1

Poziţia geografică

Raionul Rezina a fost înfiinţat la 11 noiembrie 1940 şi este situat de-a lungul rîului Nistru, pe malul drept, în partea de nord-est a ţării.

Se mărgineşte cu raioanele Orhei, Şoldăneşti, Teleneşti, Rîbniţa şi poar-tă numele oraşului-reşedinţă.

Căile de comunicaţie şi categoria acestora:- căi ferate, total - 15 km; denumirea - Mateuţi-Bălţi;- staţie de cale ferată - Măteuţi, amplasată la 7 km de la centrul raional;- staţie fluvială - Rîbniţa, amplasată la 3,2 km de la oraşul Rezina;- drumuri publice auto - 208,6 km, gară auto, amplasată în oraşul Rezina.

2

Relieful

Prin aşezarea sa geografică, teritoriul face parte din podişul de nord al Republicii Moldova. Raionul Rezina dispune de resurse minerale de pie-triş, nisip, lut, piatră şi materie primă pentru fabricarea cimentului.

ClimaRaionul are o climă caldă, temperată, influenţată de clima Carpaţilor Estici

şi a Cîmpiei Ucrainene. Temperatura medie anuală în această zonă oscilează între 8-9 grade C; iarna, atingînd uneori minus 20-25 de grade, vara – plus 35-40 de grade. În prezent clima din această zonă a Nistrului a devenit mai călduroasă decît în secolul trecut. Faptul se explică, după cum se ştie, prin evoluţia călduroasă a climei în Europa de Vest şi de Est, schimbarea tempera-turii fiind determinată de diferiţi factori naturali şi umani.

Structura administrativ-teritorialăRaionul Rezina are în to tal 41 de localităţi, inclusiv oraşul Rezina. Loca-

lităţile sunt structurate în 25 de primării. Din componenţa primăriei Rezi-na fac parte şi 3 localităţi rurale – Ciorna, Stohnaia şi Boşerniţa.

3

4

Stema raionului Rezina

În cîmp albastru, o coloană albă, ieşind dintr-o talpă văluroasă cu valuri concave (champagne engrelee), de argint, şi flancată de cîte două cruci re-cruciate, în pal, de aur.

Drapelul raionului Rezina

Reprezintă o pînză dreptunghiulară (2x3 m), albastră, purtînd un brîu alb vertical. În partea din dreapta-sus, pe culoarea albastră, este amplasată o cruce recruciată galbenă.

5

Populaţia

Raionul Rezina este o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie de 49457 de locuitori, dintre care:

- populaţia urbană – 12551;- populaţia rurală – 36906.

Populația pe primării:

Denumirea primăriei Populaţia (persoane)1. Rezina 143302. Buşăuca 11193. Cinişeuți 28094. Echimăuți 21515. Ghiduleni 10736. Gordineşti 10507. Horodişte 15038. Ignăţei 25019. Cogîlniceni 588

10. Cuizăuca 151411. Lalova 137712. Lipceni 54513. Mateuţi 220414. Meşeni 92115. Mincenii de Jos 72116. Otac 63217. Păpăuți 146518. Pripiceni-Răzeşi 123919. Pecişte 185920. Pereni 60421. Saharna Nouă 160222. Solonceni 162723. Sîrcova 219524. Trifeşti 81225. Ţareuca 3016

Total 49457

6

Dinamica populaţiei stabile şi prezente (anii 2009-2013)

Componenţa etnică a populaţiei:- moldoveni - 93,0%;- ucraineni - 3,5% ;- ruşi - 2,3%;- găgăuzi - 0,1%;- români - 0,8%;- bulgari - 0,1%;- alte naţionalităţi - 0,2%.

7

Structura populaţiei pe grupe

Structura populaţiei pe vîrste (01.04.2014)

Vîrsta %0-18 ani 22,3

18-55 de ani 50,4

mai sus de 55 de ani 27,3%

Repartizarea populaţiei după gen (01.01.2014)

Genul %

Masculin 48,9

Feminin 51,1

8

Indicatorii pieţii muncii (01.01.2014)

Numărul şomerilor oficial întegistraţi persoane 551

Plasaţi în cîmpul muncii persoane 400

Rata şomajului % 4,2

Locuri vacante locuri 781

Sistemul de învăţămînt raional

Instituţii de învăţămînt Total instituţii de învăţămint – 65, inclusiv:- 6 complexe şcoală-grădinţă;- 1şcoală primară;- 1centru comunitar; - gimnazii – 22;- licee – 8;

9

- instituții preşcolare – 26;- şcoala auxiliară Rezina.

Învăţămîntul preşcolarNumăr total de copii cu vîrsta 1-6 ani – 2743, dintre care 1943 de copii

frecventează grădiniţa, ceea ce constituie 71,05%. Copiii sunt instituţiona-lizaţi în grădiniţă de la vîrsta de 3 ani.

Învăţămîntul secundar generalStructura sistemului de învăţămînt în teritoriu include 38 de instituţii,

din ele:- 8 licee (contingent - 2741 de elevi înscrişi în 132 de clase);- 22 de gimnazii (contingent - 2383 de elevi înscrişi în 196 de clase);- 1 şcoală primară (contingent - 14 elevi înscrişi în 4 clase);- 6 complexe de şcoli primare-grădiniţe (contingent - 108 elevi înscrişi

în 21 de clase);- şcoala auxiliară Rezina (contingent - 91 de elevi instruiţi în 6 clase).Contingent total în raion - 5337 de elevi, dintre ei:- în clase cu predare în limba rusă – 226;- în clase cu predare în limba română – 5111.

Învăţămîntul extraşcolar Şcoala de Sport pentru Copii şi Juniori Rezina (394 de sportivi înscrişi

la urmatoarele genuri de sport: box, ju-do, volei, fotbal, şah). Casa de Creaţie a Copiilor (739 de copii în 27 de cercuri).

10

Cadrele didactice

Total cadre didactice – 841: în învăţămîntul preşcolar - 183 de pedagogi, în învăţămîntul preuniversitar - 658 de pedagogi. Deţin grade didactice 407, inclusiv 2 - gradul didactic superior, 21 - gradul didactic I şi 384 - gra-dul didactic II.

Situaţia social-economică a raionului

11

În raionul Rezina, în anul 2013, au activat 8462 de agenţi economici, cu drept de persoană fizică – 7613, dintre care întreprinderi individuale - 425 de unităti, gospodării tărăneşti - 7188.

În industrie activează 13 agenți economici. Cea mai mare întreprindere din raion este “Lafarge Ciment (Moldova)” SA şi are cel mai sugestiv im-pact în dezvoltarea diferitor ramuri din teritoriu. De menţionat că nivelul valorii totale a producţiei în raion este determinat de producţia întreprin-derilor cu activitate principală industrială. Media cotei acestor întreprin-deri în total în perioada 2010-2013 a constituit 96,7%.

Volumul producției industriale în preţuri curente a atins nivelul de 875,5 mil de lei. Un aspect important al activităţii industriale în raion este specializarea îngustă a activităţilor. În perioada ultimilor 5 ani, producţia industrială a întreprinderilor din cercetarea statistică lunară a fost creată de uzina de ciment din oraşul Rezina. La fel, o contribuţie mai mare pe fondalul altor întreprinderi, în anul 2013 o au două cariere de extragere a nisipului, cu o producţie de 12,3 mil de lei şi o întreprindere de confecţii.

Structura producţiei fabricate

Principalele întreprinderi de producereSA ”Lafarge Ciment ( Moldova)” Fabricarea cimentuluiSA ”Fabrica materialelor de construcţii Rezina” Extragerea nisipului şi pietrişului

ÎI ”Mast-Tatarov” Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

Întreprinderea ”Confectal” SRL Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

Societatea Comercială ”Metplas” SRL Fabricarea articolelor din fire metalice

Societatea cu Răspundere Limitată ”NICA” Fabricarea articolelor de lengerie de corp

12

Agricultura

Sectorul agricol din raionul Rezina cuprinde 37979 ha de terenuri agri-cole, din care 88,3% sunt terenuri arabile, cca 6,4% sunt ocupate cu livezi şi cca 5,3% cu alte culturi agricole.

Circa 50% din totalitatea terenurilor agricole sunt lucrate în cadrul gos-podăriilor ţărăneşti, inclusiv cca 27% - de către gospodăriile ţărăneşti cu suprafaţa de peste 10 ha şi cca 23% de către gospodăriile ţărăneşti cu su-prafaţa de pînă la 10 ha. În cadrul societăţilor cu răspundere limitată (SRL) sunt lucrate cca 24% din totalul terenurilor agricole. Exploataţiile agricole fără persoană juridică (GŢ şi ÎI) lucrează cca 54% din terenurile agricole ale raionului Rezina

Volumul global al produselor agricole în preţuri curente în ambele sectoare s-a egalat cu 635,4 mln de lei. Rezultatul obţinut, comparativ cu obiectivele anuale, aprobate în programul de dezvoltare a sectorului agrar pe perioada anilor 2012-2015, a fost realizat la nivel de 98 procente, compa-rativ cu nivelul anului 2012 e aproape de două ori mai mare şi cu 39 la sută mai mult decît în anul 2011.

Terenurile agricole din raionul Rezina sunt caracterizate printr-un nivel înalt de consolidare. Astfel, conform situaţiei din anul 2013, cca 80% din terenurile agricole sunt consolidate. Bonitatea medie a terenurilor agricole din raion este de cca 65 grad/hectar.

13

Infrastructura de transport

Drumurile reprezintă o componentă importantă a infrastructurii fizice a raionului. Acoperirea largă cu reţele de drumuri, care ar permite conexi-unea cu diverse puncte de pe teritoriul ţării şi din exterior, precum şi calita-tea acestora, este un factor ce influenţează direct capacităţile de dezvoltare economică a raionului şi securitatea populaţiei.

Reţeaua de transport în raionul Rezina este relativ redusă. Aceasta este reprezentată preponderent de transportul auto, care este principalul mijloc de legătură republican, regional şi local. Lungimea totală a drumurilor lo-cale este de 168,6 km (81% din total), iar cea a drumurilor publice este de 208,6 km, din care doar 40 km (19%) sunt drumuri naţionale. Aceasta este reprezentată de 2 drumuri republicane, după cum urmează:

- R13 – Bălţi-Şoldăneşti-Râbniţa traversează raionul de la vest la est şi asigură legătura cu Aeroportul Internaţional Mărculeşti, aflat la o distanţă de 77 km (distanţă care ar putea fi parcursă în 1 oră şi 5 minute) şi cu oraşul Bălţi – 103 km (aproximativ 1 oră şi 22 de minute);

- R20 – Rezina-Orhei-Călăraşi – traseu care traversează raionul de la centru spre sud, realizând legătura directă cu oraşele Orhei şi Rezina.

14

Lungimea drumurilor publice din raionul Rezina, km

Lungimea totală a

drumurilor publice

Drumuri naţionale

Drumuri naţionale cu

acoperire rigidă

Drumuri locale

Drumuri locale cu

îmbrăcăminte rigidă

208,6 40,0 40,0 168,6 157,6

Pe lîngă transportul auto, teritoriul raionului este traversat de calea fe-rată Rabniţa-Bălţi. Însă lungimea acesteia este foarte mică, de 15 km pe tronsonul 112 km-126 km, şi există o singură staţie de cale ferată - Mateuţi, care este amplasată la 7 km de centrul raional Rezina.

Cultura

15

În domeniul culturii activează: o Casă raională de Cultură în oraşul Rezi-na, 34 de case şi cămine de cultură în localitățile rurale, 35 de biblioteci, care întrunesc 112 formaţii de artişti amatori, din care 12 formaţii poartă titlul ”Model”, o şcoală de arte plastice, o şcoală de muzică, 1 muzeu.

Începînd cu anul 1997, în raion, la fiecare 3 ani, se organizează Festi-valul Internaţional de folclor ”Hora Mare”, la care participă formaţii artis-tice din Macedonia, Bulgaria, Polonia, România, Turcia, Grecia, Belarusi, Ucraina etc. La fiecare doi ani, în raionul Rezina se desfăşoară Festivalul muzicii corale cu genericul ”Teodor Țurcanu”.

Tradiţional, în fiecare an sunt organizate şi desfăşurate: Festivalul tradițiilor şi obiceiurilor de iarnă ”Cad fulgi de nea pe clinchet de clopoțel”, Festivalul Internaţional ”Mărţişor”, Festivalul Creaţiei Populare, Festivalul folcloric ”Vetre strămoşeşti”, Festivalul interraional ”Trec anii haiducu-lui”...

Biblioteca Publică Raională ”Mihai Eminescu” este o bibliotecă moder-nă, dotată cu 22 de calculatoare cu conexiune permanentă la reţeaua In-ternet, imprimante, scanere, copiatoare etc. În bibliotecă funcţionează 10 oficii şi servicii.

În încinta Bibliotecii Publice ”Mihai Eminescu” se organizează un şir de manifestări culturale, cognitive, distractive, inclusiv serate tematice, mese rotunde, seminare, conferinţe, concursuri, victorine etc.

Turismul

Patrimoniul turistic din raionul Rezina este format din totalitatea locu-rilor pitoreşti ce se găsesc pe malurile Nistrului. Aseste locuri sunt înzes-trate cu peşteri şi grote (Ţîpova, Saharna), care prezintă un interes deosebit pentru turişti. Pe teritoriul raionului se întîlnesc cascade (cea mai înaltă se află la Saharna), izvoare şi fîntîni cu apă rece şi gustoasă, ce-şi au începutul din rezervaţiile peisagistice Ţîpova şi Saharna.

Rezervaţia peisagistică Ţîpova se întînde pe o suprafaţă de 306 ha, inclu-siv Complexul Monastic Ţîpova.

Complexul Ţîpova include terasele Nistrului şi valea rîuleţului Ţîpova, avînd forma de canion cu o adîncime de 150-200 m. În albia rîuţelului s-au format multe cascade. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi getice, lîngă satul Ţîpova - ale unei mănăstiri în piatră.

16

Complexul de la Ţîpova include:- mănăstirea rupestră;- biserica rupestră, unde, conform unei legende şi inscripţii de pe o icoa-

nă cu chipul Maicii Domnului, s-o fi cununat Ştefan cel Mare cu Maria Voichiţa;

- biserica;- canionul;- cascadele etc.Alt popas istoric şi turistic este Complexul istorico-arheologic şi monas-

tic Saharna, aşezat între 3 văi înguste ale unuia din defileurile pitoreşti din apropierea satului Saharna.

17

Complexul Saharna cuprinde mai multe monumente cu diferit grad de valoare istorică şi culturală:

- mănăstirea terestră (cu biserica de vară şi biserica de iarnă);- complexul monastic rupestru;- cetatea geto-dacică Saharna-Mică (sec. IV-III î.e.n.).

18

Pensiunea turistică “Hanul lui Hanganu”

Situată la 100 de km de capitală, în satul Lalova, în apropierea a două dintre cele mai vizitate zone turistice ale Moldovei - Țîpova şi Saharna, pensiunea rurală “Hanul lui Hanganu” pare a fi soluția perfectă atunci cînd vrei să uiți de toate grijile şi problemele de zi cu zi!

Cele şapte odăi şi două băşti, construite şi amenajate în stil tradițional moldovenesc, cu lejancă, şemineu şi o măsuță mică cu scăunele, ca în “Amintirile” lui Ion Creangă, cu covoare țesute şi ulcele din lut, te fac să uiți cîți ani ai si să te simți ca în copilărie, cînd obişnuiai să mergi la bunica şi să te laşi alintat. Iar meniul vine să completeze tabloul: bucate exclusiv din mîncarea tradițională moldovenească, din produse alimen-tare proaspete, de casă, procurate de la locuitorii din Lalova - răcitură, plăcințele la cuptor, zeamă de găină şi, nu în ultimul rind, mîndria hanu-lui – sărmăluțele pitice.

De fapt, complexul e mult mai vast decît atît – o sală polivalentă de 120 m², o fîneață, 3 terase, parcare, saună, livadă, vie.Se poate veni aici în orice anotimp, cu familia, cu prietenii sau colegii de ser-viciu, pentru odihnă sau pentru distracții, de sărbători sau în zile obişnuite. Şi posibilitățile de odihnă activă sunt foarte diverse. Gazdele hanului oferă toate cele necesare pentru amatorii de vînătoare şi pescuit, iar cei care îşi

19

doresc puțină aventură pot merge la plimbare cu barca pe Nistru sau în ex-cursie la manăstirile şi cascadele de la Țîpova şi Saharna cu sania, cu căruța sau cu barca cu motor. Aici este şi unul din puținele locuri ideale pentru practicarea parapantismului. În sezonul estival, la dispoziția oaspeților stau livada, via şi prisaca. Fructele şi mierea proaspată de albine pot fi degustate şi, la dorință, procurate direct de la producător. O altă alternativă pentru petrecerea timpului liber ar fi vizitarea atelierului de încondeiat ouă sau participarea la programul ansamblului folcloric local.

20

NOTIŢE