EVALUAREA

NECESITĂŢILOR

INFORMAŢIONALE ALE

COMUNITĂŢII.

IDENTIFICAREA

SOLUŢIILOR PENTRU

REMEDIEREA LOR.

Victoria Vasilica , BNRM, Studii şi Cercetări

Cuvinte Cheie

Necesităţi informaţionale – nevoia de a se informa a indivizilor(nevoi latente)

Cererile de informare – nevoi de informarerecunoscute şi exprimate

Evaluare - Acțiunea de a evalua și rezultatul ei;prețuire.(http://dexonline.ro/definitie/evaluare)

Comunitate –grup de oameni cu interese,credinţe sau norme de viaţă comune

Factori ce determină formarea

necesităţilor informaţionale

- producţia de informaţii, în continuă creştere, ceea ce are drept consecinţă fenomenul numit „ explozia informaţiilor”;

- adoptarea, de către sistemele de informare, a unor tehnologii din ce în ce mai sofisticate;

- dezorientarea utilizatorului în faţa celor două fenomene amintite.

Premisele pentru formarea

necesităţilor informaţionale

Prezenţa necesităţii informaţionale

conştientizate

Imposibilitatea satisfacerii necesităţii

informaţionale fără apelarea la documente

Imposibilitatea obţinerii documentelor fără un

efort anumit (necesitate bibliografică)

Cunoaşterea de către consumator a surselor

bibliografice şi posibilităţilor lor funcţionale,

aptitudin i de utilizare a informaţiilor

Ciclul satisfacerii necesităţilor

informaţionale

Necesităţi informaţionale

Activitate de consum

informaţional

Informaţia Necesităţi

documentare

Informaţia bibliografică

Locul nevoilor de informare în

sistemul nevoilor umane

Teorii motivaţionale - oamenii sunt motivaţi să îşi

satisfacă nevoile cele mai importante(piramida

lui Maslow)

Model de clasificare făcut de economişti

Nevoile primare – reale, fundamentale pentru

existenţa fizică – hrană, îngrijire, securitate

Nevoile secundare - legate de produsele care

ne uşurează viaţa sau de nevoile apărute ca

efect al publicităţii

Publicitate cărţii şi lecturii pentru copii

Publicitate cărţii şi lecturii pentru

adulţi

Model de clasificare făcut

de sociologi

Nevoile – obligaţie (nevoile economice, de

securitate, de stabilitate)

Nevoile – aspiraţie (nevoile de educaţie şi de

informare care permit individului să se ridice

deasupra condiţiei sale prezente )

Metodologia studierii necesităţilor

informaţionale

Tipologia cercetărilor

1. Fundamentale (cercetări care nu aduc nimicinovaţional, principalul scop fiind de a extindecunoştinţele cercetătorului)

2. Aplicate (scopul acestei cercetări este de a găsi soluţii practice pentru probleme stringente ale comunităţii)

3. Elaborări (scopul acestui tip de cercetareeste de a căpăta rezultate ce vor facilita alte cercetări(biografii, bibliografii, lucrări metodice))

Etapele de bază ale cercetării

Elaborarea programului

1. Problema

2. Scopul

3. Obiective şi sarcini concrete

4. Metode de realizare

5. Căile şi formele de implimentare în practică a

rezultatelor aşteptate

Etapele programului de

cercetare

Etapa pregătitoare Realizarea cercetării

Prelucrarea informaţiilor

Implimentarea rezultatelor obţinute

în practică

Programul cercetării în cadrul

bibliotecii

Metodologic - cunoscătorii practicilor

metodologice “obiective” şi al celor

interpretative, se confruntă cu mai multe

deschideri opţionale: pozitivare (cantitativă)

sau interpretare (calitativă) a datelor;

individualism sau holism metodologic.

Organizaţional metodic – în urma obţinerii

rezultatelor acestei cercetări, instituţia sau

fenomenul analizat va avea parte de

transformare organizaţională la mai multe

nivele

Partea metodologică a

programului

Obiectul cercetării

Subiectul cercetării

Analiza terminologică a noţiunilor de bază şi

prezentarea lor exactă

Formularea scopului şi obiectivelor cercetării

Sarcini practice

Tema cercetării

Ipoteze

Ce este o ipoteză?

1. R: O ipoteză este o afirmaţie ce poate fi demonstrată sau infirmată. Procesul ştiinţific afirmă că ar trebui să existe doar propoziţii falsificabile (ce pot fi infirmate). Ex. (Necesităţile informaţionale ale cititorilor sunt în absolută dependenţă de domeniul în care aceştia activează?)

2. O întrebare de cercetare poate fi transformatăîntr-o ipoteză prin reformulări. (Domeniul deactivitate a indivizilor scoate în evidenţănecesităţi informaţionale prestabilite sau Cititoriicare au în comun acelaşi domeniul de activitateinvocă necesităţi informaţionale colective)

Tipologia ipotezelor

Descriptive: descrierea unui fenomen – cine?

ce?

Exploratorii: care este relaţia dintre

fenomene?

Explicative: cauzalitate – de ce?

Ipoteze descriptive

Pot specifica una sau mai multe variabile.

Nu ştim suficiente lucruri pentru a

specifica legătura între variabile.

În cadrul cercetărilor se descrie cine sunt

participanţii, cum se comportă, ceea ce

cred ei, cum percep lumea.

Ipoteze exploratorii

Concentrează pe studiul relaţiei de cauzalitate

între fenomene şi pe evaluarea impactului:

Care sunt cauzele?

Ipoteze explicative

Mecanisme - Cum? De ce? Care este

procesul?Din ce cauză se întâmplă un

fenomen sau altul?

Partea metodică a programului

Metodele şi procedeele statistice şi

matematice

Metodele de prelucrare teoretică şi logică

Cercetarea de probă (experimentală)

Metode de culegere a informaţiilor

Observarea ştiinţifică. Etapele observării

Sondaj (Metodă cantitativă)

Încheierea programului

Metodele şi procedeele statistice şi

matematice

Analiză factorială

Grupări statistice

Metode grafice de analiză a

informaţiilor(histograme,diagrame, hartă

statistică )

Metodele de prelucrare teoretică

şi logică

Clasificări (Clasificarea utilizatorilor şi a

necesităţilor informaţionale)

Matrice(matricea Eisenhowear sau stabileşte

proioritaţiele)

Cercetarea de probă

(experimentală)

Dacă grupul ţintă este larg atunci se testează

terenul iniţiindu-se o cercetare de probă!

Metode de culegere a

informaţiilor

Generale(înţelegere,

intuiţie, percepere)

Speciale

(istoriografice,

psihologice,

sociologice,

statistice,

biblioteconomice)

Analiza de conţinut

Analiza

terminologică

Metoda conceptelor

operaţionale

Tradiţionale Formalizate

Metoda cantitativă de studiere a

necesităţilor

informaţionale(chestionarul)

Cuvintele şi expresiile utilizate trebuie să fie

cunoscute şi înţelese de cei chestionaţi.

O atenţie deosebită trebuie acordată

conţinutului întrebărilor.

Nu se utilizează negaţiile.

Sugestibilitate evidenta sau foarte ascunsă.

Un chestionar serios nu trebuie să aibă

întrebări puţine, dar trebuie să ţină seama de

timpul pe care subiectul îl poate acorda

acestei activităţi.

Exemple de întrebări pentru

chestionare

Evaluarea saisfacerii necesităţilor informaţionale

ale utilizatorilor de informaţie politică

1. De cît timp frecventaţi biblioteca universitară ?

2. Cît de des frecventaţi biblioteca universitară?

3. Resursele informaţionale (sau colecţiile) căror biblioteci vă satisfac necesităţile informaţionale?

4. Cu ce scop recurgeţi la serviciile bibliotecii universitare?

Exemple de întrebări pentru

chestionare

1. Ce tipuri şi genuri de documente preferaţi să consultaţi pentru a vă satisface NI

2. Cît timp petreceţi în bibliotecă în perioada studiilor?

3. Consideraţi că bibliotecarul vă ajută la satisfacerea NI?

4. Cît de des v-au fost refuzate buletinele de cerere?

Concluzie

Studiul necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor contribuie efectiv la reorientarea

activităţii bibliotecilor în concordanţă cu cerinţele şi dinamica mediului