99
Program B: Formator de evaluator de competenţe profesionale Nume şi prenume: GEORGESCU ANTOANETA ROXANA Şcoala: Colegiul Economic “Ion Ghica” Localitatea: Târgovişte/ grupa 2
Program B: Formator de evaluator de competenţe profesionale
Nume şi prenume: GEORGESCU ANTOANETA ROXANA
Şcoala: Colegiul Economic “Ion Ghica”
Localitatea: Târgovişte/ grupa 2
Grupa: 2
CUPRINS PORTOFOLIU
A. Secțiunea I - Documente de planificare a programului de formare:Evaluator de competențe profesionale
1. Planificarea modulului: “PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA EVALUĂRII ÎNÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC”
2. Suport de curs pentru modulul : “PROIECTAREA ȘI ORGANIZAREA EVALUĂRIIÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC”
3. Agenda secvenţei formării.
4. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale
5. Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competence
6. Planificarea evaluării finale
7. Chestionar de evaluare a programului
B. Secțiunea II – Planificarea probei practice
8. Prezentare PowerPoint “PLANIFICAREA EVALUĂRII”
9. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică
10.Proiectarea unei activităţi de formare
11.Poster cu regulile de desfăşurare a cursului
12.Formular de feedback rapid
13.Metode de formare planificate pentru susținerea probei practice
Program de formare „Profesor evaluator de competenţe profesionale”Planificarea modulului
Modulul I: „Proiectarea şi organizarea evaluării”Număr ore: 48 (curs de 12 zile – 11 zile formare max. 4 ore/zi şi 1 zi evaluare 6 ore )Număr cursanţi: 25
Unităţi
de
competenţă
Obiective Metode de
formare
Data/timp Laborator
multimedia/form
a de
desfăşurare
Resurse Evaluare Formator
Teori
e
Aplicaţi
i
practic
eProiectarea
evaluării
să fie capabili să:
utilizeze termeni şi
concepte specifice
domeniului evaluării
şcolare;
stabilească
obiectivele evaluării
şcolare corelate cu
rezultatele aşteptate;
diferenţieze
probele de
evaluare/metodele de
evaluare/instrumentele
de evaluare;
Brainstorming
Studiul de caz
Ştiu, vreau să
ştiu am învăţat
Dezbatere
Exerciţiul
practic
faţă
în
faţă
platform
ă
3 12 12
(3+9)
3 Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Platforma on-
line
Internet
Autoeva-
luare
Colegia-
lă
Fişe de
feed-
back
Formator
1/
Formator
2
identifice
caracteristicile
instrumentelor de
evaluare;
creeze
matricea de specificaţii;
elaboreze
probe de evaluare
valide.
Organizare
a evaluării
să fie capabili să:
planifice evaluarea
pentru un
modul/disciplină;
realizeze planul de
evaluare;
organizeze resursele în
vederea unei evaluări
corespunzătoare;
pregătească formabilii
în vederea evaluării;
identifice
responsabilităţile de
evaluatori de
competenţe
Brainstorming
Studiu de caz
Exerciţiul
practic
3 9 8 4 Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Platforma on-
line
Internet
Autoeva-
luare
Colegia-
lă
Fişe de
feed-
back
Formator
1/
Formator
2
profesionale.
Realizarea
instrumente
lor de
evaluare
să fie capabili să:
construiască tipuri de
itemi respectând
regulile de realizare;
asigure calitatea
instrmentelor/itemilor de
evaluare.
Exerciţiul
practic
Studiul de caz
Problematizar
e
5 10 13
(8
+5)
2 Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Platforma on-
line
Internet
Autoeva-
luare
Colegia-
lă
Fişe de
feed-
back
Formator
1/
Formator
2
Evaluare să fie capabili să:
susţină o secvenţă din
portofoliul
rezolve un test dat
Discuţii libere
Întrebări
5 1 Platforma on-
line
Internet
Formator
1/
Formator
2
Proiectarea modulului I
Unităţi de
competenţă/Elemente
de competenţă
Conţinuturi Metode de formare Resurse Evaluare
UC1 Proiectarea evaluării Evaluare iniţială
EC1.1 – Definirea Scopul evaluării Brainstorming Foi de flichart Autoevaluare
obiectivelor evaluării Obiectivele evaluării Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
Colegială
Fişe de feed-back
EC1.2 – Proiectarea
activităţilor de evaluare
Probe/Metode/Instrumente
de evaluare
Caracteristicile
instrumentelor de evaluare
Matricea de specificaţii
Studiul de caz
Ştiu, vreau să ştiu am
învăţat
Exerciţiul practic
Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
Autoevaluare
Colegială
EC1.3 – Stabilirea
situaţiilor de evaluare
Elaborarea probelor de
evaluare
Corelarea conţinuturi
/itemi
Relaţia itemi/obiective de
evaluare/barem de notare
Brainstorming
Dezbatere
Exerciţiul practic
Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
Autoevaluare
Colegială
Fişe de feed-back
UC2 Organizarea evaluării
EC2.1 – Planificarea
situaţiilor de culegere a
informaţiilor
Planificarea evaluării:
tipuri, exemple de
planificare a evaluării
Planul de evaluare: funcţii,
etape
Exerciţiul practic
Studiu de caz
Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
Autoevaluare
Colegială
Fişe de feed-back
EC2.2 – Organizarea
evaluării
Resurse necesare
evaluării
Brainstorming Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
Autoevaluare
Colegială
EC3 – Pregătirea
candidaţilor
Pregătirea formabililor
pentru evaluare
Brainstorming Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Internet
Autoevaluare
Colegială
EC4 – Pregătirea Responsabilităţi ale Brainstorming Foi de flichart Autoevaluare
evaluatorilor pentru
administrarea probelor
evaluatorului de
competenţe
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Internet
Colegială
UC3 Realizarea instrumentelor de evaluare
EC3.3 – Construirea
instrumentelor de
evaluare
Tipuri de itemi
Reguli de construcţie a
itemilor
Descriptori de performanţă
Exerciţiul practic
Studiul de caz
Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Fişe de lucru
Internet
Autoevaluare
Colegială
EC3.4 – Asigurarea
calităţii instrumentelor
de evaluare
Ciclul PDCA în evaluare
Adaptarea ciclului PDCA
instrumentelor/itemilor de
evaluare
Problematizare Foi de flichart
Markere
Suport de curs
Laptop
Videoproiector
Imprimantă
Internet
Autoevaluare
Colegială
Fişe de feed-back
Evaluare Portofoliul cursantului
Secvenţă de formare din
Internet Autoevaluare
Colegială
portofoliu
Test grilă
Fişe de feed-back
Alocarea numărului de ore pentru Modulul I
Modulul Număr total de ore Număr ore alocat
Teorie Aplicaţii practice Evaluare
„Proiectarea şi organizarea evaluării” 48 11 31 6
Proiectarea evaluării 15 3 12
Organizarea evaluării 12 3 9
Realizarea instrumentelor de evaluare 15 5 10
Evaluare 6 1/Test Secvenţă din programul de formare 6
Resurse disponibile:Locaţie:Laborator multimedia/Informatică/firme de exerciţiu/sală de curs (care respectă cerinţele realizării formării)
Materiale:25 mese ergonomice
25 scaune
25 PC, racordate la Internet
1 laptop
1 videoproiector
1 flipchart
25 suporturi de curs
consumabile
1 imprimantă
1 Xerox
platformă de învăţare (on-line)
Umane:25 cadre didactice
2 formatori
Resurse de timp:12 zile
EC/zile Total ore Teorie Practică Evaluare
Proiectarea evaluării 15 3 12
Faţă în faţă platformă
Ziua 1 1 2 1
Ziua 2 1 1 1
Ziua 3 1 2 1
Ziua 4 0 4 0
Organizarea evaluării 12 3 9
Faţă în faţă platformă
Ziua 1 1 2 1
Ziua 2 1 2 1
Ziua 3 1 1 2
Realizarea instrumentelor de evaluare 15 5 10
Faţă în faţă platformă
Ziua 1 1 2 1
Ziua 2 1 2 0
Ziua 3 1 2 0
Ziua 4 1 2 1
Evaluare 6 1 Faţă în faţă 6
Prezentare secvenţă din
cadrul programului de
formare
Evaluare pe bază de
portofoliu
Page | 1
Program de formare „Profesor evaluator decompetenţe profesionale”
Modulul I „Proiectarea şi organizarea evaluării”(Suport de curs)
Formator: Georgescu Roxana
Page | 2
Cuprins:UC1 – Proiectarea evaluăriiScopul evaluării 4-5
Obiectivele evaluării 5-7
Probe/Metode/Instrumente de evaluare 7-14
Caracteristicile instrumentelor de evaluare 14-17
Matricea de specificaţii 16-18
Elaborarea probelor de evaluare 18-19
Corelarea conţinuturi /itemi 19-27
Relaţia itemi/obiective de evaluare/barem de notare 27-28
UC2 - Organizarea evaluăriiPlanificarea evaluării: tipuri, exemple de planificare a evaluării 29-32
Planul de evaluare: funcţii, etape 32
Resurse necesare evaluării 32
Pregătirea formabililor pentru evaluare 32
Responsabilităţi ale evaluatorului de competenţe 32-34
UC3 – Realizarea instrumentelor de evaluareTipuri de itemi 35
Reguli de construcţie a itemilor
Descriptori de performanţă 44
Ciclul PDCA în evaluare 46
Adaptarea ciclului PDCA instrumentelor/itemilor de 47
Bibliografie
Anexe
Page | 3
Modulul: „Proiectarea şi organizarea evaluării”UC1 – Proiectarea evaluării
După parcurgerea secvenţei„Proiectării evaluării” formabilii vor fi capabili să:
utilizeze termeni şi concepte specifice domeniului evaluării şcolare;
stabilească obiectivele evaluării şcolare corelate cu rezultatele aşteptate;
diferenţieze probele de evaluare/metodele de evaluare/instrumentele de evaluare;
identifice caracteristicile instrumentelor de evaluare;
creeze matricea de specificaţii;
elaboreze probe de evaluare valide.
Evaluarea constă într-o judecată realizată asupra valorii sau a calităţii unui obiect (persoană,material, organizare etc.) sau produs potrivit standardelor şi criteriilor precise, cu scopul de a lua
decizii. Cuprinde trei etape:
cuantificarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizând instrumenteadecvate scopului urmărit;
aprecierea acestor rezultate pe baza raportării lor la un sistem de valori, a unor criteriiunitare (bareme de corectare şi notare, descriptori de performanţă, etc.), emiţându-se o
judecată de valoare;
formularea concluziilor şi adoptarea deciziilor educaţionale adecvate în urmainterpretării rezultatelor obţinute şi emiterea unor judecăţi de valoare.
Page | 4
Scopul evaluăriiEvaluarea poate fi realizată în scopuri diferite, precum cele ilustrate mai jos:
Sursa: Manual de evaluare – Mary Williams
Unele dintre aceste scopuri ilustrează utilizarea evaluării pentru progresul individual, altele
indică rezultatele evaluării utilizate de organizaţii externe. Elevii utilizează rezultatele evaluării în
luarea unor decizii privind învăţarea viitoare sau selectarea unor trasee profesionale.
Reţineţi!Strategie de evaluare, prin funcţia sa reglatoare, este o parte componentă integrantă aprocesului de instruire.
Strategia de evaluare, prin scopul evaluării clar stabilit, potenţează procesul educaţional îndirecţia dorită de cel care o proiectează şi o aplică.
Evaluareaelevilor
Modalităţi depromovare a
învăţării pe totparcursul vieţii prin
rute de progresclare
Oferă informaţiipentru
învăţământulpostobligatoriu şi
cel superior
Oferă informaţiiangajatorilor
Acordareacalificării
Efectuarea unoralegeri pentru
viitor
Măsoarăachiziţiile
individuale
Planificareaînvăţării
Identifică puncteleforte şi punctele
slabe
Evaluareaperformanţei înconformitate cu
niveluri naţionaleşi internaţionale,
de ex PISA*
Oferăfeedbackelevului
Page | 5
Ştiaţi că?Scopul principal al evaluării este de a ajuta elevii să înveţe. Atunci când elevii sunt evaluaţi bine
şi primesc feedback-ul cu privire la performanţele lor, atât elevii cât şi profesorul ştiu care sunt
performanţele elevilor şi pot diminua punctele sensibile identificate în procesul de predare
învăţare.
Obiectivele evaluării - sunt obiective operaţionale care permit o măsurare educaţională acomportamentului observabil al celui evaluat, aflat în situaţia de evaluare sau de examinare,
bazată pe folosirea unui instrument de evaluare.
Obiectivele de evaluare trebuie astfel formulate încât:• să identifice, comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze. Pentru definirea
comportamentelor observabile se folosesc verbe;
• să identifice condiţiile în care comportamentul poate deveni vizibil, măsurabil;
• să precizeze nivelul de performanţă, prin enunţarea de standarde şi criterii de reuşită.
Pentru definirea comportamentelor observabile se folosesc verbe. În tabelul următor pornind de
la taxonomia lui Bloom
Nivel cognitiv Cuvinte folosite în sarcina de
evaluare
Activitatea elevului folosind informaţii
date în enunţuri sub formă de liste,
texte la prima vedere, tabele, principii,
formule, numere, sau care pot fi citite
din cărţi deschise
Cunoaştere Să definească, să descrie, să
enumere, să identifice, să
numească, să identifice, să
selecteze, să reproducă.
Reproduce fapte, termeni, concepte,
definiţii, principii.
Înţelegere Să explice, să prezică, să
interpreteze, să argumenteze, să
rezume, să extindă, să dea
exemple, să parafrazeze, să
rescrie, să estimeze.
Explică/ interpretează semnificaţia
unor materiale/conţinuturi.
Aplicare Să calculeze, să demonstreze, să
aplice, să rezolve, să modifice, să
Foloseşte un concept sau un principiu
pentru a rezolva o problemă.
Page | 6
utilizeze, să opereze, să facă
prognoze.
Analiză Să descompună în părţi
componente, să facă diferenţa, să
facă legături, să identifice, să
selecteze, să separe.
Analizează informaţiile dintr-un text şi
oferă soluţii.
Sinteză Să clarifice, să combine, să
compileze, să compună, să
elaboreze, să revadă, să rezume,
să organizeze.
Produce ceva nou sau original din
părţi componente.
Evaluare Să aprecieze, să tragă concluzii,
să critice, să discrimineze, să
interpreteze, să justifice.
Face un raţionament pe baza unui set
prestabilit de criterii.
Exemple de situaţii în care elevul îşi dovedeşte rezultatele învăţării pe diferite niveluri cognitive:
1. Elevul va preciza din memorie elementele componente ale analizei SWOT, fără greşeală
(Cunoaştere).
2. Elevului i se solicită să explice modul în care mediul intern şi extern influenţează
performanţa unei companii şi efectuează sarcina fără greşeală (Înţelegere).
3. Folosind analiza SWOT elevul rezolvă în mod corect o problemă legată de dezvoltarea
punctelor forte ale companiei, rezolvarea punctelor sensibile, valorificarea ocaziilor în
condiţii de risc minim, problemă nestudiată la clasă (Aplicare).
4. Ascultând la televizor o dezbatere politică elevul va fi capabil să identifice aspectele care
atacă în mod personal un oponent politic şi nu programul politic al acelui oponent
(Analiză).a unei firme de exerciţiu, este capabil să scrie un deznodământ plauzibil.
(Sinteză).
5. Având dată descrierea sistemului economic al unei ţări, elevul va aduce argumente
bazate pe principii ale socialismului pentru susţinerea/ dezaprobarea sistemului
respectiv (Evaluare).
Criteriile de reuşită pot fi:
Cantitative, exprimate prin cifre sau procente;
Calitative, exprimate prin cuvinte de tipul: „în ordine cronologică”, „enumerând ideile
principale”, „ concis” etc.
Page | 7
Obiectivele, asemeni competenţelor de evaluare, au caracter derivat în raport cu obiectivele/
competenţele curriculumului şcolar, în vigoare.
Reţineţi!Evaluarea este „procesul care începe cu planificarea şi cu descrierea obiectivelor şi aconţinuturilor care vor fi controlate mai târziu''
(Dicţionarul de pedagogie, Schaub Horst 2000, p.101).
Activitate practică:Formularea obiectivelorActivitatea îşi propune să clarifice modul de formulare al obiectivelor evaluării. De cele mai
multe ori se crează confuzii între obiectivele evaluării şi obiectivele care derivă din criteriile de
performanţă preluate din SPP.
IndicaţiiSe lucrează în grup. Se va ţine cont în formularea obiectivelor de următoarele recomandări:
1. Începe cu o propoziţie de tipul: „După încheierea formării, cursanţii vor fi capabili să/trebuie
să poată să ........“........
2. Se enumeră obeictivele de performanţă.
3. Fiecare propoziţie începe cu un verb (verbele utilizate definesc comportamente concrete,
observabile şi măsurabile).
4. Ex. să identifice, să elaboreze, să proiecteze, să planifice, etc.
5. Nu se folosec verbe de tipul: să cunoască, să ştie, să-şi însuşească, să înţeleagă.
Sarcina de lucru:Pornind de la tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile, pentru un modul la alegere,
stabiliţi obiectivele evaluării în vederea atingerii unei competenţe individuale.
Timp de lucru: 30 minute activitate de grup/ 20 minute raportare şi feed-backMateriale necesare: suport de curs, flipchart, markere, SPP, curriculum aferent unuimodul/calculator racordat la internet, videoproiector.
Page | 8
Probe – Metode - Instrumente de evaluare
Metode şi instrumente deevaluare Tradiţionale
Probe orale
Probe scrise
Probe practice
ComplementareObservarea sistematică a
comportamentului elevului
Referatul
Investigaţia
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Metodele tradiţionale de evaluare sunt metodele cele mai des folosite şi în proceseleeducaţionale actuale şi sunt reprezentate prin:
probe scrise – există mai multe tipuri de probe scrise dintre care, cele folosite deprofesori sunt:
o extemporale, care conţin întrebări din lecţia curentă şi durează de obicei maxim 20minute;
o lucrări scrise la sfârşit de capitol prin intermediul cărora elevii sunt puşi să probezeachiziţiile dobândite ca urmare a parcurgerii respectivului capitol; timpul alocat în
majoritatea cazurilor pentru acest tip de lucrare este de o oră;
o lucrări scrise la sfârşit de semestru – acest tip de lucrare joacă rol de instrument deevaluare sumativă şi este pregătit prin lecţii de recapitulare.
probe orale - examinări ale elevilor din lecţia de zi şi, eventual, din lecţiile anterioare pecare elevii le-au parcurs şi ale căror conţinuturi pot avea corelaţii cu ale lecţiei curente.
probe practice - reprezintă modalităţi prin intermediul cărora elevii trebuie sădemonstreze că pot transpune în practică anumite cunoştinţe, că le pot obiectiva în
diverse obiecte, instrumente, unelte etc.
Page | 9
Reţineţi!Prin probă se înţelege orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de cătreprofesor.
Fiecare dintre aceste metode prezintă avantaje şi dezavantaje.
Probă Avantaje Dezavantaje Recomandări
Scrisă diminueazăsubiectivitatea notării
Se evaluează unnumăr mare de elevişi o cantitate maredin materia care afost parcursă.
Subiectele pot fiechilibrate în privinţagradului de dificultate
Pun în evidenţă şirespectă ritmurileindividuale de lucruale elevilor;
Diminuează stresul.
riscul ca unelelacune încunoştinţe, uneleneînţelegeri aleelevilor să nu poatăfi remediate
în unele cazuri,elevii nu pot probaprofunzimeacunoştinţelordobândite şi nicicorelarea acestoracu alte tipuri decunoştinţeasimilate, eventual,în alte contexte deinstruire.
relativa întârziere întimp a momentuluiîn care serealizeazăcorectarea unorgreşeli saucompletarea unorlacune identificate;
în cazulexamenelor costurimateriale mari.
Sunt recomandatepentru teste formative şisumative, pentruexamene prin care sedoreşte măsurarea cuacurateţe a niveluluiperformanţelor unui grupţintă.
În proiectarea lorprofesorul trebuie sărespecte următoareleetape:o stabilirea obiectivelor
evaluării şi astandardelor deevaluare;
o selectarea sarcinilor deevaluare;
o stabilitea criteriilor denotare;
o realizarea matricii despecificaţii;
o scrierea itemilor;o aplicarea instrumentului
de evaluare şiaprecierea rezultatelor;
o comunicarearezultatelor;
o proiectarea unorstrategii de ameliorarea dificultăţilorconstatate.
Orală surprind profunzimeaşi volumul decunoştinţe asimilatede către elev în urmainstruirii;
permit depistareaunor lacune, caretrebuie completate
se examinează maipuţini elevi înacelaşi interval detimp decât înprobele scrise;
se evaluează unvolum mic decunoştinţe;
Profesorul trebuie săcreeze un climat dedestindere, să motivezeelevul în elaborarearăspunsurilor şi să îlajute să depăşeascăunele momente delicate;
Profesorul poate să
Page | 10
prin activităţi derecuperare;
permit apreciereacapacităţii deargumentare aelevului;
permit sprijinireaelevului în elaborarearăspunsurilor prinadresarea unorîntrebărisuplimentare.
prezintă flexibilitate şipermit interacţiuneadirectă între profesorşi elev;
permit posibilitatea dea clarifica şi corectaimediat eventualeleerori sau neînţelegeriale elevului în raportcu un conţinutspecific;
factorii perturbatoriai aprecieriirezultatelor şcolarepot avea un impactsemnificativ ;
este greu să sepăstreze acelaşinivel de exigenţăpe durata întregiiexaminări(exigenţa este maimare la începutulunei astfel deprobe);
este imposibilăechilibrarea, subaspectul dificultăţii,a conţinuturilorcare fac obiectulactivităţii deevaluare;
creează dificultăţielevilor introvertiţişi celor care au unechilibru emoţionalprecar.
utilizeze o fişă deevaluare orală care săconţină o serie de reperecare ghidează întreguldemers evaluativ,eliminându-seposibilitatea ca aceastămetodă de examinare săfie alterată desubiectivitate
Practică Pun în evidenţă atîtcompetenţe generaleimportante (analiză,sinteză, evaluare) câtşi specifice(aplicative)
Costuri ridicate; Consum mare de
timp;
În evaluarea prin probepractice se recomandă să seaibă în vedere:
Utilizarea şi organizareadispozitivelor/ aparaturii/materialelor,
Respectarea algoritmilorde lucru;
Proiectarea de algoritmi delucru.
Pentru evaluarea tuturor achiziţiilor elevilor metodele tradiţionale nu sunt suficiente. Din acest
motiv se recomandă şi folosirea unor metode complementatre de evaluare. Din categoria
metodelor complementare de evaluare fac parte:
Observarea sistematică a comportamentului elevilor – metodă de evaluare carefurnizează o serie de informaţii utile, greu de obţinut pe alte căi. Pentru înregistrarea
Page | 11
informaţiilor se pot folosi următoarele tipuri de instrumente prin care pot fi evaluate atât
procese cât şi produse realizate de elevi:
o fişă de verificareo scală de clasificare;o fişă de evaluare calitativă.
Referatul ca instrument de evaluare complementară:o oferă:
o indicii referitoare la motivaţia pe care o are elevul pentru o disciplină; saualta din curriculum-ul şcolar;
o posibilitatea elevului de a demonstra varietatea şi profunzimea cunoştinţelorpe care le posedă pe o anumită temă;
o elevului posibilitatea de a stabili o serie de corelaţii între cunoştinţelediverselor discipline şcolare şi de a exersa interdisciplinaritatea ca modalitate
de abordare a unor teme;
o elevului ocazia de a-şi demonstra capacităţile creative şi imaginative şi,implicit de a-şi proiecta subiectivitatea în tratarea unor teme;
o are o pronunţată dimensiune formativă deoarece îl familiarizează pe elev: cu tehnici de investigare,
să realizeze:
analize,
comparaţii,
generalizări,
să utilizeze diverse tipuri de raţionamente,
să tragă concluzii în urma desfăşurării unui demers cognitiv
etc.
o generează o formă de învăţare activă, motivantă pentru elev.Referatul prezintă următoarele dezavantaje:
o se poate folosi eficient doar la elevii din clasele mari;o nu este compatibil tuturor elevilor, ci numai acelora care sunt bine motivaţi pentru
diversele discipline care intră în structura curriculum-ului şcolar;
o este mai dificil de evaluat, nefiind un instrument standardizat.
Page | 12
Investigaţia reprezintă o metodă de evaluare prin care elevul are posibilitatea de aaplica în mod creativ cunoştinţele şi de a explora situaţii noi sau forme puţin
asemănătoare în raport cu experienţa anterioară. De obicei pentru investigaţie este
necesar un interval de timp mai mare de o oră. În evaluarea investigaţiei profesorul
poate avea în vedere atât procesul cât şi produsul. Principalele caracteristici ale
investigaţiei sunt următoarele:
o se poate derula individual sau în echipă;o are un caracter sumativ;o are caracter formativ;o are caracter integrator, atât pentru procesele de învăţare anterioare, cât şi
pentru metodologia informării şi a cercetării.
Este recomandabil ca evaluarea investigaţiei să fie făcută holistic ţinându-se cont de
următoarele criterii:
strategia de rezolvare a temei;
modul de aplicare a cunoştinţelor necesare în realizarea investigaţiei;
calitatea prelucrării datelor obţinute;
modul de prezentare şi argumentare a rezultatelor obţinute în desfăşurarea
investigaţiei;
atitudinea elevilor pe perioada desfăşurării investigaţiei.
Proiectul reprezintă o metodă de evaluare complexă care furnizează informaţii înlegătură cu competenţele elevului şi cu progresele făcute într-o anumită perioadă de
timp. Tema proiectului poate fi selectată de elev/elevi sau poate fi stabilită de profesor.
În cazul folosirii acestei metode trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
elevul/echipa de elevi trebuie să fie interesat/interesată de subiectul proiectului;
elevul/echipa de elevi trebuie să cunoască sursele de informare şi resursele
materiale;
elevul/echipa de elevi trebuie să ştie că poate primi sprijin de la profesor sau de
la părinţi;
elevul/echipa de elevi trebuie să aibă la dispoziţie timpul necesar realizării
proiectului;
profesorul trebuie să stabilească împreună cu elevul/echipa de elevi:
Page | 13
ce se evaluează (proces, produs sau ambele);
când se evaluează (pe parcurs sau numai la sfârşit);
cine furnizează resursele (profesorul sau elevii);
există sau nu etape bine determinate de evaluare (plan de implementare,
raport intermediar).
În funcţie de tema şi/sau tipul de proiect, Informaţiile care se pot obţine folosind această
metodă de evaluare sunt variate şi referitoare la:
motivaţia pe care o are elevul faţă de domeniul abordat în proiect;
capacitatea elevului de a se informa şi de a utiliza o bibliografie centrată pe
nevoile de tratare a temei;
capacitatea elevului de a proiecta şi realiza o investigaţie;
modalitatea de organizare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor dobândite ca
urmare a utilizării diverselor metode de investigare;
calitatea produsului obţinut prin finalizarea proiectului.
Portofoliul este un dosar care cuprinde un ansamblu de documente prezentate într-omanieră structurată:
elaborate de către elev: probleme, eseuri, proiecte, referate, contribuţii la
proiecte, lucrări de control.
pe care le-a selecţionat elevul în funcţie de utilitatea lor în învăţare: fişe de
autoevaluare, scheme, sinteze.
Dacă portofoliul este folosit pentru evaluarea a rezultatelor învăţării, produsele elevului
sunt probe ale achiziţiilor acestuia. Portofoliul oferă o imagine asupra evoluţiei în timp a
elevului şi evidenţiază o paletă largă de abilităţi ale acestuia. Există însă şi dezavantaje
ale folosirii portofoliului care constau în faptul că:
este o metodă de evaluare subiectivă
este o metodă de evaluare consumatoare de timp.
Utilitatea portofoliului creşte dacă este folosit atât ca metodă de învăţare cât şi ca
metodă de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă de evaluare care derivă din necesitatea de autocunoaştere aelevului. Pentru ca elevul să îşi dezvolte abilităţi de autoevaluare, profesorul trebuie să
prezinte elevului, anterior unei evaluări, care sunt obiectivele evaluării respective şi criteriile
Page | 14
după care se va face evaluarea. Pentru ca elevii să se autoevalueze sunt necesare grile de
evaluare concepute în mod special pentru a aceasta. Autoevaluarea este un mijloc
important pentru realizarea reglării instruirii, a ameliorării acesteia.
Activitate practică: Probe de evaluare – avantaje şi limiteScop:Activitatea îşi propune să demonstreze avantajele şi limitele probelor de evaluare orale, scrise,
practice.
Durata: 20 minute activitate în grup/ 20 minute raportare şi feed – back.Sarcina de lucru:Identificaţi în cadrul grupului de lucru avantajele şi limitele utilizării probelor de evaluare din
SPP.
Materiale necesare: suport de curs, flipchart, markere, SPP, curriculum aferent unuimodul/calculator racordat la internet, videoproiector.
Metodele de evaluare determină natura şi conţinutul instrumentului de evaluare, precum şi
contextul administrării acestuia. Instrumentul de evaluare este în imediata subordine a metodei,
constituindu-se ca parte integrantă a acesteia. Metoda de evaluare este agentul determinant al
măsurării şi aprecierii în actul evaluativ, iar instrumentul de evaluare este partea operaţională în
care se traduc sarcinile de lucru pentru elevi şi care asigură concordanţa între obiectivele de
evaluare şi metodologia de realizare a acesteia.
Instrumentele de evaluare prezintă următoarele caracteristici:
Validitatea este calitatea unui test de a măsura ceea ce este destinat să măsoare.
Au fost definite mai multe tipuri de validitate:
o de conţinut – referitoare la măsura în care testul acoperă uniform elementele majorede conţinut pe care le testează;
o de construct - referitoare la măsura în care testul măsoară un anumit „construct”. Deexemplu dacă într-un test dorim să evaluăm motivaţia elevilor, atunci testul trebuie
să măsoare motivaţia şi nu inteligenţa acestora.
o de concurenţă - referitoare la concordanţa dintre instrumentul de evaluare şi criteriulde evaluare.
Page | 15
o predictivă - referitoare la măsura în care testul permite prognoza rezultatelor viitoareale elevului.
o de faţadă - referitoare la măsura în care testul este relevant pentru cei testaţi.Pentru a vedea dacă instrumentul de evaluare realizat este valid profesorul trebuie să ia în
considerare următoarele întrebări:
o Sunt definite obiectivele evaluării?o Conţinutul evaluării abordează cele mai importante conţinuturi din curriculum?o Sarcinile de evaluare implică tipurile de cunoştinţe, gândire şi rezolvări de probleme
care sunt avute în vedere în procesul instrucţional?
o Evaluarea este criterială? Dacă da, aceste criterii sunt corelate cu scopurileinstrucţionale şi cu priorităţile curriculare?
o Criteriile presupun standarde de evaluare? Cum au fost definite standardele?o Au avut elevii oportunităţi să înveţe ceea ce sunt evaluaţi?
Fidelitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a produce rezultate constante în
cursul aplicării sale repetate. Fidelitatea se poate estima prin intermediul a patru modalităţi
diferite:
o Fidelitatea test-retest presupune că aplicarea instrumentului de evaluare aceloraşisubiecţi, în momente diferite, conduce la obţinerea unor rezultate comparabile.
o Fidelitatea prin forme alternative presupune ca rezultatele subiecţilor în urmaaplicării unui test să fie comparabile cu cele obţinute de aceiaşi subiecţi în urma
aplicării unui test cu itemi similari.
o Fidelitatea estimată prin consistenţa internă sau omogenitatea a unui test se referăla măsura în care:
toţi itemii relaţionează între ei;
fiecare item relaţionează cu rezultatul total obţinut de subiecţi.
o Fidelitatea inter-evaluatori se referă la concordanţa între evaluările realizate de doisau mai mulţi cercetători care aplică acelaşi instrument aceloraşi subiecţi.
Fidelitatea este influenţată de mai mulţi factori dintre care mai importanţi sunt:
o lungimea testului (fidelitatea creşte cu creşterea lungimii testului);o dispersia scorurilor (cu cât împrăştierea scorurilor este mai mare cu atît scorul este
mai fidel);
Page | 16
o obiectivitatea testului (un test format din itemi obiectivi are fidelitate mare);o claritatea schemei de notare (un test cu schemă de notare clară este un test fidel).
Un test poate fi fidel fără a fi valid în condiţiile în care măsoară altceva decât a fost destinat
să măsoare. Dacă un test nu este fidel, nu este nici valid. Validitatea are o importanţă mai
mare decât fidelitatea.
Obiectivitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a asigura concordanţă între
aprecierile făcute de evaluatori independenţi referitor la răspunsurile date la întrebările dintr-
un test de evaluare.
Aplicabilitatea este calitatea unui instrument de evaluare de a fi administrat şi interpretat cu
uşurinţă.
Pentru proiectarea unui test de evaluare trebuie avute în vedere următoarele etape:
Determinarea obiectivelor de evaluare;
Stabilirea sarcinilor de evaluare şi a tipului de test;
Proiectarea matricii de specificaţii;
Construirea itemilor;
Elaborarea schemei de notare;
Experimentarea itemilor şi a schemei de notare;
Administrarea testelor;
Diseminarea rezultatelor.
Matricea de specificaţie este un element prin care ne asigurăm că testul propus măsoarăobiective educaţionale definite şi are o bună validitate de conţinut. Pentru alcătuirea matricei de
specificaţie se parcurg următorii paşi:
1. stabilirea tipului de test (normativ, criterial, formativ, sumativ);
2. stabilirea unui procedeu pentru a corela obiectivele stabilite anterior cu elementele testului şi
pentru a gestiona validitatea testului.
Să presupunem că dorim:
să testăm 3 tipuri de comportamente/domenii – cunoaştere şi înţelegere, aplicare, rezolvare de
probleme (Bloom) la 4 elemente de conţinut – C1, C2, C3, C4.
Page | 17
Etape de parcurs:
vom determina ponderea pe care fiecare domeniu şi element de conţinut o va avea
în cadrul testului. Astfel, putem atribui celor 3 domenii ponderile 20%, 30% şi
respectiv 50%, iar conţinuturilor C1, C2, C3, C4 ponderile 30%, 40%, 20% şi
respectiv 10%.
Vom completa celulele matricei prin înmulţirea liniilor cu coloanele corespunzătoare.
De exemplu: ponderea „Aplicării” în conţinutul C1 este: 30% x 30% = 9 puncte.
Obiectivele de evaluare
O1 – să fie capabil să identifice concurenţii firmei
O2 - să fie capabil să compare oferta de produse/servicii proprie cu cea a concurenţilor
O3 - să fie capabil să calculeze cota de piaţă a firmei
O4 - să fie capabil să compare cota de piaţă proprie cu cea a concurenţilor
O5 - să fie capabil să identifice modalităţile de creştere a eficienţei economice la nivel de firmă
O6 - să fie capabil să determine punctele tari şi slabe ale ofertei proprii
O7 - să fie capabil să selecteze ofertele optime ale furnizorilor
O8 - să fie capabil să identifice oportunităţile pe piaţă
O9 - să fie capabil să identifice ameninţările pe piaţă
O10 - să fie capabil să aplice măsuri de îmbunătăţire pentru activitatea firmei
Funcţie de ponderea fiecărui obiectiv de evaluare în cadrul testului şi de caracteristicile
cognitive ale fiecăruia dintre itemi, matricea de specificaţie are următoarea structură:
Ob. Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Rez.probl.
Total
Terminol. Form. Conc. Corelaţii Interpret
O1 1% 2% 4% 1% 8%
O2 1% 2% 1% 4%
O3 3% 3% 10% 5% 21%
O4 1% 2% 2% 2% 1% 8%
Page | 18
O5 1% 1% 2% 4%
O6 2% 2% 4%
O7 1% 2% 2% 2% 1% 8%
O8 2% 3% 3% 3% 3% 14%
O9 2% 2% 2% 2% 8%
O10 2% 2% 3% 2% 4% 3% 5% 21%
Total 9% 7% 11% 8% 23% 13% 21% 8% 100%
27% 8% 23% 34% 8%
În evaluare am ţinut cont de următoarele standarde curriculare de performanţă:S1 – să folosească terminologia corespunzătoare limbajului economic (Mediul concurenţial)S2 – să utilizeze algoritmi de calcul în situaţii problemăS3 – să redacteze ideile pentru rezolvarea problemeiS4 – să generalizeze concepte pentru aplicare în alte situaţii dateS5 – să compare rezultate în vederea îmbunătăţirii situaţiei firmeiS6 – să justifice alegerile făcuteS7 – să analizeze poziţia firmei pe piaţă.
Activitate practică: Matricea de specificaţii pentru un test de evaluare sumativăScop:Activitatea îşi propune să arate rolul şi importanţa matricei de specificaţii în activitatea de
evaluare.
Durata: 40 minute activitate în grup/ 20 minute raportare şi feed – back.Sarcina de lucru:Realizaţi o matrice de specificaţii pentru un test de evaluare sumativă, pornind de la un modul la
alegere.
Materiale necesare: suport de curs, flipchart, markere, SPP, curriculum aferent unuimodul/calculator racordat la internet, videoproiector.
Page | 19
Relaţia între itemi – obiective de evaluare – barem de notareStructura testului de evaluare
INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂCALIFICAREA: Tehnician în activităţi economiceMODULUL: Mediul concurenţialCOMPETENŢE VIZATE:
C1 Analizează concurenţa pe piaţă. C2 Analizează modalităţile de a fi competitiv în mediul de afaceri.
OBIECTIVELE EVALUĂRII:O1-să fie capabil să identifice concurenţii firmei.O2- să fie capabil să evalueze oferta de produse/servicii a concurenţilor.O3- să fie capabil să determine punctele tari şi slabe ale ofertei proprii princompararea cu cea a concurenţilor.O4- să fie capabil să selecteze ofertele optime ale furnizorilor.O5- să fie capabil să identifice modalităţile de creştere a eficienţei economice lanivel de firmă.
MATRICEA DE SPECIFICAŢII:Obiective
Conţinuturia-şiaminti
aînţelege
a aplica aanaliza
TOTAL
C1 Identificarea concurenţilor:studierea directă a pieţei, publicaţii despecialitate, Internet, mass media
11 item10%
C2 Evaluarea ofertei de produse şiservicii a concurenţilor din punct devedere al cotei de piaţă
1 1 1 3 itemi30%
C3 Determinarea punctelor tari şislabe ale ofertei proprii prin compareaacesteia cu cea a concurenţilor
1 12 itemi20%
C4 Selectarea ofertelor optime alefurnizorilor: observare, comparare,analiza preţurilor, analiza calităţii,aprecierea credibilităţii furnizorilor
1 12 itemi20%
C5 Identificarea modalităţilor decreştere a eficienţei activităţii:formarea continuă a personalului,motivarea personalului, modernizareatehnologiei, reducerea costurilor,îmbunătăţirea continuă a calităţii
1 12 itemi20%
TOTAL1 item10%
2 itemi20%
3 itemi30%
4 itemi40%
10itemi
Page | 20
100%
EXPLICAREA MATRICEI DE SPECIFICAŢIIObiective
Conţinuturia-şiaminti
aînţelege
a aplica aanaliza
TOTAL
C1 Identificarea concurenţilor:studierea directă a pieţei, publicaţii despecialitate, Internet, mass media
0,21
1 item10%
C2 Evaluarea ofertei de produse şiservicii a concurenţilor din punct devedere al cotei de piaţă
0,31
0,91
1,21
3 itemi30%
C3 Determinarea punctelor tari şislabe ale ofertei proprii prin compareaacesteia cu cea a concurenţilor
0,61
0,81 2 itemi
20%C4 Selectarea ofertelor optime alefurnizorilor: observare, comparare,analiza preţurilor, analiza calităţii,aprecierea credibilităţii furnizorilor
0,61
0,81 2 itemi
20%
C5 Identificarea modalităţilor decreştere a eficienţei activităţii:formarea continuă a personalului,motivarea personalului, modernizareatehnologiei, reducerea costurilor,îmbunătăţirea continuă a calităţii
0,41
0,81 2 itemi
20%
TOTAL1 item10%
2 itemi20%
3 itemi30%
4 itemi40%
10itemi100%
INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE/REZOLVARE:
1. Rezolvarea testului se face pe o foaie distinctă.2. Itemi asemănători, dar cu date schimbate, au fost aplicaţi la clasă, la lecţia de
recapitulare şi sistematizare cunoştinţe, premergătoare testuluTEST DE EVALUARE SUMATIVĂ:Modulul: Mediul concurenţial al afacerilorClasa: a XII aProfesor: Georgescu Roxana
Page | 21
Elev:Data:Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
SUBIECTUL I 30 punctePentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-5), scrieţi pe foaia alocată pentru
rezolvarea testului, litera corespunzătoare răspunsului corect. 12 puncte1. Concurenţa monopolistă este definită ca:a) situaţie în care există un număr redus de vânzători ai unui bun economic;b) situaţie în care există un singur vânzător al unui bun economic;c) situaţie în care există mai mulţi vânzători de bunuri total diferite;d) situaţie în care există un număr restrâns de cumpărători ai unui bun economic.
2. Concurenţa de marcă este definită ca fiind acel tip de concurenţă care are locîntre firme care:
a) oferă produse similare care satisfac diferit aceeaşi nevoie;b) oferă produse/servicii care satisfac aceeaşi nevoie în moduri diferite;c) îşi dispută aceleaşi venituri ale cumpărătorilor, obligaţi să îşi ierarhizeze nevoile.d) oferă aceleaşi bunuri sau servicii destinate satisfacerii aceloraşi nevoi.
3. Identificarea concurenţilor presupune parcurgerea următoarelor etape:a) alegerea informaţiilor utile, examinarea acestora, credibilitatea sursei folosite,
actualitatea lor;b) colectarea informaţiilor, prelucrarea informaţiilor, difuzarea şi utilizarea
informaţiilor, feed-back;c) elaborarea de acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung;d) stabilirea costurilor şi disponibilitatea informaţiilor cu caracter confidenţial.
4. În coloana A sunt elementele componente ale analizei SWOT, iar în coloana Batribute ale acesora. Scrieţi pe foaia alocată pentru rezolvarea testului, asocierilecorecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
8 puncteA. B.
1. Puncte tari a).creşterea vânzărilor de produsesubstituibile
2. Puncte slabe b).cucerirea de noi segmente ale pieţei
3. Oportunităţi c).dispune de resurse: financiare, umane,de amplasare
4. Ameninţări d).element definitoriu provenit dinlimba englezăe).linie de produse limitată
Page | 22
Transcrieţi pe foaia alocată pentru rezolvarea testului, litera corespunzătoarefiecărui enunţ (5, 6, 7) şi notaţi în dreptul ei A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat şiF, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 10 puncte
5. cota de piaţă relativă – este determinată în raport cu vânzările celui mai puternicconcurent.
6. cota de piaţă relativă a liderului – se determină în raport cu vânzările concurentuluicare ocupă locul secund pe piaţă.
7. cota de piaţă servită determinată de ponderea clienţilor ce au menţionat firmaconcurentă la întrebarea: Care este prima firmă care vă vine în minte când semenţionează sectorul de activitate.....?
8. Alegeţi enunţurile false de mai sus şi transformaţi-le în enunţuri adevărate.
SUBIECTUL II 30 puncte
1. Definiţi cota de piaţă. 5 puncte2. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători.
Un rol important în lupta concurenţială îl joacă modalitatea de selecţie a__________a___________.Pentru a fi competitive pe piaţă, firmele trebuie să comparare oferta furnizorilor cuobiectivele proprii, să analizeze preţurile, să analizeze calitatea produselor pe carele oferă şi să aprecieze ____________b__________furnizorilor.
Orientarea întreprinderii spre nevoile consumatorilor, impune cunoaştereatemeinică, urmărirea sistematică şi anticiparea __________c___________acestorape baza unui instrumentar ştiinţific de cercetare.
15 puncte3. Reprezentaţi pe foaia alocată pentru rezolvarea testului, schema dată (Motivarea
angajaţilor). Completaţi căsuţele libere cu cuvintele corespunzătoare.10 puncte
Page | 23
SUBIECTUL III 30 puncte
În judeţul „X” pentru comercializarea mobilei întâlnim doua firme rivale S.C.
Mobilux S.A. şi S.C. Mobexpo S.A. Ambele firme aduc pe piaţă produse inovative şi de
calitate superioară. Prima dintre ele asigură doar transportul la domiciliu pe cheltuiala
proprie nu şi montajul cum are cea de-a doua.
Cererea este în creştere pe de-o parte datorită creşterii puterii de cumpărare iar pe de
altă parte datorită deschiderii graniţelor, element ce se constituie, în egală măsură, şi
într-o ameninţare pentru cele două firme. O altă problemă nou apărută o constituie şi
înfiinţarea unei fabrici de mobilă în municipiul judeţului respectiv, întrucât preţurile celor
două unitaţi sunt mari în comparaţie cu preţurile medii practicate în ţară.
_____________1______________
______2_____ _____3______
________5___________4______
Programe deprotecţie
Asigurărimedicale
Asigurăriviaţă
Asigurăriaccidente
Pensii Ajutor şomaj Prime de
pensionare
Plata timpuluinelucrat
Concediiodihnă
Sărbătorilegale
Concediimedicale
Aniversări Stagiul militar Pauza de
masă Timpul de
deplasare
Servicii şi alterecompense
Facilităţipentrupetrecereatimpului liber
Maşină deserviciu
Plataşcolarizării
Concedii fărăplată
Echipamentprotecţie
Mese gratuite
Sistemul destimulente
Premii Comisioane Salariu pe
bucată (acorddirect)
Sporuri lasalariu
Cumpărareade acţiuni
Participareala profit
Plată amânată
Planuri deeconomii
Participare laprofit
Circuite deîntrajutorare
Cumpărareade acţiuni
Page | 24
În urma publicităţii dintr-un ziar şi un post de radio local, S.C. Mobilux S.A. a reuşit să
realizeze vânzări de 40 mil lei în anul 2007, surclasând-o pe S.C. Mobexpo S.A. care a
înregistrat doar 35 mil lei vânzări. Ştiind că în judeţul respectiv s-au realizat vânzări
totale de mobilier în valoare de 100 mil lei, se cere:
a. Să identificaţi elementele componente ale analizei SWOT.b. Să elaboraţi o analiză comparativă a celor două firme.c. Să calculaţi cotele de piaţă efectivă ale celor două firme.d. Să analizaţi poziţia pe piaţă a S.C. Mobilux S.A. faţă de S.C. Mobexpo S.A.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE:SUBIECTUL I 30 puncte1. – c; 2. – d; 3. – b.Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte. Pentru răspuns incorect saulipsa acestuia 0 puncte. Total 12 puncte
4.
4.1 – c).
4.2 - e)
4.3 - b).
4.4 - a).
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect saulipsa acestuia 0 puncte. Total 8 puncte
5. A
6. A
7. F
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia 0 puncte. Total 9 puncte8. cota de piaţă servită – se determină doar pe segmente de piaţă în care activează
Page | 25
firma şi în raport cu vânzările totale înregistrate pe aceste segmente.
Pentru răspuns corect se acordă 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte. Total 1 punct
SUBIECTUL II 30 puncte1. Cota de piaţă permite exprimarea ponderii deţinute de o anumită firmă, de un
produs ori de o marcă în cadrul unei pieţe de referinţă.
Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte. Total 5 puncte2.a) furnizorilor
b) credibilitatea
c) dorinţelor
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia 0 puncte. Total 15 puncte3.
1. SISTEMUL DE RECOMPENSE
2. RECOMPENSE INDIRECTE
3. RECOMPENSE DIRECTE
4. Salariul de bază
5. Salariul de merit
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau
lipsa acestuia 0 puncte. Total 10 puncte
SUBIECTUL III 30 punctea. 4 punctePuncte tari/Puncte slabe/Oportunităţi/Ameninţări
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect şi complet.; pentru răspuns parţialcorect sau incomplet se acordă 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0puncte.
Page | 26
b. 12 puncte
Firma Puncte tari Puncteslabe
Oportunităţi Ameninţări
S.C.MobiluxS.A
produse inovative;
produse de calitate
superioară;
transportul la domiciliu
pe cheltuiala proprie;
campanie publicitară
la nivel local într-un ziar
şi la un post de radio.
preţuri
mari;
nu
asigură
montajul
pe
cheltuiala
proprie.
cerere în
creştere;
creşterea
puterii de
cumpărare;
deschiderea
graniţelor –
export.
deschiderea
graniţelor –
importuri;
înfiinţarea
unei fabrici de
mobilă.
S.C.MobexpoS.A.
produse inovative;
produse de calitate
superioară;
transportul la domiciliu
pe cheltuiala proprie;
montajul pe cheltuiala
proprie.
preţuri
mari;
nu face
campanie
publicitară.
cerere în
creştere;
creşterii
puterii de
cumpărare;
deschiderea
graniţelor –
export.
deschiderea
graniţelor;
înfiinţarea
unei fabrici de
mobilă.
Pentru oricare trei puncte tari şi oricare trei puncte slabe de la fiecare firmă se acordă
câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.c. 11 puncteCotele de piaţă totală ale celor două unităţi comerciale se calculează dupa formula
Cpi = Vi/V x 100, unde:Cpi = cota de piaţă,Vi = volumul vânzărilor firmeiV= volumul vânzărilor produselor respective pe piaţăCp “MOBILUX” = 40 milioane lei : 100 milioane lei x 100 = 40 %
Page | 27
Cp “MOBEXPO” = 35 milioane lei : 100 milioane lei x 100 = 35 %Pentru formulă corectă şi completă (oricare ar fi, dacă se păstrează sensul nu notaţiile)
se acordă 3 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 punctePentru fiecare indicator calculat corect se acordă câte 3 puncte, pentru răspuns parţialcorect sau incomplet se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsaacestuia, 0 puncte.Se acordă 2 puncte pentru utilizarea corectă a unităţilor de măsură; pentru răspunsincorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.d. 3 puncteS.C. Mobilux S.A. acoperă o cotă de piaţă mai mare cu 5% faţă de S.C. Mobexpo S.A
( se pot admite comentarii suplimentare)
Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0puncte.
Notă:Se admite orice variantă de răspuns care respectă valoarea de adevăr aenunţurilor date.
Relaţia dintre itemi, barem de evaluare şi obiectivele evaluării se poate prezenta şi astfel:(Exemplu pentru itemi cu alegere multiplă)
Item Rezolvarea sarcinii de lucru Barem Obiectivele evaluării1. c
124 să fie capabil să identifice concurenţii
firmei2. d 4 să fie capabil să evalueze oferta de
produse/servicii a concurenţilor.3. b 4 să fie capabil să identifice concurenţii
firmei4.14.24.34.45.6.7.8.
Page | 28
1.
2.3.a.b.c.d.
Activitate practică: Realizarea unui test şi barem de notare pentru evaluare sumativăScop:Activitatea îşi propune realizarea unui test de evlauare sumativă şi a baremului de corectare şi
notare.
Durata: 60 minute activitate în grup/ 30 minute raportare şi feed – back.Sarcina de lucru:Realizaţi un test de evaluare sumativă şi baremul de corectare şi notare aferent pornind de la
un modul ales aleator.
Materiale necesare: suport de curs, flipchart, markere, SPP, curriculum aferent unuimodul/calculator racordat la internet, videoproiector.
UC2 - Organizarea evaluării
Page | 29
După parcurgerea secvenţei de formare„Organizarea evaluării” formabilii vor fi capabilisă:
planifice evaluarea pentru un modul/disciplină;
realizeze planul de evaluare;
organizeze resursele în vederea unei evaluări corespunzătoare;
pregătească formabilii în vederea evaluării;
îşi cunoaşcă responsabilităţile de evaluatori de competenţe profesionale.
Page | 30
Planificarea evalării
Page | 31
Page | 32
Tipuri de evaluare
Criterii Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea sumativăCând se realizează? în faza iniţială pe tot parcursul
programului de formarela finalul uneisesiuni/modul
În ce scop? cunoaşterea niveluluide la care seporneşte
ameliorare/îmbunătăţirea activităţii şi arezultateloroptimizarea pe parcursa programului deformare
acreditare/decizie,ameliorare activitate
Cine o realizează? evaluator intern(aceeaşi persoanăcare a realizatprocesul - formatorul)
evaluatorul intern(formatorul)
evaluatorintern/extern
Frecvenţa colectăriidatelor
la început (rar) frecvent la intervale mici detimp
Ce rezultatevizează?
rezultate parţiale(anticipează/oferăgaranţii pentrurezultatele finale)
rezultate finale
Planul de evaluare
Funcţiile planului de evaluare:
oferǎ o imagine sistematicǎ de ansamblu asupra manierei în care vor fi evaluate
rezultatele învăţǎrii;
defineşte o abordare sistematicǎ în vederea îmbunǎtăţirii continue a procesului de
evaluare.
Reţineţi!Planul de evaluare este un prim pas (faza de planificare) în ciclul continuu de îmbunǎtăţire a
procesului de evaluare. Poate fi utilizat pentru a detalia toate specificaţiile procesului de
evaluare
Elaborarea unui plan de evaluare presupune:
Stabilirea scopului evaluării.
Evaluarea resurselor.
Stabilirea obiectivelor evaluării.
Page | 33
Stabilirea metodelor de evlauare.
Specificarea instrumentelor de evaluare.
Verificarea planului.
Resurse necesare evaluării:
Pentru atingerea obiectivelor procesului de învăţământ (predare – învă are – evaluare) este
nevoie de:
resursele materiale (spaţii de învăţământ, mobilier, materiale didactice, mijloace tehnice
etc)
resurse umane (profesori, elevi, personal auxiliar etc.).
Costurile evaluării depind de:
complexitatea calificării,
de competenţele care trebuie evaluate;
de tipurile şi de numărul de metode de evaluare utilizate;
de echipamentele necesare;
de persoanele necesare pe durata evaluării.
Pregătirea formabililor pentru evaluare:Pregătirea formabililor pentru evaluare prin constientizarea:
obiectivelor care trebuie atinse
felului cum vor fi evaluate achiziţiile învăţării.
Profesorul:
prezintă formabililor metodele de evaluare care vor fi utilizate în procesul de evaluare a
competenţelor;
clarifică modul în care îşi vor demonstra competenţa
explică modul în care vor trebui să prezinte dovezile de competenţă produse anterior.
Responsabilităţile profesorului evaluator de competenţe profesionale: Clarifică pentru candidat etapele procesului de evaluare şi conţinutul standardului utilizat
în evaluare.
Îl asistă pe candidat pe parcursul efectuării autoevaluării şi în identificarea
competenţelor profesionale pentru care va fi supus evaluării.
Page | 34
Planifică înpreună cu candidatul procesul de evaluare.
Efectuează evaluarea, judecă dovezile de competenţă în raport cu standardele.
Identifică necesarul de pregătire suplimentară de care are nevoie candidatul pentru
acele rezultate ale învăţării neatinse în momentul evaluării.
Notează, înregistrează, analizează rezultatele evaluării.
Activitate practică: Realizarea planului de evaluareScop:Activitatea îşi propune să demonstreze rolul şi importanţa planului de evaluare în planificarea
evaluării.
Durata: 40 minute activitate în grup/ 20 minute raportare şi feed – back.Sarcina de lucru:Alegeţi un format din cele două oferite de formator pentru planul de evaluare. Dacă, dv
consideraţi că aveţi un model mai bun îl puteţi folosi în realizarea sarcinii de lucru. Pentru un
modul la alegere realizaţi planul de evaluare, ţinând cont de cele discutate anterior în grupurile
de lucru, pa baza suportului de curs.
Materiale necesare: suport de curs, flipchart, markere, SPP, curriculum aferent unuimodul/calculator racordat la internet, videoproiector.
Page | 35
UC3 – Construirea instrumentelor de evaluare
După parcurgerea secvenţei de formare„Construirea instrumentelor de evaluare”formabilii vor fi capabili să:
construiască tipuri de itemi respectând regulile de realizare;
asigure calitatea instrmentelor/itemilor de evaluare.
După proiectarea matricii de specificaţii o etapă foarte importantă este aceea de stabilire a
tipurilor de întrebări folosite în evaluare/examinare şi de redactare a întrebărilor respective.
Elementele componente ale unui instrument de evaluare poartă denumirea de itemi.
Prin item de înţelege o întrebare plus răspunsul aşteptat.
Se poate face o clasificare a itemilor după tipul de răspuns la întrebări. În funcţie de acest
criteriu itemii sunt:
Itemi cu răspuns închis în care răspunsul este ales:o cu alegere duală;o cu alegere multiplă;o de tip pereche.
Itemi cu răspuns deschis în care persoanei evaluate i se cere să formuleze un răspuns.Acest răspuns poate fi un singur cuvânt, poate fi alcătuit din cîteva cuvinte sau poate
reprezenta o dezvoltare complexă şi în funcţie de aceasta itemii sunt, :
o cu răspuns scurt;o cu răspuns structurat;o de tip rezolvare de probleme;o de tip eseu structurat;o de tip eseu nestructurat.
Page | 36
În funcţie de obiectivele şi contextul evaluării/examinării, se recomandă folosirea în probele de
evaluare a unor itemi de tip diferit. Fiecare dintre itemii menţionaţi anterior au anumite
caracteristici şi prezintă unele avantaje şi dezavantaje în folosirea lor în probe de evaluare.
Itemii cu răspuns deschis structurat sunt alcătuiţi din una sau mai multe părţi, aşa cum sepoate vedea în descrierea următoare:
stimul – un text, un desen, un tabel sau altă formă de prezentare de date menite să
introducă persoana evaluată în situaţia problemă la care trebuie să dea un răspuns.
introducere – informaţie care precede imediat întrebarea;
întrebare;
restricţii privind răspunsul – cu scopul de a nu obţine rezultate nedorite (de exemplu
calculaţi cu două zecimale);
schema de notare – conţine instrucţiuni privind notarea, instrucţiuni care pot fi:
o modele de răspunsuri corecte şi scoruri alocate;o modele de răspunsuri parţial corecte şi scoruri alocate;o modele de răspunsuri greşite.
Itemii cu răspuns cu deschis prezintă următoarele:
Avantaje:
o o parte dintre obiectivele învăţării nu pot fi evaluate decât prin itemi cu răspunsdeschis;
o obligă elevul să folosească termeni specifici temei abordate şi expresii corectepentru a demonstra familiarizarea cu subiectul;
o profesorul poate deduce din răspunsul elevului dacă întrebarea a fost formulatăclar; dacă rezultă probleme privind claritatea exprimării, întrebarea poate fi
modificată pentru teste viitoare.
Dezavantaje:
Page | 37
o formularea întrebărilor astfel încât elevul să înţeleagă exact ceea ce i se cere nueste uşoară; există posibilitatea ca unii elevi să fie penalizaţi pentru că au dat un
răspuns incomplet datorită ambiguităţii întrebării;
o chiar dacă o întrebare este formulată fără ambiguităţi, notarea poate fi diferităde la un evaluator la altul; un evaluator poate ţine mai mult decât celălalt cont de
abilitatea elevului de a formula răspunsul sau evaluatorii pot ajunge la
interpretări diferite în cazul unpr răspunsuri formulate insuficient de clar;
o notarea poate să fie consumatoare de timp.Itemii cu răspuns deschis scurt por fi de mai multe tipuri:
Itemi în care, de exemplu, elevului :
o i se dă o definiţie şi i se cere să precizeze denumirea/numele termenuluidefinit;
o i se dă denumirea unui concept şi i se cere să definească acel concept;o i se dă un concept şi se cere să enumere caracteristicile conceptului
respectiv;
o i se prezintă o diagramă, o hartă, un grafic şi i se cere să completezediferite părţi ale acestuia;
o i se dă un text incomplet şi trebuie să în completeze cu un cuvânt, oformulă, o propoziţie simplă.
Itemi de tip rezolvare de probleme sau a unei situaţii problemă reprezintă antrenarea într-oactivitate nouă, diferită de activităţile curente ale procesului de învăţare. Obiectivele de evaluare
atunci când se foloseşte un astfel de item pot fi:
o înţelegerea problemei;o obţinerea informaţiilor necesare rezolvării problemei;o formularea ipotezelor;o testarea ipotezelor;o descrierea metodei/ metodelor de rezolvare a problemei şi rezolvarea acesteia;o elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obţinute;o posibilitatea de generalizare şi transfer a tehnicilor de rezolvare.
În funcţie de disciplina de studiu, de nivelul de studiu şi de obiectivele evaluării, cerinţele
generale şi specifice ale unui astfel de item pot fi:
Page | 38
o cerinţe generale:o sarcinile de evaluare se efectuează individual sau în grup;o sarcinile de evaluare trebuie să fie corelate cu obiectivele evaluării şi
conţinuturile disciplinei;
o situaţia problemă trebuie să fie adecvată vârstei şi pregătirii elevilor;o cerinţe specifice:
o metoda folosită pentru obţinerea rezultatului să fie clară;o să fie acceptate metode alternative corecte de rezolvare a problemei/situaţiei
problemă;
o în prezentarea metodei de rezolvare trebuie prezentate detaliat calcule,diagrame, grafice, imagini care ajută la înţelegerea modului de rezolvare.
Itemi de tip eseu sunt itemi prin care se solicită elevului să elaboreze răspunsuri complexe întexte care să aibă o anumită structură, de exemplu: o introducere, o secţiune centrală şi una de
concluzii.
o Avantajele folosirii itemilor de tip eseu:o Acest tip de itemi sunt instrumente folositoare pentru măsurarea rezultatelor
învăţării de tip cognitiv de nivel înalt. Aceşti itemi sunt cei mai potriviţi pentru a
măsura abilităţile elevilor de a selecta conţinuturi, de a organiza şi integra
conţinuturi şi de a le prezenta într-o ordine logică;
o Construcţia lor nu consumă mult timp;o Au un efect bun asupra învăţării elevilor; Elevii nu memorează fapte ci încearcă
să înţeleagă idei complexe;
o Reprezintă sarcini de lucru apropiate de viaţa reală. În viaţa reală întrebărilesolicită elevii să îşi organizeze şi comunice raţionamentele nu să aleagă un
răspuns din 3-4 posibile.
o Dezavantajele/ limitările itemilor de tip eseu:o Datorită timpului necesar elaborării unui răspuns, prin folosirea acestui tip de
itemi, conţinutul evaluat este de volum relativ mic;
o Necesită timp mult pentru citire şi notare;o Este dificilă notarea obiectivă şi eficientă, constatându-se de-a lungul timpului că:
pentru acelaşi eseu notarea unor evaluatori diferiţi poate fi diferită, sau că
notarea aceluiaşi evaluator în momente diferite este diferită;
Page | 39
notarea este afectată de context (de calitatea eseului citit anterior);
notele/scorurile sunt influenţate de aşteptările cititorului faţă de
performanţa elevului;
notele/scorurile sunt influenţare de calitatea caligrafiei, a redactării, a
ortografiei.
Pentru a proiecta itemi de tip eseu de bună calitate trebuie avute în vedere următoarele:
să fie definită clar sarcina de evaluare;
să se folosească cuvinte care să orienteze elevul spre abordarea dorită;
indicaţiile date pentru redactarea eseului trebuie să fie clare, să acopere un domeniu cât
mai larg de conţinut;
pentru fiecare aspect abordat în eseu trebuie stabilit un scor, iar acest scor trebuie
comunicat elevului.
trebuie evitată folosirea eseului pentru a demonstra că elevul a acumulat cunoştinţe,
pentru acest obiectiv al evaluării sunt mai eficienţi itemii cu răspuns închis.
Itemii cu răspuns închis, indiferent de numărul de răspunsuri posibile din care trebuie alesrăspunsul corect au următoarea structură:
stimul – se prezintă sub formă de text, desen, tabel şi conţine informaţii referitoare la
conţinuturi la care se referă întrebarea;
introducere- informaţie care precede întrebarea;
întrebare („stem”);
restricţii privind răspunsul;
alternative de răspuns:
o cheie-răspunsul corect;o distractor/distractori –răspunsuri incorecte.
În funcţie de tipul întrebării şi de numărul de răspunsuri oferite pentru selectarea răspunsului
corect, se disting următoarele tipuri de itemi:
Itemi cu alegere duală care solicită elevul să aleagă un răspuns corect din 2 alternativepropuse, de tipul:
o Adevărat –fals;o Da-Nu;o Corect-Incorect;
Page | 40
o Acord-Dezacord.Aceşti itemi prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje:
o Avantaje : sunt obiectivi;
au fidelitate mare;
sunt uşor de evaluat,
o Dezavantaje: probabilitatea ca un elev să dea un răspuns corect chiar în condiţiile în
care nu cunoaşte răspunsul este de 50%;
au un domeniu restrâns de evaluare-sunt folosiţi doar pentru măsurarea
unor rezultate ale învăţării situate pe niveluri cognitive inferioare
(comparare, stabilire/ recunoaştere relaţie cauză-efect).
În formularea acestui tip de itemi trebuie avute în vedere următoarele:
indicaţii clare privind modul în care trebuie dat răspunsul (încercuirea unei litere
sau a unui cuvînt, scrierea într-un spaţiu bine precizat etc.)
indicarea de explicaţii clare privind tipul de judecată: adevărat-fals, acord-
dezacord, corect-incorect.
folosirea de enunţuri specifice, care să permită luarea clară a deciziei.
evitarea enunţurilor în care apar verbe la negativ;
evitarea repetării unei părţi din enunţ, comune mai multor itemi.
Itemi de tip pereche/ împerechere/corelare – aceşti itemi solicită elevul să stabilească ocorespondenţă între informaţiile distribuite de obicei pe 2 coloane (informaţiile din prima coloană
se numesc premise, iar cele din a doua coloană se numesc răspunsuri). Acest tip de itemi sunt
utilizaţi pentru testarea capacităţii elevilor de a face asociaţii simple. Dacă sunt bine construiţi,
pot testa în mod eficient măsura în care un elev poate restructura o informaţie complexă (aşa
cum se poate vedea în exemplul 2, în care însă informaţiile care trebuie împerecheate sunt
prezentate, pentru economie de spaţiu pe linii, nu pe coloane). Pentru a se micşora
probabilitatea de ghicire, numărul răspunsurilor trebuie să fie mai mare decât al premiselor. De
asemenea în redactarea acestui tip de itemi trebuie ca:
o elementele din coloană să fie ordonate după o anumită regulă (deexemplu valori crescătoare, sau valori descrescătoare, ordine alfabetică);
Page | 41
o listele trebuie să fie omogene (elementele dintr-o coloană trebuie să facăparte din aceeaşi categorie)
Itemi de ordonare – acest tip de itemi solicită elevul să aplice principii de ordonare care au fostînvăţate (de exemplu ordine cronologică, ordine cauzală sau ordine convenţională privind
structura/proprietăţile)
Itemi cu răspunsuri cu alegere multiplă- sunt itemii cei mai utilizaţi atât în probelescrise organizate de profesori şi administrate la clasă cât şi în cazul testelor
standardizate. Aceasta pentru că au formatul cel mai util pentru măsurarea obiectivă,
rapidă şi eficientă a rezultatelor cognitive ale învăţării (cunoştinţe, înţelegere, aplicare,
analiză, discriminare, interpretare a relaţiei cauză-efect, interpretare de grafice).
Avantaje/ puncte tari ale acestui tip de itemi :
Permit evaluarea rezultatelor învăţării de la simple la complexe într-o
gamă largă;
Sarcinile de evaluare sunt structurate şi exprimate clar;
Răspunsurile incorecte oferă informaţii diagnostice;
Probabilitatea de a da un răspuns corect bazat pe ghicire este mai mică
decât în cazul itemilor cu alegere duală;
Evaluarea este mai eficientă decât în cazul itemilor cu răspunsuri
deschise;
Scorarea/ notarea este uşoară, obiectivă şi de încredere;
Poate acoperi în mod eficient un conţinut vast ( aproximativ un item pe
minut);
Dezavantaje / limitări:
o Construirea de itemi buni este consumatoare de timp;o De multe ori este dificil să găseşti distractorii plauzibili;o Nu sunt potriviţi pentru evaluarea abilităţilor de rezolvare a unor
probleme, şi pentru organizarea şi exprimarea de idei (articularea
explicaţiilor, demonstrarea proceselor de gândire, realizarea unor sarcini
specifice, producerea de idei originale, furnizarea de exemple);
o În rezolvarea problemelor reale sunt necesare alt tip de activităţi mentaledecât cele de selecţie a unui răspuns corect.
o Scorurile/notele pot fi influenţate de abilitatea de a citi a elevului;
Page | 42
o Nu oferă informaţii cu privire la modul de gândire al elevului – pentru carăspunsurile greşite să ofere informaţii diagnostice, trebuie ca distractorii
să fie construiţi cu profesionalism;
o Dacă itemul nu a fost formulat suficient de clar, elevii pot să înţeleagăaltceva din formulare decât s-a intenţionat şi atunci nu se poate aprecia
cauza unui răspuns greşit;
o De cele mai multe ori itemii nu testează nivele înalte cognitive de achiziţiiale învăţării;
o Nu oferă informaţii privind abilitatea elevului de a scrie;o Poate încuraja răspunsul prin ghicire.o Fidelitatea rezultatelor la teste bazate numai pe itemi cu alegere multiplă
este influenţată de probabilitatea ca elevii să ghicească răspunsul corect.
Pentru a creşte fidelitatea testelor trebuie crescut numărul de itemi.
Sugestii pentru scrierea de item cu răspunsuri cu alegere multiplă:
Fiecare item trebuie să se adreseze unui obiectiv educaţional;
Itemii trebuie construiţi în aşa fel încât răspunsul corect să fie unic;
Întrebarea (stem-ul) trebuie să enunţe problema în mod clar;
Să testeze o singură idee în fiecare item;
Să se construiască distractori plauzibili, corelaţi cu erori uzuale ale elevilor.
Alte exemple de itemi
Deoarece cititul şi scrisul joacă un rol foarte important în viaţa academică, personală, socială şi
profesională a fiecărui individ, dezvoltarea abilităţilor de a citi şi a scrie trebuie să fie o prioritate
în formarea unui elev.
Dezvoltarea abilităţii de a scrie trebuie făcută la toate disciplinele de studiu şi profesorul trebuie
să aibă în vedere faptul că poate folosi scrisul pentru a dezvolta la elevi abilităţi de gândire de
nivel înalt cum ar fi:
realizarea de conexiuni logice;
compararea unor soluţii diferite pentru aceleaşi probleme;
argumentarea;
concluzionarea;
Page | 43
De aceea în evaluarea la matematică de exemplu nu trebuie folosiţi numai itemi de tipul
adevărat/ fals sau teste cu alegere multiplă în care să apreciaţi dacă elevul a găsit sau nu
răspunsul corect ci să concepeţi teste prin care să puteţi evalua abilitatea elevilor de a efectua o
sarcină de lucru, etapă cu etapă. Modul în care un elev a răspuns în scris unei întrebări este un
indicator valid al faptului că elevul a înţeles sau nu textul citit. În funcţie de timpul alocat testului,
itemii recomandaţi pentru astfel de evaluări sunt:
întrebări/sarcini de lucru cu răspunsuri deschise în care se solicită de exemplu elevilor să
construiască eseuri;
sarcini de a scrie secvenţe precise dintr-un material (planificări, schiţe, revizuiri);
itemi cu răspunsuri scurte.
Progresele făcute începând cu 1977 în antropologie, psihologie cognitivă, educaţie, sociologie
şi lingvistică au pus în evidenţă faptul că lectura este un proces dinamic, în care cititorul
participă activ. În concepţia actuală, citirea este procesul de construire a sensului cuvintelor,
prin interacţiunea dinamică dintre cunoştinţele cititorului, informaţiile propuse de limbajul scris,
în contextul situaţiei de lectură.
Din această perspectivă, un bun cititor este cel care manifestă abilităţi de lectură independentă
şi flexibilă, într-o varietate de situaţii de lectură, nu cel care demonstrează cursivitate în citirea
cu voce tare.
Din acest punct de vedere, în dezvoltarea competenţelor de lectură ale elevilor trebuie luate în
considerare atât în practicile de instruire cât şi în cele de evaluare următoarele aspecte:
Influenţa cunoştinţelor anterioare ale cititorului asupra înţelegerii textului citit;
Modul în care cititorul îşi structurează cunoştinţele;
Strategiile utilizate de cititor pentru a înţelege sensul textului citit;
Competenţele necesare cititorului pentru a efectua o anumită sarcină de lectură;
Metodele şi materialele utilizate;
Mediul în care are loc lectura.
Pentru evaluarea abilităţilor de lectură se pot folosi:
3 tipuri de itemi prin care se evaluează capacitatea de înţelegere, în care elevul
lecturează un text şi pentru a răspunde cerinţei extrage informaţia din:
Page | 44
2-3 propoziţii;
unul sau mai multe paragrafe;
întregul text şi trebuie să se bazeze şi pe cunoştinţe anterioare.
Itemi prin care se evaluează dacă elevul înţelege semnificaţia şi rolul unor grafice, tabele
sau ilustraţii din text;
Itemi prin care se evaluează dacă elevul înţelege cum este structurat un text şi modul în
care structurarea respectivă influenţează înţelegerea textului.
Activitate practică: Tipuri de itemiScop:Activitatea îşi propune să dezvolte acele competenţe de elaborare a itemilor obiectivi şi
subiectivi în rândul cursanţilor.
Durata: 60 minute activitate în grup/ 20 minute raportare şi feed – back.Sarcina de lucru:Realizaţi itemi de tip obiectiv şi subiectiv (pentru fiecare tip câte un exemplu, inclusiv barem de
notare) pentru evaluarea sumativă a unei unităţi de învăţare.
Materiale necesare: suport de curs, flipchart, markere, SPP, curriculum aferent unuimodul/calculator racordat la internet, videoproiector.
Descriptori de performanţăSub denumirea de descriptori de performanţă intră o categorie foarte diversă de formulări,detalieri explicative organizate în manieră ierarhică ale performanţei aşteptate din partea
elevilor aflaţi în situaţie de evaluare. Performanţa aşteptată este concepută ca performanţa
medie, realizabilă în primul rând în condiţiile evaluării curente, din clasă.
Principalele argumente pentru introducerea, adaptarea şi utilizarea unor asemenea instrumente
calitative în cazul aprecierii şi notării curente sunt:
creşterea transparenţei procesului de apreciere/notare, a credibilităţii deciziei, a judecăţii
de valoare în cazul evaluării curente, cu impact direct asupra examenelor; potenţialul lor
formativ în termeni de înţelegere şi modelare ale aşteptărilor în ceea ce priveşte
performanţa dorită;
Page | 45
stimularea capacităţilor metacognitive şi autoevaluare a demersului individualizat, a
performantei, a procesului de învăţare în general, ca şi a celui de evaluare în mod
specific.
Evaluarea pe nivele de dificultate este o modalitate de abordare a procesului de predare-învăţare ce conturează următoarele interese fundamentale:
obţinerea nivelului minim de promovare de către toţi elevii;
identificarea elevilor capabili de performanţă şi antrenarea lor individualizată;
asigurarea şansei pentru fiecare elev de a realiza progres în învăţare;
realizarea unor activităţi temeinice în timpul evaluării.
Niveluri de dificultate în învăţare: recuperare (R), mediu (M), performantă (P).
Nivelul R (recuperare) se referă la elevii care folosesc preponderent învăţarea reproductivă. Ei
cunosc noţiunile minimale fundamentale prevăzute de programa şcolară şi sunt capabili de efort
intelectual redus. Nivelul R presupune obţinerea notei 5 şi nu etichetează capacitatea
intelectuală slabă a copilului, ci se referă la stadiul temporar al pregătirii lui, la o anumită
disciplină de învăţare, sub influenţa unor factori subiectivi.
Nivelul M (valoare medie) este nivelul specific individului care are cunoştinţe fundamentale, fiind
capabil de transfer mixt. La acest nivel, se produce ameliorarea învăţării deoarece învăţarea
reproductivă este completată cu descoperirea parţială a unor relaţii şi formularea unor
judecăţi/consecinţe prin îmbinarea noilor informaţii cu cele achiziţionate anterior.
Reţineţi!Evaluarea lui M se măsoară convenţional cu note de la 5 la 7,99.Nivelul P se referă la elevii capabili de performantă şcolară şi competenţe rezolutive şi de
transfer a capacităţilor şi cunoştinţele acumulate, în contexte noi, ceea ce presupune realizarea
de analogii complexe şi de transfer nespecific, în gândire.
Profesorul trebuie să conducă procesul didactic încât aceasta să fie util pentru toate categoriile
de elevi:
elevul de nivel R să cunoască şi să aplice cunoştinţele fundamentale ale disciplinei, care
îi dau dreptul de a promova clasa pe de o parte, sau de a avea acces la următorul nivel
de pregătire, pe de altă parte;
elevul din M (majoritatea elevilor), în condiţii normale, are oricând şansa de a evolua
spre P. Totul depinde de seriozitatea şi de conştiinciozitatea cu care el însuşi se
Page | 46
raportează la activitatea de învăţare pe care o desfăşoară. Există şi posibilitatea ca un
elev să treacă temporar în R dacă nu munceşte ritmic.
elevul din nivelul P să aibă oportunitatea de a valorifica capacitatea de a folosi
competenţele şi cunoştinţele prevăzute de programa şcolară; integral si spontan în
situaţii de învăţare noi.
Pentru elevii supradotaţii există posibilitatea organizării unor consultaţii şi a unui program de
pregătire special, complementar activităţii din clasă.
Asigurarea calităţii instrumentelor de evaluare:Ciclul PDCA în evaluareEtapele ciclului:
P (Plan) - Planifică: stabileşte obiectivele şi procesele necesare obţinerii rezultatelor.
D (Do) - Efectuează: implementează procesele.
C (Check) - Verifică: monitorizează şi măsoară procesele şi raporteazărezultatele.
A (Act) - Acţionează: întreprinde acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă aperformanţelor proceselor.
Planificare – Planificarea / proiectarea instrumentelor/itemilor de evaluare.Realizare - se elaborează itemii relevanţi pentru fiecare obiectiv stabilit, precum şi schema denotare.
Verificare - Pretestarea, experimentarea, analiza rezultatelor aplicării itemilor si a schemelor denotare.
Procesul de experimentare cuprinde:
1. Pretestarea (preexperimentarea):
se realizează pe un esantion redus – de obicei câteva clase de elevi;
Page | 47
verifică gradul de adecvare a itemilor la nivelul de vârstă şi cerinţele curriculum-ului,
verifică claritatea, eventualele erori stiinţifice şi funcţionarea schemei de notare.
în această etapă o bună parte dintre itemi necesită o revizuire.
nu oferă garanţia unor itemi de calitate,
este esenţială pentru depistarea şi înlăturarea unor erori grave care pot apărea în
elaborarea lor.
2. Experimentarea:
Se realizează pe grupuri mari de elevi, pe eşantioane reprezentative din elevii pentru
care itemii au fost elaboraţi.
Scopul experimentării este de a selecta doar itemii care au calităţi tehnice superioare,
fapt constatat din analiza statistică a rezultatelor obţinute.
Acţiune – luarea deciziei de revizuire de modificare a itemilor/testului în funcţie de rezultatele şianalizele realizate.
Analiza statistică de item - se realizează în vederea selectării itemilor corespunzători pentru un
test.
Indicii statistici calculaţi pentru analiza itemilor sunt:
Indicele de dificultate – reprezintă proporţia celor care au răspuns corect din numărul total deelevi. Are valori cuprinse între 0 si 1
Indicele de discriminare – exprimă corelaţia dintre rezultatele la un item şi un criteriu internsau extern (de exemplu testul din care face parte itemul respectiv). Are valori cuprinse între -1 şi
1.
Aprecierea calităţii itemilor în funcţie de indicii statistici:Indicele de dificultate
≤ 0,20 Item foarte dificil, se recomandă eliminarea0,20 – 0,80 Itemul este bun≥ 0,80 Itemul este foarte uşor, se recomandă eliminarea
Indicele de discriminare≤ 0,20 Itemul va fi eliminat0,20 – 0,30 Este necesară o mică revizuire a itemului≥ 0,40 Itemul este bun. Reprezentativ pentru versiunea finală a
instrumentului
Aplicaţie practică:
membrii grupelor aplică etapele PDCA la analiza calităţii instrumentului de evaluare realizat;
fiecare grupă va nota pe foaia de flipchart rezultatele discuţiilor;
Page | 48
fiecare grupă desemnează câte un reprezentant care va argumenta alegerea făcută pentrufiecare etapă PDCA.
Planificare (Plan) Verificare (Evaluare/Măsurare)
Implementare (Realizare) Revizuire şi îmbunătăţire
Page | 49
Bibliografie
1. Cucoş, C.: Teorie și metodologia evaluării, Editura Polirom, București, 2008
2. Cerghit I. : Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii,
Editura Aramis, 2002
3. Creţu ,C. : Psihopedagogia succesului, Editura Polirom Iaşi, 1997
4. Colectiv autori: Suport de curs – Profesor – evaluator de competenţe profesionale, Program
de formare A, Bucureşti 2012.
5. Mary Williams – Manual de evaluare - RO2006/018-147.04.01.02.01.03.01
