3
Claudia Motea
PRELUDII
în
Cetatea Soarelui
poeme
Bucureşti, 2017
14
15
În copilărie
Soarele mă iubea
Parcă mai mult
Îmi făcea leagăn din raze
Iar eu
Murmuram un imn de slavă
Vieții oamenilor...
El nici nu mă auzea
Și
Se mulțumea
Doar cu surâsul meu
De fapt
El
Soarele
Îmi trimitea raze
Multe multe raze
Iar eu
Eu le luam
Și-mi făceam din ele un leagăn
Apoi mă așezam
Și cântam
Murmuram
În surdină
Așa cum v-am spus
16
Deja
Despre oameni
Viață
Iubire
Destin
Cu timpul
Am început să scriu
Și scriam
Scriam...
Încercam să scriu cea mai frumoasă
Poezie de dragoste
Așa credeam
Că ating Nemurirea
Așa credeam
Că soarele îmi va vedea Iubirea
Deci
Lupta începea de acolo
De sus
De la titlu
Iubitul meu Soare
Soare prețios
Soare de aur
Auriule Soare!
La-la-la... lalalalalala...
Lalalala... lalalala... la-la...
Târziu
Mi-am dat seama
Că scrisul meu
17
Fusese poleit
Doar
Cu aur
Din
Umbra
Lui
Ce repede
Ieșisem
Din
Copilărie!
18
În seara asta
Inima mea
Luminează
Străzile din San Francisco
Corzile de vioară
Devin
Șine de cale ferată
Ce transferă
Îngerii la pământeni și...
Viceversa
Inima-mi erupe
De slova cântării divine din nou
Aștern tăcerea ghemuită
În bucuria zilei de mâine
Că aici pe pământ
Te voi îmbrățișa mereu
Ce aripi îmi cresc
Iar mă gândesc
La tine.
19
Cu tine
Istoria lumii
Începe cu Bluess-ul
Pe plantații
Afro-americanii
Încă își caută Sufletul
Mutilat de gândul fericirii
De a exista
Într-o eră
În care
Sclavia
Pe veci
Să nu mai existe
Raiul negrilor!
Negreatitudine!
Pan-africanismul! Pan-americanismul!
Fii acum în Bronx
Și rostește asta
Sau în Detroit
Chiar în Flint
Zâmbetul Bluess-ului are dinți lucitori
Și buze cărnoase
Ce mușcă din viață
Dreptul la Iubire
20
Își cere cuvântul
Ridicând două degete la soare
Las surâsul zorilor
Să verse în tine
Toată roua din mine
Și asta pentru Bluess
Pentru oameni
Pentru viață...
21
Atunci
Când am început să număr
M-am așezat mai bine
Să fiu gata
Să număr
Până când
Cifrele vor dansa spre cer
Încă număr și acum
Și uite...
Că după prima vară
Nu m-am oprit
Număr în gând
Număr în șoaptă
Număr în gândul tău cel mai frumos despre tine
Și... știi ceva?
E seară
Cu zâmbet
De stea
În Capitală!
22
23
Cad
În inimă
Stropi de lumină
Din altarul Maicii Domnului
La priveghi
Mă rog
Sufletului
Meu
Să fie veșnic
În dorința
De a exista
În prezent
Numai clipe
În care tu
Să zâmbești
Vieții
Și din nou
Bluess!
Bluess-ul!...
Te sărut
Ca-n filmele
Americane.
24
Mă gândesc la tine
Și-mi simt inima
Ca pe o lună plină
De un alb sidefat
Ce vorbește stelelor în șoaptă
Despre
Frumusețea verbului A FI
În povestea acestui
Prezent
Spus și nespus.
25
În vârful picioarelor
Fără poante
Dansez ca o lebădă ceaikovskiană
Iar trupul mi-e o lumină
Pe care s-a prelungit
Soarele
De când s-a trezit
Până s-a dus la culcare
Ah!
Am uitat să vă zic...
Dinlăuntrul meu
Binecuvântează
Libertatea
Că exist
Că te pot vedea
Că te simt.
26
Timp ireversibil
Alergi prin coclauri
De veghe
Cu gândul
Că ce se înfiripă
Acum
Va dăinui
Mai mult decât
Iisus chiar...
Mai mult decât
Poate mintea
Legiuitorului
Și celui care face păcat
Să conceapă
Timp ireversibil
Retoric mai ești
Pe limba iubirii!
153
160
CUPRINS
Claudia Motea - poeta spectacol. Prefaţă de VICTOR CRĂCIUN / 5;
Am poftă de Tine Doamne / 13; În copilărie / 15; În seara asta / 18;
Cu tine / 19; Atunci / 21; Cad / 23; Mă gândesc la tine / 24;
În vârful picioarelor / 25; Timp ireversibil / 26; Timp rebel / 27;
L-am înghiţit pe Prometeu / 30; La cumpăna zilelor/ 31;
Vino şi ia-mă! / 33; Sincer / 35; Sărut / 38; Tigru / 39; În noapte / 41;
Femeia / 42; Mă rog / 43; Ieri / 44; Gonesc / 45; Ţine-te bine / 47;
Zbor / 48; Mi-aş dori măcar o dată / 49; În starea de bine / 53;
Din nou plouă... / 55; Te-ai gândit vreodată / 57; Eşti FIUL / 59;
Veghez / 61; Să-ţi alerge / 62; Pun un i / 63; Acasă / 64; Alerg / 65;
Pe aripa tăcerii / 67; Frunză verde mărgărit / 68; Seara / 69;
Îmi împăturesc / 70; Mi-am pus / 71; Oare ce vis pot avea / 72;
Am pus mâinile / 73; Am agăţat / 74; Nu te văd / 75; Îngân / 77;
Un gând poetic / 79; Ce-ar fi / 80; Zbor... / 81;
Te-am aşteptat până acum / 82; La răsărit... / 84; Zorii de zi / 85;
Dimineaţa / 86; Universul Incearcă / 87; În gând de faptă... / 88;
Nimicul / 89; Azi / 90; Legată la ochi / 91; Când tu îmi zâmbeşti / 92;
Cobor / 93; Pietrele / 94; Am coborât / 95; Mademoiselle Pogany / 96;
Să ne jucăm / 97; În noapte / 98; leri / 100; Da / 102;
Simt că nu mai pot duce / 105; Mi-e foame / 106; Într-o zi / 108;
Unu / 109; Mi s-a spus / 111; Uite aşa... / 113; Schimb / 115; Ieri / 116;
Inima / 119; Simt / 121; Îmbrac / 123; Pune deoparte scânteia / 124;
Mă agăţ de o inimă / 125; Lasă-te în bătaia / 126; Idila s-a înfiripat / 128;
Adun aşteptările de tine / 129; Ce caut? / 130;
Brâncuşi stă pe gânduri... / 131; De aici / 132; În semn de respect / 134;
Mă joc / 136; Am vrut / 137; Plouă / 138; Mă întreb / 139;
Mi s-a spus că semăn cu Primăvara / 141; De ce / 142; Ne naștem / 143;
Șoptesc / 146; Azi / 148; Sunt o prelungire / 149; Iese / 151;
Într-o dimineaţă / 152; Şi atunci / 154;
Imn solar închinat bucuriei de a trăi si a iubi. Postfaţă de ELIZA ROHA / 156;
Mi-am pus mâinile. Recenzie poetică de NICOLAE VASILE / 159.