţii şi a calităţii şi nivele scăzute ale valorilor în acţiune cum sunt: responsabilitatea cetăţenească, simţul datoriei, munca în echipă, loialitatea, imparţialitate, umilinţă şi modestia. Am analizat virtuţile (înţelepciunea şi cunoaşterea, curajul, umanitatea şi iubirea, dreptatea, cumpătarea şi transcendenţa) care se fundamentează pe cele 24 de valori în acţiune şi funcţia predictivă a acestor asupra unor factori semnificativi din mediul organizaţional şcolar cum sunt: scopurile, structura, mecanisme de ajutorare, conducere, relaţii şi atitudinea faţă de schimbare. Considerăm că rezultatele acestei cercetări vor putea fi utile pentru realizarea un ei intervenții la nivel organizațional și aplicarea unor programe care să îmbunătățească practicile educaționale, din perspectiva valorilor profesorilor. Rezultatele și concluziile cercetării vor putea fi întrebuințate în cadrul activităților de dezvoltare profesională a cadrelor didactice.
Calitatea vieţii la copiii cu părinţi emigraţi din România Viorel Sîrca The study discuss the changes which impacts the familial environment. First, we analyse the redistribution of the domestic duties as a result of the international migration practice. For instance, in terms of child rearing there are studies which show that children left home by their migrant parents are looked after by other members of the extended family. In such way migrants and their kinship members re-organize their social networks in different ways, in accordance with needs of the migrants, their children and the possibilities of those who remained at home. In the same time, we investigate the rightness of the frequent media discourses about children left alone, children without parents, etc., and the common sense usually assumes that children of migrants have confronting with drastically change of the quality of life. In parallel with children left home, more and more families (especially those with solid migration experience) choose to take their children with them abroad. There is also the category of children who return home, usually together with their families, and who face serious (re)adaptation problems both to their school and community environment. Our research try to undersnand the multiple effects in the quality of life of those children.
Dezvoltarea jocului simbolic la copiii care prezintă tulburări din spectrul autist Tonia KEREKES În una din etapele de dezvoltare ale copilului,care incepe în jurul varstei de optsprezece luni până la șase ani aproximativ,este prezentă o formă particulară de activitate infantilă definităca "jocul simbolic ". Nu întotdeauna această formă de joc se regăseșteși în repertoriul copilului care suferă de o tulburare de dezvoltare, de exemplucea din spectrul autist. Este cunoscut faptul ca datorită acestei abilitățicognitive, copilul reușește să-și reprezinte mental o serie de lucruri, obiecte, persoane care fac parte din viața sa. Un rol important în facilitareaacestei abilități, la copilul care prezintă tulburări din spectrul autist, îlau cadrele didactice care intervin zilnic în programul de reabilitare al copilului, familia, programele de intervenție cât și conținuturile curriculare aplicate.
Modele de evaluare psihopedagogică a dificultăţilor şi a tulburărilor de învăţare Carmen David Lucrarea de faţă cuprinde o sinteză teoretică a principalelor modele de evaluare psihopedagogică în cazul dificultăţilor şi al tulburărilor de învăţare. Delimitarea celor două condiţii este solicitată de existenţa unor modalităţi diferite de intervenţie, puse în lucru de către profesorii de la clasă sau de către specialiştii din domeniu.
Dezvoltarea competenţelor în limbi străine. Intre procesul de învăţare, evaluare, interacţiune şi înţelegere interculturală Sebastian Chirimbu In the present article we will try a brief foray into the analysis of the concept “competence”, identified and introduced since 1963 as one of the most important needs of the contemporary human being. From the individual point of view, it is perceived as a measure of quality participation of the person to a designated class, group or society. Of human competencies, the communication competence has evolved very much, perhaps the most extensive. The Council of Europe considers that there are six different competencies in communication skills (and it should be noted that many authors agree with this): linguistic competence, socio-linguistic competence, discursive competence, socio-cultural competence, strategic competence and social competence. Communication in foreign languages (the subject of our analysis) requires skills such as learning, interaction, mediation and intercultural understanding. The level of advanced knowledge may vary between four dimensions: listening, talking, reading and writing but also it varies between different languages, in accordance with social and cultural environment, needs or interests of the speakers.
Gradiniţa din Cetate -Gradiniţa incluzivă Ionelia ȘERBAN, Anamaria COMAN - Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Posterul este o pledoarie pentru constituirea unui mediu educațional incluziv la nivelul grădiniței. Prezintă succint principiile educației inclusive pe care s-a construit ulterior strategia de dezvoltare a serviciilor incluzive la nivelul grădiniței din Cetate. Educația pentru toți la nivelul grădiniței presupune abordarea incluzivă prin care să se surprindă și valorizeze unicitatea și diversitatea fiecărui copil. În toate acțiunile desfășurate se pornește da la faptul că fiecare copil are valoare și că fiecare copil poate învăța. educatie incluziva, învățământ preșcolar Ce sunt cărţile Daisy? Lavinia BOTICAŞ, Monica GURZĂU, Dana LAZĂR, Laura PAŞCA - Facultatea de Psihologie şi Știinţe ale educaţiei Posterul prezintă informații cu privire la formatul Daisy al cărților electronice, inclusiv dispozitive de redare și aplicații ale acestuia. Formatul Daisy este un sistem internaţional de accesibilizare a cărților pentru persoanele cu deficienţe de vedere sau cu dificultăţi din sfera lexiei. Cărţi audio, Daisy, persoane cu deficiențe de vedere Povești de succes Lavinia MATEUȚ, Alina MOȘIC, Andreea HICIU, Lavinia MĂRGINEAN - Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Posterul ilustrează un conținut motivaţional, de valorizare a diversităţii umane prin sprijinirea eforturilor persoanelor cu dizabilităţi de a-şi atinge
potenţialul, a se autoconduce şi a participa activ în societate. dizabilități, participare activă Accesibilitatea spaṭiilor pentru persoanele cu deficienṭe motorii Ninela VẶTUI, Raluca DẶNUṰ, Alina POP Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Pentru participarea activă a persoanei cu dizabilitate la viaţa societăţii, o condiţie minimă este asigurarea accesibilităţii spaţiului fizic. Punậnd in evidenṭă faptul că “accesibilitatea este mai mult decật o rampă”, posterul detaliază reglementările în vigoare şi măsurile necesare pentru accesibilizarea spaţiului astfel încât să fie asigurate şanse egale de participare persoanelor cu deficienţe motorii. Conṣtientizare , accesibilitate, reglementare Terapii asistate de animale Dan BENTA, Adela SENDROIU, Ileana GALOS - Școala Gimnazială Specială HUEDIN Prietenia dintre animale și copii pare a fi un lucru natural. Animalele sunt tovarași de joacă extraordinari și reusesc uneori să îi învețe pe copii lucruri pe care adulții nu reușesc. Pentru copiii cu dizabilitati, compania unui animal poate avea efecte extrem de benefice. Posterul prezintă beneficiile terapiei asistate de animale în procesul de reabilitare a copiilor cu dizabilităţi. Terapii asistate de animale Hipoterapia în paralizia cerebrală
Roxana ERDEI, Boglarka SZUCS, Monica PAUL - Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Călăria terapeutică se adresează în general utilizării largi, nefiind o formă de terapie în sine. Cu toate acestea, s-a constatat faptul că hipoterapia îmbină kinetoterapia, terapia ocupaţională şi terapia limbajului. Astfel, posterul abordează tema considerării hipoterapiei ca alternativă terapeutică în reabilitarea motorie a persoanelor cu paralizie cerebrală. hipoterapie, paralizie cerebrală, motricitate, echilibru, tonus muscular Interacţiunea om- animal Aneta Nicoleta MUREŞAN, Valeria TRAŞCĂ Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Posterul ilustrează activităţi din cadrul Şcolii gimnaziale speciale Dej, prin care s-a valorificat interacţiunea om- animal în scop terapeutic. Interacţiunea om-animal, activităţi didacticeAccesibilitatea de azi - speranta de mai bine! Elisabeta GHERCĂ, Ioana JUDE, Petruța PĂUN - Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Clădirile și spațiile publice ar trebui să ofere confort și siguranță în utilizarea lor de către persoanele cu dizabilități, fără a fi necesar un ajutor special din partea altor persoane, astfel încât acestea să-şi poată îndeplini rolurile şi responsabilităţile cetăţeneşti şi să dispună de aceleaşi posibilităţi de alegere individuală şi de acelaşi grad de control asupra vieţii lor ca şi persoanele fără dizabilitate. Posterul evidențiază problemele legate de accesibilitatea spațiului public pentru persoanele cu diferite dizabilități, în special dizabilitatea motorie, dizabilitatea vizuală și cea de auz., dar şi principiile care ar trebui respectate în vederea îndeplinirii condițiilor necesare în asigurarea unui
mediu accesibil pentru persoanele cu diferite categorii de dizablități. Beneficii ale interacțiunii copii-animale Cosmina TODEA - Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Interacțiunea dintre copii și animale poate fi de mai multe tipuri: recreațională, educațională, de socializare, de dezvoltare sau reabilitare a unor comportamente etc. Specialiștii disting două mari categorii de interacțiune: terapiile asistate de animale și activitățile asistate de animale, în funcție de planificarea și monitorizarea acțiunilor realizate, dar şi de componenţa echipei care intervine. Terapiile și activitățile asistate de animale pot viza copii din diferite medii și cu diferite probleme: copii cu dizabilităţi locomotorii, senzoriale, intelectuale, de comportament, de învățare, copii instituționalizați, copii care prezintă comportamente agresive, copii din medii defavorizate, dar și copii sănătoși. copii, animale, activități, terapii asistate de animale Terapia asistată de animale în contextul învăţării conceptelor de formă, culoare, mărime la şcolarii mici cu dizabilităţi intelectuale Anamaria BÎRSAN, Roxana POIANĂ, Sorina VÂTCĂ (MARCU) - Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Posterul ilustrează o modalitate în care poate fi introdus câinele terapeutic într-o activitate de învăţare la şcolarul mic cu dizabilitate intelectuală: învăţarea conceptelor de formă, mărime, culoare. Metoda imaginată de autori presupune ca animalul de terapie să fie partenerul copiilor în realizarea sarcinilor de lucru. Efectele pozitive ale introducerii câinelui de terapie se vor evidenţia atât în planul motivaţional- emoţional, prin creşterea stării de bine, cât şi în cel cognitiv prin însuşirea de cunoştinţe curriculare utilizând metode alternative.
TAA, dizabilitate intelectuală, școlar mic Pas cu pas spre incluziune Ioan Petru IANC, Mariana Adriana FAUR, Viorela Gabriela CHESAUAN, Ivan IAMBOR Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Șimleu Silvaniei, Sălaj Posterul ilustrează eforturile depuse de elevii şi cadrele didactice din cadrul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă Șimleu Silvaniei, Sălaj, în vederea valorificării maximale a potenţialului elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, astfel încât aceştia să devină membri activi şi participanţi în egală măsură la viaţa comunităţii. Incluziune, cerinţe educaţionale speciale Împreună spre incluziune Claudia PISCOI, Ana-Maria ROMAN Asociaţia Autism Transilvania Posterul se referă la depășirea barierelor, la sursele și resursele comunității în sprijinirea incluziunii copiilor cu o tulburare din spectrul autist. În acest sens, posterul oferă viziunea fiecărui membru al comunității care susține pașii spre incluziunea copilului cu tulburărin din spectrul autist. Astfel, accentul cade asupra părinţilor în calitate de principali actanţi ai demersului terapeutic prin care se vizează incluziunea. Echipa terapeutică interdisciplinară este elementul deopotrivă important al procesului de incluziune, precum şi comunitatea locală care trebuie conştientizată cu privire la nevoile acestor copii, pregătită pentru a le accepta specificul. Tulburarea din spectru autist, incluziune, echipa interdisciplinară, părinţii AUTISMUL AUTISMUL CA TULBURARE PERVAZIVĂ DE DEZVOLTARE
Ioana-Alexandra DIACONU Andreea-Maria PETRUȚA Acest poster delimitează câteva aspecte legate de problematica tulburării pervazive de dezvoltare în general, precum şi a tulburării din spectru autist, în particular, aspecte cu privire la: circumscrierea terminologică a tulburării, direcţiile de diagnostic diferenţial, detalierile şi particularităţile etiologice, simptomatologice şi de abordare terapeutică. Tulburarea pervazivă de dezvoltare, tulburarea din spectru autist (TSA), diagnostic diferenţial, simptomatologia TSA Segregarea şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi Oltean Carmen Segregarea grupurilor defavorizate reprezintă actualmente o problemă întâmpinată în majoritatea societăţilor moderne. Conform studiilor de specialitate "a fi persoană cu dizabilitate echivalează cu experienţa izolării, discriminării vulnerabilităţii şi abuzurilor asupra identităţii şi stimei de sine".Excluziunea socială poate fi analizată atât din perspectiva mijloacelor cât şi a imposibilităţii de a fi inclus ca persoană în diferite" reţele sociale", economice, politice şi culturale, fenomen tratat de Marin Preda sub denumirea de "deficitul de participare". Materialul propune câteva direcţii prin care se poate realiza integrarea persoanelor cu dizabilităţi, integrarea fiind văzută ca soluţie a segregării. Dintre aceste direcţii menţionăm: accelerarea pregătirii studenţilor din domeniul educaţiei integrate pentru a se putea suplini lipsa personalului de specialitate din prezent, crearea de programe şi servicii adaptate nevoilor acestor categorii de persoane cu nevoi speciale, pregătirea comunităţii pentru a putea asigura sprijin celor integraţi, asigurarea şanselor educaţionale şi profesionale egale.
incluziune socială, copii cu nevoi speciale, segregare, grupuri dezavantajate, excluziune socială Să fii copil viața-i un joc! Cristina IONESCU, Anamaria MARIAN - Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, specializarea Psihopedagogie Specială Formarea preachizițiilor se realizează la vârste fragede prin intermediul jocului. Tehnologiile asistive, categorie în care se încadrează aplicaţiile pentru sistemele Android şi iOS, propun terapeuţilor modalităţi didactice interactive care facilitează dezvoltarea preachiziţiilor. Astfel, posterul prezintă câteva dintre aceste aplicaţii, menite să faciliteze dezvoltarea diferitelor preachiziţii (lateralitate, schemă corporală, structuri senzorio-perceptive). preachiziții, aplicații iOS şi ANDROID, interactivitate, tehnologii asistive Un pas spre mai bine! Mihaela BACU, Augusta COST, Iulia DEMIAN Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar; Tehnologiile asistive destinate persoanelor cu dizabilitate vizuală, cunoscute şi sub numele de tehnologii de acces, reprezintă generic totalitatea soluţiilor informatice hardware şi software, care permit utilizatorilor cu dizabilităţi să utilizeze tehnica de calcul şi comunicare (în mod ideal). Braille, dizabilitatea vizuală, tehnologii asistive, tehnologii de acces MAKEY MAKEY
Rebeca LUPȘE, Catrinel FRÎNCU - Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Psihopedagogie Speciala Posterul prezintă sistemul Makey-Makey. Acesta este o invenţie actuală care îşi propune să transforme obiectele concrete, în touchpad-uri, stailind o conexiune între aceste obiecte şi laptop. Sistemul presupune conerctarrea obiectelor concrete la laptop, situaţie în care obiectele sunt considerate de calculator a fi o tastatură obişnuită (sau mouse). Sistemul poate fi folosit în cadrul mai multor discipline, astfel încât să diversifice şi să facă mai atractive anumite sarcini simple. De asemenea, poate fi o unealtă folositoare în lucrul cu elevii cu diverse dizabilităţi. În cazul dizabilităţii motorii, spre exemplu, elevul poate realiza diverse sarcini pe laptop folosindu-se de obiecte mai mari pentru a da comenzile sau chiar de mişcările corpului său. Un alt exemplu în care se dovedeşte util acest sistem este cazul copiilor cu tulburări din spectru autist. În acest sens, ei pot utiliza obiectele de care sunt ataşaţi pentru a realiza diverse sarcini. sistemul Makey-Makey, dizabilitate, modalităţi compensatorii Paralizia cerebrală şi scleroza multiplă Magda PENTEK, Roxana MUREȘAN, Daniela SORCOI - Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Specializarea Psihopedagogie Specială Acest poster subliniază particularităţile etiologice, simptomatologice şi diagnostice ale paraliziei cerebrale şi ale sclerozei multiple. Se subliniază faptul că ambele tulburări presupun afecţiuni la nivelul sistemului nervos, afecţiuni cu consecinţe în diferite planuri ale dezvoltării: plan motor, senzorial, lingvistic. Paralizie cerebrală, sistemul nervos central, scleroza multiplă, anomalii genetice.
Semnele pierderii de auz la copii Camelia IUGA (NEAGU) - Specializarea Psihopedagogie Specială Posterul intitulat „Semnele afectării funcţiei auditive la copii” surprinde particularităţile dezvoltării în contextul dizabilităţii auditive, arătând faptul că prin considerarea acestor particularităţi, părinţii sau specialiştii care vin în contact cu copii cu dizabilitate auditivă, pot identifica, încă de timpuriu o posibilă pierdere de auz. Astfel, scopul acestui poster este de a informa persoanele avizate de particularităţile comportamentale ale copiilor cu deficienţe de auz în vederea protezării adecvate şi includerii acestora în programe adecvate de intervenţie timpurie. Dizabilitatea auditivă, screening auditiv, intervenţie timpurie Sindromul Asperger Melinda MIKLOS, Alexandra IUȘAN, Oana ȘOMFELEAN Specializarea psihopedagogie speciala Sindromul Asperger este o formă diagnostică inclusă în cadrul tulburărilor din spectrul autist. Studiile indică faptul că între 0,2% și 0,4% (1/500 la 1/250) dintre copii de vârstă școlară suferă de acest sindrom. Sindromul Asperger debutează în copilărie și se păstrează pentru tot restul vieţii, ceea ce înseamnă că este o tulburare pervazivă de dezvoltare. Direcţiile de diagnostic şi principalele particularităţi de dezvoltare ale copilului cu sindrom Asperger sunt surprinse prin intermediul acestui poster. Tulburarea pervazivă de dezvoltare, tulburare din spectrul autist, sindrom Asperger
STREAMER-UL Andreea ARDELEAN, Larisa LUCA Specializarea Psihopedagogie Specială Streamer-ul este o tehnologie de acces care se folosește cu ajutorul sistemului ConnectLine. Când aparatele auditive sunt conectate la acest dispozitiv, practic orice sursă audio (TV, radio, telefon) se află în relaţie cu aparatele auditive, printr-o conexiune Bluetooth fără fir, sau printr-un cablu mini- jack, protezele auditive funcționând asemenea unor căști wireless. Streamer-ul facilitează conectarea la o gamă largă de aplicații de comunicare și de divertisment. Prin intermediul acestuia conversația față în față este mai clară și mai ușor de controlat, iar vizionarea diferitelor programe TV, ascultarea muzicii, video chat-urile și conversațiile telefonice sunt mult mai accesibile persoanelor cu dizabilittae auditivă. Streamer-ul, aparat auditiv, tehnologie asistivă, tehnologie de acces, dizabilitate auditivă ADHD Bianca GOJMAN, Maria VOICA, Natalia ROSTAS – PIPP ADHD-ul (Tulburarea de atenţie cu hiperactivitate) este o tulburare neurodevelopmentală, care afectează mai ales copiii şi se manifestă prin imposibilitatea acestora de a se concentra asupra unui anumit subiect sau unei anumite acţiuni. Tulburarea poate fi pusă în evidenţă încă din perioada copilăriei mici, însă caracterul pervaziv al acesteia fiind, de asemenea, evident. Posterul subliniazăă principalele caracteristici simptomato-logice, caracteristici grupate la nivelul celor trei coordonate principale ale tulburării: hiperactivitate, impulsivitate şi deficit atenţional. ADHD, hiperactivitatea, impulsivitatea, deficitul atenţional, tulburare neurodevelopmentală Talentul în contextul dizabilității
Adelina HORVAT, Anca ȘIBOTEAN Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Posterul surprinde faptul că dizabilitatea nu exclude talentul, materializarea imaginaţiei reproductive sau originale, a creativităţii în diferite domenii ale culturii: muzică, pictură, literatură. Astfel, sunt oferite o serie de exemple din literatura de specialitate, prin care să se materializeze asocierea dizabilităţii şi a talentului, asociere redată prin cuvinte chiar de către talentatele persoane cu dizabilităţi, exponenţi ai diferitelor domenii culturale: Robert Hensel, Augustin Sainte Beuve, Marius Torok. talent, dizabilitate, imaginaţie reproductivă, imaginaţie creativă, creativitate Excluziunea şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi Simona PONEA, Antonio SANDU, Doru BUZDUCEA - PIPP Posterul evidenţiază faptul că persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nevoi speciale sunt tratate, de obicei, în manieră segregaţionistă, excluse social, tocmai datorită dizabilităţii pe care acestea o prezintă, condiţie ce îi vulnerablizează din punct de vedere social. Integrarea socială şi profesională a acestor persoane, este astfel o necesitate, pentru a le putea acorda şanse egale în dezvoltare şi a le valoriza la maximum potenţialul. excluziune, integrare socială, incluziune, persoane cu dizabilităţi, segregare Întâlnirea cu cu persoanele cu dizabilităţi de vedere
Andreea DANELIUC, Karina GIURA Specializare psihopegagogie specială Posterul intitulat „Întâlnirea cu persoanele cu dizabilităţi de vedere" surprinde particularităţile simtomatologice şi de dezvoltare în contextul dizabilităţii de vedere. Se insistă şi asupra atitudinilor pe care comunitatea socială le are asupra persoanelor cu dizabilitate vizuală, atitudini ce se încearcă a fi modelate mai ales prin suprinderea particularităţilor vieţii cotidiene a acestei categorii diagnostice. Dizabilitatea vizuală, atitudini, simptomatologie Differently-Abled Alexandra JELER, Larisa CADAR Psihopedagogie Specială Acest poster abordează problematica dizabilităţii în cheia paradigmei psihologiei pozitive. Astfel, dizabilitatea este înţeleasă în termeni de abilităţi diferite, este înţeleasă în termeni de avantaje şi mai puţin de dezavantaje, în termeni de particularităţi şi specificităţi, iar nu în termeni de dezvoltare deficitară. Abilitate, dizabilitate, psihologie pozitivă Tulburările de limbaj şi dizabilitatea cognitivă Larisa DANCI, Diana TIMIS, Raluca TRISCA PIPP Posterul surprinde aspecte particulare ale diferitelor tulburări specifice de limbaj şi comunicare, relaţionând aceste tulburări cu dizabilitatea cognitivă. Sunt suprinşi astfel principalii factori etiologici, particularităţile diagnostice şi simptomatologice, precum şi direcţiile specifice de intervenţie. Tulburări de limbaj, dizabilitatea cognitivă, etiologie, direcţii terapeutice
