Practica instantelor de judecata in ... - CECCAR Ialomita

Practica instantelor de judecata in materia litigiilor fiscale. Puncte de

vedere comune si divergente fata de concluziile rapoartelor de inspectie

fiscala

Prezentarea spetei:

Situatia de faptIn data de 31.12.2016 A SRL vinde catre B KFT (Ungaria) bunuri, conditia livrarii fiindFOB Midia. La randul sau, B KFT vinde bunurile catre societatea C din Turcia, bunurilefiind transportate din Romania direct in Turcia. Documentele vamale de export suntintocmite de A SRL, care apare mentionata ca exportator. Documetele de transport dinportul Midia catre Turcia sunt intocmite tot de A SRL, in numele si pentru B KFT. A SRLconsidera ca ii este aplicabila scutirea de TVA in temeiul art. 294 alin. 1 lit b din Codulfiscal.Alte elemente:- Contribuabilul D a obtinut o adresa de la directia de indrumare si asistenta

contribuabili prin care, intr-o relatie comerciala identica, Ministerul de Finanteprecizeaza ca D are calitatea de exportator intrucat figureaza ca atare in documentatiade export. In speta trimisa spre analiza Ministerului, D indeplineste functiile lui Aspeta de mai sus;

- Si A a solicitat un raspuns similar de la Ministerul de Finante, acesta a fost trimis AJFP,insa AJFP nu l-a inmanat niciodata contribuabilului

Studiu de caz TVA - export

Pozitia ANAF in cadrul RIF- Operatiunea de vanzare dintre A si B este o livrare locala, taxabila in Romania, pentru

ca A pune la dispozitia lui B bunurile in portul Midia, ca urmare a conditiei de livrareagreate;

- B este cumparator revanzator din punct de vedere al TVA si are obligatia de a seinregistra la platitor de TVA in Romania;

- Doar vanzarea de la B KFT catre C (societatea din Turcia) presupune transportulefectiv al bunurilor in afara Uniunii Europene, motiv pentru care doar aceastaoperatiune este scutita de TVA;

- A nu detine o relatie comerciala directa cu C, nu a emis factura catre aceasta societatesi nu a incasat de la C pretul vanzarii, operatiunea comerciala fiind derulata doar cu B;

- Desi A este mentionata in documentatia vamala de export ca si exportator, B detine inrealitate calitatea de exportator, A fiind doar imputernicit sa efectueze in numelesocietatii B din Ungaria expedierea, inclusiv formalitatile de export;

- Se stabileste TVA suplimentar de plata in sarcina lui A,pe relatia comerciala dintre A siB


Cadrul legal aplicabil:

Art. 268 (1) CF 2015: Din punctul de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în Româniacele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a)operaţiunile care, în sensul art. 270-272, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunurisau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b)locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România, înconformitate cu prevederile art. 275 şi 278;

c)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfelcum este definită la art. 269 alin. (1), acţionând ca atare;

d)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economiceprevăzute la art. 269 alin. (2).

Art. 275 (1) CF 2015: Se consideră a fi locul livrării de bunuri: (a) locul unde se găsesc bunurileîn momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ. Dacă locul livrării, se situează înafara teritoriului european, locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrăriulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import



Art. 294 (1) lit b CF 2015: Sunt scutite de taxă:

a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizorsau de altă persoană în contul său;

b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de cătrecumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepţiabunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi care sunt folosite la echiparea orialimentarea ambarcaţiunilor şi a avioanelor de agrement sau a oricărui altui mijloc de transport de uz privat.

• Ordinul 103/2016: art. 1 alin. 2:- furnizor: orice persoană impozabilă care realizează o livrare de bunuri conform art. 270 din CF, respectiv

producătorul bunurilor sau proprietarul bunurilor ori persoana impozabilă care acţionează în numepropriu, dar în contul altei persoane impozabile;

- Exporturi: livrările de bunuri care sunt transportate de pe teritoriul Uniunii Europene, astfel cum estedefinit la art. 267 din Codul fiscal, în afara Uniunii Europene. Exporturile au locul livrării în Româniaconform prevederilor art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dacă transportul bunurilor începe din Româniaşi se termină în afara teritoriului Uniunii Europene, indiferent dacă ieşirea de pe teritoriul UniuniiEuropene are loc prin punctele vamale aparţinând autorităţii vamale a României sau ale altui stat membru.

- furnizorul care realizează operaţiuni de export este denumit exportator.


https://idrept.ro/00172816.htm

https://idrept.ro/00172816.htm


• Ordinul 103/2016: art. 3: Potrivit prevederilor art. 294 alin. (1) lit. b) CF sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată livrările de bunuri expediate sau transportate în afara UniuniiEuropene de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană încontul său. Astfel de livrări au loc în cadrul unor contracte prin care persoana obligată sătransporte bunurile în afara Uniunii Europene este cumpărătorul nestabilit în România saualtă persoană în contul său.

• Scutirea de taxă pe valoarea adăugată prevăzută la alin. (1) se justifică de furnizorul care realizează livrarea cu documentele prevăzute la art. 2 alin. (2) – factura, certificareaoperatinunii de export de catre biroul vamal competent.

• Exemplu: A, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Romania, livrează piese de schimbcătre B, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Spania. B nu este stabilită în România. Condiţia de livrare a bunurilor este ex-works, transportul bunurilor fiind în sarcina B, care transportă piesele de schimb din România în Canada, bunurile fiind ulterior livrate de cătreB către C stabilită în Canada. Formalităţile vamale de export sunt realizate în România, declaraţia vamală de export fiind întocmită pe numele B din Spania, care este menţionată ca şi expeditor/exportator în cadrul declaraţiei vamale. Întrucât exportul bunurilor în Canada este realizat de B din Spania, aceasta justifică scutirea de TVA cu documentele prevăzute la alin. (2). B din Spania are obligaţia înregistrării în scopuri de TVA în România conform art. 316 alin. (4) CF. Livrarea efectuată de A către B este o livrare locală, taxabilă în Româniaconform regulilor generale.



• The update of Annex A to the UCC Export & Exit Guidance reflects the revised definition of exporter as provided for in Commission Delegated Regulation (EU) 2018/1063 of 16 May 2018:

• In accordance with Article 1 (19) (b) (i) UCC DA, the exporter is any person who is:

- established in the customs territory of the EU, and

- has the power to determine and has determined that the goods are to be taken out of the customs territory of the EU.

• The goods are sold from the Netherlands to Austria and subsequently resold to China. The physical movement of the goods is direct from the Netherlands to China on behalf of B. A does not have a contract with C. B is established in the Union. An invoice will be issued from A to B and from B to C.

• B has provided instructions to A to bring the goods direct to C (via the port of Rotterdam). A is the exporter because Article 1 (19) (c) UCC DA is applicable. By means of the instructions from B to A that the goods should be transported directly from the Netherlands to China company A becomes the exporter.

• Legislatia vamala interna (art. 9 alin. 2) stabileste prerogativa autoritatilor vamale de a efectua controlul documentar constand in verificarea corectitudinii completarii declaratieivamale in detaliu


Evolutia dosarului in procedura de contencios administrativ:- Contestatie preliminara respinsa:- Prima instanta admite contestatia retinand urmatoarele:

- A este furnizor in sensul art. 1 alin. 3 din Ordinul 103/2016, iar B este cumparator stabilit in afaraRomaniei;

- Bunurile au fost expediate in afara UE;- Textul art. 294 alin. 1 lit b CF foloseste notiunea de cumparator distinct de notiunea de furnizor;- Din declaratia vamala rezulta calitatea lui A de exportator:

- Recurs: admis pentru ca judecatorul fondului nu a identificat, in dispozitivul sentintei,si parata AJFP, ci doar parata DGRFP

- Fond 2 (dupa casare): respinge contestatia retinand urmatoarele:- A nu este exportator, desi se “autodefineste” ca atare in declaratia vamala de export;- Exportator este B intrucat doar acesta are o relatie comerciala cu destinatarul final al bunurilor din

afara UE;- Scutirea in temeiul art 294 alin. 1 lit b opereaza pe relatia dintre B si C.

- Recurs 2: respins cu urmatoarea motivare:- Transportul bunurilor de catre A nu se realizeaza in afara teritoriului national, conditia de livrare

fiind FOB Midia;- A nu se regaseste in ipoteza reglementata de art. 294 ali. 1 lit a CF;- Nu sunt indeplinite conditiile din exemplul continut in art 3 al Ordinului 103/2016;- A nu avea competenta de a stabili daca marfurile vor fi transportate in afara UE, aceasta prerogative

revenind B, singurul care avea o relatie comerciala cu C


Codul Fiscal anterior anului 2016 (“VCF”) vs. Codul Fiscal dupa 2016 (“NCF”) inmateria deductibiilitatii cheltuielilor cu serviciile

➢ „În scopul realizării de venituri impozabile” vs “În scopul desfășurării de activitățieconomice”

➢ obligativitatea încheierii contractului și enumerare exemplificativă adocumentelor cu care se poate face proba prestării serviciilor vs nicio indicațiecu privire la tipul de documente care justifică deductibilitatea cheltuielilor.

• Poziția ANAF în raport de VCF:

➢ accent nejustificat pe gradul de detaliere al rapoartelor de activitate;➢ analiza redusă/lipsă a documentelor care probează efectiv prestarea serviciilor

(corespondența comercială, dovezi cu privire la efectuarea de călătorii în scopulprestării serviciilor, etc.).

• Pozitia ANAF in raport de NCF:

➢ Același accent pe existența unor rapoarte de activitate detaliate în detrimentulanalizei documentelor care probează efectiv prestarea serviciilor

Deductibilitate cheltuieli cu serviciile

➢ ICCJ (Decizia 2070/2017): sumele achitate în baza contractului de prestări serviciiîncheiat cu un consilier juridic vizând întocmirea cărții tehnice pentru mai multe imobilenu sunt deductibile, întrucât recurenta nu a justificat necesitatea prestării acestora înscopul obținerii de venituri impozabile, cată vreme serviciile prestate de consilierul juridicse suprapun cu serviciile prestate de expertul topograf, iar pentru cheltuielile decombustibil și consumabile contribuabilul nu a prezentat documente justificative;

➢ ICCJ (Decizia 740/2018): în justificarea cheltuielilor efectuate în baza contractelor deconsultanță și management, reclamanta a depus contracte, comenzi, procese verbale derecepție cu un conținut vag și general. Livrabilele de care se prevalează reclamanta suntveritabile cursuri teoretice de management în format PDF, fără vreo referire concretă laactivitatea societății reclamante, căreia îi erau adresate. Instanța consideră respectivelecheltuieli ca nefiind deductibile.

➢ ICCJ (Decizia 1367/2015): dispozițiile art. 21, alin. 4, lit. m) VCF au caracterexemplificativ, nu limitativ. La dosar au fost depuse facturi, ordine de deplasare,corespondență electronică, dovezi privind activitățile de marketing și promovare realizatede prestator, înscrisuri care îndeplinesc cerințele legale pentru considerarea lor ca fiindelemente justificative.

Jurisprudenta relevanta VCF

➢ICCJ (Decizia 136/2015): nu se acceptă ca deductibile cheltuielile cu serviciile demanagement prestate de firma X din Austria întrucât realitatea acestor servicii nu poate fidovedită prin simpla indicare a unor persoane, fără alte elemente concrete și fărăprezentarea unor documente care să ateste deplasarea, măcar ocazională, în România, areprezentanților firmei X. Există neconcordanțe între numele persoanelor implicate înprestarea serviciilor și contractele de detașare, între sumele facturate și anexele prezentate.

➢ICCJ (Decizia 1194/2016): nu se poate recunoaște caracterul deductibil al sumelorachitate cu titlu de onorariu de succes al consultantului care a prestat serviciile de asistențaîn vederea selectării subantreprenorilor întrucât cele câteva e-mail-uri cuprinzând liste cupotențialii subcontractori și facturile emise, nu demonstrează realitatea prestării serviciilorrespective. Nu au fost probate nici împrejurările din care rezultă necesitatea și utilitateaacestor servicii. Susținerea că partenerul contractual și-a asumat riscul neexecutăriicorespunzatoare a lucrărilor de către partenerii contractuali nu este un parametru care săconfere caracter deductibil chletuielilor.

➢ICCJ (Decizia 3355/2017): nu este un argument în susținerea caracterului nedeductibil alcheltuielilor de formare profesională existentă unui personal în cadrul societății beneficiarecu aceeași calificare ca a personalului delegat să efectueze pregătirea angajaților societății.Cunoștințele transmise au implicat abilități și deprideri de ordin managerial, organizatoric șicomercial pentru care nu este relevantă pregătirea teoretică, dar este esențială experiențaîn domeniu, astfel încât transferul de experiență și cunoștințe practice demonstreazănecesitatea serviciilor.

Jurisprudenta relevanta VCF

➢ CAB (Decizia 5455/2018): nu se poate justifica efectuarea cheltuielilor în scopuldesfășurării activității economice, cată vreme contribuabilul contractează înoctombrie 2016 servicii de consultanță pentru creșterea și lărgirea portofoliului declienți, în condițiile în care societatea și-a diminuat activitatea din luna martie 2016 șia încetat-o total din 30.09.2016;

➢ CAB (Decizia 317/2018): costul aferent serviciilor de identificare a terenuriloragricole de bună calitate, coordonare a achizițiilor de terenuri și informare abeneficiarului referitor la statusul fiecărei tranzacții este deductibil. Obligațiaconsultantului este una de mijloace, iar organele fiscale nu au făcut dovada contrarăsituației rezultând din situațiile justificative prezentate de consultant. Își găsescaplicabilitatea principiul bunei credințe și regula “in dubio contra fiscum”.

Jurisprudenta relevanta NCF

Prezentarea spetei:X SRL deruleaza urmatoarele relatii comerciale:- Cu A SRL de la care a achizitionat un apartament si un loc de parcare. In RIF se retine

ca nu s-a justificat necesitatea achizitiei in folosul operatiunilor taxabile ale societatii,motiv pentru care cheltuielile au fost considerate nedeductibile. In prima instanta, Xarata ca:

- A achizitionat bunurile respective pentru a deschide un punct de lucru in Buftea. Instanta a retinut caaceasta intentie nu a fost nicicum probata, nefiind inregistrat un punct de lucru la adresa respectiva;

- Prin achizitia apartamentului si a locului de parcare au fost stornate penalitati contractuale datorate unuitert (L SRL) iar apoi s-a incercat vanzarea apartamentului pe un site specializat. Instanta a retinut ca niciintentia de a storna penalitati contractuale nu a fost probata, nu s-a prezentat nicio conventie in acest sens.Instanta de recurs a retinut, de asemenea, ca nu se poate considera ca solicitarea unui act scris incheiatintre A, X si L reprezinta un formalism excesiv, faptul ca L si X sunt afiliati nefiind suficient pentru a probarelatia contractuala intre cele 3 parti. De asemenea, cum operatiunile comerciale curente ale lui A nu suntcele de vanzare/revanzare imobile, intentiile comerciale cu privire la imobilul achizitionat trebuiau clarprobate;

- De la F SRL a achizitionat un fond de comert, printr-o tranzactie finalizata dupa ce X SRLintrase in procedura insolventei. Atat ANAF cat si instanta de fond si instanta de recurs auconsiderat cheltuiala nedeductibila intrucat:

- Nu s-a probat obtinerea de venituri impozabile sau macar demararea unor lucrari care sa poata genera inviitor astfel de investitii;

- Intrarea lui X in procedura insolventei poate reprezenta un obstacol in derularea investitiilor pe care si le-apropus, insa nu confera caracter deductibil acestor cheltuieli

Studiu de caz – deductibilitate cheltuieli

Prezentarea spetei:X SRL deruleaza urmatoarele relatii comerciale:- De la H SRL a achizitionat o cantitate de balast si serviciile aferente de transport.

- In ceea ce priveste cantitatea de balast, ANAF a considerat nedeductibila cheltuiala. In fata instantei defond a fost administrata proba cu expertiza din care a rezultat ca intreaga cantitate a fost inregistrata incontabilitate si utilizata in executarea unui contract de lucrari in baza caruia X a obtinut venituri. Instantelede fond si de recurs au considerat chletuiala ca fiind deductibila;

- In ceea ce priveste serviciile de transport, atat ANAF cat si instantele de fond si de recurs au retinut ca nuexista contract incheiat, nici centralizatoare privind bunurile transportate, locul de incarcare/descarcare, nuau fost identificate cursele, conducatorii auto, autovehiculele utilizate pentru transport. Justificarea X SRLpotrivit careia aceasta a receptionat intreaga cantitate transportata si a inglobat-o in lucrarile efectuate nupoate sustine deductibilitatea respectivelor cheltuieli

- Argument suplimentar al X SRL:- Nu i-a fost respectat dreptul de a fi ascultat, intrucat audierea a fost pur formala, punctul sau de vedere

nefiind respins in mod argumentat de catre ANAF. In plus, timpul acordat de ANAF pentru formulareapunctului de vedere nu a fost suficient;

- Instanta de recurs a considerat ca la momentul formularii punctului de vedere contribuabilul nu a invocatimposibilitatea pregatirii apararii din cauza timpului limitat acordat de ANAF, dimpotriva, a formulat sidepus punct de vedere scris la proiectul raportului de inspectie fiscala

Studiu de caz – deductibilitate cheltuieli

Criterii de independenta

- PF dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precumși a programului de lucru;

- PF dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;

- Riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;

- Activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului PF care o desfășoară;

- Activitatea se realizează de PF prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;

- PF face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare șisupraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementeazăorganizarea și exercitarea profesiei respective;

- PF dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau princolaborare cu terțe persoane în condițiile legii

Recalificarea ca dependente a anumitor activitati

➢ ICCJ (Decizia 859/2016) - se pot încheia contracte de prestări servicii cu opersoană fizică ori de câte ori se efectuează o prestație pentru beneficiar în modaccidental, fără repetitivitate și fără caracterul unei activități dependentepermanente. Simplul fapt că beneficiarul a plătit onorariul și a suportatcheltuielile de deplasare și cazare pentru persoanele implicate în executareaproiectului nu poate conduce la concluzia că a existat un raport de subordonareîntre beneficiar și prestator;

➢ ICCJ (Decizia 79/A/2018) – nu este corectă calificarea ca dependentă față debeneficiarul serviciilor de leasing de personal a activitatii angajaților închiriați decătre agentul de muncă temporară, câtă vreme activitatea acestora este dejadependenta în raport de agentul de muncă temporară, chiar daca acesta nu adeținea autorizațiile necesare desfășurării acestor activități. Nu se poate recalificadrept dependentă o activitate care este deja dependentă.

➢ ICCJ (Decizia 7/2018) – chiar dacă fotbaliștii profesioniști au opțiunea încheieriiunor contracte de activitate sportivă, activitatea lor este una dependentă întrucâttoate mijloacele necesare desfășurării activității fotbalistice sunt puse ladispoziție de clubul sportiv, jucatorul contribuind doar cu prestația fizică

Recalificarea ca dependente a anumitor activitati

Prezentarea spetei:X SRL si-a organizat activitatea de formare profesionala interna, folosind drept formatoriangajatii proprii. In acest sens a incheiat contracte de prestari servicii cu PFA-uriledetinute de angajati. In cadrul controlului fiscal ANAF a considerat ca se impunerecalificarea ca dependente a activitatilor prestate in baza contractelor de prestariservicii, intrucat prestatorul de servicii se afla intr-o relatie de subordonare fata deplatitorul de venit, in baza contractului de munca.Pozitia instantei de judecata:- Incheierea contractelor de prestari servicii nu translateaza automat caracterul dependent al activitatii

desfasurate in temeiul contractului de munca la activitatea desfasurata in temeiul contractelor de formareprofesionala;

- Nu este relevanta nici imprejurarea ca sustinerea cursurilor are loc la sediul beneficiarilor cursurilor, coordonarealogistica din partea beneificarului fiind necesara pentru desfasurarea lor in bune conditii;

- OUG 44/2008 nu exclude posibilitatea cumularii calitatii de salariat cu cea de PFA;- PFA beneficiaza de prezumtia de independenta, pe care ANAF nu a reusit sa o rastoarne prin probatoriul

administrat in cauza;- Angajatii respectivi nu au beneficiat, pentru activitatea desfasurata prin intermediul PFA, de indemnizatie de

concediu, decontarea cheltuielilor de deplasare, indemnizatii de delegare/detasare;- Sarcinile de serviciu ale angajatilor nu se suprapun cu activitatea desfasurata in calitate de PFA;- Faptul ca in contractele de prestari servicii sunt mentionate date si perioade de prestare a activitatilor nu

echivaleaza cu un program de lucru, ci sunt aspecte esentiale care tin de organizarea serviciilor prestate.

Studiu de caz – recalificarea activitatilor

➢ ICCJ (Decizia 1111/2016) - sumele achitate în cadrul schemelor de plecări voluntare nu aunatura juridică a veniturilor salariale întrucât la data acordării lor nu mai existau raporturide muncă între plătitor și beneficiarii plătii (acestea reprezintă venituri din alte surse cf art.114 alin. 2 lit. c);

➢ ICCJ (Decizia 784/2017) - în condițiile în care societatea nu poate prezenta un aviz cu privirela condițiile deosebite de muncă în care își desfășoară activitatea salariații săi, masa caldăacordată zilnic tuturor salariaților nu poate reprezenta alimentație de protecție, chiar dacăsocietatea a argumentat această încadrare pe considerente cum ar fi: distanța dintre loculde muncă și cea mai apropiată unitate de alimentație publică, durata mică a pauzei de masă(extinderea acesteia fiind de natura a afecta desfășurarea activității societății);

➢ ICCJ (Decizia 3596/2018) - sumele achitate de societate, anterior datei de 01.07.2015, cutitlu de diurnă, angajaților care își desfășoară activitatea în afara țării au natura unorindemnizații de detașare, iar recalificarea lor ca fiind venituri de natură salarială, cuconsecința calculării contribuțiilor sociale obligatorii, încalcă prevederile Legii nr 209/2015

Avantaje salariale

Legea 207/2015 – Codul de procedura fiscala (“CPF”)

- Procedura de drept comun pentru administrarea creantelorfiscal

Legea 554/2004 a contenciosului administrativ (“LCA”);

- Dreptul comun pentru contestarea in instanta a acteloradministrative fiscal

Codul civil (“CC”) si Codul de procedura civila (“CPC”)

- Completeaza atat Codul de procedura fiscala cat si Legeacontenciosului administrativ, in masura in care pot fiaplicate raporturilor dintre contribuabili si autoritatilefiscale

Legislatia aplicabila

➢Art. 268 CPF:

Titlul de creanta➤ decizia de impunere

- Raportul de inspectie fiscala (RIF) nu reprezinta un act administrativ fiscal in sine dar este parte integranta din decizia de impunere;

- Decizia de impunere si RIF-ul se contesta impreuna;

Ce contestam

➢Alte acte administrative fiscale:

- Deciziile privind solutionarea cererilor de rambursareTVA;

- Deciziile privind solutionarea cererilor de restituiricreante fiscale;

- Deciziile referitoare la obligatii fiscale accesorii.

Studiu de caz

In cadrul raportului de inspectie fiscala este stabilit in sarcina contribuabilului unimpozit pe profit suplimentar, fiind calculate si accesoriile aferente.

Decizia de impunere este emisa doar pentru principal, nu si pentru accesorii.

In procedura de contestare prealabila, ANAF admite in parte contestatia doarpentru creanta bugetara principala, aratand ca pentru creantele accesorii nu esteemisa o decizie de impunere.

Este corecta solutia ANAF? Ce actiuni poate promova contribuabilul?

Raspuns:

Art. 50 CPF: organul fiscal, din oficiu sau la cerere, emite un nou act administrativfiscal, prin care desfiinteaza sau modifica in mod corespunzator acteleadministrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii.

Ce contestam

Aplicarea unitara a legislatiei – art. 5 CPF

- Caracterul obligatoriu al deciziilor Comisiei Fiscale Centrale, organism curesponsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a CF, aCPF precum si a legislatiei subsecvente – Decizie CAB 530/2016;

- Daca este admisa contestatia administrativa prealabila intr-o anumita situatie,aceeasi trebuie sa fie solutia si pentru contestatiile avand ca obiect situatiiidentice – Sentinta Tribunalul Bihor 1280/CA/2016

Studiu de caz:

Societatea X invoca in cadrul controlului fiscal si in cadrul contestatieijurisdictionale aplicabilitatea in speta a unei Decizii a Comisiei Fiscale Centrale.ANAF se apara aratand si motivand ca respectiva Decizie contravine prevederilorlegale. Decizia in discutie nu a fost anulata si nici invalidata in alt fel in cadrul uneiproceduri jurisdictionale. Ce va decide instanta de judecata?

Care ar fi fost solutia daca ANAF ar fi invocat faptul ca Decizia Comisiei FiscaleCentrale a fost pronuntata in legatura cu o speta a altui contribuabil?

Argumente de fond. Principii generale de conduita in administrarea createlor fiscale

Exercitarea dreptului de apreciere – art. 6 CPF

- Aplicare practica: posibilitatea de a reincadra forma unei tranzactii intre afiliati,posibilitatea de recalificare a unei activitati ca fiind dependenta;

- Limitari: opinia scrisa furnizata de serviciul asistenta contribuabili, solutiefiscala anticipata, solutia anterioara adoptata de ANAF sau de instanta intr-osituatie similara la acelasi contribuabil ➢ depasirea limitarilor trebuie motivatain scris de ANAF;

- Jurisprudenta CJUE este obligatorie pentru ANAF?

- Aprecierile ANAF trebuie sa fie probate si motivate si ar trebui sa respecteprincipiul proportionalitatii;

- poate face obiectul cenzurii instantei de judecata, pentru prevenirea abuzuluide drept - o decizie de suspendare a solutionarii contestatiei administrativetrebuie motivata in mod concret– Decizie ICCJ 2017


- ANAF nu poate sa modifice termenii contractuali, mai ales cu privire la elementeleesentiale ale conventiei, respectiv valoarea contraprestatiei activitatii deconsultanta; organele fiscale nu sunt abilitate sa stabileasca un alt pret decat celstabilit de parti – Tribunalul Alba 2016

- ANAF nu poate sa adauge la lege

Studiu de caz- Contribuabilul X solicita rambursarea TVA achitat in baza unui contract de inchiriere

pentru un spatiu comercial in care intentiona sa isi deschida un magazin si pe care l-aamenajat in acest sens. Intrucat centrul comercial in care urma sa se deschidarespectivul magazin nu a mai fost inaugurat, magazinul respectiv nu a mai fostdeschis. ANAF a refuzat rambursarea TVA intrucat sumele platite proprietaruluispatiului nu au fost destinate efectuarii unei activitati economice. Ce a decis insantade judecata?


Rolul activ al organului fiscal – art. 7 CPF

- Presupune examinarea integrala a starii de faptfiscale;

in special in materia controalelor vizand dosarele depreturi de transfer, ANAF inlatura „de pe scaun”argumentatia contribuabilului;

- Instantele de judecata: sanctioneaza in generalincalcarea acestui principiu:

- în timpul controlului, organul fiscal trebuie sa-siexercite rolul activ prin indrumarea contribuabiluluipentru asigurarea drepturilor sale – CA Suceava2017


- Practica excesiva a ANAF cu privire la erorile formale inregistrate in documenteleprezentate de contribuabili.

Studii de caz

1. Contribuabilul persoana fizica necomercianta, actionand in domeniul imobiliar,nu este inregistrat in scopuri de TVA, iar efectele tranzactiilor incheiate au fostreincadrate de organul fiscal ca reprezentand activitati independente producatoarede venituri si supuse impozitarii TVA. In timpul controlului organul fiscal nu si-aexercitat rolul activ, nu a indrumat contribuabilul cu privire la procedurile de urmatpentru a-si asigura si dreptul sau la deducerea TVA si nu a avut in vedere elementeesentiale de natura a modifica valoarea creantei fiscale. Ce a decis insanta dejudecata? In lipsa unor documente justificative, suma toatala a TVA-ului de dedusse poate stabili in baza unei expertize contabile?

2. Documentele prezentate de contribuabil pentru justificarea TVA-ului solicitat larambursare prezinta vicii de forma, insa realitatea economica a operatiunilor poatefi probata cu alte mijloace de proba. ANAF refuza dreptul de deducere TVA. Ce adecis instanta de judecata?


Dreptul de a fi ascultat – art. 9 CPF- La nivelul CJUE – principii:

- Contribuabilului trebuie sa i se asigure accesul la dosarul administrativ;- Perioada de timp rezonabila, de minim 8 zile, in functie si de complexitatea

cazului;- Daca nu se respecta dreptul la aparare, viciul se acopera doar daca procedura

administrativa de contestare are efect suspensiv;- Nerespectarea dreptului la aparare➢ nulitatea procedurii de control

- Contribuabilul isi poate prezenta punctul de vedere in scris;- In practica in general punctul de vedere al contribuabilului, desi formal prezentat,

este ignorat de organul de control;- Jurisprudenta ICCJ/Curtilor de Apel: neacordarea dreptului la aparare sau acordarea

pur formala si ignorarea argumentelor contribuabilului se sanctioneaza cu nulitateavirtuala a actului de control;

- Audierea este obligatorie si pentru emiterea deciziilor de instituire a masurilorasiguratorii

- Exista Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene – art. 41 si 42 –drepturile prealabile luarii unor masuri individuale


Principiul bunei credinte – art. 12 CPF

- Buna credinta a contribuabililor se prezuma pana cand organul fiscal dovedestecontrariul – motivare pe baza de probe sau constatari proprii;

- Jurisprudenta CJUE: nu este posibila valorizarea unor prezumtii de frauda acontribuabililor; pentru a rasturna prezumtia bunei-credinte a contribuabiluluieste nevoie ca fiscul sa probeze, cu elemente obiective, existenta unei alte staride fapt fiscal;

- Practica ANAF: contribuabilul este obligat sa isi demonstreze nevinovatia, este„suspectul de serviciu”, iar inspectorii fac recomandari despre ce ar fi trebuit safaca pentru evitarea angajarii raspunderii.


• Aplicari practice mai ales in materia refuzului dreptului de deducere TVA – cauzaC-s26/16 Santogal impotriva Autordade Tributaria e Aduaneira: prevederiledreptului european, dar si principiile securitatii juridice, proportionalitatii siprotectiei increderii legitime se opun ca vanzatorul sa fie obligat sa suporte TVAin cazul unei fraude savarsite de cumparator, cu exceptia cazului in care sedovedeste, cu elemente obiective, ca vanzatorul stia/trebuia sa stie caoperatiunea face parte dintr-o frauda savarsita de cumparator si nu a luat masurirezonabile pentru a evita frauda respectiva;

• ANAF invoca in mod excesiv hotararea CJUE in afacerea Halifax: aceasta hotarareinterzice dreptul de deducere TVA daca tranzactiile din care deriva acest dreptsunt abuzive, adica au drept scop obtinerea unui avantaj fiscal care contravineprevederilor legii. Scopul ilicit trebuie sa rezulte din factori obiectivi


Interpretarea legii fiscale – art. 13 CPF

- Trebuie sa respecte vointa legiuitorului, asa cum rezulta din lege;

- Scopul emiterii actului normativ: expuneri de motive, dezbateri cu privire latextul legii;

- Interpretarea sistematica;

- Interpretare in sensul in care ar putea produce efecte;

- In dubio contra fiscum – principiu consacrat si in jurisprudenta CEDO si CJUE –hotarare CEDO in speta Serkov vs. Ucraina: lipsa de transparenta a autoritatilorsi interpretarile contradictorii date normelor fiscale impiedica predictibilitateanormei fiscale

- CJUE poate pronunta hotarari interpretative cu privire la dreptul UE.

Argumente de fond. Aplicarea prevederilorlegislatiei fiscale

Prevalenta continutului economic al situatiilor relevante din punct de vedere fiscal – art.14 CPF- Situatiile relevante din punct de vedere fiscal se apreciaza in concordnta cu realitatea lor

economica, determinata in baza probelor administrate;- Cand exista diferente intre fondul unei operatiuni si forma sa juridica, organul fiscal

trebuie sa aprecieze in raport de fondul economic;- Organul fiscal stabileste tratamentul unei operatiuni doar in raport de prevederie

legislatiei fiscale, chiar daca operatiunea nu indeplineste cerintele altor prevederi legaleStudiu de cazIn cadrul dosarului preturilor de transfer contribuabilul a demonstrat facand analizafunctionala ca actiona ca un intermediar al afiliatului sau (functiile sale fiind limitate laidentificarea de clienti independenti si elaborarea de bugete de vanzari, politica de preturifiind stabilita de afiliat, care detine si toate mijloacele fixe aferente distributiei), desi potrivitcontractelor intervenite intre parti acesta era cumparator – revanzator. Pe cale deconsecinta, comparatia in cadrul metodei marjei nete s-a efectuat cu operatori economiciindependenti care efectueaza activitati de intermediere. Fara sa contrazica analizafunctionala si prevalandu-se de faptul ca intre parti s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare, ANAF a aplicat metoda marjei nete comparand cu societati independente carevand acelasi tip de produse. Ce va decide instanta de judecata?

Argumente de fond. Aplicarea prevederilorlegislatiei fiscale

- Pentru a produce efecte, actul administrativ fiscal trebuie comunicatcontribuabilului

Opozabilitatea actului administrativ fiscal

- Nulitatea poate fi:- Expresa si absoluta – art. 49 alin 1 CPF:

- Acte emise cu incalcarea obligatiilor privind competenta;- Nu cuprinde: numele, prenumele si calitatea persoanei imputernicite din

cadrul ANAF, numele/denumirea contribuabilului, obiectul actuluiadministrativ, semnatura;

- Este afectat de o grava si evidenta eroare: cauzele care au stat la baza emiteriilui sunt atat de viciate incat, daca acestea ar fi fost eliminate anterior, actulfiscal nu ar mai fi fost emis – sunt vizate erorile cu privire la situatia fiscalaavuta in vedere la emiterea actului.

- Virtuala si relativa: art. 49 alin 3 CPF- Organul fiscal poate constata nulitatea propriilor acte prin decizie comunicatacontribuabilului- Consecintele anularii:

- Repunerea partilor in situatia anterioara;- Sunt anulate actele subsecvente (cele care privesc accesoriile);- Se poate emite un alt act in locul celui anulat daca nu s-a implinit prescriptia

sau daca viciile nu privesc fondul actului, ci doar forma.

Nulitatea actului administrativ fiscal

- Termenul de prescriptie este de 5 ani si incepe sa curga de la data de 1 iulie a anuluiurmator celui pentru care se datoreaza obligatia fiscala. Dreptul de creanta fiscala senaste cand se constituie baza de impozitare care il genereaza;

- Termenul de prescriptie se intrerupe:- Potrivit dreptului comun: acte voluntare de recunoastere sau plata, introducerea

cererii de chemare in judecata, punerea in intarziere a debitorului;- La data depunerii declaratiei de impunere dupa expirararea termenului legal de

depunere;- La data corectarii declaratiei de impunere;- In cazul in care contribuabilul efectueaza acte voluntare de recunoastere a

creantei fiscale- Intreruperea genereaza curgerea unui nou termen de prescriptie- Termenul de prescriptie se suspenda:

- Potrivit dreptului comun: art. 2532 C.civ (de ex: intre soti pe perioada casatoriei,intre reprezentantii legali si cei pe care ii reprezinta etc);

- Pe perioada inspectiei fiscale;- Pe perioada in care contribuabilul se sustrage de la control;- Pe perioada in care un contribuabil este declarat inactiv, pana la reactivare

Prescriptia dreptului de a stabili creante fiscale

Studiu de caz

Sub imperiul vechiului cod de procedura fiscala, termenul de prescriptie incepea sacurga de la 1 ianuarie a anului urmator celui pentru care se datoreaza obligatiafiscala. CPF prevede ca legea care guverneaza controlul fiscal este legea in vigoarela data respectivului control. Un control fiscal viazand impozitul pe profit, inceputin data de 30 mai 2018 (sub imperiul noului cod de procedura fiscala, care prevedeca termenul de prescriptie incepe sa curga de la data de 1 iulie a anului urmatorcelui pentru care se datoreaza creanta fiscala), poate controla anul 2012(modificarea CPF referitoare la inceperea termenului de prescriptie a intrat invigoare in iulie 2015)?

Decizie RIL 14.09.2020 cu privire la data la care incepe sa curga termenul deprescriptie a dreptului de a stabili creante fiscale.

Prescriptia dreptului de a stabili creante fiscale

- Termenul de prescriptie este de 5 ani si incepe sa curga de la data de 1 ianuarie aanului urmator celui in care titlul de creanta devine titlu executoriu, respectiv de ladata scadentei obligatiei de plata;

- Termenul de prescriptie se intrerupe:- Potrivit dreptului comun;- La efectuarea de plati sau recunoasteri voluntare de catre debitor – dar in

interiorul termenului de prescriptie;- La efectuarea de catre organele fiscale de acte de executare ;- La data comunicarii procesului verbal de insolvabilitate fara bunuri si venituri –

atunci inceteaza de fapt executarea silita- Termenul de prescriptie se suspenda:

- Potrivit dreptului comun;- Pe perioada inlesnirilor la plata;- Pe perioada in care contribuabilul isi sustrage bunurile de la executare;- Pe perioada pentru care s-a dispus suspendarea prin hotarare judecatoreasca

- Dreptul la restituire se prescrie in termen de 5 ani de la 1 ianuarie a anului urmatorcelui in care a luat nastere dreptul de restituire.

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere restituirea

- La implinirea termenului de prescriptie organul fiscal trebuie sa incetezemasurile de realizare a creantelor fiscale si sa le scoata din evidenta;

- Sumele achitate in contul creantei fiscale dupa implinirea termenului deprescriptie nu se restituie

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere restituirea

Mijloacele de proba – art. 55 CPF

- Inscrisuri, martori, prezumtii, marturisirea extrajudiciara, expertiza, cercetareala fata locului;

- Administrarea lor se poate solicita de catre contribuabil inclusiv in fazainspectiei fiscale;

- Contribuabilul trebuie sa probeze actele si faptele care au stat la bazadeclaratiilor fiscale iar organul fiscal trebuie sa motiveze actele administrativefiscale emise pe baza de probe sau constatari proprii

Argumente de fond. Probele in cadrulprocedurilor fiscale

- Se dispun in cazuri exceptionale, cand exista pericolul ca debitorul sa isi sustraga, saisi ascunda sau sa isi risipeasca patrimoniul;

- Poprirea asiguratorie: vizeaza veniturile debitorului;- Sechestrul asigurator: vizeaza bunurile mobile si imobile ale debitorului;- Se transforma in masuri executorii o data cu individualizarea creantei si ajungerea

acesteia la scadenta;- Se dispun prin decizie motivata emisa de organul fiscal; se pot ridica prin

constituirea de garantii;- Teoretic decizia de dispunere a masurilor asiguratorii se emite dupa audierea

contribuabilului; in practica aceasta procedura nu este urmata niciodata;- Daca au fost dispuse inainte de emiterea titlului de creanta, masurile inceteaza de

drept daca titlul de creanta nu este emis si comunicat in termen de 6 luni, care poatefi prelungit pana la 1 an; daca au fost sesizate organele de urmarire penala, masurilesubzista pana la solutionarea cauzei penale;

- Decizia de instituire a masurilor asiguratorii se poate contesta in termen de 30 dezile la instanta de contencios administrativ competenta, fara a fi necesaraparcurgerea procedurii prealabile;

Masuri asiguratorii.

- Masurile asiguratorii se ridica prin decizie motivata a creditorului fiscal cand auincetat motivele pentru care au fost instituite: debitorul a platit sau a constituitgarantii, a expirat termenul de 6 luni/1 an fara emiterea titlului de creanta, aufost desfiintate de instanta de judecata; a fost suspendata executarea actuluiadministrativ fiscal

Studiu de caz

ANAF isi motiveaza decizia de instituire a masurilor asiguratorii pe faptul ca incauza exista indiciile savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, motiv pentrucare urmeza sa sesizeze organele de urmarire penala. De asemenea, decizia esteemisa fara audierea contribuabilului, motivat de faptul ca acesta are posibilitateade a contesta in instanta si isi poate expune argumentele in cadrul proceduriijurisdictionale. Ce va decide instanta de judecata investita cu solutionareacontestatiei cu privire la instituirea masurilor asiguratorii?

Masuri asiguratorii.

➢ Etapa preliminara: contestatia administrativa prealabila

• Se depune la organul fiscal emitent si nu este supusa taxelor de timbre; incaz de depunere la un alt organ fiscal, acesta o va trimite in 5 zile institutieicompetente;

• Se depune in termen de 45 de zile de la comunicarea actului administrativatacat, termen in care se poate si retrage si redepune;

• Elementele obligatorii de continut sunt reglementate in art. 269 CPF

• Se solutioneaza de catre structurile specializate de solutionare acontestatiilor din cadrul ANAF;

• Nu suspenda executarea deciziei de impunere;

• Este o procedura administrative obligatorie;

• In general….se respinge

Procedura de contestare – etapApreliminara (I)

➢ Etapa preliminara - aspecte procedurale:- Procedura nu este contradictorie, dar se poate solicita sustinerea orala;- Se pot propune probe noi si se pot introduce in cauza alte persoane;- Organul fiscal poate cere punctul de vedere al Ministerului de Finante- Non reformatio in peius;- Termen de solutionare: 45 de zile➢ extindere pana la 6 luni;- Decizia de solutionare: definitiva in sistemul cailor administrative de atac.

➢ Solutii posibile:- Admiterea contestatiei si anularea actelor contestate – posibila in teorie, aproape

niciodata in practica;- Admiterea contestatiei si desfiintarea actelor contestate ➢ refacerea inspectiei

fiscale in termen de 30/60 de zile de la decizia de desfiintare – in realitate poatedura oricat;

- Respingerea contestatiei – in 99% din cazuri;- Suspendarea solutionarii contestatiei – (i) daca sunt sesizate organele de

urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni in legatura cu mijloacelede proba si (ii) daca solutionarea depinde de existenta unui drept ce face obiectulunei alte judecati.

Procedura de contestare – etapapreliminara (II)

➢ Instantele de judecata competente material pentru actiunile de contenciosfiscal:

• Prima instanta: tribunalele administrativ-fiscal (practic ele nu exista) pentruvalori mai mici de 3 mil RON, si Curtea de Apel;

• Recurs: Curtea de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie

➢ Instantele de judecata competente teritorial: exclusiv instanta de la sediulreclamantului

➢ Termen de 6 luni de la comunicarea deciziei de solutionare a contestatieiprealabile; termen de 60 de zile daca s-a obtinut suspendarea prealabila, pentrumentinerea efectului suspensive;

➢ Sunt premise argumente noi➢ practica neunitara;

➢ Instanta nu poate recalcula valoarea impozitelor;

ANAF poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecata.

Actiunea in contencios administrativ

• Suspendarea administrativa a executarii silite:• In baza unei scrisori de garantie bancara/polite de asigurare pentru garantie

valabila 6 luni – se depune la ANAF in termen de 45 de zile de la comunicareadeciziei de impunere; trebuie formulata contestatia administrativa prealabila

• Pentru creantele pentru care debitorul constituie garantii;• Daca debitorul notifica organului fiscal intentia de mediere;• Daca se aproba inlesnirea la plata;• La data depunerii unei cereri de rambursare/restituire pt o suma mai mare sau

egala cu creanta fiscala➢Efectele suspendarii:

• Actele de executare efectuate anterior raman in fiinta, cu exceptia situatiilor incare suspendarea a fost dispusa in baza unei scrisori de garantie bancara;

• Poprire bancara:– sumele deja indisponibilizate pot fi folosite doar pentru plata salariilor si a

obligatiilor fiscale;– sumele viitoare nu se mai indisponibilizeaza;

• Tertii popriti: inceteaza indisponibilizarea atat pentru sumele prezente cat sipentru cele viitoare

Suspendarea executarii deciziei de impunere

➢Suspendarea pe cale judiciara a efectelor actului administrativ fiscal – cerereade suspendare poate fi formulata:

• Dupa introducerea contestatiei administrative prealabile – valabila pana la solutionarea in fond a actiunii in contencios;

• Pana la solutionarea in fond a actiunii in contencios – valabila pana la solutionarea administrativa;

• Doar cu consemnarea unei cautiuni.

Suspendarea efectelor deciziei de impunere

Conditiile de acordare a suspendarii judiciare

- Cazul bine justificat:

- imprejurari obiective care, la o analiza superficiala, pot rasturna prezumtiade legalitate a actului administrativ;

- Situatii acceptate in practica instantelor de judecata:

- Faptul comunicarii avizului de inspectie fiscala cu doar 1 zi inainte deinspectia propriu-zisa;

- Nu a avut loc o audiere efectiva a contribuabilului sau argumentele saleau fost ignorate;

- Lipsa dovezilor privind implicarea societatii intr-un mecanism fraudulos siprivind caracterul nereal al operatiunilor economice;

- Emiterea unei decizii de impunere in aceleasi conditii cu o decizieanterioara, anulata in procedura de solutionare a contestatiei.


• Conditiile de acordare a suspendarii judiciare

- Necesitatea prevenirii unei pagube iminente:

- Executarea actului administrativ ar produce un prejudiciu greu sau imposibilde inlaturat prin anularea actului;

- Pejudiciul trebuie sa fie cert, chiar daca este viitor;

- Exemple conturate in practica instantelor de judecata:

- afectarea capacitatii de aprovizionare pentru continuarea activitatii,

- intarzieri la plata ratelor de credit cu consecinta declararii scadenteianticipate, executarea silita asupra bunurilor mobile si immobile nu ar maiputea fi intoarsa;

- pierderea accesului la creditare ca urmare a afectarii bonitatii financiare acontribuabilului;


- Criterii : valoarea creantei fiscaleraportata la cifra de afaceri si lacheltuielile lunare ale contribuabilului,

Conditiile de acordare a suspendarii judiciare:

- Imposibilitatea repararii ulterioare a prejudiciului:

- Iminenta de intrare in insolventa;

- Imposibilitatea reversarii unei executari silite imobiliare;

- Numarul de salariati disponibilizati si impactul social generat;

- Profilul societatii si consecintele pe care le poate genera incetareaaprovizionarii

Efectele suspendarii efectelor deciziei de impunere:

- Stoparea acumularii obligatiilor fiscale accesorii;

- Interdictia initierii sau continuarii masurilor de executare silita sau masurilorasiguratorii: se vor ridica popririle sau sechestrul;

- Modificari in certificatul de atestare fiscala: obligatiile suspendate nu se inscriuin certificat.


➢ Forme:

➢ Contestatia impotriva unui act de executare

➢ Contestatia impotriva refuzului de a efectua un act de executare – creditoriurmaritori sau intervenienti;

➢ Contestatia la titlul executoriu, daca pentru acesta nu exista o cale separatade contestare – discutabila posibilitatea de aplicare a acestui tip decontestatie;

➢ Competenta: judecatoria de la sediul debitorului/de la locul situarii imobilului;

➢ Nu suspenda automat executarea, insa aceasta se poate solicita in cadrulcontestatiei la executare;

➢ Termen: 15 zile de la data luarii la cunostinta de actul de executare contestat

➢ Atentie: somatia trebuie comunicata, nu este suficient telefonul primit de labanca referitor la infiintarea popririi

Contestatia la executare

➢ Situatii in care se poate formula:

• Daca nu a fost comunicata somatia: confuzie intre depunerea on-line adeclaratiilor fiscale si SPV;

• Daca a inceput executarea silita desi contribuabilul a notificat ANAF cuprivire la intentia de a depune scrisoare de garantie bancara pentru a obtinesuspendarea;

• Continuarea executarii silite dupa depunerea scrisorii de garantie;

• In general sunt greu de identificat vicii de forma ale actelor de executare.

➢ Solutii posibile

• Anularea sau corectarea actului de executare contestat;

• Anularea sau incetarea executarii insesi;

• Anularea sau lamurirea titlului executoriu;

• Restituirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor ori din retinerile dinpoprire

Contestatia la executare

Contact – Tudor, Andrei si Asociatii SPARL

Raluca Andrei

Mob: 0755 633 856

E-mail: [email protected]

Date post:	17-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

Practica instantelor de judecata in ... - CECCAR Ialomita

Documents