BEEACŢIUITCA,Aâniiutratroiea ţi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.

Scrisori neirancate nu •• primesc.

Manuscripte nu se retrimit. INSERATE

se primesc la Adminlstraţiune in Braşov şi la următcrele

BIROURI de ANUNŢURI:In Vlena: laM . Dukes Naoht., Nuz. Augenfeld & Emeric Lea­ner.. Heinrich Sohalek, A.. Op- pelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Gold- bergex, Ekstein Bem at. Iuliu Leopold (VII Erzsâbet-korut).

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o oolonă 10 bani pentru o publicare. Pu ­blicări mai dese după tarifă şi Învoiala. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani

Braşov, Duminecă 21 Noemvrie (4 Decemvrie). 1904.SSSSSSSSSm ' ....... ...— Cigiül nm»M -r ~~

Nr. 258.

A N U L LXVI I .

„gazsta“ iese ii M e (tiAboianeite pentru Amno-UigsriiPe un an 24 cor., pe şese luni

12 cor., pe tre i luni 6 cor. N-rlI de Dumlneoi 4 oor. pe an.Pmtru M â n ia ţi străinătate:Pe un an 40 franci, pe şâse

luni 20 fir., pe tre i luni 10 fir.N-rlI de Dumlneoâ 8 fir. pe an.

Se prenumeră la tote ofi- ciele poştale din Intru şi din afară şi la d-mi colectori.ADoiaientnl pentru Braşov

Adminisiraţiunta, P iaţa mare, Târgul Inului Nr. 30. etagiu L: Pe un an 20 oor., pe şlse luni 10 cor., pe tre i luni 5 cor. Cu dusul In ca să : Pe un an 24 cor., pe şâse luni 12 cor., pe tre i luni 6 oor. Un esem- p lar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se p lăti înainte.

„Naţiunea“ şi alegătorii.Intr’unul din nuraerii trecuţi am

amintit im portanta vorbire ce a ţi- nut’o contele Apponyi la m eetingul opositiunei unite. Eată ce a (fis el la cestiunea, dăcă alegătorii din ţâră pot se dea absolutoriu guvernului Tisza pentru violenţa com isă contra regulamentului camerei, orî nu:

„Constituţiunea — cfise Appo­nyi — n ’a dat alegătorilor dreptul, ca ei la rendül lor se potă da ab­solutoriu pentru violări de drept să­vârşite, ci ea Je-a dat numai drep­tul de-a decide, décá e corectă ori nu o tendinţă politică, şi de-a înde­părta séu de aduce la putere o ma­joritate“.

„’Mî veţi (fiee, ca acésta este numai formalism, că naţiunea este isvorul originar al tuturor drepturi­lor şi că naţiunea póte face ce-i place. D écá ai fi aşa, atunci noi am părăsit basa de drept a constituţiei ungare şi am păşit pe terenul plebis­citului napoleonic.

„Naţiunea! Ei bine, acésta pro- cedere plebiscitară ar ave un în ţe­les şi o îndreptăţire etică, dăcă acea societate la care se apelésá a r fi de fap t intriga naţiune. D écá m iliónele popo­rului păşesc la urnă şi poporul enunţă, că concetáténul acesta (Tisza) a lucrat corect, atunci un asem enea verdict póte se vie în conflict cu dreptul formal, dér póte totuşi se po- sédá a tâ ta putere m orală, ca s i dea u n absolutoriu. Dér acel m ic corp electoral, care d in 17 m ilióne locuitori a i acestei ţări, cuprinde în sine n u m a i 900 ,000 alegători şi eschide de la dreptul elec torai două milióne de concetăţeni ai noş­tri, cari sciu ceti şi scrie, un ast-fel de corp electoral póte poseda numai drepturi formale, n u póte se-şi aroge însă o pu tere etică, ce ar trece peste acésta. E dér numai o comedie, décá punem înainte dreptul formal de câte-orî ne vine la socotélá. Ori că ne ţinem de dreptul formal şi atunci nu se póte alta de cât ca fapta nelegală a gu­vernului se fie nim icită fără milă, ori acceptăm puterea etică a stărei plebiscitare napoleonice, de ceea ce se ne ferésca Dumnecjeu. A tu n c i tre- bue să avem şi cur ágiul de a face ca tété miliónele poporului ungar să po tă o- cupa acest scaun judecătoresc, n u Inse numai un m ic cuoţient al lora.

Cu alte cuvinte Apponyi cjice: ori ne ţinem de constituţia rămasă i in timpurile privilegiilor şi atunci decide numai dreptul formal; ori să avem apoi şi curagiul a estinde dreptul electoral asupra Intregei po- poraţiunl, şi atunci putem accepta puterea etică a vocei poporului.( Apponyi, după părerea cfiarnlui fienes „Neue Freie P resse“, a z u ­grăvit pe părete votul universal, cum le place a face clericalilor reacţio­nari Intre cari îl numără şi pe el.

Conclusiunile ce le trage nu­mita fóie, care stă în serviciul gu ­vernului tiszaist, din cuvintele lui Apponyi sunt logice şi prea intere sânte, din care eausă ie reproducem aici fără de a-Je mai face nici un cotnentar:

„...In discursul său ţinut în adu­narea oposiţională de Lunia trecută, contele Apponyi a denegat minis­trului preşedinte dreptul, de-a cere de la naţiune indem nitate pentru violarea regulamentului camerei, i-l’a denegat, fiind-ca, d in cele şăptesprecţece milióne ale poporaţiunei ungare au drep­tul electoral m ai p u ţin de un m ilion , şi acésta minoritate n u póte f i identificată cu naţiunea.

„E clar că, décá acésta este esact, contele Apponyi şi partidul seu, care represintă minoritatea acestei mino­rităţi, au încă şi mai puţin drept, de a vorbi în num ele naţiunei şi că décá decide num ărul locuitorilor, tot sanc- tuariu l conshtuţiunei ungare, ca al căreia pontifice celebrăză bucuros contele Apponvi, stă pe un fundam en t forte şubred, fiind că atunci nu e adevărat, că constituţiunea ar f i voinţa codificată a naţiunei.

„E caracteristic mai ales, că toc­mai anteluptătorul aşa numitelor pos­tulate naţionale se provócá la mas- sele acelora, cari în Ungaria n ’au drept electoral. Ş tie bine contele A p ­ponyi, că d in cele şăptesprecţece m ilióne, cari după dreptul public compun naţiunea ungară , abia num ai jum ăta te sunt Un­guri şi în sens etnografic, şi că în U n­garia ar trebui să curgă lupta pentru alte lucruri, decât pen tru regulamentul lui D aniel, dăcă ar fi rcpresentate şi ce­lelalte na ţionalită ţi în dietă.

„ Apelul la numărul poporaţiunei în Ungaria, este încă şi mai puţin un apel la naţiune, decât apelul lui Tisza cătră alegători; este un apel la n a ­ţionalităţi, şi în <}iu a *n care ar fi ascultat, o de temut, că strălucirea isbencfilor lui Apponyi pe terenul naţionalisărei armatei, ar deveni tare pălită...“

B r a ş o v , 20 Noéra vrie.

Contele Tisza la Majestatea Sa.Erî după amé<ji, ministrul preşedinte T is za a fost primit în audienţă de Majestatea Sa în Gödöllő. In cercurile politice din Budapesta se crede, că contele Tisza a raportat Majestăţii Sale asupra situaţiunei. In urma audienţei, s’a ţinut aseră un con­siliu de miniştri.

Situaţiunea în Austria. Din V ien a se anunţă, că în situaţiunea politică in­ternă se pregătesc lucruri férte însemnate. C eh ii declaraseră mai ’nainte, că nu vor lăsa se se priméscá nici un proiect, dér după o consultare mai lungă ei au decis să mai facă o ultimă încercare de a ajunge la înţelegere cu K o e rb e r şi cu partidele germane, ca astfel camera se devină capa­bilă de a lucra. Cehii au decis adecă, să trimită la ministrul preşedinte K o e rb e r comitetul parlamentar al partidului lor, ca să trateze cu el. Comitetul s’a şi dus la Koerber, avénd cu acesta o conferenţă de mai multe ore. E vorba în primul rând, de a-se afla o modalitate, ca Cehii să nu mai facă obstrucţie. Conferenţă cu Koerber s’a ţinut şi erî. Se (jice, că Cehii s’ar mulţumi cu o declaraţie a ministrului preşedinte în care acesta se promită, că va înfiinţa o a doua universitate eehică.

Un ítíemöránd în cestiunea cre- tanâ. Principele George al Greciei, co­misar înalt în Creta, a adresat un memo­rand d-lor D elcassé , Z e tto n i, lord L a n s - dorun&’i esenţele L a m s d o r f , miniştri .ai afa­cerilor străine a celor patru puteri pro- tectóre. Se scie, că Austria şi Germania s’au desinteresat complet de cestiunea cretană. De la începutul autonomiei, era uşor de prevăzut, că în scurt timp se va cere unirea Cretei cu Grecia şi că suve­ranitatea nominală a Sultanului asupra in­sulei va dispare mai curând séu mai târ­ziu. Prinţul amintesce, că acésta esle do­rinţa unanimă a administraţilor săi şi că representapţii lor au cerut de repeţite orî de la puteri acéstá măsură necesară. El crede că turburărl grave se pot produce, décá poporul cretan va fi înşelat în spe­ranţele sale şi dă a înţelege, că autori­tatea sa personală va fi micşorată în caşul când puterile proteetóre nu vor face dreptate cererei. Memorandul nu face nici o alusiune la vre-o eventuală demisiune a înaltului comisar. Se pare deci férte probabil, că cererea sa va rérnáné pla­tonică şi c$ trupele internaţionale vor continua a ocupa insula şi a păzi ordinea până ia o dată nedeterminată. Totuşi o re­voltă cretană va pune de sigur Europa în mare nedumerire.

Situaţia politică ungară.Cele ce s’a petrecut la Iaurin, Gal-

szecsşi Dobriţin, înifiua de 1 Decemvrie, sunt tot atâtea momente remarcabile ale situaţiunei. La Iaurin contele T isza , la Galszecs conţii A n d r a s s y au scos spada ca s’o înarucişeze cu adversarul, — ér la Dobriţin representanţa comunală a dat vot de neîncredere guvernului.

La I a u r in contele Tisza a cam pă- ţit’o. El, care în discursurile sale din dietă mereu avea pe buzele sale „naţiunea“ şi „judecata naţiunei“, s’a pomenit de odată că la Iaurin e întâmpinat cu pietri, cu fluerăturl şi cu sgornot infernal provocat de aceia, cari nu se însufleţesc pentru politica „mânei tari“. Când contele Tisza se urcă la gară în trăsură, din mijlocul mulţimei adunate sburară pietrii asupra trăsurei, ér dinaintea edificiului ; Lloyd“ contele Tisza fü primit cu urlete şi flue- rături. Când Tisza s’a dat jos din trăsură un ora a dat năvală asupră-i şi ridică ciomagul sé l lovéscá, însâ din norocire un poliţist l’a oprit în săvîrşirea faptei. Pe când se ţinea discursul de deschidere a adunărei, poporul iritat a bombardat cu pietri ferestrile edificiului şi pentru men­ţinerea ordinei a trebuit sé se cheme la faţa locului íntréga garnisóná din oraş.

După adunare Tisza n’a părăsit edi­ficiul pănă când husarii şi infanteriştii n’au curăţit stradele de demonstranţi. Din stradele laterale însă mereu se audiau strigări: „jos Tisza!“ In porta hotelului „Royal“, unde s’a ţinut banchetul, un ora l’a ameninţat pe Tisza c’o umbrelă.

Aşa a fost primit Tisza in Iaurin.Un alt moment însemoat al (filei e8te

discursul, ce l’a ţinut contele Iuliu A n - d r ă s s y înaintea alegătorilor săi în Galszecs. In acest discurs Andrassy a declarat, că el nu se va mulţumi cu critica sarbădă, ci va lupta din tété puterile pentru zădăr­nicirea planurilor contelui Tisza. „Nu mă voiu da la o parte, ci îmî voiü împlini da­toria, orl-ce urmări ar avé acéstá luptă pentru perséna mea“.

Meetingul studenţilor in Pragac o n tra p ro ie c tu lu i B e rze v ic zy .

P r a g a , 1 Decemvrie.

(Coresp, part. a „Gaz. Trans.“)

Academicii de naţionalitate nema­ghiară din Praga au ţinut în 27 Nov. a. c. o adunare cu scopul de a protesta solidar contra proiectului şcolar al ministrului Ber­zeviczy.

Afară de Germani tôte naţionalităţile nemaghiare din Ungaria au fost represen- tate, Românii prin medicinistul Iuliu Mol- dovan. Părerile representanţilor au fost concentrate în urraătdrea resoluţiune pri­mită cu vii aplause de cătră adunare :

„Noi participanţii meetingului, aranjat de tinerimea academică din Praga, apar- ţinătore naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, care a avut loc a<ji în 27 Nov. 1904 în localul „Narodni (luna“, protestăm cu indignaţiune contra proiectului şcolar, înaintat parlamentului maghiar de cătră ministrul de culte şi instrucţiune Berze­viczy.

„Protestăm contra acestui proiect din punct de vedere al umanităţii, căcî scopul vădit este maghirisarea cu forţa a po- porele neraaghiare.

„Protestăm contra proiectului din punc­tul de vedere al culturei generale, căcî pretinde, ca ounéseerea limbei maghiare, care nouă, popére ari ce, ne e de tot străină, să fie scopul principal al instruc­ţiune!, ceea-ce ar face direct imposibilă o crescere reală, de care avem necondiţionat lipsă în lupta grea pentru esistenţă.

„Protestăm contra lui din punctul de vedere al dreptului şi al dreptăţii, căcî în mod viclean tinde a face ilusorică şi cea din urmă rămăşiţă a autonomiei néstre şcolare, asigurate nouă prin regele nostru atât în legea referitére la autonomia néstrâ bisericéscâ, cât şi în legea naţio­nalităţilor.

„Tot-odată -provocăm téte"popérele neraaghiare din Ungaria, cari la olaltă fac majoritatea acestei ţări, pe Români, Slo­vaci, Sârbi, Croaţi, Sloveni, Ruteni şi Saşi, a păşi uniţi la lupta contra acestui proiect, ca şi contra tuturor agresiunilor regimului maghiar din Ungaria, nouă adversar.

„Ii provocăm, să îndatoreze pe de­legaţii lor, a esopera respingerea acestui proiect neuraan.

„Apelăm în fine la toţi Maghiarii drepţi şi progresişti, apelăm la tdtă lumea civilisată, a ne împărtăşi cu simpatiile lor în lupta acésta grea.“ m e d .

Sinodul protopopesc din Cluşiu.(Coresp. part. a „Gaz. Trans.“)

CluşiU , 2 Decemvrie n. 1904.La seria protestelor ce s’au făcut

pănă acuma din partea Românilor împo­triva proiectului de lege suprimător de drepturi al lui Berzeviczy — s’a adaogat erî un nou şi energic protest despre care viu a vă raporta.

Am <jis că „s’a adăugat“, în realitate însă protestul acesta este o iniţiativă, un început demn şi mult încuragiator,. este primul protest ridicat din partea unui si­nod protopopesc al bisericei române unite.

Sinodul convocat de d-1 protopop Dr. Elia D a ia n u prin circulară tipărită, s’a ţiuut în cancelaria protopopâscă de la casele parochiale din Cluşiu.

înainte de sinod s’a celebrat s. li­turghie, făcându-se tot-odată rugăciuni

Pagina 2. G AZETA TRANSILVANIEI; Nr. 258—1904.

pentru d-1 loan P op , parochul Gilăului, care se află greu bolnav.

La orele 9 s’a deschis sinodul de cătră părintele protopop Daianu, care a rostit o cuvântare^ fdrte bine argumentată, relevând n e d u m e r ir ile de c a r i s u n t c u ­p r in ş i f i i i b ise r ic e i ro m â n e u n ite c â n d v é d p e d e o p a r te s ta r e a p r e c a r ă a cle­r u lu i în urmă trăgănării fără sfîrşit a oes- tiunei congruei, ér pe de altă parte n o u r ii a m e n in ţă to r i , ce s 'a u a c u m u la t îm p o tr iv a b ise r ice i p r in p ro ie c tu l re fo rm e i şc o la re , care e făurit anume ca se a b a tă şco le le n ó s tre de la m e n ire a lo r fire scă , é r b ise r ice i lu â n d u - i tóté d re p tu r ile a v u te , se -i la se n u ­m a i sa rc in ile ş i se o a d u c ă în s i tu a ţ ia a b s u r d ă de a su s ţin â cu g re le je r t f e n isce a şe ză m in te s tră in e de ea, b a în u lt im a a n a l is â d ire c t d u ş m ă n is e ei.

Părintele protopop Daianu a făcut în cursul cuvântării sale apologia limbei naţionale, ca limbă în şcdlele primare, in­vocând dreptul divin, dreptul natural, is­toric şi pe cel positiv, precum şi etica po­litică, cari tóté spriginesc şi garantézá limba poporului român în şcdlele sale.

Sinodul în numele a 35,000 de su­flete, cari se ţin de districtul Ciuşiului a votat în unanimitate următdrea moţiune:

Considerând, că proiectul de reformă şcolară presentat prin actualul regim, is- besce în tóté ideile de drept, divin şi po­sitiv, şi atacă în mod făţiş autonomia le­gală a bisericei nóstre române gr. cat. — Sinodul identificându-se cu atitudinea Pre­laţilor români, p ro te s té za în n u m ele d r e p ­tu lu i ş i a l d r e p tă ţ i i în c o n tra a te n ta tu lu i in te n ţio n a t p r i n p ro ie c tu l d e lege a l m in is ­tr u lu i B e r z e v ic z y ,

îşi espriraă muiţămita şi omagiile sale Archiereilor români şi îudeosebl Înalt Prea Sfinţiei Sale Preaiubitului nostru Archiepiscop şi Metropolit de A.-Iulia şi Făgăraş, Dr. Victor Mihályi de Apşa, ru- gându-1 pu tótá reverinţa şi încrederea, ca se aducă la cuuosciuţa tuturor facto­rilor constituţionali, că în tr e g c leru l ş i p o ­p o r u l c re d in c io s , ge lo s de d re p tu r ile b iserice i ş i şco le i sa le , ş i a g ita ta t de o a d e n c ă ne- m u lţă m ire , d oresce d e lă tu r a r e a a te n ta tu lu i p r o ie c ta t, p r i n r e tra g e re a d e fin itiv ă a n o u ­lu i p r o ie c t d e r e fo r m ă şco la ră .

Tot-odată sinodul hotăresce şi însăr- cinéza presidiul, ca prin o scrisóre circu­lară să comunice tuturor sinódelor proto- popescî acéstá decisiune, cu rugarea de a o primi şi sprijini şi din partea lor.

*Sinodul la propunerea d-lui Vas.

H o ssu jude la tabla r. şi epitrop al bise­ricei parochiale din Cluşifi, a decis a se trece discursul părintelui protopop în pro­cesul verbal.

In acest sinod, la care au paiticipat nu numai clerul ci şi câte 2 delegaţi mi­reni din fie-care parochie (din Cluşiii între alţii: d-1 V. Hossu, jude de tablă, Leontin Pop, prira-epitrop, Vas. Ranta Buticeseu etc.) s’au tratat şi alte cestiunî de impor­tanţă pentru destrictul Ciuşiului, ér d-1 jude de tablă V. H o ssu a presentat o mo­

' FOILETONUL „GAZ. TRANS.“

B a n d i t u l .Povestire englezescâ.

Tom Roket era un bandit. De-alt- mintrea om cam comod,, el nu eşia la drumul mare, decât când se aştepta lâ vr’o pradă grasă. Poporul vorbia multe şi mărunte despre Tom Roket. Intre al­tele se vorbia, că e capabil se se arate în Ze°e locuri de-odată. In privinţa per- sonei sale circulau fel de fel de versiuni. Unii diceau, că e robust ca un atlet, alţii, că e de statură mică şi are ochi albaştri.

Tatăl meu era advocat şi locuia în Glocestershir. Era bărbat înalt, voinic şi tare ca un leu. La 1795 avuse un proces mare urbarial, în care in sesiunea de pri­măvară era se se ţină la Warwick per­tractarea finală. In acest proces trebuia să mergă înainte de Crăciun la oraş, ca să-şi procure nisce acte şi fiind om forte cura- gios, a plecat singur. La întorcere era o ndpte cu lună şi frigul contenise. Cum călărea el aşa în trap, de-odată îşi aduce

ţiune, care întereseză întrega biserică ro­mână unită.

D-1 Hossu a presentat anume mo­ţiunea, ca s in o d u l [se -ş i e sp r im e d o r in ţa , d e a se a c o r d a m ire n ilo r loc în v iă ţa o r ­g a n ic ă a b iserice i, în s in o d e d ie c e sa n e m ix te .

Moţiunea acâsta luându-se la dez­batere, după câteva modificaţiunî stilare s’a primit cu majoritate de .voturi în sen­sul, ca 1. P . S . S a M e tro p o litu l se convoce s in o d m ix t ş i în în ţe legere cu c e ila lţi A r - c h ie re i se p r e p a r e co n vo ca rea u n u i c o n ­g re s m ix t a l în tre g e i p r o v in c i i m e tro p o ­lita n e .

C orespon den t.

Adunarea de protestare din Deşitlc o n tra p ro ie c tu lu i B e rze v ic zy .

— 1 Dec: 1904.On. Redacţiune! Aţi anunţat la tim­

pul său adunarea de alegători convocată pe <jiua de 22 Noeravrie la Deşifl pentru a protesta în contra proiectului Berze­viczy. Adunarea permisă fiind de autori­tatea politică, s’a ţinut în diua fixată, şi din procesul verbal ce s’a luat despre decursul ei, vă dau aici un estras în ur- m átórele:

Adunarea a fost deschisă prin d-1 advocat Dr. Teodor Mihályi, invitând pe cei presenţi a-se constitui în şedinţă şi a-şî alege president şi notari.

La propunerea d-lui Clemente Bar- bul au fost ales presidenţî: dintre mireni Dr. Teodor Mihályi, ér dintre „clericali“, cum se <jice în procesul verbal, d-nii pro­topopi loan Welle şi Teodor Hermán, ér de notari: Dr. loan Cherecheş si Dr. Liviu Micşa.

După acesta d-1 Dr. Teodor Mihályi deschide adunarea şi nuraesce verificătorî ai procesului verbal pe d-nii Alexandru Avram şi Augustin Pintea.

D-l Dr. Alesandru Vaida-Voevod, re­ferentul adunărei, face apoi espunerea si- tuaţiunei politice, etnice şi culturale din ţâră; arată, care e conţinutul proiectului ministrului Berzeviczy, tendinţele ce le urraăresce acest proiect, urmările desas- truóse ce le-ar avé pentru poporul nos­tru, décá ar deveni lege — şi de înche­iere present.ă conferenţei următorul proiect de resoluţiune:

„Considerând, că proiectul lui Berze­viczy violézá cele mai preţi0se drepturi şi vateraă cele mai sfinte sentimente ale popórelor nemaghiare ;

„Considerând, că acest proiect de lege trebue să îl privim ilegal, deórece, decă ar fi primit şi sancţionat ca lege, din acestă împrejurare ar resulta absurdi­tatea legală, că o lege în vigóre ar ni­mici drepturi autonome de; ale biserieeior nóstre naţionale, pe când alte legi, în vi­góre, mai vechi, în acelaşi timp garautăză acestă autonomie;

aminte, că la hanul, unde poposise nu departe de Warwick, a zărit pe chelneriţa, că-şî face de lucru cu pistdlele lui. Cu­prins de bănuieli, el scose proiectilele şi le înlocui cu altele.

Călărise deja vr’o4 —5 ore, ajungând la podul de lemn de peste rîul Avon. Aici, la o cotitură, îi eşi înainte un. călă­reţ mascat. Tata scose repede pistolul şi ţinti asupra călăreţului. Pistolul însă nu luă foc. Chelneriţa vîrîse o undrea îti ţîţa pistolului şi o rupse acolo.

— Mai ai unul? — întrebă banditul liniştit, după-ce vă(ju, că nici al doilea pistol nu luă foc.

— Mai a ra ! — răspunse tata. Mai am unul, beciznicule ! şi Zicând aceste cu­vinte prinse pistolul de vârful ţevei şi îl aruncă cu atâta putere spre capul bandi­tului, încât Torn Roket ar fi trebuit să cadă mort — decă îl nimeria.

Tom însă s’a pitulat cu isteţime, âr pistolul a sburat pe d’asupra lui. Tata însă pierzând echilibrul, căcjti de pe cal.

Tom sări la el şi îi puse genunchele pe piept.

— Dă încdce punga, ori te prăpă-

„Considerând, cà dintr’acésta contra­zicere imposibilă într’un stat de drept ar resulta tulburarea păcei şi stîrnirea urei între naţionalităţile patriei;

^Considerând, că şcdla ar deveni din sanctuarul eulturei şi al Iu minei, ce este astăzi pentru popor, o simjjlă instituţie aservită machinaţiunilor politice ;

„Considerând, câ o atâfe şeolă ar avé intenţie vădită de a răpi şi nimici posibilitatea progresului cultural al nema­ghiarilor şi de a răspândi în sînul lor ire- ligiositatea şi de a propaga demoralisarea:

„Adunarea Românilor din eomitatul Solnoc-Dobâca protestézà în contra inten­ţiei volnice a ministrului Berzeviczy de a crea o lege, care ar jigni drepturi vechi ale Nemaghiarilor, cu ajutorul uuui par­lament în care poporul român nu este re­présentât în mod corespunzător;

„Adunarea declară, că tot natul Ro­mân va lupta pe basa legilor positive mai vechi în acea direcţie, ca intenţiile proiec­tului de lege şcolar să sufere naufragiu pe totă linia;

„Adunarea se declară solidară cu tote acţiunile interprinse din partea episcopa­telor biserieeior naţionale române în con­tra proiectului de lege şcolară şi îşi es- primă admiraţia şi profundele sale mul- ţămite faţă de metropoliţii şi episcopii noştri“.

D-1 Dr. loan Şliam sprijinesce pro­iectul de resoluţiune şi face propunerea, ca adunarea să-î priraéscâ cu unanimitate şi să esprime mulţămită protocolară pre­laţilor rpmânï pentru atitudinea lor faţă de proiect, ér acésta se li-se aducă la cu- noseinţă prin câte un eseraplar al proce­sului verbal.

Adunarea primesce cu unanimitate şi însufleţire proiectul de resoluţiune pre­sentat de d-1 Dr. Al. Vajda-Voevod, pre­cum şi propunerea d-lui Dr. loan Sliam.

SOIRILE DILE1.— 20 Noemvrie v.

Inaugurarea mausoleului lui Mi haiü Vitézül. Dumineca viitóre se va ina­ugura la mănăstirea Dealului mausoleul lui Mihaiü Vitézül. In vederéa acestei mari solemnităţi „Asociaţiunea generală a studenţilor univ. români“ va organisa o „caravană“ peutru ca toţi studenţii să săr- bătorâscă memoria marelui erou naţional. In Târgovişte se va face o fruroosă pri­mire pelerinilor, organisându-se în acest scop un comitet de recepţie. — In urma intervenţiei d-lui profesor Tocilescu, sub a cărui conducere se face acest pelerina- giű, tóté persónele au o reducere pe căile ferate române de 50 la sută. înscrierile se fac la localul Asoeiaţiunei studenţilor din calea Victoriei 110 în ori ce Zi-

Un vînător român îndrăsneţ. „S.D. T .“ din Sibiiu scrie: Sâmbăta trecută ţăranul Petru M u ţiu din Reşinari a avut norocul să îrapusce în munţii de lângă Rîu8adului tre t u r ş i şi anume unul mare puternic, ai doilea de l l/ 2 an şi al treilea de 1 an. Petru Muţiu a descoperit încă de Vineri urmele celor trei urşi şi Sâm­bătă înarmat cu puşca s’a luat pe urme.

dese! Şi ţeva pistolului său o lipi de tîm- j pla tatei.

— Na! — Z* *se tata cu dispreţ şi cu braţul liber scose portmoneul din buzunar şi îl aruncă în drum.

— Acu să dai încoce şi portofelul ! — stăruia banditul. Scote portofelul ăl ne­gru şi gros, C6-1 porţi în buzunarul din lăuntru.

— Aicea e! Şi fiind-că văd, că eşti aşa bine orientat, ai fi putut ghici şi aceea, că în portofel n’am hârtii de vaiore.

— O să vedem ! — răspunse Tom şi cu o mână începîi să borfăieseă prin hârtii.

— Acte de proces, cari nu privesc pe n-imenî, afară de clientul meu, Z se tata.

— Atunci să le rup — răspunse ban­ditul. Ce să stea aici de geba? Şi începu să rupă o hârtie.

— Nu rupe! — Z se fata speriat.— Aşa? Va să Z*c& tot valorezâ

ceva?... Se nu pierdem însă timpul. VeZî colo podul? Decă peste o săptămână vei pune sub pietra de lângă stâlpul stâng 500 de galbeni, două ore după aceea îţi

El a ajuns astfel la o visuină, din care curagiosul vînător s’a încercat să scotă pe urşi prin strigăte. Familia de urşi însă se făcea niznai. Atunci Muţiu a început să arunce pietri în vizuină. Laprovocare etă că se arată un urs uriaş şi vre să se a- runce asupra iui Muţiu. Acesta însă nu şî-a perdut presenţa şi cu o împuşcătură l’a culcat la pământ. Tot aşa i-a scos cu pietri şi pe ceilalţi doi mai tineri, cari a- vură aceeaşi sorte, ca şi tatăl lor. In vi- suină mai rămase încă un puiu de urs mai mic, care nu voia de fel se iesă. Muţiu însă a intrat după el în visuină şi l’a u- cis acolo. Cu tot curagiui bărbătesc admi­rabil al lui Muţiu, nu sciu ce ar fi păţit, dâcâ se întâmpla se dea în visuină şi de ursoicâ!

Un statistician italian despre Bn- cnresci. D-1 Ugo ^Glusti, cunoscutul sta­tistician din Italia, în ultima sa scriere statistică „La statistica locala iu Italia“, vorbind de lucrările statistice în Europa Zice; Bueureseiul e singurul oraş din sta­tele balcanice care are un serviciu statis­tic regulat şi publică buletine săptămânale şi lunare, precum şi un anuar destul de bogat în date deosebit de importante.

O crim ă înfiorătore s’a desfăşurat Mercurî noptea pe,bordul şlepului „Rosina“ proprietatea fraţilor MendI, acostat în lar­gul Dunărei în faţa fabricei de făină Vio- latos. In timpul nopţii căpitanul şlepului a fost asasinat cu lovituri de cuţit de mai mulţi indiviZî rămaşi pănă astăZi necu­noscuţi. împrejurările în cari s’a săvârşit crima sunt urm ătorele: Pe la orele 2 din nopte o barcă s’a apropiat de şlepul „Dezi“ acostat în faţa băilor, din care vre-o trei individ! s’au urcat pe bordul vasului cău­tând să-l jefuescă. Fiind însă simţiţi de căpitanul Sicilutos, tâlharii s’au făcut ne- văZuţî prin întunerec, favorisaţî şi de pâela, care domnea pe iotă întinderea. Deşi prima oră surprinşi, criminalii nu-şî perdurâ curagiui şi avură încredere într’o a doua întreprindere. Refugiaţi pe malul drept ai Dunărei, adecă pe malul opus al portului ,român după câteva momente de plănuife infernală, se întorsera din nou în largul apei, îndreptându-se de astă-dată spre şlepul „Rosina“. Ajunşi aici ei se in­troduseră prin spargerea unei ferestre în cabina căpitanului, anume Suchiardopolo, pe care găsindu-1 dormind, îi aplicară două puternice lovituri Z© cuţit în cap. Deştep- tându-se nenorocitul căpitan voi să fugă, să cheme ajutor, der cum forţele îl pără­siseră, el nu făcu de cât doi paşi şi fii ajuns de criminali, cari îi mai aplicară alte trei lovituri de cuţit, mortale, culeân- du-i pentru tot-deuna la pământ. După terminarea acestei fiordse opere asasinii scotociră cabina furând 2.500 lei şi mai multe obiecte de vaiore, cu care au dis- dispărut. Tote astea s’au petrecut în per­fectă linişte, aşa în cât nici cei cari dur- miau în cabinele învecinate n’au sciut nimic pănă a doua cji matelotul Spiros Cerlentis, dădu peste cadavrul şefului său zăcând într’un lac de sânge şi mutilat o- ribil.

Marinari italieni decoraţi de Ţarul.Ţarul a conferit medalii de aur şi argint mateloţilor de pe crucişătorul italian „El­ba“, cari dăduseră ajutor echipagiilor ru- sescî de pe vasele „Variag“ şi „Koreetz“ distruse la Cemulpo.

I vei găsi tot acolo portofelul cu conţinu­tul lui intact.

— Şi cum să mă asigur, că n’o se mă înşeli? întreba tata încăpăţînat.

— Eu sunt Tom Roket! răspunse banditul mândru şi ridică genunchele de pe pieptul tatei. Acum poţi pleca. Să nu uiţi însă, că pistólele mele iau foc.

*

Tata a vrut să prindă pe bandit în cursă şi s’a dus la Londra să caute pe re­numitul detectiv Frazer.

Au luat hotărîrea, ca poliţiştii ve­nind deghisaţî pe diferite căi, să-şi dea întâlnire la orele 8 séra la hanul din apro­piere, ér peste o oră se se íntélnéscá pe şosea cu tata. Ast-fel au vrut să inducă în erőre pe spionii lui Tom.

Tata a întârZiat puţin şi când a sosit la locul întelnirei, a găsit acolo ua ţăran, care l’a salutat.

— Bună séra! răspunse tata.— N’ai fi aşa bun, să-mi spui ce scri­

sóre e asta? şi îi presentâ o hârtie.Tata recunoscu, spre mirarea lui, pro­

pria sa scrisóre adresată lui Frazer.— De unde o ai? întrebă tata. .j

Nr. 258.— 1904. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Studenţi! italieni arestaţi cu oeasiu- nea turburărilor dm Innsbruck au fost toţi puşi în libertate şi trimişi la vetrele lor, după-ce li-s’au luat interogatoriile. Numă­rul studenţilor arestaţi a fost 57*

Sobrania bulgara a votat în şedinţa sa secretă de eri 42*/4 miliöne franci pen­tru înzestrarea armatei bulgare cu arme nouă.

j. Ninsori mari. Din Madrid se tele- > grafieză, că în întrega ţeră s’au deslănţuit ; mari viscole. S’au întâm plăt nuiuărdsene- \ norociri. Multe persöne sunt cercate de , miserie, neavând ocupaţiune,I[ co n ce rt m ilita r . Duminecă în 4De-

cemvrie musica militară a reg. 50 -va da un concert în sala cea mare de la „Ge­werbe verein“, Program variat în care ve­dem şi drăgălaşul potpuri nou „ W ie n bei N ach t“ . Musica o va dirigîa d-1 capelmais­tru în personă. începutul la Örele8. Intra-

: rea 40 bani.I , ii vis. Din partea poliţiei se atrage

atenţiunea proprietarilor de case, să cu­reţe zăpada dinaintea caselor şi să pre­sare năsip seu oenuşe pe unde e alu- necuş.

— Din causa repausului domine- cal va fi deschisă în cetate, mâne, Dumi­necă numai farmacia d-1 ui E. N e u s tä d te r Târgul grâului nr. 7.

Societatea filarmonică din Braşov aranjază Mercur! în 7 Decemvrie în sala cea mare de la Redută primul său con­cert siatutar compus din piese de-aie m a­relui corapositor Wagner. Programa e ur- mătdrea: 1) Charfreitagszauber din „Par- tifal“, 2) Waldwehen din „Siegfried“ 3) Wotans Abschied von Brunhilde und Fe­uerzauber din „W alküre“ şi 4) ouvertura ■operei „Tannhäuser“. Membrii sprijinitori sunt rugaţi a-şî prenota locurile în libră­ria d-lui H. Zeidner până mâne, Duminecă îd 7 Dec. Ou (jfiua de 5 Dec. se pun bi­letele în vâncjare.

Concertai musicei oraşului. Mâne, Duminecă în 4 Decemvrie q. concerteză musica oraşului îu otelul Europa. Cu a- oestă ocasiune va păşi în public pentru întâia oră nou angajatul membru al mu­jicei orăşenescî d-1 Alvin König (solo- ţroropeter). In bogatul program se află şi

f piesa românescă „ S cen ă p a s to r a lă “ de E- îinescu, orchestrată de d-1 Krause. înce­putul la orele 8 sera. Preţul intrării 60 bani.

Kăsboîul raso-japones.i Un raport oficial trimis la Tokio din

•eartierul general de la Port-Arthur, aduce ! scirea, că după lupte mari şi cu pierderi ; enorme Japonesilor li-a succes a cuceri

colina de 203 metri şi fortul, oe se află fie asupra ei. Colina acesta a fost centrul acelor lupte înverşunate, cari au durat patru dile în faţa grupului de forturi de kt nord-vest, luptă despre care corespon­denţii (fiarelor englese dic, că au fost mai

' iângerose decât tdte atacurile de pănă acum.

La 30 Noeravrie Japonesii ajunseră de mai raulte-orl pănă la mijlocul colinei, ba chiar şi la vîrful ei, dér nu se putură susţină în urma focului ucigător al Ruşi­lor. Spre seră însă, Nogi a reînoit atacul, trimiţând în linia de foc tot ce avea mai bun. Cătrâ órele 8 sera Japonesilor lî-a succes a ajunge la vîrful colinei şi a cuceri for­tul. Acest succes i-a costat pe Japonesî jertfe colosale. Nu mai puţin de 1 5 ,0 0 0 d in e i au fost parte ucişi, parte grav răniţi.

Pe cucerirea acestei coline Japonesii au pus de la început mare greutate. De pe colină ei pot să bombardeze portul.

Din Petersburg se telegrafiăză, că generalul S tössel a trimis fiiul ui său o scri- sóré în care spune, că numărul garnisónei sale e de 32,000, cifră în care se cuprinde şi numărul răniţilor şi bolnavilor.

Situaţia în M a n c iu r ia e neschimbată. Corespondentul (fierului „Standard“ anunţă din cartierul general al lui O y a m a , că ac­tualmente nici unul din adversari nu face mişcări seriöse. Ruşii se mişcă ceva mai viu, acésta însă numai pentru-că se tem de un atac neaşteptat al Japonesilor. Amândoi adversarii s’au instalat pentru iórná la Şaho şi aşteptă întăriri. Eveni­mente mai seriöse nu sunt de aşteptat. La Şaho 1/4 milion de Japoneri se mişcă pe un teren atât de ângnst, încât n’ar fi suficient nici pentru o armată, care ar nu­măra numai a patra parte. Soldaţii japo- neşi sufer mult din causa gerului. Cortu­rile ce le-au dus cu ei, nu le pot fi un scut, nici colibe de zăpadă nu-şî pot face, fiind-eă zăpada o puţină şi peste se to- pesce. Japonesii şî-au făcut bordee în pă­mânt pentru câte 6 omeni. Aerul în aceste bordee e uăduşitor şi provocâtor de bólé. După lupta de la Şaho K u r o p a tk in a pri­mit 34,000 óraeni şi 72 tunuri ajutore şi în luna Decemvrie va mai primi 38,000 ómen! şi 88 tuourl. Cu totul până la fi­nele lui Decemvrie va avé ajutore nouă de 72,000 ómen! şi 160 tunuri, — prin ceea-ce armata i-se va întări în mţ>d con­siderabil.

Alegerile municipale în Scheiu.Scandal ne mal pomenit.

L a alegerile municipale de acji în cercul al IlI-lea Scheiu s’a întâm­plat cevaşî cu totul neprevăzut şi neaşteptat, ceva înfricoşat din punc­tul de vedere naţional românesc şi ne mai pom enit în analele vieţii nos- tre municipale.

O minoritate disparentă de mal- contenţî din sinul Românilor Sche* ienî, în frunte cu faimoşii Arsenie Ylaicu şi advocat Mănoiu, a pregă­tit în ascuns un atac asupra cetăţuei nostre electorale municipale din Sche- iul Braşovului prin tradăre, implo-

rând şi dobândind ajutorul alegăto­rilor unguri din Scheiu, cari pănă acuma nicî-odată n’au fost intrat în luptă cu candidaţii clubului muni­cipal român.

Pănă în momentul, când scriem aceste rânduri ni-se raportâză, că pentru lista desertorilor de la disci­plina şi solidaritatea naţională au votat peste 50 Unguri din Scheiu, în parte conduşi de un comisar de poliţie maghiar, ér partea cea mai mare de compania VJaicu-Stinghe- Mănoiu.

Cu o oră şi y , mai ’nainte ve­ni un raportor, abia resuflând se ne spună, că a trebuit se-şi facă de trei ori cruce, vecjénd, că nenoro­citul director al şcolei nostre co­merciale a devenit cu acésta oea- eiune agent şi corteş de frunte ma­ghiar, căci cu ochii Ta véZut, cum împărţia liste Maghiarilor, ca să vo­teze cu el. „Ucigă-te crucea drace!“ a esclam at raportorul adânc mâhnit şi scârbit de ceea ce a veZut.

In acâstă clipită un brav pro­prietar român din Şeheiu vine se ne spună că vestitul Coliban, cel cu pam fletele, alârgă cu patru sănii după alegători unguri, pe care îi aduce la urnă şi îi şi duce înderăpt. Ne mai spune că a veZut şi pe câţî-va Saşi din Şeheiu votând cu lista Vlaicu-Stinghe

Minunea minunilor, ceea ce nu s’a întâm plat nicăirî în ţâră, un nu­măr atât de considerabil de alegă­tori unguri a votat pentru o lista, în care nu era nici unul de-ai lor. Ce no arini moşi t a le ! Nu putem adm ite însă, că tóté aceste s’ar fi făcut nu­mai de dragul companiei Vlaicu- Stinghe-M ănoiu etc , ci avem cuvinte ta tî de a crede, că Ungurii ca po- lifciciani practici n ’au ostenit, fie şi numai cu sania, a se înfăţişa în sala de gim nastică româna înaintea co- misiuuei electorale, presidate de d-nii I. Puşeariu şi Dr. Baiulescu, fără interes, déca nu pentru m om ent, pentru viitor. Se vorbesce deja şi nu fără temeiu logic, că cei ce au introdus aZî pe ascuns trupele auxi liare adversare în sala de votare au încheiat un pact eu ele pentru viitor.

Cum va fi acest pact ne putem închipui după lipsa de ori ce sfială şi ruşine ce a dovedit-o compania faliţilor de la Sf. Nicolae.

AuZim, că lista naţională sta­bilită de clubul român a întrunit pănă acnma peste 80 voturi, Jdér minoritatea refractară care a apelat la concursul taberei adversare, având pănă acum a peste 50 voturi străine,

e aprope se întrâcă numărul votu­rilor listei partidului nostru naţional.

Scriem acestea aub impresiunea durerosă a veştilor neaşteptate, ce ne sosesc de la locul alegerei.

La 5 ore primiră scirea, că tr ă d a r e a e c o n su m a tă . Lista desertori­lor de la causa comună a dobândit majoritatea. A cest fapt, care va fi scris cu litere negre în istoria Schei- lor, a fost salutat de cătră aliaţii presenţî ai campaniei nenorocite cu sgom otose „Eljenuri“.

DumneZeu se ierte sufletelor tră- dătăre, căci Românii nu le vorputâ ierta nicî-odată ceea-ce au făcut.

B i b l i o g r a f i e .

„Fam ilia“, nr. 47 a. c. a., a apărut cu următorul cuprins: „Cântec“, poesie de Z. Bârsan. „Cântarea cântărilor“, schiţă de Laurenţia Gribincea. „Peste adâncuri“, poesie de Emil A. Chifla. „La stână“, schiţă de Petru Popa. Cugetări. „Marea“, sonet de N. Radulescu-Niger. „Cine pdrtă vina?“, siluetă de Dionisiu Stoica. „De ce femeile sunt mai frumdse decât băr­baţii“, croquis de Lys. „Colinde din Bi­hor“, de Avram Igna. „Notiţe literare“, de Emil Isac, şi obicinuitele rubrice des­pre literatură, teatru şi rausică, biserică şi şcolă etc.

Ilustraţie: Fotografie la ţeră.„Familia“, revistă pentru familii, a-

pare în Oradea-mare, în fie-care Duminecă. Redactor: Iosif Vulcan. Abonamentul pe an 16 cor., pe jum ătate de an 8, pe 3 luni 4. Pentru România pe an 20 lei,

ULTIME SCIRI.Londra, 2 Decem vrie. Cucerirea

colinei de 203 metri, i-a costat pe Japonesî jertfe enorme. întregi com ­panii au căZut pănă la ultimul om. Ruşii încă au avut pierderi însem ­nate cu oca si unea respingerei singu­raticelor atacuri

Belgrad, 2 D ecem vrie. în treg ca­binetul şi-a dat demisiunea.

Mukden, 3 D ecem vrie. Cavale­ria rusescă continuă a urmări pe duşman, care se retrage spre aud.

? — Numele Celui, ce rai-a dat-o să< începe cu „F“.p — ţiu cura-va d-ta eşti Frazer? în- i trebâ atunci tata, care nu putea bine dis­

tinge pe( ora în întunerec.; — Ai ghicit-o.î — Şi unde-ţî sunt omenii ?

— Ne aşteptă la pod. î Au plecat, amândoi spre pod. Aici | ?e<jură patru detectivi deghisaţî venind |»e patru poteci diferite. Unul era îmbră­

cat ca cerşitor sdrenţos, al doilea, ca ne­gustor ambulant, al treilea ca fecior de boier şi al patrulea ea desertor. Tatafăch «logii lui Frazer, că a aranjat lucrurile cu atâta dibăcie.

Atunci Frazer a început să expună planvri prinderii iui To/n. La 20 de paşi de la pod va posta câte doi detectivi şi !n stânga şi în drepta, er el împreună cu latjţ va aştepta desvoltarea* într’o barcă.

In momentul când Tom Roket seu vr’u- nul din ai săi va pune mâna pe punga cu banî, Frazer va fluera şi detectivii se vor arunca asupra individului. Er deeă ar is- buti să sară în apă, atunci tata şi Frazer îl vor urmări cu barca.

— Şi acum, d-le, — continuă Fra­zer — adu încoce punga, să o duo la pi­ciorul podului. D-ta pănă atunci să te sui în barcă.

— Tole sunt în regulă — dise Fra­zer peste câte-va minute, întorcându-se la barcă. O să punem mâna pe el. Acum să aşteptăm.

A urmat o jum ătate de oră plicti- cdsă. Apoi mai trecu un sfert şi pe urmă erăşî o oră. Nici un sunet nu tulbura li­niştea nopţii. Tata fii cuprins de pirotelă şi adormi. Când s’a deşteptat, era singur în barcă.

Se revărsa de < iuă. Tata se duse aţă la piciorul podului. Banii dispăruseră şi în locul lor îşi găsi portofelul cu ac­tele. In portofel mai era un bilet cu ur- mătorea scrisore primitivă :

„Deoă aş fi nimicit aceste acte, v’aş păgubi nu numai pe d-vdstră, ci şi pe clientul d-vostre, er pe acesta vfeu să-l menajez. E tâ de ce rn’arn ţinut de cuvânt, deşi jocul d-tale a fost fals“.

ss) T om R oket.

Tata cuprins de furie alergă cât putu la hanul, unde să fixase locul de întâlnire al detectivilor, i-a găsit pe toţi cinci legaţi burduf, împreună cu Frazer cel v e r ita b il.

Cum s’a putut face asta, n’a putut să afle tata nicî-odată.

— s t. —

Ce cetesc cumpărătorii, mai ca drag? Cumpărătorii cetesc d. e. cu mare plăcere, când vr’un comersant anunţă că a redus preţurile. Şi când cetesc, că acel comersant a redus preţurile în mod con­siderabil, asta o citesc cu plăcere şi mai mare. In situaţia acésta se află publicul Braşovean faţă cu magazinul firmei László M. &. L. succesor. Décá firma László M. & L. succesor anunţă, că a redus preţurile, apoi să se seie, că acésta e. adevărat. Ou asemenea ocasiunî publicul póte cumpăra cu preţuri fabulos de ieftine. Firma men­ţine ieftinătatea acésta mai ales îu vede­rea sesonului de Crăciun ce se apropie.

Garanteză farmacia 0. B a la s s a , că laptele de castraveţi veritabil englesesc al lui Balassa cu efect miraculos pus do dânsul în circulaţiune, nu este stricăcios feţei. Numai odată să încerce On. nostre dame a-şî procura de probă laptele de castraveţi a lui Balassa şi se vor convinge că acest cosmetic face să dispară imediat pistruile, petele de ficat, sgrăbunţele, pă­răsiţi! şi ori-ce necurăţenie, făcând obrazul ueted şi ţînăr. O sticlă 2 cor. Un săpun de castraveţi veritabil englesesc 1 cor. Pudra l cordnă 20 banî. Se pote căpăta în ori-ce farmacie. Să vă feriţi de imi­taţie.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.Redactor responsabil Traian H. Pop.

Marele târgocasional de Creciun

d u r é z a

până ia finea lui Decemvrie

eu care oeasle m ărfurile aflătore in deposit se vând cu preţuri forte ieftine. M a re a s o r t im e n t d e B lllSe d in r e s t u r i d e1 I n . t z e a l t e l e : ............

Catifea de spălat . . . p. M. dela 48 cr. însus Mătase Liberty mostră Japon . „ 65 cr. „

„ năgră . . . . p. M. „ 85 cr. „ Louisienne greu scoţian p. M. „ fl. 1-05 cr. „ Reclam-Taffte negru, greu şi

făşiotor . . . , . p. M. „ 95 cr. „

Rodiii de d an tele ........................delr fl. 12 însusLiberty Sublime, leciu, în tôte colorile delà 75 cr. „ Louisienne brillante p. M. . . . „ 75 cr. „Kaikis veritabil Japanes p. Meter . „ 85 cr. „ Taffte de mătase, uegri, fâşiobore în

tote colorile . . p. Mtr. delà fi. 1*28 cr. ,,Ii» dorint» se trim it mostre gratis şi franco.

mătase. Cantitate mare de Jupóne de mătase, cu preţuri forte ieftine.

Szénásy HofFinaiin & Co.M agazin de niăt&sărie.

BUDAPEST, IV.. Bécsi-utcza 4. sz.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr, 268 — 1904.

Cadouri potrivite de Crăciun!■ m

Articole pentru cadouri de serbătorile Crăciunului• .................. cu p r e ţu r i ftirte s c â 4 u te . . . . . . . . . . . . . . . . . . .recomandă Firma M. A/ÎL. LăSZl6 Succesorii,eoGeoaGOGOoanooaoo Braşov, Tîrgul Inului nr. 29. e ceooasoGOGoeoGeoog

Ş i a n u m e : u n s o r t i n c i e a n t T o o g - a t â . e :

Basmale, Ciorapi, Pânzărie, Stofe de rochii etc. etc.IV * s ă v in d e c u p r e ţ u r i f o r t e s c ă z u t e . *V |

j&s* Cadouri potrivite de Crăciun!Anunţ de licitaţie. i

In 19 şi 20 Decembrie st. n. a. c. se va vinde cu licitaţie în localul ca­sei de Z á l o g é , dela orele 8 — 11 a m. şi dela 2— 4 őre p. m. obiectele amanetate În luna lui Octombrie şi Novembrie 1903, până înclusive cu \ nr. 17237— 1903, a căror termin a espirat şi nu s’au răscumpărat

Obiectele cari se vor vinde sunt: Giuvaerieale, Ciasornice de aur şi argint şi alte scule de arama, Cióie, Cositor, fla­nele, haine bărbătesc! şi femeiesc!, Cisme, ghete şi altele.

V en4area se face cu bani gata.Răscumpărarea său înoirea ama­

netelor se póte face numai cu o cji înainte de licitaţie.

în 4iua ven4ăriî cu licitaţie nu se permite nici într’un chip a pre­lungi amanetarea.

B r a s s ó , 24 Novembrie 1904.

Oficiul cassei de amanete din Braşov.2-3.(1570)

T iA R M A C lA m ea, aflătore într’un ţinut locuit curat de

Români, cu vendare anuală de 6000 cor., si bine asortată, e d e ven gare.

HEGYESY ARPAD2—10,1578 Kâpolnok-Monostor.

*XXX*XXXXXXXX*XX

d e în ch ir ia tîn Szászsebes, piaţa mare (casa Oniţiu).

Cu ioform aţiuni serveşte

Dr. I. Elekes2-3,1576. i n S z á s z s e b e s .

xxxxxxxxxxxxxxxx

F ie - c a r e fa m iliean trebui s£ folosească în

propriul ei interes numai

C a f e a u a K n e ip p d e m a ltă

a lui Kathreinerca adaus la cafeaua, ce

o bea în fie-care ci.

A V I Ş !Am onôrea a aduce la cunoscinţa On. public din oraş şi

dela ţără, c ă voiu continuai

ATELIERUL de FOTOGRAFIEal reposatului soţ.

Am angajat personal eseelent. Aducênd mulţumirile m ele On. public pentru încrederea dată de mai m ulţi ani soţului meu, mă rog ca şi eu se fiu sprijinită din partea Oner. public în întreprinderea mea.

’ B r a ş o v , 20 Decem vrie 1904.Cu totă stim a

Louise vëd. Cari Muschalek.1—6.1578.

CognacGzuba-Durozier & Cis.

DISTILLERIE FRANÇAISE. PR0M0NT0R.

Minune mare a secolului presente s t e in v e n ţ i a

Ciasornicului de buzunarAnker syst. R0SK0PF Patent,merge regulat după minută,

cu lumină c la r ă . . . . fl. 2.20cu capac gravat frumos . „ 2.65 n n negru » • • » 3-~

Lanjurî de nickel, aunte cu compas n. —.45 In cas de neconvenienţă, banii se returnézá.

La dorinţă trimit preţuri curente gratis şi franco de Ciasornice de aur, argint China, Mu­sicalit, părţi constitutive ale ciâ$ornicdier,'iiite!te şi 1000 'ilustraţii. 5—10

V » Krakau. Őster.Zlelonagasse 3« Fondată în 1852.

„Gazeta Transilvaniei“ eu numeral à 10 fii. se vinde la Eremias Nepoţii.

Liferant al Curţii W Ces. şi reg,

M. ReumaunVien, I. Kärntnerstrasse 19.

Costnme de băieţi de şcdlă . . Cor. 10

Costume de bă­ieţi matrosi „

Jachetă bord „Saco de băieţi

pentru patinat „

Costume de fe­tiţe . . . Cor. 16

Jachete bord de fetiţe . . . „ 16

Jachete de fetiţe „ 20 Saco de fetiţe

pentru patinat „ 20La comande să se arăte etatea.

Catul Aţe ilustrate gratis.Comande din provincie cu ramburs.

Ce nu convine, se restitue bani.1528,8—12.

fjontra tusei, reguşeli şi catarului^ a re efect m a i b a u

ale lui RETHY,se observă că la cumpărare se se ceră espres B o i l l b o n e de 6re-ce sunt multe im itaţii rele.

■ a- Un carton 60 bani.S e c i i v n p e r â m n u m a i

Rethy Pemete Bombone.12-12.1517.

jC

Struguri frumoşi, durabilinumai acela p6te cultiva, care va cere g r a t i s Catalogul ou preţurile acelei mai mari pepinierî de viţe, ca re s’au fondat cu ajutorul şi controla Statului.

3—20,(1540).

FABRICAT din PATRIE!N o v i t a t e !

Kleinoscheg SecProduct

de

prima clasă.

Pivniţa d i Şampanieiiferanţii curţii ces. r.

B u d a fo k .

[Se ' X'P n d o h a cea mai frum®8!i a femeii este A _ _ _ _ _ _ un bust frumos!

Apa KÄTHE pentru sîn.Mijloc sensaţional,

scu tit prin lege. pen­tru a dobîndi un bust frumos, cu efect m ira­culos. Apa Käthe se fo ­loseşte num ai pe din afară, de aceia e po­triv ită pentru orl-ce constitu ţie corporală.Apa Käthe pentru ?îneste de feliü v e g e ta ­bil, şi nevâtăm ătore.

Preţul unei sticle 4 fl. cu instrucţie.Se trimite sub discreţiune cu rarabursă prin

Mdm KÄTHE MENZEL, WienXVIII, Schnlgasse 3, I. Stock, Tfire 78

% 7—6-, 1495. &

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.