Stategia de dezvoltare localStategia de dezvoltare localăă2009 – 20112009 – 2011
a comunei Merei – Monteoru a comunei Merei – Monteoru JudeJudeţţul Buzul Buzăăuu
Echipa de elaborare a documentului:
Şcoala Naţională de Studii Politice şi AdministrativeFacultatea de Administraţie Publica – Grupa V
Împreună putem face mai Împreună putem face mai mult !mult !
Strategia de dezvoltare locală este rezultatul unui proces complex de analize, dezbateri şi lucru în plen şi în echipe mixte pe domenii de interes, facilitat de experţi, care a avut următoarele etape:Procesul de culegere de date şi informatii, în cadrul căruia au fost colectate :A. date cantitative privind profilul comunităţii (teritorial, demografic, ocupaţional, instituţional, servicii etc.) din diversele surse de la nivel local şi judeţean;B. date calitative privind percepţia populaţiei referitor la problemele cu care se confruntă comunitatea, prin realizarea unei Anchete de opinie.
Au fost identificate şi analizate problemele şi oportunităţile; totodată au fost definite prin consens şi au fost conştientizate problemele majore prioritare şi oportunităţile care pot fi fructificate pentru soluţionarea acestor probleme.
1. A1. Aşşezare Geograficezare Geograficăă
Merei este o comună in judeţul Buzău, Muntenia. Comuna se învecinează la est cu Municipiul Buzău, în sud-est şi sud cu comunele Stâlpu şi Ulmeni, la est cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău şi Verneşti.
2. Atestare Documentar2. Atestare Documentarăă Situată la sud de Valea Nişcovului si la est de Dealul Istritei, doua zone in care istoria a inceput atunci cand primii oameni s-au adunat in asezari stabile, in comuna Merei s-au scos la iveala obiecte arheologice identificate ca apartinand unor culturi si epoci localizate in mileniul IV i.e.n. Satul Lipia, parte integranta a comunei, a dezvaluit o neoclopola si o asezare din sec. IV-V i.e.n. “de cand s-a asezat Tara Romanesca de la mosii si stramosii lor si nu li s-a luat vinariciul de nici un domn al Tarii Romanesti” se spune intr-un hrisov din anul 1583 (prima atestare documentara a satului) a lui Mihnea Turcitul, prin care oamenii din Lipia erau scutiti de vinarici. Cel mai vechi lacas de cult de pe teritoriul comunei este biserica satului Ciobanoaia, construita din lemn la finele sec. al XVII lea de catre capitanul Constantin Bencescu si sotia sa, Stana. Cea mai veche vatra din istorie este Sarata-Monteoru. Pe teritoriul satului s-au identificat vestigii ale unei culturi neolitice, cultura Aldeni II Stoicani, la mica distanta fata de urmele unei alte asezari, din epoca bronzului. In acelasi areal, urmele unei asezari fortificate si mai multe cimitire care contineau obiecte arheologice l-au facut pe Ion Nestor sa defineasca si sa introduca in cercetarea arheologica cultura de tip Monteoru care dureaza pana la sfarsitul perioadei timpurii si pana la cea tarzie a epocii bronzului.
3.Caile de acces3.Caile de acces
Caile de acces in comuna sunt :
1. DN1B (E557, Buzau - Ploiesti)
2. DJ203C (Merei – Pietroasele)
3. DJ203G (Vernesti – Merei)
4. Halta CFR Sarata – Monteoru.
4. Conditii Hidrografice4. Conditii Hidrografice
Pârâul Sărata, cu o lungime de 63 km, traversează comuna, urmând să se verse în râul Ialomiţa. Cantitatea anuală de precipitaţii este de 550 l / mp
5. Turism5. Turism
Staţiunea balneo-climaterică Sărata-Monteoru cu Unitatea de Tratament balnear a Ministerului Muncii, singura din judeţul Buzău, moteluri, mini moteluri, hanuri , numeroase pensiuni agroturistice, camping, ştrand, nămol, tabăra pentru elevi din Sărata-Monteoru, -Cultura Monteoru - Schitul Ciobănoaia;- Agroturism;- Mina de petrol Berca (unică în Europa).
6. Economie, Cultura, Educatie6. Economie, Cultura, Educatie
1. În comună sunt înregistrate 123 societăţi comerciale care au ca obiect de activitate: agricultura, viticultura, extragerea petrolului, prelucrarea lemnului, prelucrarea cărnii, turism, comerţ, din care:· industrie - 8 societăţi cu capital privat (cele mai cunoscute fiind SC Avicola SA, SC Legume Fructe Distribuţie SRL şi Mina de petrol - Schela Berca);· agricultură - 14 societăţi (10 cu capital privat) care lucrează 6208 ha teren arabil şi vie;2. In comună sunt 3 cămine culturale şi o bibliotecă comunală (N. Gr. M. Nigrim) cu peste 10.000 de volume. 3. În comună sunt 1 dispensar medical uman şi 3 puncte sanitare, un cabinet
stomatologic şi un dispensar veterinar. 4. Instituţiile de învăţământ din comună sunt:· 3 şcoli cu ciclu gimnazial (Merei, Izvoru Dulce, Lipia)· 4 şcoli cu ciclu primar (Ogrăzi,Lipia, Dealu Viei, Sărata-Monteoru, Gura Sărăţii)· 6 grădiniţe (Merei, Lipia, Sărata-Monteoru, Dealu Viei, Ogrăzi, Izvoru Dulce).
7. Resursele solului si Subsolului7. Resursele solului si Subsolului
Zona este recunoscuta pentru apele minerale pe care le detine (ape curative pentru ochi perfect izotonizate – au acelasi procentaj de sare ca si lacrimile, ape sarate imbogatite cu brom, iod sau sulf). Apoi, in padurile din jur se formeaza niste namoluri cu o compozitie chimica unicat si care au faima ca “iau durerea cu mana” durerilor articulare si musculare. Climatul, destul de uscat, al acestor dealuri de nici 200 de metri inaltime, au o influienta extrem de binefacatoare asupra organismului si psihicului obosit si supus la stres. Apele sarate pentru bai (tratarea reumatismului si tiroidei) sunt principala resursa de vindecare a statiunii, extrasa in prezent de la mare adancime cu ajutorul sondelor. La bazele de tratament se foloseste aceasta apa sarata pentru reumatism, tiroida, ginecologie, apa minerala pentru cura interna – boli de stomac. Namolul terapeutic(reumatism, dureri musculare, sinuzita) – pe unul din versantii impaduriti care inconjoara statiunea se afla cateva mici balti, neamenajate cu namol. Este un namol cu totul special, format din argila locurilor, apa sarata si ceva zacamant de titei (care musteste in unele locuri).
Climatul de la Sarata Monteoru (boli de inima, insomnie, nevroze)- aerul acestei zone are efecte sedative. Foarte multi bolnavi cardiaci cronici cauta aceasta zona aflata la altitudine joasa, insa ionconjurata de masive de padure care asigura un climat special, de crutare. Vor beneficia de el bolnavii de ischemie cardiaca, hipertensiune, cei cu insomnie, precum si persoanelor care au consumat inainte alcool sau sunt obosite.
Rezumatul ProiectuluiRezumatul Proiectului
Drumul VinuluiImpreuna Putem face mai mult pentru
Buzau !!
Solicitant: Consiliul Judetean Buzau in Parteneriat cu Consiliul Local MereiValoare totala a proiectului: 97 072 121, 44 LEI
Obiectivul ProiectuluiObiectivul Proiectului
Obiectivul principal al proiectului in constituie imbunatatirea zonelor turistice ale judetului Buzau si a mobilizarii populatiei, bunurilor si serviciilor, in vederea dezvoltarii economice durabile.
Obiectivul specific al proiectului il reprezinta reabilitarea si modernizarea drumurilor judetene din zonele Pietroasele – Merei – Monteoru – Vernesti – Hales – Ciuta, judetul Buzau
Grupurile tintaGrupurile tinta
1. Beneficiari Directi : Consiliul Judetean Buzau, Consiliul Local
Merei (partener in proiect), Consiliile Locale Magura, Pietroasele, Tisau si Vernesti, cei 29 575 locuitori ai celor 5 comune strabatute de tronsoanele de drum modernizate, agentii economici ce-si desfasoara activitatea in cele 5 comune: 394 de societati comerciale si 105 persoane fizice autorizate;
2. Beneficiari Indirecti: 869 400 ce viziteaza zona anual, apartinatori ai locuintelor din zona, turisti sezonieri si de weekend, 15 000 de muncitori sezonieri/an, 20 000 de agenti economici ce tranziteaza zona anual, intraga populatie a judetului Buzau
Justificarea implementari proiectuluiJustificarea implementari proiectului
Zona vizata inlude un numar de 5 comune cu o populatie totala de 29 575 de locuiri, veniturile acestora provenind in cea mai mare parte din agricultura. Turismul constituie, de asemenea, o ramura a economiei prezente in zona, bazata in special pe existenta statiunii balneo-climaterice Sarata-Monteoru care dispune de o serie de unitati de cazare, tratament, restaurante (24 de unitati turistice si 1097 de locuri de cazare)
Aceasta este cea mai vizata zona din judet, potentialul sau turistic fiind conferit de alte puncte de atractie: Castrul Roman (sec. IV), locul descoperirii Tezaurului de la Pietroasele (Closca cu puii de aur), Thermele Romane (sec. IV), Necropolele, Cetatea Geto-Dacica Grui Darii, Cramele si Statiunea Viticola Pietroasele, cetatea Carlodava, cetatea Bradu, situl arheologic de la Monteoru, Mina de Petrol (unica in Europa), Taberele scolare de la Monteoru si Poiana Pinului, Circuitul de motocros de la Izvotranu, Tabara de sculptura in aer liber de la Magura, cramele cu vinuri nobile din potgoria Dealul Mare, etc.
VValorificarea prin turism a acestor zone este departe de potential,in mare parte din pricina accesului greoi la aceste obiective. Infrastructura de drumuri judetene, singura cale de acces in zona este intr-o stare avansata de degradare la fel ca si aleile din statiunea Sarata – Monteoru. In final, aceste aspecte se repercuteaza negativ asupra mobilizarii populatiei, bunurilor, serviciilor, asupra costurilor de transport marfuri si calatori, asupra eficientei activitatilor economice.
Consecintele sunt din cele mai nefavorabile: locuri de munca putine si prost platite, scaderea nivelului de trai, migratia populatiei active catre zone mai atractive din punct de vedere economic din tara sau/si strainatate.
Lipsa resurselor financiare la nivel local, destinate reabilitarii si modernizarii drumurilor publice, a constituit una din multiplele cauze care a dus la actuala stare de degradare a drumurilor din zonele Pietroasele – Merei – Sarata Monteoru – Vernesti – Magura – Tisau.
Aceste retele de drumuri vor contribui pe termen mediu, la cresterea fluxurilor de capital, a mobilitatii fortei de munca, a aceesibilitatii spre si in interiorul zonei determinand o dezvoltare durabila a acesteia si la cresterea de noi oportunitati de locuri de munca. Vor creste veniturile populatiei din zona, creandu-se astfel conditii de stopare a fluxului migrator catre alte zone.
Contextul implementarii proiectuluiContextul implementarii proiectului
Judetul Buzau este avantajat intr-o oarecare masura de pozitia deografica pe care o detine la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est, fiind strabatut de principalele cai rutiere si cai ferate pe directia est-vest si este strabatuta de importante coridoare de transport care asigura legatura centrelor urbane cu capitala tarii si imporante drumuri nationale si europene. Din pacate insa exista inca zone care nu pot beneficia pe deplin de accesul la aceste retele de transport din cauza induficientei dezvoltari a infrastructurii judetene de transport rutier.
Aceste zone risca sa isi accentueze declinul economic, de aceea trebuie aplicate solutii urgente si eficiente de redresare a acestei stari de fapt.
Din pacate exista zone destul de intinse care nu pot beneficia pe deplin de accesul la aceste retele de transport din cauza insuficientei dezvoltari a infrastructurii judetene de transport rutier. Aceste zone izolate risca sa isi accentueze declinul economic, de aceea trebuie aplicate solutii urgente si eficiente de redresare a acestei stari de fapt.
Analiza socio-economica a judetului Buzau si a perspectivelor acestuia a relevat faptul ca turismul reprezinta una din optiunile majore de dezvoltare , data fiind marea densitate a obiectivelor turistice de interes concentrate intr-o zona relativ restransa a judetului. Pentru a sprijini comunitatile izolate in valorificarea la intreg potential a atuurilor de care dispun, autoritatile locale din judet au demarat o serie de actiuni concentrate:
In sprijinul dezvoltarii durabile a zonei se inscrie initiativa crearii unui Grup de Actiune Locala sub denumirea “Colinele Buzaului”, grup constituit in scopul realizarii unei strategii de dezvoltare comune armonizate cu Stategia Regionala pentru Regiunea Sud-Est si al atragerii de fonduri din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala pentru proiecte locale prioritare (programul LEADER).
O serie de unitati turistice din statiunea Sarata-Monteoru au fost modernizate de catre intreprinzatori privati cu fonduri proprii sau fonduri atrase ( de ex. “Casa cu Tei”- din programul PHARE, Pensiunea “Olga”,etc)
O alta initiativa concreta care demonstreaza determinarea comunitatilor din zona vizata de proiect de a colabora pentru revigorarea socio-economica a zonei o reprezinta participarea lor la parteneriate pentru promovarea unor proiecte comune in protectia mediului.
In acelasi registru se inscrie si initiativa Consiliului Judetean Buzau, a Consiliului Local Municipal Buzau si a Consiliului Local Merei de constituire a unei Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara al carei scop principal il constituie realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau local in vederea reabilitarii infrastructurii si modernizarii obiectiveor turistice ale statiunii balneo-climaterica a statiunii Sarata-Monteoru.
O parte dintre actiunile de dezvolatare a turismului, de protectie a mediului si cele de dezvoltare rurala sunt conditionate de realizarea proiectului noastru intrucat calitatea cailor de acces in zona influienteaza gradul de atractivitate turistica a obiectivelor de pe traseu, mobilitatea populatiei si a bunurilor.
Prin urmare, calitatea infrastructurii de acces catre obiectivele de interes regional reprezinta o conditie deosebit de importanta pentru revigorarea sectorului turistic local si regional. O abordare integrata si multisectoriala, bazata pe interactiunea partenerilor din toate sectoarele economiei locale, cu utilizarea eficienta a resurselor locale, dar si cu accesarea susrselor externe disponibile, creaza conditii pentru o dezvolare echilibrata a zonei.
Populatia Comunei Merei, Populatia Comunei Merei, Jud.BuzauJud.Buzau
Aspecte generale: pozitie, rol teritorial, accesibilitate
Puncte tari Puncte slabe
Asezare buna Lipsa unei strategii de dezvoltare locala
Caile de acces in comuna sunt : un drum national DN1B (E557, Buzau - Ploiesti) si 2 drumuri judeteneDJ203C (Merei – Pietroasele), DJ203G (Vernesti – Merei)
Lipsa actiunilor de promovare
activa a imaginii si numelui
comunei.
Acces dificil, in lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate in punctele pitoresti ale comunei
Starea tehnica necorespunzatoare a infrastructurii rutiere, capacitatea gabaritica a unor poduri si podete, lipsa trotuarelor si marcajelor corespunzatoare,lipsa si intretinerea necorespunzatoare a semnelor rutiere.
Analiza SWOT pentru Comuna Merei, Judetul BuzauAnaliza SWOT pentru Comuna Merei, Judetul Buzau
Resurse umane si socialeResurse umane si sociale
Puncte Tari Puncte slabe
Forta de munca la costuri relaitv reduse
Populatie imbatranita, spor natural negativ
Principalele ocupatii ale locuitorilor sunt agricultura, viticultura, cresterea pasarilor, extragerea petrolului, prelucrarea lemnului, prelucrarea carnii, comert.
Sistem medical subdimensionat fata de nevoile populatiei din comunitate, lipsa permanentei medicale si a serviciilor stomatologice.
Lipsa locurilor de munca
Lipsa porsoanelor calificate pentru serviciile utilitare.
Oportunitati Amenintari
Programe de formare profesionala Creterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietii muncii, economiei locale si asistentei sociale
Posibiltatea calificarii fortei de munca pentru domenii deficitare pe plan local
Reducerea ponderii populatiei active.
Migratia fortei de munca spre mediul urban si catre spatiul comunitar.
Lipsa motivatiei invatarii si cresterea abandonului scolar.
Amplificarea fenomenelor antisociale
Puncte tari Puncte slabe
Mediu natural atractiv si nepoluat, clima blanda
Exploatatii agricole mici
Potential turistic favorizat de amplasarea geografica, existenta locurilor favorabile odihnei si agrementului
Venituri scazute ale populatiei si implicit putere de cumparare scazuta.
Existenta unei comunitati de afaceri in faza incipienta reprezentata de un nucleu de agenti economici si persoane fizice autorizate cu activitate in zona
Lipsa infrastructurii turistice, a traseelor turistice marcate
Lipsa unitatilor de procesare a produselor primare din zona
Resurse naturale si economice Resurse naturale si economice
Oportunitati Amenintari
Disponibilitatea bancilor de a acorda credite pentru dezvoltare atat gospodariilor cat si firmelor
Exploatarea nerationala a padurilor si terenurilor agricole
Interes In crestere pentru turismul ecologic, turismul local si agro-turism
Lipsa amenajari hidrografice pe parauri si torenti.
Puncte tari Puncte Slabe
Administratie publica locala receptiva si deschisa.
Nivel relativ redus de dezvoltare a retelei de alimentare cu apa.
Acces rapid la drum national. Echipare slaba cu utilitati a gospodariilor populatiei.
Punct de plecare pentru posibile trasee turistice
Existenta capacitatii institutionale de management si implementare a proiectelor de finantare nerambursabila – gestionarea deseurilor.
Lipsa gazelor naturale pentru activitati menajere si de productie in unele locuri ale comunei Merei.
Lipsa unor oportunitati pentru copii si tineri (baza sportiva, camin cultural),lipsa locurilor de joaca
Spatiu neadecvat desfasurarii activitatii administratiei publice locale
Resurse construite si de administrareResurse construite si de administrare
Oportunitati Amenintari
Infiintarea grtupurilor de actiune Infiintarea grtupurilor de actiune locala care va contrinui la atragerea de locala care va contrinui la atragerea de finantari si dezvoltarea de parteneriate finantari si dezvoltarea de parteneriate pentru implementarea unor proiecte in pentru implementarea unor proiecte in comun.comun.
Schimbari frecvente si contradictorii in cadrul lefislativ.
Apartenenta la Grupul de Actiune Locala “Colinele Buzaului”, constituit in vederea realizarii unei strategii de dezvoltare armonizate cu Strategia Regionala pentru Regiunea Sud-Est.
Lipsa unor monitorizari continue a oportunitatilor de finantare a programelor de infrastructura
Existenta programelor de finantare care vizeaza dezvoltarea infrastructurii(gaze naturale, canalizarea, epurarea apei,drumuri).
Uzura si degradarea drumurilor in absenta investitiilor pentru modernizare.
Resurse FinaciareResurse Finaciare
Puncte Tari Puncte Slabe
Posibilitati reduse de cofinantare a proiectelor din fonduri europene nerambursabile.
Resurse financiare insuficiente pentru sprijinirea si finatarea noilor investitii.
Grad de colectare redus al impozitelor si taxelor locale.
Oportunitati Amenintari
Programe guvernamentale pentru agricultura, mediu, turism,sanatate, invatamant, etc.
Competitia altor comune, orase, etc. pentru obtinerea de fonduri europene si pentru obtinerea de resurse de redistributie europeana.
Proiect realizat cu sprijinul Domnului Primar al Comunei Merei
Ion Fatu
prin
Programul Operational Regional
Axa prioritara nr. 2 – Inbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale.
“Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane-inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura”
