* • ■•'.••«•iV < -I - ' - * '/• j i ;>• ‘

IV1vm w M r

Pentru mulţi -dintre noi, no­ţiunea de „paet“ are şi sensul tenebros al legămîntului din­tre forţe ostile omului şi' vie­ţii, dintre forţe ale infernului; vezi «pactul cu diavolul", ca motiv literar sau ritual male­fic. Din acest punct de vede­re, însă,' pactul Ribbentrop- Molotov nu este un simplu ;,pact cu diavolul", ci un pact între diavoli, părţile semna­tare străduindu-se s-o întrea­că, una pe cealaltă, în vicle­nie, cruzime lăcomie, ignora­rea normelor elementare de umanism şi echitate. După părera unor ! jurişti sovietici, respectivul pact a încetat să mai existe odată ou încălca­rea luiv grosolană de către una din părţi, prin actul" care a. declanşat războiul împotri­va U.R.S.S: şi această consta- ■ tare l.şi are temeiurile sale, ce nu pot fi ’ ignorate. De ce, atunci, se face încă atîta caz în jurul; unui- legămînt ce nu mai are nici o valabilitate, f i­ind anulat* chiar de semnata­rul său german?,

Pactul a 'fost iSpulberat în' condiţiile. cuno'scUte, dar, ex ­plicit sau nu, mai: curînd sub­înţeles ori '(.de la Sine‘ înţeles", consecinţele lui ' au rămas în vigoare, şi: / ele- acţionează şi astăzi, ia; 52-,de ani: de la dia­bolica ;lor,. concepere: au ră­mas în «vigoare,; evident: i, în ce priveşte’ partea sovietică, fiindcă despre- urmaşii^celui­lalt semnatar, nu se ; mai poa­te spune, că-ar;ernite pretenţii asupra; vreunui teritoriu ori altul, că şi-arexprima „dezin­teresul" faţă -^de-1 o ..anumită zonă. în atare .situaţie, nu niai poate fi vorba de nici un „paet“; iar • consecinţele11.sale, oricare ar.'fij nu* au dreptul nici să ' plijtească . îhV âeri -pur şi simplu' ar s trebui să se f i dezintegrat în . particols ele; Hientare nerecognoscibile. Dar ele există,îşi prelungesc va­labilitatea' fiindcă, in concep­ţia unor reprezentanţi ai inte- i-esebiv sovieticei .ele au că- 1 pătat; altâ legitiniita te: aceea a victoriei îh războiul antihi­tlerist, ca şr aceea a tratate­lor internaţionala care s-au grăbit Să-Consfinţească fron­tiera^ europeană a U.R.S.S., tratate care ti-^u pregetat 'să includă. în.'interiorul acestei frontiere şi părţile de ţară ori

1 ţările întregi acaparate : îm- I>otriva voinţei lor iu 1940. La acest," nou '„pact" au con­tribuit din plin, depunîndu-şi semnătura responsabilă, . pu­terile _ occidentale care, prin politică şi prin întregul sistem socio-econoniic erau departe de comunism, dacă nu de-a

-dreptul anticomuniste.Decenii / de-a rlndul atît

beneficiarii', ' cît şi victimele consecinţelor pactelor ăminti- te (al doilea re valid în d u -1, ne- mărturisit, , pe primul!) au trăit într-un soi de amorţea­lă, profitabilă însă pentru. be- neficiarir.şi numai .'deschide-.' rea gorbacioveână a dus," e- fee tiv, la dezmorţire, la pu­nerea de probleme şi încerca­rea soluţionării lor, Şonsecin- ţele (juridic nevalabile) ale pactului din 1939 au fost lua-' te direct în discuţie, indirect, fiind vizată, însă, legalizarea lor din anii postbelici. La 24 decembrie 1989, Congresul De­legaţilor Poporului din URSS a condamnat, pactul, procla- mînd lipsa d o , temei a conse­cinţelor sale stipulate în pro­tocoalele adiţionale secrete.La exact un an şi jumătate după această luare de poziţie, Guvernul şi Parlamentul Ro­mâniei _s-au simţit' obligate su Întreprindă acelaşi lucru, prin şedinţa solemnă a celor două camere ale Parlamentului şi prin documentele adoptate.'

Dan REIIREANU

; LN PAGINA A IV-A: Opinia străzii despre ' documentul' Parlamentului romăn privind pactul Ribbentrop-Mutotov

z i a ri n d e p e n d e n t

ANUL III NR. 401 MIERCURI

26 IUNIE 1991 . 8 PAGINI 3 LEI

Corespondenţă din Chişinău

î n tea— Cum \t;deţi dumneavoastră '

situaţia actuală din Moldova- şi ■ în perspectivă?

— Situaţia actuală în republi­că e normală, spiritele S-au cam - liniştit. Cu atît mai mult cu cît după datele furnizate de pe loc, merg rbine -treburile în agricul­tură ramura principală a eco-

: n om iei - republicii. &<• normali­zează treptat şi relaţiile' inter-- etnice. ’ Parlamentul, ’ -guvernul,'’ însuşi preşedintele’ M .I.'Snegur duc o muncă continuă cu repre- v zentanţii diferitelor' naţionalităţi • conlocuitoare din ■ Moldova:' Sa exemplu, pot. să ’ vă arăt elabo­rarea unui-vast program >cultu- -

•"ral -privind-populaţia ucraineană * din republică; oare prevede des- ; chiderea. de şcoli ucrainene' îri ' Moldova’ formarea centrului de cui tură T ucraineană în Shişinău. > In scurt timp au fost -create cen- *. tre de cultură germană/ rusă, u- crâineană, evreieăseă.' Ne' bucură • ş i ; faptul că în ultimul’ timp' se ' ameliorează relaţiile cu 'găgăuzii: 1 Trebuie să apreciez că în tilişca- . rea găgăuzilor, au' apărut două » aripi — prima- moderată' şi' ; a' ’ .douaradicală.-Moderaţii: caută' b - ieşire -din impas /p rin . - găsirea •, limbii- oomune cu ‘‘moldovenii,- cu -■ caro' ei - au trăit şi vor'să “ iţiră-■- .iateu şi; în .viitor împreună. >Inţe--*

"legereâ’ între moldoveni şl gă-* găuzi ;e o/singură icale reală pen­tru a - rezolva problema găgăuză/1

- Cu' atît' mai mult că pentru dia- ■1 jlogul' moldovo-găgăuz şi rezolva-f rea problemelor pe calea trata-

itivelor a pledat şi preşedintele Turciei,, Turgut Ozal. Ca urinare ,,

: a ultimelor schimbări în - mişca-'

INTERVIU CU DOMNUL PE­TRUA.*SANDULACIII, DEPU-

■TAT IN PARLAMENTUL R15-' PU1H.ICII MOLDOVA, CONSI­LIER SPECIAL PREŞEDIN­TELUI MIRCEA ION SNEGUR,

rea găgăuzilor, se lucrează in- , tens asupra acordării'autonomiei

'culturale găgăuzilor' şi alegerea ■de ■ către dînşii- a başcanului ■ — - ■căpetenia . găgăuzilor...— şi „întă­rirea" lui de către preşedintele

2republicii... . . , . ■ :v- — Cum evoluează relaţiile cu , '.Ucraina?p-, -E ; de. o mare . importanţă s vizita . preşedintelui . republicii, , idomnul. M ircea 'îon Sncgur/. fă- ' •cută în Ucraina. Ucraina e- unul. - •; din,; cei mai importanţi parteneri-1 ţeeonomici ai Moldovei, tot ce im - " fportă .şi exportă' republica .trece -

- fpriii Ucraina; De aceea, noi tre­buie să avem- cu Ucraina relaţii

/d e ; bună vecinătate şi asta cu atît mai mult cu cît în Ucraina

locuiesc 500.000 de moldoveni ‘(români) ‘şi 600.000 ele ucrainieni în Moldova. In timpul vizitei a

• Jfost’ pusă problema românilor din Ucraina, Situaţia constă în aceea că în trecut dar pe alo- jcuri .şi îri. prezent, în- Ucraina.s-a ;promovat o; politică de asimilare .a: românilor. De- aceea, noi n'-am :putut ocoli problema’. Gu rezol*

* şvarea ■ problemelor ucrainienilor • în ' Moldova, • despre care am vor­bit mai sus, s-a deschis o cale pentru rezolvarea - problemelor românilor din Ucraina. S-a con* •venit că" Ucraina va permite a- jutor cultural din-partea Moldo­vei românilor din Ucraina/pen­tru formarea confederaţiei spiri- tual-culturale a- tuturor români^' ■lor. In ceea ce priveşte proble- ;ma! teritorială, ea nu a fost şi nibr nu va fi* rţdicată în viitorul •apropiat, deşi şl în Ghişinău şi în Kiev se. ştie - că . problema' e- .xislă; Aşa aprecicz pe scurt si­tuaţia actuală din Moldova.- In ;ceea ce priveşte viitorul Moldo­vei, eu văd Moldova ca pe ’un : .stat independent, asociat ân con­federaţia europeană 'de: la . Ocea­nul Atlantic pînă la-Munţii Ural.

PREMIU.' INTERNATIONAL "PENTRU PRESTIGIU. COMERCIAL1# 14 iunie a,c. a ’avu i'ioc lă

. Madrid.c&a de.a 2l-a ediţie a se- - siunii Asociaţiei-Internaţionale ă /

~ Liderilor. Oamenilor da Afaceri, >■ asociaţie la ' cahvsmt afiliate so- .

- cieţăţi din peste 120. do state.. Gu ; acest prilej, consiliul 'de . selecţie ’ a "analizat *pe baza unor criterii • foarte exacte .activitatea de an- . samblu a unor' companii, în spe- cial asupra calităţii 'produselor şi - serviciilor. ••Pentru prima ’ dată, " diri 1979, anul în caro a luat fi­inţă' asociaţia* ău'"participat"; şi '

: reprezentariţi ai uiYor firme din" România. , Spre marea , noasti’ă

: satisfacţie; '„Armătura" :'şi' „Far- : mee“ au întrunit calp :nai înalte

aprecieri;ale juriului- motiv ’pbh- - , trii care; au obţinut Prem iu lIn ­

ternaţional pentru Prestigiu Co': '*• meiTial.; Directorii 'celor două u- • nităţi,' ing) Petru Turc’ ş i , ing. -At y lexandrti €oroianu, i cai-e devin

' automat1 alături de societăţi. membri a i:'Asociaţiei Inţerhâţio-' , nale a Oamenilor de ' Afaceri,, ne-au oferit detalii .'asupra';dcs-*-.;; făşurării festivităţilor şi a semhi- j - ficaţiei distincţiei primite.' ,r ~ri

Acest premiu'consacră sodeta*- ; tea pe plan internaţional, repre- / zintă un certificat de garanţie a calităţii' produselor, a prestigiu- •

:lui firmei. Sompaniile premiate - se bucură-de o seamă de avan-'

■itaje imediate,-între care publi- • icitate gratuită timp de doi ‘ ani- în revista'- asociaţiei care" se dis­tribuie în întreaga' lume,' utiliza-- rea' însemnului1 trofeului ‘ alături de sigla societăţii pe oricare îns- •cris.,, , • ; ...........................

Premiul aduce pe lîngă consa-' crareavinternaţională şi. avanta­jele amintite şi obligaţii, cel pu- . ţin de menţinere' a nivelului'ca-: lităţii atins, â promptitudinii şi • corectitudinii în onorarea con­tractelor încheiate cu parteneri de afaceri/In caz contrar, stătu-■ tul asociaţiei * prevede desfăşura­rea unei puternice campanii p u -■- blicitare defavorabile. • . . : ’

Jn continuare jcîteva referiri la ■ activitatea .'celor'/două i/'societăţi premiate.’! ' ;.r- -

Socictatea' Comcrcială „Armă-> tura" S.A. cii activitate de peste Un; secol, s-a âflat! cdhstanti prinr : tre unităţile —industriale. romă- 0 neşti:-de elită* ’tdatorităv înaltului profesiorialisni" al ^mării-m ăjori-- tăţi a:, salariaţilor. Produsele de la „Armătura" au avut întotdea-

• Ion GOIAi. • (Continuare în pag. II) — Fotografia: Radu Sântcjudcan

^ D o m ^ la C lu jIeri' a. venit la Cluj domnul I.G. Bratianu, ,‘î h , asemenea; respcictul pe ■ care ardelenii 11- acordă

turneul-său de informare ajuns in Ardeal, C lujul,; ,contribuţiei fundamentale a P.N.L. şl a Partidului fiind cel mai important pentru o-actuală saii vii-y Naţional din Transilvania în ’ crearea ‘ României toare campanie electorală. Domnul Brătianu a 'a v u t ,.'' Mari. . /printre altele, o-întilnii-e foarte importantă şi Uti- - Domnul T.C. Brătianu, prin intermediul ziarului la — din ,spusele •antui'ajului■ său i— cu:dom nul - nostru exprimă ideca că unica politică-este politi- prefecţ Grigore Zailc. . 1 t ; : ca României. După amiază domnia sa a avut o

Uot ieri, domnul -Biutianu a dorit să se informe- Jntilnire programatică (în prealabil însoţită prin ze asupra opiniilor _ „clasfti muncitoare , în ac?st.; anunţuri de presă) cu susţinătorii Uniunii Libera*- fel trccînd prm fabricile dm fostul C.U.G. La prînz^ le Brâtlanu. Deocamdată, partidul doninului t.O. domnul I.C. _BratiarAi ne-a făcut onoarea unui dia Brătianu nu pare sâ aibă o audienţă deosebită la log la redacţia ziarului, unde domnia, sa ne-a acor* ’ !»„„,• ţ«dat un intetviu pe,.care-1.vom publică in.'numărul •';; '•(vr®° <0 de participanţi) dar a rama sa are viitor, bucurindu-se. că-i^ oferim ■ informaţii despreuL.sPc*‘anţc că-şi' va. cişUfia mai niulţi aderenţi,. Ii*» situaţia generală din Transilvania, apreciind^ Ue: “ ^deosebi în rindurile intclcctimiilor.

•V ; . / • / / ., "''“ i-lOT: C : . ' ’If *-►•<-'fS/-.;. : , ; f\*

' - .

Azi se împlinesc 51 de ani de la primul ultimatum al lui Molotov, 'prin care au fost răpite României terito­riile de răsărit şi de nord, răpire confirmată prin tra­tatul de la Yalta, reconfir­mată prin Actul final de la Helsinki şi bunăvoinţa a c­tuală a statelor occiden­tale. . . . . / •

T C L C n• PRIMIRI." Preşedintele" Ro­

mâniei, domnul îon Iliescu, a ; primit . în cursul zilei de ieri pe ; domnul Geoffrey Patty, vicepre-'' şedinţe aK Partidului Conserva- ’’ tor, membru ăl / Parlamentului : ; britanic, 'respectiv pe domnul ' Saridalus Iorgos, membru ăl’Par- , } lamentului elen şi al Parlamen- ' tului european,' vicepreşedinte al - Partidului Popular European. . * f

• REUNIUNE. Ieri dimineaţă s-aii deschis: la'Bucureşti ; lucră- ; riie reuniunii'de 5 două zile-ă. re- ?-- prezentanţilor - guvernamentali', d ir»: Austria,-' Bulgaria, Gehoslb- * vaeia, ■ Iugoslavia, Roniâiiia, Un­garia şi' U.R.S.S., în vederea lan- Ţ sării ;,Proiectului complex de co- - laborare dunăreană", propus . d e '

, România. Reuniunea a ’ fost des- * chisă oficial de premierul Petra Roman.

• /COMUNICAT. Intr-un co- . ' muriicat remis, spre difuzare ; a- ; genţieî ),Romprestt,'d e cutro ser- viciul do .presă a l./. Procurat urii *

-Generale, se/precizează că, în le- . gătură cujapariţia în unele publi- \ caţii a unor articole cu caracter /

; haţîohal-şbvirj,' Procuratura Ge» nerală a declanşat cercetări ur­mînd ca,’ în răport de- cele! con­statate, să dispună măsurile le- gale.. /v ;- - . - ■

• ; DEZBATERII In şedinţa pu- blică de - ieri, în Senat s-a des-,; făşurat o nouă rundă de. dezba-! ' teri generale referitoare la pro- . iectul de Lege pentru completa­rea şi modificarea unor disppzi-ţii legale privind adopţia. In A- ' dunărea Deputaţilor, prin vot . deschis, plenul a aprobat in ’ an- samblul său, cu 247 voturi Pţn- ; tru, 5 .contra şi ;12 abţineri, pi'o- 'v iectul de Lege pentru .organiKir' ' rea judecătorească’ In partea a, f doua a Şedinţei a fost pus în dtz*.-. batere proiectul de Lege privind organizarea şi desfăşurarea adu­nărilor publice, care ă. fost spri» : jinit de domnul Doru Viorel U r-,, Su,,. ministrul'de interne, respec­tiv de Comisia permanentă s e s i - ' zată în fond, r

• PRECIZĂRI. Repunerea in circulaţie a. bancnotelor cu grad ’ avansat de uzură, fapt ce a de­terminat ) puternice .reacţii din partea. populaţiei, se datorează v creşterii bruşte a cererilor de rut- . mdrar şi posibilităţilor tehnice limitate de a imprima bancnote noi — precizează Banca Naţio­nală a României într-un comuni­cat dat publicităţii. - Precizările sînt însoţite de un apel adresat agenţilor economici din comerţ şt prestări servicii pentru , a! primi bancnotele, inclusiv cele uzalo,şi a' evita • nemulţumirile pe—a-ceaslă temă in relaţiile cu cetăţe­nii. Aceiaşi sursă afirmă că bi- ' Ictele de bancă existente, bune şl uzate, pot acoperi-necesităţile de ' .. numerar pentru luna iunie doar in ce priveşte plăta salariilor gi a pensiilor curcnte, - restul plăţi* • lor, în principîd diferenţele ^lo salarii xiin lunile' anterioare, (ur- . mii)d a se .fapo eşalonat în liina . iulie a,o. •

a d e v ă r u l d e c l u j

Ne-am informat pentru dv.: P A G IN A 2

~ FILIALA C tU jo se n.asc. oarecum,

izolaţi. Se manifestă într-un cerc ai lor, retraşi şi timizi aparent, departe de convulsiile ' societăţii." ţste o lume fragilă, în care pă­trunzi cu sfială, un1 univers cu caţe, începi să te familiarizezi, o lume căreia. Ii ' dai respectul cuvenit. Şi fiindcă a trecut ceva timp- dm 1989 ■ pînă-acuma şi cum ,, pe nedrept, i-am neglijat, • am considerat, dc datoria mea să . le fac o vizită. Şi l-am avut ca ' interlocutori pe d-nii Mihai Iri- i mia, preşedinte, şi vLatiren{iu Cri- .Şan, asistent social, a : cărui ac- i ţivitate se confundă cu însăşi e- xistenţa Filialei clujene a Aso­ciaţiei nevăzătorilor. Filiala Ciul ’ s-a constituit în anul 1955, cu un ; statut care o defineşte ca o or­ganizaţie obştească cu caracter v economic, social, cultural şl spor­tiv. Mai are în subordine jude­ţul Bistriţa-Năşăud. , In evidenţa ’ filialei sînt în momentul de fa- - ţâ, 1210 nevăzăţori. Conform statutului * de funcţionare, se •- consideră nevăzători... persoanele cu acuitate vizuală centrală: cu corecţie su b '0,08. Pentru cei cu acuitatea vizuală cuprinsă în­tre 0,08—0,1,. se ■ apreciază1 .de la...;-caz., la • caz, de către .. me­dicul oftalmolog. Go a fost pînă !n ’39? Cu toate greutăţile im­puse de regimul comunist, ■; în - care handicapaţii erau margina- lizaţi, asociaţia no văzătorilor, a reuşit, să obţină unele drepturi, pentru o categorie redusă însă.€e a adus Revoluţia din ’89? In primul rînd, o reconsiderare a politicii . faţă de handicapaţi în. general. Pentru nevăzători, ea s-a concretizat in decretul 610 din 1990, car© aduce pe lîngă u- nele drepturi şi înlesniri privind : pensionarea, spaţiul de locuit, concediul , de odihnă, călătorii gratuite pe mijloacele de trans­port urban şi cale ferată, avan­taje băneşti. Nevăzătorii care au >

' depăşit 18 ani şi nu au nici un venit personal, beneficiază de un : ajutor social lunar de 800 de lei, cît şi de o indemnizaţie de înso­ţitor de 300 de lei. pentru: toţi nevăzătorii: Cu data- de 1 ' 'mâi 1991, conform decretului 219, cu '

PREMIU INTERNATIONAL

PTivire la, indexarea' acestor' cori£ pensşţu,, ţin: nevăzător care be-tesi-M325 Un aiutor social in-

i Porneşte lunar în jur de 2975 lei Dar care este situaţia la zi a încadrărilor? Activitatea de baza este'depistarea, identi­ficarea şi îndrumarea copiilor ne- văzători' spre grădiniţe, ş c o l i d e profil, apoi şcqli profesionale băieţii la .Bucureşti,, fetele.la• A - raci, După absolvire, asociaţia are Obligaţia încadrării lor în muncă, la Cluj, cooperativa „Munca in­valizilor"; In cadrul „acestei' co-.. operative, lucrează un': număr de 75 de nevăzători.. O altă catego­rie este încadrată la „Mucart". Se practică şi meseria de maseur* telefonia şi cea de profesor. Se întîmpină greutăţi • c u . angajarea absolvenţilor ln chiar locurile specifice ? calificării. încadrarea depinde ’ în cele din urmă de bu­năvoinţa şi înţelegerea conducăto­rilor de unităţi» întreprinderi sau cooperative. Pentru evitarea • a- cestui neajuns, asociaţia urmăreş­te să, preia sub conducere pro­prie secţiile cu nevăzători din cooperative sau întreprinderi, fi­ind depus la Guvern' u n :proiect de lege protecţkmistă specială,; de meserii monopol. Gu ce pro­bleme se confruntă în prezent Asociaţia? O greutate" este dată şi determinată de legea concu­renţei astfel că şi;pe această li­nie se ; doreşte un ; sprijin în sen­sul rezervării de profesiuni spe­cifice nevăzătorilor. In altă or­dine de idei, ADAS-ul refuză să facă şi să încheie asigurări, pen­tru nevăzători în caz de acciden­te. Se cere . mutarea staţiei? de troleibuze din Piaţa Teatrului, de lîngă Catedrală, lingă Naţional, nevăzătorul avînd de traversat trei sau- patru stopuri/intersecţii. Ar mai fi de vorbit de cercul de lectură condus de dl. Ilie Furtu­nă, de cenaclul literar, al d-lui profesor -Ioan Podosu,. de cercul ■ sportiv condus de antrenorulTi- beriu Furda, de recentele activi- ’tăţi cultural-sportive.

Şi ,ei/S int,-. sem enii, noştri ş i trebuie să le -a cord ă m toată con ­sideraţia.

| ■ Demostene ŞOFRON

(urmare din pas.; I)

una căutare pe piaţa internaţio- nală. .

Anul 1990 — primul an' după Revoluţie — cu toate seismele sale Nesimţite puternic în activi­tatea economică şi socială, a -în-"' semnat pentru oamenii de. la’ „Armătura" o perioadă de' cău- '

, ţări spre mai bine. Nu fără con- ; ’ vulsii, ca pretutindeni în ţară,

dar neavînd ca motivaţie desta­bilizarea sau ca scop nemunca'. în acest sens, sînt semnificative următoarele cifre care au o. foar­te mare valoare dacă ne gînd im prin ce a trecut şi trece econo­mia românească: -în ‘ 1990 ,s-a realizat cel mai mare export din istoria întreprinderii, ca volum (valoare) reprezentînd dublu fa­ţă de ceea ce s-ă obţinut în 1989; productivitatea orară a muncii a crescut cu 6 lâ sută. Fără nici o reclamaţie-de cali­tate fără nici 6 întîrziere în o- norârea contractelor, fără nici o i restanţă! Pe cinci limi din a- cest an se munceşte în aceeaşi notă de seriozitate, se realizează programele, oamenii cîştigă des-

AGENDA- Programul Studioului de radio. Cluj — joi: 6,00- — 8,00: „Bună dimineaţa" — actualităţi şi mu­zică; 10,00 — Suflet şi cîntec ro-. mânesc;. 10,30 — Meridiane lite­rare; 11,00 — Tutti Frutti — ma- gasin' muzical; 11,40 — Perspec-■ ti v e ; . 12,00 — Fonoteca' de aur; ; 12,30 — Din culisele Opere'; 16,00 — Filo dc istoric; 16,30 —

tul de bine raportat la „vremu­rile pe care le trăim. ;

Societatea Comercială - : «Far­mec” S.A. nu necesită multă pre­zentare, fiecare; cetăţean avînd într-un fel sau altul contact cu produsele sale. Firmă de presti­giu internaţional: în domeniul produselor cosmetice, ea. s-a de­taşat şi remarcat atît prin pro­dusele originale fabricate, cît şi prin parametrii rialitatiyi înalţi âi produselor sale. De o largă recunoaştere . internaţională se bucură între altele, , produsele din gama Gerovital. ’; Sem nificaţia p rem iu lu i , acordat

: este cu atît «nai mare dacă a- vem în vedere marii giganţi ai Industriei cosmetice din - ţări cu tradiţie care-i sint concurenţi nu iişor de depăşit. Dar prestigiul cucerit a deschis d^ja noi căi de colaborare cu remarcabile firme din Spania, Franţa, din alte, ţări europene. .

Producţia merge bine,, oamenii îşi Văd cu seriozitate de treabă. O cifră credem că este semnifi­cativă: în cinci luni din 1991 s-a realizat o producţie cu 21 la su­tă mai măre "decît în aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. -

Zig-zag muzical; 17,00 — O oră pentru toată lumea — program de radioactualităţi; 20,00 — . Cu­tia ■ cu cîntece şi graiuri — lec­turi-, dramatizate, basme pentru copii; 20,30, — Trenul melodiilor — , program de .muzică uşoară.

^ In. gerioada 26 iunie ~ e iujio?'Percetări

organizează Expo­ziţia de Maşini şx Utilâie A ptî? la capătul lin'eî3 de troleibuze, str. Tineri,>i..

59. cartierul’ G h e o r g h e n ifi prezentate, între altele- cornreafe ,şi t a t e e * c treale păioase, pluguri normale «îireversibile, freze agricole, prăşi- S tracţiune animală, se-rvUe mnt agu gate multifuncţio~ nale,. motocultoare, mori cu cio-2 ' incubatoare, agregate de muls, adăpători, aspersoare pen­tru irigaţii, diferite unelte de uz h r ? e,eSC-' Participă firme din

«î113» ca'*, ..Mecanica Cea.ilaul , „Multim" •— Timişoa­ra, «Azomar- Arad, ..Premarko'* Oradea^ „Sembrad" Sibiu, „Zoo- moc Cluj-Napoca, IMUM M ed­gidia, „Agromec“ Bonţida şi „A - gromec" Huedin, toate societăţi pe acţiuni. Utilajele se vînd nu­mai cu plata în lei şi se pot li­vra imediat, . la preţuri avanta­joase, asigurîndu-se ş i . asistentă tehnică.

^LITURGHIA" IN PRIMA . AUDIŢIE '

Jo|.; 27 iunie, ora 18,' în sala Studio a Academiei de Muzică, va avea loc prezentarea în primă audiţie absolută a „Liturghiei" compusă de Tudor Jarda. Lu­crarea va fi interpretată de corul de fete al Liceului de Muzică din' Cluj, dirijat-'de profesoara Augusta M. Furda. ‘ Intrarea be­nevolă.

RECITAL .

Joi, 27 iunie a.c., ora 10, la sec­ţia Donaţii a Muzeului de artă din str. Brătianu are loc un re­cital de muzică franceză susţinut de soprana Mirella Cişman , şi pianista Anca-Daniela Mihtiţ. Recitalul este realizat In colabo­rare ; cu Centrul Cultural al A - lianţei Franceze din Cluj. In pro­gram lucrări de C3i. Gounbd, H: Duparc, p . ,Faure, Ci, Debussy şi J. Massenet. ' - \ -

ANUNŢ

TV Cluj — joi: '9,00 — Pro­gram în limba maghiară.

Opera Română — RAP1RRA DIN SERAI, ora 18,30, Premieră.

In vederea adunării de fonduri destinate achitării cotizaţiilor că­tre forurile internaţionale . în care Crucea Roşie Română este mem­bru activ. Filiala Cluj a Crucii Roşii anunţă organizarea unei tombole în ziua de 28 iunie a.c,, la ora 15, în sala mare a Primă- riei, str. Moţilor nr. 1—3.

SITUAŢIA LOCURILOR VACANTE LA DATA DE 24

.V IUNIE 1991

Muncitori necalificaţi bărbaţi". Coop. „Arta Decorativă” . — 3 paznici; Sco. Com. „Ceros“ S.A.— 2 paznici.'Muncitori calificaţi bărbaţi:

„RATUC“ Cluj — cond. auto­buze permis D, 10 locuri; Coop. „mobilă şi tapiţerie": tîmplari cat 3—6 — .10 locuri;-zidar — 1 loc; Antr. Constr. Industriale: dulgheri — 20 locuri; zidari — 20 locuri, geamgii — 3 locuri; Soc. de constr. .Transilvania'*: izolatori — 30 locuri; zidari — 300 locuri; Soc. de constr. „Na­poca": dulgheri cat. 3—6 — 55 locuri, zidari cat. 4 — 45 lo­curi; Soc. ConstriL „Izopa“ S.A.— izolatori (hidrofugi, termici, antiacizi) — 30 locuri; Antr. de constr. reparaţii (Dîmbul Ro­tund: dulgheri — 6 locuri: T.G.I. Contractor general — . instala­tori sanit. cat 3—6 — 5 locuri; Soc. Com. „Someşul1* S.A. -— lă­cătuşi (şc. prof.) — 2 locuri; „Termorom“ S A. —‘ lăcătuşi constr. metalici, vopsitori indus­triali, nr. nelimitat; Soc. com.

Ceros S.A — zidari şamotori— 3 locuri; Coop „Igiena* — de­ratizator deparazit. 1 loc: Re­gia autonomă de administrare şi întreţinere fond Locativ — zi­dari — 5 locuri, izolatori — 8 locuri, instalatori — 15 locuri.

s s c j* . « -

■ r ţ ,

Fotbal: JURNEUL ECHIPEI C.KÎR.

REGlUIMEA KIEV (I)„ Sîmbătă, 15 iunie a.c., echipa G.F.R. susţinea ultimul meci în cadrul campionatului diviziei C,. parafîndu-şi astfel, dreptul de a evolua din nou în divizia B. A doua zi, duminică, la orele 9,30,% ea pleca într-un turneu în regiu­nea Kiev, ca o recompensă bi­nevenită şi meritată pentru per­formanţa realizată. Indiferent de impresiile cu care ne-am reîn­tors acasă, plăcute sau mai pu­ţin plăcute, indiferent de con­cluziile la care vom ajunge după ce'totul se va sedimenta, trebuie spus din capul locului, că a fost un turneu lung şi obositor, epu­izant chiar. De altfel şi acum. la eîteva-zile de la întoarcere, mă mir şi mă minunez cum au re­zistat tinerii fotbalişti clujeni U- nor asemenea solicitări fizice şi nervoase. Sâ vedem. însă, cine au _ fost cei care au făcut depla­sarea: Gîrlan, Ciucur şi Pîglişan— portari, Jucan, Săsărman, Var­ga, Velţan, Stelică, Olar, Tripon

Piroşka, Truşcă, Ilie Lazăr. Misztişi Benke — jucători de' cîmp.

. tfn lot destul de subţire şi nu­meric şi valoric, pentru că au. absentat, din motive diferite, Man Dorin, Feşnic, Giurgiu, Vă­dana, Şimon şi Gabor, jucători care ar fi dat altă forţă echipei clujene. Şi nu spunem aceasta ; pentru că bilanţul ei ar fi nesa­tisfăcător, dimpotrivă. (o victorie,, un meci egal şi o înfrîngere la ; limită, dar despre meciurile; pro-; priu-zise vom vorbi în următoa­rele, numere ale ziarului nostru); ' ci, pentru faptul-că, din cîte am.- înţeles, unele absenţe, se dato­rează unor ,cauze vecine cu in­disciplina, ca să ;riu zicem indi­ferenţa : faţă de prestigiul unei echipe. Lotul a fost condus şi îndrumat de către antrenorii Ma­rius Bretan. ş i , Mihai ' îfcireşanys^ de către domnul Ioan Baciu. de fapt conducătorul micii delegaţii : clujene!/ "dar nu putem să nu-i ; amintim -şi să le mulţumim cu a- ce’st prilej pentru tot ce au fă­cut ca echipa să. ajungă şi să se întoarcă cu bine, pe domnii An­ca, conducător ăuto şi Albu ma- gazinerul echipei. ' ' - .

Aşadar, plecăm duminică la orele 9,30 şi cu, mici şi necesare opriri, ajungem- la vama' româ­nească de la Vadul- Şiretului la orele 18 şi trei minute (avem timpul şi răbdarea de a reţine şi cei mai stupid , amănunt),, stăm aici puţin, foarte puţin, ne în­treţinem^ cu vameşii români şi trecem după o cale lungă de . . . ; cîţiva metri dincolo, pe pămîntul care astăzi şi deocamdată se spune că face parte din teritoriul Uniunii Sovietice. Aici. stăm; practic fără' nici un sens. ; dar asta este floare la ureche, pen­tru că se cheamă că sîntem o de- . legaţie oficială şi invitată pentru acest turneu, trei ore. ‘ Oricum, nu am avut probleme pentru că. cinstit vorbind, nici nu puteam avea. Repet, am stat foarte puţin în raport cu alte grupuri care au stat 15—17 . orc şi chiar mai mult şi ne-am zis să dea Dumnezeu să fie şi la întoarcere la fel. Dar cel de ‘ sus nu ne-a prea auzit ruga. In fine ne continuăm dru­mul pînă la 12 noaptea, cînd domnul Anca trage pe dreapta pentru eîteva ore obligatorii de odihnă, mai ales pentru dînsul care transportă oameni, totuşi, şi nu cartofi. La 5 dimineaţa s& dă plecarea şi, slavă domnului, în jurul orei 6 după amiază a- Jungem la Kiev, reşedinţa dele­gaţiei noastre pe tiriiRUl turneu­lui. Primirea care ni s-a făcut, aici, ca şi peste tot unde am fost— şi am vrea să sc reţină acest lucru — a fost deosebită, oa­menii străduindu-se să ne trate­ze cît mai bine. După cină, cul­carea, pentru că a doua zi urma să jucăm — şi am şi jucat — primul meci. Personal, văzîrtd o - boseala de pe faţa jucătorilor, ml s-a părut o glumă nereuşită. Cum să Joci fotbal domnule, după două zile şl o noapte de călăto­

rie şi, cind mercurul termome- truiui urcă bine de tot peste 30 de grade la umbră? Uite aşa, cu multă, foarte multă ambiţie sau,dacă vreţi, cu sacrificii___

Am spus că despre jocuri vom vorbi , în numerelş următoare. Pînă atunci, însă, aş vrea să vă spun că miercuri, 19 iunie, sin-

■ gura zi în care echipa clujeană nu a jucat fotbal, dar a văzut fotbal, am avut plăcerea, emoţia chiar, şi satisfacţia de a-1 cunoaş­te pe fostul marc. jucător de fot­bal al iechipei Dinamo Kiev şi al selecţionatei sovietice Vladimir Muntian. Cei de vîrsta mea şi chiar cei mai tineri îşi reamin­tesc de el, de fotbalistul tehnic, cerebral, subtil coordonator de

’ joc. Tot’ aşa este şi ca om. Nu vorbeşte româneşte, dar simte aşa, s-a ocupat pînă. la plecarea noastră de tot ce ne-ar trebui pe timpul sejurului şi asta şi în ca*' litatea pe care o are de vicepre­şedinte al Federaţiei Republicii . Ucraina de Fotbal. Şi-are şi u - , mor. Înaintea meciului eu Dinar

, mo Brovarî, ultimul de altfel al turneului, ne spunea că va fi un joc foarte greu pentru noi dar că va face totul să nu-1 . . . pier- : dem. Şi nici nu l-am pierdut, dar asta nu din cauza glumei lui Vladimir. - ■ ■ -

Miercuri, deci; am : văzut pe superbul stadion republican, cu : o capacitate de 100.000 de locuri (despre dotări, întreţinere şi al­tele nici nu vă mai spun nimic ’ pentru că mă doare capul), me­ciul din cadrul campionatului u- i nional dintre Dinamo Kiev şi T.S.K.A. Moscova virtuală cam- . pioană a' Uniunii Sovietice. Ce- : lebra echipă Dinamo Kiev. de 13 ori campioană a U.R.S.S., este! la această oră o echipă întine­rită aproape sută la sută. motiv j pentru care se află în subsolul clasamentului dar care, ne-au spus localnicii, nu este, slavă , domnului, ameninţată cu retro- ' gradarea. A fost un meci care ; ne-a cam decepţionat şi 'care confirmă valoarea fothalului so-- vietic la această oră şi, zicem . noi . . . aranjat, încheiat cu sco­rul de 2—2.

. . . Ruşii riu mai sînt aşa cum ; i-am cunoscut în 1988. Au pro­bleme de tot felul, fac haz de ne­caz, mulţi înjură Perestroika, spun că au Premiul Nobel dar că acesta le-a adUs' numai sărăcie

. şi; confuzii, 'aproape toţul se vin­de pe- cuponuri, au inceput şi ei să facă cozi la benzină (de la 1 iulie , şi aceasta va fr raţionali­zată), într-un cuvînt nu m ai sînt acei oameni liniştiţi, stăpîni pe. situaţie şi binevoitori, feţele lor sînt mai tot timpul încruntate şi; se întreabă unde şi cum vor 'ajunge. > . ' ; ,

' . . . în finalul acestor rînduri, , pe care. le-am numi de impresii generale, despre sosirea in ţară. Am părăsit Kievul sîmbătă, 22 iunie, la ora 6 fără 20 de minute, şi ; la ora 8 fără 10 minute, sea­ra, ajungem la vamă: De unde- să ştim ,'nu puteam crede că vom sta aici pînă a doua zi, du­minica, la ora 11 şi 24 de minu­te. Dar nici acest fapt nu are prea mare importanţă deşi ju­cătorul Benke avea întemeiate temeri că nu va putea îi luni dimineaţa prezent la examenul de bacalaureat, ci umilinţa la care am fost supuşi şi care nu poate" fi plătită cu nimic.. De a- ceeă nici măcar nu vreau, nu pot să vă vorbesc. In fine. laora amintită am trecut pe fîşla ro­mânească de la Vadul Şiretu­lui -şi după eîteva cuvinte — culmea este că am mai avut şi puterea să glumim — cu vame­şii români,' am intrat cu adevă­rat pe pămîntul patriei. Doamne ce bine este, ce bine te simţi cînd • calci pe el. Duminică, la o- ra 11, ne îmbrăţişăm familiile şi aşteptămisă-vină şi timpul cînd- toate cele văzute şl auzit* vor

: deveni amintiri . .- Traian BABA

P A G IN A 3.a*‘-►A--

ADEV/4R01 D E C I U 1

-.arta.literaturg .cultură-Theâtre Aujourd'hui. şi Jacqyes Seiler

pe scena Naţionalului dujean; Monsieur Songe de Robert Piriget e un spectacol ' tem în turneu cu această‘ piesă din ianuarie. La

al multiplelor semnificaţii. Dintre toate, unia şe de- . Cluj venim dft la. Timişoara, mergem la Iaşi, apoi taşează. cea oare dă linia piesei — frumuseţea vie-' la Moscova, şi tot aşa pînă !n iulie cînd vom Jer-

. ţii, indiferent de,vîrstă. Mi-am dorit s ă , scriu o cronică. Dacă nu am făcut-o e doar pentru că pe scena Teatrului Naţional din Cluj s-a aflat, două ore, un nume d e , referinţă al scenei ‘ franceze;'■ a l . ecranului francez. L-am numit pe Jacques Seîler pro­ducător, regizor, actor. Iar cei ce nu au fost dumini­că seara la spectacolul dat de Theâtre Aujourd'hui au ce regretai Văzîndu-1, ascultîndu-l pe scenă , şi - mai apoi în intimitatea cabinei, realizezi cît de fa- miliar, cît de cunoscut şi aproape îti este Jacques. Seiler, al cărui nume se confundă cu cel-a l com­paniei teatrului.' "V "

Nu este o trupă permanentă a companiei; pen-

mina. „SongeH a fost receptat diferit Sînt două li­nii, una "comică, alta tragică, dramatică. Linia co ­mică s-a pierdut Ea reclamă o bună cunoaştere a limbii franceze. Ceea ce prinde mai bine e linia dramatică. Lumea descoperă în Songe, tn proble­matica sa, un casnic, un simpatic, uri om un pic ridicol In raport îcu ceilalţi. Cine-i Songe? Intre- baţi-1 mai bine pe Boudet. Oricum, există In pie­să două planuri, unul al realităţii, un.altuL al fan­tasticului, planuri ce trebuie descoperite. -Cred că ,în intenţia autorului nu stă descoperirea lui Songe. Am mai montat de Pinget Autour De Mortin, îri 1979, şi cred că îi cunosc stilul destul de bine. Prin-

tru că nu avem bani să o facem. Practic, nu este get nu se; poate recunoaşte îri personaje, posibil. Sînt actori care lucrează cu mine de a-, .<&>»«» a »n nMKinnproape 20 de ani, ne cunoaştem foarte bine, dar. nu sîntem tot timpul împreună. Ei joacă şi pe alte scene franceze, j03că, cum e şi Jacques; Boudet, îri , filme. Nu este deci o meserie sigură îri, Ideea per­manenţei de a fi aceiaşi tot timpul. Ne reîntîlnim, _ eu vin deja pregătit cu ceea ce vreau să le , cer, lucrurile se simplifică, se derulează mai, repede, asta durează de 20 ^e ani.

— Cine este-domnul Songe? f ! — Vreau să vă spun încă de ld început că sîn- -

Jacques Boudet:; Songe e un pensionar, un om 1 care nu mai are preocupări profesionale. Pentru că nu arc nimic de;făcut zilele îi par. lungi. Are o guvernantă care se ocupă de toate cele necesare îri casă. Se visează, scriitor, se visează intelectual. Cre­de că starea de intelectual o dă citirea versurilor

, latine1 din Vergiliu. Dar de fapt, el nu are timp n ici, să termine cartea, . nici să scrie vreun ; rînd. Songe e un obosit, un visător şi de ce nu, un, pic

! disperat i . '‘ > , , , ■ Dcmosterie ŞOFRON,.

Carte: IBEEA DE TEATRU, TEATOUl DIM I0EEExtrem de riguroasă,’ pedantă

în . explicaţii,"documentată, ase­meni unui. manual bine înteme­iat pe idei coordonatoare, cu o demnitate' specifică în elaborare, , .

disperă în faţa anumitor defini- j deşi, .poate, autorul: ar, fl dorit o ţii incomplete^ şi aspiră sâ con- : sinteză asemeni lu iv Guide Pan- tureze o imagine/reală, atît a dolfi, dar într-un alt spaţiu al perioadei interbelice, cît şi a vi- ’gîndirii. Excursul.său încarnali- ziunii teatrale. Faptul că* în per- tateâ teatrului este eminamente

este cartea lui JUSTIN CEUCA, ‘ * manenţă, el caută contacte în ideatic şi total lipsit de „descrip- intitulată, profesional şi rece, "'-tim pul teatrului, clasic, impreşio- r ;-tivism“. Eroismul cărţii devine Teatrologia românească interbe- nist, expresionist sau experimeri- 'astfel semnificativ. Justin , Ceuca lică, editată de „MINERVA“ , î. tal,'este ;un semn al trudei ce . / ■irămlne.un- tiranic vînător de idei. Bucureşti, 1990. în primul rînd; J 'încearcă1 să pătrundă în ideal., -absorbind o',realitate, mişcătoare.

■ “ ’ ' Oarecum Justin Ceuca cohstruieş- ' 'şi indecisă, dar preţul globalităţiite o viziunesistoricâ, bazată pe jtrebuie plătit; cartea este unpre- coriceptul „rotitor", âl exactităţii. ; ţios îndreptar, prea uscat insă Pornind din idee. el ajunge la ' idee,"' printr-o perspectivă socid^- logică- şi psihologică. .Demonul* r care-1 conduce■ in această riscan- -: tă'investigaţie‘ este, cel analitic, '

autorul nu riscă marginea unei eseistici spumoase, măsurîndu-şi pasul, construind totul pe argu­mente şi f ăcînd permanente punţi ideatice înspre marile repere eu­ropene şi mondiale, într-o tenace „recitire" a realităţii teatrului. Şi dacă epoca interbelică a fost prin filosof ie şi literatură un mare dar al raţionalităţii şi al su­fletului, pentru cultura româ­nească, teatrul nu a stat mai pre­jos.- Sfera de idei se dilata mereu şi noi deveneam nu numai euro­peni, ci chiar învingeam tradiţia prin spirit şi rigurozitate. Ca un secretar literar ce a „trecut" mul­te vremuri la Naţionalul clujean, Justin Ceuca nu doreşte să co­boare ştacheta raţionalităţii Sn favoarea impresionismului,, încer- cînd, firesc, un studiu exact a. ceea ce înseamnă teatru, fizic şi palpabil, elaborînd : un studiu teoretic temeinic- a ceea ce în­seamnă privirea înspre teatru (din exterior sau interior!) vrînd să-şi impună parametri .proprii de judecată. Dorind să vadă tea­trul printr-o prismă a globalită- ţii, vînînd toata sensurile ce de­finesc această lume nu odată ambiguă, prin umanitatea ei ' a- dincă, ce urcă din precaritate înspre mitul esenţial, autorul nu

iperitru a, pătrunde dincolo de de­zordinea vieţii, j ca teatru şi cu­loare. •>

Dorin SERGflIE

::-f

SCRISOARE DIN; M S A R ABIA(Către < poetul , român ban DEŞLIU)

Am citit, stimate poet, rîridu-. r ile .. . amare, adresate scriitori­lor basarabeni. Amare, zic, pen-, tru că vin dintr-un moft, poate,

' chiar dintr-o neagră invidie,- şi nu fac deloc cinste unui român de dincolo d e : Prut Ne interzici ca şl cum să „legăm" prietenie cu Eugen Barbu şi Adrian Păunes­cu, pentru că ambii, spui, au a-

- vut acces. . . la- p a la t ... tn timpul regimului ceauşist ; >

Dar bine, domnule, cine a avut şî cine nu a avut acces la palat, pe noi, .basârabenii, astăzi,. puţin ne'Interesează; ne interesează doar ce* fel -de scriitori sînţ Eu­gen Barbu şi Adrian Păunescu? Poate, s-ar • fi cuvenit să cerem , dosarele ambilor de la securita­te? Sau caracteristicile de lapoe-

; tul Dan Deşliu? . . vEu, unul, dar şi confraţii mei

de . condei, am fost întotdeauna la / curent cu tot ce se scria pînă mai ieri-alaităieri In România. . Am citit „Groapa“, „Şoseaua Nor- dului“. „Princepele", dar şi toate volumele de versuri semnate ; de ' Ioan, Alexandru, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Nichita Stănes- ; cu, Cezar Baltag, Ion Horea..-. Eugen Barbu şi Adrian Păunes-. cu, am toată certitudinea, sînt scriitori mari;-sau poate, poetul ■Dan Deşliu e de altă părere? In acest caz, s-ar fi cuvenit, stima­te poet, să vorbeşti de f literatura , sus-numiţilor condcieri şi nu de faptul câ au fost aşa cum au fost şi n-au ■ fost ca dumneata. Pînă la urmă , tot literatura ; importă,, vrea cineva sau-nu vrea.V Şi pentru că ,e anume aşa, şî nu altfel, ţin să menţionez că Adrian: Păunescu, favoritul regi­mului,' s-ă încumetat totuşi şă scrie (prin anii şaptezeci, pare- ; mi-se) o carte cu desăvîrşire an- ticeauşistă, care carte a fost, da­că nu mă înşel, dată la cuţit. Se intitula „Istoria unei secunde". Cineva — cine anume? — a scris denunţuri asupra acestei' cărţi,’ înseamnă. Cum crede poetul Dan Deşliu: cine putea Să scrie?

Tot Păunescu a „semnat poemul „Basarabia”, atunci cînd > cuvîntul era interzis nu numai dincoace, dar şi dincolo de Prut

CÂRTEA DE ŞTIINŢĂNu de mult a apărut în librării o muit-aştepta-

tă lucrare a conf. dr. GEORGE PETBESCU, una dintre personalităţile recunoscute: ale luptei anlitu-

prineipii alimentari fundamentali. De,aceea,' în a- ceste momente, o revigorare a luptei antitubercu- loase,-: bazată pe cunoştinţe moderne, de tactică şi strategie pînă la tratamentul individual,- reprezintă un.im p^ativ, la care răspunde cartea. Aceasta re-

r _________ ,_______ _____ . . prezintă, redarea clară a tuturor capitolelor de fti-berculoase din ţara noastră, şi tn'mod deosebit din ziologie, cu un conţinut elevat, bine sistematizat, Transilvania,; Ghid de cunoaştere, ; profilaxie ' şi .- cu desene explicative.datorate autorului, tabele _si- combatere a tuberculozei-pulmonare, Editura-Medi- noptice pentru cele mai complexe probleme, ale in- cală. Bucureşti 19i)l; Autorul, preocupat de . o viaţa . dicaţiilor terapeutice/urmărind în primul rînd elu- de problemele răspîndiţii' cunoştinţelor despre tuT /c mioterapia.; Lucrarea împărţită pe 7 capitole mari, berculoză şi combaterea’ ei, a ştiut să aleagă un - în care'de la etiologia tuberculozei■— bacilulKoch, stil grafic şi literar cît mai pdtriviţ, îneît. citi torul, de la a cărui descoperire s-au împlinit în 1982 — luînd cartea în mină, sâ n-o mai poată lăsa, pen- .100 de ani —, pînă la formele de tuberculoză, com- tru a afla cît mai multe despre bacilul tuberqulo- • plicaţii, .tratamentul chimioterapie;— introducerea zei. Lucrarea colegului George Petrescu apare în -■ streptomicinei (1943) schimbînd total, orizontuT de tr-un , hioment important, acela a l ; creşterii inci- tratament al tuberculozei — depistarea şi profila- rienţei flagelului; şi aceasta'nu din fcauza unor: de- xia Tbc. — îri primul, rind vaccinarea B.C.G. şU ficienţe: organizatorice, deoarecej sistemul integrat, ’ • pînă la „Sarcinile unităţilor din reţeaua sanitară de combatere îri reţeaua de bază a Ministerului în combaterea tuberculozei" cuprind tot ceea ce Sănătăţii este bine stabilit şi verificat, ci pentru trebuie să se ştie, îndrumindu-te şi Sndemnîndu-te că se constată o diminuare a-imunităţii populaţiei,. la o acţiune efectivă în combaterea tuberculozei, de scădere a puterii-de apărare a » organismului, , , .ocazionată, şi de carenţa comercială de proteine,. : - Crişan MIRCIOIU

îri fine, să’ fim. solemni, dom­nule Dan Deşliu! Noi, basarabe- nil, sîntem sătui pînă peste cap de dictatură, Ne-au indicat des-, tul ruşii cu cine să facem priete­nie şi cu cine sâ nu facem. A s » . tăzi, iată, ne indici şl dumneata- Mare a fost Caragiaie, domnule!

In concluzie, p durere. Poetul Dan Deşliu zice că l-a ' condus cîridva la gară'pe Grigore Vieru, Nicolae Dabija şl alţi scriitori basarabeni, întrebîndu-ne supe­rior: „Unde au fost atunci Eugen" Barbu şl Adrian Păunescu?*. M-airi simţit insultat: cînd am a- juns aici. Românul, în concepţia mea, e om cu inimă de pline. Dacă al făcut ceea ce ai făcut, domnule, de. ce te baţ! cu pum­nul In p iep t?.... Am vizitat, şi eu România în

anul 1970. Dar şi în anul 1990.A doua oară — am fost la tra- tamenţ Poeţii români Ioan Ale- •xandru,- Marin Sorescu, A drian. Păunescu; Radu Cîrneci, ■ Radu Boureanu s.a. m-au , vizitat, la

’ spitalul cliriic Otopeni, în ’ repeta­te rîndurl. Ca nişte adevăraţi fraţi de sînge. Am făcut cunoş­tinţă, prin ei, şi cu un consilier al preşedintelui Iliescu. Mult am

r reffretat insă că nu m-a vizitat nici unul dintre noii conducători ai' Uniunii Scriitorilor. Doctorii,

• mereu mă întrebau: „De la Uniu­nea Scriitorilor vine cineva Ia dumneata?". Eu. de obicei, răs­pundeam: „Vin prietenii, am cî- ţiva, totuşi.

Şi pentru că am revenit la te­mă, vreau să te anunţ, domnule . Deşliu, că la revista „Basarabia", pe care deocamdată o mai c o n -/1 duc, îri afară de Adrian Păunes­cu au mai fost publicaţi, foarte, mulţi scriitori români, printre care: Ană, Blandiana, N ichita, Stănescu, Marin Sorescu. . .

Revista o facem noi, poete, şi nu s-ar - cuveni să n e , dai în o- braz numai de aceea că arii pro-

’ pus cititorului basarabean „'cîte­va poezii... sernnate de Adrian; Păunescu... „ ■ ■ : : ' r

Deocamdată atît. Aş mai avea ceva de zis,_ dar mi-e teamă ca nu cumva, să-mi întoarceţi spa­

rtele cînd ne vom IntîlnL Şi a- tunci cine mă va călăuzi prin

.Bucureşti, cine mă ;va conduce la , gară? , ..

: ’ ; Dumitru MATCOVSCni

N.R Scrisoarea, ale cărei fragr mente le' publicăm,, a apărut în 14 iunie 1991 în, ziarul „Moldo­va suverană" din C h işin ău .E a este semnificativă, credem, pen­tru spiritul de receptivitate ca-, re-i animă pe scriitorii. basara­beni, foarte sensibili şi atenţi la cerinţele spirituale ale moldove­nilor de dincolo .de Prut. Asimi­larea scriitorilor români este considerată a fi un act de resti­tuire care nu se poate împlini decît respectînd valoarea litera­turii publicate în volume sau în revistele de cultură. Amestecul, dictatorial este respins cu.-,dem« nitate şi curaj. .

Atunci cînd pasiunile coboară ca virtuţi în minţile oamenilor ţi iau înfăţişarea talentului, continuînd mer­sul firesc al sufletului înspre creaţie, înseamnă că în­tre oameni nu pot exista numai graniţe false. Acest lucru o demonstrează singura şi adevărata creaţie a omului — propriul său- Copil. El este minunea eternă, de aceea trebuie să-i citim mereu viaţa interioară, fan-> ■. tezia lui, unică, niciodată repetabilă. Nu toţi copiii deT vin mari artişti, dar în momentul cînd ei nu văzut şi ' au încercat una dintre treptele frumosului uri om a fost cîştigat de partea lumii.

Şi dacă nu credeţi că există copii al căror joc prefe­rat este cel al culorilor, dinamismul unei linii, puterea unui ipaţiu ce poate fi modelat; nişte copii care au învăţat să privească lumea şi încearcă să o reconstru-1 iască prin propria lor imaginaţie, dar mai ales să se joace cu ea, eu vă spun că ei există: la Grădiniţa nr, : 69 din oraşul nostru. ' ; ..

Este _ vorba de grupa condusă de educatoarea Norica Sebastiana Moise — şl e singura grădiniţă cu profil de artă plastică din ţară. Experimentul a Început In 1079,“ iar rezultatele se văd: copiii au avut numeroase ex­poziţii personale şl de grup în Cluj, Bucureşti, Manga­lia. Şl nu e puţin lucru — după terminarea grădiniţei, cei ce mal simt vibraţia talentului se pot întoarce tn cadrul cercului de artă plastică PRICHINDEL, patro­

nat de Casa Armatei! Cine sint aceşti copii? E destul de greu de ales din mulţimea numelor, menţionăm to­tuşi cîteva (cu promisiunea,că vom revenii): Alexandru Ilodărnău, Eugen Gyement," Dana Marcu, lasko An­dreea, lacob Diana Fără a fi supuşi unei selecţii prea­labile, aceşti copii de 5 ani îşi construiesc singuri, cu

DESENÎND PLANETA

talent, imaginaţie şî o, deja cîştigată, rigoare frumosul, dorit. Machetele pe care le-am văzut: Gara, Uzina, Par-, cui BrSncuşi, „reconstruite" după elemente primite de la proiectanţi maturi, dezvăluie pasul lor înspre fru­mos şl realitate. •

p a r s& nti credeţi câ aceşti copil desenează toată ziua. Programa este riguroasă. Ei învaţă mereu lucruri noi, se joacă, cîntă. Au învăţat să deseneze, dar mai ales ştiu să-şi aprecieze şi să-şl respecta munca. Lucrările

destinate a fi trimise la expoziţie suferă un examen foarte sever, pentru că sînt alese de către copii, şi nu există un juriu mai exigent! Tehnicile diverse abundă, preferată fiind cea a miniaturii, dezvoltată în pictura pe sticlă; ceramică. Ea dă, după părerea educatoarei, ce şi-a făcut un adevărat univers din acest act edu­caţional, „siguranţa şi curajul liniei1*. ţ

Poate câ rezultatele obţinute n-ar fi atît de evidente dacă educatoarea" grădiniţei, Norica Moise, ar fi fost lipsită de sprijinul directoarei Nastasia Crişan şi co­laborarea colegei, cu care lucrează alternativ, Laura Gocan.

Entuziasmul este molipsitor şl copiii şl-au găsit fur­nizori serioşi, primind materiale de luerjj do Ia Napo- chim, Institutul de proiectări, ^Someşul. Col mai apro- • piat colaborator pare totuşi a fi conducerea societăţii Textila Komat, care şi patronează grădiniţa. „Copiii sînt nişte bulgări de aur, aş. vrea să-i văd ieşind tn lume, dar pentru asta e nevoie de o galerie de,artă.

• Ea s-ar numi „Prichindel"! Aceşti mici artişti au drep­turile lor de manifestare adevărată. Cine ştie dacă printre ei nu este unui care-şt va împlini destinul ar­tistic, împlinindu-1 pe al nostru ..." Aşa ne-a spus Norica Moise. A auzit-o un sponsor serios?

Flavia SERGHIE

A D E V Ă R U L D E C L U J , P A G IN A 4

Şi un oraş...: eu

— In raza municipiului Cluj,, una din problemele acute este asigurarea 'suprafeţelot de pă*' şune necesare pentru întreg e- • fectivui de • animale existent, ne spune d-l‘ Gheorghe Benea, şef cte serviciu’ la Primăria munici­piului. Ptţteţn folosi 726 ha pă- ’ şune. (184; bia au fost'arate - de’ fostele C.AiP.-uri. Unirea, So-

se agrare

. — Sint numeroşi cetăţeni care au cumpărat turme' întregi de oi de .la G.’A.P.-uri şi I.A.S., Ma­mut Ana, de pildă, a cumpărat 500 de oi şi nu i-am putut asi­gura ’ păşune. Unii: cetăţeni cu buletin de Cluj au ţinut oile în comunele de baştină, de urideau fost scoşi, şi vin la noi să le asigurăm păşunile. Unii mai în-

mcşeni şi .înfrăţirea;. In toamnă, treprinzători au găsit soluţia: însă, aceste Vterenuri vor fi re- . păşunează parcurile şi spaţiile

' ciiperate, fiindcă au' fost o c u p a te v e r z i ;din Cluj-Napoca fără să abuziv). în prezent, avem înre'-. plătească nimic. * gisfrat un .număr de 1.106^bo- _ j jaţj.ne dteva exemple...' vine-şi pestş 8.000 ovine. S-a .a- - ■

• sîgurat păşune pentru întreg ie- . — Ghiolţan Liviu, str. Dunării,1— *— — nr, l l ’; ’ Arp'adi Ioan, str. Tîrna-

velor nr.' 17, Nagy Alexandru, str. Vîntului, rir. 8 şi i mulţi al­ţii. Din păcate? Regia autonomă a domeniului public nu iâ nici o măsură pentru protecţia spa- ’, ţiilor verzi şi a", parcurilor nui- nicipiului — şi nici poliţia.

l'ectivul de, bovine: şi pentru 4.453 de oi. ’ Pentru a a v e a //o imagine jfisŞt exactă: asupra ; si- ./ tiiaţiei, amintesc că: în 1990, ex is -' tau 9 crescători cu 2000 de oi, iar în acest ;an numărul crescă­torilor a ajuns la 25. ^

— Cum S' jse explică ' această creştere? . 11

m

, ~ Faţă de această situaţie, cef» toW^riris-Pi^ăx^f.IKV-vv /-„;> ~ Primăria a avut preocupări deosebite pentru creşterea pro*, ductivităţii păşunilor. Astfel, au

;fost îrisămîriţate şi supraînsămîn- iţate -501 ha în - zona Someşeni, •s-au efectuat fertilizări cu îngră­şăminte chim ice/pe Valea Chin­ului ui, în valoare de 200.000 lei;

IPe’ntru întreg anul în' curs,1 fon­dul de investiţii se ridică la

/ 600.000- lei, la care se adaugă' a- proximatiV 400.000 lei, sumă: ce reprezintă taxa de păşunat. .Se impune, însă, să: se. achite cit mai repede taxele de . păşunat ,'stabilite prin Decizia nr. 761 din 23 aprilie 1991 a Primăriei ClUj-' Napoca. Pină în prezent, în>;ă, nu s-au încasat decit 50 la su­tă • diri taxele cuvenite,’ . ţţjotiv pentru care Primăria face apel la toţi crescătorii de /an im ale să-şi onoreze: ’ cît mai repede o- bligaţiile pe acest an, pentru a se asigura fondurile necesare e- xeeutării ‘ lucrărilor de îmbună­tăţire a păşunilor, , ,

” ■ Ion RUS

’ „indicaţii preţioase* privind forma de organizare, d e . conducere şi să releve_nelegalitatea organiza­ţiilor sindicale sau a C.P.'U.N. Dv. nu aţi avut curajul să răspundeţi zecilor de întrebări de competenţa unui conducător cu o vechime; de pes- te 15 ani. ’ •’ .-' ■

5.-In aceeaşi: adunare generală aţi dovedit eă ■ interesele ;dvi-personale sînt mai presus de inte- - >reseje * salariâţilor-atunci cînd (îri situaţia actuală) .'«ţi acceptat un salariu de peste 16.000 faţă de cei

REFUZUL DIALOGULUI/ Domnul ,N. Pescar, preşedinte: al Cooperativei

„Metalurgia^(în. ziarul Adevărul; de ;ClUj ?nr. 376). a fost-invitat- la un dialog deschis ■ de către uri grup de salariaţi. Neprimirid nici un- răspuns- din • partea,domftîei;sale,{j^onologul pontinuă. * ' •

1. Cele arătate • îri •'articolul ,;Cofripetenţă 4 sau incompetenţă" oglindesc. realltăteaj»actuală a in­competenţei dv.; şi a consiliului de co h d u ce re ,:fa p tca re s în t :direct productivi şi care,, fără vina Iort pentru -care situaţia eţconomico-financiară g ' coo- realizează doar 60-^70 la sută din salariile\ lorperativei a ajuns la' uri: punct critic de =nesuportat de către salariaţi. ; / * - .

2. Salariaţii: nu sînt vinovaţi pentru - scăderea bruscă a gainei largi de produse executate. .Vi,na vă aparţine prin conducerea incompetentă dovedită in ultima perioadă. * - ' ;

3. Creşterea .costurilor şi cheltuielilor'nu se dato-

brute. Mai mult decît atît, i-aţi şi obligat'să. sem­neze contractele individuale de muncă, fără-şă fie

>■ cunoscute clauzele contractelor colective de niuncă, precum şi drepturile concrete care decurg din acestea, care nu au fost completate anterior ' sem- nării (art. 3, 4, S d, 11).

In concluzie, considerări) eă răspunderea dv. esterează ..numărului mare de salariaţi, ci faptului că, ^ ţlirect legată de competenţa conducerii forurilor Intr-un ,aii şi/jumătate; nu aţi întreprins'' nici:’ o '• 'tutelarei şi centrale, iar în noua formă de organi- măsură’ MTÎcretă: de reducere a’ cheltuielilor; şi-cos-/; zare â S.C.G.A'. nu se mai poate accepta siste- turilob\(pritt: pţindrea în funcţiune a investiţiilor, mul de conducere, moştenit, fapt pentru care vă prin reorganizarea : atelierului de proiectare, prin : ■ propunem, în interesul dv. şi al întregului. colec- reorgahizarearşi /diversificarea gamei de prestaţii tiv, să demisionaţi din funcţia de preşedinte, îm- către, populaţie). ' ' ;: ; ' preună cu actualul consiliu de conducere. 1

4. In adunarea ’generâlă a cooperatorilor-din 27 / , / .' 'mai a.c.- aţi invitat pe M. Cosma,' preşedinta ' Uri gruj) de lucrători în numele cărora semneazăU.J.C.M., pentru a conduce,şedinţa şi să ne. dea

la Viişoara nu ajunge păinînlul£a fel ca . şi în alte numeroase

localităţi, şi la Viişoara, aplica­rea Legii fondulur, funciar se desfăşoară extrem de anevoios^Necazurile apar asemenea buru­ienilor. înainte de toate, coriii- sia nu, reuşeşte să se întruneas­că. Este vorba de oameni care cunosc locurile şi care ar putea contribui substanţial la deliini-':- tarea terenurilor înlăturînd nu­meroase dubii şi suspiciuni, con­tribuind efectiv la stabilirea u- nor măsuri echitabile care • să mulţumească »pe toţi sau mă­car majoritatea. Drept urmare, aplicarea Legii fondului funciar se face cum se poate. : Adică, practic/ se încearcă împăcarea oamenilor pentru a nu se isca noi neînţelegeri.- , . >

„La comisia cotnunală- sînt în­registrate 2600 de cereri, ne spune' primarul comunei d-1 -.Mi­hai Tătar. Este adevărat, unele sînt nejuştificate şi ne vine foar­te greu să ştim cxact cui apar­ţin anumite suprafeţe fiindcă re­gistrele agricole s-au pierdut in

timpul inundaţiilor din 1975. Deci problema ar rămîne în seama comisiei comunale care nu acţionează cum trebuie. Se so­licită 2100 ha, faţă de 1500 cîte a avut CÂ.P.-ul. Iar pămînt cer <$\ bisericile, cei care n-au ,avuf pămînt, dar ău dreptul, pensio­narii, mecanizatorii, bolnavii. De unde? Sînt, apoir multe te­renuri în pantă care n-au fost lucrate de ani de zile, însă fi­gurează la arabjl!

Situaţia se complică la Viişoa­ra şi din alte cauze. Cu cele 350 de familii, membre ale C.A.P., lucrurile T?înt clare. Dar în de­cursul anilor, dată fiind, apropie­rea de Oraş, în comună s-au sta­bilit 400-500 de oameni veniţi din alte7 r S'ţî Şi care acum cer pă-

,mînt. Ku se ştie, insă, dacă’ a- ceştia »iu deţin terenuri agrico­le in satele de unde au x’enit Chiar-dacă este posibil să se.ve­rifice . acest lucru, operaţiunea cere mult timp, impune risipă de energie şi forţe,

înţr-o situaţie mai mult decit

CA DliPA r ă z b o i . . . tractor cu şenile, evident aban­donat, precum şi patru containe­re, din care unul deschis, con- ţinind ceva buloane metalice.

. , _______ Este acesta cel mal potrivit locPoţi vedea acolo remorci, d in / . de, depozitare?'. Zilnic, dispare

care unele părţi lipsesc deja, cîte ceva din ele. \. X. V.

Aşa arată o porţiune a. stră­zii Fabricii1 din spatele Gării centrale a .Clujului, -vis-a-vis de întreprinderea Tehnofrig,

NotăS‘\ MAI CUMPĂRĂM

CONSERVE?Privind conserva din faţa mea,

mă gîndcsc la gospodinele care, dujjă ce rezolvă o sută de tre­buri pe zi, ajunse In’ sfîrşit aca­să, văd în conserve' o adevăra­tă salvare) •;

Rorcanui meu conţine „Toca-, nă ,. de legume'4 • culmea, ar&- -consumatorii? şi termenul do utilizare rioexpii'' '

ral’ ). Dar nu are menţionat pe etichetă că in interior are ş i.., un- muc dc ţigarăl De, l-o fi supărat cineva pe lucrătorul a- cela (nu pot să cred în ruptul capului. că a fost o lucrătoare), mă rog, se mai întîmplă.. . Dar controlul de calitate din fabrică (oare mai există ■ aşa ceva, la Tecuci' de unde n sosit conser­va?) dc. ce s-a supurat pe noi.

’Flavia SEKGI1IE

Gh. ACOPCSA

neplăcută se află 60T) de familii care âu predat pămîntul la I.A S. Ce se va întîmplă cu a- ceştia? După lege,-vor deveni acţionari. Necazul este că oame­nii nu prea au încredere în a- ceastă formă, în . posibilităţile societăţilor comerciale de a des­făşura o activitate rentabilă, efi­cientă Ştib aspect economic.

Ce se întîmplă acum la Vii­şoara? încă din primăvară tarla­lele au fost împărţite pe cate­gorii şi trase^la sorţi. Jumătate din sat s-a constituit în asocia­ţie (în cadrul căreia,' însă, oa­menii îşi au individualizate su­prafeţele ce le revin), iar res­tul lucrează , pe cont propriu. Pentru moment, se pare că este o soluţie rezonabilă care asigu­ră lucrarea corespunzătoare a pămîntului. Disensiunile, însă, n-au incetat. Unii optează psn- tru executarea mecanizată a unor lucrări, alţii (care mai au şi animale) sînt împotrivă invo- cînd costul mare al muncilor S.M.A.

Cert este un lucru: dacăl.A.S. nu va ceda acţionarilor cîte 5000 m.p. teren agricol, aplicarea Le­gii fondului funciar la Viişoara se va confrunta cu dificultăţi a- proape de neînvins.

Ion RUS

OPINIA STRĂZII

Cc părere aveţi . despre • docutţientidParlamentului român privitor

; la Pactul Ribbentrop>Mo!otov>în unanimitate, *' Parlamentul

României a adoptat luni,- 24: iunie, Documentul referitor la

„Pactul , Ribbenţrop-Molotov, act considerat, nul şi -neavenit, câ şi conseci'nţeie lui; pentru România.’; Ce crede opinia publică despre această; însemnată decizie a Par-, lantentului am încercat să aflăm ’ marţi dimineaţa. Iată opiniile:■ Ioan. Halint, inginer pensionar:

E normal. Trebuia , să se facă acest lucru anul trecut. Umblă ei.cu cioara vopsită, acuma. Tre­buia ca Iliescu să nu semrieze - tratatul cu Moscova. I-a - vîndut - pe bieţii basarabeni'; t-

. Szigismund : Zsigmond, gliitl.- După părerea mea, e perfect ce zic ăştia. Trebuie să deie îna- ‘ poi ce-a fost a românilor. Acu­ma tirebuie dat cu ciocanul, cît timp e zăpăceală şi acolo.- Mecanic, din Gilău, fără să-şi decline identitatţa:' Ce s-a în-

’ tîmplaţ? Eu nu ştiu că am fost la fin. Este cerută Basarabia şi pămînturile* româneşti?, -.Aia-i

foarte bine, aia da. Să vină şi regele la sapă! Eu unul m-am

- săturat de partide,! nu-mi trebuie- decit sindicate! De yotat am vo­

tat ce-a votat şi muierea. Ştiţi■ ce' '." v - ''

Coloiiel (r) M.A.N.i Trebuiâ'fă­cut, odată" ' şi-’odâtă, ■ şi-'acest/; lu­cru.' li:ebuia să' fi fost făcut mai demult. O viaţă-ntreaga am fost militar şi, daţă: Vtrebuie- mers, sînt gata şă tjiă 'duc'îiăr; ' ^. Vînzătoare: Să fie cineva con­

ţi a? Prost trebuie să fie ăla! ’ Istoric, Institutul de Istorie

Cluj: Başarabiâ/înapoi! Uride-a lost. noi. . . / ’ .. • ... .

Şomer, cercetător .ştiinţific: .In sfîr.şit. Şe yede’.,şî , că a f ajum Elţîn preşedinte/ în Rusia.- .;;- Ţărancă. din :..-Bistriţa-Năşău(î:

. Vai, ce bine-i!-De cînd aşteptăm noi ţiomentul .âştai j;.* : : -<' A consemnat. Mafia ŞANGEOR-

", ZAN1 care a aşteptat; şi ea riio-’ mentul. acesta şi le aşteaptă pe următoarele; i > I-.;:- ' ■/'

-AGENŢIA ^A JîO N A L A PENTRU . ' ' anunţă:

In vederea -adoptării 'Proiec­tului , de lege al privatizării, toţi : agenţii economici 'şi per­soanele care au propuneri, su­gestii, recomandări privind îm* bunătăţirea proiectului de lege/

sint iii£iîţi să eontaete*er de-4»r- genţă Agenţia Naţională pentru Privatizare C lu j/la sediul ei din Piaţa Libertăţii nr. 2, ea- nieri 13 sau Ia telefon 11-29-15; 11-51-16.

Asociaţia împotriva corupţiei

protestează!Iri urma articolului „Activiştii

se privatizează", publicat în „A- tlas“ nr. 17, în care asociaţia noastră a sesizat lipsa de res­pect faţă de cetăţeni şi abuzul făcut prin schimbarea destina­ţiei ;. fostului local „Gospodina" (în spatele statuii Agârbiceanu) . într-un . nedorit magazin privat pentru desfacerea vinurilor şi a altor băuturi alcoolice, Primăria- /— sub semnătura d-lui M .-Tăi- '• peanu —• a „ripostat" prin do­uă, articole publicate în „Adevă­rul de Cluj“ şi „Mesagerul". Ne­garea oricărui abuz ne-a descum-, pănit. Oricum, riposta dovedeşte că, 'aşa „nedreaptă" cum - este", A.I.C. nu este subordonată ad­ministraţiei, dar 'colaborează cu aceasta, precum şi cu Poliţia, Justiţia şi alte instituţii, în sco­pul rezolvării necazurilor cetă­ţenilor. Dar îşi rezerză dreptul de a protesta public şi pînă la cel mai înalt nivel, dacă - consta­tă tărăgănare, tendinţă de ascun- , dere a' adevărului, indiferent ci­ne este persoana care lucrează în aceste instituţii'. Precizăm că nimic din cele semnalate în „Atlas" nu este mistificat, nimic nu este diminuat, totul fiind a- devărat, indiferent că place sau nu place cuiva. .

Privitor la răspunsurile date, în ciuda faptului „că s-a verifi­cat", arătăm cu indignare că e- xistă două neadevăruri: „Gospo-' dina", odată închisă în octombrie 1989, nu a mai fost deschisă NI­

CIODATĂ. A fost reparată în februarie-martie 1990 de , ICRAL sau ICSAP, dar nici -acum nu se ştie cine a suportat costul a- cestei reparaţii, deoarece, -după ea, a fost făcută o alta — a pa­tronului. Tot neadevăr _este şi afirmaţia că „Gospodina* a fost nerentabilă. Mai corect este sa se spună că, mai de multă vre­me, aceasta fusese „ochită" şi păstrată. Este supărător faptul că celorlalte întrebări nu li s-a dat răspuns. Noi le mai aşteptăm.

Respingem sublinierea „Mesa­gerului", şi considerăm că nu dovedeşte nici independenţă şi nici cuvenitul respect faţă de a- sociaţia noastră. Nimeni nu a intireptăţit-o să facă aprecieri pe baza materialului dat 'd e a- xocieUe. Credem că se caută pla­ta unor poliţe faţă de „Atlas", fapt pe care nu-1 putem consi­dera normal. -

A.I.C. crede că toate, indife­rent de orientarea lor/ ar- tre­bui să lupte alături de noi înir potriva corupţiei şi nu putem ’a- vea nici un fel de reţineri dacă nu modifică conţinutul -articole­lor noastre. Aşteptăm ca „Gos­podina" să se redeschidă pentru cetăţeni şi să fie înlăturate abu­zul şi nedreptatea.

ASOCIAŢIA ÎMPOTRIVA CO- KUPŢIEl, B-dul Eroilor nr. 2, cu program pentru-public, zilnic, de la 11 !a 14.

Din (rfi -amnare obţineam focul — din zece boţc dc .chibrituri, dacă ai noroc! ' / ' '

Dn. In situaţia cînd din 10 beţe de chibrituri sînt folosibile, dacă ai noroc, unul sau două, eşti un om fericit. Dar să intrăm în subiect.

Am prins vremurile cînd amnarul, cremenea şi iasca, erau suverane. Cine avea chibrituri, în spe­cia! la ţară, era norocos.

Dar românul- s-a descurcat întotdeauna, cele trei elemente-cu care a reuşit să-şi aprindă focu l. nu au lipsit din buzunarul lui, acestea fiind amna­rul — o bucată de oţel special, cremenea — o varietate de piatră care are proprietatea de a

■produce seîntei- cînd e lovită cu amnarul şl iasca, o ciupercă in formă de copită,- care creşte, ca pa­razit pe copaci şi care era tratată Intr-un anumit fel peritru, ca sdnteia să o aprindă.

AMNAR - CREMENE SI IASCĂ?Dar iată, astăzi, sintem puşi în situaţia că din

10 beţe de chibrituri produse de „SORT LEMN” S.A. Gherla, să nu se aprindă decit unul sau doua şl asta, cred, din cauza „aliajului* de pe băţul de chibrit, ori altceva de acelaşi fel; aceasta ţi- nînd de bucătăria lor internă.

Am apreciat chibriturile de Gherla şi acestea au fost. apreciate ~şi peste hotare. Acum .ce se lntim- plă? Sperăm eă cei care ne-au sesizat să fi nime­rit peste cutiile dintr-uri lot iriai nereuşit. Cre­dem că semnalul nostru va fi .recepţionat şi cS acest produs atît de neccsar în casa fiecăruia din­tre noi vp fi găsit permanent în unităţile de des­facere şi, bineînţeles, de calitate.

Iuliu PETRIJŞ

f r A G t N Â i-

GRUPUL ŞCOLAR INb. CONSTRUCTH DE tvfAŞfNI : ^ C . U . G . a ^

•face înscrieriI la şcoala profesidhală pentru urma-' ^teareJe^meserii: - - ” » ■

• • -Absolvenţi de 8 clase: < < ».*•• mecanic-montator-întreţinere şi reparaţii - 30

locuri ....• mecanică fină — 30 locuri• mecanic auto — 30 locuri. . .• sculeri matriţeri — 30 locuri : - -• tinichigii, vopsitori auto — 60 locuri

‘ • electricieni auto — 30 locuri .''.r-r/J- ! : " .. • zidar .cuptoare metalurgice - 30 locuri -

• Şcoală Complementară: v '< ; *• bobinatori— 25 locuri• Absolvenţi de 10 d e s e : - , '

‘ «i-sudorK^--60 locuri ^• mecanici';maşini şi utilaje — 30 locuri - -• prelucrători prin aşchiere — 6G locuri

; f lăcătuşi c-cţii metalice — 30 locuri r -‘• rtecanic combustie internă auto — 30 locuri• turnătorie — 30locuriTotodată, face înscrieri pentru te. i şi a ll-a de

LICEU: ' -• mecanic f montator întreţinere şi reparaţii în

ind. -C-cţiilor d«s maşini — absolvenţi de 8 clase (tr. I).i~.'30/jdcuri,. tr. a ll-â (abs. de 10.clase)'•- 30 locuri;- -

• mecanic mecanică fină,, tr. I, abs. de 8 clase - 3p iocuri _ , ....... : , : *

• prel. prin aşchiere tr. I, abs. de 8 clase ^ 30 locuri, tr. a ll-a, abs. 10 clase — 30 locuri

• electricieni. mont. întreţinere şi • reparaţii insta­laţii electrice şi industriale şi. echipamente autom. Ir. I — 30 locuri, tr a ll-a— 30 locuri. ^

înscrierile se fac pînă Ia data de 1 iulie 1991, •orele 12, la sediul şcolii.

(959)

— *DEWROlC6CtOI

- :>CA.f.. ŞARDU “

vinde la licitatie, în 30 iunie 1991, • U N GRAJD. ;

■ m z?* jttfL'r ’ '

(5381)

„ELECTRONIC SERVICE" SJR.l. CtUJ-NAUOCA

anga jează

tehnician electronist depanator RTV, ccss, video ■RelaţK Ia telefon 11-56-12 sau B-dul 22 Decem­

brie nr. 46/2. _ , ’i

V (5070)

CASA TINERETULUI CLUJ

organizează >

un nou curs intensiv, cu durata de 3 luni: „• TEHNICA SERVIRII (OSPATARI). ■Taxa de şcolarizare se achită la caserie în zi­

lele de 27, 28, 29 şi 30 iunie 1991.Deschiderea cursului: luni, 1 iulie a.c., ora 17,

sala 307. clădirea li.

(962)

SOCIETATEA COMERCIALA „FARMEC" S A.

; anunţa ; ,

că in data de 4 iulie 1991, ora 10, vinde la li­citaţie:

• două remorci, • baracă metalică, «cazan în­călzire,- • căşti coafor, • sobe, • dulap uscător, • cuptor patiserie, • expresor cafea, • 1 dulap fri­gorific, • maşină curăţat cartofi, • maşină tocat came, • panouri solare.

Execută:• matriţe de injecţie mase plastice, • diverse

piese prelucrate pe maşini unelte.Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii

telefon 13-20-66, int. 105. (952)

M a i m u l t ă I n t i m i t a t e ? M a l m u l t â d i s c r e ţ i e ? * M a i p u ţ i n s o a r e ?O a m b i ş n ţ â p l â c u t â ?f . > •* * :•

fiUlOURJ Şl JALUZELE DIN PIASTIC ÎNTR:0 CAMĂ CROMATICA VARIATA ADAPTATĂ LA TOATE GUSTURILE Şl EXIGENTELE Şl PRIN FINISAJUL DE InaitA CLASA LE puiet» OBŢINE to .

. următoarele iocautAţi: t ,ARAD tei. 960/68069CORADEA tet.9?t/39620 ■SATll MARE «el.997/36987c'CLUJ «el.i 9 5 / ' f £ 3 9 3 4 ALBA IULIA teii 968/26457 C TUR NU SEVtRIN tel.978/28420TiMijâÂRA t e i .9 6 1 /2 3 7 8 3 : 4 3 2 2 0

■ tci« 7 1 3 9 S — r ...... - :

D A ! F I R M A N O A S T R Ă A S I G U R Ă m a t e r i a l e l e N E C E S A R E R E A L I Z Ă R I I D O R I N Ţ E L O R . D U M N E A V O A S T R Ă .

....................

V:îW

F ir m a l a c k M M i u ’ DjN I ■ m iş o a r c i ţ ,e v î n d o v e c h l m e Cîr» ţ a r ă J d e 3 0 arii, o f e r ă c o l a b o r a r e . c u p a r t e n e r i s e r i o ş i , d e a f a c e r i îh d i f e r i t ed ° m e r i i i . . ■ ipirma pune la dispoziţie un capitalde 1 0 .0 0 0 * 0 0 0 lei,spatii >- -t ,

■ .......... COMERCI ALE DE 500'rfŞl EXPERIENŢA VASTÂ lN! AFACERI : . y f t h ţ i t i

. - „ATTA“ S.R.L.'

Str. Craiova nr. 7

oferă '• :CURSURI DE INFORMATICA• introducere în iutilixarea calculatoarelor (6M-

• sistemul de operare M S-DOS -• utilitare sub MS-DOS v

' • editoare de texte :. • Turbo-Pascal ;

’ • Turbo —X ,~i -■» . t, ,• dBase IV

~ • Auto-CADTarife reduse cu 25 la suta pentru elevi şi stu-;

denţil: ■■ ; . -■ -, La cererea partenerilor noştri organizăm cursuri

cu tematică speciala propusă de aceştia.Firma ATTA vâ-mai oferă software de calitate pe

toate tipurile de calculatoare.Informaţii: telefon 14-41-30, orele 9-13. (957)

ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ A PESCARILOR SPORTIVI ' CLUJ • .

organizează

duminică, 30 iunie 1991, pe jacul CHINTENI, ju­deţul Cluj, cu începere de la ora 7 dimineaţa — CONCURSUL JUDEJEAN DE PESCUIT SPORTIV.

Participă primii trei clasaţi la fazele pe oraşe şi municipii, la categoriile copii (fete şi băieţi) ju­niori şi junioare, seniori şi senioare. Vor fi decer­nate concurenţilor diplome şi premii»în obiecte. - ' Plecarea la concurs se face în data de 30 iunie

1991, orele 6, din. Cluj-Napoca, str. Cuza Vodă, unde se află sediul filialei. (950)

SOCIETATEA „IZOPA" S.A. CLUJ-NAPOCA

organizează în data de 2 iulie 1991, ora 17, la se­diul din Calea Dorobanţilor nr. 4, concurs pentru- ocuparea următoarelor posturi: / .

• şef compartiment marketing (condiţii: studii economice,, specialitatea de-preferinţă comerţ ex­terior, cunoscător a unei limbi de circulaţie inter­naţională, experienţă în dbmeniu) .

• şef şantier Cluj-Napoca - Turda. Condiţii: in­giner constructor, experienţă în domeniu

• şef lot Cluj-Napoca. Condiţii: inginer con: sţructor. ': Relaţii suplimentare Ia telefon .95/11-21-53, in­terior 121, (912) - f

„ATTA" S.R.L.

Str. Craiova nr. 7 Vă oferă pe calculator: ■•. calcului cl\eItuieli|or de întreţinere pentru aso­

ciaţiile de locatari din Cluj şi din alte localităţi.1Vă oferim calcule exacte, tobele clore şi expli­

cite, elirr«?nind riscul oricăror erori şi nelămuririi Informaţii: telefon 14-41-30, orele 9 -13 . (958)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „SUINPROD* ^„ BONTIDA S A ' f

comunică celor interesaţi că pentru ocuparea pos-; tuldi efe inginer şef mecanic, concursul care a avuf loc pe data de 12 iunie 1991. se va repeta tn da­ta de 27 iunie 1991.

Tematica, bibliografic şi locul de susţinere ® concursului sînt aceleaşi. (914)

„SORETr s:A. CLUJ-NAPOCA

Cale» Dcrobanţilor nr. 29 ; execu{ă _

• bobinâr> motoare electrice de orice tip.-Relaţii la telefon: 11-22-86, interior 179. (921)

v ANUNŢ y - 'GRUP ŞCOLAR AUTO „AVRAM IANCU“ AIUD

Pentru anul şcolar 1991/1992 şcolarizăm prîn şcoala profesională în următoarele meserii: <

• ŞOFER MECANIC AUTO (absolvenţi a 8 ele* se) — 90 locuri . v

• CONDUCĂTOR MECANIC AUTO (absolvenţi a 70 clase) - 120 locuri - .

Şcolarizarea se face pe bază de contract d eşco ţ Jarizare întocmit de către întreprinderi sau socie*. »ăţi comerciale S.A. sau S.R.L _ > .

înscrierile se fac la secretariatul şcoln. Ele ou început cu data de 17 iunie 1991.

Informaţii suplimentare se pot obţine la secreta*, riatul şcolii, telefon 6-19-46; 6-19-37. (932)

SOCIETATEA COMERCIALA „TRANSCHIM* S.A.- FILIALA CLUJ

' cu sediul în Cluj-Napoca, str. Deltei nr. 5

organizează în dato de 27 iunie 1991 licitaţie pen^ tru vînzarea mijloacelor do transport aprobate la casare in b a ia ? Decretului 49/1982 şi 50/1990.

A D EV Ă R U L D E C L U J P A G I N A *

i ’ l *♦' izvor de sănătate

; FILIALA „PLAFAR* CLUJ y J v >- Str. Brassol nr. 7 . .

achiziţionează pe roza jud. Cluj, Bistriţa-N., Ma­ramureş şi Sălaj, plante medicinale din «oro spon­tană în stare USCATA, la noile preţuri deosebit de avantajoase.

In lunile iunie-iulie se pot recolta şi valorifica următoarele: ■ ■ 1 .

' FLORISalcim ■ ’Amica/. '• | ;Nemţîşor v 'Gălbenele .Albăstrele , ,Coada şoricelului ■ ;*;Soc ■ ■ . K;i~Tei argintiu cu bract. ' .Tei medicina} 'Creţuşcă ■ .Lumîhărică FRUNZE

..Mesteacăn 'Păducel 'FrasinPlăminărică • 'Coacăz negru __ >Zmeur T / ,Mur

^OC ' ’■''_ Păpădie ■ 1 . .

■ Urzică vie' ‘ v Tâtăneasă IARBA Turiţă mare Coada racului -•Vinariţă Rostşpască Potrocea Volbură

Coada calului Sînziene galbene

Sunătoare■ Talpa giştii.

Sulfină CimbrişorTâtăneasă 'Trei fraţi •RĂDĂCINI Cerenţe) - '

>■ Brustur ,Pir brut : ’ -Pir fără rădicele Osul iepurelui Păpădie , ~Stirigoaie

Precizăm totodată faptul că Ministerul învăţă­mântului şi Ştiinţei a agreat participarea elevilor la această activitate instructiv-educativă, considerent în baza căruia solicităm conducerilor de şcoli să iniţieze şi astfel de acţiuni care pot asigura fon­duri utile şi necesare acestor instituţii.

Predarea plantelor medicinale şi alte. detalii su­plimentare se asigură prin achizitorii PLAFAR din

. teritoriu şi centrele PLAFAR DEJ, tel. 1-14-47, Hue­din. tel. 5-19-88, Bistrlţa-N.. tel. 1-57-71, Baia Mare, tel. 1-60-93, Zalău, ţel. 1-10-29, Someşeni, tel. 14-12-98, Cluj-Napoca, tel.' 13-12-31 şi sediul Filialei Plafar Cluj, tel. 11-25-59,11-62-36,11-25-58.

SOCIETATEA COMERCIALA „TRICOTAJE SOMEŞUL" S.A.

cu sediul în ClujrNapoca, B-dul 22 Decembrie nr. 77, telefon 95/11-16-23; 11-82-19

livrează en-gros tricotaje pentru copii şi adulţi într-o gamă variata de sortimente şi culori, la pre­ţuri avantajoase.

Sînt aşteptaţi atît întreprinzătorii particulari cit şl societăţile comerciale. (941).

. ~28;lei/kg' ' 250 • »» Lf*

. 180 •' 99 ■

- 80 V» ,-- n

80 «l' * 25 - -* ■ -,••••

60140-lei/kg170 fi70 ii

250 <*9

12 *>25 IJ25 t

II40 fV ' tf70 II20 M'

*»20 »22 ■ t* ■ ' - t*30 1 . 1 ■ *• . ■”22 • ■ ţ-

.1130 n .•

40 lei/kg40 ii

" 45 , * < '

24 H125 t

*1. 20 - ■! - r-'

15 . n ,32 ii

22 «» -.;' 25 i)

16 M -3520 1150 .. 1»

120 II^ 70 . »t

8 ii25 i»

100 i»100 i*3.5 ii

REGIA AUTONOMA DE TSRMOFICARE ?.....„ .u ; . . ..., CLUJ-NAPOCA _

cu sediul în B-dul 22 Decembrie nr. 79 . ! vinde la licitaţie publica următoarele mijloace fixe:

• panouri solare ■• cazane CIMAG ■ ■ 'Yy• arzătoare AMAl şi AMSL ‘ : i, .; ;''

.• te h n ică d e calcul şi alte mijloace fixe iLista poate fi consultată la. sediul unităţii.Relaţii suplimentare la telefon 11-13-71, int 158.

, , licitaţia vâ avea loc în ziua de 10 iulie 1991, ora 10, Ta atelierul mecanic,, str, Sobarilor nr. 2. (944)

COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ „MODA*. CLUJ-NAPOCA

V- ■■■". ' c • W -" 'str. V. Goldiş nr. 2, telefon 11-16-95

vinde la licitatie publica:• AUTOFURGONETA TVData licitaţiei: 28 iunie 1991, ora 9. (934)

SOCIETATEA COMERCIALA „AVICOLA* CLUJ; S.A.

încadrează urgent: ' ; ■• 3 fochişti pentru centrală pe combustibil lichid,

cu locul de muncă la Ferma nr. 4 ApatridaTelefon: 13-09-88. (942)

SOCIETATEA COMERCIALA „AVICOLA" CLUJ S.A.

vinde din Ferma nr. 5 — Someşeni, str. Branului nr. 58 (lingă Oser), telefon 14-51-48 şi în Piaţa Flora, zilnic intre orele 8-16 , duminica între 8 -1 3 :

• PUICUJE ROSO OUATOARE, in vîrsta de 7 săptămîni, cu 52 lei/cap;

• COCOŞEI hibrizi pentru carne, in vîrstă de 7 săptămîni, cu 44 le i/câp .; £ riHvinde din Ferma nr. 3 — Apahida, telefon 13-40-86 şi ferma nr. 20 — Popeşti, telefon 13-65-58:

• GĂINI ROSO OUATOARE, eu 120 lei/cap... , . . . (943)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „VITADULCi" S.A. CLUJ

preia comenzi de parastaşi şi brioşi prin Laborato­rul nr. 1 diri str. Traian nr. 36, la telefon: 13-61-38.

(939)

' CENTRUL DE INFORMATICĂ MINIERĂ CLUJ-NAPOCA

vă stă la dispoziţie pentru reparaţii unităţi floppy disk de 8 inch

Solicitările pot fi adresate la telefon: 15-25-15 sau direct la sediul firmei: str. N. Titulescu (Pata) nr.4, între orele 8 -16 . (940)

SOCIETATEA COMERCIALA „ORIZONT" S.A..CÎMPIA TURZII (fost I.C.S. Mixt)

str. Retezatului nr. 2, telefon 6-84-75, int. 14 anunţă concurs în data de 10 iulie 1991, ora -9, pentru ocuparea următoarelor posturi:

• şef birou comercial• merceolog produse textile-incălţăminte• jurisconsult, cu o normă întreagă sau 1/2

normăCondiţii de angajare şi salarizare conform re­

glementărilor în vigoare. (937)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „NAPOCOM" S.A.CLUJ

(fostă Intr. Com. cu Ridicata Mărfuri Metalo-Chimice)

vinde în regim mic-gros din depozitele sale din Cluj şi Bistriţa mărfuri metalo-chimice, inclusiv papetă- rie, câtre toate unităţile de stat şi particulare

Plata se va face lâ preluarea mărfii de către b e ­neficiari cu C.E.C. cu limită de sumă. Comenzile se vor depune în Cluj-Napoca, pe B-dul Eroilor nr. 21 la Serviciul Comercial, telefon 11-62-94; 11-78-85, interioare 114 şl 116 pentru depozitul din Cluj şi ,în Bistriţa, str. Dimitrie Cantemir nr. 1 -3 , telefon 2-41-86, pentru depozitul din* Bistriţa. (935)

REGIONALA DE CA! FERATE CLUJ1

oferă pe bază de contracţ, agenţilor economici din municipiul şi judeţul Cluj Tn incinta; Staţiei CF.R, Cluj-Napoca, spaţii de reclama. - ■

Informaţii suplimentare la Staţia'C.F.R.; Cluj-Na­poca. (P3S-A) ? ; ■ *

REGIONALA DE CAI FERATE CLUJ

Scoate la licitaţie publică, conformHotărîrii Gu­vernului nr. 14/1991, , *

• spaţiul de parcare din zona Staţiei C.F.R. QujData licitaţiei este 11 iulie 1991, orele 14. , * Locul de desfăşurare: Staţia C.F.R. Quj-Napoca. Informaţii suplimentare la Staţia C.F.R. Cluj-Na­

poca. (938-B) .. . ■ . . . -

NAAA'VvAAAAAA/va/ vVVVVVVVVVVvA\AAA'VVVV\^S/VVAAA/(

' REGIONALA DE CAI FERATE CLUJ .

scoate la licitaţie publică conform Hotâririi Guver­nul ui nr. 140/1991, următoarele spaţii - comerciale situate în incinta sau zona Staţiei C.F.R. Cluj:

Denumirespaţiu Amplasament ' i Profil, , . Suprafaţa

aprobat in.p.

Chioşc holul Staţiei' Tip ABC ‘ 8Chioşc holul Staţiei Ziare 8Chioşc/ holul Staţiei Tutungerie 8Chioşc Piaţa Gării Ziare io :

Refugiu tramvaie •*Chioşc Piaţă Gării .

Refugiu tramvaie Florărie ioChioşc Peron 2 Cafea, ţigări,

sucuri : - - 1 10Chioşc Ieşire „Tehno-, Sucuri,, cafea, ;t.

frig"./. ;■/ dulciuri , 10Chioşc Staţia de scurt Cosmetice şi

parcurs alte produse 10Chioşc Staţia de scurt / Ziare, căiţi,

parcurs reviste 10Tonetă Staţia de scurt îngheţată

parcurs- , şi dulciuri 10

Data licitaţiei este 11 iulie 1991, orele 12.Locul de desfăşurare: Staţia C.F.R. Cluj-Napoca,

unde poate fi consultat şi dosarul în care se pre­cizează garanţia care trebuie depusă cu cel puţin trei zile înainte de data licitaţiei la casa specială a Staţiei C.F.R.'Cluj-Napoca. (938)

C.A.P. CĂŞEIUi Jud. A U J V

organizează în data de 15 iulie 1991,- la sediul C.A.P. Căşeiu, sat Căşeiu nr. 52, vînzarea prin li­citaţie a următoarelor bunuri:

• ferma zootehnică nouă, modernizată îri 1989- • construcţii zootehnice şi administrative

• mijloace de transport şi utilaje diverse• construcţii ferma legumicolă. - iRelaţii suplimentare la sediul C.A.P. Căşeiu: nr.

52, judeţul Cluj sau la telefon nr. 103 Căşeiu. (933)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „IZOPA" S.A.(fost A.L.S.I.T.) CLUJ-NAPOCA j

Calea Dorobanţilor nr. 4 •Firmă cu tradiţie în executarea lucrărilor de izo­

laţii.şi protecţii anticorozive, angajează, pentru lu­crări în ţară (cu perspective în străinătate) urmă­toarele categorii de personal muncitor:

• izolatori hidrofugi• izolatori termici• izolatori antiacizi. :Prin modul de organizare şi contractele pe care

le 'a re încheiate, veţi avea pe termen lung, sigu­ranţa zilei de miine, prin cîştiguri care să vă dea posibilitatea de a face fată preţurilor de pe piaţă.

REJINEŢI UN NUME: Societatea „IZOPA* - sin­gura firmă cu tradiţie din Cluj-Napoca, în execu­tarea lucrărilor ds izolaţii şl protecţii anticorozive garantează siguranţa locului de muncă.

Angajaţi-vă la Societatea „IZOPA" 'sl primii ca ­re vă vor mulţumi vor fi soţia şi copiii dumneavoas­tră. (912)

P A G IN A 7 A D EV Ă R U L D E C L U J

■ ' S.C. „SPUT" S.A. ‘ v , ^

., str. Fabricii nr. 145/A Cluj. telefon 14-11-88 - vinde prin licitaţie următoarele mijloace, fixe dispo­nibile: 1

• autobasculante R 8135 şi R 19215 • aufobeto- niere 5,5 Mc • autocamion R, 8135 şi SRD.* auto­cisterna R 8135 • remorci auto * buldozere S 1500.

Licitaţia va avea loc in data de 2 iulie în Cluj- Napoca, ora t î f la sediul societăţii şi înr 4 iulie in Ompia Turzii — str. Lamînoriştilor nr. 145. ora 11.

Lista mijloacelor şi preţul, de strigate se găsesc la sediul societăţii. ; : ; ^ ‘ , v

Solicitanţii vor depune 10 la suta din preţul de pornire al licitaţiei la caseria societăţii. (5591) ,

SOCIETATEA PARTICULARA DE CONSTRUCŢII

angajează• DOI ZIDARI, cu calităţi morale deosebite, cu

toate drepturile legale.De asemenea, anunţăm constituirea asociaţiei de

locatari pentru apartamentele de lux de 4 -5 came-, re plus garaj ce se vor construi in str. Garibaldi nr. 11.

Se mai; primesc înscrieri pentru urv apartament., Telefon: 16-02-86. (5573)

ANUNŢNumai în săptămîna 1—7 iulie puteţi cumpăra.:

cele mai ieftine telefaxuri.Informaţii: telefon 16-19-94; 16-83-67. (5065), ?

C A P E - B A RSTR. I. MANIU NR.1

:

s* t3 p e e U tU tă 'U e u U n a te fine -si alew

. ~ S p e e i,a U t â ţ L d e e a ţ t u

\ : , • , j l m ^heţată ’

Ambiantă blÂcuii PfţOQIţAM VIDţO*CLip

orele 9-19; 21-03

„ tHteptâ m eu d iag, /

.ELION" IMPORT-EXPORT - S.R.L.

comercializează: I "• TV cotor, marcă R.F.G., garanţie .• telefax , , ' *• > -• multimetre digitale... . , Telefon: 16-19-94r 16-83-67, orele 16-22. - ' ' :1 ' - (5065-A)

ÎNTREPRINDERE PARTICULARĂ

vinde anvelope âiito - str. Donath 13, M. 1., sc. HI. in spatele blocului Ia garaje şi in comuna Fio? reşti nr. 107. (5067)

> ■; v I ” v FIRMA PARTICULARA * .. -a v. i 1 " *, ' '

V ■ ^r;','''':-’-:~;:~angajează "• brutari-patiseri cu experienţă în domeniu. . Relaţii în zilele de 26—30 iunie 1991, între orele

20-21 la telefon 11-71-98. (5069) ;

FIRMA PARTICULARA

angajează personal distribuitor de piine pentru cartierul Grigorescu. * /1 Telefon: 18-45-22 sau 18-11 -07. (5554)

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA

organizează concurs .pentru ocuparea următoare* lor posturi: ,

• consilierjuridic, , L . :,,V tapiţer «

Data concursurilor: 23 iulie 1991; ora 9. (960) '

V UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE CLUJ-NAPOCA

1 ” - ] str. Mănăştur nr. 3 organizează concurs in data de 22 iulie .1991, ora8, pentru ocuparea: • ■ ,' • un post de laborant Ia disciplina botanică •

Dosarele se depun la compartimentul Personal pîrsă în data de 15 iulie 1991.

Relaţii suplimentare la telefon:, 11-63-84, int. 116 sau 237, (946)

PUBLICITATE

Jtifâ a sm L• Schimb apartament de stat

2 camere decomandate, etaj. II, Hunedoara cu garsonieră Cluj- Napoca. Telefon 11-32-15, orele20—21. (5200) .

• Schimb apartament 2 came­re Bucureşti cu similar sau gar­sonieră Gluj. Telefon 17-31-96; 90/28-01-91. (5217)

• Schimb apartament 3 came­re proprietate/stat Bucureşti cu2—3 camere Cluj. Telefon: •5-42-90. (4937) :

• Schimb apartament 2 came­re confort sporit proprietate per­sonală. Cer apartament 3 came­re. Plătesc diferenţă. Telefon:17-32-65. după ora 16. (5234)

• Schimb apartament 2' came­re proprietate cu apartament3—4 camere ICRAL în condiţii avantajoasei Telefon 18-24-96. '(5249)

• Schîmb apartament 4 came1 re IGîlAl» zona Mărăşti cu 2 a- partamente a 2 camere, prefe­rinţă Mărăşti. Str. Aurel VlaicuO. bloc V 12, ap. 75, orele 17— *#. (5279)

. • Schimb garsonieră confort I ’ ICRAL' cu 2 camere. . Telefon:• 16-66-95. (4980) - ' ! •

• Schimb catedră, română-la- ; tină tn Braşov cu ©luj-Napoca. i Telefon 10-32-87. (5274)

, : • Schimb apartament 2 . came­re; ICRAL, etaj ,2, strada! Horea cu apartament ,3 sau 4 camere,

| preferabil Horea, Piaţa Mihai Viteazul sau central cu plata di*,

i ferenţel de spaţiu şi .cheltuielile . de schimb. Informaţii la telefon

13-18-64 şi 13-58-80 d.m. (5341)• Schimb Dacia. 1310 cu garso-

: nierâ. Telefon 11-18-82 sau18-99-07. (5047)

• Schimb casă 3 camcre şi de- ' pendinţe, singur In' curte, cu a- : partament 2—3 camere, etaj I—

II şi diferenţa în bani; Prefer cartier Mărăşti, zona Scorţari- lor. Telefon 13-02-12, > orele 13—19.(5359) t

• Schimb 2 camere bucătărie, grădină 100 mp, fără baie, I.G. R A L ., cu garsonieră, , Telefon: 11-46-78. (5360) „ . , ,

ANUNf IMPORTANTI i yiv începînd cu data de 29 iunie- 1991 va începe cupa „INTERTOTO" la Pronosport şi vor avea loc următoarele concursuri;

• In 29 iunie, în 3, 6 ,1 0 , 13 şi 17 iulie 1991, iar închiderea concursului se va face vineri.

• In 6 iulie şi 13 iulie 1991 vor avea Ioc trageri multiple loto ■

Nu uitaţi! . . ? ■ .hVineri - ultima zi - cînd puteţi depune bule­

tinele Pronosport şi vă mai puteţi procura bilete pentru tragerile Lot o :

• începînd cu data do 19 iulie 1991 se va re­veni la programul normal de închidere a concursu­rilor şi tragerilor în zilele de sîmbătă.

Pînă la această dată, luni program normal de lucru ta toate agenţiile Loto-Pronosport. (956)

. ‘ STIMAŢI CUMPĂRĂTORII : ^Consignaţia „CONY" din Cluj-Napoca, str. Budai

Deleanu nr. 47 (zona parcului Engels) vă oferă un bogat sortiment de mărfuri. . ' 1

Poftiţi cu încredere! (5062)

COOPERATIVA „E L E C T R 0^4E C ^iC A ^C lI^^ execută prin unitatea de prestări şi construcţii:

• lucrări de hidroizolaţii. ^De asem enea ,angajează , muncitori necalificaţi

pentru lucrări de hidroizolaţii. Informaţii la telefon nr. 13-69-65 sau str. Traîan

nr 16. (954) \ ^ \

' „SORETI" S.A. CLUJ-NAPOCAexecută curse sâptâmînale de transport călători pe ruta CLUJ*SZOINOK, după yrmâtorul program:- . •Plecare Gjuj T- în zilele de miercuri, ora 6,30, cu sosire la ora 15. \ -

• întoarcere— in zilele de joi, ora 14, cu sosire la ora 22,00. '

• Plecarea, respectiv sosirea la Cluj, în Piaţa Mi? hai Viteazul - Agenţia TAROM. ; • / .

Biletele de călătorie se obţin anticipat la'sediul . societăţii — Calea Dorobanţilor nr. 38 -- Agenţie.

• Există posibilitatea de corelare cu cursa ce se efectuează' în zilele de luni — respectiv marţi de către partenerul ungar. : - ; ; ; c r * ’

Informaţii ^suplimentare Ia telefon 11-22-86, int. . 126 sau 11-73-51..(953) ~ . '■

SOCIETATEA COM ERCIALA^PANEGRANO^^^ CLUJ

Calea Baciului nr. 2 -4 Avinde prin licitaţie în data de 10 iulie 1991 .

• instalaţie produse expandate, la unitatea nr. 8, Calea Dorobanţilor nr. 128 ; r :

Lămuriri suplimentare ia telefon 18-62-15, int. 109, 126. (951) - , - ^ W

• închiriez rochii de mireasă, din import, la preţuri avantajoa­se. Telefon 14-63-35. (4845)• • închiriez garsoniera pe va­

lută. Telefon 14-22-44,- după ore­le 17. (5424) ' ' ‘

• închiriez la străini • aparta­ment pe valută. Telefon 16-97-04. (3364) ; — .

’• Caut pentrui închiriere apar- ; tament 2—3 camere, eventual

casă cil telefon. Telefon 16-07-79,) după ora 18. (4379) -. - -

• Doresc.. să închiriez spaţiu >.: central, casă, în vederea deschir; derii unui restaurant. , Telefon:. 16-84-42. (5539-A) ,v :; • Familie intelectuali luăm’ în j chirie apartament cu, 2—3 came*: re ' (nemobUat) plata în lei. Ex­

clus Mănăştur. Telefon 14-12-94.,: între orele 14—18. (5035)

• Student grec, caut garsonie-- ră; sau apartament 2 camere de 1 închiriat, cu ‘telefon sau fără, în■ zona Zorilor. Plata pe valută. In-'< formaţii la telefon 15-69-57. ore- ■

le 18—20. (5563) ' .• Dau în chirie Un apartament

lîngfl hotel Napoca, pe valută.'. Telefon 18-18-12. (5356-A) • , -

• Gaut apartament sau garso-. : nieră pentru închiriat, de prefe-'

rinţă mobilat şi, cu telefon. In­formaţii telefon 17-32-74, . , între8—13. (5355) V ,

; • închiriez (ofer) Bucurcştl a- partament 3 camere nc(mobilat), termen lung,, preferabil valută. Sluj, 95/16;62-14. t (5581-A) , ^

- • Gaut ’dert'îngrijitori - vite, c u 1 experienţă la animale. Relaţii la

, telefon 1B-00-90. (5604)■' • Ofer spaţiu pentru activităţi' Jndustriale sau comerciale.. Tele- ’

, l « i 18-50-08. (4926), ' ■ ~ ' k

« Clienţii colaboratori ai con- f signâţiei „Vichi“ str. Paiil Chi- ’ nezul 6, sînt aşteptaţi în vederea ' lichidării mărfii, deoarece se , in-

tră în renovare. (5047) r• Doresc contact persoană pri-

; cepută pentru lucrări periodice ; întreţinere curte, grădină, flori, s viţă de vie. Telefon 11-94-10. du-

pă ora 21. (4945) • :• Preiau contract IGRAIs aj

: partament 2—3 camere, recom- ţ pensă mare. Telefon ; . 16-38-50, ; seara. (5202-A)

• Meditez chimie pentru ad- mitere. Caut grădiniţă particu­lară-în limba franceză. Telefon:

i 14-88-72, după ora 18. (5590)• Căutăm urgent persoană se-

; rioasă pentru îngrijire persoanăîn vîrstă. Telefon 14-33-10, după orele 20. (5149) .

J • Preiau contract ICRAL a- partament 3—4 camcre, exclus parter. Recompensă 300.000 lei.

‘ Telefon 13-22-34. (5323). ,

r B l E R D E R l —

• S.G. PECO S.A. depozit nr. ,2. declară nulă fiind pierdută fi­la de CEG seria A 49 nr. 477700.

<(4873) \ 4• Pierdut plasă cu dicţionar

englez-român. Vînd parchet fag. ■Telefon ,13-37-26. (5195) ,

• Pierdut contract de închiri­ere pe numele Eszenyi Otto. Se declară nul. (114) ' , ■

• Roşu Daniel pierdut două Ie- 1 gitimaţii una călătorie ITA ţi cealaltă IJTL. Le declar nule. (4915) -

• Cirebea Veronica pierdut legitimaţie de handicapat nr. 2356. O declar nulă. (5240) .. • Pierdut fişă locativă anexă la contractul de locuinţă, pe nu­mele Szabo Nicolae. II declar nul. (113) .. c;

• Pierdut act de proprietate eliberat de OJCVL Cluj pe nu­mele Gostin Cornel. Il declar nul.

• Chiorean Dionisie pierdut le - gitimaţia de handicapat nr.2830.O declar nulă. (5239)

• Pierdut în data de 29 aprilie 1991 o iapă roşie, statură potrivi­tă. vîrsta 10 ani, la ochiul stîng avînd pleoapa de jos ruptă şi o viţică de un an jumătate, cu­loare alb-gălbui. Deţinătorul este rugat să-l anunţe pe Buta Ştefan din localitatea Podeni, comuna Moldoveneşti, judeţul > Gluj nr. 347. Se oferă recompensă. (5945)

• Pierdut în 24 iunie, în zona „Big" mapă maro cu sumă Im­portantă de bani şi acte.. Găsito- ' rului recompensă. Anunţaţi tele- ; fon 15-22-35. (5379)' • Toderean Augustin pierdut autorizaţie de cărăuşie cu seria A nr. C7766. O, dcclar nuia. : .- <5363) . .. .- .

Ao'wttmw ciuiN W N * «

V*^ ", ; .DIVERSE „ T ■■ ■ Asociaţia da locatari Bloc

© l, Ion Meşter ar. 1 angajează personal pentru curăţenie. Relaţii Către orele 16—21, Telefon: 17-30-23, la familia Duca. (5428)

VlNZAItl-CUiVil'AItARI ;>• Vrmd CE<3 Dacia, depunere

iulie 1989. Telefon. 18-54-31. > (5420) \

• Siimpăr forinţi $î valută. In­formaţii între orele 17—;20 la te­lefon 15-63-7M5S48) , / ;

• Vînd ' TV color „Elcrom” , CEG Dacia 1300 (aprilie 1990), înscriere OJVL nr. 450, Telefon: 13-79-90. (5123)

• Vînd amplificator 2X35., W On garanţie) şi pick-up magnetic {2X5 - W). Telefon 14-30-17.. > (5177) ,

• Vînd maşină de tricotat ma- Guală Tricorecord, preţ 7.000* str. Sal8a Dorobanţilor rir. 90, bl. 20 A, sc. II, ap. 63, între orele

. 17—20.' (5158) _ . ' ' ; . ' ’• Vînd televizoare colof. Gum-

păt valută.; Telefon / 13-29-05, •• © 184-D j* ■ ' ' v. - ■

• De vînzare sau închiriere d >n IS aiigust apartament eu 3 came-; re, confort (ne) mobilat pe valu­tă, Oferte la S.P. 175/Of. I. (4880)

-t • Vînd urgent mobilier dormi­tor, model nou, la preţ foarte a- vantăjos; SU\ Plopilor 69, ap. 17./ (4883),: . . ’i - y l i .~ • Vlnd garnitură mobilă. In- ". foîroatikÂeiefoîi : 14-89-71, ;l înhe " oreăe-10^20,;, (4855),ţ ” , ■:’>■.

■ • Vinci CEC Dacia mai 1987 şi cărucior sport: Telefon 15-77-01.(fes*) . .. '■ • eurapăr apartament sau ca­s t 1—2 camere. Telefon 18-10-56.

> ~• Vînd convenabil maşină de

trfcotat marca „Sincer'? cu car­telă, Telefon .11-19-53. (4839) ' r ' #. tyiad oglindă ovală cristalr, ... ...u ■ u\tUil

îotolîif ' măsuţă,' taburete; ‘ fier *.• forjafe Telefon'13-72-18/" (4830) J

• •. Vînd congelator mare şl bi­cicletă damă. Telefon 15-23-73.. ( 4 * 6 9 ) , V-r,■Vtr ■

0 Vînd Wainburg 3îî. Infor­maţii'str. Ghcorgheni nr. 76, te-: lefon 14-94:89. (4871) î- . ! - ^

• Vînd-televizor; «Opera*, ca- i napaa'şi GES Dacii din 1989, Te-

- ' lefon 16-00-80. (4872)'' C "• Vind; sobă ■ electrică j ca ■ trei

ochiuri ■ şi cuptor.' ,,,®eleIon:!;/-. ■ 16-09-53, (4859)

¥ Vînd dicţionar-; ericicflopedic român (4 voî.), Congresele IX .şi XI, Omagiul scriitorilor., Telefon. U-55-94, după ora 20. (4864) ;. • Vlnd M Z ‘ 125. Telefon:

V 16-22-22, între 21—23. (5221)• Vind instalaţie recepţie sa­

telit şî convertor 1,5 decibeli,.Te-, lefon 13-50-19. (4909) -

•. Cumpăr biciclete, ceas pen­dul (defecte), obiecte aristice ve­chi, • dulap-vitrină. Telefon: 11-45-20. (4874-A) î - i V ■ *

• Vlnd videorecorder,' Interna-. ţlonal nou. Telefon 12-30-10.

, (5244)• Vînd remorcă nouă dimensi­

uni 2X1,40 m, transformator 'su­dura motîofazic, Telefon 13-78-81. (4949) . ..„ , - -t

• Sumpăr spaţi^ (casă),corner-,■ clat central. Telefon 18-71-62. '

(4967-A) - '• Vind instalaţie gaz-auto

marea Italia; cumpăr motor Ford M/17 4 W. Telefon 18-78-18,(4972) • ' .

• Sumpăr casă modestă cu . grădină în apropiere de Cluj. Te­

lefon 15-35-80, (D255) V• Cumpăr permanent forinţi

şl orice valută vest. Telefon: 17-23-69. (4977) ,

• Vind arumalon ţi rumalon. ' fiole, preţ convenabil. Turda, 953/1-21-36, după ora 20. (5208)

• Vind piesa Dacia 1100, uşi, mască spate, bară JPaţă şl aîte piese. Telefon 18-58-74. (5265)

• Vînd TV alb-ncgra. Telefon î 5-10-09. (0011)

.¥ Cumpăr teren construcţii, a- •' partament de 3—4 camere sa»

casă ca poslbiiităţi de extindere —• supraetajare. Vînd plasă sîr* mă.- Telefon 18-75-11. (4943)

! • Cumpăr; garsonieră confort, exclus î ftlănăţiuf. , şi I Mărăşti. Plata In lei. Telefon 15-72-10, du­pă ora 20, (4976) v ;• • Vînd rulotă tip P comercial-

■ la preţ convenabil. Informaţii la telefon 16-27-89, după masa, (5270)

■ • Vînd Ford tranzit Diese] 8 locuri, stare‘foarte bună. Telefon

,924/1-87-60. (5280) . j - • Vînd dulap vopsit; dulap , „combinat, pat, noptieră, masă,- scaune tapiţate, radio „Stâssfurt",

,, suport perdele. Telefon. 13-33-u*.(5517) , . , '

i /■ # 'Vînd mărci/Telefon 12-73-13.. (5531)• ...... /■■ ,“ • Vînd,TV'color „Elcrom®. Te­

lefon 17-07-93, după ora 17, t, (5529) ; . .■ ■ : • ■

?:k , • Giimpăr Trabant ît\ stare a- vansată- de-uzură. Vînd mascul Dobcrman cu pedigreo, de 4 luni. Telefon 18-44-81. (5526) -■

• Vlnd tocuri aşi, vopsea ulei > albă, /piatră construcţie, nisip, -f nuc pentru, furnir, dale PVG. Te­lefon i 4-74-98, 'după ora 17.', r. (5337) \\ :. -v

• Vînd masă nouă; i2ipersoăhe / şi;/motoretă „Hoinar”. . Telefon:' 11-33-85.(5040) /

, •'.Vînd - CEC* 103i ~ 195.000 lei. -Str, Meteor; nr.’ 13,/după ora 15.

' (3039):;, ;., *: • • Vînd urgent camion 5 tone / SUD pe inotoriiiă, în stare , de :i funcţionare./jlnformaţii 'str. Do-

nath 182, ap. 28. (5338) . - ,"1 - • Vînd’;TV : „Sirius" nou, cadă -

v baie serviciu: Telefon 11-88-22. (j043) • .V; V'/'-' ; / .... x .. • Vincl;scaun eu roţi pentru

«.'invalizi;; Telefon 16-46-22, (3042)/'-• Susnpăr urgent spaţiii comer-

: cial. Telefon 18-99-07. (S047-A)' '. • Vînd casă proprietate 5 ca-</ mere, v dependinţe sau numai * parte , din casă — 2 camere, bu­

cătărie. Telefon 13-43-95. (5048)■ ; / • : Vîrid garaj : metalic, demon-: '■/- ■tabi'l. Telefon 15-27-03, după ora- 13. (5566) . : /

, • Vînd.. Volkswagen. \ Sciroco ’79, Telefon 12-71-28, (5562)

• De vînzare TV color; „Orion“ cu telecomandă, 50.000 lei, stare

< ‘ exccpţionalăr Telefon 18-27-12 de' la ora 18—22. (5563) - r' V. ;-cJ/ ::

Vînd; Renault 18 GTŞ în pie- - ", se, părţi caroserie, cutie 5 trep- -,

te. motor, complet plus 'alte aci . cesorii.. Telefon 11-15-60. (5561)- • - • Vind Mercedes beniină 1976, >

180.000 lei. Telefon 11-19-26.55(5353) ■- > ’ K

• Vrind Oltcit cu piese străine, stare foarte bună, 46.000. km'., p r e ţ c o n v e n a b i l , " Telefons •

>14-38-00,'lntre orele 20—21.(5354) ' '-'•■./ ' :

, • De vînzare sirop concentrat' în cantitate mare. Amănunte la tc4efon 18-99 -05, după ora 17. - . (5366)'; / ' • / '.

• Vînd alarmă -profesională - contra efracţiei, producţie Hong- . ” “ ’ - - 1-53-67. (5368)

■ j k Vind Trabant 1983, s t m ejGoepţionaiă. Telefon 18-65-4Î. ' 0361) " V / - ,

¥ Vînd Dacia 1109, stor» d» funcţionare. Telefon 14-37-28, du­pă ora 16. (5373) '' • Vînd CE® Dacia 1300, depu­nere aprilie 1990. Informaţii în­tre orele 16—22, telefon 11-94-67,

■ (5574) ,• Vînd avantajos Golf Diesel.

/ Telefon 14-27-23.' (5576).,• Vînd GE<3 Dacia 1300 achitat

Integral,, din noiembrie 1986, . rtdioabil Imediat Telefon: '11-99-95, după ora 18. (5587)

• Vînd CE® autoturism iulie ’ '1990 depus 45.000 lei. Telefon:

12-70-51, orele 17—22. (5595). Vînd convenabil CEC 1989, ■ avans 86.000. Telefon 12-93-S9.' după ora 18. ? ■ . • V

• Vînd Valută şi forinţi." Te­lefon 18-27-19, după masă. (5583)

• Sumpăr bloc motor Dacia 1300.. Telefon 16-71-36. (5602)

• Vînd video camere: Panaso­nic M ,7 VHS Normal, Gannon, casetă- 8 ~mm cu acccsorii. Tele­fon 18-45-91. (5605) - '

• Cumpăr contract ICRAL- a -A - partainent sau garsonieră. Tele-' . fon zilnic 14-89-84. (4973)' ' • V- • Vînd. cărucior copil landou şi sport si tricicletă ;,Pegas“ U.It.: S.S. Telefon 14-89-26, între orele 19—21. (5603)' : '' • Vînd aripi' spate,, , uşă faţă dreapta, noi. Lada 1200. Telefon

’ 11-01-43. (5391) ' ■ ."iN eiuniK tti

• închirie?. apartament 3— 4 camere mobilat. Vînd televizor color diagonală 61 cm, nou. Te­lefon 15-55-03,- după ora 18.

,(5506) '; ; / / ; ' : . .,'■:/; V:; '.;■/; '://■.¥ Dau în chirie spaţiu comer­

cial central. Vînd sobă pentru ‘ ‘ gătit Vesta, stare bună. Telefon 11-61-60. (5513) ,

• Studentă, caut garsonieră pentru închiriat pe .termen , lung. . Plata în lei,: Telefon 16-84-42; ->! (5539-E) <

Deces&comemorări

- —- rKong, .Telefon 15 "vw v/». \UUV*J J ^

• Vînd monedă auf sau schimb, cu monezi romane sau de argint. ■

Preţ 1700/14 k. Telefon 16-44-92. (5577) , •'

• Vînd zahăr,-dulapuri, casă sa j schimb cu garsonieră, apar-

. tament cartier Gruia, str.' Su­ceava 76 A, (5584) .

• • Vînd barcă pneumatică nouă 15.000 (fam. Pal), ora 18—21 te­lefon 17-06-82. (5585) .

•'.Sasă şi grădină de vînzare. Str. Dunării nr. 20. Cluj.. (5592)

• Vlnd TV color. Goldstar şl JVG, sigilate, ,cu garanţie. Tele­fon 18-83-74. (5600)

• Vînd televizor Sport şl Dia- ?• niant. Telefon 14-08-72. (5579)

4 ,• Vlnd televizor alb-negru ; Biamant 265 şi frigider; Fram 40.; Telefon/17-29-31, după ;ora 16, "

• Ca adincă durere ananlăm încetare» <Kn irla(ă' a scumpei noastre fiice, surori, mitnşl ţi cnmnate DEUŞAN MARIA (nă*- cut» TALOŞ), Ia virstă de 5S ani, flin' comuna Vaiiureni. Incior- mînlarea va area Iod Sa data de 37 iunie 19M, orele 15,98 din ca­pela veche MJnâştur. Mama Nas­tasia c u 'c e i : şase; copil şl famt-Hile. (3311) •,

0 Cn nemărginiţi tristeţe şi sufletul Îndoliat anunţăm înceta­rea din viaţă,; după o îndelun­gaţii suferinţă, a celei care â fost cea mai bună şi blinda fiinţă, iubita noastră soţie, mamă, bu­n ic i şi soacră BAFILA BIDIAN, născuţi RUS, in vîrstă de 5S de ani. De-a lungul vieţii • s-a dedi­

ca t cn devoţiune familiei, creşte­rii copiilor şi nepoţilor, asigu- rînd înţelegerea şl coeziunea fa­miliei noastre. Copleşiţi de dure­re o von» conduce pe . ' ultimul drum in ziua de 27 iunie, la ora 13, din capela mare a cimitiru­lui Central. .1 Soţul Ionel, copiii ionel şl IJa, nora Mariana şl g i­nerele Vlrgil, nepoatele Baluca, Ioana şl Anca. (3108)

• Îndurerată mă despart de iu­bita mea cumnată RAFI&A

BJDIAX, efireia' ti voi păstra » - mintlre veşnică. Zamfira Bidian, Virgil şj aiarla Pop. (SIOS-B) '

• Adine Întristaţi ne alăturăm durerii familiei Ioan Bidian la trecerea în eternitate a nepreţu­itei soţii, mame şi bunici, care « fost ItAFILA BIDIAN. Familia Dorina şl Liviu Maler. (3108-C). • Salariaţii S.C. KOMFLOUI, sint alături de domnul loaa

Bidian In marea durere la pier­derea iubitei sale soţii RAFILA BIDIAN. U vom păstra veşnic « - mlntlrea şi nn vom uita bunăta­tea cn care ne-a vegheat şl În­curajat din primele momente «le activităţii noastre, (î»W )-

( • Stata»; al&iscl M» [ 'AuniSk | «hKaot Bidian In m a m , in rtn

pcietaiiUă ¥ dispariţia auauS draşU ' Familia Şodor. (î«Sl| “

• ' l/n pios omagiu la împlini* * respectiv l i ani de Ia tre­cerea ta eternitate a iubiţilor

noştri părinţi,' avocat dr. AUGUSTIN RUSU şl AURELIA

RXJSXI. Dumnezeu sS-l odilinea»-; ră tn pace. Mircea şi L u c ia n « a familiile. (îiS3) _

• Gindnrile mele pline de tris­teţe şi dor se ' intore spre" ziua la care, in urm i cn şase ani, a

i plecat dintre noi iubitul meu soţ şl tat» ing. MinCEA MÂNU, S<*- (Ja. (1803)

• Lacrimi şl flori pe mormin- tul soţului meu drag dr. •

EUGEN BABZU Ia Împlinirea * - nui an de la prematura sa di»> parlţle. Comemorarea la biserica din str. Horea, in 2» iunie, ora 18, Odihneşte-te în pace! Soţia Maria. (18«8)

* Azi _ se împlinesc s ani de la I trista despărţire de dragul nos- ' tru IULIAN ZAPlRŢAN. Dumne- *eu să-l odihnească. Vei fi veş­nic în inimile noastre. Familia. (5330)

0 Consiliul de administraţie al I.C.P.I.A.F, S A îşi exprimi pro fundul regret la dispariţia' dis tinsului coleg ing. LAUKEMŢIU VtAICU şi; transmite sincere condoleanţe i familiei îndoliate, (55C5) 4 .

• Sincere condoleanţe familiei Donogan în ' marea, pierdere su-

i ferită. Colegii de la Arhitectură. (5SS4)

• Sintem | alături de Mihaiy | Ana-Maria in durerea pricinuiţi

d« decesul mătuşii sale. Colecii- vui Grădiniţei nr. 51, (5555)_ • Un pios omagiu la trecerea în nefiinţă a celei care a ’ fost vecina .noastră MI-\ERVA KUSU. Transmitem | sincere .condoleanţe familiei îndurerate. Locatarii blo­cului N ,-nr. a#?, sc. II, str. Gh*- orgheni. (Sîlt, ;

• La pierderea - MAMEI exprl- ,lni*m condoleanţe dragei noastre colege An» COKma. Laboratorai imunologie C.B.C.S. (3S53-A) , ' ’

• Sintem ; alături da colega noastră Hortensia Pop In marea durere pricinuiţi de moartea ia- tâiui drag. Colectivul Clinicii U-

| rologlce. (5571), k

• Cu durere St suflet aniuiţâm moartea .^iubitului nostru frata

| SBIION PARŢOC. Inmormîntarea are loc azi,;, miercuri se iunie 1»S1, ora 1», / în cimitirul din Gherla.-; Surorile şi fraţii. (3f9S) ■

¥ Cil inimile zdrobite de dure­re anunţăm încetarea din viaţă, după o lungi şi grea; suferinţă, a iubitei noastre surori şl mătuşi, RAFILA BIDIAN, de 5* de ani. Chipul el drag. şl bUnd va rănii- ne veşnic tn inimile noastre. Sintem alături de copiii şi soţul e i ; greu încercaţi de această pier­dere. Fam. Gordea şi Ivanof. (5376) . ,„ , '

« Cu nemărginiţi durere anun­ţăm încetarea din viaţi a sciim-

I pei noastre mame, soacre şl bă­nici VALEIUA CALACEAN, ta

[ virstă de 10 de ani. Inmormlnta- rea are loc azi, iunie 1991, In

J comuna Călan. Copiii Ana, Va­sile, Dumitru şi iacoD cu fami­liile şl nepoţii. (3382) .

0 Au trecut şase săptămîni de la trecerea in nefiinţă a iubitu­lui nostru soţ, cumnat şl unchi NICOLAE -PORUMB. Amintirea lui vâ rămîne veşnic vie io ini­mile noastre. Comemorarea va avea loc duminică, 34 iunie 1991, ora 13, la biserica din Grigores­cu. Odilineasci-se In pace. Fami­lia. (SttS)

0 Cu inima îndureraţi ns a- minţim de soţul, tatăl, socrul ■ nostru, maistru constructor

Kiss ALBERT, care ne-a pări- slt de şase săptămîni. Nu te vom uita nlclopaU. ' Familia îndure­rat». (!«»»)

0 m i s & i »!• » 9«atnt M a » ] I *. f«at în*. FLORIN CHffO.

w n condoleanţ» co ltiil mwMnfc Aaîşoara chlţa. Prof. ConstasAi. Vele*. (Stil) . ,

, 0 Transmitem nn ultim omagiu colocatare], noastră ECATERINA MAGYAHI.; sincere condoleanţe familiei îndurerate/ Asociaţia d* locatari, str; Unirii 11. (5WH)

• Ultim omagiu bunului nostra . prieten ing. LAURENŢIUVLAICU. Compasiune dragei lai familii. Fam, ing. p , Lucacio. (5381) " ; ' :

0 Sintem alături de colega noastră, doamna Viorica Bucur,

| in marea durere prin care trece te pierderea mante! dragi, c o -

| lectlvul Policlinicii Studenţeşti. (5380)

0 sîntem -alături , de . colega" noastră Magda Vana tn aceste momente grele. Colegii de la O.P.C.-N, (5390), . ,

• Sintem aliUurl d e ’ Maria şP Vasile Crişan In marea.' durere pricinutlă de decesul fulgerător al tatălui drag. Colegii de ser- vicl, secţia halva; şi depozit.(5374) ■/■. 'r- • ■ ■ ■ ;

0 Sintem altUuri de colabora­toarea şi colega noastră 'Silvia Cherteş in marea durere cauzată de moartea tatălui drag. Colec­tivul micropoliclinicii ‘ iGheor- gheni. (5588) • ■

0 sintem alături de colega noastră dr. Rozalia Vintiii , in marea durere pricinuiţi de dece­sul maniei sale dragi şl H trans­mitem întreaga noastră Compasi­une. Colegii de la Institutul . i i ’ cercetări biologice, (3396)

• Profund îndureraţi de dis- j pariţia prematuri a dist(nsulol nostru coleg şi conducător "Se a- teller, ing. VLAICU LAU ni^ 'ŢIU .'11 aducem , pe Această cale un j Ultim omagiu. Viaţa şi activita­tea sa vor rămîne întotdeauna | un. model pentru nai. ’ Sincere

. condoleanţe - famiHei 7 Îndoliate. Colectivul • atelierului 159, 'I.C.P: I.A.F. — S.A; (53S9): ; : ' / - r . .

0 Sintem alături de vecina! nostru Ioan Muntean in marea duriere pricinuită de ■ pierdere# tatălui drag. Familie! sincera condoleanţe. ; Locatarii;.. blocului Plopilor nr. S. (5368) , \ , . ' / -

' 0 Aducem calde mulţumiri tu­turor celor rare au fost alături

de hol In' marea durere a pier­derii preâ timpurie a scumpei şi iubitei ; noastre mame MARIA COSN'AiîOVICl. Familii* Vlaie*#1 Cosnarovici.' (5358).

0 Ca profunde sentimente de compasiune sintem alături - de

! minunata prof. Olgâ Sueeăvi ta 1 pierderea mamei dragi. Familia

Ilerdlicska, (5387)• Se împlinesc şase luni de la­

crimi şl durere de'cind ne-a pă­răsit pentru totdeauna scumpa noastră soţie, mamă, m aâă soa­cră, bunici şi cuscră LUCnEţlA TREBEA, Golul lăsat tn Inimile noastre nu va fi umplut nicio­dată. I i , vom - păstra o .veşnici a- mlntire. Dumnezeu s-o odihneas-' c i în pace. Familia. (5395)

0 Lacrimi şl flori pe monnîn- | tul tatălui MIRCEA 'MÂNU, la

S ani de la.deces. Mirel. (5«îi)• S-au împlinit C săplămînl de

lacrimi şl durere de cind moar­tea nemiloasă . a . răpit-o dintre noi pe cea mai buni soţie, ma­

mă şi bunici ANA PETRINDEAN. Comemorarea v» avea loc In ziua de 36 iunie 1991 In satul Suceag. Dumnezeu i-o odihnească în pace. Familia. (5633)

0 slncerc condoleanţe’ prietenei mele Ana Cosma Ia pierderea ma­mei dragi. Eva Sălcudcan. (5353)' 0 Cu lacrimi In ochi şl nemărgi­

nită durere anunţ Încetarea fulgeră­toare din viaţă a scumpei mele soţii MARIA COSTEA. Inmormint*-

. rea va avea los joi, 27 Iunie 1K1 la sal - Rediu, ora 14. Nu te voi uita niciodată, scumpa mea soţie. Soţul îndurerat. (5658)

.COLEGîUl.DE REDACŢIEIH« Câlian (redaclor sef), Dan R«br<

dactor $of adjunct), Vaier Chîoreanu ?»f od)uncl}< Traîan Bara (secretar gcredaciIM: u « d« - *■*—• *•

Dan Rebreanu (ie- iu (redactor

t —- — i(«nan oara (secretar general de rodacjie), Ion Rus* Marfa Sângeorzan, Radu VJda.

Tiiaj2T310