INGRIJIREA PACIENTULUI CU INGRIJIREA PACIENTULUI CU RECTOCOLITA ULCERO RECTOCOLITA ULCERO

HEMORAGICAHEMORAGICA

Entitate distincta in cadrul Entitate distincta in cadrul Bolilor Inflamatorii Bolilor Inflamatorii IntestinaleIntestinale ( BII ) , rectocolita ulcerohemoragica ( ( BII ) , rectocolita ulcerohemoragica ( RCUH ) a fost cunoscuta sub diferite denumiri in RCUH ) a fost cunoscuta sub diferite denumiri in decursul timpului : decursul timpului : diaree cronica necontagioasa , diaree cronica necontagioasa , colita gravis , dizenterie bacilara , colita ulcerativa colita gravis , dizenterie bacilara , colita ulcerativa simpla , rectocolita hemoragica , colita ulcerata , simpla , rectocolita hemoragica , colita ulcerata , etc .etc .

Astazi boala este raspandita in intreaga lume si Astazi boala este raspandita in intreaga lume si este cunoscuta sub denumirea de rectocolita este cunoscuta sub denumirea de rectocolita ulcerohemoragica – RCUH .ulcerohemoragica – RCUH .

Pana in prezent niciunul din factorii infectiosi , Pana in prezent niciunul din factorii infectiosi , imunologici , genetici , psihosomatici , alimentari imunologici , genetici , psihosomatici , alimentari inclusi , analizati si implicati in diferite teorii , inclusi , analizati si implicati in diferite teorii , ipoteze , concepte etiopatogenetice nu a fost ipoteze , concepte etiopatogenetice nu a fost desemnat ca agent etiologic principal .desemnat ca agent etiologic principal .

Bolile inflamatorii intestinale idiopatice Bolile inflamatorii intestinale idiopatice – – rectocolita ulcero hemoragicarectocolita ulcero hemoragica ( RCUH ) si ( RCUH ) si boala boala Crohn Crohn ( BC ) cu origini indepartate , insa boli ( BC ) cu origini indepartate , insa boli foarte ʺmoderneʺ , se prezinta in momentul de foarte ʺmoderneʺ , se prezinta in momentul de fata ca unele dintre cele mai importante afectiuni fata ca unele dintre cele mai importante afectiuni care framanta cercetatorii de pretutindeni din care framanta cercetatorii de pretutindeni din punct de vedere medical , stiintific si socio-punct de vedere medical , stiintific si socio-economic.economic.

INTESTINUL GROSINTESTINUL GROS-ANATOMIE--ANATOMIE-

Intestinul gros este ultimul segment al tubului Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv, care porneşte de la partea terminală a digestiv, care porneşte de la partea terminală a intestinului subţire (ileonul), cu care se îmbină intestinului subţire (ileonul), cu care se îmbină la nivelul valvulei ileocecale şi se termină la la nivelul valvulei ileocecale şi se termină la orificiul anal.orificiul anal.

PORTIUNILE COLONULUIPORTIUNILE COLONULUI

CECULCECUL COLONUL ASCENDENTCOLONUL ASCENDENT COLONUL TRANSVERSCOLONUL TRANSVERS COLONUL DESCENDENTCOLONUL DESCENDENT SIGMOIDULSIGMOIDUL RECTULRECTUL

Partea de început a intestinului gros, prin care Partea de început a intestinului gros, prin care colonul comunică cu intestinul subţire şi care colonul comunică cu intestinul subţire şi care prezintă un organ limfoid (apendicele). Cecul prezintă un organ limfoid (apendicele). Cecul (cecumul) are formă de sac (este închis la fund (cecumul) are formă de sac (este închis la fund şi deschis la gură).şi deschis la gură).

CECUL

COLONUL ASCENDENTCOLONUL ASCENDENT

Segment vertical al intestiului gros, care urcă până Segment vertical al intestiului gros, care urcă până sub ficat,  unde formeză un unghi drept, sub ficat,  unde formeză un unghi drept, continuându-se cu colonul transvers.continuându-se cu colonul transvers.

COLONUL TRANSVERSCOLONUL TRANSVERS

Porţiune mobilă care leagă colonul ascendent de Porţiune mobilă care leagă colonul ascendent de colonul descendent.colonul descendent.

COLONUL DESCENDENTCOLONUL DESCENDENT

Segment aproape vertical al intestinului gros, Segment aproape vertical al intestinului gros, care coboară pe partea stângă a abdomenului, care coboară pe partea stângă a abdomenului, după ce realizează un cot, de la colonul după ce realizează un cot, de la colonul transvers la sigmoid.transvers la sigmoid.

SIGMOIDULSIGMOIDUL

Porţiune mobilă a colonului care ocupă fosa Porţiune mobilă a colonului care ocupă fosa iliacă stângă şi o iliacă stângă şi o parteparte din bazin. din bazin.

RECTULRECTUL

Segment terminal al intestinului gros, cu Segment terminal al intestinului gros, cu funcţie de rezervor, dar şi cu rol excretor, care funcţie de rezervor, dar şi cu rol excretor, care se termină prin orificiul anal.se termină prin orificiul anal.

FUNCTIILE INTESTINULUI GROSFUNCTIILE INTESTINULUI GROS

depozitează temporar deşeurile provenite din depozitează temporar deşeurile provenite din digestie şi apoi le elimină din organism sub digestie şi apoi le elimină din organism sub formă de fecaleformă de fecale

asigură absorbţia apei, a ionilor minerali, a asigură absorbţia apei, a ionilor minerali, a aminoacizilor şi a vitaminelor.aminoacizilor şi a vitaminelor.

realizează, prin microflora care se dezvoltă realizează, prin microflora care se dezvoltă aici, sinteza unor vitamine şi a unor enzime.aici, sinteza unor vitamine şi a unor enzime.

este o cale de eliminare a flatusului.este o cale de eliminare a flatusului. secretă, prin glandele sale, un lichid alcalin, secretă, prin glandele sale, un lichid alcalin,

încărcat cu fermenţi, vâscos, cu rol lubrifiant, încărcat cu fermenţi, vâscos, cu rol lubrifiant, enzimatic şi protector asupra mucoasei.enzimatic şi protector asupra mucoasei.

TRANZITUL DIGESTIV PRIN TRANZITUL DIGESTIV PRIN INTESTINUL GROSINTESTINUL GROS

Tranzitul resturilor provenite din alimentaţie Tranzitul resturilor provenite din alimentaţie prin colon este mult mai lent decât cel prin colon este mult mai lent decât cel desfăşurat anterior, la nivelul intestinului desfăşurat anterior, la nivelul intestinului subţire. subţire.

Dacă alimentele ajung în cecum după 3-6 ore de Dacă alimentele ajung în cecum după 3-6 ore de la hrănire, de aici şi până la eliminarea lor la hrănire, de aici şi până la eliminarea lor totală va mai trece un timp de aproximativ o totală va mai trece un timp de aproximativ o săptămână.săptămână.

După 72 de ore se elimină 70% din rezidurile După 72 de ore se elimină 70% din rezidurile alimentare.alimentare.

Definitia RCUHDefinitia RCUH

RCUH reprezintă o afecţiune inflamatorie RCUH reprezintă o afecţiune inflamatorie cronică idiopatică interesând exclusiv colonul, cronică idiopatică interesând exclusiv colonul, limitată la mucoasă, grevată de numeroase limitată la mucoasă, grevată de numeroase complicatii intestinale/extraintestinale.complicatii intestinale/extraintestinale.

RCUH se întâlneşte sub diferite sinonime: RCUH se întâlneşte sub diferite sinonime: "colita nespecifică", "proctocolita idiopatică", "colita nespecifică", "proctocolita idiopatică", "colita ulceroasă", "colita mucosală", "colita ulceroasă", "colita mucosală", "proctita granulara "proctocolita"."proctita granulara "proctocolita".

In RCUH, inflamaţia intestinală este limitată In RCUH, inflamaţia intestinală este limitată la mucoasă şi rareori, în forme severe, se la mucoasă şi rareori, în forme severe, se extinde la submucoasă.extinde la submucoasă.

In RCUH inflamaţia debutează la rect, este In RCUH inflamaţia debutează la rect, este continuă (nu există arii de mucoasă indemnă continuă (nu există arii de mucoasă indemnă între leziuni) şi se extinde centripet către valva între leziuni) şi se extinde centripet către valva ileo-cecală.ileo-cecală.

Ambele sexe sunt egal afectate , totusi , se Ambele sexe sunt egal afectate , totusi , se remarcă o incidenţă cu 30% mai mare la sexul remarcă o incidenţă cu 30% mai mare la sexul feminin , în ariile cu frecvenţă marefeminin , în ariile cu frecvenţă mare ..

Evoluţia incidenţei în raport cu vârsta ,avem un Evoluţia incidenţei în raport cu vârsta ,avem un prim vârf între 15 şi 25 de ani şi un al doilea, prim vârf între 15 şi 25 de ani şi un al doilea, mai mic, între 55 şi 65 de ani. mai mic, între 55 şi 65 de ani. Bolile inflamatorii Bolile inflamatorii intestinale sunt rare la copiii pana in 15 ani.intestinale sunt rare la copiii pana in 15 ani.

Epidemiologie

Incidenţa RCUH este de aproximativ 2 Incidenţa RCUH este de aproximativ 2 ori mai mare printre nefumători şi în ori mai mare printre nefumători şi în special la marii fumători în perioada special la marii fumători în perioada care urmează imediat stopării care urmează imediat stopării fumatului.fumatului.

Aproximativ 6-37% din pacienţii cu boli Aproximativ 6-37% din pacienţii cu boli inflamatorii intestinale prezintă istoric familial inflamatorii intestinale prezintă istoric familial pozitiv. pozitiv.

Sunt interesate preponderent rudele de gradul I Sunt interesate preponderent rudele de gradul I ale subiecţilor afectaţi. ale subiecţilor afectaţi.

Bolile inflamatorii intestinale tind să afecteze Bolile inflamatorii intestinale tind să afecteze grupurile sociale cu status socio-economic înalt, grupurile sociale cu status socio-economic înalt, educate, persoanele sedentare, lucrând în spaţii educate, persoanele sedentare, lucrând în spaţii închise. închise.

ETIOPATOGENIEETIOPATOGENIE

In afecţiunile inflamatorii cronice mucoasa In afecţiunile inflamatorii cronice mucoasa intestinală nu-si mai exercită rolul de barieră intestinală nu-si mai exercită rolul de barieră faţă de produsii proinflamatori.faţă de produsii proinflamatori.

Desi nu exista certitudine, se admite ca unii Desi nu exista certitudine, se admite ca unii factori ca cel genetic, infectios, enzimatic, factori ca cel genetic, infectios, enzimatic, psihosomatic si imunologic, pot interveni in psihosomatic si imunologic, pot interveni in instalarea si dezvoltarea bolii.instalarea si dezvoltarea bolii.

Factorul genetic este acreditat de incidenta Factorul genetic este acreditat de incidenta familiala crescuta a rectocolitei ulcero-familiala crescuta a rectocolitei ulcero-hemoragice.hemoragice.

Factorul infectios este controversat. Desi Factorul infectios este controversat. Desi antibioticele cu spectru larg sunt ineficiente in antibioticele cu spectru larg sunt ineficiente in puseu, este totusi incontestabil ca infectia puseu, este totusi incontestabil ca infectia nespecifica reprezinta un element important in nespecifica reprezinta un element important in intretinerea si dezvoltarea leziunilor intretinerea si dezvoltarea leziunilor

Factorul enzimatic joaca rol prin indepartarea Factorul enzimatic joaca rol prin indepartarea sau digerarea mucusului protector. sau digerarea mucusului protector.

Factorul psihosomatic este justificat de Factorul psihosomatic este justificat de existenta unor stari conflictuale in etapa existenta unor stari conflictuale in etapa premergatoare primului puseu.premergatoare primului puseu.

Factorul imunologic este tot mai incriminat in Factorul imunologic este tot mai incriminat in geneza bolii, in ultimele decenii. Ar contribui o geneza bolii, in ultimele decenii. Ar contribui o hipersensibilitate de tip alergic si in mod hipersensibilitate de tip alergic si in mod deosebit mecanisme autoimune. Se discuta mult deosebit mecanisme autoimune. Se discuta mult si de anticorpii anticolon.si de anticorpii anticolon.

ANATOMIE PATOLOGICAANATOMIE PATOLOGICA

La examenul macroscopic se constata initial o La examenul macroscopic se constata initial o mucoasa hiperemiata, edematiata si cu mucoasa hiperemiata, edematiata si cu hemoragii punctiforme, iar ulterior ulceratii, de hemoragii punctiforme, iar ulterior ulceratii, de forme si dimensiuni variate, cu fond hemoragic, forme si dimensiuni variate, cu fond hemoragic, apoi purulent, mucoasa foarte friabila; mai apoi purulent, mucoasa foarte friabila; mai tarziu se ivesc procese reparatoare de scleroza.tarziu se ivesc procese reparatoare de scleroza.

Fig.1 - Aspect endoscopic de RCUHFig.1 - Aspect endoscopic de RCUH

Fig.2 - Aspect endoscopic de RCUHFig.2 - Aspect endoscopic de RCUH

Fig.3 - Aspect endoscopic de RCUHFig.3 - Aspect endoscopic de RCUH

MANIFESTARI CLINICEMANIFESTARI CLINICE

o diareeo rectoragii o emisie de exsudat mucopurulento tenesme rectale o durere abdominală

MANIFESTARI SISTEMICEMANIFESTARI SISTEMICE

o febrăfebrăo anorexieanorexieo scădere ponderalăscădere ponderalăo stare generală alterată stare generală alterată

Diareea este reprezentată prin scaune de volum mic, Diareea este reprezentată prin scaune de volum mic, numeroase (4-20/24 h), cu orar diurn şi nocturn numeroase (4-20/24 h), cu orar diurn şi nocturn (criteriu de afecţiune organică). Rareori, diareea (criteriu de afecţiune organică). Rareori, diareea poate lipsi, în proctite, proctosigmoidite şi la poate lipsi, în proctite, proctosigmoidite şi la vârstnici, putând fi înlocuită prin constipaţie (prin vârstnici, putând fi înlocuită prin constipaţie (prin spasm rectal). spasm rectal).

Inflamaţia rectală determină tenesme rectale, Inflamaţia rectală determină tenesme rectale, senzaţie de defecatie imperioasă, proctalgii.senzaţie de defecatie imperioasă, proctalgii.

Rectoragiile au caracter variabil în raport cu Rectoragiile au caracter variabil în raport cu localizarea şi severitatea afecţiunii: sânge roşu, localizarea şi severitatea afecţiunii: sânge roşu, proaspăt, separat de emisia fecală în proctite si proaspăt, separat de emisia fecală în proctite si proctosigmoidite (caracter pseudohemoroidal).proctosigmoidite (caracter pseudohemoroidal).

In formele extinse se elimină sânge parţial digerat In formele extinse se elimină sânge parţial digerat amestecat uneori cu puroi şi sânge (aspectul amestecat uneori cu puroi şi sânge (aspectul

sosului anehois).sosului anehois).

Durerea abdominală este necaracteristică si are Durerea abdominală este necaracteristică si are caracter de crampă, fiind localizată mai frecvent caracter de crampă, fiind localizată mai frecvent în cadranul stâng inferior, accentuată de mese si în cadranul stâng inferior, accentuată de mese si

defecaţie.defecaţie.

CLASIFICAREA PUSEELOR DE ACTIVITATE RCUHCLASIFICAREA PUSEELOR DE ACTIVITATE RCUH

SevereSevere

-diaree > 6/24 h, cu sânge în amestec-diaree > 6/24 h, cu sânge în amestec

-febră > 37,5°C, minimum 2 din 4 zile-febră > 37,5°C, minimum 2 din 4 zile

-tahicardie sinusala > 90 b/min-tahicardie sinusala > 90 b/min

-anemie severa (Hb < 7,5 g/dl)-anemie severa (Hb < 7,5 g/dl)

-VSH > 30 mm/ 1 h-VSH > 30 mm/ 1 h

UUssoareoare

-diaree blândă (< 4/zi), cu sânge inconstant, în cantitate -diaree blândă (< 4/zi), cu sânge inconstant, în cantitate mică mică

-fără febră-fără febră

-fără tahicardie-fără tahicardie

-anemie blândă (> 9 g hemoglobină/dl) -anemie blândă (> 9 g hemoglobină/dl)

-VSH < 30 mm/1 h-VSH < 30 mm/1 h ModerateModerate

-criterii situate între puseele uşoare şi severe-criterii situate între puseele uşoare şi severe

FORME CLINIC EVOLUTIVE ALE RCUHFORME CLINIC EVOLUTIVE ALE RCUH

forma acută, fulminantă, caracterizată prin forma acută, fulminantă, caracterizată prin existenţa unui singur puseu de activitate severă si existenţa unui singur puseu de activitate severă si durată sub 6 luni;durată sub 6 luni;

forma cronică recurentă, caracterizată prin pusee de forma cronică recurentă, caracterizată prin pusee de activitate blândă, moderată sau severă, separate activitate blândă, moderată sau severă, separate prin perioade de remisiune clinică, având o evoluţie prin perioade de remisiune clinică, având o evoluţie de peste 6 luni;de peste 6 luni;

forma cronică continuă, caracterizată prin pusee forma cronică continuă, caracterizată prin pusee blânde sau moderate de activitate, continue, fără blânde sau moderate de activitate, continue, fără perioade de remisiune, datând de peste 6 luni. perioade de remisiune, datând de peste 6 luni.

Debutul bolii, care in general este insidios, mai rar cu Debutul bolii, care in general este insidios, mai rar cu aspect de boala infectioasa, se caracterizeaza prin :aspect de boala infectioasa, se caracterizeaza prin :

dureri abdominale ;dureri abdominale ; scaune frecvente, moi, in numar de 3 - 10 - 30 pe zi; scaune frecvente, moi, in numar de 3 - 10 - 30 pe zi; dureri la si dupa defecatie. dureri la si dupa defecatie.

Scaunele sunt cu fecale sau afecaloide, cu mucus, cu Scaunele sunt cu fecale sau afecaloide, cu mucus, cu sange si puroi. sange si puroi.

In regiunea ano-rectala bolnavul are o jena In regiunea ano-rectala bolnavul are o jena permanenta, cu senzatia de arsura sau de usturime. permanenta, cu senzatia de arsura sau de usturime.

Starea generala este alterata:Starea generala este alterata: paloare;paloare; astenie;astenie; stare febrila;stare febrila; tahicardie.tahicardie.

Apetitul este pastrat sau redus. Apetitul este pastrat sau redus. Cu timpul, bolnavul Cu timpul, bolnavul se deshidrateaza, pierde electroliti, scade in se deshidrateaza, pierde electroliti, scade in greutate, poate ajunge casectic. greutate, poate ajunge casectic.

Simptomele evolueaza cu un aspect de periodicitate. Simptomele evolueaza cu un aspect de periodicitate.

Primul puseu dureaza 2 - 3 saptamani pana la 2 - 3 Primul puseu dureaza 2 - 3 saptamani pana la 2 - 3 luni, apoi intervine o perioada de liniste relativa, in luni, apoi intervine o perioada de liniste relativa, in care bolnavul mai are doar mici tulburari.care bolnavul mai are doar mici tulburari.

Puseul urmator are o durata mai lunga si o Puseul urmator are o durata mai lunga si o simptomatologie mai grava, perioada de liniste se simptomatologie mai grava, perioada de liniste se scurteaza, apoi acalmiile sunt tot mai rare si pe un scurteaza, apoi acalmiile sunt tot mai rare si pe un rastimp mai scurt.rastimp mai scurt.

EXPLORARI PARACLINICEEXPLORARI PARACLINICE

Examenul de baza este:Examenul de baza este: rectosigmoidoscopiarectosigmoidoscopia, care se face pana la 30 cm si , care se face pana la 30 cm si

arata scurgeri de mucus, sange si puroi, o mucoasa arata scurgeri de mucus, sange si puroi, o mucoasa deosebit de fragila („mucoasa plange cu sange"), deosebit de fragila („mucoasa plange cu sange"), prezenta ulceratiilor, aspectul unui tub dilatat cu prezenta ulceratiilor, aspectul unui tub dilatat cu disparitia jonctiunii recto-sigmoidiene, abcese, zone disparitia jonctiunii recto-sigmoidiene, abcese, zone

de necrozade necroza..

Irigografia Irigografia deceleaza si leziunile situate mai sus de 30 deceleaza si leziunile situate mai sus de 30 cm si poate evidentia abcese, ulceratii mari, scurtari, cm si poate evidentia abcese, ulceratii mari, scurtari, retractii si stenoze;retractii si stenoze;

Biopsia rectosigmoidianaBiopsia rectosigmoidiana necesita multa prudenta si necesita multa prudenta si se face doar cand exista o suspiciune de cancer;se face doar cand exista o suspiciune de cancer;

Coproculturile Coproculturile se fac sistematic si repetat, pe ele se fac sistematic si repetat, pe ele bazandu-se antibioterapia;bazandu-se antibioterapia;

Examenul sangeluiExamenul sangelui arata o viteza de sedimentare arata o viteza de sedimentare crescuta, leucocitoza, anemie hipocroma. in crescuta, leucocitoza, anemie hipocroma. in formele prelungite se constata hipoproteinemie, formele prelungite se constata hipoproteinemie, pierdere de sodiu si potasiu si alterari ale testelor pierdere de sodiu si potasiu si alterari ale testelor functionale hepatice.functionale hepatice.

COMPLICATII COLONICE Sl INTESTINALECOMPLICATII COLONICE Sl INTESTINALE

Megacolonul toxic se întâlneşte la aproximativ 5% Megacolonul toxic se întâlneşte la aproximativ 5% din pacienţii cu RCUH (de regulă pancolite, la debut)din pacienţii cu RCUH (de regulă pancolite, la debut)

Perforaţia - marea majoritate succedă megacolonului Perforaţia - marea majoritate succedă megacolonului toxic . toxic .

Hemoragia digestivă inferioară severă este rară şi Hemoragia digestivă inferioară severă este rară şi se asociază formelor severe de RCUH. In mai se asociază formelor severe de RCUH. In mai puţin de 5% dintre aceste cazuri este necesară puţin de 5% dintre aceste cazuri este necesară colectomia de urgenţă în scop hemostatic.colectomia de urgenţă în scop hemostatic.

Stenozele în RCUH sunt rar întâlnite, se asociază Stenozele în RCUH sunt rar întâlnite, se asociază formelor severe şi extinse, cu evoluţie îndelungată formelor severe şi extinse, cu evoluţie îndelungată (5-25 de ani).(5-25 de ani).

COMPLICAŢII EXTRAINTESTINALECOMPLICAŢII EXTRAINTESTINALE

Artrita reprezintă manifestarea extraintestinală cea Artrita reprezintă manifestarea extraintestinală cea mai frecvent întâlnită.mai frecvent întâlnită.

Complicaţiile cutanate (eritemul nodos şi pioderma Complicaţiile cutanate (eritemul nodos şi pioderma

gangrenosum).gangrenosum).

Complicaţiile oculare sunt reprezentate de uveite Complicaţiile oculare sunt reprezentate de uveite (irite) şi episclerite. Corticoterapia locală este (irite) şi episclerite. Corticoterapia locală este eficientă.eficientă.

Complicaţiile hepatobiliare sunt reprezentate de Complicaţiile hepatobiliare sunt reprezentate de steatoza hepatică, pericolangita, hepatita cronică, steatoza hepatică, pericolangita, hepatita cronică, ciroza hepatică, colangita sclerozantă primitivă şi ciroza hepatică, colangita sclerozantă primitivă şi colangiocarcinomul.colangiocarcinomul.

TRATAMENTTRATAMENT

Tratamentul Tratamentul este de foarte lunga durata (ani de zile) este de foarte lunga durata (ani de zile) si necesita ingrijire spitaliceasca si ambulatorie.si necesita ingrijire spitaliceasca si ambulatorie.

Tratamentul igieno-dietetic Tratamentul igieno-dietetic consta in : consta in : repaus la pat si spitalizare, in cursul perioadelor repaus la pat si spitalizare, in cursul perioadelor

evolutive; evolutive; repaus psihic si fizic, in restul timpuluirepaus psihic si fizic, in restul timpului..

REGIMUL ALIMENTAR

Alimente interzise :

alimentele bogate în celuloza dura (fasole, mazare uscata, linte, vinete, castraveti, praz, conopida, varza, gulii, ridichi),;

condimentele (ardei, piper, boia, dafin, hrean, ceapa, usturoi);

dulciurile foarte concentrate;

laptele (doar cei care fac diaree dupa consumarea acestuia);

alimentele la care pacientul este alergic şi în general orice produs pe care bolnavul nu-l tolerează din punct de vedere digestiv.

Mancarea va fi preparata prin fierbere, aburi sub presiune, la cuptor sau la cuptorul cu microunde.

Grasimile se vor adauga crude peste mancarea servita in farfurie.

Vor fi evitate : medicamentele antireumatice ; medicamentele antifebrile, mai ales supozitoarele,

deoarece exista riscul declansarii unui episod de activitate (diaree) ;

aspirina.

Alimente permise:

Alimente sarace în rezidii : supe de carne sau perisoare ; carnea proaspata sau congelata de animal tanar

(rasol sau gratar) ; orezul ; painea albă ; zaharul (adaugat în diverse preparate) ; ouale (fierte moi), ; untul.

TRATAMENTUL MEDICAL Obiective:

ameliorarea simptomelor şi inducerea remisiunii; menţinerea unei stări de nutritie corespunzătoare; diminuarea leziunilor inflamatorii intestinale; prevenirea recidivelor şi complicaţiilor.

1. Formele severe si episoadele acute

regim adecvat din punct de vedere caloric sărac în alimente vegetale care să dea rezidii;

corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi anemiei;

nutriţia parenterală este indicată la pacienţii cu forme fulminante şi la care ingesta de alimente agravează eliminările;

medicaţii antidiareice se vor da perioade scurte de timp cu multă atenţie;

medicaţia anticolinergică indicată în crampe abdominale şi tenesme rectale se dă cu mare prudenţă pentru că poate induce megacolonul toxic.

2.Formele usoare si moderate

Cel mai indicat tratament este tratamentul topic cu supozitoare sau clisma .

3.RCUH distală refractară

este colita care în decada 4-6 săptămâni nu răspunde la tratament

Tratamentul antiinflamator si antiinfectios

salazopirina (Azulfidine), 3 g/zi, dupa mesele principale, pana la 12 g/zi (24 tablete); in formele usoare si medii. Uneori microclisme cu 3 - 4 g salazopirina, in 100 ml apa calduta sau ceai de musetel;

antibiotice cu spectru larg: tetraciclina si ampicilina;

corticoterapie si ACTH (40 mg la 8 ore, eventual cu 100 mg hemisuccinat de hidrocortizon in formele grave). Prednisonul se administreaza cu prudenta (40 - 60 mg/zi);

In formele extinse la întregul colon care au evoluţie cronic-remitentă şi în care nu se obţin remisiuni endoscopice şi histopatologice au indicaţie tratamentul chirurgical în scopul prevenirii malignizării în special după 10 ani de evoluţie.