Chișinău, 2017
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova
PREMISELE REVITALIZĂRII URBANE
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Proiect finanțat de:
MINISTRY OF ECONOMIC DEVELOPMENT OF THE REPUBLIC OF POLAND
2
INTRODUCERE
Crearea sistemului de revitalizare urbană în Republica Moldova este un proces inițiat în
baza schimbului de experiență în cadrul proiectului „Suport Guvernului Republicii
Moldova în implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională pentru anii
2016-2020 prin dezvoltarea urbană integrată și sustenabilă“, pentru anii 2017-2019,
implementat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al
Republicii Moldova în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice din Polonia.
Proiectul este susținut financiar din fondurile programului de cooperare poloneză
pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei – Polish Aid 2017.
Acest document este realizat în cadrul proiectului menționat, cu suportul experților din
cadrul Ministerului de Dezvoltare Economică al Poloniei și compania de consultanță
”Projekty Miejskie”.
Scopul documentului ”Premisele Revitalizării Urbane în Republica Moldova” reprezintă
prezentarea generală a conceptului de revitalizare în contextul național.
1. DE CE ESTE NECESARĂ REVITALIZAREA URBANĂ?
Oraşele din Republica Moldova, de la cele mai mici şi până la capitala ţării, Chișinău, se confruntă cu probleme majore legate de degradarea spațiului construit, o calitate a vieţii care nu corespunde standardelor sau aşteptărilor cetăţenilor, probleme legate de calitatea mediului etc. Cartiere de blocuri locative care nu au fost renovate substanţial de la darea acestora în folosinţă, centre istorice urbane cu valoare de patrimoniu și monumente în paragină, zone industriale abandonate, spaţii publice degradate, infrastructura învechită sau uneori inexistentă în unele zone, spaţii verzi insuficiente precum și alte probleme de ordin socio-economic, urbanism și amenajarea teritoriului. Toate aceste probleme au devenit din ce în ce mai vizibile în perioada transformărilor prin care a trecut Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani.
Conceptul de revitalizare urbană vine în schimbarea paradigmei urbane privind modul de planificare, finanțare, dezvoltare și guvernare a orașelor, bazate pe necesitățile actuale și de perspectivă, pe specificul fiecărei zone în parte a orașelor și în conformitate cu Noua Agendă Urbană, adoptată în luna octombrie 2016 la Conferința Națiunilor Unite de la Quito, Republica Ecuador.
În acest context, conceptul va avea ca țintă revitalizarea și îmbunătățirea calității și creșterea atractivității mediului urban și a proiectării urbane în beneficiul cetățenilor, al economiei și al societății în ansamblu, prin:
3
1. Pregătirea operațiunii de revitalizare urbană (identificarea și selectarea zonei cu concentrarea asupra zonelor urbane defavorizate, precum și a spațiilor de influență urbană);
2. Analiza multicriterială a zonei (elaborarea criteriilor de evaluare a zonei, valorificarea potențialului de dezvoltare, analiza problemelor cu care se confruntă zona urbană, stabilirea oportunităților și limitelor intervențiilor
pentru demararea proceselor de proiectare si execuție a lucrărilor de revitalizare și a modului de integrare a acestor zone în procesul de dezvoltare durabilă a orașului, etc);
3. Elaborarea și implementarea programului și a planului de revitalizare a zonei, care vor prevedea următoarele:
transpunerea obiectivelor europene în măsuri locale pentru întărirea competitivității și identității orașelor, dezvoltării urbane integrate (Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile, adoptata la reuniunea ministerială informale privind dezvoltarea urbana si coeziunea teritoriala la 25 mai 2007; Carta Urbanismului European, adoptată de Adunarea Generală a Consiliului European al Urbaniștilor de la Barcelona din 12 aprilie 2013; Noua Agendă Urbană, adoptată în cadrul conferinței Națiunilor Unite privind Locuirea și Dezvoltarea Urbană Durabilă (Habitat III) de la Quito, Republica Ecuador din octombrie 2016; Convenția europeană a peisajului, adoptată la 20 octombrie 2000, Florența; etc.);
protecția și reabilitarea patrimoniului cultural construit și arheologic reprezentat în cartierele (centrele) istorice, de respectare a zonelor de protecție;
reconversia și refuncționalizarea terenurilor abandonate etc;
îmbunătățirea condițiilor de trai și a calității mediului (inclusiv gestionarea deșeurilor, reducerea poluării fonice, gospodărirea apelor și a spațiilor verzi, încurajarea reducerii riscurilor de dezastre și adaptarea la schimbările climatice, etc.) în cartierele locative existente;
crearea unor centre de cartier în zonele selectate, în vederea degrevării centrelor orașelor și crearea de sinergii cu zonele învecinate;
asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități;
conservarea identității comunității și dezvoltarea diversității culturale;
reamenajarea și modernizarea spațiului public – zone de agrement, piețe, scuaruri, parcuri, etc;
modernizarea și dezvoltarea infrastructurii urbane – echiparea tehnico-edilitară (alimentarea cu apă potabilă, canalizarea menajeră și pluvială, alimentarea cu gaze, energie electrică și iluminatul public, energie termică,
4
etc) și infrastructura rutieră și pietonală (drumuri, rețele de transport, etc.), promovarea mijloacelor ecologice de transport în special pentru zonele istorice ale orașelor.
Aceste acțiuni urmează să facă parte din prioritățile politicii de dezvoltare durabilă și echilibrată teritorială și regională prin politici și reglementări specifice.
Avantaje la nivel național ca urmare a implementării programelor de revitalizare urbană:
Realizarea eficientă a obiectivelor politicii de dezvoltare regională în Republica Moldova;
Un progres către un impact coerent asupra sferei sociale, economice și culturale în orașele RM;
Valorificarea eficientă a fondurilor în orașul și perioada dată (perspectiva pe termen mediu și lung);
Instrumente de creare și consolidare a capacității instituționale pentru gestionarea eficientă a dezvoltării locale și regionale;
Stimularea cooperării la nivel național a administrațiilor orașelor cu administrația publică centrală.
Avantaje la nivel local ca urmare a implementării programelor de revitalizare urbană:
Soluționarea problemelor unor zone defavorizate sau nepopulare ale orașelor, cu impact asupra întregii colectivități (probleme de securitate a locuitorilor, de mediu, etc.)
Atenuarea efectelor negative ale transformării (inclusiv și mai ales șomaj, sărăcie) și îmbunătățirea condițiilor de viață și de mediu, crearea unor locuri de muncă noi și decente;
Dezvoltarea dialogului între toți actorii implicați în viața locală (aleși locali, autorități, asociații obștești, locuitori (persoane fizice și juridice), investitori, etc.) și de noi practici pentru administrația publică locală. Crearea unei platforme de comunicare și colaborare cu cetățenii pentru dezvoltarea calității vieții;
Revitalizarea identității locale și a mândriei locale; Dezvoltarea turismului; Implicarea activă a locuitorilor orașului la luarea deciziilor în domeniul
urbanismului; Angajarea mijloacelor politicii sociale, educaționale, culturale, de mediu,
locative, de spațiu, pentru introducerea unei ameliorări de durată a condițiilor și calității vieții în orașe;
Facilitarea stabilirii parteneriatelor durabile la nivel locale; Sporirea spiritului civic al comunității și a sentimentului de apartenență; Prevenirea depopulării orașelor; Îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor; Ameliorarea securității în orașe și diversificarea activităților socio-culturale.
5
2. CE REPREZINTĂ REVITALIZAREA URBANĂ?
În general, ”revitalizarea urbană” este definită după cum urmează:
“Revitalizarea reprezintă un proces de eliminare dintr-o stare de criză a zonelor urbane degradate, desfășurat în mod complex, prin acțiunile integrate teritorial și desfășurate de către administrațiile locale prin parteneriate locale, regionale, naționale eficiente în baza unui program de revitalizare”.
De regulă revitalizarea urbană are 3 piloni de bază: fizic, economic și social, care sunt luați în considerare în procesul de elaborare și dezvoltare a planurilor de revitalizare urbană în funcție de necesitatea de intervenție pe fiecare dintre ei.
Revitalizarea urbană devine un proces eficient și util în cazul orașelor care au capacitatea de a-și defini corect și realist problemele cu care se confruntă și de a identifica soluții adecvate.
Ideea de bază a activității de revitalizare urbană constă în faptul că aceasta se referă la spațiile nevalorificate și dezavantajate. Prin urmare, revitalizarea urbană vizează rezolvarea unor probleme importante ale orașului, și anume a acelor care împiedică dezvoltarea armonioasă a localității.
Procesul de revitalizare urbană reprezintă o abordare complexă și inovatoare a problemelor și presupune o gândire creativă cu privire la soluțiile pentru o zonă sau un oraș. Ținând cont de faptul că fiecare cartier, zonă sau oraș are o identitate proprie specifică, aceasta regăsindu-se atât în problemele sale, cât și în oportunitățile de a le soluționa.
Programul de revitalizare ale unei zone urbane este un instrument al dezvoltării urbane durabile, prin care un organism desemnat își definește programul de acțiuni asupra unei zone. Elementele ce trebuie definite de program sunt:
a) planificarea obiectivelor de dezvoltare (în urma analizelor situației existente, din punct de vedere istoric-cultural, urban, social și economic);
b) definirea ”actorilor” urbani, care prin implicarea la diferite nivele de responsabilitate, contribuie organizatoric, material, politic la implementarea programului;
c) optimizarea strategiilor si stabilirea pașilor necesari implementării programului.
Proiectele de revitalizare urbană sunt inițiate de autoritatea locală pe baza unui program de revitalizare urbană elaborat de specialiști cu experiență diversă (urbaniști, arhitecți, sociologi, antropologi, economiști, specialiști in comunicare, etc). În realizarea proiectului de revitalizare urbană un rol esențial îl au partenerii
6
civici (reprezentanți ai societății civile, asociații profesionale etc.) și membrii comunității care vor beneficia de rezultatele acestui proces.
Proiectul de revitalizare urbană reprezintă instrumentul final care implementează programul de revitalizare și se elaborează cu respectarea prevederilor Legii nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Legii nr. 436 din28 decembrie 2006 privind administrația publică locală; Legii nr. 536-XV din 12 octombrie 2001 pentru ratificarea Convenției privind peisajul european, Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, NCM B.01.02:2016, NCM A. 07.02-2012, etc.
Avantajele unui proiect eficient de revitalizare urbană: prosperitate economică şi noi locuri de muncă; accesibilitate și conectivitate; egalitate de şanse; utilitate socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă; oferă confort și siguranță; protejarea şi ameliorarea mediului urban, pentru obţinerea unei dezvoltări urbane durabile; un nou mod de administrare a oraşului, bazat pe strategia socio-economică a localității.
Pentru un proiect de revitalizare urbană eficient este necesară: cooperarea între instituţiile administraţiei publice la nivel central şi local; cunoaşterea realităţilor locale şi identificarea măsurilor de intervenţie; elaborarea şi implementarea politicilor, programelor şi proiectelor realiste de revitalizare urbană; parteneriate eficiente și durabile cu comunitatea locală, sectorul privat și toate părțile interesate; sprijin şi deschidere către dialog cu structurile societăţii civile; campanii de informare și promovare, implicarea activă a mass mediei.
Actorii implicați:
Competitivitate economică:
• Creșterea atractivității investițiilor în afaceri;
• Susţinerea iniţiativelor de antreprenoriat social;
• Activităţi menite să crească atractivitatea turistică;
• Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii economice locale și reabilitarea infrastructurii fizice.
Calitatea vieții:
• Iniţiative ce contribuie la regenerarea culturală a zonelor urbane defavorizate;
• Iniţiative ce contribuie la regenerarea socială a zonelor urbane defavorizate;
• Modernizarea învățământului în zonele urbane defavorizate și implicarea tineretului;
• Îmbunătățirea serviciilor publice.
Mediul înconjurător:
• Renovarea/modernizarea spațiilor publice cu utilizare intensă;
• Amenajarea unor zone urbane izolate/degradate;
• Modernizarea piețelor și a parcurilor urbane;
• Modernizarea și construirea de locuri de joacă și altor locuri de recreere active;
• Îmbunătățirea calității aerului;
• Reducerea nivelului de zgomot.
7
La nivel național :
Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR); Consiliul Național de Planificare a Teritoriului (CNPT); Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM);
cu participarea: Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI); Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC); Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS); Serviciul Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne.
La nivel regional și local:
Primăriile orașelor;
Consiliile raionale;
Consiliile Regionale pentru Dezvoltare; Agențiile de dezvoltare regională; Organizațiile nonguvernamentale locale; Locuitorii orașelor (grupuri de inițiativă, grupuri de acțiune locală); Sectorul privat.
CINE SE POATE IMPLICA în proiecte de revitalizare urbană?
Actorii urbani din sectorul public:
Experţi ai administraţiei publice; Servicii tehnice ale administraţiei locale şi factori de decizie; Aleşii locali; Managerii departamentelor de profil; Întreprinderi municipale responsabile de gestionarea fondurilor locative; și alte părți interesate în procesul de Revitalizare urbană.
Actorii urbani din sectorul privat:
Experți în diverse domenii ale dezvoltării urbane: urbaniști, arhitecți, peisagiști, ingineri, sociologi, psihologi, specialiști în sociologia și economia urbană, antropologi, arheologi, juriști, economiști, ecologi, geografi
Societăţi comerciale furnizoare de servicii în zonă; Asociaţii patronale; Lideri de opinie în domeniul afacerilor; Instituţii financiare;
Investitori privați; și alte părți interesate în procesul de Revitalizare urbană.
Actorii urbani ai societăţii civile:
8
Proprietari de clădiri şi terenuri; Proprietari şi asociaţii de locatari; Mass-media; Organizaţii non-guvernamentale naţionale şi internaţionale; Şcoli şi universităţi; Casele de cultură; și alte părți interesate în procesul de Revitalizare urbană.
Parteneriate:
Administrația centrală – Administrația locală
Administrația locală – Investitori privați – Organizații non-guvernamentale
Administrația locală – Administrația locală (în programe interregionale, interurbane)
Administrația locală – Organisme internaționale europene.
În toate parteneriatele menționate mai sus, locuitorii trebuie consultați și implicați, la toate etapele, de la demararea proiectelor până la realizarea acestora.
Eficiența acestor programe se explică în mare parte prin faptul că cetățenii, ca beneficiari direcți, sunt implicați în întregul proces: de la început, atât în identificarea problemelor și a oportunităților, cât și în evaluarea soluțiilor propuse. Mai mult decât atât, toate proiectele de revitalizare prevăd instrumente de creare și consolidare a capacitaților unei comunități de a administra și valorifica local rezultatele proiectelor.
3. CARE SUNT ROLURILE INSTITUȚIILOR IMPLICATE ÎN ACȚIUNI DE REVITALIZARE URBANĂ?
Ca și în cazul oricărui proces, în realizarea revitalizării urbane este absolut necesar ca rolul și sarcinile instituțiilor implicate în acțiuni de revitalizare urbană să fie clar și concret definite și stabilite.
În linii generale, principalele instituții în procesul de revitalizare a zonelor urbane sunt: la nivel central –MEI și MADRM, la nivel local - autoritățile orașului. Cu toate acestea, pentru a asigura un proces complex, cuprinzător și durabil, este necesară participarea și implicarea (la diferite etape de elaborare a sistemului) și a altor actori ale căror activitate este importantă și relevantă pentru dezvoltarea durabilă și revitalizarea urbană.
Rolurile și atribuțiile instituțiilor implicate în acțiuni de revitalizare urbană la nivel național:
Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR):
9
Elaborarea și promovarea documentelor de politici și a instrumentelor pentru o dezvoltare urbană echilibrată și durabilă;
Elaborarea reglementărilor, metodologiilor și normativelor necesare; Includerea în politicile statului a conceptului și noțiunilor de ”revitalizare
urbană”; Asigurarea financiară din fondurile disponibile; Și alte atribuții, după caz.
Rolurile și atribuțiile instituțiilor implicate în acțiuni de revitalizare urbană la nivel regional și local:
Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR), Consiliile de dezvoltare regională (CRD):
Acceptarea activităților de revitalizare urbană; Reflectarea activităților în planurile de acțiuni; Orientarea bugetului și taxelor locale; Desfășurarea sondajelor privind identificarea ”zonelor problematice”; Organizarea consultărilor cu cetățenii; Utilizarea informațiilor statistice; Luarea deciziilor de modificare a planurilor urbanistice generale și planurilor
urbanistice zonale; Stabilirea priorităților de revitalizare; Elaborarea criteriilor de eligibilitate; Scrierea proiectelor de revitalizare și consultarea cu publicul; Implementarea în practică și asigurarea durabilității; Promovarea conceptului de revitalizare urbană.
Rolurile și atribuțiile instituțiilor implicate în acțiuni de revitalizare urbană la nivel local:
Orașele:
Reflectarea activităților în planurile de acțiuni; Orientarea bugetului și taxelor locale; Desfășurarea sondajelor privind identificarea ”zonelor problematice” ale
orașelor; Organizarea consultărilor cu locuitorii orașului; Utilizarea informațiilor statistice;
Elaborarea, modificarea și actualizarea planurilor de amenajare locale (a orașelor și municipiilor);
Elaborarea, modificarea și actualizarea planurilor urbanistice generale și zonale;
Crearea platformelor de comunicare și colaborare cu locuitorii orașului; Stabilirea priorităților de revitalizare; Scrierea proiectelor de revitalizare și consultarea cu publicul; Implementarea în practică și asigurarea durabilității;
10
Dezvoltarea de parteneriate și proiecte cu alte instituții de stat sau private pentru atragerea de investiții.
Rolurile și atribuțiile societății civile implicate în acțiuni de revitalizare urbană:
Participarea la definirea problemei; Consultarea criteriilor de prioritizare; Asigurarea unui dialog eficient între ONG-uri de diferite profiluri (social, media,
economic, consultativ etc.); Mobilizarea localnicilor; Campanii de informare și sensibilizare, flashmoburi și alte măsuri de mobilizare
comunitară; Asigurarea transparenței decizionale; Contribuție la asigurarea durabilității.
Rolurile și atribuțiile sectorului privat implicat în acțiuni de revitalizare urbană:
„Viziunea” economică a activităților de revitalizare; Consultarea conceptuală; Facilitarea aspectului social al activităților (orientarea către cetățean); Contribuții financiare; Actori și parteneri în implementare a proiectelor de revitalizare
În toate aceste parteneriate, locuitorii orașelor trebuie consultați și implicați, la toate nivelele de acțiune, de la inițierea proiectelor până la implementarea, monitorizarea, evaluarea și asigurarea durabilității acestora!
Nivelul de dezvoltare a oraşului reprezintă rezultatul sinergiei eforturilor comune ale tuturor actorilor urbani.
11
Principiile parteneriatelor dintre actori în cadrul unui proiect integrat de revitalizare urbană:
Recunoaștere reciprocă a necesității și importanței de a lucra în echipă – administraţie publică, profesioniști, cetăţenii orașului, sectorul privat etc.
Parteneriatul reprezintă o modalitate eficientă de stabilire a viziunii de dezvoltare a oraşului, fiind o platformă unde se discută şi se decid de comun acord priorităţi și măsuri de intervenţie, se planifică şi se distribuie resurse.
Un parteneriat nu reprezintă o acțiune ad-hoc, ci este un proces de durată, care presupune implicare activă pentru stabilirea unor relații de încredere.
4. CARE AR PUTEA FI SURSELE DE FINANȚARE PENTRU PROIECTELE DE REVITALIZARE URBANĂ?
Este de remarcat că sursele principale de finanțare a proiectelor de revitalizare urbană urmează a fi identificate din bugetul autorităților locale. Conform Legii privind finanţele publice locale, nr. 397 din 16.10.2003, art. 37, administraţia locală este în drept de a atrage şi acumula fonduri extrabugetare destinate pentru susţinerea diferitor programe de interes local. Ţinând cont de faptul că, bugetul local nu poate satisface toate necesităţile comunității, este binevenit ca autorităţile publice locale să dispună de capacităţi de planificare strategică pentru atragerea finanţărilor şi investiţiilor din surse alternative, inclusiv exterioare.
FNDR - Fondul Național de Dezvoltare Regională este principalul instrument
financiar destinat implementării proiectelor de dezvoltare regională. Fondul nu are personalitate juridică și reprezintă un fond dedicat al Bugetului de Stat. Utilizarea fondului are loc prin implementarea la nivel regional (de către Agențiile de Dezvoltare Regională) a proiectelor din Documentul Unic de Program aprobat de Guvern. Mecanismul de alocare financiară este stabilit de către Guvern, în baza unui regulament.
FEE - Fondul pentru Eficiență Energetică are misiunea de atragere şi gestionare a resurselor financiare în vederea finanţării şi implementării proiectelor în domeniul eficienței energetice şi al valorificării surselor de energie regenerabilă în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de Guvern, care va fi asigurat prin:
- promovarea proiectelor investiţionale în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabilă;
- acordarea asistenţei tehnice pentru elaborarea de proiecte în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie;
- acordarea de asistenţă financiară proiectelor;
12
- contribuţii financiare directe; - acţionarea în calitate de agent sau mediator pentru celelalte surse de
finanţare; - asigurarea garanţiilor depline sau parţiale în cazul finanţării de către bănci; - acordarea asistenţei în identificarea combinaţiei optimale de finanţare a
proiectelor.
FEN – Fondul Ecologic Național, creat pentru colectarea de resurse suplimentare pentru finanțarea măsurilor de protecție a mediului şi reconstrucţie a ecosistemelor, și anume:
- de a facilita finanțarea și co-finanțarea elaborării și implementării politicilor și legislației de mediu în Republica Moldova, încurajând investițiile care vor contribui la implementarea politicilor și legislației relevante de mediu naționale şi a Uniunii Europene, inclusiv investiții în atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice, managementul deșeurilor, aprovizionarea cu apă și tratarea apei, protecția naturii și a biodiversității, prevenirea poluării industriale și aplicarea tehnologiilor ecologice, educației și cercetării ecologice, precum și în alte sectoare prevăzute de legislația și politicile comunitare de mediu;
- sprijinirea finanțării proiectelor de investiții în mediu din sursele instituțiilor financiare locale și străine;
- susținerea financiară pentru dezvoltarea finanțării proiectelor, care într-un final, vor permite R. Moldova să absoarbă mai multe investiții financiare în sectorul de mediu, inclusiv din surse externe.
FISM - Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, cu rol de a contribui la
implementarea Strategiilor Naționale de Dezvoltare în Moldova prin împuternicirea comunităţilor sărace şi instituţiilor lor în managementul necesităţilor prioritare de dezvoltare.
- De rând cu acordarea asistenţei tehnice şi financiare, FISM reprezintă pentru comunităţi şi un mecanism de învăţare a noilor principii de guvernare locală.
- Rolul FISM constă în susținerea financiara a 70%-85% din costul propunerilor de subproiect și în facilitarea și monitorizarea grupurilor comunitare care doresc să implementeze subproiecte.
Parteneriate public – privat, poate fi creat în scopul contribuirii la atragerea de investiţii private pentru realizarea proiectelor de interes public, al creşterii eficienţei şi calităţii serviciilor, lucrărilor publice şi altor activităţi de interes public şi al utilizării eficiente a patrimoniului public şi a banilor publici. Parteneriatul public-privat se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat având ca scop sporirea eficienţei patrimoniului public, fiecare partener asumându-şi riscuri şi responsabilităţi concrete.
13
Alte surse de finanțare, în baza acordurilor de colaborare ale administrațiilor
orașelor cu partenerii de dezvoltare; prin participarea la diverse apeluri de proiecte; prin stabilirea colaborării cu parteneri din sectorul privat În anul 2018 se va desfășura faza de pilotare a proiectelor de revitalizare urbană pentru orașele participante în cadrul proiectului menționat în capitolul ”Introducere”. În urma unui concurs, care urmează a fi lansat la începutul anului 2018, pentru cele 15 municpii și orașe participante în cadrul proiectului, vor fi selectate X proiecte de revitalizare urbană, care vor fi implementate pe parcursul anului 2018. Faza de pilotare reprezintă o testare și exersare a activităților de revitalizare urbană în Republica Moldova, astfel încât în 2019, comunitățile locale să dispună de capacități și experiență de a identifica surse diverse de finanțare și să propună activități îmbunătățite de revitalizare urbană. Pilotarea presupune o cotă de co-finanțare din partea autorităților publice locale.
5. CARE SUNT PRINCIPIILE PROCESULUI DE REVITALIZARE URBANĂ?
Revitalizarea drept element important al viziunii generale de dezvoltare a orașului Este important ca acțiunile de revitalizare întreprinse să fie coordonate în baza conceptului general de dezvoltare a orașului cu care se identifică în mod univoc autoritățile locale ale acestuia. Astfel, anumite operațiuni se vor suplimenta, construind o direcție coerentă de dezvoltare. În caz contrar va avea loc o coliziune a anumitor operațiuni și reducerea eficienței acestora, iar acțiunile autorităților orașului vor deveni inconsecvente. Necesitatea de a stabili conceptul de revitalizare în strategia de dezvoltare a orașului, nu înseamnă că aceasta nu poate fi întreprinsă în cazul când strategia nu se referă în mod direct la revitalizare. În primul rând, avem în vedere coerența dintre idee și concept, și nu anumite denumiri și noțiuni. Și când strategia presupune alte priorități decât ar rezulta din necesitățile de revitalizare, atunci inițierea revitalizării ar trebui să fie un imbold pentru actualizarea strategiei de dezvoltare a orașului și de asigurare a coerenței acesteia cu conținutul programului de revitalizare.
Asigurarea unei analize cu indicatori obiectivi
Dacă în cazul orașelor mai mici indicarea zonei în care se va desfășura revitalizarea nu necesită în mod obligatoriu utilizarea unor indicatori statistici pentru stabilirea razei acestui teren, în cazul orașelor mai mari (peste 50 mii de locuitori) diferențierile interurbane în ceea ce privește indicatorii sociali (în primul rând: șomajul, beneficierea de ajutor social, infracționalitatea, nivelul de educație etc.) și tehnico-infrastructurali (de ex. condiții de trai, acces la utilități, starea tehnică a imobilelor) trebuie să fie analizate și decisive pentru a stabili, unde există zone în care trebuie să se intervină de urgență. După trasarea zonei de revitalizare, referirea la valorile în cifre ale
14
indicatorilor, devine indispensabilă. Fără acest lucru va fi imposibil să stabilim, ce fel de probleme apar în mod real în zona respectivă și dacă în urma acțiunilor întreprinse au loc anumite schimbări în bine – în valori absolute, ca și în raport cu celelalte zone ale orașului.
Concentrarea acțiunilor de revitalizare
Pentru a asigura cea mai mare eficiență a acțiunilor întreprinse trebuie să avem grijă de concentrarea maximă a acestora – doar o intervenție cu intensitate mare dă speranța că se va obține un efect de schimbare reală și durabilă. „Concentrarea” reprezintă acțiunile întreprinse, de regulă, concentrate pe o zonă a orașului, cu excepția situației când caracterul orașului permite o altă abordare (de ex. un oraș mic în care instituțiile și/sau obiectele infrastructurale - cheie pentru efectuarea schimbărilor sunt dispersate). Acțiunile trebuie să fie cât mai corelate pentru a obține rezultate integrate în toate domeniile de intervenție (infrastructură, politică socială, economie, mediu, calitatea traiului și a vieții în oraș etc.).
Abordare complexă și rațională a programelor de revitalizare – mecanisme de asigurare a calității acestora
O condiție necesară în inițierea procesului de revitalizare, trebuie să fie elaborat programul urban de revitalizare, care va asigura corelarea acțiunilor planificate cu problemele identificate și vor servi la realizarea obiectivelor trasate. Programul de revitalizare trebuie, nu doar să conțină necesitățile, ci și, să se caracterizeze prin caracterul complex și integral al acțiunilor și, în plus, trebuie să-l convingă pe beneficiar că este rațional și posibil de finalizat/implementat.
Sursele de finanțare a programului Unul dintre principiile de bază ale programelor de revitalizare reprezintă colaborarea, implicarea diverselor unități. Astfel, este necesar să se prezinte și structura de finanțare a programului de revitalizare. Aceasta trebuie să aibă în componența sa mijloace provenite din diverse surse de finanțare, care sunt la dispoziția unităților. În cazul altor surse, decât cele proprii ale autorității locale, trebuie să se aibă în vedere elaborarea profilării mijloacelor „pentru revitalizare”.
Este recomandabil ca programele de revitalizare să fie astfel concepute și formulate, încât în realizarea acestora să fie implicați operatorii privați (nu doar prin acțiuni ocazionale de caritate, dar prin activități comerciale integrate, care vor contribui inclusiv la realizarea scopurilor sociale). În acest context, trebuie să fie analizată în mod special posibilitatea de realizare a proiectelor de parteneriat public-privat (PPP).
Parteneriat, angajament și cooperare eficientă a tuturor actorilor
Având ca scop îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, programele de revitalizare trebuie să fie elaborate și realizate pe baza unor mecanisme de participare civică. Acest lucru înseamnă nu numai efectuarea unor consultații publice la unele documente sau proiecte deja elaborate, dar și aplicarea unor mecanisme și proceduri în care mediul local (locuitorii și organizații neguvernamentale) vor fi implicate activ în formularea
15
întregului program, inclusiv a acțiunilor acestuia, iar la etapa următoare, în verificarea și evaluarea realizării acțiunilor și programului. Este foarte importantă aplicarea abordării: de jos – în sus, la toate fazele activităților de revitalizare urbană.
Planificare și inițierea unui sistem eficient de gestionare
Pentru ca realizarea programului de revitalizare să se desfășoare eficient și să dea rezultate pozitive, este indispensabilă planificarea și inițierea unui sistem corespunzător de administrare a acestui proces, astfel încât pe de o parte, acesta să fie cât mai flexibil și cât mai puțin birocratic, iar, pe de altă parte să ia în considerare principiile de bază ale revitalizării (anume participare și parteneriat). Cu alte cuvinte, să asigure o colaborare eficientă a tuturor celor interesați, permițându-le să se simtă coautori ai acestui proces.
Mecanism eficient de monitorizare și evaluare a realizării programului
Dacă se dorește ca procesul de monitorizare și evaluare a realizării programului să se bazeze pe niște indicatori corecți și măsurabili, atunci este indispensabilă construirea unui sistem eficient de monitorizare – acesta trebuie să se refere atât la desfășurarea procesului, cât și la fenomenele negative (sociale, de infrastructură și tehnice) care au fost decisive pentru considerarea unei părți a orașului ca fiind degradată. În același sens, se recomandă analiza și prevenirea riscurilor.
Consolidarea cunoștințelor și realizarea schimbului de experiență
Sistemul de susținere a revitalizării urbane în Republica Moldova nu va fi complet, dacă nu va lua în considerare o componentă importantă care cuprinde, în primul rând, diseminarea cunoștințelor despre revitalizare iar, în al doilea rând, mecanismele unui schimb de experiență și de bune practici (de ex. rețea de orașe revitalizate, vizite de studiu, practici profesionale etc.).
6. IDEI DE REVITALIZARE URBANĂ
Acțiuni publice (restructurarea unor zone din cartiere degradate, înfrumusețarea spațiilor publice, reabilitarea unor clădiri vechi pentru servicii publice, achiziționarea și reabilitarea unui bloc locativ vechi pentru realizarea unor locuințe sociale etc.) sau acțiuni private (ameliorarea calității traiului, ameliorarea/renovarea spațiilor comerciale/meșteșugărești, renovarea fațadelor etc.).
Categoriile de lucrări ce vor face obiectul unor facilitați fiscale vor trebui stabilite în parteneriat de către administrația centrală – administrația locală.
Programul de revitalizare pentru fiecare dintre orașe trebuie să țină cont de următoarele principii: Principii de revitalizare urbană în domeniul social:
16
1. Să realizeze varietate spațială (prin recuperarea și valorificarea spațiilor publice și crearea de noi spații publice).
2. Să asigure o schimbare a structurii sociale (prin mixitate socială, gestiunea conflictelor și integrare socială, îmbunătățirea sau asigurarea de noi funcțiuni comunitare).
3. Să asigure mobilitatea pentru cetățeni (vârstnici, persoane cu dizabilități, copii etc.).
4. Să definească, să păstreze și să întărească identitatea urbană și culturală a cartierului (prin valorificarea morfologiei urbane, a zonelor protejate, a clădirilor istorice din zonă, reperelor culturale şi a istoriei).
Principii în domeniul ecologic: 1. Să asigure un sistem de transport durabil (prin transport alternativ,
îmbunătățirea conexiunilor pentru transportul în comun, trasee pietonale și piste pentru biciclete, realizarea unui sistem integrat de parcări etc.).
2. Să refolosească și să recicleze fondul construit existent (reutilizarea și reabilitarea clădirilor existente abandonate).
3. Să utilizeze durabil și să îmbunătățească spațiile verzi existente. 4. Să aplice soluții pentru protecția mediului.
Principii în domeniul economic: 1. Să încurajeze activitatea economică și diversitatea ei, păstrând caracterul
zonei. 2. Să asigure investiții durabile. 3. Să folosească resursele umane locale. 4. Să asigure diversitatea locuirii (prin reabilitări și construcții de locuințe tipice
zonei).
Se consideră oportun, ca programele de revitalizare pentru cele mai mari orașe să fie mai extinse, adică să dezvolte mai larg următoarele aspecte (de exemplu utilizându-se în acest domeniu modelul din străinătate):
complexitatea programului de revitalizare și de complementaritate reciprocă a acțiunilor de revitalizare,
coordonarea procesului de revitalizare cu planificarea spațială, precum și cu perfecționarea structurii spațiale a orașului,
dezvoltarea mecanismelor de finanțare a acțiunilor de revitalizare cu utilizarea mijloacelor private, de exemplu, în formula parteneriatului public-privat.
Ca instrument de lucru, conceptul revitalizării urbane este util la nivelul autorităților locale (pentru fundamentarea politicilor urbane), a locuitorilor (pentru implicarea în salvarea de la degradare a zonei) și a investitorilor (pentru a realiza potențialul investițional al zonei).
7. URMĂTORII PAȘI PRIVIND REVITALIZAREA URBANĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
17
Construirea treptată a sistemului se va desfășura simultan în două nivele principale: național (central) și local (urban):
Liniile directoare la nivel central:
Elaborarea premiselor și a Liniilor Directoare ulterioare pentru promovarea revitalizării urbane (negocieri interne ale guvernului, definirea naturii și domeniului de aplicare a orientărilor, definirea sistemelor instituționale și financiare);
Discuții la nivel guvernamental (Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale) cu privire la modalitățile și mijloacele de susținere a revitalizării urbane;
Participarea activă a orașelor-pilot în etapele proiectului menționat în capitolul ”Introducere”, în perioada 2017-2019;
Obținerea de date, efectuarea unor analize și cercetări suplimentare; Crearea unei rețele naționale de revitalizare (dezvoltare urbană) și consolidarea
capacității instituționale de revitalizare la toate nivelurile; Implicarea partenerilor externi (CE, donatori străini și alții).
Liniile directoare la nivel local:
Dezvoltarea capacităților privind revitalizarea urbană în cadrul proiectului Polonez de ajutor (instruire, vizită în Polonia, sprijin specializat, stagii în Polonia etc.);
Programe / proiecte pilot în orașe selectate pe parcursul anului 2018, conform pct. 4;
Educația și implicarea părților interesate în orașe;
18
Colaborarea și participarea activă la elaborarea normelor și regulamentelor naționale privind refuzul orașelor.
