Prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România

PREVALENTA CONSUMULUI DE DROGURI

ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA

ROMÂNIA, 2006

STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA

2

Institutii implicate v Studiul a fost realizat de o echipa mixta de specialisti din cadrul Agentiei Nationale Antidrog (ANA) si Administratia

Nationala a Penitenciarelor (ANP).

I. Echipa desemnata din partea A.N.A.: 1. Presedintele ANA - Chestor sef prof. univ. dr. Pavel ABRAHAM - coordonator stiintific 2. Monica AGAPIE, inginer chimist – coordonator implementare indicatori (ORDT / Serviciul Monitorizare Indicatori); 3. Aurora LEFTER, sociolog (ORDT / Centrul de Studii); 4. Andrei BOTESCU, psiho-sociolog (ORDT / Centrul de Studii); 5. Paula FRUSINOIU, filolog (ORDT / Centru de Informare si Documentare). 6. Centrele teritoriale ANA (CPECA) în faza de colectare a datelor

DATE DE CONTACT: Adresa: Bulevardul Unirii nr.37, bl. A4 , sector 3, Bucuresti, România , Telefon: (+ 40) (21) 3184400, Fax: (+ 40) (21) 3166727 E-mail: [email protected]

II. Echipa desemnata din partea ANP: 1. Directorul general al ANP - Procuror Alexandru SERBAN 2. Geta Eugenia CUCU, medic (Directia Medicala); 3. Cristian Sven PETRESCU, psiholog (Directia Interventie Psihosociala); 4. Ion VOICU, ofiter (Directia Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar).

DATE DE CONTACT: Adresa: Strada Maria Ghiculeasa nr. 42, sectorul 2, Bucuresti, România, Telefon:(+ 40) (21) 242 05 93, Fax: (+ 40) (21) 2426078 E-mail: [email protected]

v Elaborarea metodologiei si analiza rezultatelor au fost sprijinite si supervizate de specialisti din mai multe institutii europene: EMCDDA (Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri), ENDIPP (Reteaua Europeana a Organizatiilor care activeaza în domeniul Prevenirii si Combaterii Consumului de Droguri si a Bolilor Transmisibile Asociate). v Realizarea esantionarii - o contributie majora a avut-o Institutul National de Statistica

v Introducerea datelor - au participat studenti de la Universitatea din Bucuresti, Universitatea Spiru Haret, Universitatea Hyperion


3

CUPRINS Pg.

v Justificare 4

v Metodologia cercetarii 5

v Caracteristici socio-demografice detaliate ale respondentilor 8

v Consumul de medicamente fara sfatul medicului 10

v Consumul de alcool 22

v Consumul de droguri ilicite 28

v Cunostinte despre contractarea bolilor infectioase transmisibile în contextul comportamentelor la risc asociate consumului de droguri

50

v Legatura dintre consumul de substante si criminalitate 53

v Concluzii si limitele studiului 54

v Anexe 56


4

Justificare

La sfârsitul perioadei 2005-2012, România va dispune de un sistem integrat de

institutii si servicii publice, care sa asigure reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri în rândul populatiei generale, asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri si eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori.

Strategia Nationala Antidrog 2005-2012 are drept obiectiv dezvoltarea serviciilor de asistenta medicala, psihologica si sociala existente, precum si a componentei de reducere a riscurilor si de reinsertie sociala prin asigurarea accesului tuturor categoriilor de consumatori de droguri la aceste tipuri de servicii.

În vederea eficientizarii interventiilor, toate deciziile vor fi luate pe baza unei cunoasteri profunde a situatiei, acest studiu propunându-si sa ofere o imagine cât mai obiectiva asupra nivelului si implicatiilor consumului de droguri în rândul populatiei penitenciare din România.

La nivel european, studiul contribuie la efectuarea de analize comparative cu alte state.


5

Metodologia cercetarii

Obiectivul general al acestui studiu a fost realizarea unei baze de date complexe si a unei analize ample a consumului ilicit de droguri, alcool si alte substante în rândul detinutilor, precum si a implicatiilor comportamentului adictiv asupra starii de sanatate a celor din mediul carceral, care sa permita dimensionarea si adaptarea programelor de interventie necesare la nevoile specifice acestui tip de populatie.

Obiective specifice: v Obtinerea de date privind prevalenta consumului de droguri, alcool, medicamente si alte substante, atât în

penitenciar cât si în afara acestuia; v Identificarea unor atitudini, cunostinte, practici caracteristice consumului de droguri în rândul detinutilor, în

vederea elaborarii unor programe de interventie adaptate la specificul acestei populatii; v Analiza relatiei dintre comportamentul de consum si criminalitate; v Evaluarea atitudinilor, practicilor si cunostintelor personalului din penitenciar în legatura cu consumul de droguri

si problematica asociata (boli infectioase); v Realizarea unei metodologii stabile în scopul evaluarii periodice a fenomenului.

Designul cercetarii Metoda de cercetare utilizata a fost ancheta sociologica cantitativa, iar instrumentele aplicate au fost doua chestionare structurate (unul pentru persoanele aflate în detentie si unul pentru personalul din penitenciar). Datele înregistrate pe baza chestionarului structurat pentru detinuti au fost colectate prin intermediul operatorilor, prin tehnica interviului structurat, uninominal, de tip „fata în fata”. Pentru realizarea acestui tip de interviu s-a urmarit asigurarea confidentialitatii, atât prin spatiul izolat folosit, cât si prin pastrarea anonimatului persoanelor intervievate.


6

Acoperire - Studiul a avut acoperire la nivel national. Deoarece s-a pornit de la ipoteza existentei unui consum mai mare în capitala, s-a utilizat o supraesantionare pentru Bucuresti.

Esantionarea - Metoda de esantionare folosita în acest studiu este una multistadiala, iar selectia subiectilor este sistematica fara revenire. Unitatile de esantionare sunt reprezentate de persoane cu vârsta cuprinsa între 15 si 60 de ani. Baza de sondaj utilizata a fost reprezentata de registrul detinutilor din sistemul penitenciar românesc. La nivel national, s-a decis aplicarea chestionarului pe un esantion reprezentativ de 2822 detinuti, cu un nivel de încredere de 95% (probabilitatea de garantare a rezultatelor), 2% nivel de precizie (eroarea de reprezentativitate a esantionului). Pentru Bucuresti s-a stabilit un numar de 867 de chestionare (471 de chestionare din esantionul reprezentativ pe tara + 396 reprezentând diferenta pentru supraesantionare), obtinându-se un esantion reprezentativ cu 95% nivel de încredere si 3% nivel de precizie. În urma acestui demers, esantionul total a fost de 3218 subiecti la nivel national. Pentru chestionarul destinat personalului s-a stabilit un esantion de 1088 de subiecti, cu un nivel de încredere de 95% si un nivel de precizie de 2%. Chestionarul a fost aplicat în 27 de locatii la nivel national (vezi anexa 1 si 2) .

Perioada de desfasurare Studiul s-a desfasurat pe parcursul anului 2006, colectarea datelor având loc în perioada mai-iunie. Studiul pilot, care a vizat testarea instrumentului de cercetare, s-a derulat în luna martie pe un segment de 48 de detinuti.

Rata de nonraspuns a fost de 9% în cazul detinutilor (278 de detinuti din 3218 refuzând participarea). În cazul personalului din penitenciare rata de nonraspuns a fost de 4,5% (49 de angajati ai penitenciarelor refuzând participarea).


7

Designul chestionarelor

Chestionarele includ mai multe sectiuni care vizeaza: 1. Chestionarul administrat detinutilor v date socio -demografice, v prevalenta consumului de alcool atât în penitenciar cât si în afara acestuia, v prevalenta consumului de droguri atât în penitenciar cât si în afara acestuia, v prevalenta consumului de medicamente si alte substante , atât în penitenciar cât si în afara acestuia, v evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor fata de consumul ilicit de astfel de substante si efectele

asociate consumului, v tipul de infractiuni savârsite de respondenti, perioada de detentie si durata condamnarii, v legatura dintre consumul de substante si criminalitate, v disponibilitatea drogurilor/substantelor în penitenciar, v informatii referitoare la nevoia de programe de prevenire si asistenta consumatorului de droguri. 2. Chestionarul administrat personalului din penitenciare: v date socio -demografice, v evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor fata de consumul ilicit de astfel de substante si efectele

asociate consumului, v disponibilitatea drogurilor/substantelor în penitenciar, v informatii referitoare la nevoia de programe de prevenire si asistenta a consumatorului de droguri.


8

Caracteristici socio-demografice detaliate ale respondentilor (detinuti)

Principalele caracteristici demografice ale esantionului sunt sintetizate în tabelul din anexa 3 .

Analiza datelor socio -demografice ne arata ca: v mai mult de jumatate dintre cei intervievati au un nivel de

scolarizare scazut (8% fara studii, 17% studii primare, 29,8% studii gimnaziale)

v se înregistreaza o rata crescuta (23%) a celor fara nicio ocupatie înaintea arestarii;

v peste 65% dintre detinuti declara ca locuiau în mediul urban înaintea perioadei de detentie;

v peste 2/3 dintre subiectii intervievati sunt în detentie de mai mult de 1 an si au condamnari mai mari de 3 ani (22,3% pedepse de 10 ani sau mai mult);

v aproximativ unul din 10 detinuti (9,1%) s-au declarat fosti consumatori de droguri la intrarea în penitenciar. v dintre detinutii care au participat la studiu, 5,2% sunt condamnati pentru trafic, 1,4% pentru detinere în

vederea consumului si 0,5% pentru alt tip de infractiuni încadrate la Legea nr.143 /2000 (ex.:punerea la dispozitie a unui local în vederea consumului, administrarea, în afara conditiilor legale, de droguri de mare risc unei persoane, furnizarea, în vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, producerea, fabricarea, cumpararea, detinerea, etc. de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc). Majoritatea celor condamnati pentru infractiuni la legea 143 se afla în detentie în Bucuresti (67,6% dintre acestia).

v mai mult de jumatate dintre detinuti stau în celule cu peste 20 de locatari;

Tabel 1. Distributia respondentilor în functie de resedinta avuta înaintea perioadei de detentie

Resedinta Procent % în capitala 19.9 în alt oras 45.5 la sat/comuna 33.3 alta situatie 1.3 Total 100.0


9

Tabel 2. Distributia respondentilor în functie de ocupatia înaintea arestarii si gradul de scolarizare % din Total

Ocupatia înaintea arestarii?

Ce studii ati terminat? Total

fara studii primare gimnaziale profesionale 10 clase liceale superioare loc de munca stabil 1.6% 4.9% 10.1% 7.5% 6.2% 8.2% 2.0% 40.5% loc de munca instabil 2.9% 4.9% 8.7% 3.1% 3.4% 1.4% 0.1% 24.5% somer 0.1% 0.5% 0.8% 0.4% 0.4% 0.5% 0% 2.7% fara ocupatie 3.0% 5.2% 7.4% 2.1% 3.2% 1.9% .1% 23% elev/student 0% .5% .8% .4% .9% 1.1% .2% 3.9% alta situatie .4% 1.1% 1.9% .7% .7% .5% .2% 5.5%

Total 8.0% 17.0% 29.8% 14.2% 14.8% 13.7% 2.5% 100.0% Grafic 1. Distributia respondentilor în functie de autodeclararea Grafic 2. Proportia detinutilor condamnati pentru infractiuni la consumului de droguri înainte de detentie legea 143/2000

1.6%9.1%

89.3%

consumator autodeclaratnu raspundnu s-a declarat consumator

0.5%

1.4%

5.2%

altele

consum

trafic


10

Consumul de medicamente fara sfatul medicului Aproximativ 14% dintre detinuti au consumat medicamente în detentie fara sfatul medicului.

Grafic 3. Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului

4.5%

8.8%

13.7%

în ultimele 30 dezile de detentie

în ultimele 12luni de detentie

în detentie


11

Se constata însa, ca dintre cei care au declarat ca au consumat în penitenciar, doar jumatate au consumat si

înainte de detentie, ceea ce înseamna ca un procent de 6% dintre subiecti au început sa consume în penitenciar.

Grafic 4. Distributia detinutilor în functie de Grafic 5.Distributia detinutilor care consuma medicamente fara consumul de medicamente fara sfatul medicului sfatul medicului în detentie în functie de comportamentul în libertate

7%7%

6%

80%

nu-libertate,nu-detentie

nu-libertate,da-detentie

da-libertate,nu-detentie

da-libertate,da-detentie

în detentie în libertate

56%

44%14%86%

nuda


12

Grafic 6. Prevalenta pe regiuni a consumului de

medicamente fara sfatul medicului în detentie

În functie de localizarea penitenciarului, prevalenta consumului de medicamente în detentie fara sfatul medicului este: Moldova (17,1%), Banat-Crisana (17%), Transilvania (16,7%), Bucuresti (16,5%), Muntenia (8,5%), Dobrogea (6,6%) si Oltenia (5,6%).

Analiza corelatiilor dintre nivelul prevalentei

consumului de medicamente în penitenciar fara sfatul medicului si caracteristicile socio-demografice ale detinutilor ne indica urmatorul profil al utilizatorului:

l cu vârsta între 15-24 de ani,

l care nu este casatorit/concubinaj,

l a locuit înainte de detentie în Bucuresti,

l nu a absolvit un liceu/ facultate ,

l era elev/student în momentul arestarii,

l provine dintr-o familie cu situatie materiala buna

5.6%

6.6%

8.5%

16.5%

16.7%

17%

17.1%

Oltenia

Dobrogea

Muntenia

Bucuresti

Transilvania

Banat-Crisana

Moldova


13

Grafic 7. Prevalenta consumului de medicamente Grafic 8.Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul fara sfatul medicului în detentie în functie de sex, medicului în detentie în functie de nivelul de scolarizare, vârsta, stare civila si resedinta înaintea arestarii ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei

9.2%

16%

12.9%

6.5%

11.3%

7.9%

15.7%

15.1%

17.9%

14.5%

14.2%

17.5%

la sat/comuna

alt oras

alta tara

în capitala

casatorit/concubinaj

necas/separat/divortat/vaduv

45-60

34-44

25-34

15-24

feminin

masculin

rese

dint

a în

aint

eaar

esta

rii

stat

us

mar

ital

vârs

tas

ex

10.8%

13.7%

16.4%

17.2%

21.6%

11.6%

12.1%

13.2%

13.4%

18.3%

24.3%

13.1%

14.8%

12%

nu ajung nicipentru strictul

necesar

ajung doar pentrustrictul necesar

ajung pentru untrai decent

reusim sa avem totce ne trebuie

reusim sacumparam si

lucruri scumpe

a avut un loc demunca stabil

a avut un loc demunca instabil

somer

alta situatie

fara ocupatie

elev/student

liceale/superioare

fara studii/primare

gimnaziu/ 10clase/profesionala

apre

ciere

a v

enitu

rilor f

am

iliei

ocup

atia

înai

nte

de d

eten

tieniv

el d

e s

cola

rizare


14

Tabel 3. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de medicamente pe perioada detentiei

B Abaterea Standard

95% Interval de încredere Testarea Ipotezei Exp(B)

95% Interval de încredere

pentru Exp(B)

În detentie, ati consumat vreodata medicamente fara sfatul medicului?

Parametri

Minim Maxim t df Sig. Minim Maxim Grupa de vârsta .270 .066 .140 .399 4.091 2809.000 .000 1.309 1.151 1.490 Resedinta înaintea arestarii .360 .083 .198 .523 4.354 2809.000 .000 1.434 1.219 1.686

Variabila dependenta: În detentie, ati consumat vreodata medicamente fara sfatul medicului (categoria de referinta = da)

Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica se poate aprecia comparativ gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de medicamente pe perioada detentiei. Au fost introduse toate variabilele a caror asociere a fost studiata anterior caz cu caz. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele care se coreleaza semnificativ cu variabila studiata. Se constata ca cea mai influenta variabila este resedinta detinutului cu un risc relativ de 1,4 ori mai mare1 fata de riscul mediu, iar grupa de vârsta cu 1,32 .

Sensul asocierii dintre factorii analizati si prevalenta consumului de medicamente în penitenciar Mediul de rezidenta anterior arestarii influenteaza consumul de medicamente fara sfatul medicului în detentie. Categoria de referinta aleasa a fost grupul detinutilor care au declarat ca au locuit la sat/comuna. Comparativ cu acestia: - cei care au locuit în capitala prezinta un risc relativ de 1,6 ori mai mare de a consuma medicamente în detentie - cei care au locuit în alte orase prezinta un risc relativ de 1,4 mai mare de a consuma medicamente în detentie În cazul grupei de vârsta, categoria de referinta aleasa a fost grupa de vârsta 45-60. Comparativ cu acestia: - cei din grupa 15-24 prezinta un risc relativ de 3 ori mai mare de a consuma medicamente în detentie, - cei din grupa 25-34 prezinta un risc de 1,6 mai mare de a consuma medicamente în detentie 1 Semnificativ statistic ( Sig =0.00 iar intervalul de încredere nu contine 1) 2 Semnificativ statistic ( Sig =0.00 iar intervalul de încredere nu contine 1)


15

Grafic 9. Ce medicamente consuma persoanele aflate în detentie, fara s fatul medicului (sau simulând o afectiune)

Se constata ca peste jumatate dintre detinutii care au recunoscut consumul de medicamente fara sfatul medicului (sau pacalin d medicul) iau medicamente cu actiune asupra SNC (57,4%):

l 1 din 4 - benzodiazepine (cel mai des mentionat este diazepam)

l 1 din 10 – alte medicamente cu actiune asupra SNC (cel mai frecvent mentionate levopromazin si carbamazepina )

l 7,3% - barbiturice (cel mai des mentionat este fenobarbitalul)

l 0,6%-opiacee (codeina, metadona, fortral, tramadol)

25,2%

11,5%

7,3%

6,2%

4,2%

2,4%

0,6%

42,6%alte substante (analgezice, antiinflamatoare,

antiulceroase, antibiotice, beta-blocanti,hormoni, minerale, proteine etc)

opiacee (metadona, codeina, fortral, tramadol)

nespecificat (ex ptr drogare)

alte hipnotice si sedative (ex glutetimid,meprobamat etc)

antispastice(piafen, midocalm)

barbiturice(extraveral, ciclobarbital,fenobarbital)

alte subst cu actiune asupra SNC(levopromazin, carbamazepina, amitriptilina,

ketamina)

benzodiazepine (diazepam, xanax, rohipnol,dormicom, rovotril)


16

În timp ce aproximativ 9 din 10 (85,3%) detinuti care consuma medicamente fara actiune asupra SNC iau 1-2 pastile/tablete/fiole la o singura administrare, ceilalti consuma mult mai multe: • 1 din 4 (26,5%) detinuti -3-5 pastile/tablete/fiole, • 1 din 5 (19,6%) detinuti -6-10 pastile/tablete/fiole, • 1 din 10 (9%) detinuti -11-20 pastile/tablete/fiole, • Iar 6,9% detinuti –peste 21 pastile/tablete/fiole.

Grafic 10. Numarul de pastile/tablete/fiole consuma fara sfatul medicului la o singura administrare de persoanele aflate în detentie

1.2%

2%

2.3%

9.3%

85.3%

2.9%

4%

9%

19.6%

26.5%38%

21-30

11-20

6-10

3-5

1-2

>31

21-30

11-20

6-10

3-5

1-2

opiacee, hipnotice si sedative, alte substante cu actiune asupra SNC

alte substante (analgezice, antiinflamatoare, antiulceroase, antibiotice, beta-blocanti, hormoni, minerale, proteine etc)


17

Grafic 11. Cum îsi procura medicamentele detinutii care au admis ca le consuma fara sfatul

medicului (sau simulând o afectiune) în penitenciar

Referitor la modalitatea de

procurare ilicita a medicamentelor, din analiza datelor reiese ca cel mai des detinutii fac rost de medicamente de la un alt detinut (59%), ceea ce implica existenta unor retele de trafic a medicamentelor. Urmatoarele „metode” utilizate sunt:

simularea unei afectiuni, de la cineva din exteriorul închisorii (la vizita/prin pachet)

de la cineva din personalul închisorii.

1%7%4%

8%

21% 59%

le-am luat de la uncoleg de detentie

le-am luat pe reteta(pacalind medicul)

le-am luat de la ocunostinta care m-avizitat

le-am luat de lacineva dinpersonalul unitatii

altfel

NR


18

Grafic 12. Motivatia debutului în consumul de medicamente fara sfatul medicului Motivele invocate cel mai des în cazul debutului consumului de medicamente fara sfatul medicului sunt:

31,4% - pentru a se calma 25,2% - din cauza unor

probleme medicale si insomnie

20,2% - ca sa uite de probleme

7,2% - din curiozitate, doar pentru a experimenta

5,2% - pentru a-si înlesni o stare de transa

4% - influenta anturajului („pentru ca în grupul meu de prieteni unii iau/au luat”)

1,7%- pentru a se sinucide 1,3% - pentru a avea mai

multa energie 0,8%- pentru a înlocui drogul/

pentru a-i mari efectele 0,7% - pentru a fi mai sociabil 0,5% - din plictiseala 0.5%

0.7%

0.8%

1.3%

1.7%

1.8%

3.2%

4%

5.2%

7.2%

20.2%

22%

31.4%

plictiseala

pentru a fi mai sociabil

sevraj/lipsa/marire efecte droguri

pentru a avea mai multa energie

sinucidere

alt motiv

insomnie/pentru somn

pt ca în grupul meu de prieteni unii iau/au luat

pentru a-mi inlesni o stare de meditare/transa

din curiozitate, doar pentru a experimenta

pentru a uita de probleme

probleme medicale

pentru a ma calma


19

4,1% dintre detinuti consuma amestecuri/combinatii de medicamente si/sau alte substante. Dintre acestia, 0,8% consuma numai amestecuri de alte substante, iar ceilalti 3,3% consuma atât amestecuri de alte substante , cât si combinatii de medicamente. Grafic 14.Consumul de medicamente fara sfatul medicului si de amestecuri/ combinatii de medicamente si/sau alte substante în detentie Grafic 13. Prevalenta consumului de amestecuri / combinatii de medicamente si / sau alte substante autopreparate /preparate de altcineva

4,1%

4,8%

în detentie

înainte deperioada

actuala dedetentie

85,3%

0,8%3,3%

10.6%

nu-amestecuri,nu-medicamente

nu-amestecuri,da-medicamente

da-amestecuri,da-medicamente

da-amestecuri,nu-medicamente


20

„Ingredientele” utilizate cel mai des în amestecuri sunt pasta de dinti, pasta de ras/solutia dupa ras, scrumul de tigara, alcoolul, cafeaua, iar dintre medicamente diazepamul, fenobarbitalul, carbamazepina si levopromazinul. Caseta 1 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente si / sau alte substante consumate în penitenciar

l CAFEA+SOLUTIE DUPA RAS+SCRUM DE TIGARA

l FENOBARBITAL+CAFEA

l DIAZEPAM+ALCOOL

l DIAZEPAM+TIGARA

l DIAZEPAM+PASTA DE DINTI

l DIAZEPAM+PASTA DE DINTI+PARFUM

l DIAZEPAM+ASPIRINA+PASTA DE DINTI

l DIAZEPAM+FENOBARBITAL+CAFEA

l PIAFEN+ASPIRINA+CAFEA

l DIAZEPAM+CARBAMAZEPINA+FENOBARBITAL+CAFEA

l DIAZEPAM +VITAMINA C +TINCTURA DE IOD +APA PLATA+ BAUTURA ALCOOLICA

l ALGOCALMIN+DIAZEPAM+METOCLOPRAMID+ NISTE PRAFURI+CAFEA


21

Caseta 2 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente consumate în penitenciar

Ø DIAZEPAM+FENOBARBITAL Ø DIAZEPAM+PIAFEN Ø DIAZEPAM+CARMAZEPINA Ø DIAZEPAM+ANTINEVRALGIC Ø DIAZEPAM+ALGOCALMIN Ø DIAZEPAM+ROMPARKIN Ø DIAZEPAM+FORTRAL Ø DIAZEPAM+C200 Ø FENOBARBITAL+LEVOPROMAZIN Ø CARBAMAZEPINA+LEVOPROMAZIN Ø CODEINA+GLUTETIMID

Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ LEVOPROMAZIN Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ ANTINEVRALGIC Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ CARBAMAZEPINA Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL + ANTIBIOTIC Ø DIAZEPAM + FENOBARBITAL + CALMANTE Ø DIAZEPAM + CARBAMAZEPINA + LEVOPROMAZIN Ø FENOBARBITAL + LEVOPROMAZIN + CICLOBARBITAL


22

Consumul de alcool

6,8 % dintre detinuti au declarat ca au consumat alcool de când se afla în detentie. Dintre cei care au admis ca au consumat alcool în ultimele 12 luni de detentie, mai mult de jumatate au consumat rar, un sfert în mod neregulat, iar 9% în mod regulat. Grafic 15. Prevalenta consumului de alcool în detentie Grafic 16. Frecventa consumului de alcool în ultimele 12 luni de detentie

2.2%

5.2%

6.8%

în ultimele 30 zile dedetentie

în ultimele 12 luni dedetentie

în detentie

1%

27% 61%

9%2%

rar (ex 1 -2 ori pe luna, de sarbatori, de Revelion)în mod neregulat (ex când fac rost, întâmplator)în mod regulatnu raspundalta situatie


23

Grafic 17. Prevalenta pe regiuni a consumului de alcool în detentie Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de regiunile istorice (+ Bucuresti) unde se afla penitenciarul este urmatoarea: Bucuresti -13,6%, Banat-Crisana-9,5%, Moldova-7,7%, Transilvania - 6,1%, Muntenia-4,7%, Oltenia-3,9% si Dobrogea-2,9%.

Analiza corelatiilor dintre consumul de alcool

în penitenciar si caracteristicile socio-demografice ale detinutilor ne indica urmatorul profil al utilizatorului de alcool în detentie: • cu vârsta cuprinsa între 25-34 de ani, • având un nivel de educatie cel putin mediu

(liceu / studii superioare), • nu este casatorit/concubinaj, • fara ocupatie în momentul arestarii, • provine dintr-o familie cu situatie materiala

buna („reusim sa ne cumparam si unele lucruri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii”).

2.9%

3.9%

4.7%

6.1%

7.7%

9.5%

13.6%

Dobrogea

Oltenia

Muntenia

Transilvania

Moldova

Banat-

Bucuresti


24

Grafic 18. Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie Grafic 19. Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de nivelul de sex, vârsta, starea civila si resedinta înaintea arestarii de scolarizare, ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei

3.6%

8.5%

12.7%

15.4%

7%

8.3%

3.5%

6.9%

7.8%

9.2%

0.9%

7.9%

la sat/comuna

alt oras

în capitala

alta tara

casat/concub

necas/separat/divort/vaduv

45-60

34-44

15-24

25-34

feminin

masculin

rese

dint

a în

aint

eaar

esta

rii

star

e ci

vila

vârs

tase

x

6%

7.2%

7.4%

13.2%

14.7%

5.9%

6%

6.5%

6.6%

9.8%

11.1%

6.7%

7.7%

8.4%


nu ajung nicipentru strictul

necesar

ajung pentru untrai decent

reusim sa avemtot ce ne trebuie

reusim sacumparam si

lucruri scumpe

somer

am avut un loc demunca instabil

am avut un loc demunca stabil

alta situatie

elev/student

fara ocupatie

primare sau farastudii

gimnaziale/10clase/profesionala

liceale/superioare

apre

cier

ea v

enitu

rilor fa

miliei

ocu

pat

ia în

ainte

de

det

entie

niv

el d

e sc

ola

riza

re


25

Tabel 4. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de alcool pe perioada detentiei

B Abaterea Standard

95% Interval de Încredere Testarea Ipotezei Exp(B)

95% Interval de Încredere

Exp(B)

Ati consumat vreodata alcool de când sunteti în detentie?

Parametri

Minim Maxim t df Sig. Minim Maxim Grupa de vârsta .195 .082 .035 .355 2.383 2547.000 .017 1.215 1.035 1.427 Resedinta înaintea arestarii 1.847 .672 .529 3.165 2.748 2547.000 .006 6.342 1.698 23.694 Ocupatia înaintea arestarii .305 .127 .056 .554 2.403 2547.000 .016 1.357 1.058 1.740

Variabila dependenta: Ati consumat vreodata alcool de când sunteti în detentie? (categoria de referinta = da)

Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica putem aprecia comparativ gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de alcool pe perioada detentiei. Au fost introduse toate variabilele a caror asociere a fost studiata anterior caz cu caz. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele care coreleaza semnificativ cu variabila studiata. Se constata ca cea mai influenta variabila este resedinta detinutului înainte de detentie cu un risc relativ de 6,3 ori mai mare3 fata de riscul mediu si ocupatia înaintea arestarii cu 1 ,34 .

Sensul asocierii factorilor analizati cu prevalenta consumului de medicamente în penitenciar Mediul anterior de rezidenta influenteaza consumul de alcool. Categoria de referinta aleasa a fost grupul detinutilor care au declarat ca locuiesc la sat/comuna. Comparativ cu acestia: - cei care au locuit în capitala prezinta un risc relativ de 3.8 ori mai mare de a consuma alcool în detentie - cei care au locuit în alte orase (decât capitala) prezinta un risc relativ de 2,4 ori mai mare de a consuma alcool în detentie Cei fara ocupatie prezinta un risc relativ de 1,3 ori mai mare de a consuma alcool în detentie, decât cei care aveau un loc de munca stabil.

3 Semnificativ statistic ( Sig=0.01 iar intervalul de încredere nu contine 1) 4 Semnificativ statistic ( Sig=0.02 iar intervalul de încredere nu contine 1)


26

Grafic 20. Metode de procurare a bauturii în penitenciare Deoarece bautura poate fi folosita ca moneda de schimb, ca si tigarile, au fost întrebati cum fac rost de bautura toti detinutii (inclusiv detinutii care au declarat ca nu au consumat alcool în penitenciar):

- dintre cei care au admis ca au consumat alcool în penitenciar 36% au declarat ca au facut rost de la altii, 24% si-o prepara singuri, iar 14% au facut rost prin personalul închisorii,

- dintre cei care au declarat ca nu au consumat în penitenciar: 18% si-o prepara singuri, 14% o iau de la alti detinuti, 7% fac rost de la cineva din afara (vizita/pachet), iar 6% de la personalul închisorii,

- cei mai multi dintre cei care nu au vrut sa raspunda la întrebarea privind consumul de alcool în închisoare, obtin bautura din afara penitenciarului când sunt scosi la munca ( 37%).

10.3%

7.1%

6.8%

9.6%

2.6%

9.6%

9.6%

5.7%

13.5%

18.2%

24.3%

13.6%

36%

36.9%NR

nu

da

Ati

con

sum

at a

lcoo

l în

dete

ntie

?

Cum faceti rost de bautura în penitenciar?

de la alti detinuti

mi-o preparsingur

prin personalulinchisorii

alta cale

primesc odata cupachetul/la vizita

restul pâna la 100% - NR


27

Caseta 3 Alte metode prin care detinutii procura bautura alcoolica

Caseta 4. Metode de “preparare”a bauturii în penitenciar

ü ZAHARINA, MARMELADA, PÂINE ü MIEZ DE PÂINE SI FRUCTE ü FERMENTAREA BULIONULUI CU ZAHAR ü DROJDIE, PÂINE, FRUCTE ü MIEZ PÂINE+PASTA DE DINTI ü MERE+ BOMBOANE MENTOLATE, MARMELADA ü PÂINE,VISINE,ZAHAR,MARMELADA ü PÂINE,MERE,APA ü MARMELADA+ZAHAR+ASPIRINA - SE FIERB ü MARMELADA+PAINE ü FRUCTE, DROJDIE, APA, ZAHAR ü DROJDIE+ MARMELADA+ AMIDON ü DROJDIE, ZAHAR, MARMELADA, PAINE ü FERMENTARE STRUGURI / COMPOT ü AFTER-SHAVE PRIN PAINE ü BULION+CATCH-UP+MERE/STRUGURI PUSE LA FERMENTAT

Ø CU OCAZIA PRESTARII DE ACTIVITATI LUCRATIVE ÎN AFARA PENITENCIARULUI, DE LA MUNCITORII DE LA LOCUL DE MUNCA / ALTI CIVILI

Ø PERSOANA DIN AFARA PENITENCIARULUI (PRIN INTERMEDIARI) O DA PERSOANEI DE LA PUNCTUL DE LUCRU


28

Consumul de droguri ilicite

18,5% dintre detinuti au consumat cel putin o data în viata un drog ilicit dintre care 16,6% în afara penitenciarului, iar un procent de 2% dintre detinuti au declarat consumul de droguri chiar în incinta penitenciarului.

Grafic 21. Prevalenta consumului de droguri

0%

5%

10%

15%

20%

de-a lungul vietii 18.5% 16.6% 2%

ultimele 12 luni 10.3% 1.5%

ultimele 30 zile 6.9% 0.9%

de-a lungul vietii în afara penitenciarului

în penitenciar


29

Analiza prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog ilicit consumat, arata ca cel mai consumat drog în rândul detinutilor este marijuana (9,6%), urmat îndeaproape de heroina (8,4%), hasis (7,76%), cocaina (6,2%), ecstasy (5,2%) si metadona (2,9%). Nivelul prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii în rândul detinutilor este superior celui înregistrat în populatia generala5, ceea ce confirma statutul de populatie la risc privind consumul de droguri, acordat de literatura de specialitate persoanelor aflate în detentie.

Grafic 22. Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog ilegal consumat

1.2%

1.5%

2.9%

5.2%

6.2%

7.6%

8.4%

9.6%

lsd

amfetamine

metadona

ecstasy

cocaina

hasis

heroina

marijuana

5 Conform studiului de prevalenta a consumului de droguri la nivel national pu blicat de ANA în 2004 (cannabis 1.7%, ecstasy 0.3%, cocaina 0.4%, heroina 0.2%, amfetamine 0.2%, LSD 0.2%)


30

Cei care declara ca au consumat droguri debuteaza în acest tip de comportament la vârste foarte mici: Tabel 5. Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog 6

Drog Pragul mediu de debut (ani) Cel mai frecvent mentionata vârsta de debut (ani) heroina 19 18 cocaina 21 18 marijuana 19 18 hasis 20 18 ecstasy 20 18 amfetamine 20 20 LSD 22 20 metadona 22 25

Vârsta de debut pentru fiecare tip de drog se situeaza în intervalul 18-25 de ani7. Daca se ia în considerare pragul mediu de debut, heroina si marijuana sunt primele substante cu care consumatorii intra în contact, urmate de ecstasy, amfetamine si hasis, iar mai târziu cocaina, LSD si metadona consumata ilegal.

6 În tabelul de mai sus au fost prezentate doua modalitati de estimare a vârstei la care detinutii debuteaza în consumul de droguri, dupa fiecare tip de drog în parte. Prima s-a obtinut prin folosirea medianei, iar în a doua vârsta de debut este calculata ca fiind cea mai frecventa mentiune întâlnita (modul). 7 De remarcat este ca acest interval de vârsta corespunde cu cel în care, la nivel general, se realizeaza maturizarea individului si adaptarea lui la valorile sociale, morale, etc. Cei care debuteaza în consumul de droguri rateaza frecvent acesta etapa, si de aici apar complicatiile sociale (infractionalitatea, lipsa ocupatiei, etc.).


31

In functie de distributia pe regiuni istorice si Bucuresti se constata un nivel între 0,5 si 5,9% al consumului de droguri în penitenciar, între 6,6 - 32% în afara penitenciarului si între 7% - 35,2% pentru prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii.

Grafic 23. Prevalenta consumului de droguri pe regiuni istorice si Bucuresti

0.5%

0.9%

1.7%

2.3%

0.5%

5.9%

9.2%

7.6%

17.7%

12.5%

13.6%

6.6%

32%

10.5%

8.6%

21.6%

15.4%

16.1%

7%

35.2%

Muntenia (fara Bucuresti)

Dobrogea

Banat-Crisana

Transilvania

Moldova

Oltenia

Bucuresti

Prevalentaconsumului dedroguri de-alungul vietii

Prevalentaconsumului dedroguri în afarapenitenciarului

Prevalentaconsumului dedroguri înpenitenciar


32

Grafic 24.Distributia prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii pentru cele mai consumate 4 tipuri de droguri ilicite în functie de locul de detentie ( regiunile istorice si Bucuresti)

Analiza distributiei prevalentei

consumului de droguri de-a lungul vietii în cazul primelor 4 droguri ilicite consumate în functie de locul de detentie arata ca, în Bucuresti, heroina este cea mai consumata substanta, pe locul secund aflându-se cocaina, care este mai consumata decât marijuana si hasisul; în Moldova, Transilvania si Banat – Crisana cel mai consumat drog ilicit este marijuana, iar în Muntenia, Dobrogea si Oltenia heroina, canabisul (marijuana), hasisul, cocaina se consuma în proportii relativ similare.

4.4%

11%

4.1%

5.7%

7.3%

2.4%

13.6%

5.4%

12.8%

4.1%

10%

10.8%

2.5%

14.3%

3.2%

4.3%

3.5%

3.6%

3%

2.4%

18%

4.8%

2.6%

4.1%

2.3%

2.5%

2%

30.4%

Muntenia

Banat Crisana

Dobrogea

Transilvania

Moldova

Oltenia

Bucuresti

heroina

cocaina

marijuana

hasis


33

Si urmatoarele 2 grafice indica un consum mai mare în rândul celor care au locuit înainte de detentie în capitala fata ceilalti, precum si o diferenta la nivelul prefe rintelor de consum: în capitala, în primul rând, se consuma heroina, apoi cocaina, iar marijuana si hasisul înregistreaza aproximativ aceleasi proportii; în restul tarii pe primul loc al ierarhiei este marijuana, urmata de hasis si cocaina, heroina aflându-se pe locul 4.

Grafic 25.Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru toate Grafic 26.Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru cele drogurile, în functie de resedinta detinutilor înaintea detentiei mai consumate 4 droguri în functie de resedinta detinutilor înaintea detentiei

4%

18.9%

35.1%

45.2%

sat/comuna

alt oras

alta tara

capitala

1.3%

8.9%

21.2%

16.1%

2.1%

12.1%

15.3%

17.9%

0.7%

4.4%

10%

22.3%

0.7%

3%

4.7%

38.6%

sat/comuna

în alt oras

alta tara

în capitala

HeroinaCocaina

MarijuanaHasis


34

Deoarece la nivelul capitalei s-au înregistrat cele mai înalte niveluri ale prevalentei consumului de droguri, prezentam mai jos analiza detaliata a particularitatilor consumului pentru municipiul Bucuresti: Grafic 27. Prevalenta consumului de droguri la detinutii care îsi executa pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

de-a lungul vietii 35.2% 32% 5.9%

ultimele 12 luni 28% 4.7%

ultimele 30 zile 22.4% 3.3%

de-a lungul vietii In afara penitenciarului

In penitenciar


35

Dupa tipul de drog, prevalenta consumului ilicit si vârsta de debut sunt urmatoarele: Grafic 28. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul Tabel 6.Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa

vietii dupa tipul de drog pentru detinutii care îsi executa pedeapsa tipu l de drog pentru detinutii care îsi executa pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti în penitenciarele din Bucuresti 8

2.7%

3.6%

10.7%

11.1%

13.6%

14.3%

18%

30.4%

lsd

amfetamine

metadona

ecstasy

hasis

marijuana

cocaina

heroina

8 În tabelul de mai sus au fost prezentate doua modalitati de estimare a vârstei la care detinutii debuteaza în consumul de droguri, dupa fiecare tip de drog în parte. Prima s-a obtinut prin folosirea medianei, iar în a doua vârsta de debut este calculata ca fiind cea mai frecventa mentiune întâlnita (modul).

Drog Pragul mediu de debut (ani)

Cea mai frecventa vârsta de debut mentionata (ani)

heroina 19 18 cocaina 22 20 LSD 23 25 marijuana 20 20 hasis 20 20 ecstasy 20 18 amfetamine 20 18 metadona 22 18


36

Vârsta - Dupa cum se observa din graficele urmatoare, drogurile ilicite sunt consumate predominant de populatia tânara9.

Grafic 29. Prevalenta consumului de droguri ilicite Grafic 30. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii de-a lungul vietii pe grupe de vârsta pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog pe grupe de vârsta

4.7%

10.7%

21%

27.2%

45-64 35-44 25-34 15-24

2%

4.8%

10.8%

11.3%

1.5%

4.2%

8.4%

6.9%

1.6%

2.9%

11.6%

16%

1.5%

4.2%

9.1%

11.3%

45-64

35-44

25-34

15-24

heroina cocaina marijuana hasis

9 peste 85% dintre consumatori înregistrându-se în intervalul 15-34 de ani


37

Sex - Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii este de 20,1% pentru detinutii de sex feminin si cel mai consumat drog este heroína, iar în cazul celor de sex masculin se constata o prevalenta de 18,4%, cel mai consumat drog fiind marijuana Grafic 31. Prevalenta consumului de droguri ilicite Grafic 32. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii de-a lungul vietii în functie de sex pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog în functie de sex

18.4%

20.1%

masculin

feminin

7.9%

2.3%

9.8%

4.2%

6.2%

5.5%

8.1%

14.3%

masculin

feminin

hasis marijuana cocaina heroina


38

Gradul de instruire Comparând nivelul consumului în functie de gradul de scolarizare, se observa ca cei mai multi consumatori de droguri se regasesc în rândul celor care nu au absolvit decât studiile primare sau sunt fara studii10. Cocaina si marijuana sunt substantele consumate mai frecvent de cei cu studii superioare, iar heroina este caracteristica celor fara studii sau doar cu studii primare. Consumul de hasis are o distributie uniforma între cele 3 grupe educationale11.

Grafic 33. Prevalenta consumului de droguri ilicite Grafic 34. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii de-a lungul vietii în functie de nivelul educational pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog în functie de nivelul educational

15.1%

20.3%

24%

fara studii/primareliceu/studii superioaregimnaziu/studii profesionale/10 clase

7.7%

5.9%

6.7%

12.5%

5.8%

6.8%

6.8%

4.5%

12%

8.5%

8.2%

14.1%

farastudii/primare

gimnaziu/studiiprofesionale/10

clase

liceu/studiisuperioare

marijuanacocainaheroinahasis

10 Corelatie statistic semnificativa (Sig=0.012 la indicele de corelatie Spearman pentru variabile ordinale) 11 Rezultatele sunt înalt statistic semnificative pentru toate tipurile de droguri în cazul indicelui de corelatie Spearman pentru variabile ordinale sig.=0.000


39

Venituri si statut ocupational - Se observa ca prevalenta consumului de droguri este mai crescuta în rândul celor cu venituri mai mari decât media. Exista un cost material al consumului de droguri care de multe ori limiteaza accesibilitatea drogurilor în rândul celor cu venituri scazute 12. Consumul de droguri devine o problema si în rândul celor fara ocupatie sau înscrisi într-o forma de învatamânt mai frecvent decât în rândul celor care au reusit sa aiba un loc de munca înainte de detentie.

Grafic 35. Prevalenta consumului de droguri ilicite Grafic 36. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii de-a lungul vietii în functie de aprecierile respondentilor în functie de statutul ocupational al respondentilor înainte de detentie asupra veniturilor ale actuale familiei

13.3%

17.3%

20.4%

35%

36.6%

nu ajung nici pentru strictul necesar

ajung doar pentru strictul necesar

ajung pt. un trai decent, dar nu nepermitem lucruri scumpe

reusim sa avem tot ce ne trebuiefara sa ne restrangem de la ceva

reusim sa cumparam lucruri scumpedar economisim în alte domenii

9.8%

12.1%

15%

15.2%

30.2%

35.9%

alta situatie

am avut un loc demunca instabil

am avut un loc demunca stabil

somer

fara ocupatie

elev/student

12Gradul de semnificatie statistica al corelatiei dintre veniturile familiei si prevalenta de -a lungul vietii a consumului de droguri a fost verificata cu ajutorul testului de corelatie pentru valori ordinale Spearman, obtinându-se sig. =0.000, astfel confirmându-se un inalt grad de semnifica tie statistica a corelatiei studiate. Rezultate similare s-au obtinut si în cazul corelatiei cu statutul ocupational prin aplicarea testului chi-patrat. Pe fiecare tip de drog în parte, avem din nou corelatii statistic semnificative sig<0.05, mai ales în cazul asocierii dintre consumul de droguri si statutul ocupa tional unde sig=0.000 pentru fiecare drog în parte.


40

La analiza distributiei consumului pentru cel mai frecvent consumate droguri, se observa diferente semnificative în cazul cocainei, drog care este foarte putin experimentat de cei cu venituri mici, dar pe care îl întâlnim în mare masura între preferintele celor cu venituri peste medie.

Grafic 37. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii, pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog, în functie de aprecierile respondentilor asupra veniturilor actuale ale familiei

6.2%

7.8%

9.1%

17%

17.7%

3.2%

5.6%

7.4%

14.5%

18.3%

6%

8.8%

11.6%

15.7%

4.3%

6.5%

9%

19.2%

17.1%

23.2%

nu ajung nici pentrustrictul necesar


ajung pt un trai decent,dar nu ne putem

permite lucruri scumpe

reusim sa cumparamlucruri scumpe, dareconomisim în alte

domenii

reusim sa avem tot cene trebuie, fara sa ne

restrangem

hasis

marijuana

cocaina

heroina


41

Stare civila (statut marital) În functie de starea civila, prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii se distribuie inegal,13 observându-se o prevalenta crescuta în cazul celor necasatoriti (22,2%) sau separati (18%). De asemenea, cei care traiesc în concubinaj se asociaza cu niveluri înalte ale prevalentei (28,8%) spre deosebire de cei care sunt casatoriti (10%). Datele indica deci ca valorile familiale si institutionalizarea relatiei prin casatorie ar putea constitui factori de protectie împotriva consumului sau experimentarii drogurilor.

Grafic 38. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statusul marital

5.9%

10.3%

12.4%

18%

22.2%

28.8%

vaduv

casatorit

divortat

separati

necasatorit

în concubinaj

13 Sig.<0.01 pentru testul de asociere chi-patrat


42

Tabel 7. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii

95% Interval de încredere

Testarea ipotezei 95% Interval de încredere pentru Exp(B)

Consumul de substante ilegale - Da

Parametri

B

Eroarea standard

Minim Maxim t df Sig.

Exp (B)

Minim Maxim Localitatea de resedinta

înaintea arestarii 1.816 .718 .409 3.224 2.531 2703.000 .011 6.149 1.505 25.117

Nivel educational -.273 .089 -.449 -.098 -3.056 2703.000 .002 .761 .638 .907 Regiuni -.059 .028 -.114 -.004 -2.109 2703.000 .035 .942 .892 .996

Grupa de vârsta .666 .065 .538 .794 10.178 2703.000 .000 1.947 1.712 2.213 Lipsa unui loc de munca anterior .400 .115 .174 .626 3.473 2703.000 .001 1.492 1.190 1.869

Variabila dependenta : Consumul de substante ilicite (categoria de referinta= da)

Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica putem aprecia comparativ gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii. Dupa cum se vede mai sus, constatam ca cea mai influenta variabila este resedinta detinutului cu un risc relativ de 6,1 mai mare14 fata de riscul mediu, urmata apoi de grupa de vârsta cu 1,9 si de inexistenta unui loc de munca înaintea arestarii15cu 1,4.

Sensul asocierii factorilor analizati cu prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii - Cei care locuiesc în capitala prezinta un risc relativ de 23,1 ori mai mare de a consuma droguri fata de cei a caror resedinta înaintea arestarii se afla la sat/comuna. În cazul grupei de vârsta, cei din grupa 15 - 24 prezinta un risc relativ de 9,7 ori mai mare decât cei din grupa 45-60, iar cei din grupa 25-34 un risc de 6,8 fata de grupa de vârsta 45-60. Cei fara ocupatie au un risc relativ de 2,4 ori mai mare de a se numara printre consumatori fata de cei care au avut un loc de munca stabil.

14 Semnificativ statistic ( Sig=0.01 iar intervalul de încredere nu contine 1) 15 Sig=0 intervalul de încredere nu contine 1)


43

37.3% dintre detinuti declara ca au cunostinte care consuma droguri. 17.7% dintre detinuti declara ca mai

cunosc consumatori în incinta închisorii (persoane aflate în detentie la momentul interviului), 11.7% ca au consumatori de droguri în familie, iar 28% dintre detinuti precizeaza ca au cunostinte apropiate în afara detentiei care utilizeaza droguri. Grafic 39. Consumul de droguri ilicite conform aprecierilor detinutilor

11.7%

17.7%

28%

în familie

în detentie

cunostinte apropiate

Dintre cei care au declarat ca mai cunosc consumatori de droguri în incinta închisorii, 68,2% au mentionat ca se consuma heroina, 25% cocaina, 21% marijuana, hasis 15,4%, ecstasy 11,1%, amfetamine 2,2%, LSD 1,4%, metadona 2,8%, alt tip de drog 5,1%.


44

Grafic 40. Modalitati de introducere a drogurilor ilicite în penitenciar

Detinutii au fost chestionati cu privire la modalitatile de obtinere a drogurilor în penitenciar. Dintre cei care au raspuns la aceasta întrebare, cei mai multi au desemnat „alti detinuti” ca fiind sursa de aprovizionare cu droguri 17,5%. Pe locul al doilea se situeaza membrii familiei – 6,6% din cazuri. 4,8% dintre detinuti au avut ocazia sa consume în grup, primind droguri de la alti colegi de detentie, iar 3,3% dintre detinuti declara ca si-au procurat droguri prin intermediul personalului închisorii (gardieni).

Despre metodele efective de introducere a drogurilor în penitenciar avem informatii din relatarile gardienilor. Aceste date, care vor fi prezentate în anexa 4, sunt de tip calitativ si nu au fost culese cu ajutorul instrumentelor de cercetare construite de noi. De aceea, le vom prezenta doar cu titlu de „curiozitate”, fara a generaliza informatiile pe care le contin. Personalul unuia dintre penitenciarele incluse în cercetare ne-a pus la dispozitie un CD continând fotografii ale capturilor pe care acestia le-au realizat în anul 2006 pâna în momentul culegerii datelor. Dupa cum se poate observa, detinutii folosesc metode ingenioase, greu de depistat prin mijloace conventionale. Totusi, prin pregatirea si experienta personalului, prin existenta unei aparaturi specializate de ultima generatie se poate ajunge la un relativ control al situatiei traficului de stupefiante în incinta penitenciarelor.

17.5%

6.6%

4.8%

3.3%

1.1%

0.8%

mi-au fost date de un coleg dedetentie

mi-au fost date de un membru alfamiliei

le-am împartit într-un grup deprieteni

mi-au fost date de un gardian

altcineva mi le-a procurat

mi-au fost date de cineva dinpersonalul medical Restul pâna la 100%- NR


45

Tip de consum (individual / în grup) Consumatorii de droguri ilegale au fost întrebati daca prefera sa consume drogurile în grup sau individual. Distributia raspunsurilor este ilustrata grafic mai jos. Cel mai frecvent, grupul de consum este alc atuit din 3 persoane.16 Grafic 41. Distributia consumatorilor în functie de tipul de consum

22.3%

77.7%individual în grup

16 a fost calculat modul (cel mai frecvent mentionat numar) .


46

Calea de administrare Calea de administrare a drogurilor este variata. 5,5% dintre respondenti au declarat ca au utilizat calea injectabila pentru a-si administra drogurile, 3,1% - calea orala, 2,9%- pulmonar (fumat), iar 1,1% le prizeaza. La întrebarea „Când ti-ai injectat pentru prima oara droguri?”, 4,3% dintre cei care au raspuns, declara ca au debutat în consumul de droguri injectabile în timpul perioadei de detentie. Dupa cum se observa mai jos, utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în rândul celor care s-au declarat consumatori de droguri injectabile este foarte ridicata, ceea ce mareste riscul infectarii detinutilor cu virusul HIV, al hepatitei C si hepatitei B.

Grafic 42. Utilizarea în comun a echipamentelor de Grafic 43. Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare injectare în penitenciar în rândul celor care au declarat în libertate în rândul celor care au declarat ca îsi ca îsi administreaza droguri injectabile administreaza droguri injectabile

22%

29.3%

31.1%

parafernalia

seringi

ace

50.2%

63%

63.3%

parafernalia

seringi

ace

Cei care declara ca utilizeaza în comun echipament de injectare reprezinta o proportie de 3,6% din populatia studiata, iar 2% dintre respondenti declara ca îsi refolosesc propria seringa.


47

Motivatie Motivele mentionate cel mai des, care genereaza debutul în consumul de droguri sunt cele sintetizate în figura urmatoare. „Curiozitatea” este identificata ca fiind factorul care împinge cel mai frecvent spre consum, pe locul al doilea fiind mentionata „influenta anturajului”. Grafic 44. Motivele invocate ca fiind determinante în debutul consumului de droguri

7%

6%5%

5% 4% 3% 2%

51%

17%de curiozitate, pentru a experimenta pentru ca in grupul meu de prieteni unii consuma pentru a uita de probleme pentru a avea mai multa energie

alt motiv pentru a ma calma

pentru a fi mai sociabil pentru a-mi inlesni o stare de mediare/transa NR /NS


48

Perceptia asupra prezentei programelor de prevenire/asistenta a consumului de droguri în penitenciare

Prezenta programelor/masurilor care vizeaza consumul de droguri si reducerea efectelor negative asociate acestuia, întâlnite de detinuti în cadrul activitatilor desfasurate în penitenciar, este destul de redusa. Cel mai frecvent ele sunt de tipul asistentei/consilierii psihologice (28,4% dintre mentiuni).

Tabel 8. Masuri/programe care vizeaza consumul de droguri, precum si reducerea efectelor negative asociate acestuia, întâlnite de detinuti în cadrul activitatii penitenciarelor

asistenta psihologica/consiliere 28.4%

dezintoxicare 9.4% reducerea efectelor negative asociate (harm reduction) 4.4% Alt tip de programe 1.5%

4,4% dintre detinuti declara ca au accesat serviciile medicale specializate înainte de perioada de detentie pentru dependenta de heroina sau alte tipuri de drog. Persoanele care au solicitat aceste servicii ar trebui monitorizate si în perioada de detentie, asigurându-se astfel continuitate si eficienta în masurile de tratament initiate.

Pentru a obtine o imagine de ansamblu cu privire la nevoia de programe ce trebuie avute în vedere în activitatea penitenciarelor în domeniul prevenirii/tratamentului consumului de droguri si a efectelor induse de acest consum, consideram utila prezentarea succinta a celor mai recente recomandari ale Retelei europene a Organizatiilor care activeaza în domeniul prevenirii si combaterii consumului de droguri în penitenciare si a bolilor transmisibile asociate (ENDIPP)17.

17 Din declaratia comuna a participantilor la cea de a 9-a editie a Conferintei Europene privind Activitatile de Monitorizare , Prevenire si Harm Reduction legate de consumul de droguri si problematica asociata din Penitenciare, organizata de ENDIPP, desfasurata în perioada 5-8 Octombrie 2006


49

ENDIPP recomanda promovarea si punerea în practica a principiul „echivalentei”- accesul la servicii similare oferite consumatorilor de droguri în toate mediile în care acestia îsi desfasoara viata de zi cu zi, si cu precadere acelora care au un acces mai restrâns la aceste servicii, respectiv consumatorii de droguri din penitenciare. De asemenea sunt importante: ü accesibilitatea pentru detinuti a testelor pentru HVB/C si HIV/SIDA si a vaccinului împotriva HVC, ü facilitarea accesului în penitenciare a organizatiilor care realizeaza programe de prevenire si tratament a

consumului de droguri ü promovarea programelor de educatie cu privire la droguri si efectele lor detinutilor si personalului închisorilor

ü îmbunatatirea cooperarii dintre administratia penitenciarelor, institutiile care acorda servicii medicale si

societatea civila care, prin ONG-uri specializate ofera programe de reducere a riscurilor consumului de droguri.


50

Cunostinte despre contractarea bolilor infectioase transmisibile în contextul comportamentelor la risc asociate consumului de droguri

În urma testarii cunostintelor detinutilor în legatura cu transmiterea HIV/SIDA se observa ca desi o proportie semnificativa a detinutilor dovedesc o buna cunoastere a cailor de transmitere a virusului HIV, peste 30% cred ca acesta se poate transmite prin contact cu colacul toaletei, respectiv prin folosirea unui pahar din care a baut o persoana infectata, iar peste jumatate dintre ei cred ca pot contracta virusul HIV prin contactul cu saliva unei persoane infectate (scuipat, sarut etc.). Necunoasterea modalitatilor reale de transmitere a virusului HIV genereaza comportamente de discriminare si marginalizare a celor infectati.

Tabel 9.Cunostinte privind modalitatile de transmitere a virusului HIV -% detinuti personal penitenciare Credeti ca virusul HIV poate fi transmis în urmatoarele moduri?

Da Nu Nu stiu Da Nu Nu stiu prin contact cu colacul toaletei 30.9 47.8 21.3 3.4 89.7 6.8

prin folosirea unui pahar din care a b aut o persoana infectata 34.0 52.2 13.8 10.5 83.5 6.1

prin contactul cu saliva unei persoane infectate (scuipat, sarutat etc.) 53.5 31.7 14.7 38.9 53.4 7.8

printr-o muscatura de tântar 56.9 26.3 16.7 30.4 55.9 13.7

prin strângerea mâinii unei persoane infe ctate 12.9 75.2 11.9 2.5 94.5 3 prin contact sexual fara prezervativ 91.4 1.9 6.6 97.9 0.6 1.5 prin injectare (cu echipamente folosite în comun, nesterilizate etc.) 92.2 2.1 5.6 98.0 0.6 1.4 prin tatuare 87.4 4.1 8.5 91.4 4.8 3.7 prin barbierirea cu o lama folosita de o persoana infectata 84.6 6.0 9.3 87.7 7.8 4.6 prin schimb de sânge / ritualuri de tip „frati de cruce” 92 1.8 6.2 98.2 0.4 1.4

Derularea programelor de educatie pentru sanatate este absolut necesara în conditiile în care, asa cum se arata anterior (grafic 42), exista un procent semnificativ de detinuti care îsi administreaza droguri injectabile folosind în


51

comun seringi si alte dispozitive/ materiale si doar aproximativ 9 din 10 detinuti stiu ca virusul HIV se poate transmite prin utilizare în comun a echipamentului injectabil sau prin contact sexual fara prezervativ.

Acelasi set de întrebari a fost aplicat si personalului închisorii, iar rezultatele arata o proportie mai mare de cunostinte corecte despre modalitatile de transmitere a virusului HIV. Totusi, o treime dintre acestia considera ca virusul HIV se poate contracta prin contactul cu saliva unei persoane infectate (scuipat, sarut etc.), respectiv printr-o muscatura de tântar, iar 7,8% ca nu se poate contracta prin barbierirea cu o lama folosita de o persoana infectata. Desi se declara în mare parte cunoscatori ai cailor de transmitere a virusului HIV si nici una dintre activitatile de mai jos nu este o modalitate de infectare, foarte putini detinuti sunt de acord sa desfasoare activitati în comun cu cei infectati cu virusul HIV. Tabel 10. Procentul respondentilor care ar accepta sa desfasoare activitati în comun cu cei infectati Daca ai sti ca cineva este infectat cu HIV, ai accepta?- Da detinuti personal inchisoare sa lucrezi cu el /ea 52.9 79.9 sa manânci cu el/ea 37.3 49.7 sa continui sa te întâlnesti cu el/ea 55.8 64.8 sa folosesti tacâmuri în comun cu el 20.2 18.5 sa locuiesti în aceeasi celula cu el18 43.4

Personalul închisorii pare sa aiba o mai mare deschidere fata de persoanele infectate cu HIV/SIDA comparativ cu detinutii. Totusi: aproximativ jumatate (50,3%) nu ar mânca împreuna cu persoana respectiva, unul din trei (35,2%) nu s-ar mai întâlni cu el/ea, iar 4 din 5 (81,5%) nu ar folosi în comun tacâmuri. Aceasta atitudine are consecinte mult mai grave, întrucât cei din personal au functii de executi/decizie în raport cu detinutii si pot încuraja si perpetua actiunile discriminative în spatiul penitenciarului fata de cei infectati cu HIV/SIDA. 18 întrebarea a fost adresata doar detinutilor


52

Tabel 11. Procentul respondentilor (personal) care sunt de acord cu desfasurarea în penitenciar a unor programe/masuri de reducere a riscurilor contractarii bolilor infectioase transmisibile si a prevenirii consumului de droguri în rândul detinutilor

De acord

Punerea la dispozitie a seringilor si acelor sterile pentru detinutii consumatori de droguri injectabile 8.8%

Punerea la dispozitie a acelor sterile pentru tatuare. 19.3%

Punerea la dispozitia detinutilor a unor informatii, materiale educationale (reviste, brosuri) despre efectele, implicatiile consumului de droguri

92.8%

Punerea la dispozitia detinutilor a unor info rmatii, materiale educationale (reviste, brosuri) despre bolile infectioase transmisibile, comportamente la risc, igiena sexuala, etc.

93.3%

Organizarea de catre experti a unor seminarii cu detinutii în domeniul sanatatii publice 90.4%

Testarea sistematic a a detinutilor pentru HIV/SIDA 89.3%

Testarea sistematica a detinutilor pentru Hepatita B/C 90.9%

Testarea sistematic a a detinutilor privind consumul de droguri 88%

Pregatirea personalului închisorii în domeniul prevenirii transmiterii bolilor infectioase transmisibile respectiv în domeniul prevenirii consumului de droguri

92.6%

Vaccinarea detinutilor împotriva Hepatitei B 90.4%

Vaccinarea personalului împotriva Hepatitei B 91.7%

Cei din personalul închisorii sunt de acord în proportie mare (aproximativ 90%) cu masurile care presupun instruire/pregatire teoretica si testare pentru consumul de droguri si infectarea cu virusul HIV sau Hepatita B/C, dar mult mai putin de acord cu distribuirea de echipamente sterile celor care consuma droguri injectabile sau celor care se tatueaza.


53

Legatura dintre consumul de substante si criminalitate Subiectii cercetarii au fost întrebati daca se aflau sub influenta vreunei substante (dintre cele investigate în acest studiu: alcool, medicamente, droguri) în momentul comiterii faptei pentru care au fost închisi. 45,8% dintre detinuti au raspuns afirmativ la aceasta întrebare confirmând la un nivel înalt semnificativ statistic ipoteza corelatiei dintre consumul de substante licite si ilicite si criminalitate. Cel mai frecvent asociat comportamentului infractional a fost alcoolul – 86,3% dintre mentiuni. Pe locul al doilea se afla heroina cu 9,7% dintre cazuri, celelalte substante înregistrând o proportie mult mai redusa. Tabel 12. Proportia consumului de droguri, alcool, medicamente în momentul savârsirii infractiunii pentru care se afla în detentie % medicamente 1.7 alcool 86.3 heroina 9.7 cocaina 1 cannabis 1.4 hasis 1.6 ecstasy 0.1 amfetamine 0.1 alt tip de drog 0.6 alt tip de substanta 0.5


54

Concluzii si limite ale studiului

Grafic 45. Prevalenta consumului de droguri în detentie în unele tari europene Populatia penitenciara îsi confirma, prin rezultatele acestui studiu, statutul acordat de literatura de specialitate, de populatie la risc privind consumul de droguri licite si ilicite. Pentru prima data în România a fost pusa în evidenta, prin metode stiintifice, existenta unui consum ilicit de droguri în incinta penitenciarelor. Din acest punct de vedere, România nu face nota discordanta cu tarile din jur, majoritatea confruntându-se, conform ultimelor date publicate de Centrul European de Monitorizare a Consumului si a Dependentei de Droguri 19, cu o problematica asemanatoare.

19 Tabelul 3 Prevalenta consumului de droguri în penitenciare www.emcdda.europa.eu Germania (1996) - Studiul a urmarit estim area consumului de droguri in perioadele de detentie. S-a desfasurat folosind metode indirecte, calitative, respectiv interviuri cu informatori cheie (detinuti aflati in pozitii cheie, pastori , doctori). Studiul s -a realizat în rândul a 16 persoane. Grecia (1995)- Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. Studiul a folosit metode cantitative + teste serologice. Esantionul a cuprins 544 de persoane. Portugalia (2001) – Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. A avut acoperire nationala. Participantii au fost selectati aleator. Esantionul a cuprins 2057 de persoane din 47 de penitenciare. Belgia(1999) – Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. S -a desfasurat in 2 penitenciare (unul de barbati, unul de femei). Nr de subiecti intervievati a fost 246, selectati pe baza de voluntariat. Ungaria(1997)-- Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. A avut acoperire nationala, desfasurandu -se in 11 penitenciare de pe teritoriul tarii. Esantion aleator, avand 609 persoane

2%

8%

42%

52%

54%

60%

România

Ungaria

Belgia

Portugalia

Grecia

Germania


55

Prin existenta drogurilor în penitenciare, prin subdimensionarea programelor si a personalului specializat în problematica drogurilor si a cailor de raspândire a bolilor infectioase transmisibile, mediul penitenciar reprezinta un loc în care consumul de droguri si problematica asociata acestuia pot atinge niveluri alarmante. Medicamentele administrate fara prescriptie constituie, deseori în mediul penitenciar, un substitut pentru a obtine efecte asemanatoare consumului drogurilor ilicite. Prin folosirea lor necontrolata cantitativ sau calitativ (amestecuri neomologate, asocierea cu alcoolul) ele au efecte secundare la fel de periculoase ca si drogurile ilicite. Alcoolul este foarte prezent în penitenciar, existând, pe lânga micul trafic , si productie proprie în camerele detinutilor. Pe lânga încalcarea regulamentelor de ordine interioara, acestea nu respecta nici normele igienico-sanitare, putând genera adevarate focare de infectie. Limite: Fiind primul studiu de acest tip la noi în tara, am întâmpinat o atitudine destul de rezervata a celor care au raspuns la întrebari (în special în cazul detinutilor). Multi dintre respondenti nu au fost convinsi ca datele sunt confidentiale, ca nicio informatie din acest studiu nu va fi folosita împotriva lor si, de aceea, putem considera estimarile obtinute ca fiind mai degraba apropiate de pragul minim al fenomenului. Metodologia necesita îmbunatatiri:

Trebuie asigurata o mai buna confidentialitate Timpul de aplicare trebuie redus drastic (la o singura zi), pentru a se evita ‘contaminarea’ declaratiilor

detinutilor. O solutie ar consta în aplicarea computerizata a chestionarului pentru a mari încrederea detinutilor în confidentialitatea raspunsurile lor.


56

Anexe ANEXA 1-Distributia esantioanelor pe penitenciare

Nr crt Judet Penitenciar Nr chest detinuti Nr. chest. personal 1 Bucuresti Jilava 512 100 2 Bucuresti Rahova 355 89 3 Arad Arad 120 54 4 Arges Mioveni - Colibasi 149 51 5 Bacau Bacau 119 34 6 Bacau Targu Ocna 41 52 7 Bihor Oradea 65 33 8 Bistrita-Nasaud Bistrita 86 29 9 Botosani Botosani 144 36

10 Braila Braila 74 25 11 Braila Tichilesti 22 22 12 Brasov Codlea 154 39 13 Cluj Gherla 204 80 14 Cluj Dej 10 13 15 Constanta Poarta Alba 205 90 16 Dambovita Gaesti 5 21 17 Dolj Craiova 195 74 18 Dolj Pelendava 7 17 19 Gorj Targu Jiu 78 34 20 Harghita Miercurea Ciuc 60 25 21 Ialomita Slobozia 102 31 22 Iasi Iasi 177 45 23 Prahova Ploiesti 49 18 24 Prahova Târgsor 41 17 25 Satu Mare Satu Mare 53 14 26 Timis Timisoara 127 26 27 Vaslui Vaslui 64 19

total 3218 1088


57

ANEXA 2- Distributia esantionului de detinuti în functie de regiuni istorice

13%

10% 19%

20% 7%

13% 18%

Dobrogea Banat Crisana Transilvania Moldova

Oltenia Muntenia Bucuresti


58

Anexa 3- Distributia persoanelor intervievate (detinuti) dupa tipul penitenciarului, grupa de vârsta si sex % din Total

Tip penitenciar

Grupa de vârsta a detinutului

Sex

masculin feminin

Total

15-17 ani .6% .1% .7% 18- 21 ani 9.9% .2% 10.1%

grupa de vârsta a detinutului 22 -60 ani 85.3% 3.9% 89.2%

maxima siguranta

Total 95.8% 4.2% 100.0% 15-17 ani .9% .9% 18- 21 ani 8.8% .6% 9.4%

grupa de vârsta a detinutului 22- 60 ani 77.2% 12.6% 89.8%

regim închis

Total 86.8% 13.2% 100.0% 15-17 ani 1.4% 1.4% 18- 21 ani 9.6% 9.6%

grupa de vârsta a detinutului 22- 60 ani 82.2% 6.8% 89.0%

spital

Total 93.2% 6.8% 100.0% 15-17 ani 27.0% 16.2% 43.2% 18- 21 ani 48.6% 48.6%

grupa de vârsta a detinutului 22- 60 ani 8.1% 8.1%

minori

Total 83.8% 16.2% 100.0% grupa de vârsta a detinutului

22- 60 ani 61.1% 38.9% 100.0% scoala formare

Total 61.1% 38.9% 100.0%


59


60


61

Anexa 5 Lista operatorilor de interviu Nr crt Judet ANA (structura centrala si teritoriala) Voluntari 1 Bucuresti Agapie Monica

Agapi Ana-Maria Botescu Andrei Bolanu Diana Bulgaru Laura Constantinescu Claudia Croitoru Raluca Frusinoiu Paula Gulin Carmen Lefter Aurora – Violeta Nita Zoe-Doina Reti Alina Valeria Suditu Lucian Tone Mihaela

Dutu Corina Madalina Maier Ana Maria Alexandru Adina -Iuliana Manolescu Maria Adriana Maracine Ioana Madalina Vasile Mihai

2 Arad Ungureanu Ladislau Bartha Camelia Cristina Bucovan Mariana Enache Corina Horvath Timea Ivan Cristina Mihailovici Mada Poliec Mariana Radu Monia Zuh Eva Irina

3 Arges Patru Luminita Zidarescu Anca Serbanescu Oana

4 Bacau Butnaru Marta Doboseru Roxana Gioacas Ionel Nafornita Radu

Prisacaru Razvan

5 Bihor Popescu Georgeta Pop Calin

Amariutei Lacrimioara Branescu Anca Latcau Ioana Lucaciu Ramona Adriana Onaca Paula Madalina Rad Eva Paula Moroca Viorel

6 Bistrita-Nasaud

Borcani Maria Simona Damian Corina Anda Ghidiuc Consuela

Sarmasan Mihai Timis Ioan

7 Botosani Sapariuc P. Marius Titei Monica

Albu Andreea Argint Alina Cristina Creat de Aurora Ciornodolea Iuliana Contac Dana Damian Andrea Dubei Mihaela Hangan Raluca Elena


63

Marea Beatrice Ana – Maria Pislariu Alina Madalina Rusu Andreea Uscatu Anca Andreea Vasiliu Andrea Beatice

8 Braila Condrescu Nicoleta Condrat Olga

Abranov Ana Stamate Mihaela

9 Brasov Ivascu Alis Diana Samson Adriana Gabriela Simionescu Gabriela Grigore Niculina Alina

Chiurca Cristina Dogarau Ana Maria Ghiurca Cristina Irimus Roxana Grigore

10 Cluj Ardeleanu Carmen Butuza Gabriel Damian Corina Marcu Sebastian Nistor Corina Pop Alin Palcus Cristian

Chira-Dejeu Adriana Fenesan Andrada

11 Constanta Moga Alina Neagoe Alina - Raluca

12 Dâmbovita Bebu Mihaela 13 Dolj Avram Emanuela

Paveliu Daniela Stoica Jeanina

14 Gorj Danaricu Daniel Gurita Ioan Cosmin

15 Harghita Boros Eva Czimbalmos Zsolt

16 Ialomita Bolozan Stefan Vana Marius-Laurian

17 Iasi Barbacaru Lucian Calfa Ionela Rusu Mihaela Roxana

Iurasoc Raluca Munteanu Ivan Silvia Tutu Andreea

18 Prahova Dima Aida Nastase Marilena

19 Satu Mare Campan Beatrix Pusa Ravas Irina Monica

20 Timis Gavrilescu Vasile Maruta Ileana Roncov Adela

Ciubotea Ileana Despi Alina Talpes Laura Cristina Ilius Olaru Ana Maria

21 Vaslui Cadîncheanu Roxana Cobzaru Valerica Onica Carmen Straub Irina Oana


64

Lista operatorilor de introducere a datelor

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Universitatea Bucuresti 1 Cristea Gheorghe 2 Cristescu Cornelia 3 Diaconu Gabriel 4 Dragnea Florenta Anca 5 Dulgheru Antoneta Mirela 6 Fratica Marinela Raluca 7 Gheorghe Emanuela 8 Ghita Elena Alina 9 Goicea Gabriel 10 Ionescu Daniela Elena 11 Lupan Eduard 12 Pasca Liliana Daniela 13 Popescu Alina Georgiana 14 Radulescu Elena 15 Stroe Mar icica 16 Vernescu Simona Roxana Facultatea de Sociologie si Psihologie – Universitatea Spiru Haret 1 Baranga Lenuta 2 Bucur Rodica 3 Costea Andreea Lavinia 4 Ionescu Cosmin 5 Justinian Bogdan Ionut 6 Mocanu Andreea 7 Nechifor Lucretia 8 Pana Maria 9 Popescu Oana Bianca 10 Sârbu Ana Maria 11 Stroe Liliana 12 Tanasescu Carmen Florina 13 Târsa Catalin 14 Ungureanu Georgiana Facultatea de Psihologie si Asistenta Sociala – Universitatea Hyperion 1 Condor Dorin Kabir 2 Cretu Nicoleta 3 Draghici Anisoara 4 Dumitrescu Daniela Ioana 5 Iorga Lavinia 6 Iosif Gina 7 Luca Alexandru Corina 8 Vâlcu Ana Madalina


65

Anexa 6 Tabele

Nr tabel

Denumirea tabelului Pg.

1 Distributia respondentilor în functie de resedinta avuta înaintea perioadei de detentie

8

2 Distributia respondentilor în functie de ocupatia înaintea arestarii si gradul de scolarizare

9

3 Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de medicamente pe perioada detentiei

14

4 Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de alcool pe perioada detentiei 25

5 Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog 30

6 Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog pentru detinutii care îsi e xecuta pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti

35

7 Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii 42

8 Masuri/programe care vizeaza consumul de droguri, precum si reducerea efectelor negative asociate acestuia, întâlnite de detinuti în cadrul activitatii penitenciarelor

48

9 Cunostinte privind modalitatile de transmitere a virusului HIV 50

10 Procentul respondentilor care ar accepta sa desfasoare activitati în comun cu cei infectati

51

11

Procentul respondentilor (personal) care sunt de acord cu desfasurarea în penitenciar a unor programe/masuri de reducere a riscurilor contractarii bolilor infectioase transmisibile si a prevenirii consumului de droguri în rândul detinutilor

52

12 Proportia consumului de droguri, alcool, medicamente în momentul savârsirii infractiunii pentru care se afla în detentie 53

Nr caseta

Denumirea casetei Pg.

1 Exemple de combinatii/amestecuri medicamente si / sau alte substante consumate în penitenciar

20

2 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente consumate în penitenciar 21

3 Alte metode prin care detinutii procura bautura alcoolica 27 4 Metode de “preparare”a bauturii în penitenciar 27


66

Nr grafic

Denumirea graficului Pg.

1 Distributia respondentilor în functie de autodeclararea consumului de droguri înainte de detentie

9

2 Proportia detinutilor condamnati pentru infractiuni la legea 143/2000 9 3 Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului 10

4 Distributia detinutilor în functie de consumul de medicamente fara sfatul medicului 11

5 Distributia detinutilor care consuma medicamente fara sfatul medicului în detentie în functie de comportamentul în libertate

11

6 Prevalenta pe regiuni a consumului de medicamente fara sfatul medicului în detentie 12

7 Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului în detentie în functie de sex, vârsta, stare civila si resedinta înaintea arestarii 13

8 Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului în detentie în functie de nivelul de scolarizare, ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei 13

9 Ce medicamente consuma persoanele aflate în detentie, fara sfatul medicului (sau simulând o afectiune)

15

10 Numarul de pastile/tablete/fiole consuma fara sfa tul medicului la o singura administrare de persoanele aflate în detentie

16

11 Cum îsi procura medicamentele detinutii care au admis ca le consuma fara sfatul medicului (sau simulând o afectiune) în penitenciar

17

12 Motivatia debutului în consumul de medicamente fara sfatul medicului 18

13 Prevalenta consumului de amestecuri / combinatii de medicamente si / sau alte substante autopreparate /preparate de altcineva

19

14 Consumul de medicamente fara sfatul medicului si de amestecuri/ combinatii de medicamente si/sau alte substante în detentie

19

15 Prevalenta consumului de alcool în detentie 22 16 Frecventa consumului de alcool în ultimele 12 luni de detentie 22 17 Prevalenta pe regiuni a consumului de alcool în detentie 23

18 Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de sex, vârsta, starea civila si resedinta înaintea arestarii 24

19 Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de nivelul de scolarizare, ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei 24

20 Metode de procurare a bauturii în penitenciare 26 21 Prevalenta consumului de droguri 28

22 Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog ilegal consumat

29

23 Prevalenta consumului de droguri pe regiuni istorice si Bucuresti 31

24 Distributia prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii pentru cele mai consumate 4 tipuri de droguri ilicite în functie de locul de detentie ( regiunile istorice si Bucuresti)

32

25 Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru toate drogurile, în functie de resedinta detinutilor înaintea detentiei

33

26 Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru cele mai consumate 4 droguri în functie de resedinta detinutilor înaintea detentiei 33


67

27 Prevalenta consumului de droguri la detinutii care îsi executa pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti

34

28 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru detinutii care îsi executa pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti 35

29 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pe grupe de vârsta 36

30 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog pe grupe de vârsta

36

31 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de sex 37

32 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog în functie de sex

37

33 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de nivelul educational

38

34 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog în functie de nivelul educational 38

35 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de aprecierile respondentilor asupra veniturilor ale actuale familiei

39

36 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statutul ocupational al respondentilor înainte de detentie

39

37 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii, pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog, în functie de aprecierile respondentilor asupra veniturilor actuale ale familiei

40

38 Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statusul marita l

41

39 Consumul de droguri ilicite conform aprecierilor detinutilor 43 40 Modalitati de introducere a drogurilor ilicite în penitenciar 44 41 Distributia consumatorilor în functie de tipul de consum 45

42 Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în penitenciar în rândul celor care au declarat ca îsi administreaza droguri injectabile

46

43 Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în libertate în rândul celor care au declarat ca îsi administreaza droguri injectabile

46

44 Motivele invocate ca fiind determinante în debutul consumului de droguri 47 45 Prevalenta consumului de droguri în detentie în unele tari europene 54

Nr anexa

Denumirea anexa Pg.

1 Distributia esantioanelor pe penitenciare 56 2 Distributia esantionului de detinuti în functie de regiuni istorice 57

3 Distributia persoanelor intervievate (detinuti) dupa tipul penitenciarului, grupa de vârsta si sex 58

4 Mijloace de introducere a drogurilor ilicite în penitenc iar 59 5 Lista operatorilor de interviu si de introducere a datelor 62 6 Lista grafice, tabele, casete, anexe 65

Date post:	04-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	lykhanh
View:	226 times
Download:	2 times

Prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România

Documents