privind identificarea și evaluarea necesităților de … · Web viewRaportul privind...

privind identificarea și evaluarea necesităților de instruire ale personalului din instituțiile naționale cu funcții în domeniul protecției și promovării drepturilor omului

Septembrie 2015

RAPORT

RAPORT GENERAL privind identificarea și evaluarea necesităților de instruire ale personalului din instituțiile naționale cu funcții în domeniul protecției și promovării drepturilor omului

Raport general

privind identificarea și evaluarea necesităților de instruireale personalului din instituțiile naționale cu funcții în domeniulprotecției și promovării drepturilor omului

Echipa de consultanți:

Brighidin Andrei

Bursuc Oleg

Doicov Ecaterina

Levința-Perciun Elena

Copyright © UNDP Moldova

Uniunea Europeană este constituită din 27 de state membre, care au decis să-și unească treptat abilitățile, resursele și destinele. Împreună, pe parcursul unei perioade de 50 de ani de extindere, ele au creat o zonă de stabilitate, democrație și dezvoltare durabilă, menținând în același timp diversitatea culturală, toleranța și libertățile individuale. Uniunea Europeană este decisă de a împărtăși realizările și valorile sale cu țările și oamenii din afara frontierelor sale.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare lucrează cu oamenii la toate nivelurile societății pentru a sprijini crearea unor țări rezistente la crize și pentru a ghida și susține o dezvoltare, care contribuie la îmbunătățirea vieții fiecărui om. Prezenți în 177 de țări și teritorii, noi oferim o perspectivă globală și soluții locale pentru abilitarea oamenilor și pentru crearea unor țări rezistente. Vizitați: www.undp.org și www.undp.md

Studiul a fost realizat cu susținerea financiară a proiectului „Consolidarea capacităților tehnice ale instituțiilor naționale din domeniul protecției și promovării drepturilor omului din Moldova”, finanțat de Guvernul Danemarcei și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Opiniile exprimate în studiu nu reflectă necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și al Națiunilor Unite, inclusiv al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

2

Proiectul ”Consolidarea capacităților tehnice ale instituțiilor naționale din domeniul protecției și promovării drepturilor omului”, PNUD-Moldova

http://www.undp.md/

http://www.undp.org/

RAPORT GENERAL privind identificarea și evaluarea necesităților de instruire ale personalului din instituțiile cu funcții în domeniul protecției și promovării drepturilor omului

3



CONȚINUT

SUMAR EXECUTIV................................................................................................................................5

INTRODUCERE......................................................................................................................................9

ASPECTE METODOLOGICE..................................................................................................................14

INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PERSONALUL CHESTIONAT..............................................................18

CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII GENERALE................................................................................................21

CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII SPECIFICE.................................................................................................26

RECOMANDĂRI STRATEGICE ȘI OPERAȚIONALE..................................................................................31

RECOMANDĂRI GENERALE............................................................................................................................31RECOMANDĂRI PRIVIND VIZIUNEA, STRUCTURA ȘI METODOLOGIA PROGRAMULUI DE INSTRUIRE.................................31RECOMANDĂRI PENTRU PROIECTUL PNUD-MOLDOVA......................................................................................33

CONCEPTUL PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE PRIN PRISMA DREPTURILOR OMULUI......................................................................................................................37

ANEXE................................................................................................................................................50

Anexa N1: Metodologia privind identificarea necesităților de instruire profesională

Anexa N2: Generalizarea datelor cu privire la necesitățile de instruire profesională

Anexa N3: Rapoarte de INI/ENI la nivel de autoritate publică/instituție

3.1. Oficiul Avocatului Poporului

3.2. Serviciul Independent de Apărare a Drepturilor Pacienților din Staționarele Psihiatrice

3.3. Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității

3.4. Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat

3.5. Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități

3.6. Centrul Național Anticorupție

3.7. Curtea Constituțională

3.8. Comisia Parlamentară pentru Drepturile Omului

3.9. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

3.10. Ministerul Sănătății

3.11. Ministerul Educației

Glosar de termeni

4



Capacități instituționale sisteme, politici și proceduri privind managementul intern al organizației, include și capacitățile/competențele profesionale ale angajaților.

Competență profesionalăcunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru exercitarea eficientă a sarcinilor/atribuțiilor de serviciu.

Competență managerialăcunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru exercitarea eficientă a sarcinilor/atribuțiilor de serviciu ale unui manager.

Necesități de instruire decalajul dintre nivelul necesar de competență profesională (actual sau viitor) și cel manifestat de către colaborator.

Identificarestabilire a faptului dacă există decalaj de competență profesională (cunoștințe, abilități, atitudini/comportamente) și care anume.

Evaluaredeterminare cât de mare este decalajul de competență profesională și care este impactul lui asupra activității realizate.

Identificarea/evaluarea necesităților de instruire

compararea nivelului de competență profesională manifestat de către titularul postului cu cel necesar pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor profesionale.

Evaluarea capacităților instituționale

analiza mediului intern pentru a stabili diferența dintre capacitățile existente și cele necesare ale unei organizații/instituții pentru a avea o performanță organizațională cît mai optimă.

5



Sumar executiv

I. Raportul privind identificarea și evaluarea necesităților de instruire ale personalului (în continuare – Raport general de INI/ENI) are scopul de a prezenta/descrie competențele profesionale-cheie necesare de a fi dezvoltate în procesul de instruire a personalului antrenat în sarcini privind prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului din cadrul a 11 autorități publice/instituții vizate de proiectul PNUD „Consolidarea capacităților tehnice ale instituțiilor naționale din domeniul protecției și promovării drepturilor omului”:

Oficiul Avocatului Poporului, Serviciul Independent de Apărare a Drepturilor Pacienților din Staționarele Psihiatrice, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Centrul Național Anticorupție, Curtea Constituțională, Comisia parlamentară pentru Drepturile omului, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației.

II. În baza rezultatelor Raportului general INI/ENI și a recomandărilor propuse în prezentul Raport, de către prestatorul de servicii de instruire selectat de proiectul PNUD „Consolidarea capacităților tehnice ale instituțiilor naționale din domeniul protecției și promovării drepturilor omului” va fi elaborată curricula Programului de dezvoltare a competențelor profesionale din prisma drepturilor omului (în continuare – Program de instruire). Scopul Programului de instruire constă în contribuirea la îmbunătățirea capacității autorităților publice/instituțiilor vizate de a realiza misiunea și funcțiile sale din perspectiva drepturilor omului. Acest scop se propune a fi realizat prin dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului-cheie antrenat direct în realizarea sarcinilor ce țin de prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului.

III. Metodologia privind realizarea exercițiului de identificare a necesităților de instruire profesională a constat în elaborarea, în mod participativ, a Matricei de competențe profesionale generice necesare pentru buna executare a sarcinilor ce țin de prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului în cadrul autorității publice/instituției. În baza Matricei de competențe profesionale generice a fost elaborat și aplicat Chestionarul privind identificarea necesităților de dezvoltare a competențelor profesionale.

Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire a fost aplicat pe 149 respondenți, printre care 38 (24%) – persoane cu funcții de conducere și 111 (76%) – persoane cu funcții de execuție. Chestionarul de INI a fost completat de un număr destul de reprezentativ de respondenți și anume: 67% din numărul total de conducători (șefi de subdiviziuni) și 39% - executori, din subdiviziunile funcționale cu sarcini ce țin direct de prevenirea încălcării, protecția și/sau promovarea drepturilor omului.

6



55% din persoanele chestionate dețin minimum 5 ani de experiență în domeniu. 24% din persoanele chestionate nu au beneficiat anterior de nici o instruire în domeniul drepturilor omului.

IV. În baza rezultatelor exercițiului privind identificarea necesităților de instruire, s-au constatat următoarele domenii prioritare de intervenție în procesul de instruire (în ordinea necesității și importanței):

Management organizațional privind realizarea misiunii/funcției instituției din prisma drepturilor omului – 3.851;

Competențe profesionale privind prevenirea încălcării drepturilor omului – 3.72;

Cunoștințe privind sistemul drepturilor omului – 3.70;

Competențe profesionale privind promovarea drepturilor omului – 3.60;

Competențe profesionale privind protecția drepturilor omului – 3.54.

După cum se observă, în opinia celor chestionați, o cea mai mare necesitate reprezintă dezvoltarea competențelor profesionale manageriale în domeniile ce țin de management organizațional în baza abordării drepturilor omului: planificare strategică și operațională, managementul bazat pe rezultate, managementul programelor, managementul resurselor umane, transparența decizională în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în domeniul de competență.

În domeniul prevenirii încălcării drepturilor omului, competențele profesionale prioritare de a fi dezvoltate sunt următoarele: elaborarea politicilor publice prin prisma drepturilor omului, monitorizarea și evaluarea politicilor publice, evaluarea impactului politicilor publice, prin prisma drepturilor omului; raportarea națională și internațională privind realizarea acțiunilor în domeniul drepturilor omului și implementarea standardelor și recomandărilor internaționale în domeniul drepturilor omului, conform domeniului de competență.

În domeniul promovării drepturilor omului, competențele profesionale prioritare de a fi dezvoltate sunt următoarele: popularizarea drepturilor omului și abilitarea juridică a populației, comunicarea cu mass-media, comunicarea intersectorială și interministerială, comunicarea cu diferiți actori naționali și internaționali, formarea de parteneriate, inclusiv cu organizațiile societății civile (OSC).

În domeniul protecției drepturilor omului, competențele profesionale prioritare de a fi dezvoltate sunt următoarele: examinarea și investigarea plîngerilor/cererilor/petițiilor, mecanismele de protecție pentru diferite categorii de beneficiari/drepturi, identificarea cauzelor strategice și litigare strategică, identificarea și analiza problemelor sistemice în domeniul drepturilor omului.

În domeniul sistemului drepturilor omului, cunoștințele prioritare care necesită a fi acumulate sunt următoarele: abordarea în baza drepturilor omului, abordarea integratoare de gen, principiul

1 Aici și în continuare – din 5 puncte maximal posibile.

7



egalității și nediscriminării, bunele practici/istorii de succes privind respectarea, protecția și promovarea drepturilor omului, standardele internaționale în domeniul drepturilor omului.

În baza discuțiilor individuale avute cu personalul autorităților publice/instituțiilor vizate, una din prioritățile de instruire constituie dezvoltarea capacităților/abilităților personale, precum: comunicarea interpersonală, soluționarea de conflicte, lucrul în echipă, managementul timpului etc.

V. În baza constatărilor obținute, au fost formulate următoarele concluzii:

Pentru a realiza funcțiile sale, toate instituțiile au necesitate absolută în cunoștințe integrate privind sistemul drepturilor omului posedate de fiecare specialist cu atribuții de promovare, prevenire a încălcării și protecție a drepturilor omului. Cunoștințele fragmentate, chiar și foarte importante pentru realizarea atribuțiilor specifice, dar care nu sunt așezate pe un fundament solid de cunoștințe generice ale drepturilor omului, nu permit perceperea integră, de sistem a situației în domeniul drepturilor omului, consultarea autorităților publice privind soluționarea problemelor, elaborarea politicilor prin prisma drepturilor omului.

Respondenții din toate instituțiile consideră că pentru a-și realiza misiunea și funcțiile, aceste instituții au o necesitate sporită de a dezvolta competențele profesionale aferente domeniului de protecție și promovare a drepturilor omului, în baza abordării în baza drepturilor omului, bunelor practici și a recomandărilor internaționale în domeniile de activitate.

În toate autoritățile publice/instituțiile vizate, personalul de conducere are nevoie de a asimila instrumente/tehnici manageriale moderne pentru a îmbunătăți managementul intern al instituției.

În toate autoritățile publice/instituțiile vizate necesită de a fi formată/îmbunătățită practica privind transferul intern eficient de cunoștințe.

Ministerele au necesitate sporită în dezvoltarea abilităților de elaborare a politicilor publice prin prisma abordării în baza drepturilor omului, nediscriminării și egalității de gen; monitorizarea și evaluarea implementării documentelor de politici/cadrului normativ în domeniu prin prisma drepturilor omului; evaluarea impactului politicii publice prin prisma drepturilor omului. Ministerele au necesitate sporită în dezvoltarea abilităților de raportare către organismele internaționale în baza indicatorilor de performanță pe domeniu, elaborați prin prisma drepturilor omului.

Personalul instituțiilor vizate are o necesitate sporită privind dezvoltarea personală, a abilităților ce țin de activitatea zilnică la locul de muncă, printre care: comunicarea interpersonală, managementul conflictelor, mediere, soluționare a problemelor, managementul organizațional, managementul timpului, lucrul în echipă, leadership personal, luare a deciziilor etc.

8



În mod specific, Serviciul independent de apărare a drepturilor pacienților din staționarele psihiatrice, care își exercită mandatul prin intermediul unei singure persoane numite Avocatul pacienților din staționarele de psihiatrie, are nevoie de fortificarea capacităților instituționale prin completarea Serviciului cu personal care ar asista administrativ, informațional și metodologic activitatea Avocatului pe întreg teritoriul țării. Acest personal ar avea nevoie de dezvoltarea atît a competențelor profesionale în domeniul prevenirii încălcării, protecției și promovării drepturilor omului în domeniul foarte specific de activitate a instituției, cît și a abilităților profesionale generale necesare la locul de muncă.

În conformitate cu informațiile prezentate de instituții practic personalul din nici o autoritate publică/instituție nu a beneficiat de vreun curs integrat de instruire în domeniul drepturilor omului. Acest fapt ar permite obținerea/aprofundarea cunoștințelor privind sistemul de promovare, prevenire a încălcării și protecție a drepturilor omului.

VI. În vederea asigurării calității și utilizarea expertizei internaționale, se recomandă ca Programul de instruire să fie implementat de către o companie internațională care deține experiență relevantă privind instruirea profesională a personalului din instituțiile specializate în domeniul drepturilor omului: dezvoltarea capacităților profesionale și personale necesare personalului pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor de serviciu, prin prisma drepturilor omului.

Compania internațională va avea un rol-cheie în elaborarea curriculei Programului de instruire (scop, obiective, metodologie, design-ul fiecărui modul/sesiune de instruire) și a materialelor informaționale aferente procesului de instruire.

Se recomandă ca echipa de formatori să fie constituită din profesioniști care dețin atît experiență internațională cît și națională, care vor lucra în echipă la nivel de fiecare modul de instruire. Aceasta va constitui o plus valoare a proiectului de instruire, deoarece vor fi transferate cunoștințele și bunele practici internaționale echipei locale de formatori.

VII. Curricula Programului de instruire trebuie să se bazeze pe constatările, concluziile și recomandările oferite în Rapoartele privind identificarea și evaluarea necesităților de instruire per instituție (vezi anexele 3.1-3.11), precum și pe Matricea competențelor profesionale generice elaborată, care cuprinde cunoștințele și abilitățile profesionale necesare de dezvoltat în domeniul prevenirii încălcării, protecției și promovării drepturilor omului, precum și în domeniul managementului organizațional.

VIII. Luînd în considerație gradul înalt de neomogenitate a autorităților publice/instituțiilor vizate, se recomandă ca Programul de instruire să fie conceput în așa mod ca să răspundă cît mai concret și relevant necesităților de dezvoltare profesională a personalului, reieșind din specificul activității acestora. În acest context, se recomandă elaborarea unui Program de instruire bazat pe module de instruire, atît cu conținut general/generic, cît și cu conținut specific, relevant unui anumit grup

9



de autorități publice/instituții. Astfel, cele 11 autorități publice/instituții vizate, se propune a fi clasificate în trei grupuri, cu rol și funcții/sarcini asemănătoare în domeniul respectării drepturilor omului, după cum urmează:

Grupul N1

Oficiul Avocatul poporului; Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității; Serviciul independent de apărare a drepturilor pacienților din staționarele psihiatrice; Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități

Grupul N2 Ministerul Muncii, Protecției sociale și Familiei; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației

Grupul N3Centrul Național Anticorupție; Curtea Constituțională, Comisia parlamentară pentru drepturile omului, Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat

Metodologia de instruire trebuie să fie una participativă, bazată pe principiul ”învățare prin încercare/acțiune”, cu un caracter cît mai practic și cu exemple cît mai relevante activității autorităților publice/instituției vizate (sau grupului de autorități).

IX. În cadrul acestui Raport general este prezentat Conceptul Programului de instruire, care descrie scopul, obiectivele, structura și formatul recomandat. Conform Conceptului, programul de instruire trebuie să conține module de instruire în 8 compartimente/domenii de instruire; unele module vor avea aceeași structură și conținut pentru participanții din cele 3 grupuri de instituții, iar altele – vor fi adaptate exclusiv la specificul activității participanților din grupul de instituții.

În vederea asigurării durabilității Programului de instruire, se propune organizarea unui curs de Formare de Formatori pentru toți participanții Programului de instruire. Ulterior, aceste persoane vor disemina informația acumulată colegilor din autoritatea publică/instituția din care fac parte, instituțiilor din subordine, precum și vor putea fi implicați în calitate de formatori pentru Institutul Național al Justiției.

X. În ceea ce privește rolul Coordonatorului programului de instruire (numit CTA în Termenii de referință), se recomandă ca acesta să aibă un rol administrativ, fiind responsabil de planificarea, organizarea și coordonarea procesului de instruire, comunicarea cu instituțiile vizate, precum și să ofere tot suportul informațional și administrativ necesar companiei selectate pentru buna desfășurare a programului de instruire. Pentru început, acesta poate activa în cadrul proiectului PNUD, ulterior, la faza de multiplicare a programului de instruire – în cadrul Institutului Național al Justiției. Se recomandă ca Coordonatorul programului de instruire să fie un profesionist național.

10



Introducere

Prezentul Raport general de INI/ENI a fost elaborat în cadrul proiectului ”Consolidarea capacităților tehnice ale instituțiilor naționale din domeniul protecției și promovării drepturilor”, implementat de PNUD-Moldova.

Scopul și obiectivele stabilite

Scopul activității, conform Termenilor de referință, a constat în identificarea necesităților de instruire ale personalului din 11 autorități publice/instituții cu funcții in domeniul protecției și promovării drepturilor omului (partea I), precum și evaluarea capacităților instituționale ale Institutului Național al Justiției (partea a II-a).

Obiectivele principale stabilite sunt următoarele:

desfășurarea exercițiului de identificare a necesităților de instruire profesională în cele 11 autorități publice/instituții vizate de proiectul PNUD, în baza metodologiei elaborate;

evaluarea necesităților de instruire profesională ale personalului cu atribuții în domeniul drepturilor omului; precum și elaborarea rapoartelor pentru fiecare instituție în parte, cu formularea constatărilor, concluziilor și recomandărilor;

elaborarea raportului general la nivel de cele 11 autorități publice/instituții vizate, cu formularea constatărilor, concluziilor și recomandărilor strategice și operaționale, inclusiv conceptul programului de instruire;

evaluarea capacităților instituționale ale Institutului Național al justiției, elaborarea raportului cu formularea constatărilor, concluziilor și recomandărilor pe domenii evaluate; precum și oferirea propunerilor privind Planul de dezvoltare instituțională al Institutului Național al Justiției.

Context

Drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt prerogative conferite de dreptul național și recunoscute de dreptul internațional fiecărui individ în raporturile sale cu comunitatea și cu statul, ce dau expresie unor valori sociale fundamentale și care au drept scop satisfacerea unor nevoi umane esențiale și a unor aspirații legitime în contextul economico-social, politic, cultural și istoric al oricărei societăți.

Protecția drepturilor omului, prin instrumente juridice de transpunere a acestor drepturi în prevederi legale, a devenit un imperativ și pentru Republica Moldova care, după declararea suveranității și

11



independenței sale, a ratificat numeroase documente cu vocație universală în domeniul drepturilor omului, deschizând calea spre un sistem de protecție internațională a drepturilor omului.

Situația drepturilor omului în Republica Moldova a înregistrat în ultimii ani o evoluție demnă de remarcat la capitolul cadru normativ, cu toate acestea, asigurarea respectării efective a drepturilor omului rămâne a fi o provocare ce solicită eforturi considerabile. Deoarece respectul pentru drepturile omului este o componentă esențială și totodată o condiție indispensabilă a unei dezvoltări durabile, problematica drepturilor omului se află în atenția opiniei publice mondiale, reprezentând și una din principalele preocupări ale guvernării. În acest sens, cel mai indicat document de politică publică în Moldova îl reprezintă Planul național în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014. De menționat este faptul că, conform documentelor la care a aderat Republica Moldova, ea trebuie să țină cont de recomandările adresate în cadrul mecanismului ONU de Revizuire Universală Periodică și să raporteze periodic asupra progreselor înregistrate în ceea ce privește prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului.

În vederea asigurării implementării cadrului normativ în domeniul drepturilor omului și a recomandărilor internaționale, au fost create/restructurate mai multe instituții specializate în domeniul protecției și promovării drepturilor omului din Moldova: Oficiul Avocatului Poporului, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Serviciul Independent de Apărare a Drepturilor Pacienților din Staționarele Psihiatrice.

Pentru a asigura respectarea principiilor drepturilor omului acestea trebuie încorporate, în toate domeniile vieții societății: sănătate, educație, guvernare, alimentație publică, angajare și relații de muncă, securitate socială și economică etc. În acest context, sunt relevante directivele pentru realizarea Scopurilor de Dezvoltare a Mileniului și Declarația Mileniului.

Respectarea principiilor drepturilor omului ține atît de prerogativa statului prin consolidarea capacităților instituțiilor care au mandat în domeniu dat (așa numiți ”purtători de obligații”), cît și de abilitarea juridică a cetățenilor în domeniul drepturilor omului (așa numiți ”purtători de drepturi”). Abordarea bazată pe drepturile omului servește drept model de încorporare a principiilor drepturilor omului în toate sectoarele și programele implementate de către instituțiile care au mandat în domeniu.

Autoritățile publice/instituțiile naționale din domeniul protecției și promovării drepturilor omului vizate în proiectul PNUD-Moldova

În Republica Moldova, activează mai multe autorități publice/instituții cu atribuții în domeniul prevenirii încălcării, protecției și promovării drepturilor omului, inclusiv și cele 11 autorități publice/instituții vizate de proiectul PNUD:

12



n/o Denumirea autorității publice/instituției Funcțiile/sarcinile în domeniul drepturilor omului

1. Oficiul Avocatului Poporului Contribuie la apărarea drepturilor și libertăților omului prin acordarea asistenței organizatorice, juridice, informaționale și tehnice Avocatului Poporului în vederea exercitării de către acesta a atribuțiilor sale de asigurare a respectării drepturilor și libertăților omului de către autoritățile publice, de către organizații și întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, de către organizațiile necomerciale și de către persoanele cu funcții de răspundere de toate nivelurile.

2. Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

Promovarea egalității oportunităților și combaterea oricărei excluderi, restricții ori preferințe în drepturi și libertăți a persoanei sau a grupurilor de persoane în baza criteriilor protejate de legislație prin acțiuni de prevenire, protecție, monitorizare, investigare, consultare, advocacy și politici publice. Apărarea prin toate mijlocele legale a drepturilor persoanelor care au fost discriminate în exercitarea drepturilor inerente ființei umane și întreprinderea tuturor acțiunilor necesare pentru a preveni asemenea încălcări.

3. Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

Protejarea dreptului la un proces echitabil, stabilit de articolul 6 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv asigurarea accesului liber și egal pentru toate persoanele la asistență juridică, prin organizarea și acordarea asistenței juridice garantate de stat, precum și diminuarea impedimentelor economico-financiare în realizarea accesului la justiție.

4. Serviciul independent de apărare a drepturilor pacienților din staționarele psihiatrice

Supravegherea și controlul respectării drepturilor pacienților din instituțiile medico-sanitare publice ce acordă asistență medicală psihiatrică din subordinea Ministerului Sănătății și din internatele psiho-neurologice din subordinea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

5. Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități

Promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, favorizarea incluziunii sociale și împlinirii lor spirituale prin acțiuni de lobby, advocacy și programe de dezvoltare a potențialului lor. Acest mecanism este implementat de către Centrul de Asistență Juridică pentru

13



Persoanele cu Dizabilități (CAJPD).

6. Centrul Național Anticorupție Prevenirea și combaterea corupției, a actelor conexe corupției și a faptelor de comportament corupțional.

7. Curtea Constituțională Reprezintă un organ constituțional independent al statului, funcția primară a Curții Constituționale fiind controlul constituționalității actelor normative și anularea normelor juridice care contravin Constituției, precum și interpretarea Constituției.

8. Comisia parlamentară pentru drepturile omului

Asigurarea respectării drepturilor omului în proiectele de acte legislative propuse spre aprobare Parlamentului.

9. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

Elaborarea politicilor publice în domeniul sistemului de asigurare și protecție socială prin prisma drepturilor omului, monitorizarea și evaluarea implementării politicilor publice elaborate, prin prisma drepturilor omului, raportarea privind implementarea recomandărilor organismelor interna-ționale, în domeniul său de competență.

10. Ministerul Sănătății Elaborarea politicilor publice în domeniul sănătății publice prin prisma DO, monitorizarea și evaluarea implementării politicilor publice elaborate, prin prisma drepturilor omului, raportarea privind implementarea recomandărilor organismelor internaționale, în domeniul său de compe-tență.

11. Ministerul Educației Elaborarea politicilor publice în domeniul educației prin prisma drepturilor omului, monitorizarea și evaluarea implementării politicilor publice elaborate, prin prisma drepturilor omului, raportarea privind implementarea recomandărilor organismelor internaționale, în domeniul său de competență.

Informații privind personalul antrenat în executarea sarcinilor ce țin de prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului sunt oferite în tabelul de mai jos:

n/o Denumirea autorității publice/instituției

Categorii de personal cu sarcini în drepturile omului (funcții)

Conducere Execuție

1. Oficiul Avocatului Poporului 6 18

2. Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității 2 9

14



3. Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat 5 24

4. Serviciul independent de apărare a drepturilor pacienților din staționarele psihiatrice 1 0

5. Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități 3 8

6. Centrul Național Anticorupție 15 150

7. Curtea Constituțională 4 8

8. Comisia parlamentară pentru Drepturile omului 0 4

9. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei 12 44

10. Ministerul Sănătății 4 14

11. Ministerul Educației 5 27

TOTAL: 57 306

În perioada 2012 – 2014, de cele mai multe instruiri în domeniul drepturilor omului 2 au beneficiat personalul din Oficiul Avocatului Poporului, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Totuși, nimeni din personalul autorităților publice/instituțiilor vizate nu a beneficiat de un curs integrat de dezvoltare profesională în domeniul drepturilor omului. Aceasta se referă și la noii angajați.

În ceea ce privește participarea la cursuri de instruire cu tematici mai generale, precum: management general, managementul programelor/proiectelor, managementul bazat pe rezultate, comunicare instituțională etc., conform datelor puse la dispoziție de subdiviziunea resurse umane, nivelul de participare este foarte redus.

2 Detalii în anexele 3.1-3.11 la prezentul Raport general.

15



Aspecte metodologice

Procedura de identificare a necesităților de instruire profesională a personalului din autoritățile publice/instituțiile naționale vizate în proiectul PNUD, antrenat în sarcini ce țin de prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului, a fost implementată în conformitate cu Metodologia privind identificarea necesităților de dezvoltare profesională elaborată de grupul de consultanți ai proiectului PNUD (Anexa N1).

În conformitate cu metodologia elaborată, instrumentele de cercetare/analiză aplicate au constituit:

Matricea competențelor profesionale generice;

Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire profesională.

Matricea competențelor profesionale generice

Matricea competențelor profesionale descrie competențele-cheie profesionale generice necesare pentru exercitarea eficientă a misiunii și funcțiilor autorității publice/instituției din perspectiva drepturilor omului: 1) Cunoștințe generale în domeniul drepturilor omului; 2) Competențe profesionale privind prevenirea încălcării drepturilor omului; 3) Competențe profesionale privind protecția drepturilor omului; 4) Competențe profesionale privind promovarea drepturilor omului; 5) Competențe profesionale privind managementul activităților din perspectiva drepturilor omului.

Matricea competențelor profesionale generice a fost pilotată în două instituții: Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. După pilotare, Matricea competențelor profesionale generice a fost completată și definitivată. În baza Matricei competențelor profesionale generice a fost elaborat Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire.

Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire

Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire cuprinde itemi cu privire la: date generale despre respondenți; informații privind instruirile în domeniul drepturilor omului la care au participat respondenții; evaluarea importanței și necesității de acumulare a cunoștințelor în domeniul sistemului drepturilor omului; evaluarea importanței la locul de muncă și necesității de dezvoltare a competențelor în domeniile: prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului; competențelor manageriale necesare pentru exercitarea eficientă a misiunii și funcțiilor autorității publice/instituției din perspectiva respectării drepturilor omului, în domeniul de competență.

Matricea competențelor profesionale generice și Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire sunt anexate la Metodologia privind identificarea necesităților de dezvoltare profesională.

16



Metodele de cercetare/analiză aplicate

Metodele de cercetare aplicate în procesul de identificare a necesităților de instruire profesională a personalului autorităților publice/instituțiilor au fost următoarele:

Colectarea datelor/informațiilor relevante din diferite surse, inclusiv din documentele puse la dispoziție de instituție;

Focus-grupuri privind Matricea competențelor profesionale generice;

Interviuri/discuții individuale;

Discuții cu reprezentanții din cadrul subdiviziunii resurse umane privind colectarea diferitor date cu privire la personal;

Completarea chestionarului privind identificarea necesităților de instruire de grupul-țintă.

În perioada iulie-august 2015, au fost realizate 13 focus-grupuri cu 47 de persoane, în cadrul cărora a fost discutată structura și conținutul Matricei competențelor profesionale generice.

Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire a fost completat de 149 persoane sau 48% din numărul total de persoane care activează în subdiviziunile funcționale relevante din instituțiile vizate. Din cele 149 chestionare, 38 (67%) au fost completate de persoane cu funcții de conducere si 111 (39%) – de persoane cu funcții de execuție, după cum urmează:

Autorități publice/instituții

Conducători Executori

activează în prezent

au completat chestionare



Oficiul Avocatului Poporului 6 5 18 15

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

2 2 9 7

Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

5 3 24 14

Serviciul independent de apărare a drepturilor pacienților din staționarele psihiatrice

1 1 0 0

Centrul Național Anticorupție 15 7 150 29

Curtea Constituțională 4 2 8 4

17



Autorități publice/instituții

Conducători Executori





Comisia parlamentară pentru drepturile omului

0 0 4 3

Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități

3 3 8 8

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

12 10 23 16

Ministerul Sănătății 4 3 14 9

Ministerul Educației 5 2 27 6

TOTAL: 57 38 (67%) 285 111 (39%)

Dificultățile întâmpinate în procesul de realizare a exercițiului de INI

În procesul de implementare a exercițiului de identificare a necesităților de instruire profesională a personalului antrenat direct în sarcini ce țin de prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului au fost întâmpinate câteva dificultăți de ordin funcțional și organizatoric, după cum urmează:

- În unele instituții, chestionarul privind identificarea necesităților de instruire a fost completat de un număr mic/nereprezentativ de persoane (Ministerul Educației, în special), din cauza perioadei concediilor/vacanțelor de vară;

- Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire a fost completat de un număr mic de colaboratori din subdiviziunile-țintă, inclusiv și din cauza că aceștia nu consideră necesară instruirea în domeniul drepturilor omului la subiecte generale și consideră că trebuie să participe la instruiri ce țin nemijlocit de activități specifice doar pentru instituția în care activează. Unele persoane au refuzat sa completeze chestionarul fără să specifice vreun motiv anume;

- Completarea chestionarelor privind identificarea necesităților de instruire a durat mai mult timp decît a fost planificat, deoarece perioada de realizare a exercițiului de INI a coincis cu perioada

18



formării noului Guvern, pe parcursul căreia personalul ministerelor a fost antrenat în îndeplinirea sarcinilor urgente și multiple;

- La momentul realizării exercițiului privind identificarea necesităților de instruire, regulamentul Oficiului Avocatului Poporului încă nu a fost aprobat. Regulamentul a fost votat în Parlament, dar până în prezent nu a fost publicat. Acest lucru, probabil, a influențat, într-o careva măsură, rezultatele chestionării, deoarece șefii de subdiviziuni și executorii au completat chestionarele reieșind din autoaprecierea necesităților de dezvoltare prin prisma funcției exercitate la moment, dar nu în perspectivă;

- Lipsa accesului la unele informații sau documente interne cu caracter public al unor instituții vizate (structură, date despre numărul funcțiilor/angajaților, regulamente de organizare și funcționare etc.), motivul invocat fiind modificarea/ajustarea acestora sau confidențialitatea datelor.

19



Informații generale privind personalul chestionat

Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire a fost completat de 149 persoane din cele 11 instituții, cu sarcini în prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului; unde 38 (26%) respondenți au constituit persoane cu funcții de conducere și 111 (74%) – persoane cu funcții de execuție.

În continuare, se prezintă clasificarea respondenților după sex și categorie de personal, în procente.

Figura nr.1: Distribuția după sex Figura nr.2: Distribuția după categorie de personal

62%

38%

Masculin Feminin

26%

74%

Conducere Execuție

În figura nr.3 se prezintă distribuția scorurilor pe tipuri de atribuții și activități la locul de muncă, ce țin de: prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului.

Figura nr.3: Distribuția scorurilor, tipuri de atribuții

20



Personalul chestionat din autoritățile publice/instituțiile vizate au atribuții de serviciu și activități la locul de muncă practic proporțional distribuite pentru prevenirea încălcării (47%), protecția drepturilor omului (56%) și promovarea drepturilor omului (59%).

59%

47%

56%

Promovarea DO Prevenirea încălcării DO Protecția DO

În graficul nr.4 sunt oferite date privind numărul de ani de experiență profesională a respondenților în funcția deținută.

Graficul nr.4: Distribuția scorurilor, ani de experiență

55% din personalul chestionat deține minimum 5 ani de experiență profesională în domeniul drepturilor omului la locul de muncă.

Pînă la 1 an 1-3 ani 3-5 ani 5-10 ani peste 10 ani

11%

21%

13%

27% 28%

În graficul nr.5 sunt prezentate datele cu privire la frecvența participării respondenților la diferite cursuri de dezvoltare profesională în domeniul drepturilor omului.

Graficul nr.5: Frecvența participării la cursuri în DO

21



35% din personalul chestionat a participat o singură dată sau niciodată la vreun curs de dezvoltare profesională în domeniul drepturilor omului.

o dată 2-3 ori mai mult de 3 ori niciodată

11%

23%

42%

24%

În graficul nr.6 sunt indicate subiectele principale abordate în cadrul cursurilor de dezvoltare profesională la care au participat respondenții.

Graficul nr.6: Subiecte principale de instruire

DO: cunoștințe generale

Prevenirea încălcării DO

Protecția DO

Promovarea DO

Diseminarea bunelor practici

Elaborarea politicilor publice

40%

42%

33%

39%

19%

25%

Persoanele chestionate au participat la cursuri de dezvoltare profesională practic în toate domeniile-cheie ce țin de drepturile omului, mai puțin ce ține de diseminarea bunelor practici în domeniul drepturilor omului.

22



Mai multe detalii privind datele generale cu privire la personalul chestionat din cele 11 autorități publice/instituții sunt prezentate în Anexa N2.

23



Constatări și concluzii generale

În ultimii ani, Republica Moldova a întreprins o serie de reforme și acțiuni menite să îmbunătățească situația în domeniul drepturilor omului prin elaborarea/modificarea cadrului normativ în domeniu, crearea de instituții noi menite să apere și să protejeze drepturile anumitor categorii de cetățeni defavorizați sau din grupurile de risc. Totuși, implementarea prevederilor cadrului normativ în domeniul drepturilor omului rămâne a fi defectuoasă, pe de o parte, autoritățile publice/instituțiile mandatare nu dispun de capacități instituționale, competențe profesionale și instrumente necesare eficiente, pe de altă parte, populația este insuficient de informată și motivată de a-și apăra interesele și drepturile.

Astfel, dezvoltarea capacităților instituționale și a competențelor profesionale ale personalului din autoritățile publice/instituțiile cu funcții în domeniul protecției și promovării drepturilor omului trebuie să constituie o prioritate în procesul de îmbunătățire a sistemului drepturilor omului din Republica Moldova.

Misiunea și funcțiile autorităților publice/instituțiilor din perspectiva respectării drepturilor omului pot fi realizate doar dacă acestea dispun de potențial instituțional necesar și, în primul rînd, de personal profesionist (competent) și motivat.

În acest sens, una din principalele probleme identificate în majoritatea autorităților publice/instituțiilor constituie nivelul ridicat al fluctuației de personal. Acest fapt duce la pierderea competențelor dezvoltate în instituție: atît a competențelor speciale necesare pentru realizarea atribuțiilor specifice în domeniul drepturilor omului, cît și a competențelor manageriale necesare pentru realizarea managementului la nivel de instituție și fiecare subdiviziune a acesteia prin abordarea în baza drepturilor omului.

Un alt aspect problematic constituie și nivelul scăzut de ocupare a posturilor din subdiviziunile funcționale cu sarcini ce țin direct de prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului. Astfel, un număr impunător de funcții rămîn a fi vacante pentru o perioadă îndelungată de timp, în special în cadrul Ministerului Sănătății.

În conformitate cu informațiile prezentate de instituții practic personalul din nici o autoritate publică/instituție nu a beneficiat de vreun curs integrat de instruire în domeniul drepturilor omului. Acest fapt ar permite obținerea/aprofundarea cunoștințelor privind sistemul de promovare, prevenire a încălcării și protecție a drepturilor omului. Acest lucru se referă și la noii angajați.

În continuare sunt prezentate unele constatări și concluzii referite la instituțiile vizate de proiectul PNUD clasificate în trei grupuri distincte conform scopului, conținutului și specificului activității:

24



Grupul 1. Instituții specializate în domeniul protecției și promovării drepturilor omului

1) Oficiul Avocatului Poporului, 2) Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea discriminării și Asigurarea Egalității, 3) Serviciul Independent de Apărare a Drepturilor Pacienților din Staționarele Psihiatrice; 4) Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Aceste autorități publice/instituții au de realizat o serie de angajamente specifice în domeniul apărării drepturilor omului, precum: monitorizarea implementării prevederilor cadrului normativ ce țin de respectarea drepturilor omului de către autoritățile publice și instituțiile publice și private, a principiilor și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului; propunerea proiectelor de perfecționare a cadrului normativ din perspectiva drepturilor omului; asigurarea accesului la justiție a persoanelor vulnerabile; elaborarea și implementarea diferitor mecanisme de protecție a drepturilor omului, sporirea gradului de abilitare juridică a populației în domeniul drepturilor omului și altele.

Cele mai importante constatări și concluzii referite la aceste instituții sunt următoarele:

Pentru a realiza funcțiile sale, toate instituțiile vizate au necesitate absolută în cunoștințe integrate privind sistemul drepturilor omului posedate de fiecare specialist cu atribuții de promovare, prevenire a încălcării și protecție a drepturilor omului. Cunoștințele fragmentate, chiar și foarte importante pentru realizarea atribuțiilor specifice, dar care nu sunt așezate pe un fundament solid de cunoștințe generice ale drepturilor omului, nu permit perceperea integră, de sistem a situației în domeniul drepturilor omului, consultarea autorităților publice privind soluționarea problemelor, elaborarea politicilor prin prisma drepturilor omului.

Respondenții din toate instituțiile consideră că pentru a-și realiza misiunea și funcțiile, aceste instituții au o necesitate sporită de a dezvolta competențele profesionale aferente domeniului de protecție și promovare a drepturilor omului, în baza bunelor practici și a recomandărilor internaționale în domeniile de activitate.

În toate instituțiile vizate, o necesitate sporită constituie dezvoltarea abilităților manageriale și profesionale necesare exercitării eficiente a misiunii/funcției instituției/subdiviziunii din perspectiva drepturilor omului.

Personalul instituțiilor vizate are o necesitate sporită privind dezvoltarea personală, a abilităților ce țin de activitatea zilnică la locul de muncă, printre care: comunicarea organizațională, comunicarea interpersonală, managementul conflictelor, mediere, soluționare a problemelor,

25



managementul organizațional, managementul timpului, lucrul în echipă, leadership personal, luarea deciziilor etc.

În toate instituțiile grupului necesită de a fi formată/îmbunătățită practica privind transferul intern eficient de cunoștințe.

Serviciul independent de apărare a drepturilor pacienților din staționarele psihiatrice, care își exercită mandatul prin intermediul unei singure persoane numite Avocatul pacienților din staționarele de psihiatrie, are nevoie de fortificarea capacităților instituționale prin completarea Serviciului cu personal care ar asista administrativ, informațional și metodologic activitatea Avocatului pe întreg teritoriul țării. Acest personal ar avea nevoie de dezvoltarea atît a competențelor profesionale în domeniul prevenirii încălcării, protecției și promovării drepturilor omului în domeniul foarte specific de activitate a instituției, cît și a abilităților profesionale generale necesare la locul de muncă.

În ceea ce privește Mecanismul independent de monitorizare al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, implementat de către CAJPD, o organizație nonprofit cu o bună reputație în domeniu, necesitățile personalului țin de dezvoltarea competențelor profesionale în domeniile enunțate prin prisma bunelor practici în domeniul drepturilor omului. Un alt domeniu prioritar de intervenție ține de dezvoltarea capacităților instituționale și tehnice de a produce schimbări pozitive pentru grupul de beneficiari.

Grupul 2. Autorități ale administrației publice centrale de specialitate

1) Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, 2) Ministerul Sănătății, 3) Ministerul Educației.

În conformitate cu Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2015-2018, Programul de dezvoltare strategică la nivel de autoritate publică, politici naționale și intersectoriale, alte documente de politici strategice, sunt stabilite un șir de acțiuni prioritare care urmează a fi realizate de către ministere în domeniul protecției, prevenirii încălcării și promovării drepturilor omului, pe domenii de competență.

Acțiunile prioritare țin inclusiv și de armonizarea legislației naționale la legislația comunitară/europeană (cu excepția Ministerului Educației), elaborarea/ajustarea documentelor de politici naționale la standardele internaționale și/sau europene în domeniile de competență, implementarea recomandărilor organismelor internaționale, precum și raportarea periodică a rezultatelor obținute.


Pentru a realiza funcțiile sale și obiectivele strategice stabilite, ministerele au o necesitate sporită în cunoștințe integrate privind sistemul drepturilor omului, standardelor internaționale/europene în domeniile de competență, posedate de fiecare specialist cu atribuții

26



de promovare, prevenire a încălcării și protecție a drepturilor omului. Cunoștințele fragmentate, chiar și foarte importante pentru realizarea atribuțiilor specifice, dar care nu sunt așezate pe un fundament solid de cunoștințe generice ale drepturilor omului, nu permit perceperea integră, de sistem a situației în domeniul drepturilor omului, în funcție de domeniul de competență.

Ministerele au necesitate sporită în dezvoltarea abilităților de elaborare a politicilor publice prin prisma abordării în baza drepturilor omului, nediscriminării și egalității de gen; monitorizarea și evaluarea implementării documentelor de politici/cadrului normativ în domeniu prin prisma drepturilor omului; evaluarea impactului politicii publice prin prisma drepturilor omului.

Ministerele au necesitate sporită în dezvoltarea abilităților de raportare către organismele internaționale în baza indicatorilor de performanță pe domeniu, elaborați prin prisma drepturilor omului.

Personalul de conducere din cadrul ministerelor au o necesitate acută de dezvoltare a competențelor manageriale necesare pentru buna executare a misiunii și sarcinilor ce țin de respectarea drepturilor omului, conform domeniului de competență.

Personalul instituțiilor vizate are o necesitate sporită privind dezvoltarea personală, a abilităților ce țin de activitatea zilnică la locul de muncă. Printre cele mai importante abilități de dezvoltare personală au fost identificate: comunicarea organizațională, comunicarea interpersonală, managementul conflictelor, soluționarea problemelor, managementul timpului, lucrul în echipă, leadership personal, luarea deciziilor.

Grupul 3. Instituții cu funcții specifice în domeniul drepturilor omului

1) Centrul Național Anticorupție, 2) Curtea Constituțională, 3) Comisia parlamentară pentru Drepturile omului, 4) Consiliul Național pentru Asistență Garantată de Stat.

Aceste instituții au o activitate mai specifică în domeniul drepturilor omului. În acest sens, Centrul Național Anticorupție are rolul de a asigura respectarea drepturilor omului prin prevenirea și combaterea corupției, precum și de a realiza protecția drepturilor omului prin activitatea sa de gestionare a plîngerilor / comunicărilor/sesizărilor în domeniul său de competență.

Curtea Constituțională prin activitatea sa de asigurare a jurisdicției constituționale are rolul de a exercita controlul constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și dispozițiilor Guvernului și prin prisma respectării drepturilor omului; elaborarea avizelor la proiectele de acte legislative constituționale prin prisma drepturilor omului și a acquis-ului comunitar, precum și monitorizarea executării hotărârilor Curții Constituționale privind drepturile omului în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale.

27



Rolul Comisiei parlamentare pentru Drepturile omului este de a elabora și a aproba rapoarte cu privire la proiectele de acte legislative și propunerile legislative examinate prin abordare în baza drepturilor omului, organizare a controlului parlamentar privind implementarea cadrului normativ adoptat, din perspectiva drepturilor omului.

Rolul Consiliul Național pentru Asistență Garantată de Stat constă în protejarea dreptului la un proces echitabil, stabilit de articolul 6 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv asigurarea accesului liber și egal pentru toate persoanele la asistență juridică, prin organizarea și acordarea asistenței juridice garantate de stat, precum și diminuarea impedimentelor economico-financiare în realizarea accesului la justiție.


Pentru a realiza misiunea și funcțiile sale în domeniul drepturilor omului, aceste instituții au o necesitate sporită în acumularea de cunoștințe integrate privind sistemul drepturilor omului, principiile drepturilor omului, standardele internaționale/europene în domeniile de competență.

Instituțiile date au o necesitate ridicată în dezvoltarea abilităților de elaborare/examinare a documentelor de politici publice (proiecte de acte normative/legislative inclusiv) prin prisma abordării în baza drepturilor omului, nediscriminării și egalității de gen; dezvoltarea competențelor manageriale necesare pentru buna executare a misiunii și sarcinilor ce țin de respectarea drepturilor omului, conform domeniului de competență.

Instituțiile vizate au o necesitate ridicată de a dezvolta competențe profesionale aferente promovării drepturilor omului prin elaborarea și implementarea diferitor mecanisme de promovare și popularizare a drepturilor omului, conform domeniului de competență.

Personalul instituțiilor vizate are o necesitate ridicată privind dezvoltarea abilităților generale/personale ce țin de activitatea zilnică la locul de muncă. Printre cele mai importante abilități profesionale/generale au fost identificate: comunicarea organizațională, comunicarea interpersonală, managementul conflictelor, și mediere soluționarea problemelor, managementul timpului, lucrul în echipă, leadership personal, luarea deciziilor.

Rapoartele privind identificarea și evaluarea necesităților de instruire la nivel de fiecare instituție sunt anexate la prezentul Raport general de INI/ENI (Anexa N3).

28



Constatări și concluzii specifice

Priorități privind competențele profesionale-cheie necesare de a fi dezvoltate în autoritățile publice/instituțiile vizate

Majoritatea persoanelor care au completat chestionarele consideră că competențele profesionale, incluse în Chestionarul privind identificarea necesităților de instruire și referite la domeniile specifice în care aceștia activează, sunt considerate a fi de o importanță majoră pentru activitatea care o realizează, iar cunoștințele privind sistemul drepturilor omului fiind considerate a fi cele mai importante (2.713).

În tabelul de mai jos se prezintă punctajul mediu obținut pentru ”gradul de importanță” și ”necesitatea de dezvoltare” la nivel de cele 5 domenii de competențe profesionale pentru toate cele 11 autorități publice/instituții:

Domeniul de competențe Gradul de importanță

Necesitatea de dezvoltare

Cunoștințe privind sistemul drepturilor omului 2.71 3.70

Competențe profesionale privind prevenirea încălcării drepturilor omului 2.54 3.72

Competențe profesionale privind protecția drepturilor omului 2.53 3.54

Competențe profesionale privind promovarea drepturilor omului 2.47 3.60

Management organizațional/activităților 2.47 3.85

În baza rezultatelor obținute în urma procesului de identificare a necesităților de instruire profesională în domeniul drepturilor omului, s-au constatat următoarele domenii prioritare pentru intervenție 4:

1) Management organizațional privind realizarea misiunii instituției din prisma drepturilor omului (3.85)

2) Competențe profesionale privind prevenirea încălcării drepturilor omului (3.72)

3) Cunoștințe generale privind sistemul drepturilor omului (3.70)

4) Competențe profesionale privind promovarea drepturilor omului (3.60)

5) Competențe profesionale privind protecția drepturilor omului (3.54)

3 Punctajul maximal fiind de 3 puncte pentru importanța competenței profesionale la locul de muncă.4 Punctajul maximal fiind de 5 puncte pentru necesitatea de dezvoltare a competenței profesionale.

29



În cele 5 domenii, competențele profesionale necesare de dezvoltat, în ordine prioritară, sunt următoarele:

Management organizațional privind realizarea misiunii / funcției instituției din prisma drepturilor omului (3.85)

Managementul programelor prin abordarea în baza drepturilor omului (3.91)

Managementul bazat pe rezultate (3.96)

Planificare strategică și operațională (3.85)

Managementul resurselor umane (3.79)

Transparența decizională privind respectarea drepturilor omului (3.72)

Competențe profesionale privind prevenirea încălcării drepturilor omului (3.72)

Monitorizarea și evaluarea implementării documentelor de politici și actelor normative de profil, prin prisma drepturilor omului (3.92)

Acordarea asistenței informaționale și metodologice beneficiarilor în domeniul drepturilor omului (3.87)

Monitorizarea și evaluarea implementării standardelor internaționale. Elaborarea rapoartelor către organismele internaționale. Lucru cu rapoartele alternative (3.75)

Elaborarea politicilor publice prin prisma drepturilor omului (3.72)

Elaborarea avizelor la proiectele de acte normative/legislative din prisma drepturilor omului (3.67)

Evaluarea impactului politicilor publice elaborate, prin prisma drepturilor omului (3.60)

Cunoștințe privind sistemul drepturilor omului (3.70)

Bunele practici privind respectarea, protecția și promovarea drepturilor omului (4.33)

Instituții/mecanisme naționale și internaționale/regionale preocupate de monitorizarea, promovarea, prevenirea și protecția drepturilor omului (3.81)

Abordarea în baza drepturilor omului, abordarea integratoare de gen, principiul egalității și nediscriminării (3.70)

Cadrul normativ național și standarde internaționale/regionale ce țin de drepturilor omului (3.61)

Competențe profesionale privind promovarea drepturilor omului (3.60)

Identificarea și diseminarea bunelor practici/istoriilor de succes (3.9)

Planificarea, organizarea și evaluarea activității de promovare și

30



advocacy a drepturilor omului (3.8)

Popularizarea drepturilor omului pentru sporirea gradului de conștientizare și abilitare juridică a societății privind drepturilor omului (3.8)

Interacționare și schimb de experiență cu actorii naționali și internaționali, inclusiv intersectorial (3.8)

Comunicarea cu mass-media. Prezentarea activităților în domeniul drepturilor omului realizate de autoritatea publică/instituție (3.8)

Competențele profesionale privind protecția drepturilor omului (3.54)

Identificarea cauzelor strategice și litigare strategică (3.70)

Examinarea plîngerilor/cererilor/petițiilor ce vizează abuzuri ale drepturilor omului conform specificului și procedurii, principiilor și recomandărilor internaționale (3.64)

Monitorizarea implementării remediilor formulate în rezultatul examinării petițiilor (3.63)

Identificarea și analiza problemelor sistemice în domeniul drepturilor omului (3.63)

Crearea și menținerea bazei de date privind plîngerile/cererile/petițiile în domeniul drepturilor omului (3.10)

În conformitate cu rezultatele obținute în urma realizării exercițiului de identificare a necesităților de instruire profesională în cele 11 autorități publice/instituții vizate de proiectul PNUD, au fost formulate următoarele constatări și concluzii principale:

Autoritățile publice/instituțiile pentru a deveni mai performante în ceea ce privește exercitarea misiunii și funcțiilor din perspectiva drepturilor omului, au nevoie să-și consolideze capacitățile instituționale, în primul rînd, competențele profesionale în domeniile de activitate prin prisma drepturilor omului, precum și să-și dezvolte abilitățile profesionale necesare pentru a asigura eficiența fiecărui angajat la locul de muncă.

Instituțiile specializate în protecția și promovarea drepturilor omului au o necesitate mai înaltă de instruire în domeniile ce țin de: protecția drepturilor omului prin intermediul unui management eficient al petițiilor și promovarea drepturilor omului prin diferite mecanisme de conștientizare publică și abilitare juridică a populației. Ministerele au stabilit drept prioritar domeniul ce ține de prevenirea încălcării drepturilor omului prin elaborarea de politici publice prin prisma drepturilor omului, în domeniile lor de competență.

31



Toate autoritățile publice/instituțiile vizate au necesitate acută comună – dezvoltarea competențelor manageriale necesare în vederea exercitării eficiente a funcțiilor instituției privind respectarea drepturilor omului. Subiectele propuse la acest domeniu de competențe sunt relevante, în mare parte, atît șefilor de subdiviziuni, cît și personalului de execuție.

Diferențele stabilite privind necesitățile de dezvoltare a competențelor profesionale ale personalului din cele 11 autorități publice/instituții vizate se explică prin diferența în misiunile și specificul activității acestora în domeniul drepturilor omului. Astfel, spre exemplu, ministerele au stabilit drept prioritare de dezvoltat competențele profesionale ce țin de prevenirea încălcărilor prin elaborarea politicilor publice prin prisma drepturilor omului, iar instituțiile cu funcții directe ce țin de protecția și promovarea drepturilor omului au stabilit drept prioritare de dezvoltat competențele profesionale privind protecția drepturilor omului prin intermediul unui mecanism eficient de management al plîngerilor/cererilor și competențele profesionale ce țin de promovarea drepturilor omului.

În cazul Curții Constituționale, diferențele sunt cele mai semnificative, deoarece această instituție are o misiune aparte și anume de a exercita jurisdicția constituțională, iar peste 54% din activitatea acesteia constituie examinarea sesizărilor pe rol.

Autoritățile publice/instituțiile vizate au o necesitate sporită privind dezvoltarea competențelor manageriale, în primul rînd, ale șefilor de subdiviziuni în domeniile ce țin de management organizațional: planificare strategică și operațională, managementul bazat pe rezultate, managementul programelor, managementul resurselor umane, transparența decizională în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în domeniul de activitate.

Autoritățile publice/instituțiile vizate au necesitate în dezvoltarea competențelor în domeniul prevenirii încălcării drepturilor omului, iar abilitățile prioritare de a fi dezvoltate sunt următoarele: elaborarea politicilor publice prin prisma drepturilor omului, monitorizarea și evaluarea politicilor publice, evaluarea impactului politicilor publice, prin prisma drepturilor omului; raportarea națională și internațională privind realizarea acțiunilor în domeniul drepturilor omului și implementarea standardelor și recomandărilor internaționale în domeniul drepturilor omului, conform domeniului de competență.

Autoritățile publice/instituțiile vizate au necesitate în dezvoltarea competențelor în domeniul promovării drepturilor omului, iar abilitățile prioritare de a fi dezvoltate sunt următoarele: popularizarea drepturilor omului și abilitarea juridică a populației, comunicarea cu mass-media, comunicarea intersectorială și interministerială, comunicarea cu diferiți actori naționali și internaționali, formarea de parteneriate, inclusiv cu organizațiile societății civile (OSC).

Autoritățile publice/instituțiile vizate au necesitate în dezvoltarea competențelor în domeniul protecției drepturilor omului, iar abilitățile prioritare de a fi dezvoltate sunt următoarele: examinarea și investigarea plîngerilor/cererilor/petițiilor, mecanismele de protecție pentru

32



diferite categorii de beneficiari/drepturi, identificarea cauzelor strategice și litigare strategică, identificarea și analiza problemelor sistemice în domeniul drepturilor omului.

Autoritățile publice/instituțiile vizate au necesitate în dezvoltarea competențelor în domeniul sistemului drepturilor omului, iar cunoștințele prioritare care necesită a fi acumulate/aprofundate sunt următoarele: abordarea în baza drepturilor omului, abordarea integratoare de gen, principiul egalității și nediscriminării, bunele practici/istorii de succes privind respectarea, protecția și promovarea drepturilor omului, standardele internaționale în domeniul drepturilor omului.

Propuneri privind subiecte specifice și generale de instruire

În discuțiile individuale și cele din cadrul focus-grupului, specialiștii din instituțiile date au menționat că pentru a fi utile cursurile de dezvoltare profesională, proiectate în baza subiectelor generice privind sistemul de apărare a drepturilor omului, trebuie să poarte caracter practic și să includă examinarea cazurilor, exemplelor concrete și să conțină cât mai puține ore teoretice.

Propunerile privind instruirea la tematici/subiecte specifice, considerate de respondenți ca foarte importante se conțin în Rapoartele privind identificarea și evaluarea necesităților de instruire la nivel de fiecare instituție în parte (anexele 3.1 – 3.11 la prezentul Raport general).

În ceea ce privește abordarea subiectelor de instruire cu conținut general și comun, care vizează dezvoltarea personală, apreciate de respondenți ca absolut necesare atât la nivel profesional, au fost solicitate următoarele tematici:

comunicarea organizațională;

comunicarea interpersonală;

managementul conflictelor și medierea;

soluționarea problemelor;

managementul timpului;

lucrul în echipă;

leadership personal;

luarea deciziilor.

33



Recomandări strategice și operaționale

Recomandări generale

1) Procesul de consolidare a capacităților autorităților publice/instituțiilor vizate în acest proiect cu atribuții de prevenire a încălcării, protecție și promovare a drepturilor omului, trebuie să se bazeze pe o abordare sistemică, care să includă și activități privind:

dezvoltarea/îmbunătățirea sistemelor interne de lucru (sisteme interne de management; politici clare și transparente; procese interne descrise în proceduri clare/standardizate);

dezvoltarea competențelor manageriale și profesionale ale personalului cu funcții de conducere, care trebuie să fie capabil să conducă angajații spre obținerea rezultatelor scontate și să propulseze schimbările necesare;

dezvoltarea capacităților profesionale ale personalului de execuție, sub diverse forme: training, coaching, mentoring, consultare.

2) În vederea asigurării durabilității Programului de instruire, se recomandă instituționalizarea acestuia prin intermediul Institutului Național al Justiției, cu implicarea în calitate de formatori a participanților la Programul de instruire, implementat în cadrul proiectului PNUD.

Pentru a putea fi implicat Institutul Național al Justiției în multiplicarea Programului de instruire, este oportună lărgirea sferei de competență, prin acordarea posibilității de a instrui funcționari publici din autoritățile publice centrale, autoritățile autonome. Capacitățile Institutului Național al Justiției vor trebui consolidate/dezvoltate pentru a asigura calitatea procesului de multiplicare a Programului de instruire.

3) În vederea asigurării durabilității rezultatelor ce țin de instruirile realizate, se recomandă aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului N201/2009, anexa nr.6, cu privire la Angajamentul scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională. Această decizie trebuie luată unanim de toate autoritățile publice /instituțiile vizate în acest proiect.

Recomandări privind viziunea, structura și metodologia Programului de instruire

4) În scopul asigurării unui grad relevant de consistență și omogenizare a conținutului instruirii a diferitor categorii de participanți, Curricula Programului de instruire trebuie să fie elaborată în baza Matricei competențelor profesionale generice, care stabilește și descrie diferite competențe-cheie (cunoștințe și abilități) în domeniul sistemului dreptului omului, prevenirii încălcării, protecției și

34



promovării drepturilor omului; managementului instituției. Se recomandă ca Programul de instruire să includă și subiecte/tematici de instruire care vizează dezvoltarea personală.

5) În scopul asigurării relevanței cunoștințelor și abilităților dezvoltate, Curricula Programului de instruire trebuie să stabilească obiective de instruire focusate pe diferite categorii de personal, luînd în calcul și specificul activității autorității publice/instituției din care fac parte participanții. În acest sens, se recomandă structurarea Programului de instruire în module de instruire cu conținut general și module de instruire cu conținut specific.

În vederea aplicării recomandărilor formulate la pct.5 și reieșind din faptul că autoritățile publice/instituțiile vizate în acest proiect sunt foarte neomogene în ceea ce privește misiunea și funcțiile pe care le realizează în domeniul prevenirii încălcării, protecției și promovării drepturilor omului, se recomandă gruparea acestora, după cum urmează:

Grupul N1

Oficiul Avocatul Poporului; Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității; Serviciul Independent de Apărare a Drepturilor Pacienților din Staționarele Psihiatrice; Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități

Grupul N2Ministerul Muncii, Protecției sociale și Familiei; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației

Grupul N3Centrul Național Anticorupție; Curtea Constituțională, Comisia parlamentară pentru Drepturile omului, Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat

6) În vederea asigurării unui impact mai mare al Programului de instruire asupra procesului de consolidare a potențialului instituțional, se recomandă organizarea pentru toți participanții și a unui modul Formare de Formatori (FdF) sau un Curs de dezvoltare a abilităților de formator. Scopul acestui modul este de a-i pregăti pe participanți pentru activitatea în calitate de formator, de a-i dezvolta capacitățile de diseminare a cunoștințelor acumulate și abilitățile dezvoltate în cadrul Programului de instruire realizat de proiectul PNUD.

În rezultat, persoanele instruite vor putea fi implicate în calitate de formatori atît în cadrul activităților de instruire internă pentru colegii din autoritatea publică/instituția din care fac parte și/sau colegilor din instituțiile din subordinea autorității publice/instituției, cît și în cadrul programelor de instruire organizate de Institutul Național al Justiției. În urma Programului integru de instruire, participanții urmează să dețină expertiza minimă necesară în toate cele 3 domenii privind: prevenirea încălcării, protecția și promovarea drepturilor omului.

35



Absolvenții Programului de instruire vor fi capabili să desfășoare activități de instruire a personalului din cadrul instituției sale și să realizeze activități de instruire în calitate de formatori la Institutul Național al Justiției în domeniile în care s-au instruit. Aceasta va fi o plus-valoare a proiectului în consolidarea capacităților Institutului Național al Justiției.

7) În contextul celor enunțate mai sus, se propune ca Programul de instruire să fie structurat în module conform celor 8 compartimente/domenii de instruire identificate de echipa de consultanți PNUD în cadrul exercițiului de identificare a necesităților de instruire. Modulele trebuie structurate în sesiuni, iar la proiectarea sesiunilor de instruire trebuie să se țină cont de programul încărcat de activitate al participanților.

Conceptul Programului de instruire, care poate servi drept suport pentru proiectul PNUD la elaborarea Termenilor de referință pentru selectarea prestatorului de instruire, este inclus ca parte componentă a prezentului Raport general.

8) Pentru sporirea procesului de consolidare a potențialului instituțional, în vederea asigurării aspectului practic/pragmatic al acestuia, se recomandă organizarea unor vizite de studii la instituții similare de peste hotare pentru schimb de experiență în domeniul prevenirii încălcării, protecției și promovării drepturilor omului. Această acțiune poate servi și drept motivare pentru cei mai activi participanți la programul de instruire. Tot în acest sens, în cadrul Programului de instruire, pot fi planificare vizite la instituțiile naționale specializate în protecția și promovarea drepturilor omului pentru a fi abordate unele aspecte practice și/sau pentru a intensifica colaborarea interinstituțională.

Pe durata implementării Programului de instruire se recomandă a fi creată o platformă online de comunicare intre formatori-participanți, participanți-participanți, unde pot fi plasate materiale utile, organizate dezbateri tematice, precum și stabilirea temelor de acasă.

De asemenea, aspectul practic al Programului de instruire trebuie asigurat și prin utilizarea diferitor tehnici și metode moderne, interactive de instruire, adaptate atît la specificul învățării adulților, cît și la conținutul și specificul activității profesionale ale participanților (studii de caz concrete, jocuri de rol etc.).

Recomandări pentru proiectul PNUD-Moldova

9) În vederea asigurării calității, eficacității și eficienței activității ce ține de consolidarea capacităților instituțiilor-țintă, coordonatorul programului de instruire angajat de către proiectul PNUD trebuie să activeze în cadrul PNUD, iar la etapa de multiplicare a programului de instruire - în cadrul Institutului Național al Justiției. Se recomandă ca acesta să fie un profesionist național. Rolul Coordonatorului programului de instruire în cadrul acestui proiect de instruire, este să asigure planificarea, organizarea și coordonarea procesului de instruire, comunicarea cu autoritățile publice/instituțiile vizate, precum și să ofere tot suportul informațional și administrativ necesar

36



companiei selectate pentru buna desfășurare a programului de instruire. Asistența tehnică poate fi oferită de o companie locală sau de un asistent al coordonatorului programului de instruire, cu finanțarea PNUD. De asemenea, coordonatorul programului de instruire va avea și rolul de control al calității, va monitoriza diverse aspecte în procesul de elaborare și implementare a Programului de instruire.

În cazul în care proiectul PNUD va decide contractarea unei echipe de experți/formatori, atunci rolul coordonatorul programului de instruire va fi unul mai strategic, și anume - acesta va fi responsabil și de comunicarea viziunii, elaborarea curriculei, precum și a metodologiei de implementare a Programului de instruire, de către și împreună cu echipa de formatori.

10) Proiectul PNUD are două opțiuni pentru a putea implementa Programul de instruire: 1) Contractarea unei companii internaționale cu experiență în domeniu și echipă multinațională (inclusiv formatori locali) și 2) Contractarea experților/formatorilor locali pentru fiecare modul de instruire în parte.

Contractarea unei companii internaționale ar avea următoarele avantaje și posibile dezavantaje:

Avantaje Posibile dezavantaje

Compania dispune de experiență și setul de materiale necesare în domeniul instruirii în domeniul drepturilor omului

Abordare uniformă a procesului de instruire

Expertiză internațională în domeniul bunelor practici în domeniul respectării drepturilor omului

Prestigiu/statut mai ridicat în fața participanților

Costurile ce țin de timp și logistică vor fi mai puține din partea proiectului PNUD

Posibil costuri mai ridicate pentru implementarea programului decît abordarea cu fiecare formator în parte (inclusiv traduceri scrise și orale)

Focusarea doar pe expertiza internațională fără a face legătură cu situația reală din Moldova și cu cadrul normativ național

Diferențe socio-culturale în abordarea subiectelor de instruire

Compania ar putea fi mai rigidă la implementarea unor schimbări, la necesitate

Contractarea unei echipe de formatori locali ar avea următoarele avantaje și posibile dezavantaje:

Avantaje Posibile dezavantaje

Costurile financiare ar putea fi mai reduse decât contractarea unei companii

Aspectul practic al modulelor de instruire ar putea fi mai ridicat

Schimbările apărute pe parcurs ar putea fi mai ușor de implementat de către formatori

Abordare mai puțin uniformă

Lipsa sau abordare insuficientă a expertizei internaționale, bunelor practici în domeniile de instruire

Timp suplimentar pentru organizarea, monitorizarea și evaluarea activității formatorilor

37



Ajustarea programului de instruire la specificul autorităților publice poate fi realizată mai ușor

Prestigiu/autoritate mai redusă în fața participanților

11) În procesul de selectare a companiei care va elabora și implementa Programul de instruire pot fi formulate următoarele cerințe:

experiență în elaborarea și implementarea programelor de instruire/dezvoltare a capacităților prin prisma drepturilor omului și a capacităților instituționale;

expertiză în domeniul sistemului drepturilor omului, abordării în baza drepturilor omului, principiului egalității și nediscriminării;

expertiză în domeniul managementului public/managementului performanței în sectorul public;

experiență de lucru cu autoritățile publice/instituțiile publice, preferabil în Moldova sau cu țările din regiune;

echipa de formatori să fie constituită 50/50 din formatori internaționali și locali, care trebuie să lucreze în echipe a cîte 2 formatori pentru fiecare modul de instruire.

Proiectul PNUD trebuie să solicite de la compania/echipa de implementare a Programului de instruire două produse foarte importante pentru continuitatea/durabilitatea proiectului de instruire – Manualul formatorului și Manualul participantului. Manualul formatorului este un ghid pentru formatorii/trainerii implicați în derularea Programului de instruire (inclusiv în perspectivă) care include design-ul detaliat al tuturor modulelor și sesiunilor de instruire, cu descrierea activităților practice și întrebărilor pentru debrifare. Manualul participantului reprezintă un suport de curs pentru participanții programului de instruire, care poate fi constituit din materiale informative, prezentări powerpoint etc.

12) Necesitățile specifice de instruire identificate în cadrul exercițiului privind identificarea necesităților de instruire pot fi satisfăcute în cadrul programului de susținere financiară a inițiativelor autorităților publice/instituțiilor vizate, implementat de proiectul PNUD Moldova.

Sugestii privind organizarea procesului de instruire

13) Unele module/tematici/subiecte pot fi realizate/predate de specialiști naționali, în calitate de persoane de resursă – colaboratori din Oficiul Avocatului Poporului, Consiliul pentru prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității etc.

14) În grupul de instruire să fie incluși reprezentanți cu capacități de formator și motivație de a activa în calitate de formator pentru colegii din autoritatea publică din care fac parte și/sau colegii din instituțiile din subordine.

38



15) Abordarea/algoritmul/schema de organizare a instruirilor:

Din fiecare autoritate publică/instituție sunt delegate 2-6 persoane5 cu experiență de minimum 18 luni în funcție cu sarcini privind prevenirea încălcării, protecția și/sau promovarea drepturilor omului, precum și cu capacități/potențial/motivație de formator.

Apoi participanții se divizează în 3 grupuri de autorități publice/instituții cu funcții/sarcini omogene în domeniul prevenirii încălcării, protecției și promovării drepturilor omului.

Participații parcurg toate modulele conform celor 8 compartimente/domenii de instruire, unde modulele din compartimentele #1, #2, #6, #7, #8 au aceeași structură, format și conținut. Modulele din compartimentele #3, #4, #5 vor fi adaptate la specificul activității autorităților publice/instituțiilor sistematizate în cele 3 grupuri.

16) Se recomandă înainte și după finalizarea Programului de instruire să aibă loc o evaluare (simplă) a cunoștințelor actuale (înainte de instruire) și a celor obținute în urma participării la Programul de instruire, pentru a putea fi măsurat impactul imediat al instruirilor organizate.

17) La finalizarea Programului de instruire, participanții care au frecventat minimum 80% din module și au realizat însărcinările formatorului, să li se ofere Certificate de participare, din partea companiei internaționale.

5 Numărul persoanelor delegate la instruire trebuie să țină cont de numărul total al persoanelor care activează în subdiviziunile funcționale cu sarcini în domeniul prevenirii încălcării, protecției și promovării drepturilor omului.

39



Conceptul Programului de dezvoltare a competențelor profesionale prin prisma drepturilor omului

Prezentul Concept privind programul de instruire a personalului celor 11 instituții naționale din domeniul drepturilor omului, poate servi drept bază pentru elaborarea de către proiectul PNUD a Termenilor de referință pentru selecția companiei care va presta serviciile de instruire, precum și poate servi drept sistem de referință pentru examinarea ofertelor tehnice.

În sensul prezentului document, Programul de instruire include scopul și obiectivele de instruire pentru categoria vizată de participanți, durata instruirii, conținutul instruirii – lista concretizată a subiectelor care urmează a fi examinate, metodele care urmează a fi aplicate, suportul de curs pentru participanți. De asemenea, programul de instruire stabilește compartimentele/domeniile de instruire și subiectele cu indicarea timpului prevăzut pentru fiecare compartiment și subiect.

Introducere

În lista instituțiilor vizate de proiectul PNUD „Consolidarea capacităților tehnice ale instituțiilor naționale din domeniul protecției și promovării drepturilor omului din Moldova” au fost incluse 11 instituții preocupate de prevenirea și protecția drepturilor omului. Toate aceste instituții pot fi divizate în 3 grupuri distincte conform scopului, conținutului și specificului activității:

Grupul 1. Instituții specializate în domeniul protecției și promovării DO:

1) Oficiul Avocatului Poporului;

2) Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității;

3) Serviciul Independent de Apărare a Drepturilor Pacienților din Staționarele Psihiatrice;

4) Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Aceste autorități publice/instituții au de realizat o serie de angajamente specifice în domeniul apărării drepturilor omului, precum: monitorizarea implementării prevederilor cadrului normativ ce țin de respectarea drepturilor omului de către autoritățile publice și instituțiile publice și private, a principiilor și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului; propunerea proiectelor de perfecționare a cadrului normativ din perspectiva drepturilor omului; asigurarea accesului la justiție a persoanelor vulnerabile; elaborarea și implementarea diferitor mecanisme de protecție a drepturilor omului, sporirea gradului de abilitare juridică a populației în domeniul drepturilor omului etc..

40



Grupul 2. Autorități ale administrației publice centrale de specialitate:

1) Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei;

2) Ministerul Sănătății;

3) Ministerul Educației.

În conformitate cu Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2015-2018, Programul de dezvoltare strategică la nivel de autoritate publică, politici naționale și intersectoriale, alte documente de politici strategice, sunt stabilite un șir de acțiuni prioritare care urmează a fi realizate de către ministere în domeniul protecției, prevenirii încălcării și promovării drepturilor omului, pe domenii de activitate. Acțiunile prioritare țin inclusiv și de armonizarea legislației naționale la legislația comunitară/europeană (cu excepția Ministerului Educației), elaborarea/ajustarea documentelor de politici naționale la standardele internaționale și/sau europene în domeniile de activitate, implementarea recomandărilor organismelor internaționale, precum și raportarea periodică a rezultatelor obținute.

Grupul 3. Instituții cu funcții specifice în domeniul drepturilor omului

1) Centrul Național Anticorupție;

2) Comisia parlamentară pentru drepturile omului;

3) Consiliul Național pentru Asistență Garantată de Stat;

4) Curtea Constituțională.

Aceste instituții au o activitate mai specifică în domeniul drepturilor omului. În acest sens, Centrul Național Anticorupție are rolul de a asigura respectarea drepturilor omului prin prevenirea și combaterea corupției, precum și de a realiza protecția drepturilor omului prin activitatea sa de gestionare a plîngerilor/comunicărilor/sesizărilor în domeniul său de competență. Rolul Comisiei parlamentare pentru drepturile omului este de a elabora și a aproba rapoarte cu privire la proiectele de acte legislative și propunerile legislative examinate prin abordare în baza drepturilor omului, organizare a controlului parlamentar privind implementarea cadrului normativ adoptat, din perspectiva drepturilor omului. Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat protejează dreptul la un proces echitabil, stabilit de art.6 al Convenției europene pentru apărarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv asigurarea accesului liber și egal pentru toate persoanele la asistență juridică. Curtea Constituțională prin activitatea sa de asigurare a jurisdicției constituționale are rolul de a exercita controlul constituționalității legilor, regulamentelor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și dispozițiilor Guvernului și prin prisma respectării drepturilor omului; elaborarea avizelor la proiectele de acte legislative constituționale prin prisma

41



drepturilor omului și a acquis-ului comunitar, precum și monitorizarea executării hotărârilor Curții Constituționale privind drepturile omului în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale.

Pentru a realiza misiunea și funcțiile sale din perspectiva drepturilor omului, fiecare din instituțiile indicate au nevoie, în fond, de unele și aceleași grupuri de competențe profesionale și anume:

Competențe profesionale generice în domeniul drepturilor omului;

Competențe profesionale în domeniul managementului activităților din perspectiva drepturilor omului.

Competențe profesionale generice în domeniul drepturilor omului:

Cunoștințe generale privind sistemul drepturilor omului;

Cunoștințe și abilități de realizare a activităților/atribuțiilor de prevenire a încălcării drepturilor omului.

Cunoștințe și abilități de realizare a activităților/atribuțiilor de protecție a drepturilor omului.

Cunoștințe și abilități de realizare a activităților/atribuțiilor de promovare a drepturilor omului.

Competențe profesionale în domeniul managementului activităților din perspectiva drepturilor omului:

Cunoștințe și abilități de planificare strategică și operațională a activității instituției/subdiviziunii prin abordarea în baza drepturilor omului (ABDO);

Cunoștințe și abilități de gestionare a instituției/subdiviziunii prin aplicarea Managementului bazat pe rezultate și ABDO, abilități de gestionare a programelor/proiectelor prin prisma ABDO;

Cunoștințe și abilități de asigurare a transparenței activității de prevenire și protecție a drepturilor omului.

Competențe în domeniul leadership-ului personal:

Cunoștințe privind conceptul de leadership, leadership vs. management, abilități personale;

Cunoștințe și abilități privind stilurile de conducere, crearea și managementul echipelor, motivarea echipelor;

Cunoștințe și abilități personale privind comunicarea instituțională, comunicarea interpersonală, soluționarea de conflicte, managementul timpului.

42



Participanții

Participanții la Programul de instruire vor constitui persoane cu funcții de conducere (șefi/șefi adjuncți de subdiviziune) și de execuție. Numărul de participanți delegați per instituție va ține de cont de mărimea instituției, complexitatea sarcinilor în domeniul drepturile omului, precum și de numărul propriu-zis de persoane care activează în subdiviziunile funcționale cu sarcini directe în domeniul prevenirii încălcării, protecției și/sau promovării drepturile omului.

Scop

Scopul general al Programului de instruire este:

Dezvoltarea potențialului organizațional prin îmbunătățirea competențelor profesionale ale personalului din cadrul instituțiilor vizate de proiectul PNUD necesare pentru realizarea optimă/performantă a misiunii și funcțiilor instituțiilor din perspectiva respectării drepturilor omului.

Obiective

La finele programului de instruire participanții vor fi capabili:

să analizeze situația privind diferite aspecte ale drepturilor omului, în domeniul de competență al instituției, precum și să aprecieze calitatea realizării misiunii și funcțiilor instituției în care activează prin prisma respectării drepturilor omului; să identifice problemele existente și cauzele acestora; să identifice factorii interni și interni, să propună soluții pentru remedierea situației;

să realizeze atribuțiile ce le revin prin abordarea în baza drepturilor omului și bunelor practici, să aplice instrumentele cele mai eficiente în domeniul de competență;

să elaboreze planuri privind schimbarea organizațională și să promoveze schimbările necesare de a fi introduce în instituție/subdiviziune pentru a îmbunătăți situația;

să instruiască personalul instituției în care activează în domeniul său de competență, în baza modelelor moderne de instruire profesională;

să manifeste dorința de a juca rolul de agent al schimbării în instituția în care activează;

să participe în mod eficient în echipele formate în colaborare cu alte instituții în cauză pentru consolidarea capacităților privind respectarea drepturilor omului.

43



Conținut

Programul de instruire se propune a fi constituit din module, conform celor 8 componente/domenii de instruire, după cum urmează:

1) Cunoștințe generale privind sistemul drepturilor omului;

2) Managementul activităților din perspectiva drepturilor omului;

3) Competențe profesionale privind prevenirea încălcării drepturilor omului;

4) Competențe profesionale privind protecția drepturilor omului;

5) Competențe profesionale privind promovarea drepturilor omului;

6) Dezvoltarea abilităților de formator;

7) Leadership și dezvoltare personală;

8) Proiecte privind schimbările organizaționale.

Tematicile/Subiectele de instruire:

Componenta #1 – Cunoștințe generale privind sistemul drepturilor omului – orientativ 3-5 zile

Conceptul drepturilor omului: Cunoștințe conceptuale privind sistemul drepturilor omului; caracteristici de bază; principii; obligațiile statului.

Cadrul normativ național și standardele internaționale/regionale: Cunoștințe privind drepturile prevăzute în Constituția Republicii Moldova, în cadrul normativ național, politicile naționale și instrumentele internaționale / regionale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte.

Instituții/mecanisme naționale și internaționale/regionale preocupate de monitorizarea, promovarea, prevenirea și protecția drepturilor omului: Cunoștințe despre instituțiile naționale și internaționale / regionale specializate în protecția și promovarea drepturilor omului.

Observațiile finale și recomandările organismelor internaționale/regionale în domeniul drepturilor omului. Jurisprudența CEDO.

Abordarea bazată pe drepturile omului: Cunoștințe privind abordarea bazată pe drepturile omului, principiul egalității și nediscriminării, egalitatea de gen, acquis-ul comunitar.

44



Bune practici privind respectarea, protecția și promovarea drepturilor omului: Cunoștințe privind cazurile de succes în implementarea eficientă a recomandărilor organismelor internaționale în domeniul drepturilor omului.

Componenta #2 – Managementul activităților din perspectiva drepturilor omului – orientativ 7-9 zile

Planificarea strategică și operațională prin prisma ABDO: Cunoștințe privind noțiunea de planificare strategică și operațională, etapele de elaborare a unui plan de dezvoltare strategică (PDS) pe termen mediu, conform prevederilor cadrului normativ; instrumentele de analiză și planificare strategică. Abilități de stabilire a obiectivelor strategice, operaționale și a indicatorilor prin ABDO. Abilități de participare în procesul de planificare strategică și operațională la nivel de autoritate publică/instituție.

Managementul bazat pe rezultate: Cunoștințe privind managementul bazat pe rezultate (MBR): definiție, principii, instrumente. Abilități de planificare, organizare și control în baza modelul MBR și ABDO. Cunoștințe privind noțiunea de program/proiect; etapele de elaborare, implementare, evaluare și raportare la nivel de program/proiect în baza ABDO. Abilități de planificare, organizare, control, luare a deciziilor privind programul/proiectul implementat, în baza modelul MBR și ABDO.

Asigurarea transparenței activității de prevenire și protecție a drepturilor omului: Cunoștințe privind cadrul normativ ce ține de transparența decizională, accesul la informații. Cunoștințe privind cadrul normativ ce ține de protejarea datelor cu caracter personal. Abilități de aplicare a instrumentelor privind transparența decizională referitor la acțiunile planificate/întreprinse și deciziile aprobate în cadrul autorității publice/instituției ce țin de prevenirea și protecția drepturilor omului.

Componenta #3 – Competențe profesionale privind prevenirea încălcării drepturilor omului – orientativ 5-7 zile

Evaluarea și analiza situației în domeniul de activitate prin prisma drepturilor omului: Cunoștințe privind instrumentele de evaluare, analiză a situației în domeniul de activitate prin prisma drepturilor omului, Abilități de analiză și sinteză a informației cu privire la respectarea drepturilor omului. Abilități de procesare a diverselor surse de informare privind drepturilor omului: sondaje relevante, rapoarte internaționale, rapoarte naționale etc.

Elaborarea politicilor publice, proiectelor de acte legislative și normative, avizelor la proiectele de acte legislative și normative prin prisma drepturilor omului, a acquis-ului comunitar: Cunoștințe privind modalitatea de elaborare a politicilor publice și actelor normative/legislative prin prisma integrării principiilor drepturilor omului. Cunoștințe privind acquis-ul comunitar raportat la domeniul de activitate. Cunoștințe și abilități de elaborare a documentelor de politici în baza observațiilor finale ale Comitetelor ONU și CoE în domeniul drepturilor omului; a jurisprudenței CEDO.

45



Monitorizarea și evaluarea implementării documentelor de politici și actelor normative de profil prin prisma drepturilor omului, la nivel național: Cunoștințe privind organismele independente de monitorizare la nivel național. Abilități de formulare a indicatorilor de monitorizare. Abilități de formulare a indicatorilor de evaluare prin prisma drepturilor omului.

Evaluarea impactului politicilor publice elaborate prin prisma drepturilor omului: Abilități de evaluare a impactului politicilor publice prin prisma drepturilor omului. Abilități de elaborare și prezentare a rapoartelor privind impactul politicilor publice elaborate prin prisma drepturilor omului.

Monitorizarea și evaluarea implementării standardelor internaționale: Cunoștințe privind cerințele pentru raportarea statului către organismele internaționale și abilități de elaborarea a acestor rapoarte. Cunoștințe și abilități de elaborare a rapoartelor alternative.

Acordarea asistenței informaționale și metodologice în domeniul drepturilor omului beneficiarilor direcți și indirecți ai autorității publice/instituției: Abilități de informare/instruire. Abilități de consultare.

Componenta #4 – Competențe profesionale privind protecția drepturilor omului – orientativ 3-5 zile

Examinarea/investigarea, plîngerilor/cererilor/petițiilor ce vizează abuzuri/încălcări ale drepturilor omului parvenite în autoritatea publică/instituție: Cunoștințe privind specificul și procedura de examinare / investigare a plîngerilor/cererilor/petițiilor ce țin de abuzurile/încălcarea drepturilor omului. Cunoștințe privind principiile și recomandările internaționale, standardele naționale și internaționale de examinare/investigare a plângerilor: durata de examinare, termenul de prescripție, căile de soluționare a plângerilor. Abilități de examinare /investigare a plângerilor și formulare a remediilor.

Monitorizarea implementării remediilor formulate în rezultatul examinării/investigării plîngerilor/cererilor/petițiilor. Cunoștințe privind procedurile și instrumentele de monitorizare. Abilități de monitorizare și evaluare.

Crearea și menținerea bazei de date privind plîngerilor/cererilor/petițiilor recepționate: Abilități de colectare, stocare, evidență și analiză a informațiilor/datelor privind plîngerilor/cererilor/petițiilor recepționate.

Identificarea cauzelor strategice și litigarea strategică: Cunoștințe privind noțiunea de cauză strategică, metodele de identificare și utilizare a cauzelor strategice în procesul de perfecționare a legislației, elaborare a recomandărilor, luare a deciziilor.

Identificarea și analiza problemelor sistemice în domeniul drepturilor omului: Cunoștințe privind aspectele conceptuale cu privire la problemele sistemice (definire, cauze, efecte). Abilități de analiză și de aplicare a cazuisticii. Cunoștințe privind măsurile posibile de reacționare în urma depistării problemei sistemice.

46



Componenta #5 – Competențe profesionale privind promovarea drepturilor omului – orientativ 3-5 zile

Planificarea, organizarea și evaluarea activității de promovare și advocacy a drepturilor omului: Cunoștințe privind strategiile de promovare a drepturilor omului. Abilități de planificare, organizare și evaluare a activităților de promovare a drepturilor omului. Cunoștințe privind noțiunea de advocacy, tipuri, părți implicate, instrumente. Abilități de planificare, organizare și evaluare a activității de advocacy în domeniul drepturilor omului. Cunoștințe privind modalitățile de implicare a societății civile în activitățile de promovare și advocacy a drepturilor omului.

Popularizarea drepturilor omului pentru sporirea gradului de conștientizare și abilitare juridică a societății privind respectarea drepturilor omului: Cunoștințe privind instrumentele de informare/instruire a diferitor categorii de populație, diferitor categorii de persoane cu responsabilități de prevenire a încălcării și de protecție a drepturilor omului. Abilități de informare/instruire, mediatizare etc.

Identificarea și diseminarea bunelor practici, istoriilor de succes: Abilități de identificare, descriere și prezentare a bunelor practici privind respectarea drepturilor omului, implementarea eficientă a recomandărilor organismelor internaționale în domeniul drepturilor omului referite la domeniul de activitate a autorității publice/instituției. Abilități de identificare, descriere și prezentare a istoriilor de succes care au devenit posibile în urma acțiunilor concrete în domeniul respectării drepturilor omului întreprinse de instituție.

Interacționare și schimb de experiență cu actorii naționali și internaționali: Abilități de comunicare cu diferiți actori naționali și internaționali. Abilități de dezvoltare a relațiilor și de creare a parteneriatelor cu diferiți actori naționali și internaționali.

Comunicarea cu mass-media: Cunoștințe privind modalitățile de implicare a mass-media în activitățile de promovare și advocacy a drepturilor omului. Abilități de comunicare cu mass-media. Abilități de promovare a activităților autorității publice/instituției în domeniul drepturilor omului.

Componenta #6 – Leadership și dezvoltare personală – orientativ 5-7 zile

Cunoștințe privind leadership, leadership vs. management. Modele de leadership. Roluri manageriale și rolurile liderului. Profilul liderului eficient: cunoștințe, abilități, atitudini/comportamente în context organizațional. Stiluri de conducere.

Managementul resurselor umane (MRU): Cunoștințe privind MRU (scop, funcții, procese, sarcini). Cunoștințe generale privind cadrul normativ privind politica și procedurile de personal. Abilități de

47



creare și dezvoltare a echipei. Abilități de motivare a personalului. Lucrul în echipă. Roluri sociale în echipă.

Managementul timpului: concept, tehnici și instrumente eficiente aplicate la locul de muncă. Prioritizarea activităților.

Comunicare organizațională. Comunicare interpersonală/asertivă și soluționare de conflicte. Comunicare internă și externă: strategii și tehnici. Comunicare verbală și în scris.

Componenta #7 – Dezvoltarea abilităților de formator – orientativ 4-5 zile

Aspecte specifice în instruirea adulților: dezvoltarea profesională continuă a personalului. Specificul instruirii adulților. Învățarea prin experiență. Stiluri de învățare. Profilul formatorului.

Forme și metode participative de instruire a adulților: Lucrul în grup, prezentarea, discuția, studiul de caz, concluzii, feedback. Solicitare și oferire de sinteză. Elaborarea și utilizarea materialelor si tehnicilor vizuale. Elaborarea suportului de curs. Comunicarea în cadrul activităților de instruire.

Managementul activităților de instruire: Programul de instruire. Activitatea de instruire: structura/etapele, planificarea. Comunicarea cu participanții dificili. Evaluarea activităților de instruire.

Componenta #8 – Proiecte manageriale de schimbări în instituții – orientativ 3-4 zile

Susținerea proiectelor manageriale elaborate de fiecare participant la un subiect stabilit în rezultatul analizei situației și identificării problemelor privind respectarea drepturilor omului pentru instituția în care activează.

Ideile de proiecte manageriale privind implementarea schimbărilor în instituție pot viza și aspecte ce țin de colectare de fonduri, scriere de proiecte în baza matricei logice etc.

Structură și format

Participanții din toate cele 3 grupuri de autorități publice/instituții vor participa la modulele din compartimentele / domeniile de instruire #1, #2, #6, #7 și #8, care vor avea în mare parte aceeași structură, conținut și format. Conținutul modulelor din compartimentele/domeniile de instruire #3, #4, #5 va trebui ajustat la specificul activității instituțiilor pentru a avea un impact cît mai mare asupra procesului de dezvoltare a competențelor profesionale.

Pentru a asigura un nivel de relevanță cît mai optimal, modulele de instruire pot fi structurate în sesiuni cheie/de bază și sesiuni suplimentare. Participanții din grupurile de instituții vor frecventa în mod obligatoriu sesiunile cheie/de bază ale fiecărui modul, iar sesiunile suplimentare vor putea fi frecventate la dorință, conform necesităților de instruire ale participanților, în baza graficului prestabilit, la începutul

48



programului de instruire. Această opțiune trebuie analizată din toate punctele de vedere și consultată cu participanții programului de instruire.

Metode de instruire

Modulele de instruire trebuie să fie realizate prin metode andragogice, participative de instruire: mini-prelegeri, prezentări, discuții, studii de caz, jocuri pe roluri/simulări etc.

La selectarea metodelor de instruire trebuie să fie luate în considerare tematica, scopul/rezultatul scontat, obiectivele și conținutul activității de instruire, specificul procesului de instruire a adulților.

Pentru a obține/ a aprofunda cunoștințe teoretice vor fi folosite prezentări urmate de discuții; pentru a dobândi/dezvolta abilități analitice și practice vor fi folosite exerciții practice, exerciții în grup urmate de discuții și prezentări.

Pentru a dezvolta abilități de analiză a situațiilor concrete din domeniile de prevenire și protecție a drepturilor omului și a elabora propuneri concrete relevante, inclusiv de remediere, vor fi folosite studii de caz – examinare a situațiilor concrete și măsurilor de redresare a acestora atât din alte țări, cât și din Moldova.

La finele fiecărui modul, participanții vor primi sarcini de a pregăti prezentări privind activitățile specifice instituției în care activează, ce țin de domeniul examinat la modul. Toate discursurile vor fi prezentate și discutate în prima zi a următorului modul.

În cadrul modulului #7 fiecare din metodele prezentate va fi exersată de participanți.

La finele modulului #7, fiecare participant la instruire va primi sarcina de a elabora un proiect managerial privind introducerea în instituție a unei/unor schimbări necesare din perspectiva ABDO. Proiectele vor fi elaborate cu consultarea formatorilor, vor și prezentate și discutate în cadrul echipei de participanți la instruire cu prezența formatorilor. Temele/subiectele proiectelor vor fi stabilite în rezultatul analizei situației și identificării problemelor privind diferite aspecte ale drepturilor omului pentru fiecare instituție în parte.

Metodele interactive, inclusiv studiile de caz, elaborările de proiecte etc. în instruire trebuie să fie utilizate în așa mod ca să încurajeze implicarea activă a participanților în procesul de învățare, schimbul de idei și de experiență.

Între modulul #7 și #8, după posibilitate, se recomandă organizarea unor vizite de studiu, pe grupuri de instituții (3 vizite de studiu), în instituții similare de peste hotare, cu reputație bună și rezultate înregistrate în domeniul respectării drepturilor omului.

49



Suport de curs

Suportul de curs trebuie să permită transmiterea cunoștințelor de bază, conform tematicilor modulelor și sesiunilor de instruire.

Suportul de curs pentru modulul #1 va include, cel puțin, manuale/materiale informaționale privind sistemul drepturilor omului; descrieri ale studiilor de caz privind jurisprudența CEDO; acte normative/extrase din acte normative naționale și internaționale; concepte și exemple internaționale și naționale de abordare a politicilor publice/de stat/naționale bazată pe drepturile omului; exemple internaționale și naționale de misiuni și funcții ale instituțiilor, inclusiv ale autorităților publice formulate în baza principiului respectării drepturilor omului; exemple internaționale și naționale de bune practici privind respectarea, protecția și promovarea drepturilor omului etc.

Suportul de curs pentru modulul #2 va include, cel puțin, manuale/materiale informaționale privind conceptul de management organizațional, inclusiv modelul de management bazat pe rezultate și managementul resurselor umane prin prisma ABDO; descrieri ale procesului și instrumentelor de analiză a situației, planificare strategică și operațională; exemple de planificare, organizare și control în baza modelul MBR și ABDO; modele de elaborare, implementare, evaluare și raportare la nivel de program/proiect în baza modelul MBR și ABDO; modele de politici și proceduri de personal elaborate în baza ABDO și MBR; exemple de instrumente aplicate pentru transparența decizională referitor la acțiunile planificate/întreprinse și deciziile aprobate în cadrul autorității publice/instituției ce țin de prevenirea și protecția drepturilor omului.

Suportul de curs pentru modulul #3 va include, cel puțin, manuale/materiale informaționale și instrumente care pot fi aplicate pentru evaluarea și analiza situației în domeniul de activitate prin prisma drepturilor omului; modele de procesare a diverselor surse de informare privind drepturilor omului; exemple de politici publice, avize la proiecte de acte normative și exemple de propuneri de modificare a actelor normative în vigoare elaborate prin prisma drepturilor omului, acquis-ului comunitar etc.; modele de formulare a indicatorilor de monitorizare și evaluare a politicilor și actelor normative de profil, prin prisma drepturilor omului, la nivel național; instrumente de evaluare a impactului politicilor publice elaborate prin prisma drepturilor omului și rapoarte respective; instrumente de monitorizare și evaluare a implementării standardelor internaționale.

Suportul de curs pentru modulul #4 va include, cel puțin, manuale/materiale informaționale privind principiile și recomandările internaționale, standardele naționale și internaționale de examinare/investigare a plîngerilor/cererilor/petițiilor; exemple de cazuri concrete cu formularea remediilor; instrumente și exemple de monitorizare a implementării remediilor propuse; modele de colectare, stocare, evidență și analiză a informațiilor/datelor privind plîngerilor/cererilor/petițiilor recepționate; exemple de metode de identificare și utilizare a cauzelor strategice în procesul de perfecționare a legislației, elaborare a recomandărilor, luare a deciziilor; instrumente de analiză și de aplicare a cazuisticii; exemple de reacționare în urma depistării problemelor sistemice.

50



Suportul de curs pentru modulul #5 va include, cel puțin, manuale/materiale informaționale privind activități de advocacy și promovare a drepturilor omului; instrumente de planificare planificare, organizare și evaluare a activităților de advocacy și promovare a drepturilor omului; modele de strategii/metode de sporire a gradului de conștientizare și abilitare juridică a societății; instrumente și modele de identificare, descriere și prezentare a istoriilor de succes care au devenit posibile în urma acțiunilor concrete în domeniul respectării drepturilor omului întreprinse de autoritatea publică/instituție; modele de stabilire și dezvoltare a relațiilor și de creare a parteneriatelor cu diferiți actori naționali și internaționali; modele de implicare a OSC și mass-media în activitățile de promovare și advocacy a drepturilor omului; exemple de promovare a activităților autorității publice/instituției în domeniul drepturilor omului.

Suportul de curs pentru modulul #6 va include, cel puțin, materiale informaționale privind leadership, modele de leadership, stiluri de conducere; teste de stabilire a stilului de conducere; exemple de aplicare a stilului situațional de conducere; modele de creare a unei echipe de succes, exemple de tehnici de motivare și menținere a motivației personalului; exemple de creare și conducere a echipelor de lucru, create pentru realizarea unei anumite sarcini; tehnici de dezvoltare a comunicării asertive, reguli și norme privind comunicarea oficială scrisă, tehnici privind prioritizare și managementul timpului.

Suportul de curs pentru modulul #7 va include, cel puțin, manuale/materiale informaționale privind specificul instruirii adulților; descrierea formelor și metodelor participative de instruire a adulților; exemple de aplicare a diferitor metode de instruire referite la subiectele studiate în modulele precedente; exemple de elaborare și utilizare a materialelor vizuale; exemple de solicitare și oferire a feedback-ului; model de program de instruire; modele de proiectare a modulelor și sesiunilor din cadrul modulelor; modele de instrumente aplicate pentru evaluarea activităților de instruire.

Suportul de curs pentru modulul #8 va include, cel puțin, rezumatul proiectului și prezentarea Power Point elaborate de fiecare participant.

Condiții de lucru

Pentru a eficientiza procesul de învățare a participanților sunt necesare, condiții speciale/mijloace tehnice: echipament, inclusiv sistemul multimedia, flipchart, tablă magnetică, ecran și clase computerizate.

Evaluarea cursului

Evaluare imediată. Prestatorul va elabora și va aplica un Chestionar pentru evaluarea reacției participanților. Chestionarul trebuie să permite de a face aprecieri în baza cărora pot fi trase primele concluzii și, în caz de necesitate, modificări / îmbunătățiri de program privind:

51



utilitatea pentru activitatea reală a cunoștințelor și aptitudinilor dobândite;

nivelul de interes care îl reprezintă programa de instruire;

gradul de complexitate, accesibilitate în care a fost prezentat materialul studiat.

Evaluarea instruirii. Pentru a determina dacă s-au schimbat cunoștințele și/sau aptitudinile participanților în rezultatul instruirii și dacă s-au schimbat, în ce măsură/cum, prestatorul va elabora și va aplica teste, chestionare și însărcinări special elaborate, care permit de a măsura cantitativ progresul în competențe și/sau motivare a participanților. Pentru evaluarea cunoștințelor se pot face testări nominale/grile înainte si după curs. Pentru evaluarea abilităților – Programul trebuie să prevadă pentru fiecare participant o sarcină, situație de lucru/caz concret, care va permite de observat performanta îndeplinirii acesteia etc., pe baza căreia se pot obține date despre calitatea transferului de cunoștințe și abilități.

Evaluarea după o perioadă de timp. Prestatorul va propune metodologia și instrumentele care vor putea fi aplicate pentru a determina faptul dacă participanții aplică la locul de lucru cunoștințele și aptitudinile obținute în instruire, dacă sunt schimbări reale în activitatea profesională care o realizează.

Raport privind instruirea realizată. Prestatorul va elabora un Raport analitic care va include constatări și concluzii privind instruirea realizată, propuneri și recomandări metodice privind aplicarea ulterioară a Programului de instruire.

Structura-tip unui module de instruire

Denumirea: Se denumește cursul/activitatea de dezvoltare profesională /instruire, care reflectă domeniul de competențe care vor fi îmbunătățite, tematica de bază.

Forma de realizare: Se indică forma în care va fi realizat cursul/activitatea de dezvoltare profesională: atelier, seminar, curs de lecții, stagii etc.

Durata: Se indică durata întregului curs/întregii activități cu mențiunea numărului de zile, ore și, după caz a numărului de module cu zile și ore în fiecare.

Locul desfășurării: Se indică locul în care va fi desfășurat cursul/activitatea de dezvoltare profesională.

Participanții: Se indică categoria de participanți și numărul acestora. După caz, poate fi menționat și motivul pentru care aceste persoane urmează să participe la curs/activitatea de dezvoltare profesională.

Scop: Se formulează scopul de bază al programului de instruire, rezultatul spre care acesta este orientat. Rezultatul spre care este orientată orice activitate de dezvoltare profesională este satisfacerea necesităților de instruire, sunt competențele îmbunătățite/dezvoltate ale angajaților.

Obiective: Se formulează obiectivele – rezultatul așteptat de la participanți, ce vrem să fie

52



capabili participanții să facă în urma instruirii în plus la aceea ce erau capabili să facă până la instruire. Ce și la ce nivel va fi modificat vizavi de cunoștințele, abilitățile și atitudinile angajaților.

Conținut: Se prezintă lista subiectelor care urmează a fi examinate (prin aplicarea diferitor metode și tehnici) pentru a realiza obiectivele și a obține rezultatul scontat.

Metode de lucru: Se menționează metodele de instruire – ansamblul de procedee/tehnici aplicate în procesul de dezvoltare profesională pentru a asigura calitatea instruirii, a realiza obiectivele stabilite și a obține rezultatul scontat.

Suport de curs: Se prezintă setul de materiale care vor fi pregătite de formatori și distribuite participanților la începutul, pe parcursul și/sau la finele cursului/activității de dezvoltare profesională pentru a facilita și eficientiza procesul de învățare: manuale, materiale informaționale, descrieri ale studiilor de caz, instrucțiuni la exerciții, acte normative/extrase din acte normative etc.

Mijloace tehnice de instruire:

Se indică condițiile speciale/mijloacele tehnice: echipament, inclusiv sistemul multimedia, flipchart, tablă interactivă, ecran etc. și, în multe cazuri – clase computerizate. După caz, se indică consumabile necesare: hârtie flipchart, markere, mape, bloknotes, pix – pentru fiecare participant etc.

53



Anexe

Anexa N1: Metodologia privind identificarea necesităților de instruire profesională

Anexa N2: Generalizarea datelor cu privire la necesitățile de instruire profesională

Anexa N3: Rapoarte de INI/ENI la nivel de instituție

3.1. Oficiul Avocatului Poporului

3.2. Serviciul Independent de Apărare a Drepturilor Pacienților din Staționarele Psihiatrice

3.3. Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității

3.4. Consiliul privind Asistența Juridică Garantată de Stat

3.5. Mecanismul Independent de Monitorizare al Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități

3.6. Centrul Național Anticorupție

3.7. Curtea Constituțională

3.8. Comisia Parlamentară pentru Drepturile 0mului

3.9. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

3.10. Ministerul Sănătății

3.11. Ministerul Educației

54


Date post:	29-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

privind identificarea și evaluarea necesităților de … · Web viewRaportul privind...

Documents